Turismul de Agrement in Evolutie - Studiu de Caz Delta Dunarii

8/16/2019 Turismul de Agrement in Evolutie - Studiu de Caz Delta Dunarii

1/97

UNIVERSITATEA CREŞTINĂ DIMITRIE CANTEMIR FACULTATEA DE MANAGEMENT TURISTIC ŞI COMERCIAL

LUCRARE DE LICENŢĂ

Coordonator ştiinţific

!rof" #ni$" dr" ION IONESCU

A%&o'$(nt

)UCUREŞTI*++,

UNIVERSITATEA CREŞTINĂ DIMITRIE CANTEMIR FACULTATEA DE MANAGEMENT TURISTIC ŞI COMERCIAL

1


2/97

TURISMUL DE AGREMENT -N EVOLUŢIESTUDIU DE CA. DELTA DUNĂRII

Coordonator ştiinţific!rof" #ni$" dr" ION IONESCU

A%&o'$(nt

)UCUREŞTI*++,

CU!RINS

CUV/NT INTRODUCTIV"""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""

CA!ITOLUL ITURISMUL DE AGREMENT """"""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""

-ntrod#c(r("""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""

2


3/97

2"2" A3r(4(nt#' t#ri&tic5co46on(nta i46ortanta a 6rod#'#i t#ri&tic"""""""""""""""""""""""""""

2"*" S(r$icii'( d( a3r(4(nt şi di$(rti&4(nt7 conc(6t 5 f#ncţi(5 ti6o'o3i("""""""""""""""""""""""""""

1.2.1. Forme de agrement...................................................................................................14 1.2.2 Dotări, mijloace şi echipamente de agrement...........................................................15

CA!ITOLUL II!RE.ENTAREA 8UDEŢULUI TULCEA ŞI A .ONEI DELTA DUNĂRII

*"2" !r(9(ntar(a 3(n(ra': a ;#d(ţ#'#i T#'c(a


4/97

!.2.!. $ntensi%icarea acti ită+ii de promo are a o%ertei turistice........................................!.2.4 . Propuneri de trasee turistice....................................................................................#)

="=" !rot(cţia 4(di#'#i nat#ra' a D('t(i D#n:rii"""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""

CONCLU.II """""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""")I)LIOGRAFIE""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""""

CUVÂNT INTRODUCTIV

Proiectul de faţă reprezintă o încercare de a surprinde cât mai pe larg activitatea

turistică din Delta Dunării. Probabil vă intrebaţi de ce am ales pentru realizarea acestui proiect

această regiune, şi nu altă destinaţie mai cunoscută sau mai exotică.

Am ales Delta Dunării deoarece este un obiectiv turistic natural foarte important al ţării

noastre, un ţinut virgin!, prea puţin cunoscut, dar care are atât de multe de oferit. Datorită

multitudinii şi diversitaţii speciilor de floră şi faună, Delta Dunarii este un adevarat

muzeu! în aer liber. Puţini sunt cei care ştiu că prin diversitatea sa biologic" Delta Dunării însumează nu mai puţin

4


5/97

de #$ ecosisteme diferite, %&&' specii de plante ( de la p"duri de ste)ari la nuferi*, #'&+ specii

de faun" s"lbatic" din care %& peşti ( dintre care cei mai faimoşi sunt sturionii, c-efalii şi

scrumbiile* şi #$ p"s"ri ( printre cele mai cunoscute fiind vulturul pleşuv, pelicanul, leb"da

cânt"toare, cocorul, cormoranul, egreta*. /ste singura delă din lume declarată în întregime

rezervaţie a biosferei. Prin importanţa sa ca zonă piscicolă, cinegetică şi turistică, precum şi prin varietatea unică în /uropa a faunei ornitologice, Delta Dunării a fost inclusă (in %00 * de

12/345 în circuitul rezervaţiilor mondiale ale biosferei. 4onform 4onvenţiei 6A73A6 Delta

Dunării este una din cele mai întinse zone umede din lume, în special ca -abitat al pasărilor de

apă. Delta Dunării a fost inclusă în reţeaua internaţională a rezervaţiilor biosferei, în cadrul

programului 5mul şi 8iosfera! 9 7A8 12/345. De asemenea a fost inclusă în :ista

Patrimoniului 1niversal 4ultural şi 2atural 12/345.

“Intrată pe pământurile ţării noastre ca printr-un monumental arc de triumf prin Defileul Ca!anelor Dunărea o parase"te prin uriasul somptuosul mirificul e#antai al deltei$ %&eo 'o(!a)* /ste un capat de lume original, unic in felul său; cel mai tânăr pământ al /uropei vecinunora dintre cei mai bătrâni munţi al planetei (7acin, masiv -ercinic, cca + . . de ani* <

petec de ape şi pământ veşnic în lupta, mereu altfel, păien)enis de canaluri, grinduri, garle,

păduri cu aspect tropical, dune fluvio


6/97

n acest sens dez oltarea acti ită+ilor care pri esc petrecerea plăcută , agrea3ilă a timpuluili3er la locul destina+iei turistice, şi anume a ser iciilor de agrement reprezintă o cerin+ă majorăn practicarea unui turism modern .

2"2" A3r(4(nt#' t#ri&tic5 co46on(nta i46ortanta a 6rod#'#i t#ri&tic

rganiza+ia ondială a 6urismului 7 . . 6 8, a cărei mem3ră este şi +ara noastră,acordă o deose3ită aten+ie ci iliza+iei timpului li3er, apreciind că, -n perspecti a anilor iitori,timpul li3er nu a mai %i considerat doar un timp rezidual -n raport cu timpul de muncă, +in9ndtot mai mult să se trans%orme -ntr:o nouă calitate, -n sensul lărgirii orizontului de cunoaştere şi deodihnă acti ă pentru recon%ortare. Produsele turistice cu un con+inut nou reclamă creati itate,

urm9nd a %i concepute şi orientate -ntr:o mai mare măsură spre satis%acerea preocupărilor de timli3er ale clientelei turistice poten+iale, ştiut %iind că această clientelă apreciază tot mai intenssatis%ac+ia resim+ită de pe urma consumului turistic prin prisma di ersită+ii %ormulelor de o%ert ;oile ne oi de consum şi totodată noile e: distrac+ia şi di ertismentul1, care prin %ormele o%erite permit o contrapondere %a+ă de acti ită+ilecotidiene>: dez oltarea personalită+ii umane, ca o consecin+ă a %unc+iei cultural:educati e, -n măsura -ncare programele de agreement or stimula capacită+ile psihice şi spirituale ale participan+ilor 2. /grementul este de%init ca ansam3lul mijloacelor , echipamentelor, e enimentelor şi%ormelor o%erite de unită+i, sta+iuni sau zone turistice, capa3ile să asigure indi idului sau grupulsocial o stare de 3ună dispozi+ie, de plăcere, să dea senza+ia unei satis%ac+ii, unei -mpliniri, să lao impresie şi o amintire %a ora3ilă.

/ceastă a3ordare rele ă =: arietatea acti ită+ilor de agrement>: multitudinea planurilor pe care ac+ionează>: agrementul : element %undamental pentru satis%acerea ne oilor de odihnă acti ă ale turiştilor>: statutul agrementului de componentă de 3ază a ser iciilor turistice>

1 sportul, muzica, %olclorul, discotecile, ideotecile, acti ită+ile -n aer li3er etc8.

6


7/97


8/97

ce a neo3işnuit 7atrac+ia noută+ii8. @: la ni el mediu 7 acti ită+i pregătite de organizatori8= izitarea unor o3iecti e turistice, participări la mani%esta+ii organizate, plim3ări -n locuri mai -ndepărtate şi deci mai pu+in

cunoscute>: la ni el superior 7acti ită+i dinainte programate8= partide de pescuit, e


9/97

contacte cu turişti din alte grupuri, -n primul r9nd cu turişti străini>la ni el superior= timpul consacrat -ntalnirilor organizate -n cadrul di%eritelor programe, rela+iilde prietenie şi sentimentul de apartenen+ă -n situa+iile de participare la e


10/97

muncă ci acesta este %olosit -n scopul lărgirii orizontului de cunoastere precum şi de odihnăacti ă pentru recon%ortare2. /st%el, se poate constata că noile ne oi de consum şi noile e


11/97

Din punctul de edere al organizatorilor de turism, agrementul reprezintă un %actor decompetiti itate , de crestere a atracti ită+ii sta+iunilor turistice prin di ersi%icarea şi dez oltareamijloacelor de agrement . Prezenta anima+iei şi arietatea %ormelor sale trezesc interesulturistului pentru o anumită zonă şi asigură, de cele mai multe ori, re enirea acestuia .

/ceastă situa+ie se remarcă şi -n cazul parcului de distrac+ii 'lac pool Pleasure 'each dinEor shire , /nglia . Datorită competi+iei e


12/97

n %unc+ie de pre+ ser iciile de agrement se -mpart -n ser icii gratuite, cu pre+ unic, cu pre+ medişi de lu< . Ga aceste modalită+i de clasi%icare a ser iciilor de agrement se adaugă şi urmatoarele=După ni elul de organizare se disting ser icii organizate de către unită+ile de cazare şiH sau

alimenta+ie , ser icii organizate la ni elul statiunilor şi ser icii organizate de către ter+i1)

.6ipurile de anima+ie proprii unită+ilor de cazare sunt anima+ia recreati ă, -ndreptată spredestinderea şi petrecerea unui sejur agrea3il 7spectacole, concursuri8, anima+ie culturală, anima+iesporti ă care are la 3ază interesul pentru cultură propriului corp 7hotelurile -şi crează propriilesăli de gimnastică8, şi anima+ia in%antilă, poate cea mai importantă, alcătuită dintr:o serie deacti ită+i plăcute prin care copiii pot să se joace, să con ie+uiască şi să participe la jocuri alăturide al+ii de 9rsta lor, su3 atenta supra eghere a personalului hotelului11.Ser iciile organizate la

ni elul sta+iunilor au un grad mai mare de comple


13/97

re+ele comerciale şi asigurarea unei game sortimentale care să +ină cont de cerin+ele şi ne oileturistilor . Animaţia orientată spre realizarea unei depline forme fizice se re%eră at9t la posi3ilitateae%ectuării de cure 73alneare, de -n%rumusetare, de slă3ire, %itness etc8 precum şi la practicar

di%eritelor sporturi 7tenis, olei, gol%, inot, schi etc.8 şi a unor acti ită+i mai deose3ite cu un gradde risc mai ridicat şi anume= sarituri cu parasuta şi deltaplanul, ri er ra%ting etc. Animaţia culturală se re%eră la acele acti ită+i care presupun %ormarea , educarea şidez oltarea anumitor cunostin+e ale turistului, care pune accent pe latura morală a personalită+iiindi idului. /nima+ia culturală se prezintă su3 %orma de izite la muzee şi case memoriale, participarea la e enimente culturale, 3urse de studii,sejururi de in ă+are de lim3i străine ,izitarea edi%iciilor de natura religioasa, pelerianje, izitarea unor o3iecti e istorice etc.

Animaţia spectacol are o multitudine de %orme de mani%estare şi pri eşte di ersitatea peisagistică, %rumusetea %lorei şi a %aunei, spectacole de teatru, %ilm, muzică, e enimente de ar%olclorice, competi+ii sporti e etc. Animaţia gastronomică generează acti ită+i de di ertisment legate de e


14/97

adică %a+ă de mediul -nconjurător,%a+ă de ceilal+i pescari, indi%erent de 9rsta lor şi de ni elul per%orman+ă la care au ajuns şi nu -n ultimul r9nd %a+ă de peşte.n timpul iernii,atrac+ia majoră o constituie schiul. /lpinismul este o %ormă a turismului montan

practicat de o categorie restr9nsă de persoane, cu aptitudini %izice deose3ite şi special

antrenate./lte %orme de agrement=echita+ie>mountain 3i e> trasee turistice>o%% ( road> paintz3oruri de agrement>paraşutism> sporturi nautice>-not>iachting> deltaplanismul> parapanteleca3ina>telegondola>telescaun>3aruri, discotecă, ideotecă, carna aluri, concerte> Sistematizarea %ormelor de agrement turistic, poate %i %ăcută -n %unc+ie de numerocriterii, dintre care nu or lipsi= anotimpul>locul 7sta+iunea, oraşul, mijlocul de transport, hotel,restaurante etc8 9rsta> gradul de instruire> gradul de solicitare psiho ( %izică turistului>speci%ictării, zonei, tradi+iile şi o3iceiurile.

