Upload
grabovetcaia-maria
View
64
Download
3
Embed Size (px)
Citation preview
Tulburarile alimentare la adolescenti
Generalitati
Multi copii, in special in perioada adolescentei, sunt foarte preocupati de felul in care arata corpul lor si de
ceea ce simt in legatura cu acest lucru.
In perioada pubertatii se petrec multe schimbari fizice si psihice, la care se mai adauga si presiunea
sociala.
Din nefericire, pentru un procent din ce in ce mai mare de adolescenti, dorinta de a avea un corp perfect
devine o obsesie care se va transforma intr-o tulburare alimentara.
Tulburarile alimentare ca anorexia sau bulimia nervoasa cauzeaza fluctuatii dramatice de greutate ce
afecteaza functiile vitale ale organismului si ritmul normal de viata.
Parintii pot preveni aparitia tulburarilor alimentare dezvoltandu-le copiilor o stima de sine sanatoasa si
incurajand o alimentatie echilibrata.
Daca va suspectati copilul ca ar avea o tulburare alimentara este imperios necesar sa cautati ajutor cat
mai repede.
Despre tulburarile alimentare
In general, tulburarile alimentare implica autocritica, ganduri si sentimente negative legate de greutatea
corpului si de mancare, iar obiceiul de a manca este privit ca perturband activitatile cotidiene.
Desi tulburarile alimentare sunt mai frecvente in randul fetelor, sunt afectati si baietii. In SUA 1 sau 2
adolescenti din 100 se lupta cu anorexie sau bulimie nervoasa. Din pacate foarte multi adolescenti
reusesc sa se ascunda de familie, luni si chiar ani de zile.
Adolescentii cu anorexie au o teama extrema de a nu castiga in greutate si au o viziune distorsionata
asupra dimensiunilor si formelor corpului. Ca urmare nu pot mentine o greutate normala. Sunt foarte
stricti cu ceea ce mananca, tin dieta, post si exagereaza cu exercitiile fizice. Cu greu mananca si atunci in
cantitate mica, devenind obsedati.
Bulimia se caracterizeaza prin chef exagerat de a manca si epurare.
Adolescentii cu bulimie experimenteaza fluctuatii de greutate dar niciodata nu ajung sa cantareasca cat
un anorexic.
Desi cele doua tulburari (anorexia si bulimia) sunt similare, adolescentii cu anorexie sunt, de obicei, foarte
slabi iar adolescentii cu bulimie au o greutate normala sau sunt supraponderali. Este important de retinut
ca tulburarea alimentara nu este un comportament care poate fi controlat. De aceea se impune
necesitatea ajutorului medical si psihologic.
Cauzele tulburarilor alimentare
Cauzele tulburarilor alimentare nu sunt in totalitate foarte clare. Sunt implicati factori psihologici,
genetici, sociali si familiali.Exista un mare decalaj intre felul in care adolescentii isi percep corpul si felul in
care acestia arata in realitate. Adolescentii cu anorexie sau bulimie au frecvent o teama intensa de a nu fi
grasi sau cred despre ei ca sunt grasi cand, de fapt, in realitate, nu este deloc asa.
Exista sporturi ca baletul, gimnastica si luptele care pot constitui factori de risc pentru aparitia tulburarilor
alimentare.
De asemenea in randul adolescentilor cu tulburari alimentare creste riscul pentru alte tulburari
(anxietatea, tulburarea obsesiv – compulsiva).
Sunt cercetari care sugereaza contributia mass-mediei asupra cresterii incidentei tulburarior alimentare.
Multe femei care apar in filme, in reclame sau la tv sunt foarte slabe si acest lucru le indreptateste pe
adolescente sa creada ca frumusete inseamna sa fii slaba.Baietii, de asemenea, pot incerca sa copieze
idealul media si vor exagera cu mersul la sala si cu atentia asupra a ceea ce mananca.
Aceasta preocupare incepe de la varste foarte fragede. Cercetarile in domeniu arata ca 42% dintre
fetitele cu varste intre 7 si 9 ani isi doresc sa fie foarte slabe iar 81% dintre cele de 10 ani se tem sa nu
ajunga grase. De altfel, tulburarile alimentare se instaleaza in jur de 11-13 ani.
