Trends in Human Resource Management

5/19/2018 Trends in Human Resource Management

1/1

Academia de Studii EconomiceFacultatea de Administratie si management Public

Fundamentals of human resources management

(Fundamentele managementului resurselor umane)

Capitolul

Tends in Human Resource Management

(Tendinte in managementul resurselor umane)

Serban Irina Alexandra

rupa !!"# Seria $

Bucuresti2014

1


2/1


Introducere

De mai putin de 10 ani, muncitorii din intreaga lume au fost scuturati de incertitudinea

economica din cauza crizei bancare impreuna cu prabusirile imobiliarelor, ceea ce a dus

la o adearata recesiune!

"n Statele #nite , un num$r f$r$ precedent de disponibiliz$ri au fost urmate de preiziuni

sumbre ale unei perioade % f$r$ locuri de munc$&! 'uncitori cu e(perien$ au fost

stabiliti pentru locuri de munc$ entr)*leel, +n timp ce tinerii se +ntrebau

cum isi pot g$si un loc de munca! ntre timp , o reoluie +n informaii a continuat sa

redefineasca ceea ce inseamna s$ fii % +n contact % sau % la locul de munc$ ! "n ciuda a

toate , multi anga-atori i anga-ai au continuat s$ inoeze i sa perseereze +n

+ndeplinirea acestor prooc$ri ! #n indicator al gradului de proocare reprezinta numarul

r.ndurile tot mai mare de someri seniori ! "

n timp ce muli oameni de peste / de ani s*au retras , altii prin alegere sau necesitate

sunt +n c$utarea de locuri de munc$ ! De e(emplu , 'ar) Bennett a lucrat de c.nd a aut

1 ani , dar la .rsta de 0 de ani a aplicat pentru prestaiile de oma- pentru prima dat$

+n iata ei ! obul ca si ansamblor de cafea si c3elneri$ i*au permis s$ pl$teasc$ facturile

+n urma unui dior, dar atunci c.nd ea a +ncercat sa se pensioneze la 0 de ani , ea a

constatat c$ nu isi poate permite , dup$ cresterea a apte copii ! Ea a g$sit un loc demunc$ +ntr *un magazin de maini , dar a fost concediata , atunci c.nd economia a

stagnat ! Deci, Bennett a apelat la a-utorul de oma- i a aplicat la programul ! % Sunt o

persoan$ care inata usor %!

Situaiile precum cele ale lui Bennett sunt de un interes special , pentru c$ aa cum om

edea +n acest capitol , proporia de ec3i muncitori este +n cretere +n Statele #nite !

E(emple de capacitatea de rezisten$ a muncitorului american in din partea celor care se

confrunt$ cu +ncetinirea creterii economice prin combinarea de locuri de munc$ part*

time i contracte semnate!

n Eugene , regon , 'i5e 6oc5ier a fost pus pe liber de la locul de munc$ +n calitate de

inginer si i*a fost imposibil sa obtina un -ob folosind alte calificari ale sale, de e(emplu ca

si programator! El s*a anga-at pentru a face construcii i isi petrece seara raspunzand la

intrebari despre reparatii pe site*ul Fi(7a!com!

Bucuresti2014

2


3/1


mp$rirea orelor +ntre sc3imburi part*time reflect$ dierse tendine , inclusi scurtarea

saptamanii de lucru mediu ca r$spuns la cererea mai mica precum i popularitatea +n

cretere de site*uri 8eb pentru potriirea antreprenorilor independenti cu sarcinile de

sericiu pe termen scurt !

Aceste raspunsuri creatieilustreaza tipurile de oameni i situaii care modeleaz$

caracterul de management al resurselor umane de ast$zi ! acest capitol descrie tendin ele

ma-ore care afecteaz$ managementul resurselor umane ! 9apitolul +ncepe cu o e(aminare

a forei de munc$ moderne , inclusi tendinele e(istente pentru a determina care a

participa la fora de munc$ a iitorului ! #rm$torul este o e(plorare dintre modalit$ile

':# care pot suporta un num$r de tendine +n strategia de organizare , de la eforturile de

a menine sistemele de lucru de +nalt$ performan$ pentru sc3imb$ri +n organizarea lui

pana la m$rime i structura !