/ceste %orme rezultate din compara+iile %ăcute pe 3aza criteriilor de mai sus, presupune dotării ş%unc+ii implicite.

2"*"*" Dot:ri 5 4i;'oac( şi (c i6a4(nt( d( a3r(4(nt

*el mai %rec ent, organizarea agrementului se particularizează pe %ormele de turismcunoscute, clasi%icate, -n %unc+ie de destina+iile de călătorie=

de litoral>

montan ( de ară şi de iarnă>

3alnear>

-n oraşe 7pe trasee turistice8>

Deşi eterogen şi dinamic, cu o multitudine de %orme particulare, agrementul poate %iclasi%icat -n %unc+ie de mai multe criterii şi anume= a. spa+iul de des%ăşurare=

-nchis 7clu3, hotel, cinema, discotecă8>

-n aer li3er 7grădini pu3lice, parcurii de distra+ie, stadioane, comple

de ară 7sporturi nautice8>

permanent.

14


15/97

c. numărul de participan+i=indi idual>

de grup.

d. scopul=

competiti e>ca scop de sine>

e. 9rsta= pentru copii>

pentru tineri>

pentru adul+i>

pentru 9rsta a treia.

%. pre+ul=gratuit>

pre+ unic>

pre+ mediu>

de lu Predeal> Sinaia> 'uşteni> 3. Păltiniş> '9lea> untele ic:Semenic>c. Iatra Dornei> 'orşa> 'ăişoara> Par9ng.n cadrul %iecărei grupe e• mijloace de transport pe ca3lu 7telescaun, teleschi, teleca3ină, telegondolă etc.8>• tram3uline>• patinoare arti%iciale, -n spa+ii deschise sau -n spa+ii acoperite>• şcoli de schii şi patinaj>

15


16/97

• saune, pişcine acoperite>• terenuri de minigol%>• terenuri de %ot3al, de tenis, de 3aschet>• săli de sport şi săli poli alente>• stadioane, cinematogra%e, 3i3lioteci>• poteci şi puncte de 3el edere>• ideoteci, 3iliard, discoteci, săli de gimnastică şi aero3ic>• săli cu dotări pentru %itnes>• clu3uri de alpinism, z3oruri cu elicopterul>• motoscutere pe zăpadă, tir cu arcul, tir cu aer comprimat>• cazinouri etc.

7i)loace şi ec-ipamente de agrement în staţiunile balneare ;

/grementul 3alnear se dez oltă -n %unc+ie de cadrul geogra%ic, pro%ilul sta+iunii şi grupelde 9rstă care %rec entează sta+iunea. /cesta poate %i compus din=

• ştranduri termale -n aer li3er>• piscine acoperite>• saune, terenuri de sport>• 3o0ling, carusele, săniu+e, p9rtii de schi>• telescaun, jocuri mecanice>• cinema, 3i3liotecă>• muzee, discoteci, săli de spectacole>• săli de audi+ii muzicale>

• parcuri de agrement:distrac+ii>• piste de atletism, teren pentru cros>• cazinou>• alei amenajate pentru cura de teren>• săli multi%unc+ionale, clu3uri etc.

7i)loace şi ec-ipamente de agrement în staţiunile de pe litoral;

Principalele caracteristici ale turismului de litoral sunt determinate de puternica

16


17/97

sezonalitate, durata mare a sejurului, moti a+ia deplasării, intensitatea circula+iei turistice etc.Principalele dotări şi amenajări la agrementul pe litoral sunt următoarele=

• plaje amenajate şi dotări a%erente>• plaje cu circula+ie li3eră>• agrement nautic 7de3arcadere, şalupe, Aole, na e de agrement, hidro3iciclete, sur%ing,

şcoli de sur%ing8>• parcuri de distrac+ie>• minicare, piste de arting, 3o0ling, discoteci, 3iliard, jocuri mecanice>• piscine acoperite şi -n aer li3er>• saune, solarii, minigol%>• săli de gimnastică şi aero3ic>• stadioane, cinematogra%e -n aer li3er sau acoperite>• teatre de ară>• terenuri de sport>• săli de con%erin+e>• clu3uri, 3aruri de noapte>• echita+ie>• emisiuni "adio acan+a>• plim3ări cu elicopterul, lansări cu paraşuta etc.

7i)loace şi ec-ipamente de agrement în centrele urbane;

Pentru petrecerea -n mod plăcut a timpului li3er se are -n edere tot ceea ce a creatci iliza+ia -n domeniu şi care se adresează -n general popula+iei rezidente, dar şi celor careizitează localitatea. ultitudinea de mijloace, utilaje, amenajări acoperă majoritatea moti a+iilor şi pre%erin+elor umane şi sezonalitatea este mai pronun+ată.ijloacele de agrement -n centrele ur3ane sunt=

• marile oglinzi de apă amenajate şi dotate pentru agrement>• parcurile şi gradinile pu3lice>• parcurile de distrac+ie pentru copii>• ştrandurile amenajate>•

3azinele sporti e, stadioanele şi 3i3liotecile>• restaurantele cu speci%ic>

17


18/97


19/97


20/97

elemente ale celui mai echi relie% de pe teritoriul "omaniei 7respecti unită+i de orogenechi,hercinic8 şi alta mai joasă şi mai nouă 7din cuaternar8 -n ; si ;@, respecti lunca şi DeltaDunării. nita+ile mai inalte de relie% sunt dispuse -n ! mari %asii paralele,ocupand circa !2Ndin totalitatea jud. 6ulcea= %asia de ; este constituită din mun+ii acinului 7cei mai echi mun+i

din "omania8,toci+i ,cu altitudinea ma %asia centrală , e


21/97

pe zone %unc+ionale ast%el= zone cu regim de protec+ie integrală : 5). )) ha, zone tampon :22!.!)) ha> Parcul ;ational untii acinului cu o supra%atade11.!21ha , 1# "ezer a+iiStiin+i%ice incluse -n "'DD şi "ezer a+ii ;aturale. /riile protejate constituite pe teritoriul jude+ului 6ulcea şi recunoscute la ni el national prin intermediul Q? 2151H2))4 pri ind

instituirea regimului de arie naturala.

*"*" !r(9(ntar(a &t#di#'#i d( ca9 !ot(nţia'#' T#ri&tic a' D('t(i D#n:rii

*"*"2" D('ta D#n:rii"Sc#rt i&toric"!r(9(ntar( 3(n(ra':

Delta DunRrii este un ade Rrat paradis %aunistic. /ici ie+uieste #N din %auna ac aticReuropeanR, -ntreaga %aunR de odonate, de lepidoptere ac atice şi de moluste gasteropode de@uropa şi tot aici -si gRsesc re%ugiul mami%ere rare cum sunt ustela lutreola, Gutra lutra si Felisil estris. Ierte3ratele care, prin prezen+a lor, dau nota speci%icR %aunei deltei. /m%i3ienii suntreprezenta+i prin 2 specii de caudate şi specii de anure, iar reptilele prin # specii, majoritateaserpi 74 specii8.Peştii sunt prezen+i prin 5 specii, cei mai multi de apR dulce 7 )N8, restul migr9nd primR ara

din area ;eagrR. $ntre acestia din urmR, sturionii si scrum3iile au rol important, at9t stiinti%ic,c9t si economic.PRsRrile sunt cele care au creat %aima deltei, cunoscutR, -ncR de la -nceputul secolului ca u paradis a ian. "enumele se datoreazR celor !2 specii pe care le putem -nt9lni -n deltR si carereprezintR #1N din a i%auna "om9niei. Dintre acestea cui3Rresc 21# specii, restul de 1) speciitrec9nd prin deltR si rRm9n9nd di%erite perioade de timp toamna, iarna si primR ara. PRsRrilac atice sunt cele mai numeroase = cui3Rrersc #1 specii si trec prin deltR ) specii, -n total 141

specii, ceea ce reprezintR #2N din a i%auna ac aticR europeanR. / i%auna ac aticR din DeltaDunRrii este alcRtuitR dintr:un nucleu de specii echi, 3ine adaptate la mediul ac atic, la care seadRugR, speciile accesorii si speciile cosmopolite. ;ucleul a i%aunei este %ormat din 5 specii acRror iatR este legatR de prezenta apei. /cestea se grupeazR -n 5 tipuri ecologice principale =specii str9ns legate de apR, strict stenotope 7cu%undari, corcodei, %urtunari, pelicani, cormoranunele anatide8, specii de stu%Rrii 7toate speciile de paseri%orme ac atice8, specii de tRrmuri 7st9lopRtari, tigRnusi, unele anatide8, specii de pajisti hidro%ile cu egetatie 3ogatR continuate cu

stu%Rrii 7ralide8, specii de tRrmuri marine 7unele laride8.ulte specii, mai ales dintre rate, g9ste, pescRrusi, apar %rec ent -n di%eriti 3iotopi. Speciile

21


22/97

accesorii sunt cele care se integreazR secundar -n a i%auna ac aticR, de enind din ce -n ce mainumeroase pe mRsura trans%ormRrii ecosistemelor ac atice. OR oaiele sunt populate de sil ii,muscari, %ilomele, pitigoi, cinteze, la care se adaugR, -n timpul cui3Rritului, rate, cormorani sist9rci. $n pRdurile de pe c9mpurile marine Getea si *araorman cui3Rresc 4 specii tipice

a i%aunei pRdurilor nemorale 7sil ii, mierle, ciocRnitori, mRcRleandru, pitigoi, graur, precum scodal3ul 7Qaliaetus al3icilla8, gaia 3runR, ac ila piticR, ulturul pescar etc. Fazanul 7Phasianuscolchicus8 a %ost introdus prin colonizare populatia dez olt9ndu:se rapid. $n pajistile de stepRnisipoasR sunt speci%ice pot9rnichea, prepelita, cic9rliile, pasRrea ogorului 7'urchinusoedicnemus8. $n satele deltei, pe l9ngR gospodRrii, sunt %rec ente gugustiucul, ra3ia de casR,r9ndunica, 3arza, lRstunul. *oloniile de cui3Rrit.

serie de specii ac atice se asociazR -n timpul cui3Rritului %orm9nd colonii care sunt

aglomerRri de cui3uri pe spatii, -n general mici. *auzele asocierii sunt legate de penuriasupra%etelor de constructie a cui3urilor, precum si de a antajele o%erite de prezenta unui numRrmare de pRsRri -n apRrarea cui3urilor cu ouR sau pui. *oloniile de cui3Rrit au reprezentatdintodeauna atractia deltei. iile de cui3uri construite pe crengile zR oaielor de salcie sau -nstu%Rrii, zgomotul in%ernal, atmos%era speci%icR altor ere geologice, z3orul sRgetRtor al miil pRsRri care -si hrRnesc puii, trans%ormR coloniile de pRsRri -ntr:un rai nu numai al ornitologidar si al oricRrui iu3itoar al naturii.$n Delta DunRrii sunt mai multe tipuri de colonii = de st9rci, lopRtari, tigRnusi si cormorani, d pelicani si cormorani, de pescRrusi, de a oazete si cioc9ntorsi, de chirighite, de chire. *olonia de pelicani din zona cu regim de protectie integralR "osca:'uhaio a este cea mai mare din @uropasi este un e


23/97

FLORA DELTEI DUN RII" *ercetRrile recente au dus la identi%icarea a 55 specii decormo%ite spontane, reprezent9nd elemente eurasiatice 72#N8, estice 724N8, europene 714N8cosmopolite şi ad enti e. Din punct de edere ecologic numai un s%ert dintre specii 72 N8 sunt

legate de mediul ac atic 7hidro%ile, higro%ile si higromezo%ile8, restul %iind mezo%ile,


24/97

!LAURUL. Formatiune speci%icR stu%Rriilor masi e, plaurul este un strat gros de 1 : 1, m%ormat dintr:o -mpletiturR de rizomi de stu% si de rRdcini ale altor plante ac atice -n amestec curesturi organice si sol. $nitial %i