Multi copii cu tulburare alimentara au o stima de sine foarte scazuta iar incercarea de a mentine o
greutate scazuta repezinta o modalitate de a detine controlul.
Efectele tulburarilor alimentare
In timp, tulburarile alimentare cauzeaza probleme de sanatate fizica. Anorexia si bulimia pot cauza
deshidratarea si alte complicatii medicale: cardiace si renale. In situatii extreme, tulburarile alimentare
conduc la subnutritie si chiar moarte.
Lipsa de hrana afecteaza organismul in moduri diverse:
- scaderea tensiunii arteriale
- caderea parului si ruperea unghiilor
- anemie
- incapacitate de concentrare
- tumefierea articulatiilor
- dereglerari menstruale (chiar intreruperea menstruatiei)
- fragilitatea oaselor
Bulimia, prin varsaturi constante si nutritia deficitara poate duce la:
- dureri constante de stomac
- afectarea stomacului si a rinichilor
- pierderea de minerale si potasiu (probleme ale inimii si chiar moartea)
- dereglari menstruale
Semne de alarma
Daca adolescentii, fetele in general, sunt preocupate de felul in care arata, se compara mereu cu alte
fete, vorbesc despre diete, acest lucru nu inseamna ca sufera de tulburari alimentare.
Un adolescent care sufera de anorexie poate prezenta urmatoarele semne:
- devine din ce in ce mai subtire si fragil
- este obsedat de mancare si de controlul greutatii
- se cantareste in mod repetat
- isi portioneaza mancarea si mananca cu masura
- se vede gras
- este depresiv, letargic si ii este frig constant
- se retrage din viata sociala, mai ales de la activitatile care presupun si mancare
- face sport in mod excesiv
- mananca doar anumite alimente
Un adolescent ce sufera de bulimie poate prezenta urmatoarele semne:
- se teme de cresterea in greutate
- este foarte nemultumit de dimensiunile corporale, de forma corpului si de greutatea sa
- se scuza si merge la baie imediat dupa ce a mancat
- consuma intotdeauna mancare de dieta si cu grasimi putine (cu exceptia momentului in care mananca
compulsiv)
- cumpara in mod regulat laxative, diuretice, si-si face clisma
- isi petrece cea mai mare parte a timpului incercand sa scape de calorii
- se retrage din viata sociala, mai ales de la activitatile care presupun si mancare
Parintii joaca un rol major in dezvoltarea unei atitudini sanatoase cu privire la mancare si nutritie.
Imaginea lor despre propriul corp influenteaza mult adolescentul. Daca parintii se plang in permanenta ca
sunt grasi, daca sunt mereu la dieta, adolescentul va crede ca acest stil de viata este normal si
acceptabil. Este necesar ca adolescentul sa se simta iubit de catre parinti si prieteni pentru ceea ce
reprezinta el si nu pentru felul in care arata.
Material tradus si prelucrat de psiholog Loredana Ionascu
Sursa: Revista TerapiaM
Bulimie
tulburare a comportamentului alimentar caracterizata printr-o necesitate necontrolabila de a manca in
mare cantitate, manifestata de un subiect care, in mod obisnuit, nu este un "mare
mancau". comportamentul bulimic are semnificatii foarte diferite. El poate fi legat de numeroase
probleme psihologice sau medicale, poate constitui, de exemplu, o varianta a unei alte tulburari ale
conduitelor alimentare, anorexia mintala. comportamentul bulimic se instaleaza adesea in
timpul adolescentei, poate ceva mai frecvent la fete. Frecventa sa ramane inca imprecisa.