De multe ori , o cretere include utilizarea de resurse umane la niel global pentru ca , ca

mai multe i mai multe organizaii sa anga-eze imigrani sau sa desc3ida operaiuni in

str$in$tate !

9apitolul apoi ilustreaza sc3imb$ri ma-ore +n te3nologie , +n special rolul internetului !

Aa cum om e(plica , internetul sc3imb$ organizaiile, precum i furnizarea de noi

modalit$i de a efectua managementul resurselor umane ! n cele din urm$ , om e(plora

sc3imbarea raportului de munc$ , unde cariera i locurile de munc$ sunt din ce +n ce maifle(ibile !

Schimbare %n forta de munc&

Forta de munc$ pe termen lung este un mod general pentru a se referi la toti oamenii

dispui i capabili s$ lucreze! Pentru o organizaie,fora de munc$ interna este formata

din lucr$torii*organizaiei anga-aii s$i i persoanele care au contracte pentru a lucra in

organizaie! Aceast$ for$ de munc$ intern$ a fost e(trasa de pe piaa forei de munc$

e(tern$ organizaiei, incluzand persoanele fizice care caut$ +n mod acti ocuparea forei

de munc$! ;um$rul i tipurile de persoane pe piaa muncii e(tern$ determina tipurile de

resursele umane disponibile pentru o organizaie


4/1


Profesionitii in resurse umane trebuie s$ fie contieni de tendine +n compoziia de pe

piaa forei de munc$ e(tern$, deoarece aceste tendine afecteaza opiunile organizaiei

pentru a crea o fora de munc$ interna bine motiata!

'mb&trnirea forei de munc&

n Statele #nite, Biroul de Statistica a 'uncii


5/1


+mb$tr.nirii! Anga-aii mai +n .rst$ sunt dispui i capabili s$ +nee noi te3nologii !

'uncitorii mai ec3i cer s$ lucreze part*time sau doar pentru c.tea luni la un moment

dat, ca o modalitate de a trece la pensionare! Anga-aorii i companiile redefinesc sensul

de pensionare incluzand dou$ cariere , precum cea part*time i contracte de munc$

temporare! Dei recrutarea i reinerea lucr$torilor mai +n .rst$ pot prezenta unele

prooc$ri +n leg$tur$ cu costurile de ingri-ire a sanatatii si a altor beneficii , companiile ,

de asemenea, beneficiaz$ de talentele i e(periena acestora!

Borders roup , de e(emplu , i*a adaptat practicile de anga-are i de retenie pentru a

alorifica lucr$torii +n .rst$! um$tate din ac3iziiile de carte din Statele #nite sunt

realizate de clienii cu .rsta de peste 4 de ani! Pentru a atrage i pentru a p$stra

lucr$torii mai +n .rst$ , Borders a ad$ugat beneficii medicale si dentare pentru lucr$torii

cu fraciune de norm$ i a +nceput dezoltarea unui program de % paaport % +n

care lucr$torii pot lucra -um$tate de an la un magazin Borders +ntr*o parte a $rii i

-um$tate de an la o alt$ locaie , care g$zduiete pe cei care doresc s$*i petreac$ iernile

+n zone cu clim$ cald$ ! De cand Borders a lansat programul , cifra de afaceri a

anga-atilor a crescut, iar rata de afaceri in randul lucratorilor peste 0 de ani este o zecime

din cifra de afaceri a anga-ailor sub >0 !

forta de munca diferita

sc3imbare care afecteaz$ fora de munc$ din S#A este cresterea rasismul de gen si

din punct de edere etnic !Dup$ cum arat$ Figura 2!2 , in 201? fora de munc$ este

asteptata s$ fie @alb , 12@ negru , si @ din Asia i alte minorit$i !