25/97

si st9rci. $n pRdurile de pe c9mpurile marine Getea si *araorman cui3Rresc 4 specii tipicea i%aunei pRdurilor nemorale 7sil ii, mierle, ciocRnitori, mRcRleandru, pitigoi, graur, precum scodal3ul 7Qaliaetus al3icilla8, gaia 3runR, ac ila piticR, ulturul pescar etc. Fazanul 7Phasianuscolchicus8 a %ost introdus prin colonizare populatia dez olt9ndu:se rapid. $n pajistile de stepR

nisipoasR sunt speci%ice pot9rnichea, prepelita, cic9rliile, pasRrea ogorului 7'urchinusoedicnemus8. $n satele deltei, pe l9ngR gospodRrii, sunt %rec ente gugustiucul, ra3ia de casR,r9ndunica, 3arza, lRstunul. *oloniile de cui3Rrit. serie de specii ac atice se asociazR -n timpulcui3Rritului %orm9nd colonii care sunt aglomerRri de cui3uri pe spatii, -n general mici. *auzeleasocierii sunt legate de penuria supra%etelor de constructie a cui3urilor, precum si de a antajeleo%erite de prezenta unui numRr mare de pRsRri -n apRrarea cui3urilor cu ouR sau pui. *oloniile dcui3Rrit au reprezentat dintodeauna atractia deltei. iile de cui3uri construite pe crengile

zR oaielor de salcie sau -n stu%Rrii, zgomotul in%ernal, atmos%era speci%icR altor ere geologz3orul sRgetRtor al miilor de pRsRri care -si hrRnesc puii, trans%ormR coloniile de pRsRri -ntr:unnu numai al ornitologilor, dar si al oricRrui iu3itoar al naturii. $n Delta DunRrii sunt mai multetipuri de colonii = de st9rci, lopRtari, tigRnusi si cormorani, de pelicani si cormorani, de pescRruside a oazete si cioc9ntorsi, de chirighite, de chire. *olonia de pelicani din zona cu regim de protectie integralR "osca:'uhaio a este cea mai mare din @uropa si este un e


26/97

Dunărea iz orăşte dinM#nţii !:d#r(a N(a3r:5din G(r4ania şi &( $ar&: >n Mar(a N(a3r:,dupR ce tra erseazR @uropa de la nord: est spre sud:est, cre9nd un culoar natural utilizat -ndecursul timpurilor ca principalR arterR de comunica+ie.Delta Dunării nu reprezintă un ne-nsemnat petic de Păm9nt, ea este %ormată din sute de r9ule+e ş

g9rle, 3ra+e şi canale, lacuri şi gol%ule+e, grinduri, lagune, limanuri, şi mlaştini. Delta Dunării ar%orma unui triunghi echilateral cu laturi de circa #) m şi ast%el este una din cele mai -ntinse zoneumede din lume. Delta s:a %ormat pe parcursul a peste 1 .))) ani şi reprezintă cel mai maresistem de puri%icare a apei din @uropa, %iltr9nd apa Dunării la intrarea acesteia in area ;eagră.Delta este impăr+ită de celetr(i %raţ( 6rinci6a'( a'( D#n:rii -n trei ostroa e comple


27/97

singură ploaie8, precum şi lungimea şi %rec en+a perioadelor secetoase7 ) zile la Sulina, #5 la*araorman8. ;umărul anual al zilelor -n care cad precipta+ii este -n medie de 5, cele mai dese ploi cad -n lunile mai şi iunie.

Dat( idro3rafic(Sosită la Patlageanca cu 4))mXHs 7-n medie8, Dunărea se 3i%urcă -n două 3ra+e, *hilia la

; şi 6ulcea la sud, 3ra+ ce la *eatalul $smail se despleteşte -n Sulina şi S%. ?heorghe.'ra+ul *hilia, cel mai septentrional, %ormează grani+a cu craina, transportă )N din apele şialu iunile Dunării, a 9nd un curs sinuos pe o lungime de 1)4 YmZ. De:a lungul său se -nşiruieaşezările=Palazu,Pardina,*hiliaIeche,Peripra a.'ra+ul Sulina situat -n mijlocul Deltei, are un curs rectiliniu, canalizat, permanent dragat şi-ntre+inut pentru na iga+ia aselor maritime 7pescaj minim m8. /re o lungime de 1 Ym şitransportă 1#N din olumul de apă al Dunării. De:a lungul său se -nşiră localita+ile= $lganii deSus, aliuc,?orgo a,*rişan,Iulturu,Partişani,Sulina.'ra+ul S%. ?heorghe cel mai meridional, orientat spre sud:est, are un curs sinuos des%aşurat pe112 Ym şi transportă 22N din de3it. Ga ărsare %ormează insulele Sacalin considerate un -nceputde deltă secundară. Sec+ionarea unor meandre -n ultimul timp a micşorat lungimea cursuluina iga3il.De:a lungul său se -nşiră aşezările= ;u%aru, ahmudia, zlina,S%.?heorghe. Delta este stra3atută de o mul+ime de canale, g9rle, rezultate prin regularizarea cursurilor,mlaştini şi mai ales lacuri= erhei, ?orgo a, "oşu, Gumina, etc. *analele constituie importanteartere de circula+ie care leagă 3ra+ele principale de comple


28/97


29/97

localnicilor. *aleidoscop al unor peisaje mereu inedite, paradisul păsărilor şi trestiilor, al puzderiilor de peşti : Delta Dunării este o regiune de mare %rumuse+e turistică şi de un realinteres ştiin+i%ic. n perioada erii, Delta Dunării de ine o destina+ie a celor care doresc să serela


30/97

raritate 3otanică. /ici cui3ăreşte ulturul codal3.n padurea *araorman cel mai cunoscut loc este F9nt9na I9nătorilor, acolo unde se gaseşte celmai mare stejar din Deltă. Datorită crengilor care s:au -ntins şi pe sol acesta poartă numele deStejarul -ngenuncheat, a 9nd o 9rstă de 4)) de ani şi o circum%erin+ă de 4 m.

$n 1 4) Padurile *araorman şi Getea au %ost declarate monument al naturii.

!:d#r(a L(t(a este pădurea:monument a%lată la m sud de comuna Peripra a 73ra+ul *hilia8.S:a dez oltat pe grindul cu acelaşi nume, -n %9şii 7hasm9curi8>prezintă plante agă+ătoare dorigine mediteraneană, su3 %orma lianelor, -ntre ar3ori speci%ici ( stejari 3rumării 7seculari de peste 25 m -năl+ime8, g9rni+ă, ulmi, arini, plopi al3 şi negri, sălcii, %raşini pu%oşi 7rarit 3otanică8. Din punct de edere %aunistic adăposteşte ulturi codal3i, şerpi şi ipere.

!'a;a din Caraor4an HFa9(nda %(ac U@ste un loc pre%erat de turiştii care in la *araorman pentru a %ace plajă şi pentru a -nnota -nsiguran+ă. Spre capăt, canalul *rişan:*araorman se lărgeşte şi se trans%ormă -ntr:un port, iar lipsacurentului pe ultima por+iune 7de 1,5 Ym8 a acestuia determină o limpezire a apei. Pe malulestic al canalului e


31/97

anumite specii de peşti cum ar %i= somn, crap, caras, etc.Delta Dunării reprezintă cea mai -ntinsă zonă compactă de stu%arişuri din lume 715 )

m28. /ceastă dinamică a plaurilor este %oarte periculoasă deoarece pot %i -nchise anumitecanale, na iaga+ia de enind %oarte ane oioasă. De asemenea, un alt neajuns este %aptul că plasele

pescarilor pot %i t9r9te sau rupte de aceşti plauri mo3ili. *ăile de acces o3turate se eli3erează maigreu, iar c9nd plaurii sunt 3ine -mpotmoli+i se taie cu %erăstrăul culoare -nguste pentru trecerealotcilor. n anumite locuri, unde se circulă mai rar şi cu lotci mai mici şi mai uşoare, se tragee%ecti 3arca peste plauri.

Lac#' L#4ina*ea mai largă dez oltare a plaurului se gaseşte -n comple la est de prelungirea grindului Puiu iar la est de japsa Iata%u, de la canalul Iata%u:$mpu+ita la Gacul Gumina.

Oona prezintă un interes deose3it prin %aptul ca aceasta cuprinde %orme di erse derelie%= grinduri, jepse, depresiuni, %orma+iuni de plauri plutitori şi %i


32/97

GJr'a I46#ţit:Foarte %rec ent izitat este traseul sudic Sulina : *analul 'usurca, pe arianta ?9rla $mpu+ită,despre care se crede că este un echi 3ra+ al Dunării. /pele sale con+in di%erite materii su3 %ormăcoloidală -n stare de descompunere. Fenomenul 3iologic de descompunere se datorează sul%o:

3acteriilor. *9nd apele cresc, cele a%late -n această g-rlă rup cordonul litoral, de ers9ndu:se -nmare, iar atunci c9nd apele iciate se scurg, deasupra g9rlei staruie un miros de hidrogen sul%urat.De aici, şi denumirea acestei g9rle.

COM!LEKUL LAGUNAR RA.IM7SINOE 7"/O$ 87spre Jurilo ca, 2) m8 : Gac natural.*omple< lagunar, pe +ărmul ării ;egre, cel mai -ntins din +ară. @ste alcătuit din Gacul "azim propriu:zis : 415 mp> Gacul Sinoe : 1 1, 5 mp> Gacul ?olo i+a : #) mp> Gacul Omeica :54, mp> Gacul 'a3adag ( !) mp> Gacul 6uzla ( 1) mp, Gacul $stria ( mp> lacurile *alica si/gighiol ( 2 mp. Supra%a+a totală este de apro


33/97

protejate cu o supra%a+a de cca 5).))) de hectare. Pot %i o3ser ate, -n mare, trei unita+i distincte=I" Roşca 7 )# aio$a 7 L(t(a, puncte de reper ale perimetrului celor 12.))) de hectare localizate-n depresiunea ati+a din nordul arelui 73ra+ul Sulina8. Gacul "oşca, erhei şi o -m3inarede ghioluri, mlaştini stu%icole, plauri găzduiesc mari colonii de pelicani, egrete, st9rci, +igănuşi

lopătari.II" Saca'in 7 .:toan( se -ntinde -n sudul comunei S%9ntu ?heorghe pe cca 21.))) de hectarelimitro%e litoralului. @ste o succesiune de grinduri cu lacuri izolate, zone mlăştinoase, ape%lu iale şi salmastre, 3ăl+i nisipite, stu%, tra esate de dune paralele. Gacurile Oătoane, -n specialsunt locuri de pasaj, de popas şi de clocit pentru le3edele mute, st9rcii al3i, roşii şi gal3eni,+igănuşi, lopătari.III" !(rit(a&ca 7 )i&(ric#ţa 7 G#ra !ortiţ(i continuă spre sud rezer a+ia precedentă, cu peste

4.))) de hectare. Se indi idualizează prin grinduri uscate scăldate de apele mării ori ale lacului"azim, prielnice mai cu seamă e


34/97

Principala zonă turistică a municipiului 6ulcea = *etatea /@?ES S, aşezare getică,cucerită de romani a %ost men+ionată de idiu ca U eche cetate U, apărată de ziduri puternice,situată pe malul Dunării, intr:un loc -nalt, la care cu greu se putea ajunge. ;umele /egAsus este

pro3a3il de origine celtica. $denti%icarea cu orasul 6ulcea de astăzi, %ăcută prima oara la s%9rşitsec.1# : -nceputul sec.1 , a %ost con%irmată de descoperirea 71 4 8 a unei inscrip+ii -n lim3alatină. Săpăturile arheologice -ncepute -n anul 1 4 la marginea de est a oraşului 6ulcea, peUDealul onumentuluiU, au dus la descoperirea unei aşezări, -n care cele mai echi urme7ceramică autohtonă8 apar+in secolului 4:! -.Qr.. /egAsus a luat o mare dez oltare su3 stăp9nirearomana, %iind puternic %orti%icată la s%arsitul secolului ! : -nceputul secolului 4. Oidul de incincu turnurile de apărare, prezintă trei %aze de construc+ii. n interior s:au identi%icat resturi ale unuedi%iciu thermal. *etatea a dăinuit p9nă -n secolul d.Qr 7moneda Qeraclius8, %iind reluată -nstăp9nire şi re%ăcută de 3izantini su3 $oannes 6zimis es.