Cauze - In afara cazurilor de dereglari metabolice (diabet, dereglare hormonala) si a unor lezi uni
nervoase, principalele cauze ale bulimiei sunt de ordin psihologic. Foarte des, comportamentul bulimic
apare ca o aparare fata de depresie si stres: faptul de a manca nu vizeaza atat nutrirea subiectului, cat
linistirea angoasei, compensarea frustrarii sau repunerea in valoare a imaginii sale. Ea poate constitui,
de asemenea, un ritual nevrotic sau o compensare a insatisfactiei sexuale (la isteric, indeosebi). In
anorexia mintala, crizele de bulimie cu luarea in greutate intrerup uneori postul, fara ca celelalte
simptome sa dispara. Psihic, pacienta devine o anorexica. Unele devin direct bulimice, fara post si fara
slabire prealabile.
Manifestari clinice - Comportamentul bulimic nu este preocupant atata vreme cat ramane ocazional,
cum este cazul la subiectii care au pofta de alimente cu puternica incarcatura afectiva si simbolica;
"poftele" femeilor insarcinateconstituie astfel o forma de bulimie fiziologica. bulimia depresiva si
nevrotica se manifesta in mod periodic sub forma unor porniri tiranice. Ea ofera o potolire momentana,
spre deosebire de bulimia anorexicilor. bulimiaanorexicului se caracterizeaza prin ingerarea la foarte
mici intervale de timp (in general, mai putin de doua ore) a unor mari cantitati de hrana,
cu sentimentul ca nu-si mai poate controla alimentatia. Pacientul are in plus tendinta de a-si provoca
vomatul, de a lua laxative si de a practica, in restul timpului, un regim sever cu scopul de a evita
luarea in greutate.
In cazurile cele mai grave, accesele bulimice insotite de vomitare provocata pot antrena
o deshidratare si o pierdere de potasiu (care se manifesta prin stare de slabiciune si
prin crampe), leziuni esofagiene si dentare provocate de aciditatea lichidului gastric regurgita!.
tratament - Este orientat de diagnostic si de un bilant organic prealabil. Pentru a fi eficace si
durabil, tratamentultrebuie sa fie instituit pe baza de incredere reciproca pacient-medic, cu scopul de
a actiona asupra cauzelorpsihologice ale bulimiei. psihoterapia, asociata eventual cu o prescriptie de
antidepresoare, urmareste o maturare emotionala si o rezolvare a conflictelor afective. Astfel,
pacientul si medicul coopereaza cu scopul de a stabili noi deprinderi alimentare. Un regim n-ar trebui
intreprins fara aviz medical, iar anorexicilor le este strict interzis un regim.
Sinonim: hiperlarie, hiperorexie, poliorexie.
Bulimie - Stare patologică manifestată prin senzație de foame exagerată, hiperorexie; poliorexie.
Bulimia nervoasă este o dereglare digestivă caracterizată prin consum de harană în exces, recurentă,
urmată de un comportament compensatoriu. Cea mai obișnuită formă practicată de mai mult de 75%
dintre oamenii care au bulimia nervoasă este vomitarea auto-provocată, uneori numită curățare; post,
folosirea unor laxative, clisme, diuretice, precum și printr-un antrenament prelungit sunt și ele obișnuite.
Cuvântul bulimia derivă din Latină (būlīmia), care își are originea în greacă, βουλιμία (boulīmia; foame
nesățioasă), un cuvânt compus din βους (bous), bou + λιμός (līmos), foame
Bulimia cauzele şi factorii de risc.
Nu există o cauză unică de bulimie. În timp ce stima de sine scazuta si preocuparile legate de greutatea
corporală şi imaginea corpului joaca un rol major. În majoritatea cazurilor, persoanele care suferă cu
bulimia sau alte tulburările de alimentaţie, în general, au probleme emotive de gestionare intr-un mod
sănătos a hranei. Consumul de hrană poate fi o eliberare emotional, satisfacție, asa ca nu este
surprinzător faptul că oamenii flămînzi se simt furioși, deprimați, sau anxioși.
Un lucru este cert. Bulimia este o problemă complexă emotionala. Principalele cauze şi factori de risc
pentru bulimie sunt:
* Imaginea corpului proastă: Accentul în cultura noastră pe siluete svelte şi frumuseţe poate duce la
nemulţumirea față de propriul corpul, în special la femeile tinere ce sînt bombardate cu imagini mass-
media a unui ideal fizic nerealist.
