Teza Final1

Universitatea Tehnică a Moldovei

ÎNREGISTRAREA OBIECTELOR DE

INFRASTRUCTURĂ INGINEREASCĂ DIN

REPUBLICA MOLDOVA

Student: Triboi Dan

Conducător: Dr. Conf. Univ. Chiriac Vasile

Chişinău – 2012

Facultatea Cadastru, Geodezie şi Construcţii

Catedra Geodezie, Cadastru şi Geotehnică

Admis la susţinere

Şef de catedră:

conf. univ.dr. Livia Nistor-Lopatenco

___________________________________

„__”___________________________ 2012

ÎNREGISTRAREA OBIECTELOR DE INFRASTRUCTURĂ

INGINEREASCĂ ÎN REPUBLICA MOLDOVA

Proiect de licenţă

Student: Triboi Dan ( __________)

Conducător: Chiriac Vasile _ ( __________)

Consultanţi: Durbailo Ana____ ( __________)

Unciulenco Svetlana ( ________)

_______________( __________)

Recenzent: _______________( __________)

Chişinău – 2012

Universitatea Tehnică a MoldoveiFacultatea Cadastru, Geodezie şi Construcţii

Catedra Geodezie, Cadastru şi GeotehnicăSpecialitatea Geodezie, Topografie și Cadastru

Aprobconf.univ. dr. Livia Nistor-Lopatenco,

șef catedră ________________________________

„__”______________________2012

CAIET DE SARCINI

pentru proiectul de licenţă al studentului

Triboi Dan

1. Tema proiectului de licenţă Înregistrarea obiectelor de infrastructură

inginerească în Republica Moldova

confirmată prin ordinul nr. 4 de la „ 30 ” noiembrie 2011

2. Termenul limită de prezentare a proiectului _______________________

3. Date iniţiale pentru elaborarea proiectului

4. Conţinutul memoriului explicativ

1 Situația actuală privind înregistrara obiectelor de infrastructură inginerească în

Republica Moldova

2. Analiza metodelor de înregistrare a obiectelor de indrastructură inginerească

3. Perfectarea registrului obiectelor de infrastructură inginerească

4. Argumenatarea / analiza economică

5. Securitatea activității vitale

5. Conţinutul părţii grafice a proiectului

Anexe_____________________________________

6. Lista consultanţilor

Consultant Capitol

Confirmarea realizării activităţii

Semnăturaconsultantului

(data)

Semnăturastudentului

(data)

Chiriac Vasile Chiriac Vasile Chiriac Vasile Durbailo Ana

Unciulenco Svetlana

7. Data înmânării caietului de sarcini ___________________

Conducător ______________________________________________

semnătura

Sarcina a fost luată pentru a fi executatăde către studentul __________________________________________

semnătura, data

PLAN CALENDARISTIC

Nr.crt.Denumirea etapelor de

proiectare

Termenul derealizare a etapelor

Nota

1. 31.03.2012 2. 18.04.2012 3. 14.06.2012 4. 16.06.2012

Student Triboi Dan_______

Conducător de proiect Chiriac Vasile_______

Declaraţia studentului

Semnătura autorului,____________________

UNIVERSITATEA TEHNICĂ A MOLDOVEIFACULTATEA _________________________________________CATEDRA _____________________________________________

AVIZla proiectul de licenţă

Tema ___________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________Studentul(a) ___________________________ gr. _________________________________1. Actualitatea temei ____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________2. Caracteristica tezei de licenţă ____________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________3. Analiza prototipului___________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________4. Estimarea rezultatelor obţinute ______________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________5. Corectitudinea materialului expus ______________________________________________________________________________________________________________________6. Calitatea materialului grafic ___________________________________________________________________________________________________________________________7. Valoarea practică a tezei _____________________________________________________________________________________________________________________________8. Observaţii şi recomandări ______________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________9. Caracteristica studentului şi titlul conferit ______________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

Conducătorultezei de licenţă______________________________________________________________ (funcţia, titlul ştiinţific), (semnătura, data), (numele, prenumele)

REZUMAT

Prezenta lucrare studiază problema înregistrării obiectelor de infrastructură inginerească din

Republica Moldova.

În teza de licență cu tema “ Înregistrarea obiectelor de infrastructură inginerească “, s-au propus

pașii necesari pentru a înregistra obiectele de infrastructură inginerească și să se arate beneficiile

obținute în urma acestei înregistrări.

Teza de licență cuprinde 5 capitole, 26 de figuri, 6 tabele și peste 24 de surse bibliografice

încadrate în 86 de pagini, care reflectă clar procesul de înregistrare a obiectelor de infrastructură

inginerească și necesitatea de elaborarea a lui.

În primul capitol se relată importanța obiectelor de infrastructură inginerească și necesitatea de

înregistrarea a lor, care este acută pentru teritoriul țării noastre. Apoi pentru a se realiza acest lucru se

dau ca exemplu sistemele de înregistrare și obținere a informației despre obiectele de infrastructura

inginerească din Slovenia și China, unde aceste sisteme sunt relativ noi implementate și care au

succese mari î procesul de execuție a lucrărilor topo-geodezice. Avînd în vedere că rețelele sunt

înregistrate și sunt cunoscute toate datele tehnice, coordonatele și proprietarii lor, lucrările de

construcție, recoonstrucție și reparație se fac într-un timp scurt cu cheltuieli minime. Totodată se

minimizează cazurile de accidente.

În al 2-lea capitol sunt prezentate la mod general 3 obiecte de tip ingineresc – conductele de apă,

canalizație și cablurile electrice. Unde succint sunt descrise, incluzîndu-se date despre ele, situația

actuală de înregistrare a lor în Republica Moldova, și niște idei despre cum ar trebui de colectat

datele tehnice și juridice pentru înregistrarea/reînregistrare și actualizarea lor într-un registru/registru

electronic.

