Traia odata in satul Sumal, un batran tare intelept. Acesta isi dobandise intelepciunea in cele peste 100 de ierni pe care le traise si care ii albisera de tot parul. Batranul obisnuia sa doarma putin in fiecare dupa amiaza...Era un obicei pe care si-l luase cu multi ani in urma si se simtea bine cu el. Somnul ii reimprospata mintea si ii odihnea trupul batran, obosit si vlaguit de povara anilor pe care-i traise, somnul ii facea batranetele mai linistite... De cateva zile insa, somnul ii era deranjat de galagia pe care o faceau copii din vecinatate. Acestia nu-si gasisera altceva mai bun de facut decat sa bata mingea sub fereastra camerei in care dormea batranul. Batranul ii ignorase la inceput, dar joaca s-a transformat intr-o rutina pentru copii, iar batranul a considerat ca trebuia sa faca neaparat ceva. S-a gandit si i-a venit o idee. Sprijinindu-se in carja iesi cu greu din casa , chema copiii si le spuse: ,,Dragii mei , daca veniti si maine sa jucati mingea la aceeasi ora, va voi da 10 galbeni". ,,Bine, venim!", au zis copiii. A doua zi, copiii au fost din nou prezenti. Batranul ii felicita ca s-au tinut de cuvant si le dadu cei 10 galbeni promisi. ,,Dragii mei, daca veniti si maine la aceeasi ora veti primi 7 galbeni." A treia zi s-a intamplat acelasi lucru, batranul le-a dat banii si i-a invitat urmatoarea zi promitandu-le 3 galbeni. ,,Bine-au" zis copiii, foarte confuzi de aceasta data - ,,poate vom mai veni si maine!" A patra zi, copiii au revenit. Batranul le-a dat banii promisi, spunandu-le: ,,Dragii mei, daca veniti si maine sa jucati mingea la aceeasi ora va voi da un galben". De data ceasta copiii erau extrem de nedumeriti. Au discutat intre ei, nu le venea sa creada ca aceeasi munca pe care o facusera ieri si alaltaieri, acum era platita atat de putin. Ceea ce le oferea acum batranul, nu mai merita efortul lor. Au hotarat atunci sa nu mai vina si sa nu-l mai serveasca pe batran. Uitandu-se pe geam, batranul a inteles ca lectia pe care le-o daduse copiilor in aceste ultime zile, luase acum sfarsit. Copiii primisera o lectie de viata al carei talc il vor deslusi mult mai tarziu. El plantase doar semintele intelepciunii in mintile lor. Copiii nu s-au mai prezentat la geamul batranului, iar lui ii era cam dor de ei. Intelepciunea batranului daduse ultimele ei roade, el nu certase copiii si nici nu le interzisese nimic. In viata, orice lucru dificil poate fi rezolvat cu bunatate si intelepciune. (preluata din "Puterea mintii" - Iordache Bota)