9ea mai rapid$ cretere din aceste categorii sunt din Asia i din % alte grupuri %, deoarece

aceste grupuri se confrunt$ cu imigraia i natalit$atea peste media naional$ ! "n plus

pentru aceste categorii rasiale , categoria etnic$ a Cispanicilor este +n cre

tere rapida

i

forta de munca a Cispanicilor in S#A este asteptata sa se aproapie de 1?@ din total +n

201? ! mpreun$ cu o mai mare diersitate etnic$ i rasial$ , acolo este , de asemenea, o

mai mare diersitate de gen! 'ai multe femei de ast$zi , dec.t +n trecut , sunt platite bine,

iar rata de participare a forei de munc$ pentru b$rbai a fost +ntr*un declin lent !

Bucuresti2014


6/1


P.n$ +n anul 201? , ponderea femeilor +n fora de munc$ ciil$ este de ateptat s$ a-ung$

la apro(imati 4@!

surs$ important$ de diersitate rasial$ i etnic$ este imigraia ! uernul S#A

stabilete proceduri pentru cet$enii str$ini pentru ca acestia s$ urmeze dac$ doresc s$

tr$iasc$ i s$ lucreze permanent +n Statele #nite , i stabilete limite priind num$rul de

imigrani care sunt admisi prin aceste canale ! Din cei 1 milion de imigrani

care au a-uns +n Statele #nite +n mod legal +n fiecare an , mai mult de ase din zece sunt

rude ale cet$enilor americani ! #n sfert in primind izele de munc$ < Apro(imati

-um$tate din izele de munc$ merg imediat la rudele celor care in +n Statele #nite

pentru a lucra , pentru a le permite lucratorilor sa isi aduca copii si sotiisotiile=!

uernul Statelor #nite acord$ , de asemenea, ize de lucru temporare la un num$r

limitat de lucr$tori e(trem de educati, permi.ndu*le s$ lucreze +n Statele #nite pentru o

perioad$ de timp , dar pentru a nu r$m.ne la stadiul de imigranti! 6egislatia Americana

cere anga-atorilor sa erifice orice candidat la locurile de munca, care nu este cetatean

American si sa se asigure ca a primit permisiunea de munca temporara sau permisiunea

de a lucra ca imigrant!

Alti munctiori straini nascuti in Satele #nite au a-uns in aceasta tara fara sa indeplineasca

cerintele! "n timp ce politica guernului in legatura cu imigrantii ridica probleme mari,resursa umana se imparte in 2 parti! Prima, implica oferta si cererea de forta de munca!

'ulte industrii din S#A, cum ar fi 'eatpac5ing, constructii, agricultura au probleme in a

gasi anga-ati calificati pentru a*si mentine actiitatea! Acesti anga-ati sunt presati de

legile acestea pentru imigranti! 9ealalt$ preocupare a celor de la resurse umane este

neoia de a se conforma cu legile ! :ecent , imigrarea i agenii de e(ecutare amale au

presat anga-atorii care ar fi fost anga-ati ilegal! ntreprinderile care au -ustificat anga-area

acestor persoane , pe moti c$ ei muncesc din greu i sunt necesari pentru ca afacerea s$

continue s$ funcioneze acum se confrunt$ cu riscuri -uridice mai mari !

9ea mai mare diersitate a forei de munc$ din S#A prooac$ anga-atorii, pentru a crea

practici pentru un management de resurse umane care sa asigure pe deplin talentele si

abilitatile si alorile tuturor anga-atilor!

9a urmare , organizaiile nu +i pot permite s$ ignore potenialele contribuii ale

Bucuresti2014

/


7/1


femeilor i a minorit$ilor ! Anga-atorii or trebui s$ se asigure c$ anga-aii i

Sisteme de ':# sunt libere de p$rtinire i preuiesc perspectiele i e(periena cu care

femeile i minorit$ile pot contribui la obiectiele organizaionale , cum ar fi calitatea

produsului i sericiilor pentru clieni !

Aa cum om discuta +n continuare +n capitolul urm$tor , gestionarea diersitatii

culturale implica multe actiuni diferite!! Acestea includ crearea unei culture

organizatorice care apreciaz$ diersitatea , asigur.ndu*se c$ sistemele de ':# sunt

gratuite , +ncura-.nd dezoltarea carierei pentru femei i minorit$i , promoarea

cunoaterii i accept$rii diferenelor culturale , asigur.nd implicarea +n educaie at.t +n

interiorul c.t i +n afara acesteia, i care se ocup$ cu rezistenta anga-atilor in cadrul

acestei diersitati!Figura 2!> rezum$ moduri +n care ':# poate spri-ini managementul

diersit$ii culturale pentru organizaiile de succes!

