Unitatea motorieUnitatea motorie

Unitatea motorieUnitatea motorie Unitatea motorie reprezintă unitatea Unitatea motorie reprezintă unitatea

morfo-funcţională a sistemului neuro-morfo-funcţională a sistemului neuro-muscular.muscular.

Unitatea motorie este formată din:Unitatea motorie este formată din: motoneuronmotoneuron fibre musculare (pe care le inervează), fibre musculare (pe care le inervează),

distribuite în masa întregului muşchidistribuite în masa întregului muşchi

Unităţile motorii se pot clasifica după:Unităţile motorii se pot clasifica după: numărul fibrelor musculare inervate: numărul fibrelor musculare inervate: unităţi unităţi

motorii marimotorii mari (conţin până la 2000 de fibre (conţin până la 2000 de fibre musculare) şi musculare) şi unităţi motorii miciunităţi motorii mici (conţin doar 3 (conţin doar 3 – 10 fibre musculare);– 10 fibre musculare);

viteza de contracţie: unităţi motorii care se viteza de contracţie: unităţi motorii care se contractă lent (muşchii roşii specializaţi pentru contractă lent (muşchii roşii specializaţi pentru menţinerea posturii) şi unităţi motorii care se menţinerea posturii) şi unităţi motorii care se contractă repede (muşchii albi, responsabili de contractă repede (muşchii albi, responsabili de efectuarea mişcărilor rapide);efectuarea mişcărilor rapide);

O unitate motorie pentru a se contracta, O unitate motorie pentru a se contracta, este necesar să acţioneze un stimul prag; este necesar să acţioneze un stimul prag; pentru a se contracta două unităţi motorii, pentru a se contracta două unităţi motorii, trebuie să acţioneze un stimul mai intens, trebuie să acţioneze un stimul mai intens, cu valoare prag pentru două unităţi cu valoare prag pentru două unităţi motorii, iar pentru contracţia unui muşchi motorii, iar pentru contracţia unui muşchi întreg, este necesar să acţioneze un întreg, este necesar să acţioneze un stimul cu valoare de prag care să stimul cu valoare de prag care să determine contracţia tuturor unităţilor determine contracţia tuturor unităţilor motorii care alcătuiesc muşchiul.motorii care alcătuiesc muşchiul.

Joncţiunea neuro – musculară Joncţiunea neuro – musculară (placa neuro – motorie)(placa neuro – motorie)

Joncţiunea neuro-musculară reprezintă o Joncţiunea neuro-musculară reprezintă o legătură sinaptică prin intermediul căreia se legătură sinaptică prin intermediul căreia se transmite informaţia electrică prin intermediul transmite informaţia electrică prin intermediul mediatorilor chimici de la nerv la muşchiul striat mediatorilor chimici de la nerv la muşchiul striat scheletic. Nervul este un motoneuron ce are scheletic. Nervul este un motoneuron ce are corpul neuronal în măduva spinării şi a cărui corpul neuronal în măduva spinării şi a cărui axon se termină la nivelul unei fibre musculare. axon se termină la nivelul unei fibre musculare.

La muşchii striaţi transmiterea informaţiei de la La muşchii striaţi transmiterea informaţiei de la nivelul sistemului nervos central se face prin nivelul sistemului nervos central se face prin intermediul unor formaţiuni numite plăci intermediul unor formaţiuni numite plăci motoare, care reprezintă sinapse motoare, care reprezintă sinapse neuromusculare. neuromusculare.

Denumită şi sinapsa neuromotorie sau Denumită şi sinapsa neuromotorie sau joncţiunea neuromotorie, placa motorie este o joncţiunea neuromotorie, placa motorie este o formaţiune anatomică specializată la nivelul formaţiune anatomică specializată la nivelul căreia o fibră motorie somatică contactează o căreia o fibră motorie somatică contactează o fibră musculară striată.fibră musculară striată.