ISTRIAPe malul lacului Sinoe, -n partea nordică a actualei peninsule $stria, s:a ridicat -n urmă cu peste2 )) ani estituloras Qistria, -ntemeiat de na igatorii şi negustorii greci, care s:au aşezat -nospitalierul gol% de odinioară, cu scopul de a %ace comer+ cu 3aştinaşii geto:daci. leiul demasline, inurile, o3iectele de podoa3ă greceşti erau schim3ate pe gr9nele, mierea, ceara deal3ine, pieile de ită, peştele sărat, %aclele din raşina pinilor ce e străzile erau pa ate cu piatră, iar institu+iile de educa+ie %izică _ gAmnasion si cele cultural:artistice _ museion cunoşteau %or%o3işnuită locurilor de acest %el. ntre secolele $ si al $$$:lea p.Qr se instaurează puterea romană pmeleagurile Do3rogei de azi. n această perioadă, -n oraş se construiesc temple -nchinate

zeită+ilor romane, terme 73ai pu3lice8, cartiere ale cetă+enilor 3oga+i cu case %rumoase. Dar golQalmAris, unde era aşezat oraşul a -nceput să se -mpotmolească, nisipul -nchiz9nd ieşirea laarea ;eagra. *u tot neajunsul creat de lipsa posi3ilită+ilor de a mai %ace lesnicios nego+ pemare, oraşul cetate şi:a mai prelungit e uitarea -i -ngroapă şi numele şi locul. Qistria, cea mai eche aşezare ur3ană din +ară, a

%ost scoasă la lumină -ncep9nd din 1 14, de săpăturile marelui istoric şi arheolog Iasile P9r an.

34


35/97

CETATEA ENISALA :la 1 m de Juriloc a: aici s:au găsit urmele unor aşezări traco:getice7sec $`:I$$ -.Qr.8 getice 7sec. $I -.Qr.8, cea mai mare necropolă geto:dacica din Do3rogea7sec.$I:$$$ i.Qr.8 şi un cadru roman.$z oarele istorice arata ca %orti%icatia de la @nisala a %ost construita de geno ezi, la s%arsit

secolului al `$$$:lea. Dupa o scurta perioada in care a %ost detinuta de ircea cel 'atran, a intratsu3 stapanirea otomanilor. F "6$F$*/]$/ 6" @S $S se găseşte la ! m de comuna6urcoaia. @ste o cetate traco:getică men+ionată -n sec. $$$ -.Qr. cu ocazia con%lictului militdintre GAsimach : Dromichete. n perioada romană a de enit un puternic centru militar, ridicatămai apoi la rangul de UmunicipiumU. ntre sec $ : sec.I$$ d.Qr. a %ost unul dintre cele mai maroraşe -n Do3rogea.*etatea antică, *Q$G$/ I@*Q@ se a%lă -n arealul localită+ii cu acelaşi nume. Se pare că datează

din /ntichitatea grecească, su3 numele de /chileea, de la care deri ă numele actual 7cetatea lui/chile8.*etatea 3izantină S/SG I$/, ahmudia 7sec. $$$ d.Qr.8."ezer a+ie arheologică./şezare ci ilă şi militară din epoca romano:3izantină, %orti%icată cu două şan+uri şi al de păm9nt-ntre ele. Distrusă de go+i -n sec. al $I:lea, cetatea a %ost re%ăcută de 3izantini şi a continuat săe cunoaşte o mare -n%lorire după cum indică edi%iciile şi monumentele pu3li 3ăile.*etatea a %ost 3aza %lotei %lu iale romane *lasis Fla ia oesica. S:au pRstrat ruinele cetR+ii şiunele resturi ale asezRrii ci ile. n acest loc, cu mult timp -nainte, -n cadrul e


36/97


37/97

s%in+ită -n 1 !2 este o catedrală monumentală a 9nd coloane şi galerii laterale, pictura -n %rescărealizată de ?h. @%timiu, t9mpla are stil 3r9nco enesc de mare aloare artistică, sculptor $onDima.

M:n:&tir(a COCOŞ@ste mănăstire de călugări, are hramul US%9nta 6reimeU,este localizată -n com. ;iculi+el, jud6ulcea, se ajunge pe drumul modernizat 6ulcea:$saccea, rami%ica+ie modernizată p9nă la ;iculi+el> Iechiul schit de sihaştri din 1#!! a ea o 3iserică de nuiele, peste ea este ridicată 2) deani mai t9rziu 3iserica din piatră şi caramidă zidită -ntre 1 11:1 1!, pe atra celor două 3isericidemolate, pictura apar+ine pictorului italian F. de 'iasse. n 3iserică se găsesc chi ote cu di%eritemoaşte ale S%in+ilor artiri, muzeu cu o3iecte de artă şi di%erite ateliere. ănăstirea este aşezată-ntr:un loc retras, la poalele unui deal -n ăluit -n mireasma pădurilor de tei. Gegenda spune cădenumirea mănăstirei ine de la %aptul că odată, demult, de pe acest deal s:a auzit -ntr:o noaptec9ntecul unui cocoş săl3atic -nso+it de o 3ătaie de toaca. *ălugării spun că acest c9ntec se maiaude şi astăzi, uneori.

M:n:&tir(a SAON/cest s%9nt aşezăm9nt a luat %iin+ă su3 stăp9nirea otomană -n anul 1#4 , prin plecarea unor călugări de la ănăstirea *elic:Dere. *ei eni+i la Saon au ridicat aici din chirpici c9te a chilii şiun Paraclis ca metoc al ănăstirii *elic:Dere. *9+i a ani mai t9rziu Saonul de ine mănăstire desine stătatoare, monahii au construit din chirpici şi lemn actuala 3iserica eche cu hramul U$ntrarea aicii Domnului -n 'iserică U, care e


38/97

se cunoaşte autorul şi nici un loc al unei 3iserici mai echi. *asa parohială a %ost construită decredincioşi -n anul 1 2 , clopotni+a -n anul 1#5 iar cupola şi ceasul dupa 1# .*easul intoneazăo melodie la %iecare jumătate de oră sau oră %i


39/97

patrimoniul cultural al muzeului cuprinde numeroase colec+ii = 1.*olec+ia de 3otanică cuprinde specii de plante her3oriate din Do3rogea şi Delta Dunării 7mai pu+in specii ac atice8 at9t specii comune c9t şi specii endemice, rare, amenin+ate cu dispari+ia>2.*olec+ia de entomologie cuprinde specii de insecte 7coleoptere, himenoptere, diptere8 din Delta

Dunării, Do3rogea, alte regiuni ale +ării şi e!.*olec+ia de mineralogie şi paleontologie cuprinde minerale pro enite din Do3rogea, 'aiaare şi %osile de amoni+i, echinoderme, peşti, pro enite din Do3rogea>4. *olec+ia de ornitologie este alcătuita din specii răpitoare de zi şi de noapte, ac atice, de stepăşi paseri%orme. *olec+ia cuprinde specii rare, accidentale şi amenin+ate cu dispari+ia.5. *olec+ia oologica cuprinde !2) de ponte apar+in9nd păsărilor răpitoare şi ac atice.. *olec+ia de mami%ere cuprinde specii caracteristice Deltei Dunării şi Do3rogei>

. *olec+ia de cranii şi sternuri, cuprinde piese su3 %ormă de cranii de mami%ere şi sternuri de păsări ac atice şi răpitoare>#. *olec+ia de ihtiologie cuprinde specii de peşti din ihtio%auna Deltei Dunării, area ;eagra şi aceanului /tlantic 7sud:est şi centru8 şi ceanul $ndian 7partea de est8>

. *olec+ia de peşti ii, cuprinde specii autohtone răpitoare şi paşnice, dulcicole şi marine, precum şi specii dulcicole e

MU.EUL DE ARTĂ Str" Gri3or( Anti6a nr" *Situat -n apropierea %alezei Dunării, muzeul adăposteşte colec+ii de artă, gra ură şi sculpturăcontemporană şi se m9ndreste cu o e


40/97

de ;ord e


41/97

*onstruc+ia acestui %ar a %ost sta3ilită după -n%iin+area *omisiei @uropene a Dunării, prin U/c pu3lic pri ind na iga+ia la DunăreU, emis la 2 noiem3rie 1# 5 la ?ala+i. Planurile şi construc+ia acestui o3iecti , au %ost realizate de către inginerii englezi *h. QartleA şi. @ngelhardt care au participat şi la realizarea planurilor de construire a canalului na iga3il

precum şi cele de -ntre+inere permanentă a 3ra+ului Sulina. *onstruc+ia %arului este realizată -două etape şi %inalizată -n anul 1# ), %iind proprietatea *omisiei @uropene a Dunării.$ntre anii 1#5 şi 1 21, sediul *omisiei este la Sulina : Palatul *[email protected]. din str. $, nr. 2)2, dupăcare se mută la rşo a. Dupa des%iin+area *omisiei, /nsam3lul Farului din Sulina este trans%erat/dministra+iei Flu iale a Dunării de Jos din ?ala+i, ulterior intr9nd -n patrimoniul uzeuluiUD@G6/ D ;^"$$U din 6ulcea. De aici, este preluat -n 1 1 de către inisterul *ulturii. /stazi, monumentul istoric se a%lă -n administrareaOFICIULUI NATIONAL !ENTRU

!ROTE8AREA !ATRIMONIULUI"

TURNUL DE A!Ă DIN SULINAData e


42/97

ăiestria construc+iei şi săl3ăticia naturii -n care este amplasat, dă acestui o3iecti un aer misterios şi arhaic.

CIMITIRUL MARITIM DE LA SULINA

7L(3(nda ci4itir#'#i7

%rumoasă po este de dragoste ne-mpărtăşită, ca -n majoritatea legendelor lumii, a trecut laDunăre din literatura cultă -n cultura orală şi este transmisă de aproape o sută de ani căltăorilor.Gegenda spune că un t9năr o%i+er de marină a%lat -n misiune la Sulina, s:a -ndrăgostit de prin+esă negresă, de enită dansatoare prin ca3aretele portului, printr:un coup de %oudre ce a duratdoar o ară. %i+erul -ndrăgostit nu a dorit să ştie de condi+ia %emeii de mora uri uşoare şi a muritla Sulina -n condi+ii necunoscute. Dansatoarea care ratase ia+a şi li3ertatea s:a sinucis la a%lareaestii mor+ii iu3itului. Gegenda mai spune că am9ndoi au mormintele alăturate -n cimitirul dinSulina. De c9te a decenii, majoritatea izitatorilor oraşului Sulina, care au a%lat legenda -n cele patruore de na iga+ie de la 6ulcea spre portul de la capătul Dunării, -şi programează căte a ore pentrua păşi -n sanctuarul celui mai izitat cimitir din "om9nia.ajoritatea turiştilor ce ştiu po estea şi:au preconceput ideea izitării cimitirului, chiar de la

programarea e


43/97

$n%rasturctura caracterizează gradul de dez oltare şi este menită să asigure %unc+ionareanormală a unor sectoare importante ale societă+ii moderne, %iind indispensa3ilă pentru industriahotelieră şi turistică. @a este de două %eluri=A" infra&tr#ct#ra 3(n(ra':

)" infra&tr#ct#ra t#ri&tic:.