Capitolul 3 cuprinde un studiu de caz asupra unei rețele electrice, privind etapele necesare de

înregistrare a ei. Totuși, deoarece în Republica Moldova încă nu se practică înregistrarea drepturilor

de proprietatea asupra rețelelor edilitare, aici nu este prezent acest sub-punct, însă sunt prezente toate

etapele necesare de înregistrare a cablurilor electrice, începînd cu avizele de racordare a rețelei,

necesare obținerii autorizației de construcție și terminînd cu ridicarea planimetric-nivelitică necesară

pentru amenajarea teritoriului.

Capitolul 4 cuprinde partea economică a înregistrării obiectelor de infrastructură inginerească,

aici arătîndu-se procesul de formare a prețului în urma măsurărilor topo-geodezice, acțiunilor de

reactualizare a planurilor topografice și a procesul de înregistrare.

Capitolul 5 cuprinde protecția Activității vitale în procesul de executare a lucrărilor topo-

geodezice. Aici sunt cuprinse normele de protecție a muncitorilor, condițiile de lucru optime,

precum și drepturile, obligațiunile angajatului, angajatorului, pentru a coordona cu ambele părți în

desfățurarea unor lucrări cît mai eficiente.

Tema prezentată în această lucrare este actuală și necesită o atenție deosebită din partea organelor

administrativ-legislative locale, deoarece ea reprezintă un factor cheie în dezvoltarea pe termen lung

a Republicii Moldova.

ABSTRACT

Present thesis develops engineering infrastructure objects registration problem in Republic of

Moldova.

The license Thesis “Registration of engineering infrastructure objects”, were proposed steps to

record items of engineering infrastructure and show the benefits derivied from such registration.

The license Thesis includes 5 chapters, 26 figures, 6 tables, and over 24 bibliograpphic sources

framed in 86 pages, clearly reflecting the registration of engineering infrastructure objects and the

need to develop it.

The first chapter telling us about the importance of engineering infrastructure objects, and the

need to record them, which is acute in our country. And to do this are given as an example of

recording systems and obtaining information about objects of engineering infrastructure in Slovenia

and China, where these systems are relatively new and have implemented, and have a lot of success

in the topo-geodetical works execution, because in the network are knowed all the technical data ,

coordinates and their owners. So construction, reconstruction and repairs are done in a short time

with minimal costs and virtually eliminate the chance of any accident.

The second chapter provides the general data about 3 engineering objects – water pipes, sewage

and electrical cables. Where are briefly described, including the data about them , recording their

current situation in Moldova, and some ideas about how we should collect technical data and legal

registration/reregistration and updating a electronical register.

The third chapter contains a case study on a electrical grid and talking about the steps needed to

register her. However, as in Moldova is not yet practical rights of ownership on urban networks.

Here isn’t present this sub-point, but are described all necessary steps for registration of electrical

cables, since option of technical requirements for network conection, required to obtain

authorization of construction and ending with planimteric measurements necessary for planning.

The fourth chapter contains the recor of economic engineering of infrastructure objects, here

showing the price formation process from topo-geodetic measurements, the update action plans and

topographic process.

The fifth chapter contains protection of vital activity in the topo-geodetic works. This includes

rules protecticting workers, optimal working conditions and rights, employee /employer obligations,

to coordinate with both sides for more effective deployment works.

This license theme is current and requiresspecial attention from the local legislative and

administrative authorities, because it’s a factor key in long-term development of Republic of

Moldova.

CuprinsINTRODUCERE..................................................................................................................................10

1. Situația actuală privind obiectele de infrastructură inginerească în Republica

Molodova..................................................................................................................................12

1.1 Generalități..........................................................................................................................12

1.2 Obiectele de infrastructură inginerească și scopurile înregistrării lor.................................13

1.3 Evoluția sistemelor cadastrale.............................................................................................14

1.4 Pămîntul ca resursă rară și Cadastrul ca instrument de planificare.....................................16

1.5 Infrastructura inginerească în RM și din alte state..............................................................18

1.6 Înregistrarea obiectelor de infrastructură inginearească din Slovenia.................................18

1.6.1 Metodologia de înregistrație a infrastructurii publice..............................................22

1.6.2 Metodologia de accesare a informației din Cadastrul Consolidat al Infrastructurii

Publice.....................................................................................................................23

1.7 Înregistrarea obiectelor de infrastructură inginerească în China.........................................28

1.7.1 Informațiile necesare pentru excavare.....................................................................28

1.7.2 Procesul de înregistrare și informația înregistrată...................................................30

1.7.3 Sistemele informaționale utilizate în China..............................................................31

1.8 Tendințe și planuri de viitor................................................................................................33

2. Analiza metodelor de înregistrare a obiectelor de infrastructură inginerească....................34

2.1 Metodologia de înregistrare a conductelor de apă...............................................................34

2.1.1 Rețelele de apă din Republica Moldova...................................................................37

2.2 Înregistrarea conductelor de canalizație..............................................................................40

2.2.1 Principiul sistemului de canalizare sub presiune......................................................41

2.2.2 Sistemele de canalizație............................................................................................43

2.3 Metodologia înregistrării cablurilor......................................................................................46

3. Perfectarea registrului obiectelor de infrastructură inginerească.......................................48

3.1 Avizul de racordare...............................................................................................................48

3.2 Condițiile tehnice necesare racordării rețelei electrice.........................................................50

3.3 Executarea ridicării topografice și elaborarea proiectului de construcție a traseului..............54

3.4 Ridicarea de control asupra cablului electric de tensiune joasă...........................................57

4. Argumentarea/analiza economică...........................................................................................61

5. Securitatea activității vitale......................................................................................................65

5.1 Securitatea sănătății în muncă..............................................................................................65

5.2 Analiza condițiilor de muncă................................................................................................66