* Stima de sine scazuta: Oamenii care se considera inutile, fără valoare, şi neatractive sunt la risc
pentru bulimie. Lucruri care pot contribui la stima de sine scazuta include: depresia, perfectionismul,
abuzul fizic in copilarie, si critica celor apropiati.
* Istoricul de traume sau abuz: Femeile cu bulimia par să aibă o incidenţă mai mare de abuz sexual.
Persoanele cu bulimia sunt, de asemenea, mult mai probabil să aibă părinţi cu o problemă de abuzul de
substanţe sau tulburări psihice.
* Schimbări majore de viaţă: Bulimia este adesea declanşată de schimbările stresante, cum ar fi
schimbarile fizice la pubertate, plecarea la facultate, sau la destrămarea unei relaţii. Consumul excesiv si
epurarea este o modalitate negativă pentru a face fpect orientate spre profesii sau activitati: Oamenii
care se confruntă cu presiuni enorme în curs de dezvoltare sunt vulnerabile la bulimie. Din ei fac parte
dansatori de balet, modele, gimnaste, luptatori, actori.
Sunt bulimica?
Puneţi-vă următoarele întrebări. Dacă răspunsul e mai mult "da", cu atât mai probabil că suferiți de
bulimie sau de o altă tulburare de alimentatie.
* Sînteți obsedată de corpul vostru şi greutatea dvs.?
* Gîndul la hrană și dietă predomina în viaţa dvs.?
* Ţi-e frică atunci când începeți să mâncaţi, că nu veţi putea să vă opriți?
* Ați mâncat vreodată până vă simţiţi rău?
* Vă simţi vinovată, ruşinată, sau deprimată dupa ce ati mancat?
* Ați vomita sau ați lua laxative pentru a controla greutatea dvs.?
Efectele bulimiei
Efectul advers cel mai periculos al bulimiei este deshidratarea din cauza epurării. Vomile, utilizarea
laxativelor și diureticelor pot provoca dezechilibre electrolitice in organism, cel mai frecvent sub forma
de niveluri scăzute de potasiu. Nivelurile scăzute de potasiu declanşa o gama larga de simptome variind
de la letargie la bătăi neregulate ale inimii şi moarte. Nivelul permanent scăzut de potasiu poate duce, de
asemenea, la insuficienţă renală.
Alte complicatii şi efectele adverse ale bulimiei includ:
* Creştere în greutate
* Dureri abdominale, balonare
* Mărirea în volum a mâinilor şi picioarelor
* Dureri permanente în gât, răguşeală
* Lezarea vaselor sângvine în ochii
* Mărirea în volum a obrajilor şi glandelor salivare
* Slăbiciuni şi ameţeli
* Carii dentare
* Reflux gastro-esofagian cu esofagite
* Leziuni de stomac sau esofag
* Tulburări de menstruație
* Constipaţie cronică la abuzul de laxative
Epurarea nu împiedică creşterea în greutate
Epurare nu este efficientă pentru a scapa de calorii, motiv pentru care cei mai mulţi oameni care suferă
cu bulimia sfârşesc cu cresterea ponderală in timp. Vomile imediat dupa mase v-or elimina doar 50% din
caloriile consumate în cel mai buncaz dar de obicei mult mai puţin. Acest lucru se datorează faptului că
absorbţia caloriilor începe în momentul în care a pus mâncare în gură. Laxative şi diuretice sunt chiar mai
puţin eficiente. Laxativele scăpa de doar 10% din caloriile consumate, diuretice nu au nici un effect în
eliminarea caloriilor. Ulterior ve-ți cîntări mai puţin după ce le-ați administrat, se datorează pierderii de
apa, și nu pierderea in greutate adevărată.
Pericolele siropului de ipeca
Dacă utilizaţi sirop de ipeca, un medicament folosit pentru a induce vomilei, după un chef, ia
precauţie.Folosirea regulata a siropului de ipeca pot fi mortale. Ipeca se acumulează în organism pe o
durată lungă de timp. În cele din urmă aceasta poate duce la afectare cardiacă şi moarte subita de cauza
cardiaca, astfel cum a fost în cazul cantareței Karen Carpenter.