'ulte companii din S#A s*au anga-at de-a s$ asigureaceasta recunoatere a diersitatii

de fora de munc$ intern$ i s$ o utilizeze pentru a obine un aanta- competiti! ntr*un

sonda- recent facut de profesionisti in resurse umane , s*a obserat ca lucrul cel mai

apreciat la un loc de munca este diersitatea!

:espondenii au indicat , de asemenea, c$ preocuparea pentru diersitate ar trebui s$

mearg$ dincolo de deciziile de anga-are! alorificarea diersit$ii este parte a abord$rii

Safe8a) de a concura cu bacanii de specialitate i magazinele mari*bo( , cum ar fialmart i Garget ! Safe8a) a inestit +n programe pentru a atrage , dezolta , i p$stra

cel mai bine talentul s$u i s$ poziioneze compania ca un anga-ator de renume ! Desi

0@ din clientii Safe8a) sunt femei , b$rbaii lideri au fost norma +n industria de retail

alimentar ! Safe8a) a luat iniiatie de a a-uta femeile , inclusi femeile de culoare ,

pentru a aansa +n management ! 9E*ul orbete regulat cu anga-aii despre problemele

de diersitate , i anga-aii au acces la DD*uri, oferind interiuri cu anga-ati de succes,

care sunt femei i oameni de culoare !9ompania se asigur$ ca toi anga-aii sa se califice pentru programul s$u de conducere,

de .nzare cu am$nuntul , inclusi cei care lucreaz$ cu -um$tate de norm$ i au un

program fle(ibil! i responsabilit$ile familiale , au aceleai oportunit$i de coac3ing,

dezoltare i aansare ! retea de conducere care a-uta femeile sa aanseze in cariera

sponsorizeaz$ +nt.lniri de dezoltare +ntre acestea, creand noi oportunit$i de locuri de

Bucuresti2014


8/1


munc$ care pot a-uta femeile sa aanseze !9u acestea i cu alte eforturi , num$rul de

femei manageri a crescut cu 42 @, i analitii financiari au a-uns la concluzia c$

promoarea femeilor i a minorit$ilor a crescut .nz$rile i eniturile Safe8a)*ului !

De*a lungul acestei c$ri , om ar$ta cum afecteaz$ diersitatea practicilor de ':# !

De e(emplu , din punct de edere personal , este important s$ se asigure c$ testele

utilizate pentru a selecta anga-aii nu sunt pe nedrept p$rtinitoare +mpotria grupurilor

minoritare ! Din punctul de edere al Designului de munc$ , anga-aii au neoie de

programe fle(ibile, care s$ le permit$ s$ se ocupe si de iata personala!

n ceea ce priete formarea , este clar c$ anga-aii trebuie s$ fie contieni de daunele

stereotipurilor! ! n ceea ce priete compensarea , organizaiile sunt furnizor de

beneficii , cum ar fi +ngri-irea persoanelor +n .rst$ i de +ngri-irea de zi cu zi ca o

modalitate de a satisface neoile unei forte de munca dierse!

Dup$ cum om edea mai t.rziu +n acest capitol , gestionarea cu succes a diersit$ii

este , de asemenea, critica pentru companiile care concureaz$ pe pieele internaionale!

*eficiene de calificare a forei de munc&

#tilizarea tot mai mare de computere pentru a face sarcinile de rutin$ mai simple a

sc3imbat felul de abilit$i necesare pentru anga-aii din economia Statelor #nite9alit$ile precum puterea fizica nu mai sunt importante pentru multe locuri de munc$ !

'ai muli anga-atori sunt +n c$utare de aptitudini matematice , erbale , i inter*

personale , cum ar fi capacitatea de a rezola probleme de matematica sau alte probleme

sau modul in care ia decizii candidatul, ca parte a unei ec3ipe ! De multe ori , atunci c.nd

organizaiile sunt +n c$utare de competene te3nice , acestea sunt +n c$utare de

competene legate de computer i utilizarea internetului ! Anga-aii de ast$zi trebuie s$

fie capabil s$ se ocupe de o arietate de responsabilit$i , de a interac

iona cu clien

ii , si

de a fi creatii!