5.3 Măsuri privind sanităria industrială......................................................................................68

5.4 Măsuri privind tehnica securității..........................................................................................70

5.5 Măsuri de protecție contra incendiilor..................................................................................73

5.6 Măsuri de protecție a mediului ambiant................................................................................75

5.7 Calcul ingineresc privind Securitatea activității vitale...........................................................76

CONCLUZII.................................................................................................................................79

BIBLIOGRAFIE...........................................................................................................................80

INTRODUCERE

După proclamarea independenţei, Republica Moldova a cunoscut un şir de schimbări

benefice: deschiderea ţării către exterior, democratizarea vieţii obşteşti, reforma proprietăţii şi

apariţia sectorului privat, reforma funciară, liberalizarea comerţului, libertatea cultelor religioase,

mass-media etc. Însă aceste schimbări au fost însoţite și de consecinţe negative în sectorul social:

extinderea sărăciei şi aprofundarea decalajului dintre diferite pături sociale, creşterea şomajului şi

migrarea forţei de muncă peste hotare, degradarea infrastructurii sociale, stagnarea ecosistemelor.

Majoritatea acestor probleme poartă o expresie teritorială pronunţată, pentru că anume în

acest teritoriu – raioane şi oraşe – interacţionează reciproc populaţia, agenţii economici,

infrastructura şi mediul înconjurător.Procesul perioadei de tranziţie, inclusiv în aspect teritorial, a

decurs în mare parte spontan, fapt ce a condus la formarea unor disproporţii în dezvoltarea

regională a ţării:

decalajul între activitatea economică în Municipiul Chişinău şi stagnarea în mare parte a

restului Moldovei;

prezenţa unor zone agrar-industriale dezastruoase în lunca Prutului, zona Codrilor şi sudul

ţării.

Reeșind din aceste condiții guvernul Republicii Moldova în perioada 2004-2006 a elaborat

o strategie de Creștere Economică și de Combatere a Săraciei, una din prioritățile principale ale

acestei strategii fiind - „dezvoltarea regională, îmbunătăţirea condiţiilor pentru creşterea stabilă pe

întreg teritoriul ţării”. Astfel au inceput a fi formate mecanismele necesare, baza instutițională și

legislativă, pentru dezvoltarea regională și a autorităților publice locale.

Toate aceste reforme trebuie să se conformeze cu cadrul legislativ și cu sistemul

administrativ de stat din Republica Moldova și totodată să se orienteze spre standartele Uniunii

Europene privind asigurarea unei dezvoltari urbane de durată, deoarece UE are o mai mare

experiență în acest domeniu și poate oferi sisteme optime de rezolvare a problemelor existente în

RM, mai ales în sistemul imobiliar.

UTM 584.2 016 ME Mod. Coala Nr. document Semnăt. Data

Elaborat

Înregistrarea Obiectelor de Infrastructură Inginerească din

Republica Moldova

Litera Coala Coli

Conducător Chiriac V. 10 85Consultant

UTM FCGCGTC – 0816

Contr. norm.

Aprobat

Conform practicii generale aplicate în ţările UE, o astfel de reglementare se aplică atât

pentru planificarea spaţială, cât şi pentru diverse compartimente ale vieţii oraşelor – construcţia şi

exploatarea spaţiului locativ şi a infrastructurii, mediul ambiant, turism, politica comercială

(reglementarea comerţului), organizarea timpului liber, etc.

Scopul lucrării: examinarea și analiza problemei ce ține de înregistrarea obiectelor de

infrastructura inginerească (OII) și necesitatea acută de rezolvare a ei în comunitatea de

dezvoltare continuă a RM.

Obiectivele lucrării:

studiul cadrului legislativ si normativ in cadrul procesului de inregistrare a OII.

Descrierea situației actuale a inregistrarii OII in RM.

Metodologia de înregistrare a OII.

Compararea metodologiei propuse de înregistrarea a OII cu metodologia generală

din UE.

Descrierea detailată a unei înregistrări a unui OII.

studiul asupra organizării economice și a randamentului de execuție a lucrărilor în

urma înregistrărilor a OII.

Securitatea în procesul de înregistrare a OII.

Proiectul constă din 5 capitole, desene cu exemple, metode de executare a unei lucrări:

În primul capitol se face o analiză generală a situației obiectelor de infrastructură

inginearească , starea lor și felul în care autoritațile locale se preocupa de ele . Se face o

comparație între rețelele inginerești din statele Europene și Republica Moldova.

Al doilea capitol conține descrierea fiecarei rețele în parte, scopul ei și pe scurt se va oferi

un model de înregistrare a ei precum și folosul obținut în urma acestui fapt.

Al treilea capitol va descrie amănuntit, procedeul complex de executare a înregistrarii a

unui obiect de infrastructură inginerească.

Capitolul 4 ca conține partea economica a OII, adică folosul adus de ele după înregistrarea

lor, precum și costul efectuarii lucrarilor precum și cum se obține prețul in procesul de

înregistrare.

Capitolul 5 va fi dedicat normelor de securitate ce trebuie de respectat in procesul

executării lucrărilor de înregistrare.

UTM 584.2 026 MECoala

11Mod Coala Nr. document Semnăt. Data

1. NOȚIUNI GENEREALE PRIVIND ÎNREGISTRAREA OBIECTELOR

DE INFRASTRUCTURĂ INGINREASCĂ (OII)

1.1. Generalităţi

Evoluția și tendințele socio-economice din ultimii ani în Republica Moldova, caracterizate

de perioada de tranziție de la un sistem complect centralizat la un sistem caracterizat de o

concurență liberă și o economie de piață au pus în evidență necesitatea implementarii reformelor

în diferite sectoare ale economiei (agricultura, comert, industrie, servicii, transport, turism). Unul

din sectoarele vitale, dar în care dăinuie și in prezent un vid al unui sistem ineficient, invechit

și care complect nu corespunde normelor și prezentelor cereri pe piață, este sectorul ce ține de

obiectele de infrastructură inginerească. În prezent sunt legi ce stipulează acest moment, însa nu

există un Registru în care sunt înregistrate și monitorizate datele ce țin de OII.