Axonul celulei nervoase pierde teaca de Axonul celulei nervoase pierde teaca de mielină, se ramifică la capătul terminal, mielină, se ramifică la capătul terminal, formând placa motorie care se invaginează în formând placa motorie care se invaginează în fibra musculară, dar se află aşezată în afara fibra musculară, dar se află aşezată în afara sarcolemei.sarcolemei.

Sinapsa neuro – musculară, foloseşte ca Sinapsa neuro – musculară, foloseşte ca neurotransmiţător acetilcolina (Ach), care este neurotransmiţător acetilcolina (Ach), care este sintetizată în pericarion sau în terminaţiile sintetizată în pericarion sau în terminaţiile axonice, în prezenţa colin – acetiltransferazei, axonice, în prezenţa colin – acetiltransferazei, din colină, care provine din mediul extracelular din colină, care provine din mediul extracelular şi din acetilcoenzima A, sintetizată în şi din acetilcoenzima A, sintetizată în mitocondrii. Ach este stocată în vezicule mitocondrii. Ach este stocată în vezicule sinaptice (într-o terminaţie nervoasă se află sinaptice (într-o terminaţie nervoasă se află 300.000 de vezicule sinaptice), o veziculă 300.000 de vezicule sinaptice), o veziculă reprezentând o cuantă (corespunde la reprezentând o cuantă (corespunde la aproximativ 4.000 molecule de Ach).aproximativ 4.000 molecule de Ach).

Membrana presinaptică se depolarizează sub Membrana presinaptică se depolarizează sub acţiunea influxului nervos, pătrund ionii de Ca, acţiunea influxului nervos, pătrund ionii de Ca, care provoacă golirea de acetilcolină, prin care provoacă golirea de acetilcolină, prin exocitoză, a unor vezicule. La contactul cu exocitoză, a unor vezicule. La contactul cu sarcolema, terminaţiile axonice îşi pierd teaca de sarcolema, terminaţiile axonice îşi pierd teaca de mielină şi pe cea a lui Schwann, rămânând mielină şi pe cea a lui Schwann, rămânând înfăşurate doar în teaca conjunctivă Henle, care înfăşurate doar în teaca conjunctivă Henle, care intră în contact intim cu fibrele musculare.intră în contact intim cu fibrele musculare.

Ach difuzeză prin fanta sinaptică şi se fixează de Ach difuzeză prin fanta sinaptică şi se fixează de receptorii canalelor ionice de Na şi K de pe receptorii canalelor ionice de Na şi K de pe membrana postsinaptică, pe care le deschide. membrana postsinaptică, pe care le deschide. Aceşti receptori se numesc receptori nicotinici, Aceşti receptori se numesc receptori nicotinici, deoarece nicotina are afinitate faţă de ei şi deoarece nicotina are afinitate faţă de ei şi cauzează acelaşi efect cu Ach.cauzează acelaşi efect cu Ach.

În urma formării complexului Ach – receptori În urma formării complexului Ach – receptori nicotinici, se deschid canalele de Na şi K. nicotinici, se deschid canalele de Na şi K. Membrana postsinaptică se depolarizează ca Membrana postsinaptică se depolarizează ca urmare a influxului ionilor de Na. urmare a influxului ionilor de Na.

Ca urmare a penetrării ionilor de Na+ în zona Ca urmare a penetrării ionilor de Na+ în zona postsinaptică a muşchiului, se produce un postsinaptică a muşchiului, se produce un potenţial de placă terminală. Potenţialul creşte potenţial de placă terminală. Potenţialul creşte de la –90 mV, valoarea potenţialului de repaus de la –90 mV, valoarea potenţialului de repaus a sarcolemei, la valori mai puţin negative şi a sarcolemei, la valori mai puţin negative şi când atinge –50 mV apare potenţialul de când atinge –50 mV apare potenţialul de acţiune propagat, condus de-a lungul acţiune propagat, condus de-a lungul sarcolemei cu o viteză de 3-5 m/sec, care sarcolemei cu o viteză de 3-5 m/sec, care iniţiază contracţia muşchiului striat.iniţiază contracţia muşchiului striat.