Pentru a g$si astfel de anga-ai , cele mai multe organizaii sunt +n c$utarea persoanelor

cu un grad educational mare!

9ompetenta intre cei care au absolit mai multe specializari este mare ! 6a cealalt$

e(trem$ , lucr$torii cu mai putina educatie de multe ori trebuie s$ se mulumeasc$ cu

Bucuresti2014

?


9/1


locuri de munc$ prost pl$tite ! #nele companii sunt in imposibilitatea de a g$si anga-ai

calificai i, +n loc s$ se bazeze pe formarea lor pentru a corecta deficienele de calificare

, prefera sa nu se implice! Alte companii colaboreaza cu uniersitati, colegii comunitare,

scoli pentru a preda cursuri de baza, pentru a*si forma inca de pe bancile scolii itorii

anga-ati!

6a 3irlpool, de e(emplu, muncitori au neoie de abilit$i de algebr$ pentru a se asigura

c$ dimensiunile oelului sunt conforme caietului de sarcini,asadar compania a trebuit s$

dezolte programe de formare pentru a oferi posibilitatea de dobindire a acestor abilit$i!

6ocurile de munc$ de producie din S#A de ast$zi se bazeaz$ pe informaii i abilit$i

la fel de mult ca i pe putere! 6ucr$torii de multe ori trebuie s$ opereze si ca controleze

maini controlate de computere sop3isticate! n unele zone, companiile i comunit$ile

au +nfiinat programe de ucenicie i de formare pentru a rezola lipsa lucratorilor

calificati! Decala-ul dintre competenele necesare i abilit$ile disponibile a sc$zut

abilitatile companiilor americane de a concura ca urmare a deficienei , uneori nu au

capacitatea de a upgrada nielul de te3nologie, de a reorganiza actiitatea, i de a

imputernici anga-aii!

Sisteme de lucru de %nalt& performan&'anagementul resurselor umane -oac$ un rol important +n a a-uta organizaiile sa c.tige

i s$ p$streze un aanta- fa$ de concureni deenind firme care opereaza cu sisteme de

lucru de inalta performanta!

Acestea sunt organizaiile care au cea mai bun$ legatura +ntre sistemul social < persoane

i modul +n care interacioneaz$ = i sistemul te3nic < ec3ipamente i procese = ! n ceea

ce prieste natura forei de munc$ i te3nologiile disponibile pentru organizaii,

s*au sc3imbat , au altfel de cerine pentru a crea o lucrare de +nalt$ performan$! 9lieniicer produse personalizate , anga-atii de +nalt$ calitate sunt +n c$utarea de modalit$ti de

lucru fle(ibil , iar anga-atorii caut$ modalit$ti de a e(ploata creatiitatea si abilitatile

inter*personale ale anga-atilor! Astfel de cereri solicita ca organizatiile s$ utilizeze pe

deplin cunostintele si aptitudinile oamenilor, si de a gestiona calificarea resurselor

umane, acest lucru poate a-uta organizatiile s$ fac$ acest lucru !

Bucuresti2014


10/


Printre tendintele care au loc +n sistemele de ast$zi de lucru de +nalt$ performant$

sunt dependenta de lucr$tori calificati , responsabilizarea anga-atilor pentru a fi capabil de

a lua decizii , si utilizarea lucrului +n ec3ip$ ! #rm$toarele sectiuni descriu aceste trei

tendinte , si 9apitolul 1/ a e(plora modalit$tile C:' care pot spri-ini crearea si

mentinerea unui sistem de lucru de +nalt$ performant$ ! Profesionistii din domeniul C: ,

care tin pasul cu sc3imb$rile sunt bine pozitionati pentru a a-uta la crearea de sisteme de

lucru de +nalt$ performant$ !

+ucr&torii calificati

9resterea +n e *commerce , plus trecerea de la productie la un sericiu si

economia informatiei , a sc3imbat natura anga-atilor cei mai cautati!