În prezenta lucrare va fi aplicat un studiu complect ce ține de OII, despre necesitatea,

actualitatea și beneficiile obținute în urma implementarii și dezvoltarii lui la o scară largă și

comformarea cu normele din UE și a celor Internaționale.

Clasificarea construcțiilor :

Clasificarea funcțională : este cea mai uzuală, se referă la destinația de bază a

construcțiilor și le grupează in două mari categorii : clădirile, construcțiile inginerești.

Clădirile

Clădirile , în funcţie de destinaţia lor sunt grupate curent în următoarele mari categorii :

- clădiri civile sunt destinate să îndeplinească o gamă foarte largă de funcțiuni cum sunt :

de locuit, social-culturale, invățămînt, cultură, sport, administrative,comerciale etc.

- clădiri industriale sunt destinate sa adapostească și să servească o gamă largă de procese

industriale;

- clădiri agrozootehnice, care cuprind pe cele destinate producției și depozitării produselor

agricole, viticole, legumicole, zootehnice, avicole etc, inclusive cele destinate pentru adăpostirea

și întreținerea utilajelor folosite în ramura agrozootehnică.

Construcțiile inginerești

Construcțiile inginerești grupează toate celelalte categorii care nu au caracteristicile

clădirilor cum ar fi :



- construcții pentru rețele de alimentări cu apă și canalizări, rețele de conducte de transport

pentru petrol, gaze naturale, termoficare;

- construcții și amenăjari hidrotehnice și hidroenergetice ;

- linii pentru transportul energiei electrice ;

- turle de foraj si extracție în exploatările petroliere și gaze naturale ;

- turnuri de televiziune și piloni pentru radio si telecomunicații ;

- lucrări de drumuri, căi ferate, transport aerian și construcții eferente acestora ;

- construcții pentru transportul naval : porturi, cheiuri, dane ;

- construcții industriale speciale ( turnuri de racire, rezervoare, buncare, silozuri, coșuri de

fum, castele de apă etc.)

În alcătuirea clădirilor (construcțiilor) se disting următoarele două parți principale:

infrastructura si suprastructura.

1.2 Obiectele de infrastructură inginerească și scopurile înregistrării lor.

Obiectele de infrastructură inginerească sunt obiectele ce sunt necesare pentru transportul

a diferitor tipuri de obiecte (mașini, trenuri, electricitate, apa, comunicații). Carateristicile

principale ale lor sunt beneficiile aduse populației, forma lor liniară și faptul ca ele pot interesecta

limitele parcelelor. Din punct de vedere cadastral este important de înregistrat drepturile de

proprietate asupra OII și de înregistrat restricțiile publice asupra utilizării lor, nu doar pentru a

proteja reala valoare a lor pentru proprietar, dar deasemenea de a indica – cine este responsabil de

aceste obiecte (ex.- in caz de accidente). În completare – indicarea drepturilor asupra OII are ca

scop protejarea construcțiilor împotriva accidentelor specificînd condițiile de exploatare necesare.

Deasemenea înregistrarea OII sunt necesare pentru primirea informației precise despre localizarea

tunelurilor, cablurilor, canalurilor și a conductelor, depistarea factorilor de risc față de

calamitățile naturale.

Toate acestea în ansamblu pot fi folosite cu ușurință pentru a completa registrul cadastral,

deci vor putea participa în circuitul economic.

Înregistrarea obiectelor de infrastructură inginerească cuprinde un șir larg de elemente ce

sunt necesare pentru baza de execuție a lucrărilor.

Problemele de bază a înregistrării OII în RM sunt:

Lipsa unei baze de date în care să se înscrie și să se actualizeze toate obiectele de

infrastructură inginerească.



Lipsa unei legislatii complete și a normelor necesare pentru efecutarea înregistrării

conform condițiilor actuale a obiectelor de infrastructură inginerească.

Lipsa de calificare a cadrelor ce ocupă posturi cheie în acestă structură.

Lipsa de mijloace financiare, care ar putea duce la dezvoltarea sectorului dat.

Prezența în Republica Moldova a factorului de corupție, ce îngreunează substanțial

executarea lucrărilor de construcție.

În condițiile prezente de dezvoltare tehnico-științifice nu este posibil în cazul nostru de a

realiza un sistem cadastral complex, fără înregistrarea și actualizarea permanenta a OII și a stării

lor.

Deoarece Republica Moldova tinde să se conforme standartelor europene, ea trebuie să-și

dezvolte un sistem cadastral modern și apt pentru a satisface cerințele actuale. Acest lucru este

necesar pentru ținerea evidenței asupra tuturor elementelor de construcție de pe un anumit

teritoriu.

În prezent în Republica Moldova lipsește o baza de date centrală, în care sa se efectueze

înregistrarea datelor despre obiectele de infrastructură inginerească și cu atît mai puțin o

actualizare a acestor date. Această bază de date trebuie să conțină date ample despre OII,

cuprinzînd amplasarea, datele tehnice, destinația și drepturile de proprietate asupra OII.

Din punct de vedere legislativ există legi ce stipulează existența unui așa zis registru

cadastral în care se înregistrează OII, doar că în realitate așa ceva nu se execută. Deasemenea

datorită incompetenței multor funcționari nu se respectă normele de îndeplinire a multor lucrări și

astfel se ingreunează încă mai tare modernizarea RM în sectorul dat.