Daca tu sau persoana iubită suferă de bulimie ...
Luarea măsurilor de recuperare este grea. Dacă vă gîndiți de a cere ajutor pentru bulimia, faceți un pas
mare înainte.
Paşi pentru recuperare a bolnavilor cu bulimie
* Recunoaste ca ai o problema Primul pas de recuperare în bulimia este de a recunoaşte că relaţia
dumneavoastră cu produsele alimentare este denaturată şi a scăpat de sub control.
* Vorbesc cu cineva. Bolnavilor le este greu să vorbească despre bulemie mai ales dacă au ţinut
aceasta în secret pentru o perioadă lungă de timp. Aţi putea fi ruşinată, stinjenită sau să vă fie frica de
ceea ce altii se vor gandi despre dumneavoastră. Dar este important să înţelegem că nu sunteţi singur.
Găsiţi un bun ascultător, cineva care vă va sprijini în timp ce încercați să deveniți mai buni.
* Stai departe de oameni, locuri şi activităţi care declanşează tentaţia de abuz de alimente și respective
de epurare.Posibil să aveţi nevoie de a evita sa priviți la reviste de modă sau de fitness, petreceţi mai
puţin timp cu prietenii, care in mod constant vorbesc despre dieta si pierderea în greutate, şi stai departe
de site-uri web pierderea în greutate şi site-uri care promovează bulimia. Â
* Apelează la ajutor profesionist. Consilierea şi sprijinul profesioniştilor instruiţi în tulburari de
alimentaţie vă v-or ajuta să vă recăpătați sănătatea dumneavoastră, să vă înveţe să vă alimentăți mod
normal, din nou, şi de a dezvolta o atitudine sănătoasă cu privire la produsele alimentare şi la propriul
tau corp.
Bulimia tratament şi terapie
Pentru a opri ciclul de abuz excesiv de hrană şi epurare, este important să apelezi la ajutorul unui
profesionist, pentru prescrierea tratamentului şi rezolvarea problemelor emotionale care stau la baza
cauzei declanșării bulimiei.
Tratamentul bulimiei
Deoarece aspectul răspingător al propriului corp şi stima de sine scazută se află în centrul bulimiei,
terapia este o parte importantă a recuperării.
Tratamentul de elecție pentru bulimie este terapia cognitiv-comportamentala. Obiectivele terapiei
cognitiv-comportamentala include excluderea comportamentului nesănătos în bulimie şi gândurile
nerealiste, negative care le posedă. Iată ce să ne aşteptăm în terapia bulimie:
* Ruperea ciclului de abuz excesiv și epurare - Prima etapă a tratamentului bulimiei se concentreaza pe
oprirea ciclului vicios al abuzului excesiv de alimente şi epurare şi restabilirea modelelor normale de
alimentare. Veţi învăţa să monitorizați obiceiuriledvs. alimentare, pentru a evita situatii care declanşează
abuzul excesiv de alimente , să facă faţă stresului într-un mod care nu implica hrana, să mănînce în
mod regulat pentru a reduce pofta excesiva, precum şi nevoia de a lupta cu epurarea.
* Schimbarea gândurii şi a deprinderilor nesănătoase - a doua etapă al tratamentului bulimiei se
concentrează pe identificarea şi schimbarea viziunilor asupra greutati, dietei, si formie corpului.
* Rezolvarea problemelor emoţionale - faza finala a tratamentului bulimiei implica vizând probleme
emotionale care a provocat tulburare de alimentatie. Terapia se poate concentra pe probleme de relaţie,
care stau la baza anxietații şi depresiei, stima de sine scazută, şi sentimentele de izolare si singuratate.
Bulimia la adolescentiAdolescentii care sufera de bulimie au adesea o greutate foarte apropiata de cea normala, desi mananca cantitati excesive de alimente. Pentru a elimina efectele supraalimentarii, tanarul isi induce stari de voma sau isi administreaza laxative puternice. Adolescenti bulimici au deseori o imagine distorsionata despre propriul corp, insa isi impun reduceri in greutate mai putin severe decat tinerii care sufera de anorexie. Bulimia nervoasa apare deseori la
adolescentii obezi sau dupa episoade de anorexie si de obicei in jurul varstei de 18 - 20 ani.