A" Infra&tr#ct#ra 3(n(ra':

Reţeaua de transport 3 comunicaţii1/şezarea geogra%ică şi con%igura+ia terenului au %a orizat dez oltarea transportului

%lu ial, rutier, %ero iar şi aerian. n municipiul 6ulcea %unctionează urmatoarele porturi =

industrial, mineralier, turistic şi comercial prin care se asigură transportul de măr%uri cu ase şi 3arje ce pot a ea o capacitate de p9nă la 1#.))) td0. 6ransportul na al de pasageri : asigurăcurse zilnice pentru pasageri pe cele ! 3ra+e ale Dunării= *hilia, S%. ?heorghe, Sulina.Principalele porturi pe raza municipiului 6ulcea sunt = portul $/ * , portul industrial, portulcomercial, portul de pasageri./ccesul -n "ezer a+ia 'ios%erei Delta Dunării se realizează prin intermediul Societă+ii*omerciale ;/I" D@G6/ S./. 6 G*@/, care acoperă următoarele trasee= 7T#'c(a7 !(ri6ra$a T#'c(a7C(ata'c ioi7!'a#r7!ardina7Tatanir7C i'ia V(c (7!(ri6ra$a" 7T#'c(a7 S#'ina T#'c(a7!arti9ani7Ma'i#c7Gor3o$a7Cri&an7S#'ina" 7T#'c(a7 Sf"G (or3 ( T#'c(a7)a't(ni d( 8o&7 Ma 4#dia7Sf"G (or3 (" 7Cri&an7 Mi'a *=" 7 Cri&an7 Caraor4an"şi prin intermediul %irmei '"/S;/I6 ", care e%ectuează transport de persoane pe Dunăre c9tşi spre localită+ile a%late -n Delta Dunării.6ransportul se realizează cu ajutorul 3ărcilor rapide, ana elor tip ' , a na elor rapide tip catamaran, a na elor rapide pe aripi portante, a hidro3uzelor. Tran&6ort#' f(ro$iar : dispune de ogară de călători şi o gară de măr%uri. ?ara de călătoriasigură 2 curse zilnice pe ruta 6ulcea:'ucureşti şi retur şi 4 curse zilnice pe ruta 6ulcea:*onstan+a şi retur. Prin gara de măr%uri se derulează transportul de materii prime şi măr%uri cătrşi dinspre toate zonele +ării.Tran&6ort#' r#ti(r : este asigurat către toate localită+ile de pe uscat din jude+. Gegatura -n a%ara jude+ului se realizează prin curse zilnice 6ulcea:'ucureşti, 6ulcea:*onstan+a, 6ulcea:?ala+i,6ulcea:'răila şi retur.4u autocarul sau autoturismul =: 'ucureşti: rziceni 75 m8: Slo3ozia 7121 m8: 6ulcea 72 ) m8

43

http://www.primaria-tulcea.ro/index.php?p=infrastructura#1%231http://www.primaria-tulcea.ro/index.php?p=infrastructura#2%232http://www.primaria-tulcea.ro/index.php?p=infrastructura#2%232http://www.primaria-tulcea.ro/index.php?p=infrastructura#3%233http://www.primaria-tulcea.ro/index.php?p=infrastructura#3%233http://www.primaria-tulcea.ro/index.php?p=infrastructura#4%234http://www.primaria-tulcea.ro/index.php?p=infrastructura#10%2310http://www.primaria-tulcea.ro/index.php?p=infrastructura#1%231http://www.primaria-tulcea.ro/index.php?p=infrastructura#2%232http://www.primaria-tulcea.ro/index.php?p=infrastructura#3%233http://www.primaria-tulcea.ro/index.php?p=infrastructura#3%233http://www.primaria-tulcea.ro/index.php?p=infrastructura#4%234http://www.primaria-tulcea.ro/index.php?p=infrastructura#10%2310


44/97

/utocarele pleacR din *alea Ple nei nr. 2!: *onstan+a ( 6ulcea 71 m8: ?ala+i : 6ulcea 7 ) m8/uto3uzele pleacR de la trecerea 3ac din loc. $.*. 'rRtianu.

Din =ulcea cu maşina;: 2# m p9nR la ahmudia: !5 m p9nR la urighiol: 42 m p9nR la Duna Rtul de JosTran&6ort#' a(rian : este asigurat prinaeroportul U ihail YogalniceanuU situat la 1! m de

municipiu şi care organizează curse ocazionale charter. Se asigură permanent ser icii de a ia+ieutilitară pentru agricultură şi sănătate.

n ceea ce pri eşte domeniul 6elecomunica+iilor, acestea sunt asigurate de %irma de %irma detele%onie %i


45/97

re%erin+ă 1 5) : 1 ) prezintă o serie de incon eniente, cum ar %i= risc mare de -m3olnă ire pentru popula+ie, imposi3ilitatea promo ării unor acti ită+i economice 73rutării, co%etării etc.8care necesită apă pota3ilă şi care ar reprezenta o sursă de enit pentru popula+ia locală,imposi3ilitatea dez oltării şi practicării acti ită+i turistice, care ar reprezenta o altă sursă de enit

pentru popula+ia din zonele cu poten+ial turistic ridicat. / antajele care decurg din solu+ionarea pro3lematicii alimentării cu apă pota3ilă sunt= e itarea riscurilor pri ind iz3ucnirea unor epidemii, ce ar genera costuri importante materiale şi umane, asigurarea unor condi+ii optime pentru dez oltarea acti ită+ilor turistice şi economice, ridicarea standardului de ia+ă al popula+iei. Dacă pentru solu+ionarea pro3lemei pri ind alimentarea cu apă a localită+ilordin DeltaDunării s:au realizat o serie de proiecte 7unele dintre acestea implementate, altele -n curs deimplementare8, pro3lema colectării şi e acuării apelor uzate ( o pro3lemă deose3it de importantă

pentru protec+ia resurselor su3terane şi de supra%a+ă : nu a %ost a3ordată dec9t -n mod izolat. 3aza celor descrise mai sus şi a legisla+iei -n domeniul protec+iei mediului, respecti -n domeniul protec+iei mediului ac atic 7Q? nr.1##H2#.)2.2))2 ( pentru apro3area unor norme pri indcondi+iile de descărcare -n mediu ac atic a apelor uzate> ;6P/ ))2H2))2 : ,,;ormati pri indcondi+iile de e acuare a apelor uzate -n re+elele de canalizare ale localită+ilor şi direct -n sta+iilede epurareLL etc.8 se impune realizarea re+elelor de canalizare menajeră şi a sta+iilor pentruepurarea apelor uzate menajere, -n toate localită+ile Deltei Dunării care au rezol ată pro3lemaalimentării cu apă pota3ilă, ast%el -nc9t să se asigure protec+ia şi %unc+ionarea normală receptorilor apelor e acuate> protejarea mediului de e%ectele nedorite ale e acuărilor 7necontrolate şi netratate8 de ape uzate.

n ceea ce pri eşte managementul deşeurilor, ine


46/97

pediatrie. n ceea ce pri eşte alimentarea cu energie termică, aceasta este de%icitară, majoritateaaşezărilor rurale nea 9nd acces la un sistem de -ncălzire centalizată. n multe gospodării se%oloseşte -ncă so3a pe 3ază de lemne.

Reţeaua comercială "i prestări ser#icii* Reţeaua administrati#ă*Ser iciile comerciale sunt asigurate de %iliale ale unor societă+i na+ionale, societă+i

comerciale din oraşele 6ulcea şi Sulina şi de a%aceri %amiliale locale, la ni elul aşezărilor rurale./cti itatea economică a oraşului 6ulcea este reprezentată -n principal de industria metalurgică,de construc+ii, construc+ii na ale, industria prelucrării materialelor de construc+ii, industria prelucrării lemnului, industria te


47/97

re%eri aici la aceste căi, stră3ătute at9t de unele ase utilitare, c9t şi turistice=1. Ar i6(nco 7canal de 2 m lungime, leagă canalul Sulina de canalul Păpădia8>2. )('ci#37!(rişor 7-ncepe din lacul 'elciug şi interceptează canalul Perişor, lungime de 2)

m8>

!. )#rca7pleacă de pe canalul Sulina, lungime 4 m> este importantă din punct de edereturistic pentru că are -ntrepătrundere spre sal3a de lacuri "oşu, "oşule+, Puiu şi -nspre*omple

4. Cordon Sfişto$ca 7pleacă tot de pe canalul Sulina şi %ace legătura -ntre oraşul Sulina şilocalită+ile Getea, S%işto ca şi *ardon> este %oarte important din punct de edere turistic pentru că o%eră posi3ilitatea de a se ajunge la Pădurea Getea8>

5. C(a4#r'ia 7%ace legătura cu ila 1! de pe canalul Sulina şi satul *araorman> are 4 m

lungime8>. Ciotic )# a9 .:toan( 7pleacă din 3ra+ul S%9ntul ?heorghe, merge aproape paralel cu

+ărmul ării ;egre, interceptează pe parcurs şi alte canale şi -nsumează 24 m8>. Ciotic )# a9 7deri ă din cel men+ionat mai sus şi duce la *omple lungime m8>#. Cra&nico'7pleacă din canalul Drano , tra ersează grindul *rasnicol şi se termină -n lacul

Oătonul ic> lungime 1# m8>. Cra&nico'#' No# 7-ncepe din 3ra+ul S%9ntul ?heorghe şi se uneşte cu canalul *rasnicol la

punctul unde acesta -nt9lneşte grindul8>1). Drano$ 7se racordează la 3ra+ul S%9ntul ?heorghe şi %ace legătura cu lacul "azel>

lungime 2 m8>11.D#n:r(a V(c ( 7important pentru na iga+ie şi -n mod deose3it pentru turism, deoarece

%ace legătura cu zone de mare pitoresc= ila 2!, Sahaua, Gopatna, ati+a şi "oşca>lungime de 12 m8>

12.D#na$:ţ 7cel mai echi canal din interiorul Deltei> lungime de 2#,5 m8>1!. Eni&a'a &a# )a%ada3 7este %olosit -n scop piscicol şi leagă lacul 'a3adag de lacul "azel>

lungime 5 m8>14.Erac'( 7este %oarte important turistic pentru că permite accesul către zonele pitoreşti

a%late la ;@ de satul ila 2!8>15.Franţ#9#'#i 7leagă 3ra+ul S%9ntul ?heorghe de lacul urighiol şi poate %i stră3ătut de

3ărci şi -n scop turistic8>1 . Go'o$iţa Sinoi( 7leagă lacul ?olo i+a de lacul Sinoie de unde se poate ajunge la

Peri3oina are la gardurile de che%ali> lungime de 2 m8>1 . Litco$ 7unul din cele mai lungi şi mai pitoreşti canale din Deltă, pleacă de pe 3ra+ul

47


48/97

S%9ntul ?heorghe şi se termină -n dreptul canalului *eamurlia> lungime totală 2 m8>1#. agiaru 7pleacă din dreptul satului Getea, se racordează la lacul "ăducule+, stră3ăt9nd o

zonă de un rar pitoresc> lungime # m8>1 . O'3#ţa 7%ace legătura -ntre lacul Fortuna şi satul ila 2!, legătura %olosită %rec ent -n

circuitele turistice pentru a3unden+a de păsări şi zonele sale de egeta+ie stu%icolă8>2). !(ri$o'o$ca 7%ace legătura -ntre 3ra+ul S%. ?heorghe şi canalul Gitco , a de enit o

importantă arteră de na iga+ie pentru că scurtează drumul -ntre S%. ?heorghe şi Sulina.@ste totodată o cale na iga3ilă plină de pitoresc -nt9lnindu:se -n drum, pe l9ngă maluri,%rumoşi nu%eri al3i şi gal3eni. Gungime totală 22 m8>

21.U9'ina 7canal racordat la 3ra+ul S%. ?heorghe, %ace legătura cu lacul zlina şi ghirlandade lacuri $sac, $săcel. @ste adesea %olosit de 9nătorii şi pescarii sporti i eni+i la ca3ana

zlina, lungime ! m8.

TRASEE TURISTICE -N INIMA DELTEI

Pentru a pătrunde -n misterele Deltei pot %i urmate rutele arătate mai jos, care au %ost-ntocmite -n %unc+ie de posi3ilită+ile unei na iga+ii normale, urmărindu:se -n acest scop, %itinerarul aselor ;/I" , %ie cursele b mai mult sau mai pu+in regulate ale aselor ocazionale.