Pentru a rezolva problema data, este necesar în primul rind susținerea de către stat din

punct de vedere material și ajutor la pregătirea specialiștilor calificați în acest domeniu. În al

doilea rînd este foarte important luarea măsurilor de limitare a corupției în sistemul administrativ

și juridic. Toate aceste măsuri vor influența pozitiv la crearea destul de rapidă a unui sistem bine

pus la punct, care totodata va putea presta servicii de calitate.

1.3 Evoluția Sistemelor Cadastrale:

În etapele timpurii ale dezvoltării umane, pămintul a fost indisputabil obiectul primar al

bogăției și al puterii. În acest context dreptul de proprietate era folosit în stare primară pentru

impozitare fiscală. Una dintre datările cele mai timpurii despre existența Cadastrului a fost fixată

în Registrul Regesc din Egiptul Antic ce datează din anul 3000 î.e.n.



În evul mediu sistemul cadastral era controlat de către structurile instutiționale și juridice,

care se conformau cu interesele suveranului sau a feudalilor. În care suveranul era proprietar al

tuturor pămînturilor și el acorda drepturi de folosință feudalilor, care la rîndul lor prestau

suveranului servicii militare.

Bazele cadastrului European modern au fost puse de către Napolean Bonaparte în anul

1807, cînd a ordonat crearea hărților și ducerea evidenței cadastrale în Franța, aranjate pe numere

cadastrale, suprafață, destinația și valoarea terenuriloe după proprietar.

Bazele evidenței și a impozitării fiscale, continuă a fi și bazele evidenței cadastrale de pînă

la Revoluția Industrială cît și dupa ea:

Fazele principale ale dezvoltarii relatiilor Societate-Imobil

Fiscal, Juridic Transferuri de teren PlanificareScopuri Multiple

Evolutia Aplicatiilor pentru Cadastru

Pina la 1700,Revolutia in Agricultura,apoi

feudalismul

Pamint=Bogatie

Anii 1700-1939,Revolutia Industriala si Pietele

Imobiliare

Pamint=Comoditate,precum si Bogatie

Anii dupa cel de-al 2-lea RaboiMondial si Reconstructia dupa

Razboi

Pamint=Resursa rara, precum siComoditate, Bogatie

Incepind cu 1980'

Revolutia informationaleDezvoltarea de durata

Pamint=resursa comunitara rara,precum si Comoditate, Bogatie

Figura 1

Revoluția Industrială a fost semnalată de către schimbarile în agricultură, precum și de

invențiile tehnice. Creșterea de capital a uzurpat poziția pămîntului de sursă principală de bogație.

Aceasta la rîndul său a creat o nouă funcție cadastrului, care deacu joacă un rol de instrument în

creșterea și dezvoltarea pieții imobiliare și a transferurilor de teren.

Drepturile de proprietate se transformă în baza principală necesară pentru dezvoltarea

pieții imobiliare. Evidența cadastrală incluzînd drepturile de proprietate, servește ca o dovadă de

proprietate, care la rîndul său stabilește nivelul de încredere necesar pentru vînzarea-cumpărarea

terenurilor.



Pe scurt cadastrul era necesar pentru tranzacțiile cu imobile, precum și pentru calcularea

impozitelor asupra terenurilor și înregistrarea a drepturilor de proprietate.

1.4 Pămîntul ca resursă rară și Cadastrul ca instrument de planificare

În perioada de după reconstrucția după cel de-al 2-lea Război Mondial, care a servit

ulterior ca un boom în creșterea populației, s-a observat necesitatea pentru o mai bună planificare

spațială în special a spațiilor urbane. Pentru a împlementa toate acestea a fost neceesară o reforma

în ce privește legislația, sistemei birocratice, imobile, precum și o redistribuire a drepturilor de

proprietate în 3 dimensiuni.

Creșterea orașelor-satelit care au o densitate a populației mare și care exercita o presiune

crescîndă asupra infrastructurii, de către numărul mare de populație urbană, fiind necesară o mai

bună planificare urbană. Reglementarea folosirii terenurilor a ajutat în furnizarea de facilitați,

minimizînd efectele de contaminare a terenurilor, de creștere a eficienței generale de dezvoltare

și reconstrucție.

Cadastrul folosit ca sistem de evidență a parcelelor si ca registru al drepturilor de

proprietate, este foarte folositor (mai ales pentru hărțile la scară mare), pentru planificare urbană

și pentru prestarea de servicii vitale cum ar fi : electricitatea, apa, canalizare și așa mai departe.

Planificarea a fost ajustată aplicațiilor deja existente în cadastru.

Revoluția Informațională are un mare potențial de a suporta luarea de decizii în ceia ce

privește dezvoltare acestui important sector. Cele mai mari obstacole sunt totuși elaborarea

reformelor în legislație și în instituțiile necesare schimbului de date, care la rîndul lor vor atenua

tensiunile sociale în sectorul privat și în cel guvernamental.

La mijlocul anilor ’80 ai secolului trecut a apărut așa termen ca – Dezvoltare Durabilă. Ce

reprezintă ea și ce factori au contribuitla apariția ei.

Dezvoltarea durabilă va continua să fie forța motrice în elaborarea politicilor de

administrarea a terenurilor în deceniile următoare. Cu toate că a apărut pe la mijlocul anilor ’80,

această politică este în prezent actuală, deoarece Dezvoltarea Durabilă incorporează eficient

dezvolatarea din mediul economic, social,politic, de păstrare și distribuire a resurselor. Acești

factori avînd un rol decisiv în luarea de decizii pentru dezvoltare. Pentru a balansa toate tensiunile

existente între aceste ramuri, este necesar un sistem convenabil de accesare a informației, care să

fie afișată într-un mod cît mai interactiv. Pentru atingerea acestor scopuri, tehnologiile

informaționale, datele în spațiu despre infrastructură, sistemele cadastrului multi-funcțional și



informațiile despre terenurile uilizate în afaceri vor juca un rol extrem de important. Din păcate

societațile moderne întotdeauna aleg alte căi care duc de obicei spre o întortochere mare a

sistemelor juridice și administrative.

