Transportul maritim pe distante scurte

8/18/2019 Transportul maritim pe distante scurte

1/17

Transportul maritime pe distante scurte

Bucureşti2014


2/17

Rezumat

Transportul naval si porturile sunt esentiale pentru comertul international. 90% din comertul

exterior al Uniunii Europene si peste 40% din comertul interior utilizeaza transportul pe mare.

Suprematia Europei în aceasta industrie globala este certa, totaliznd 40% din !lota mondiala.",# miliarde de tone de mar!a pe an si "#0 milioane de pasageri trec prin porturile europene.

$proximativ "#0.000 de persoane lucreaza în porturi si în servicii conexe si, împreuna,

genereaza o valoare adaugata de 0 miliarde de euro. &erspectivele pentru amndoua aceste

sectoare sunt de continua crestere, cu volumul comertului mondial în crestere si cu dezvoltarea

S'ort Sea S'ipping (transportul maritim pe distante scurte) si a $utostrazilor *aritime în

Europa. Transportul maritim este un catalizator pentru alte sectoare, în principal pentru

constructia navala si ec'ipamentul marin. Serviciile maritime auxiliare, cum ar !i asigurarile,

serviciile bancare, de bro+era, clasi!icarea si consultanta reprezinta un alt domeniu unde Europa

ar trebui sa-si mentina suprematia.

Cuvinte chie

• Transportul maritim• Transportul maritim pe distante scurte• Transportul multimodal• &erspective


3/17

Introducere

&entru Uniunea European, SSS sau transportul maritim pe distan e scurte este transportul deț

mr!uri i pasageri între porturile Uniunii sau dintre aceste i cele non-europene porturi din riș ș ț

situate de-a lungul linii de coast ale mrilor *editeran, /eagr i *area altic , precum iș șcele din /orvegia i 1slanda . SSS include tra!icul na ional i interna ional de-a lungul coastei iș ț ș ț ș

la i de la insule, ruri i lacuri. 2onceptul SSS este strns legat de autostrada *rii , care , înș ș

declara ia de /apoli 1ulie 00" este de!init 3 ca segmentul maritim care conecteaz dou porturiț

( sau orice combina ie de porturi ca un grup de segmentele men ionate mai sus ), interconectateț ț

la rndul lor cu re elele transeuropene i coridoare intermodale, care prin protearea coeziuniiț ș

sociale , alctuiesc un sistem intermodal e!icient în care mr!urile sunt trans!erate rapid între

di!eritele moduri de transport prin optimizarea portului opera iuni, dep irea barierelor naturaleț ș

i a zonelor sensibile , precum i alte obstacole geogra!ice .ș ș

Factorii care afectează competitivitatea


4/17

2ompetitivitatea maritim pe distan e scurte este !avorizat de !actori, cum ar !i existen a unor ț ț

blocae la punctele de trecere a !rontierei. e asemenea, costurile ridicate de investi ii în drumuriț

internalizarea progresiv a costurilor externe exprimate în introducerea de taxe sunt consolidarea

dezvoltarea SSS. 2u toate acestea, al i !actori inerenti SSS poate slbi dezvoltarea viitoare dinț

acest stadiu în lan ul de transport intermodal. $ce ti !actori negativi variaz de la calitateaț ș

serviciilor, mai mic dect cea a modului de transport rutier, i includ lipsa de terminale portuareș

adaptate acestui tip de servicii, sau de cantitatea de proceduri vamale care trebuie rezolvate, ca s

nu mai vorbim de complexitatea acestei lan logistic.ț 5

$specte positive

• 2ongestiei rutiere• 2ostul ridicat al investi iilor în in!rastructuri rutiereț• 2re terea volumului de mr!uriș• 2ontainerizarea• Taxele de trecere cu privire la transportul rutier • 1ntermodalitate a transportului maritim de scurt• E!icien energetic ridicatț• 6educerea impactului asupra mediului• 6eglementri i voin a politic a UEș ț• 7iberalizarea 62s