Biroul de Statistic$ a 'uncii estimeaz$ c$ +ntre 200? si 201? , cele mai multe noi locuri

de munc$ or fi +n ocupate de sericii , +n special de prepararea alimentelor , educatie si

s$n$tate!

;um$rul de locuri de munc$ de sericii are implicatii importante pentru managementul

resurselor umane! 9ercet$rile arat$ c$ +n cazul +n care anga-atii sunt multumiti de ':#,

de oportunit$tile de practici de carier$ ,de formarea profesional$ , acestia or da rezultate

mult mai bune si or oferi clientilor un sericiu mult mai bun!

Prin urmare , calitatea inalta a C:' poate aduce mari beneficii in ceea ce priestesatisfactia clientilor!

Pe l.ng$ diferentele dintre industrii , cresterea locurilor de munc$ ariaz$ +n functie de

tipul de locuri de munc$ disponibile ! Dintre locurile de munc$ asteptate s$ aib$ cea mai

mare pondere cele mai multe sunt legate de medicina si computere ! 6ocurile de munca

cele mai rapid ocupate sunt de asteptat s$ fie ingineri bio*medicali , in sistemul de retea

si comunicatii de date ,analisti , de +ngri-ire la domiciliu , precum si e(aminatori

financiari! 'ulte dintre aceste ocupatii necesit$ o diplom$ de facultate !

oburile care or fi cel mai mult cautate se crede a fi cele care necesita un training


11/


Aceste locuri de munc$ de mare in crestere sunt doada unei noi tendinte! iitorul fortei

de munc$ din S#A se a datora unei economii bazate pe cunoastere cat si datorita unei

economii bazate pe sericii! mpreun$ cu -oburile lo8 education cum ar fi +ngri-irea

s$n$t$tii si de preparare a produselor alimentare, or fi multe locuri de munca care or

necesita +nalt$ educatie profesionala si manageriala! Pentru a satisface aceste neoi de

capital uman, companiile sunt din ce +n ce mai neoite sa incerce sa atraga, sa dezolte, si

s$ p$streze lucr$torii calificati!

6ucratorii calificati sunt anga-ati ale c$ror principal scop este contributia la organizarea

de cunostinte de specialitate, cum ar fi cunoasterea clientilor, a unui proces, sau a unei

profesii!

9omplicand si mai mult aceast$ proocare, multi dintre acesti lucratori calificati or

trebui s$ fie multifunctional, cunoscand atat meseria de baza cat si sa fie capabili sa

lucreze direct cu clientii! 6ucratorii calificati detin puterea pentru ca acestia cunosc ceea

ce compania are neoie pentru a produce, produsele, cat si procesul de furnizare a

sericiilor si trebuie sa imparta cunostintele si sa colaboreze cu alti anga-ati pentru ca

anga-atorul sa aiba success! Dar acest lucru nu poate fi ordonat de catre manageri,

managerul trebuie sa isi coninga anga-atul pentru a face acest lucru! 'ai mult decat atat,

lucratorii calificati sunt alorosi pentru orice companie , c3iar si in reme de criza si pot

alege sa paraseasca compania, iar inlocuirea lor poate fi dificila necesitand mult timp!

9a mai multe organizatii sa deina organizatii bazate pe cunoastere, ele trebuie s$

promoeze si sa captureze nielul de +n$tare al anga-atilor, ec3ipelor, si al organizarii

generale! 6a ;issan 'otors Statele #nite ale Americii, 1/ ec3ipe fiecare aand intre ? si

1/ salariati de +nalt$ performant$ din diferite departamente! Ei se +nt.lnesc s$pt$m.nal

pentru a discuta probleme cum ar fi calitatea si diersitatea, propune idei noi, care

pot beneficia compania! ec3ip$ +n c$utarea de modalit$ti de a economisi bani a elaborat

o propunere de lucru la domiciliu!

Ec3ipa a efectuat un studiu care a aratat ca lucrul acasa ar putea +mbun$t$ti moralul +n

timp ce se reduc si c3eltuielile!