• T#'c(a7C i'ia V(c (7!(ri6ra$a• T#'c(a7Crişan7S#'ina• T#'c(a7Crişan7Mi'a *=7Matiţa• T#'c(a7Crişan7Caraor4an• T#'c(a7Ma 4#dia7Sf" G (or3 (• T#'c(a7Cana'#' Lftco$7Roş#7Roş#'(ţ"

*eea ce ne:a determinat să alegem aceste rute s-nt următoarele considerente= ele leagă cele maiimportante aşezări din Deltă, care prezintă interes turistic= pe aceste căi are loc o intensăcircula+ie de ase de tot %elul= -n s%-rşit, ele pot %i %olosite ca 3ază de plecare pentru pătrunderlocuri mai pu+in %rec entate .Cana'#' Crişan 7 Caraor4an /cest canal a %ost %inalizat la -nceputul anilor U#) şi %ăcea parte dintr:un proiect %oaram3i+ios de trans%ormare a *araormanului -ntr:un centru economic major pentru Deltă. Se dorea

e


49/97


50/97


51/97

2* Spatii de cazare pe na e

4 5 4 15)

2= /lte unitati decazare

1! 1! ! 2 1 ,

2 Tota' #nitati d(ca9ar(

# 121 122 144 1)1 1)!,)

S#r&a INSSE

S:a -nregistrat o creştere a numărului de ile turistice din mediul ur3an şi, -n special,numărului de pensiuni ur3ane şi rurale -n ultimii ani. @ olu+ia indicatorilor demonstrează că dinanul 2))! pana in anul 2)) a crescut numărul structurilor de cazare turistică,si anume= pensiunituristice rurale cu !#!,!N, ile turistice cu 22!,55N, pensiuni turistice ur3ane cu 12#,5N şi nu inultimul rand hotelurile cu 114,2N .@ste e ident că numărul motelurilor, ca3anelor turistice,3ungalourilor şi al campingurilor a -nregistrat o creştere %oarte mică./ 9nd -n edere clasi%icarea structurilor de cazare după numărul de steleHmargarete, se impune

precizarea că majoritatea structurilor de cazare sunt de 2 stele, şi că, +in9nd cont de %aptul călegisla+ia rom9nească acordă un număr de stele -n %unc+ie doar de e


52/97

7 T#'c(a 41 4)4 4 2 24 0"?1

an#ri TOTAL ! # !#5 2 2 2 # 1# @"*

7 T#'c(a !! !! 2) 2) 2) 1+"1

Vi'( t#ri&tic( TOTAL 1 4 4 1 1) 1515 1 ))5 15!!! @="2=

7 T#'c(a 1 5#1 452 51 0=?"0Ca%an(t#ri&tic(

TOTAL! 1 215 5 1 5#)! 551

,1"?=

7 T#'c(a 5# !4 # # # 2="?@

)#n3a'o#ri TOTAL 4 4#54 4 ! 4 # 44 1 @="0

7 T#'c(a # # ) 2) *1"=2

Sat( d($acanta

TOTAL5 5 2 11) 1 )

*,0"?2

7 T#'c(a 2) 2) 15 = 5) *0+

Ca46in3#ri TOTAL 2 5 # 2 # 4 2 5 # 2 2 25)) @+"1

7 T#'c(a 454 454 #1) 5 !1) 1,"*,

Ta%(r( d(('($i &i

6r(&co'ariTOTAL

!2#21 !)1 # 2# 1 2!22 2)!2)

12"@2

7 T#'c(a 1 !2 54 2) 55# ??",*

!(n&i#nit#ri&tic(#r%an(

TOTAL5 ) #1)) 1) 1) 1254 1!42

*=1",

7 T#'c(a 124 12 2)! 1 ! 152 20+"*1

!(n&i#nit#ri&tic(r#ra'(

TOTAL!2 2 5!51 11151 14551 1544#

?*"2*

7 T#'c(a 42 2)2 2!1 ! ! ) ,0?"2

!(n&i#nia3rot#ri&tic( TOTAL 42!# 4)54 = = =

7 T#'c(a 115 5 = = =

S6atii d(ca9ar( d( 6(

na$('(f'#$ia'( &i4ariti4(

TOTAL

55 5 4 5! 5)1 51

@*",

7 T#'c(a 1#) 11 2??"*?

S#r&a=$nstitutul ;ational de Statistică:Date Statistice 72)) H2))!8

52


53/97

Se remarcă %aptul că -n 2)) numărul locurilor de cazare creste %a+ă de 2))! 7anul dere%erin+ă8 cu un indice mediu de 1) , N, ajung9nd de la !15 la !4)) locuri de cazare.*apacitatea de cazare turistică e


54/97

7 Straini 1 5 ! 1 544 2211 2 41 2 )2 14#.1#

Ca%an(t#ri&tic(

Tota'2 2 5)1 44#) ) ! 1 45 #.#

7 Ro4ani ##2!1 1 22 5 #)) #)#4 ## 24 1)).44

7 Straini 4 41 4 4 #) 2 ) !!21 ))#n3a'o#ri Tota' 22 !) 1 1# 2 ! 1## ) 2!421 1)2.14

7 Ro4ani 21#1# 1 !!5 2! )4 1 #) 2)!4! !.2!

7 Straini 1112 1#52 )5 2)54 !) # 2 .

Sat( d($acanta

Tota'5 #5 42 2 !415 4!)) 44#.!#

7 Ro4ani )) 4 ! 2#4 ! )4 55 . 1

7 Straini 25 1!# 15 5 ! 152.#

Ca46in3#ri Tota' 524! 1) )22 )155 #5 # !#52 #.5!7 Ro4ani #!!! ! ) 1 ! ##)2 # 1#) 1)!.4

7 Straini 11 )4 1!! 2 #!#2 2 4.44

Ta%(r( d(('($i &i

6r(&co'ariTota'

1 4! # 1#5# 12#445 11#) 5 1) 1)! 54.5#

7 Ro4ani 1 ! )1 1#!! # 12 )) 11 2) 1)5 5 54.4

7 Straini 4 24 # 45 ! 5 444 !.)#

!(n&i#nit#ri&tic(#r%an(

Tota'1 ! 25 2!5# !1))!5 ! ! 4 451 4)

7 Ro4ani 1!54 2 1 #2 2 !2!) !141 !##) 2# .4

7 Straini 2#4 ! !#)51 4 #)5 4 4 # !5 4 22!.!5

!(n&i#nit#ri&tic(r#ra'(

Tota'4 444 #2! 1 )1 4 21 )2) 2##5)# )#.1

7 Ro4ani 421 ! # 24! 152521 1 # # 2 #) 5 !5. !

7 Straini 52 1 1)5#) 1 4! 1#)!! 2)44! !# .#!

!(n&i#nia3rot#ri&tic(

Tota'42))2 522#1 = = = =

7 Ro4ani !4 22 45!4 = = = =

7 Straini )#) #1 = = = =

S6atii d(ca9ar( d( 6(

na$('(f'#$ia'( &i4ariti4(

Tota'

551 #1)! #1 1 2 ! # ! 15#.4!

54


55/97


56/97


57/97

ANI DURATA SE8URULUI DS

TOTAL Ro4Jni Str:ini2))! 2,)1 1, # 2,122))4 1, 1, 1,2))5 1, 1, 4 2,))2)) 2,55 2, 1 2,!52)) 1, 2,1) 1, 4

2)) H2))! #.) 1) .) .!5S#r&a Dat( int(rn(

Grafic nr ==Dina4ica &(;#r#'#i 4(di#

Ialorile sejurului mediu -n cazul turiştilor romani caza+i -n Delta ating cote 1, #,repecti 2,1)zileHturist> cea mai mica aloare %iind -nregistrată -n anul 2))4, aceea de 1, zile H turist.n cazul turiştilor străini sosi+i alorile sejurului mediu sunt -n jur 2,12 zile H turist, respecti 1, 4zile H turist. n anul 2)) durata sejurului mediu a %ost -n scadere de .!5 zile H turist pentrustraini si 1) .) zile Hturist romani .

Ta%(' f Indici d( #ti'i9ar( a ca6acit:ţii d( ca9ar( t#ri&tic: >n 6(rioada *++=7*++?

Ti6#ri d( #nitati An#' *++= An#' *++ An#' *++0 An#' *++1 An#' *++?

B*++?P*++=

Tota' B !4, !4,! !!,4 !!, ! ,) 1,)4ot('#ri 41, 41, 41,1 41 4!,2 1,)!

Mot('#ri 22 2!, 22,1 22,4 25,! 1,15Vi'( t#ri&tic( 2 ,# 2 , 2 ,1 25,2 2 ,1 1,)1Ca%an( t#ri&tic( 11,! #, 1),2 12,!

57


58/97

1,)#an#ri 11,! 1!,4 1!,1 1 , 24 2,12

Ca46in3 11 12, 1),4 15,4 2),! 1,#4!(n&i#ni #r%an( 1 ,1 1 , 1#, 1 , 22,! 1,1

!(n&i#ni r#ra'( 14, 15, 14,5 14,4 1 ,! 1,)

!(n&i#nia3rot#ri&tic( 1!,! 14,2 = = =Sat( $acanta 1 ,5 2), 1 , 1#, 1 ,4 ), !)#n3a'o#ri !5,5 24,# 2!,1 22,5 22,2 ), 2Ta%(r( ('($iP6r(&co'ari 1#, 1 ,5 14,# 1 1 ,2 1,)2

S6atii d( ca9ar(6( na$( 5 ,# 2, 5 ,5 ,1 1,21

S#r&a INSSE

6a3elul anterior rele ă c9t se poate de clar o situa+ie delicata= hotelurile sunt pe jumătategoale, hanurile şi motelurile au o treime din spa+ii goale, iar ilele, pensiunile ur3ane, pensiunilerurale şi campingurile au 5:#)N din spa+ii goale. *a3anele turistice -nregistrează cel mai scăzutgrad de utilizare netă= 1)N.

*"*"?" For4( d( t#ri&4 6racticat( >n D('ta D#n:rii

Pe tot cuprinsul jude+ului 6ulcea, dar mai ales -n zona Deltei se pot practica omultitudine de %orme de turism= turismul de odihnă, recreere ,agrement, turismul de cunoastere,turismul specializat, programe speciale de tineret, turismul rural, turismul pentru practicareasporturilor nautice, %oto:sa%ari, turismul pentru practicarea pescuitului sporti si 9natoaresporti ă.

• T#ri&4 6(ntr# odi n: &i r(cr((r( : practicat prin intermediul companiilor de turism, -nunul din hotelurile de pe teritoriul rezer a+iei sau %olosind hotelurile plutitoare,

com3in9nd e


59/97

: restaurant cu aer conditionat: terasă acoperită: 3ărci cu motor pentru agrement: undite, momeli, si scule pentru pescuit

: 3ucătarie7meniuri di ersi%icate8: 6I satelit: Personal cali%icat: 6erase de plajă: 6I satelit in %iecare cameră: Plase contra tanatari: /parate contra tanatari in %iecare cameră si sală de con%erintă

'aza proprie de agrement=3ărci cu motor>3ărci cu rame>3ărci rapide >s i nautic> lansete siundite>momeli .Ser ici incluse =cazare pe hotel plutitor in Delta Dunării >pensiune completă pe toată duratasejurului in Deltă>sejur in Delta Dunării >autorizatie politia de %rontieră >autorizatie/"'DD>deplasare in Delta Dunări de la hotel cu 3ărci >ustensile de pescuit > ta apăminerală, ca%ea >3aie indi iduală>aer conditionat pe hol> >apă rece şi caldă non:stop terasă pentr plajă.Ser icii contra:cost=permise de pescuit>ghid -n lim3a %ranceză, engleză, germană saugrecească>asigurare medicală 7optional8>momeli de pescuit>3ăuturile alcoolice pot %i cumpărde la 3arul hotelului> meniu dietetic şi egetarian >program artistic 7optional8.

• T#ri&4 d( c#noaşt(r( itin(rant , practicat %ie indi idual, %ie prin intermediule


60/97

ahmudia, urighiol si Duna atul de Jos. : Pe grindul Getea, *araorman, in comuna *./. "osetti si in satul Peripra a au %ost cate adescoperiri ce dateaza din epoca medie ala timpurie. : Q$S6"$/ ( cea mai eche asezare ur3ana din "omania. Se pot edea ruinele unui oras

in%loritor acum 2. )) ani. /sezarea a %ost inconjurata de un puternic zid de aparare si eraalimentata cu apa prin conducte lungi de peste 2) m $n secolul al I$:a urmare a in azieia arilor orasul a %ost aproape in intregime distrus, o3ligind locuitorii sa se retraga in zone mailinistite.

• !ro3ra4( &6(cia'( d( tin(r(t 7pentru cunoaşterea, -ntelegerea şi pre+uirea naturii8• T#ri&4 r#ra' $n cadrul caruia turistii sunt gazduiti si ghidati de localnici. Peisajele

Deltei Dunarii, 3ogate in istorie, traditie si natura unica, asteapta sa %ie descoperite de

catre izitatori. "eteaua de turism rural o%era posi3ilitatea achizitionarii de pacheteturistice prin agentiile de turism partenere. Se pot selecta o multitudine de circuite. /ceste pachete includ tot ser iciul e


61/97

6ulcea tre3uie să pornească de la o 3ună cunoaştere a alori%icării poten+ialului turistic, precumşi a conjuncturii economice, sociale şi politice care in%luen+ează e olu+ia turismului rom9nesc -ngeneral şi a celui deltaic -n particular. anagementului strategic -i este speci%ică analiza mediuluie

Pozi+ia strategică -n raport cu grani+eleo%eră un poten+ial -nalt de dez oltare pentrutransporturi, sectorul producti , $ :uri,

turism, %or+ă de muncă, societateain%orma+ională etc.