$specte negative

• 2alitatea serviciilor mai mic dect drumul• 7ipsa de terminale portuare speci!ice pentru SSS• Servicii portuare pentru nava i mr!urile pot !i îmbunt itș ț• 6atele de port pentru produse non-existente pe drum.• &roceduri vamale• 2od de securitate 1S&S în port

&arametrii ini iali i cerin e pentru viabilitatea SSSț ș ț

1ni ial, pentru a !i viabile, dezvoltarea maritim pe distan e scurte necesit o serie de !actori sauț ț

parametrii minime re!eritoare la volumul necesar de tra!ic, accesul la porturi, in!rastructura

1 http://www.transport-research.info/web/projects/project_details.cfm?id=107

http://www.transport-research.info/web/projects/project_details.cfm?id=107http://www.transport-research.info/web/projects/project_details.cfm?id=107


5/17

portului, ec'ipamente, administrative i !recven a serviciilor maritime. $cestea pot !i împr ite înș ț ț

!actori externi i interni. 8actorii interni sunt cele care !ac parte din ansamblul de activit i înș ț

port i sunt gestionate intern, i de !actori externi sunt cei care vin din exterior i cele care stareaș ș ș

activit ii în ansamblu.ț

8actorii externi sunt dup cum urmeaz

: &ozi ia geogra!icț

;ezi mai os ci!rele care prezinta pauza c'iar punctul de la care un traseu SSS ar putea !i posibil

în compara ie cu transportul rutier. $ceste ci!re sunt calculate în con!ormitate cu anumite condi iiț ț

re!eritoare la caracteristicile navei (vitez, capacitate, costuri, etc), precum i costurile portuare iș ș

de transport

Sec iune maritim de peste 4#0 mileț

Tronson de drum de peste 5#00 +m

: $ccesibilitate

$cces independent la terminalul la re eaua trans-europeanț

$ccesul la re eaua !eroviar (!urgon)ț

$ccesul la sisteme de telecomunica iiț

8actorii interni sunt dup cum urmeaz

: in!rastructurile portuare

m

# ?a pentru 6o-6o i ?a pentru 7o-7oș

: Ec'ipament pentru port

ou benzi ramp 6o-6o

2 2araiani, @'., Transportul maritim pe distante scurte, suport de curs, *aster, $!aceri 1nternationale


6/17

*acarale &ortainer i ec'ipamente de terenș

: Sistemul administrativ &ort

8r vamale sau obstacole administrative pentru compania de transport ($ntAerp model)

Sosire pre-comunicare la terminalul

: Servicii maritime

servicii sptmnale pentru 6o-6o

5 serviciu sptmnal pentru 7o-7o

Transport cu poten ialț

Transportul maritim pe distan e scurte B transportul de mr!uri pe distan e scurte în interiorul UEț ț

pe mare B devine din ce în ce mai important pentru transportul European i economia Europei.ș

2ererea de mr!uri care trebuie transportate este în cre tere, iar transportul rutier i !eroviar nuș ș

pot ine pasul cu aceasta. &e de o parte, cresc preocuprile privind poluarea i gazele cu e!ect deț ș

ser, drumurile devin din ce în ce mai congestionate, iar costurile pentru in!rastructur sunt tot

mai mari. Cn !a a unor ast!el de provocri, transportul maritim pe distan e scurte reprezint oț ț

op iune atractiv pentru transportarea mr!urilor în interiorul Uniunii Europene.ț

Uniunea European este con tient de provocrile actuale privind transportul i depune e!oruri înș ș

vederea cre terii atractivit ii i viabilit ii transportului maritim pe distan e scurte. /umeroaseș ț ș ț ț

programe care promoveaz transportul maritim pe distan e scurte sunt !inan ate de UE, inclusivț ț

*arco &olo, TE/-T i D$utostrzile mrii. 8iecare dintre aceste programe, în parte, alocș

resurse pentru îmbunt irea transportului maritim pe distan e scurte, !ie prin in!rastructure maiț ț

bune, !ie prin servicii de naviga ie maritim îmbunt ite.ț ț

2u toate acestea, e!orturi trebuie depuse în continuare pentru a solu iona alte probleme-c'eieț

care obstruc ioneaz un transport maritim pe distan e scurte cu adevrat e!icient. $ici intervineț ț

spa iul european de transport maritim !r bariere.ț

implificarea formalită ilor administrativeț


7/17

Spa iul european de transport maritim !r bariere va aduce cu sine multiple avantae pentruț

transportul maritim, nu în ultimul rnd acela de a reduce sarcinile i !ormalit ile administrative.ș ț