Bucuresti2014

11


12/


Dependenta de lucr$tori calificati afecteaz$, de asemenea, deciziile organizatiilor cu

priire la tipurile de oameni pe care ii selecteaza si ii recruteaza!

Ei trec mai departe concentr.ndu*se pe aptitudini specifice, cum ar fi modul de a opera

un anumit fel de masini, si pun un accent mai mare pe abilit$tile cognitie generale


13/


'anagerii trebuie , de asemenea, s$ +ncura-eze anga-atii s$ interactioneze cu personalul

din +ntreaga organizatie , trebuie s$ se asigure c$ anga-atii primesc informatiile de care au

neoie , si recompensa de cooperare ! n cele din urm$ , anga-atii +mputerniciti obtin cele

mai bune rezultate +n cazul +n care acestia sunt pe deplin anga-ati +n munca lor !

"mplicarea si anga-amentul anga-atilor este asociat$ cu o productiitate mai mare ,

sericii mai bune furnizate clientilor!

9a si neoia de lucr$tori calificati , utilizarea imputernicirii anga-atilor in organizatii face

ca recrutarea sa se bazeze mai mult pe abilitati te3nice si abilitati interpersonale si

cognitie!

Anga-atii care au o responsabilitate pentru un produs sau sericiu final trebuie s$ aiba

posibilitatea de a asculta clientii, s$ se adapteze la neoile +n sc3imbare, si de a rezola

creati o arietate de probleme !

+ucrul %n echip&

Ge3nologia modern$ plaseaz$ informatiile de care anga-atii au neoie pentru

+mbun$t$tirea calit$tii si furnizarea de sericii pentru clienti c3iar la punctul de .nzare

sau de productie !9a rezultat, anga-atii implicati +n .nzarea si producere trebuie s$ aiba

posibilitatea de a lua decizii cu priire la modul de a*si realiza munca!

rganizatiile trebuie s$ +nfiinteze lucrul +ntr*un mod care ofer$ anga-atilor autoritatea sicapacitatea de a lua aceste decizii ! #nul dintre cele mai populare moduri de a creste

responsabilitatea si controlul anga-atului este de a atribui la locul de munc$ ec3ipe !

Geam8or5*ul


14/


telefoane mobile pentru a p$stra leg$tura si pentru a coordona actiit$tile !

'unca +n ec3ip$ poate motia anga-atii facand munca mai interesanta si mai importanta!

"n cadrul organizatiilor care se bazeaz$ pe munca +n ec3ip$ , costurile fortei de munc$ ar

putea fi mai mici!

Fiind martori la rezultate bune, companiile din sectorul sericiilor s*au reorientat spre o

mai mare utilizare a lucrului +n ec3ip$ ! 6ucrul +n ec3ip$ a fost o parte din corectia pentru

'FS "nestment 'anagement , un manager de fonduri mutuale , care isi pierdea clientii

dup$ mai multi ani de performante slabe si scandaluri ! 'FS a adus un nou director

e(ecuti ,care a facut un pas neobisnuit si a organizat analistii +n ec3ipe responsabile

pentru cunoasterea anumitor sectoare industriale +n care au inestit ! 'unca +n ec3ip$ este

+nt$rit$ prin practici de resurse umane, cum ar fi compensarea in functie de performante!

'unca +n ec3ip$ a a-utat 'FS sa isi +mbun$t$teasca performantele in inestitii si sa

obtina mai mult profit!

Concentrare pe strategieAsa cum am $zut +n capitolul 1 , g.ndirea de management traditional tratateaza

resursele umane +n primul r.nd ca o functie administrati$ , dar managerii de ast$zi +ncep

a edea un rol mai important pentru C:' ! Ei se uita la ':# ca un mi-loc de a

sustine o companie de plan strategic, pentru atingerea obiectielor generale , cum ar fi

rentabilitatea ,calitate , si cota de piat$ ! Acest rol strategic de resurse umane a eoluat

treptat ! la multe organizatii , managerii +nc$ trateaza profesionistii din domeniul C: +n

primul r.nd, +n calitate de e(perti +n proiectarea si furnizarea de sisteme de resurse

umane!Dar la un num$r tot mai mare de organizatii , profesionistii din domeniul C:

sunt parteneri strategici cu alti manageri !