La nivel global în prezent, problemele ce privesc comerțul și mediul sunt din ce în ce mai

interconectate.

Pentru scopul acestei lucrări, ce definește Dezvoltarea de Durată ca fiind un sistem

complex ce incorporează eficient factorii economici, sociali și de mediu în cadrul sistemelor

instutiționale, legale, politice și tehnologice ce conduc la luarea deciziilor. Aceste forțe

economice, sociale și de mediu trebuie să se balanseze una pe alta creînd o ‘intersecție’ favorabilă

pentru Devoltarea Durabilă. Acestea sunt arătate schematic în figura 2.

Mediu

Economia Social

Dezvoltare Durabila(Ting&Williamson,1999)

Fig. 2:Balansul dintre economie, mediu si fortelesociale pentru Dezvoltarea Durabila

Tensiunile dintre aceste domenii întotdeauna vor exista, precum și se vor influnța una pe

alta sub diferite unghiuri. Toate acestea se iau de la diferiți oameni influenți, care au diferite

viziuni în ce privește modul de amenajare a orașelor. De exemplu unii doresc sa aibă mai multă

“verdeață”, astfel apar diferite ramuri ce se ocupă cu reciclarea și producerea de materiale

reciclabile pentru a proteja cît mai mult posibil mediul ambiant. Aceste relații dinamice între

aceste forțe, pot facilita sau împiedica impactul lor. Aceste cadre de obicei sunt: instutițional,

legal, economic, politic, tehnologic.



În concluzie se poate afirma că cadastrul a fost studiat încă din timpuri străvechi, în principiu

pentru a se afla suprafața teritoriului și a hoterelor lui, pentru al impozita cît mai eficient. Însa cu

dezvoltarea și în urma reformelor apărute au aparut probleme mai complexe care au putut fi

soluționate, doar prin reformarea drastica a cadastrului, care a devenit mult mai complex și mai

variat. În prezent cadastrul este baza creării și întreținerii tuturor orașelor și satelor, deorece oferă

informații precise despre absolut toate obiectele supra si subterane, ceia ce ajuta la o valorificare

și evaluare a terenului mult mai precisă.

1.5 Infrastructura inginerească în RM și din alte state

Cu toate că în Republica Moldova sunt stipulate legi cum ar fi: privind principiile

urbanismului si amenajării teritoriului conform Legii Nr.835 din 17.05.96, unde se stipulează

clar elaborarea si întreținerea unui Registru în care vor fi înregistrare și actualizate permanent

datele despre rețelele de infrastructură de tip ingineresc, totuși nu s-a făcut pînă în prezent nici un

pas spre îndeplinirea acestui lucru, un rol important a fost insuficiența de fonduri și a corupției și

nepasării existente din păcate și pină in prezent in structurile care sunt responsabile de aceste

lucrări. Oricum în prezent a apărut tendința și necesitatea de a începe un vast program de

modernizare a prezentului sistem, care este necesar din cauză apariției în mediul urban mai ales, a

unui potențial economic în creștere, și a creșterii continui a numărului de construcții capitale pe

teritoriul orașelor și ale satelor.

Odată ce Republica Moldova nu are încă un sistem de înregistrare si actualizare a OII, suntem

nevoiți în primul rînd de a studia minuțios sisteme asemăntoare din diferite țări ale lumii, și după

enorma practică care aceste țări si-au însușit-o pe parcursul timpului,noi vom avea posibilitatea de

a alege sistemul ce ni se potrivește cel mai mult teritoriului nostru. Acestea conformîndu-se

obiceiurilor, legislației și a posibilitaților economice prezente sau real-viitoare.

Ca studiu vom lua cîteva țări din Europa si Asia, care au obținut succese în acest domeniu și la

sfîrșit va fi prezentă o concluzie în ansamblu despre tipurile de sisteme, care se potrivesc cel mai

mult pentru Republica Moldova.

1.6 Înregistrarea obiectelor de infrastructură inginerească în Slovenia

Sistemul de înregistrări a OII, din Slovenia este unul dintre cele mai tinere sisteme din

Europa. Acest sistem urmărește colectarea și furnizarea informației despre OII, la nivel privat,

local și de stat.



Actul “Legislația spațială”, poate fi considerată începutul înregistrării sistematice a OII.

Cadastrul Infrastructurii Publice este stabilit de către 2 legi : ‘Zakon o urejanju prostora,

ZUreP-1’ și de ‘Zakon o prostorskem načrtovanju, ZPNačrt’ (planificări spațiale). Autoritățile

ce răspund de executarea prospecțiunilor și a hărților (SMA RS), are sarcina de a furniza

condițiile tehnice și organizatorice ale sistemului, care va înregistra și va administra

infrastructura publica la un nivel național. Pînă în 2004, SMA RS a colaborat cu ministerele

competente, cu municipiile locale și cu executanții de lucrări publice :

s-a determinat metoda prin care se va executa înregistrarea obiectelor de infrastructură

inginerească.

s-a restorat Cadastrul Consolidat al Infrastructurii Publice.

s-a determinat metoda de acces și de utilizare a informației privind infrastructura publică

Achizitia DatelorInvestitii

PrimireaDatelor

Inregistrarea Utilizarea Informatieidespre OII

CadastrulInfrastructurii

Publice

Figura 3 Fluxul datelor utilizate în infrastructura Publica. (Mlinar, 2008)

Este greu de crezut că înregistrarea OII va ajuta pe mulți utilizatori să-și îmbunătațească

performanțele cerute de profesia lor, dar cînd informațiile despre OII sunt complete:

Proprietarul infrastructurii va fi ferit de prejudiciile aduse infrastructurii lui cînd va fi

necesara excavația (mai puține prejudicii, excavație mai ieftină);

Proprietarul parcelei va ști ce fel de infrastructură are pe parcela sa și unde ea se află.