Cn prezent, navele se con!runt cu o multitudine de norme i de proceduri administrative di!eriteș

în !iecare port în care intr. &entru a contracara aceast situa ie, spa iul european de transportț țmaritim !r bariere ac ioneaz în vederea simpli!icrii trans!erului de in!orma ii dintre nav iț ț ș

port prin utilizarea de standard comune care s reduc numrul de documente necesare i timpulș

acordat c'estiunilor administrative. &rocedurile vamale vor !i, de asemenea, simpli!icate,

nemai!iind necesar ca navele care navig'eaz între porturile UE s treac prin vam la !iecare

oprire. 2odul vamal va !i pus în aplicare ast!el înct mr!urile transportate între porturile UE vor

bene!icia de prezum ia c sunt mr!uri UE, nemai!iind necesar s !ac dovada statutului UE înț

!iecare port. Cn acela i timp, controalele produselor de origine animal i ale produselor vegetaleș ș

e!ectuate între rile UE vor !i înc'eiate mai rapid.ț

Transferul !ntre modurile de transport

7egisla ia îngreuneaz adesea transportul mr!urilor pe cale maritim. $cest lucru este adevratț

în special în cazul mr!urilor periculoase. Cn prezent, transportul mr!urilor periculoase cu

di!erite moduri de transport trebuie s !ie con!orm cu mai multe seturi de norme aplicabile

!iecrui mod de transport, sporind ast!el complexitatea acestui tip de transport, în special în cazul

în care care un segment de transport maritim este inclus. ;or avea loc negocieri pentru a dezvolta

noi norme pentru transportul unor ast!el de mr!uri pe cale maritim. Cn curnd, vor !i mai u or ș

de aplicat solu ii intermodale pentru a transporta mr!uri periculoase, o!erind mai mult e!icien ț ț

!r a pune în pericol siguranta."

3pa!i"l #"ropean de transport maritime f$r$ bariere


8/17

1nainte upa

Un numr excesiv de mare de documente în!iecare port, adesea repetndu-se acelea iș!ormulare.

&unerea în aplicare a 2odului vamal, ceea ceînseamn c toate mr!urile vor !i consideratemr!uri UE, reducndu-se procedurile vamale

&roceduri vamale care nu sunt necesare toatemr!urile tratate ca i cnd ar intra în UEș pentru prima dat, c'iar dac provin din Europa ișurmeaz s !ie încrcate i descrcate în porturișeuropene.

Transportul maritim pe distan e scurte va !ițmai rapid, întruct timpul petrecut în porturi pentru procedure administrative redundante va!i mai redus.

6eglementri modale care se suprapun,destinatetransbordrilor intermodale, ducnd la inspec iiți proceduri administrative suplimentare.ș

*ai multe mr!uri transportate pe mare,deoarecereglementrile sunt modi!icate pentru asimpli!icatransportul mr!urilor.


9/17

Tehnolo"iile informa iei pentru transportul maritimț

Te'nologiile De-maritime sunt esen iale pentru !unc ionarea spa iului european de transportț ț ț

maritim !r bariere. $tunci cnd vor !i pe deplin puse în aplicare, comunicarea între nave iș

porturi se va !ace mult mai u or, iar procedurile administrative necesare vor !i mai rapide.ș

Utilizrile concrete ale te'nologiilor De-maritime vor !i variate B comandan ii de nav, lucrtoriiț

din porturi i administra iile portuare vor utiliza aceste te'nologii pentru a asigura cel mai rapid,ș ț

mai sigur i mai e!icient transport maritime pe distan e scurte posibil. $st!el de te'nologii le vor ș ț

permite statelor membre s armonizeze i s !ac sc'imb de date. $cesta este un pas important înș

reducerea sarcinilor administrative dintre porturi. F parte din problema partarii de date vine din