$zolarea localită+ilor din zona DelteiDunării, cu ni el ridicat de sărăcie a

popula+ieiGegături de transport insta3ile a zonei de

nord a Do3rogei cu malul st9ng al Dunării

Poten+ial economic e


62/97


63/97

tehnologii -n domeniul cercetăriidez oltării>

Dotarea tehnică medicală insu%icientă şiinsu%icien+a personalului medical -n special

-n mediul rural>

/3sen+a zonelor de depozitare a deşeurilor manajere şi industriale care să corespundă

standardelor europene>Prezen+a zonelor ur3ane implicate -n

procese de marginalizare economică şi

socială şi creştere a ni elului de sărăcieur3ană>

Prezen+a centrelor istorice a3andonate.$n%rastructura de turism este sla3 dez oltată

sau -n echită= discrepan+ă mare -ntreechile şi noile %acilită+i

$ndustrie di ersi%icată, cu aloare adăugatăridicată a produc+iei 7metalurgie ( 6ulcea8,

construc+ii na ale : 76ulcea8

Dez oltare insu%icientă a in%rastructurilor de ser icii pu3lice, utilită+i -n oraşe şi

management necorespunzător al deşeurilor

Dotare medico:sanitară insu%icientă şi cuacoperire redusă a spa+iului rural şi a Deltei

O!ORTUNITĂŢI AMENINŢĂRI

Poten+ial ridicat de dez oltare a turismului-n domeniul ecologic, religios, cultural.

*oncuren+a zonelor turistice din străinătatecu o o%erta turistică de calitate superioară şi

pre+uri competiti e*reşterea cererii de ser icii destinate

persoanelor şi %irmelor etc.

odi%icarea condi+iilor climatice regionale

şi locale or in%luen+a negati ecosistemelesensi3ile, aşezările umane şi in%rastructura>

63


64/97

/tentie crescuta la ni el interna+ional pentru conser area 3iodi ersită+ii şi

promo area turismului 7Delta Dunării8

/ccentuarea procesului dedezindustrializare> capacitate redusă desus+inere %inanciară a modernizării şimanagement de%ectuos al pie+elor de

des%acerePrezen+a in esti+iilor străine care pot

determina ino area şi tehnologia>

*reşterea cererii de specialişti 7persoanespecializate8 prin adaptarea -n ă+ăm9ntului

şi a instruirii pro%esionale la necesită+ile

pie+ei muncii>

portunitatea e

"ata de schim3 euroH" ; %a ora3ilă.

*reşterea cererii consumatorilor pentru produse ecologice stimul9nd ast%el

-m3unătă+irea o%ertei acestora şispecializarea -n condi+ii naturale prielnice

"iscul emigrării restului de popula+ie,determinat de pierderea locului de muncă

după integrare."iscul migrării popula+iei din mediul rural

către ur3an>

Posi3ilitatea ela3orarii de proiecte cu%inantare din %onduri structurale pentru

sus+inerea dez oltăriiH ino ării, cercetării şitrans%erului de tehnologie

"iscul depro%esionalizării categoriilor de popula+ie cu cali%icări superioare din cauza

lipsei locurilor de muncă.

*onstruirea re+elei de autostrăzi şimodernizări.

"iscul nerealizării re%ormei administrati e pentru descentralizarea %inanciară şi

administrati ă>/pari+ia de zone industriale -n lungul

canalului Dunăre: area ;eagră pentru prelucrarea primară a produselor -n rac

importate din +ările centraleuropene

?lo3alizarea şi %luctua+iile alutare potmarginaliza anumite sectoare ale economiei

şi chiar să ducă la dispari+ia acestora7te


65/97

conser e8Prezen+a zonelor turistice concurente cu o

o%ertă turistică similară.

*"=" Str#ct#ri d( a3r(4(nt 6racticat( >n D('ta D#n:rii

Posi3ilită+ile de agrement sunt deose3it de ariate, de la e


66/97

a izi de a entură, interesa+i să citească semnele naturii, dota+i cu oin+ă -nseta+i de cunoaştere,doritori sa:şi redescopere sim+ul de orientare şi instinctele primare, interesa+i de modul de ia+ă,cultura şi tradi+iile localnicilor, e


67/97

prezen+ei cherhanale -n această zonă. Gacurile din partea de est chiar dacă dispun de 3ogateresurse piscicole nu sunt at9t de căutate, deoarece accesul -n aceste zone este mai greu= pentru untraseu direct tre3uie stră3ătute dunele de nisip. $n imaginea surprinsă la cherhana este o lotcă73arcă pescarească8 cu peştele prins la nă od.

!ROGRAM )IRD AC ING -N DELTA DUNĂRII

Pri im %rumuse+ea peisajului, e


68/97

liniştit şi -ntodeauna plin cu e46(;#ri4i .icul dejun a %i ser it pe as după care a e+i posi3ilitatea de a opta -ntre a merge la pescuit saua merge la o3ser are de păsări 7se a na iga pe lacuri şi multitudinea de canale din jurul lacurilor Fortuna şi 'ăclăneşti ari8. După pr9nz continuă călătoria cu Qotelul Plutitor către *ap*andura, o zonă %oarte %rumoasă şi izolată, +in9nd cont ca ne a%lăm şi -n "ezer a+ia ;aturală dela nord de *analul Sulina . noptare.Ca6 Cand#ra7 Cana' Şont(a Lac#' N(%#n# Cana' Sir(a&a 7 Cana' =1 7 Lac#' Sir(a&aDupă micul dejun urmează o scurtă plim3are pe canalul de l9ngă *ap *andura iar apoi secontinuă croaziera pe canalul ontea p9nă la Gacul ;e3unu ,scurtă izită pe lac să nu %iederanjate păsările 7Gacul ;e3unu este estit pentru că aici se adăpostesc o multitudine de păsări8. După pr9nz continuă croaziera către *analul ! . Sosirea după amiaza tarziu.

Loc#ri d( 6(&c#it

18 $ntersec+ia *analului *rişan:*araorman cu canalul ce duce -n lacul $aco3 : groapa naturală şiad9ncă care s:a %ormat aici, şi pozi+ia deloc -nt9mplătoare a canalului Gitco 7la nici 4)) de m8%ac din această intersec+ie locul numărul unu pentru pescuit la somn şi crap. /cest loc este %oartecunoscut şi mai tot timpul ocupat de pescarii sporti i.

28 *analul *araorman:*rişan este un canal ad9nc, 3ordat pe un mal de salcii, cu un curentmoderat> loc pentru somn şi crap.

68


69/97

!8 *analul Gitco , canal echi care stra3ate Delt a de la @st la Iest, cu salcii pe mal, este un loc 3un pentru somn şi crap.48 Gacul *ui3ul cu Ge3ede este un lac nu prea ad9nc, mai izolat, loc pentru ştiucă.58 Gacul Puiule+ este un lac -n apropierea satului unde se prinde ştiuca la linguri+ă.

8 Gacul Gumina este un lac cu o supra%a+ă mare şi ad9nc unde se dau lo ituri grele la ştiucă.8 $ntersec+ia *analului *rişan cu *analul *araorman este locul numarul 1 pentru 3i3an, dar %oarte 3un şi pentru somn şi crap.#8 U?roapaU n apropierea satului, -ntr:un loc unde digul, ce apără satul de ape, a cedat in urmainunda+iei din anii L ), s:au %ormat două gropi ad9nci, cu apă limpede loc unde se prinde ştiucă,caraş şi lin.8 U'azinulU, capătul *analului *araorman, un loc mai lărgit şi ad9ncit 7conceput pentru a %i

practic un mic port8, %oarte aproape de sat, este un loc 3un pentru crap, ştiucă, a at, caras, 3i3an,roşioară.1)8 *analul USuezU, din spatele dunelor de nisip, -n partea de est a dunelor, este un canal ce arezone cu ad9ncimi mici şi egeta+ie, care g9tuie cursul apei şi zone mai ad9nci 72:4 m8. Dinaceastă cauză şi datorită orientării de la ;ord la Sud 7perpendicular pe direc+ia de curgere aDunării8 apa nu mai curge, %iind %oarte limpede.118 Gacul *hiril este un loc mai izolat. n f # s:a prins %oarte 3ine ştiuca, pescarii sporti i enindsă pescuiască de la urighiol, S%9ntul ?heorghe, *araorman, capturile de !:4 Yg %iind ce ao3işnuit.128 n apropierea Satului de Iacan+ă "oşu, la intrarea din Gacul Puiu, -n canalul *araorman, esteun loc unde s:a nădit %oarte 3ine cu porum3, rezultatul %iind a3solut impresionant, prinz9ndu:sezeci de Yg de crap.

TEAM7)UILDING

6eam 3uilding:ul are ca o3iecti dez oltarea spiritului de echipă -n companii, apartenen+ala grup şi consolidarea alorilor comune. etoda care se utilizeaza -n team 3uilding este joculindoor şi outdoor, -ntr:o arietate de %orme. n Delta Dunării, cu un mare impact -n r9ndul participantilor sunt programele de treasure hunt.

6rainingul de tipul treasure hunt este construit su3 %orma unui concurs de e


70/97

primesc anumite resurseHindicii -n %unc+ie de -ndeplinirea unor sarcini. 6rainingul se des%asoa pe uscat şi pe apă. Ga %inal participan+ii -mpărtăşesc -mpreună cu trainerii e


71/97

decursul eacurilor, p9nă -n zilele noastre. Festi alul este conceput şi -n ideea stimulării%enomenului turistic.

• FESTIVALUL HC/NTECELE MĂRIIU

/%l9ndu:se la a I$:a edi+ie, spectacolul *9ntecele ării s:a impus deja ca o mani%estare de

tradi+ie care atrage an de an tot mai mul+i participan+i, demonstr9nd -n acest %el implicarea din -n ce mai mare a maselor largi de tineri, dornici de a %i -n mijlocul actului cultural modern. Dorindu:se ca un spectacol de di ertisment, totuşi mani%estarea a scos la i eală tinere talentecare acum se a%lă pe drumul consacrării. / 9nd ca loc de des%aşurare plaja de pe malul mării, -n decorul noptii, -n ecinatatea peisajului de Deltă, spectacolul atrage numeroşi locuitori ai oraşului precum şi turişti eni+i dindi erse col+uri ale +ării, impun9nd şi pe această cale aten+ia asupra poten+ialului turistic al zonei.

.IUA MARINEISulina %iind un oraş -n care trăiesc şi muncesc numeroşi locuitori marinari de pro%esie :

chiar mai mult, %aptul că este tranzitat de %oarte mul+i na igatori străini : organizareamani%estărilor prilejuite de UOiua arineiU se impune ca o necesitate iz or9tă din stră echiletradi+ii marinăreşti, ea de enind chiar cea mai importantă săr3ătoare a oraşului./cti ită+ile prilejuite de această săr3ătoare se des%ăşoară pe %aleza oraşului, -n %a+a sediulu

Sec+iei *ăi ;a iga3ile iar dintre ele putem enumera= concursuri marinăreşti, e


72/97

/cti itatea turistică a rezer a+iei Deltei Dunării este %a orizată de următoarele elemente='ioclimatul zonei este a antajos pentru cei care iu3esc natura deoarece ne3ulozitatea

este cea mai redusă din +ară,aici ePosi3ilită+ile de agrement sunt deose3it de ariate>

*adrul natural este %a ora3il pentru dez oltarea unei %lore si %aune speci%ice şi unice -n

@uropa cu numeroase specii interesante şi rare, lipsit de noPoten+ial ridicat de utilizare a resurselor de energie regenera3ilă 73iomasă agricolă şi

%orestieră, hidroelectrică, eoliană, solară, geotermală, etc8 care duc la creştere economică

prin introducerea de noi tehnologii -n domeniul cercetării dez oltării> /sezarea geogra%ică şi con%igura+ia terenului au %a orizat dez oltarea transportului

%lu ial, rutier, %ero iar, aerian ceeea ce inseamna o acesi3ilitate uşoară in regiune.@Delta Dunării este o regiune de mare %rumuse+e turistică şi de un real interes stiinti%ic.