Bulimia nervoasa este de 2 tipuri: in primul caz adolescentul isi provoaca stari de voma, isi administreaza laxative, diuretice si clisme, iar in cel de-al doilea caz, dupa abuzul alimentar, tanarul urmeaza o dieta restrictiva sau face miscare fizica in exces.
Diagnosticul de bulimie nervoasa include episoade frecvente de mancat necontrolat,compulsiv si haotic, urmate de inducerea frecventa a starilor de voma, consumul excesiv de diuretice si laxative, post, clisme sau / si diete restrictive. Cu timpul, starile de voma devin un reflex automat. Pentru stabilirea diagnosticului, aceste episoade trebuie sa se repete cel putin de 2 ori pe saptamana, timp de 3 luni; adolescentul isi evalueaza in mod gresit forma corpului si greutatea.
Adolescentii care sufera de acest tip de tulburare alimentara au un nivel foarte scazut al stimei de sine si se considera urati si grasi (in mod eronat) . Adesea pacientii spun ca manancatul excesiv le "amortesc" starile de depresie sau anxietate, insa aceste sentimente reapar si sunt urmate de un nou episod de mancat compulsiv. Bulimicii mananca in secret, iar teama de a nu fi descoperiti duce la izolare sociala.
Cauzele bulimiei la adolescenti sunt diverse, insa nu exacte. Exista si o predispozitie genetica pentru aceasta tulburare alimentara, insa factorii de mediu pot fi la fel de importanti in declansarea bolii. Aceste cauze externe includ presiunea societatii, atitudinea familiei sau influenta media, bulimia fiind doar un simptom al starilor psihice negative. Adolescentii sunt mai predispusi la aparitia bulimiei deoarece se confrunta cel mai des cu scaderea stimei de sine si ganduri negative cu privire la propria imagine, grija pentru greutatea corporala, stari de depresie si sentimentul de vina pentru propriul comportament.
Simptomele bulimiei la adolescenti includ:• buze crapate• eroziunea smaltului (provocata de acidul gastric) • iritatii in gat• inflamatia esofagului• calusuri la nivelul mainilor (datorita contactului cu dintii in timpul provocarii varsaturilor) • inflamatia glandelor salivare• capilare sparte la nivelul fetei (cauzate de efortul in timpul varsaturilor) • sangerari rectale (provocate de laxative) • fluctuatii in greutatea corporala• deshidratare• afectiuni renale• rupturi in tractul gastrointestinal superior.
Adolescentii bulimici mananca in secret, evita restaurantele sau intalnirile sociale la care se mananca, merge la baie imediat dupa masa, foloseste pastile de slabit, se teme tot timpul sa nu fie gras, indiferent de greutatea corporala, vorbeste tot timpul despre mancare si greutate, urmeaza deseori diete stricte. Starea sa psihica este foarte schimbatoare, osciland intre extreme.
Datorita faptului ca poate fi ascunsa mai usor, bulimia nervoasa este considerata a fi o tulburare alimentara mai putin grava decat anorexia. Efectele negative evidente apar mai tarziu, insa 10% dintre pacienti mor de inanitie, atac de cord si alte afectiuni medicale sau se sinucid.
Tratamentul bulimiei la adolescenti consta in psihoterapie si terapie nutritionala.Psihoterapia are rolul de a elibera adolescentul de sentimentul de vina, a-l ajuta sa-si recapete respectul de sine si sa faca fata starilor de anxietate. Totodata pacientul bulimic are nevoie de o reeducare nutritionala. Puteti ajuta tanarul sa recapete un comportament alimentar adecvat in felul urmator: • portia la o masa trebuie sa aiba dimensiuni medii; • luati masa in familie si evitati locurile asociate cu mancatul compulsiv - ex. locatii fast-food; • indrumati-l pe tanar sa manance incet si sa lase din mana furculita / lingura in timp ce
mesteca; • evitati intreruperile si distragerile in timpul mesei; • planificati o activitate imediat dupa servirea mesei.