!aptul c di!erite porturi i state member utilizeaz re ele di!erite de in!orma ii. Fdat cuș ț ț

integrarea acestor sisteme di!erite într-un singur sistem comun, monitorizarea navelor i aș

serviciilor de transport se va !ace mult mai u or, sporind siguran a în Europa.ș ț

#ficien ă cu a$utorul tehnolo"ieiț

Utilizarea te'nologiilor De-maritime va reduce, de asemenea, numrul organismelor croranavele maritime trebuie s li se adreseze atunci cnd se a!l în largul mrii sau în port. D@'i eulș

unic va contribui la un transport maritim mai sigur, deoarece navele vor comunica cu un singur


10/17

organism. e asemenea, va duce la simpli!icarea procedurilor administrative, toate documentele

!iind tratate de un singur organism, utiliznd te'nologiile De-maritime.4

%#&'()I*ITR' I'+ ,* 'C I-*#Ț Ț

1ntrarea într-un port european necesit un numr mare de documente i proceduri administrative.ș

Te'nologiile De-maritime u ureaz mult acest proces in!orma iile sunt introduse într-un sistemș ț

comun o singur dat, iar di!eritele autorit i le pot utiliza atunci cnd este nevoie. $cest sistemț

le economise te timpul comandan ilor de nav i autorit ilor maritime i simpli!ic multș ț ș ț ș

procedurile administrative. Cn plus, De-administra ia !aciliteaz procedurile interoperabileț

utilizate în porturile din statele member printr-un sc'imb de in!orma ii mai e!icient.ț

Transformarea spa iului european de transport maritim fără .ariere !ntr&o realitateț

6olul statelor membre este crucial pentru instituirea cu success a spa iului european de transportț

maritim !r bariere. $st!el, 2omisia European a stabilit mai multe recomandri adresate

statelor membre. &rintre acestea se numr coordonarea inspec iilor administrative. ac toateț

statele membre î i armonizeaz cerin ele i procedurile de inspec ie, navele maritime vor !i maiș ț ș ț

bine pregtite atunci cnd vor acosta în UE. e asemenea, pentru a !acilita comunicarea dintre

ec'ipae i porturi, 2omisia promoveaz utilizarea unui limba administrative secundar, o limbș

învecinat comun sau engleza. Cn plus, statele membre sunt încuraate s acorde certi!icate de

exceptare de la pilota. $cest lucru le va permite comandan ilor cu experien s acosteze într-unț ț

port !r asisten a unei pilotine, economisind timp i bani. 2omisia încuraeaz, de asemenea,ț ș

porturile s aib zone desemnate pentru transportul maritime pe distan e scurte, atunci cnd acestț

lucru este !ezabil. Se vor reduce ast!el întrzierile i se va stimula i mai mult transportul maritimș ș

pe distan e scurte.ț

/romovarea transportului maritime pe distan e scurteț

Este dea bine cunoscut !aptul c transportul maritim pe distan e scurte reprezint o alternativț

viabil att la transportul !eroviar, ct i la cel rutier. Totu i, exist în continuare obstacole înș ș

% &nali'a pietei mondiale pentr" ind"stria marin() *artie 200+) ,o"las-estwood

imited) rei'i"nea *arin( seria nr.1) nstit"t"l de *arin() rlanda


11/17

calea unui transport maritim pe distan e scurte la poten ial maxim. &rin urmare, UE depuneț ț

e!orturi în vederea cre terii vizibilit ii acestuia i atragerii mai multor persoane în domeniu.ș ț ș #

e i este mai ecologic dect multe alte moduri de transport, se iau în continuare msuri înș

vederea cre terii per!orman ei ecologice a transportului maritim pe distan e scurte. acș ț țtransportul maritime poate deveni c'iar mai sigur pentru mediu, mai multe mr!uri vor !i

transportate pe mare.