Acest lucru arata c$ +si folosesc cunostintele de afaceri si de resurse umane pentru a

a-uta organizatia s$ isi dezolte strategii si pentru a alinia politicile si practicile de ':#

Bucuresti2014

14


15/


cu aceste strategii ! Pentru a face acest lucru , manageri de resurse umane trebuie s$ se

concentreze asupra iitorului precum si +n prezent , si la obiectiele companiei , precum

si actiit$tile de resurse umane !

Ei pot, de e(emplu , s$ dein$ e(perti +n analiza impactului deciziilor de afaceri de

resurse umane sau la dezoltarea si p$strarea celor mai bune talente pentru a spri-ini

strategia de afaceri ! #n e(emplu de un profesionist C:' care +nelege acest rol este

9)nt3ia 'c9ague , director de resurse umane la 9oca * 9ola ! 9.nd 'c9ague a obtinut

postul , profitul era in scadere,timp , moralul anga-atilor era scazut !'c9ague a realizat

un studiu in cadrul companiei! Analiza a ar$tat c$ societatea nu aea o directie clar$ si un

scop comun , si a confirmat moralul sc$zut , precum si un accent pe performanta pe

termen scurt +n detrimental rezultatele de pe termen lung ! 9oca*9ola a reunit ec3ipe de

lideri de top pentru a aborda fiecare dintre aceste probleme , iar apoi grupul de resurse

umane a a-utat la modificarea greselilor, printr*o declaratie de misiune , un sistem de

recompense +mbun$t$tit , si un intranet mai util pentru companie si prin +mp$rt$sirea de

informatii on*line Anga-atii au +nceput s$ se simt$ ca au cu adeart un scop , cifra de

afaceri a crescut, atitudinea s*a +mbun$t$tit , iar compania a inceput sa aiba .nz$ri

ridicate si preturile de +nzare mai bune !

'odalit$tile specifice prin care profesionistii de resurse umane a spri-init modificarile in

organizatie au ariat +n functie de nielul lor de implicare si de natura strategiei !Probleme strategice pun accent pe calitate si pe deciziile cu priire la cresterea

economic$ si eficient$ !

'anagementul resurselor umane poate spri-ini aceste strategii , inclusi eforturile

cum ar fi programe de +mbun$t$tire a calit$tii , fuziuni si ac3izitii , si restructurare !

Deciziile de a folosi re*engineering si outsourcing*ul poate face o organizare mai

eficient$ si , de asemenea, da nastere la multe prooc$ri de resurse umane ! E(pansiunea

international$ prezint$ o mare arietate de prooc$ri ':# si oportunit$ti ! Figura 2!4

sintetizeaz$ aceste c3estiuni strategice cu care se confrunt$ managementul resurselor

umane !

Standardele de inalta calitate

Bucuresti2014

1


16/


Pentru a concura +n economia de ast$zi , companiile au neoie sa ofere produse si sericii

de inalta caliate! n cazul +n care companiile nu respecta standardele de calitate ,or

intampina dificult$ti in .nzarea produselor sau sericiilor de la furnizori sau clienti ! De

aceea , multe organizatii au adoptat o form$ de management al calitatii totale < GH' = ,

un efort compan)*8ide pentru a +mbun$t$tii continuu modul +n care oamenii , masinile si

sistemele realizeaza munca !

GH' are mai multe alori de baz$ I

J 'etodele si procesele sunt concepute pentru a satisface neoile interne si e(terne ale

clientilor


17/


':# ar trebui s$ aib$ un rol important +n realizarea unei fuziuni sau ac3izitii! Diferente

+ntre +ntreprinderile implicate +n afaceri creeaza un conflict ineitabil!

Prin urmare, eforturile ar trebui s$ includ$ dezoltarea de abilit$ti +n rezolarea

conflictelor! De asemenea, profesionistii C: trebuie s$ rezole diferentele +n practicile

celor dou$ companii +n ceea ce prieste compensarea, ealuarea performantelor, precum

si alte sisteme de resurse umane!

Bucuresti2014

1

Documents

Trends in Human Resource Management