Administrația publică va accesa într-un loc informația generală despre infrastructură și

deasemenea va primi directivele necesare pentr a găsi o informative mai detailată despre

un anumit tip de infrastructură.

Sectorul privat va accesea deasemenea informația despre infrastructura publica mai repede

și mai ușor,ceia ce va oferi condiții mai favorabile devoltării.

Cadastrul Consolidat al Infrastructurii Publice (CCPI) este un punct de intersecție pentru

utilizatori și deținătorii de informație. Principalii participanți în modelul organizatoric complet al

CCPI sunt:

Municipiile locale, munisterele și alți proprietari de infrastructura care actualizează datele.

Ulitizatorii ,care au nevoie de informație pentru lucrul lor, și sunt capabili de a o folosi

conform metodologiei de acces al sistemului.

Geodezia ca parte de legatură dintre acestea două.

CCPI include doar cele mai importante date generale despre OII, care trebuie intermediate

prin lege la SMA RS de către proprietarii obiectelor de infrastructură inginerească. Procedura

și metodologia înregistrării este descrisă mai în detaliu în CCPI, 2007. În alte cuvinte

informațiile înregistrate de către CCPI, sunt rezultatele a multor evidențe și cadastre operativ-

individuale al OII, care au existat inainte și gestionate de către proprietari și manageri pe

infrastructură pentru necesitățile lor tehnice sau de comerț.

Cu scopul de a facilita administrarea corectă a datelor din CCPI, a fost creat un sistem

special. El este compus din 5 elemente:

Procedura de administrare

ArcMap cu un modul adițional pentru OII

Baza de date pentru producție

Baza de date pentru distribuție

Browser on-line pentru datele-spațiale

Modulul de administrare este folosit ca o parte dintr-o lucrare administrativă pentru a

primi schimbările de date, importînd datele într-o bază de date atribuindu-le date de control.

ArcMap cu un modul adițional pentru OII, deține controlul asupra datelor grafice. Datele sunt

administrate și actualizate în baza de date Oracle spatial 10g, în timp ce utlizatorii accesează

datele prin sistemul de distribuție, unde datele sunt copiate zilnic de la procesul de producție.



Sistemul CCPI reprezintă un întreg, care furnizează SMA ca un puternic instrument de

primire, control și administrare a OII, care sunt actualizate de către proprietarii OII. În plus

metoda de distribuție oferă utlizatorilor de a accesa simplu cele mai acutale date despre OII, care

sunt disponibile împreună cu alte date spațiale.

Datele conținute în Cadastrul Consolidat al Infrastructurii Publice (CCPI) (Legea 163.)

CCPI permite înregistrarea diferitor tipuri de infrastructură publică:

Infrastructura pentru trafic (drumuri, căi ferate, aeropoarte, porturi),

Infrastructura ce ține de transportarea energiei (electrice, gaz, căldură, petrol)

Infrastructură ce ține de utilitățile publice (sistemul de distribție a apelor, sistemul de

canalizație, sistemul de evacuare a deșeurilor),

Infrastructura ce ține de apă

Infrastructura destinată prelucrării altor tipuri de resurse naturale, precum și cea de

protecție a mediului ambiant,

Infrastructura comunicațiilor electrice (telefonie, cabluri TV, etc.)

În Slovenia, începind cu anul 2002 pînă în 2007 au fost înregistrate deja peste 700.000 de

obiecte. Tabelele de mai jos ne oferă posibilitatea sa observăm succesele înregistrarii obiectelor

din această țară:

Tabelul 1: Procentajul înregistrării infrastructurii naționale

Tipurile de infrastructură ProcentajulDrumuri Naționale 100%Căi Ferati 100%Conducte de gaz 100%Infrastructura apelor 85%Infrastructura ce ține de energia electrică 15%

Tabelul 2: Procentajul înregistrării de infrastructură locală.

Tipul de infrastructură ProcentajulDrumuri locale 80%Sistemul de canalizație 35%Sistemul de aprovizionare cu apă 40%

Tabelul 3:Procentajul altor infrastructuri înregistrate.

Tipul de infrastructură ProcentajulDrumuri de pădure 100%Comunicații electrice 20%



Tabelul 4. Lungimea infrastructurii înregistrate în Cadastrul Consolidat al Infrastructurii Publice în zilele noastre.

Lungimea Tipul de infrastructură42,225 km Drumuri2,495 km Căi Ferate1,772 km Conducte de gaz412 km Infrastructura ce ține de transportarea

caldurii7,214 km Sistemul de aprovizionare cu apă2.139 km Sistemul de canalizație3,351 Infrastructura comunicațiilor electrice

Termenul limită de a intermedia datele existente (sau datele despre o infrastructură deja

existentă) diferă în componență de tipurile de rețele. Cîteva tipuri de rețele sunt complete, însă

unele sunt încă în proces de completare.

1.6.1 Metodologia de înregistrație a infrastructurii publice

Conform legislației în vigoare, în caz de schimbări în rețelele existente sau de stabilire a unui

nou obiect, proprietarul trebuie să o raporteze conform legii la SMA RS în timp de 3 luni.

Înregistrarea unui obiect individual sau ale unei rețele în CCPI este terminată odată cu terminarea

unei forme standarte, așa numită „Schimbările Efectuate”. Legile oferă o descriere detailată

despre elaborarea și despre formatele de schimb (Pravilnik,2004). În dependență de tipul rețelei

sau a obiectului, diferite reglementări sunt necesare pentru a determina ce trebuie de înregistrat.