D$utostrzile mrii i investi iile adecvate în porturile maritime i în legturile acestora cuș ț ș

'interlandul prin intermediul programelor europene de !inan are sunt elemente importante înț

stimularea transportului maritim pe distan e scurte. 2rearea unor rute maritime de mareț

capacitate dedicate transportului maritim pe distan e scurte contribuie la reducerea timpului deț

transport. Utilizarea e!ectiv a noilor te'nologii oac, de asemenea, un rol !oarte important în promovarea transportului maritim pe distan e scurte. ezvoltarea de noi te'nici de reducere aț

polurii, sisteme de propulsie alternative sau te'nologii îmbunt ite de manipulare aț

încrcturilor i o mai bun integrare a !luxurilor de mr!uri i de in!orma ii în cadrul modurilor ș ș ț

de transport vor asigura cre terea rolului transportului maritim pe distan e scurte în Europa.ș ț

Transportul maritime pe distante scurte in Tarile *ordice

&orturile din regiune sunt o parte important a in!rastructurii de transport la nivel mondial. 2i!ra

de a!aceri totala a celor mai mari #> de porturi din regiune a !ost în anul 055 de cca. 40>

milioane tone 5 milioane tone în /orvegia - #" de milioane de tone în anemarca - GG de

milioane de tone în Suedia - 5GH milioane de tone în @ermania. Energie (petrol i crbune), aș

reprezentat o propor ie semni!icativ din ci!ra de a!aceri totala de porturi. Cn vestul /orvegiei,ț

transportul local de !eriboturi reprezint, de asemenea, o ci!r de a!aceri semni!icativ. Cn plus,

este de remarcat !aptul c transportul interna ional de mr!uri în purttori unitate de sarcinț

(camioane, containere sau remorci) total este de la ci!ra de a!aceri total de 5 de milioane de

tone sau aprox. "0% din ci!ra de a!aceri totala a portului. 2re tere în porturile din regiune saș

întmplat în principal, de cre terea de mar! interna ional în purttori de sarcin unitare. Cn 00,ș ț

+ http://ec.e"ropa.e"/transport/inde_en.htm

http://ec.europa.eu/transport/index_en.htmhttp://ec.europa.eu/transport/index_en.htmhttp://ec.europa.eu/transport/index_en.htm


12/17

mar!a in portbaga unitate reprezentat de la aproximativ #% din ci!ra de a!aceri totala a portului.

Cn 055, au reprezentat "0%.G

> coridoare de transport cu !eribotul interna ionale - di!erit de specializare coridoareleț

interna ional de ar oac un rol important în zona de vest de !ocalizare scandinav. Cn generalț țIest Scandinavia este deservit de > coridoare interna ionale de transport cu !eribotul /orvegiaț

- Jutland, Suedia 1utlanda, sunet, centura 8e'marn, /orvegia - Suedia, /orvegia - Keeland,

/orvegia - @ermania i Suedia - @ermania. Exist o di!eren semni!icativ în distribu ia întreș ț ț

transportul de mar! i de pasageri în cele > coridoareș

- Tra!icul de pasageri reprezint o pondere relativ mai mare de servicii de !eribot din

/orvegia, la Fresund i de la 8e'marn.ș

- conturi tra!ic camion pentru o cot relativ mare din tra!icul total de pe rutele de !eribotîntre @ermania i Suedia.ș

4https://webate.ec.e"ropa.e"/maritimefor"m/s5stem/6les/02.1+_romotion_of_hort_ea_hippin_in_the_&tlantic_&rc_-_*arch_200+.pdf

https://webgate.ec.europa.eu/maritimeforum/system/files/02.15_Promotion_of_Short_Sea_Shipping_in_the_Atlantic_Arc_-_March_2005.pdfhttps://webgate.ec.europa.eu/maritimeforum/system/files/02.15_Promotion_of_Short_Sea_Shipping_in_the_Atlantic_Arc_-_March_2005.pdfhttps://webgate.ec.europa.eu/maritimeforum/system/files/02.15_Promotion_of_Short_Sea_Shipping_in_the_Atlantic_Arc_-_March_2005.pdfhttps://webgate.ec.europa.eu/maritimeforum/system/files/02.15_Promotion_of_Short_Sea_Shipping_in_the_Atlantic_Arc_-_March_2005.pdf


13/17


14/17


15/17

traffic of the #- in 2010 in 000 tonnes


16/17

C*C-3II

*area parte a politicii maritime, in special cand vine vorba de activitati trans!rontaliere, este cel

mai bine reglementata pe baza regulillor internationale. eci, daca UE dezvolta noi idei in

domeniul politicii maritime, va dori sa impartaseasca aceste idei cu comunitatea internationala.$colo unde va vedea necesitatea unor noi reguli internationale, va contribui la introducerea lor.