="*" Dir(cţii d( acţi#n( a d(9$o't:rii t#ri&4#'#i >n D('ta D#n:rii

Dez oltarea turismului -n Deltă tre3uie să %ie un o3iecti şi un mijloc al dez oltăriieconomico:sociale de ansam3lu a regiunii, -n conte


73/97

procesului de pri atizare, a %ost %a orizat de hotăr9rea de gu ern prin care inisterul 6urismului prelua competen+ele pri ind e%ectuarea pri atizării, -n de%a oarea %ostului Fond al Proprietă+ii dStat, cu inten+ia declarată de a de3irocratiza şi simpli%ica procedurile de pri atizare -n turism. nalt o3iecti , -ncă ala3il, este e%ectuarea integrală a procesului de pri atizare. Pri atizarea s:a

des%ăşurat -ntr:un ritm sus+inut şi prin %inalizarea ei, \%or+a schim3ăriiM cum am denu proprietatea pri ată, a putea ac+iona, a creşte calitatea şi competiti itatea o%ertei de turism şiturism deltaic şi se a -nregistra, din nou, un trend poziti -n e olu+ia indicatorilor cecaracterizează această acti itate..Principalele direc+ii de dez oltare a turismului deltaic se au -n edere şi următoarele ac+iuni= -m3unătă+irea am3ian+ei generale a zonelor> %olosirea c9t mai largă a resurselor naturaledisponi3ile> di ersi%icarea acti ită+ilor de agrement> creşterea competiti ită+ii acti ită+ilor de

primire> dez oltarea şi -m3unătă+irea calită+ii ser iciilor din unită+ile de alimenta+ie> di ersi%icarea dotărilor de agrement şi a ac+iunilor speci%ice> alcătuirea unui catalog cu o%ersta+iunii -n toate anotimpurile, -n lim3ile engleză, %ranceză, germană, italiană, spaniolă> ela3orarea şi editarea unor pliante pe zone turisticei, pe sezoane şi pentru hoteluri, ile, căsu+e, pensiuni ( separat> participarea la t9rguri interne şi interna+ionale de turism> dez oltareaturismului de a%aceri şi de reuniuni, prilej cu care or %i organizate e participarea conducerii judetului la alte t9rgurila care a prezenta un stand e plasarea -n cataloageleturoperatorilor străini a rezer atiei Deltei Dunarii.n ceea ce pri eşte in esti+iile, datorită %aptului că turismul este, prin e


74/97

strategie glo3ală de dez oltare concepută la ni el local. /st%el, e%orturile administra+iilor turistice or %i corelate şi -ndreptate spre acelaşi o3iecti major= dez oltarea turismului deltaic -nregiune, prin alori%icarea superioară a poten+ialului turistic de e


75/97

• im3unătă+irea legăturilor de transport a zonei de ; a Do3rogei cu malul st-ng al Dunării.

R(a%i'itar(a şi 4od(rni9ar(a infra&tr#ct#rii d( 4(di#

/re drept scop -m3unătă+irea standardului de ia+ă a locuitorilor şi creşterea atracti ită+ii de

in estire -n jude+ul 6ulcea prin crearea, e• managementul deşeurilor periculoase 7inclusi spitaliceşti8>• amenajarea zonelor de depozitare a deseurilor managere şi industriale care să corespundă

standaredelor europene>• amenajarea zonelor piscicole>• -m3unătă+irea in%rastructurii utilită+ilor pu3lice, incluz9nd realizarea lucrărilor pentru

alimentări cu apă pota3ilă, canalizare, managementul deşeurilor, transporturi şicomunica+ii -n ederea reducerii poluării şi a izolării comunită+ilor umane>

• construirea şiHsau eimplementarea de sisteme de monitorizare a calită+ii %actorilor de mediu 7aer, apa, sol8>

• reconstruc+ia ecologică a zonelor degradate şi protejarea patrimoniului natural>• protejarea supra%e+elor -mpădurite şi de stu%aris.

D(9$o'tar(a infra&tr#ct#rii (n(r3(tic(

/ceasta are rol de a -m3unătă+ii standardul de ia+ă a locuitorilor cat si gradul de con%ort alturistilor. Pentru crearea, e• construirea şiHsau e• construirea, modernizarea şi e


76/97


77/97

• dotarea şi modernizarea la3oratoarelor şcolare>• construirea de şcoli, grădini+e şi campusuri şcolare.• restaurarea şi conser area siturilor istorice, a mănăstirilor, 3isericilor ,muzeelor, cetă+ilor

si monumentelor>• rea3ilitarea clădirilor monumente istorice>• participarea cu o%erte concrete la t9rguri de turism -n +ară şi străinătate>• ini+ierea şi organizarea de noi t9rguri şi %esti aluri>• Promo area prin mass:media ,prin materiale pu3licitare a mani%estărilor culturale care

se or derula >

="*"*"D(9$o'tar(a şi 4od(rni9ar(a %a9(i t( nico74at(ria'( t#ri&tic(

area majoritate a structurilor turistice -n jude+ul 6ulcea şi a zonei Deltei Dunării su3%orma de proprietate pri ată au intrat deja -n planuri mai mari sau mai mici de modernizare, ceeace re%lectă interesul in estitorilor de a schim3a imaginea structurilor de cazare, alimenta+ie,tratament sau agrement ai căror proprietari au de enit. n măsura -n care or realiza o nouă o%ertăşi o mai 3ună calitate a ser iciilor or -nregistra rezultate pe măsura e%ortului in esti+ional,aceasta o%erta incluz-nd=

*alitatea ser iciilor de cazare depinde at-t de e: ridicarea gradului de con%ort a hotelurilor 7cazarea si ser iciile suplimentare o%erite de unitatilehoteliere 8> : im3unată+irea pensiunilor turistice şi a celorlalte unită+i de cazare> : e: amenajarea unor spa+ii corespunzătoare, care să poată %i %olosite pentru negocieri de a%aceri.Pentru structurile de alimentaţie este necesară=

: -m3unătă+irea calitati ă a structurilor de alimenta+ie= dotări cu mo3ilier modern, am3ian+a9 $on $strate, Florina 'ran, /nca ?a3riela "osu, op.cit., p.1 !:1

77


78/97

plăcută> : realizarea unor meniuri adec ate, pregătite şi ser ite corespunzător> : im3unatatirea produselor cu speci%ic rom9nesc -n meniu>: realizarea unor 3ucătării pe o anumita temă care să suscite interesul>

: specializarea personalului.

="*"=" Int(n&ificar(a acti$it:ţii d( 6ro4o$ar( a of(rt(i t#ri&tic(

Delta Dunării este un produs turistic 3ine realizat, pe 3ază de cercetări, şi anume e• pozi+ia strategică -n raport cu grani+ele o%eră un poten+ial -nalt de dez oltare pentru

transporturi, sectorul producti ,$ :urile, turism, %ortă de muncă>• are un poten+ial mare pentru zonele care se pretează in estitiilor>• e• editarea de pu3lica+ii promo+ionale şi materiale audio: ideo 7inclusi distri3uirea acestora

-n mass:media turistică interna+ională8>• includerea pachetelor şi circuitelor turistice jude+ene -n programele na+ionale de

78


79/97

promo are>• promo area turismului ecologic şi a 3ucătăriei cu speci%ic pescaresc>• sprijinirea e enimentelor culturale şi artistice care au impact asupra creşterii numărului

de turişti la ni el local>• -ncurajarea si sprijinirea parteneriatelor pu3lic:pri ate .

="*" " !ro6#n(ri d( tra&(( t#ri&tic(

1. 6ulcea : canalul ila !5 : garlele Sireasa, Sontea : canalul lguta : DunareaIeche : satul ila 2! : *risan : maliuc : 6ulcea

2. 6ulcea : Iictoria : canalele Gitco , *risan : *araorman : *risan : aliuc : 6ulcea

!. 6ulcea : aliuc : *risan : canalul *risan : *araorman : canalul *araorman :lacurile Puiu, "osu, "osulet : canalul "osu : $mputita : canalul 'ursuca : Sulina :6ulcea

4. urighiol : canalele Duna at, Drano : gol%ul Qol3ina : lacul "azim : ?uraPortitei

5. Jurilo ca : ?ura Portitei

. *risan : Dunarea Ieche : canalul @racle : garla Gopatna : canalul Gopatna : 6rei$ezere

. *risan : Dunarea Ieche : canalul agearu : Dunarea Ieche : 3ratul Sulina :*risan

A:=/ =6A3//;

Tra&(#' nr" 26ulcea : *analul ila !5 : ?irla Sireasa : ?irla Sontea : *analul lguta : Dunarea Ieche : ila2! sat : *risan

Tra&(#' nr" *

6ulcea : *analul Gitco : *analul *risan : *araorman : Qotelul Ge3ada : aliuc : 6ulcea

Tra&(#' nr" =

6ulcea : aliuc : Qotelul Ge3ada : *analul *risan : *araorman : Gacul Puiu : Popas '66 "osu :

79


80/97

Gacul "osu : mputita : *analul 'usurca : Sulina ( 6ulcea

Tra&(#' nr"

urighiol : *analul Duna at : *analul Drano : ?ol%ul Qol3ina : Gacul "azim : ?ura Portitei

Tra&(#' nr" 0

Jurilo ca : ?ura Portitei

Tra&(#' nr" 1

Qotelul Ge3ada : Dunarea Ieche : *analul @racle : ?irla Gopatna : *analul Gopatna : Gacul 6rei$ezere

Tra&(#' nr" ?

Qotelul Ge3ada : Dunarea Ieche : *analul agearu : Dunarea Ieche : 'ratul Sulina : QotelulGe3ada

Tra&(#' nr" ,

6raseul turistic 6ulcea ( *hilia Ieche pe ruta= mun. 6ulcea : canalele= ila ! ( Sireasa ( Sontea ( "az3oinita ( Stipoc ( Pardina : loc. *hilia Ieche

Tra&(#' nr" @

6ur *hilia pe ruta= loc. *hilia Ieche : 3rat *hilia : 3ratul 'a3ina : 3ratul *erno ca : canalSulimanca : Gacul erheiu ic : Gacul erhei : Gacul atita : Gacul 'a3ina : canal"adacinoasele :canal Pardina :loc. *hilia Ieche

Tra&(#' nr" 2+

6ur S%. ?heorghe pe ruta= loc. S%. ?heorghe :canalele= Oaton ( 'uhaz ( Palade (*rasnicol : 3ratul S%.?heorghe : loc. S%. ?heorghe

Tra&(#' nr" 22

6raseul turistic Sulina (Peripra a, pe ruta= Sulina : can. *ardon : can. S%isto%ca : Peripra a

Tra&(#' nr" 2*=

6raseul turistic Sulina: Peripra a, pe ruta= Sulina : can. *ardon : ?ol%ul usura : 3ratul usura: 3ratul Stam3ulul Iechi : 3rat *hilia ( Peripra a

Tra&(#' nr" 2=

6ur zlina pe ruta= loc. zlina : can. zlina : lacurile= zlina si $sac : canal $sac ! : g9rlaPeri olo ca : 3rat S%. ?heorghe : loc. zlina : cu e


81/97

Tra&(#' nr" 2

6raseul turistic Jurilo ca ( Peri3oina : $stria pe ruta= loc. Jurilo ca : lacul ?olo ita : canal I :lacul Sinoe : cherhana Peri3oina : punctul *etatea $striei : canalul $$ : lacul Omeica : lacul?olo ita : loc. Jurilo ca

Tra&(#' nr" 206raseul turistic 6ulcea : ila 2! pe ruta= mun. 6ulcea : 3ratul Sulina : canal .22 : garla Sontea: Dunarea Ieche : loc. ila 2!

Tra&(#' nr" 21

6raseul *risan : ila 2! pe ruta= loc. *risan : Dunarea Ieche : canal 'ogdaproste : lacurile='ogdaproste : Ga amiaza : 6rei $ezere : garla Gopatna : canal @racle : Dunarea Ieche

Documents

Turismul de Agrement in Evolutie - Studiu de Caz Delta Dunarii