1n masura in care anumitor tari terte le lipseste capacitatea de guvernare e!icienta pentru a aplica

reguli stabilite la nivel international, UE va dori sa isi !oloseasca in!luenta in politica externa

pentru a incuraa respectul standardelor internationale, inclusiv prin dialog politic cu tari terte.

2omunitatea Europeana poate asigura rati!icarea rapida a unor conventii internationale, la care

adera. &entru domeniile care sunt de competenta sa, si in special in contextul acordurilor mixte,

2omunitatea Europeana poate reglementa modul in care Statele *emebre pot adera la ast!el de

conventii. 1n timp ce UE poate contribui ast!el la implementarea mai buna a instrumentelor

internationale, ar trebui sa puna in special accentul pe !olosirea politcii sale externe pentru

in!iintarea unui spatiu care, la nivel international, sa asigure sanse egale pentru toata lumea si

comptetie corecta pentru toti operatorii economici. 2omisia intentioneaza sa ia in discutie modul

in care poate !olosi diverse instrumente ale politcii externe pentru a atinge acest scop.

Santierele navele europene, supuse disciplinei 2omunitatii Europene in privinta autorului de la

stat, se con!runta cu competitie incorecta din partea unor tari asiatice, deoarece regulice F*2 si

ale FE2 nu sunt inca implementate. 1n aceasta privinta, este importanta !olosirea cat mai mult

posibil a regulilor antidumping ale F*2


17/17

Bi.lio"rafie

2araiani, @'., Transportul maritim pe distante scurte, suport de curs, *aster, $!aceri 1nternationale

S'ort Sea S'ipping in Europe 1ssues, &olicies and 2'allenges $ut'or(s) $.L.M. /g, S. Sauri and

*.TurrN

$naliza pietei mondiale pentru industria marinO, *artie 00#, ouglas-IestAood 7imited, &reviziunea

*arinO seria nr.5, 1nstitutul de *arinO, 1rlanda

&6F*FT1F/ F8 T?E S?F6T SE$ S?1&&1/@ 1/ T?E $T7$/T12 $62

Spa iul European de transport maritime !r bariereț

'ttpPPec.europa.euPtransportPindexQen.'tm

'ttpsPPAebgate.ec.europa.euPmaritime!orumPs=stemP!ilesP0.5#Q&romotionQo!QS'ortQSeaQS'ippingQinQt

'eQ$tlanticQ$rcQ-Q*arc'Q00#.pd!

'ttpPPAAA.transport-researc'.in!oPAebPproectsPproectQdetails.c!mRid50H
http://ec.europa.eu/transport/index_en.htmhttps://webgate.ec.europa.eu/maritimeforum/system/files/02.15_Promotion_of_Short_Sea_Shipping_in_the_Atlantic_Arc_-_March_2005.pdfhttps://webgate.ec.europa.eu/maritimeforum/system/files/02.15_Promotion_of_Short_Sea_Shipping_in_the_Atlantic_Arc_-_March_2005.pdfhttp://www.transport-research.info/web/projects/project_details.cfm?id=107http://www.transport-research.info/web/projects/project_details.cfm?id=107http://ec.europa.eu/transport/index_en.htmhttps://webgate.ec.europa.eu/maritimeforum/system/files/02.15_Promotion_of_Short_Sea_Shipping_in_the_Atlantic_Arc_-_March_2005.pdfhttps://webgate.ec.europa.eu/maritimeforum/system/files/02.15_Promotion_of_Short_Sea_Shipping_in_the_Atlantic_Arc_-_March_2005.pdfhttp://www.transport-research.info/web/projects/project_details.cfm?id=107

Documents

Transportul maritim pe distante scurte