Executanții de servicii publice, municipialități locale și ministerele, care sunt în contact cu

diferite servicii publice, pot stabili cerințele detailate, care la rîndul lor sunt adaptate la nevoile

lor, pentru a stabili un mod de colectare a lor în CCPI cît mai util. În general în CCPI sunt incluse

pentru fiecare tip de rețele sau obiecte, următoarele date (Pravilnik,2004).

Informația despre localizarea rețelelor sau a obiectelor (punct, linie, poligon, în sistemul

Național de Coordonate)

Numărul de identificare a rețelelor sau a obiectelor (este oferit de către SMA RS la prima

înregistrare a Infrastructurii Publice),

Tipul (clasificația CC-SI) a rețelei sau a obiectului,

Lungimea rețelei, sau aria/suprafața obiectului (capacitatea)

Poziția precisă a rețelei sau a obiectului,



Link-ul catre cadastrul infrastructurii publice ( managerul sau proprietarul obiectului sau a

rețelei), etc.

În acord cu menționata “Legislația Spațială” învestitorul, care construiește un obiect de

infrastructură publică, trebuie să se asigure că compania de geodezie asigură măsurători adecvate

pentru noile obiecte. Geodezistul responsabil trebuie să execute :

harta topografică a noii situații în spațiu, care este o condiție prealabilă necesară pentru a

obține autorizația de construcție

elaborarea schimbărilor în registru asupra unui obiect din CCPI.

Procesul de înregistrare a OII depinde de companiile ce se ocupă cu acest lucru, sau chiar

de însuși proprietarii lor. Ele pot fi efectuate folosind sistema cinematică GPS, măsurînd punctele

poligonului rețelei folosind stația totală, se pot efectua de asemenea măsurători relative în care se

iau ca referință obiecte sau rețele alăturate. Oricum, ele trebuie să asigure precizia necesară pentru

acele măsurători. De obicei companiile ce se ocupă cu lucrările date utilizează sisteme

informaționale bazate pe tehnologiile CAD, deci ele pot ușor vizualiza obiectele și rețelele în

spațiu. CCPI utililizează DBMS-sistem informațional de bază. Pe această cale o cantitate mare de

date pot fi ușor stocate (toate OII din țară cu toate atributele lor) și eficient accesate prin diferiți

indentificatori legate cu datele din CCPI ale altor tipuri de date spațiale sau de infrastructură.

1.6.2 Metodologia de accesare a informației din Cadastrul Consolidat al

Infrastructurii Publice

Noul sistem CCPI oferă posibilitatea de a accesa ușor informația despre obiectele și

rețelele infrastructurii publice într-un singur loc, doar prin aplicarea cîtorva click-uri pe pagina-

web (http://prostor.gov.si). Ultima fcilitează lucrul oricui, care fregvent are nevoie sa folosească

informațiile privind infrastructura publică, cînd de exemplu se planifică construcții, se elaborează

documentația pentru construcția unei clădiri, sau doar pentru construcții individuale etc, și permite

administrarea eficiantă a spațiului la nivel național la fel de bine ca și la nivel local. În plus,

conform legii informația trebuie folosită pentru orice activitate spațială, pentru a obține

autorizarea de construcție prealabilă a clădirii (pentru anumite tipuri de rețele/obiecte). Prin

vizualizatorul web – PREG, utilizatorii pot vizualiza și comanda informații sau pot primi ajutor

prin intermediul serviciilor web.



Autoritățile ce se ocupă cu prospecțiunile și editarea hărților din Republica Slovenia a

elaborat în anul 2007, 4 aplicații web diferite, care facilitează vizualizarea și accesarea datelor:

Accesul public a datelor

Accesul la date pentru companii ( pe motive de afaceri)

Accesul/comandarea informației pentru administrator si proprietarii infrastructurii publice

Accesarea /comandarea informației pentru administrația publică

Tabelul 5: Patru aplicații Web diferite pentru accesare a informației

Aplicațiile web ce permit accesarea informației

Accesul

public al

informației

Accesul la informație

pentru companii

Accesarea

informației de către

administratori și

proprietari ai OII

Accesarea

informației pentru

administrația publică

Cine Oricine Oricine

Administratorii și

proprietarii de

infrastructură

publică

Comunitățile

locale,municipiile

Ce

Infrastructura

publică a

unei anumite

parcele

Orice informațir din

CCPI

Un raport detailat

despre obiectele

deținute

Informații din

CCPI,despre

teritoriul unei

comunități locale

Cum Fară limite

Înregistrarea,pentru

impozitare,administrarea

publică gratis

Înregistrare,certificat

digital

Înregistrare,certificat

digital,HKOM

În imaginile de mai jos se afișează informațiile publice, care sunt accesibile pentru

oricine. După alegerea cadastrului dintr-o comunitate oarecare și indicarea numărului unei

oarecare parcele, noi putem observa:

Lista obiectelor existente de infrastructură inginerească publică de pe o anumită parcelă

Prezenatarea grafică generală despre acea parcelă cu obiectele de infrastructură publică



Fig. 4 ne arată rezultatul interesecției între o parcelă (contur roșu) și a CCPI. Pe această

cale noi obținem informații despre rețelele și obiectele utile, care sunt pe această parcelă, așa cum

ar fi sistemele de aprovizionare cu apă, canalizație, drumuri și conducte de gaz etc. Mai departe

noi putem observa de asemenea și parcelele vecine (din cadastrul funciar), și clădirile (din

Cadastrul imobiliar ), prevăzute în culori ortofoto. Într- asemenea maneră, combinînd toate

dovezile existente, este prezentată o informație spațială completă.

Figura 4 Aplicația WEB, pentru accesul public.



Figura 5 Secțiunea transversală a Cadastrului Funciar și al Cadastrului Consolidat al

Infrastructurii Publice, cu bază pe ortofoto.



Figura 6 Lista obiectelor de infrastructură inginerească existente pe parcelele alese



1.7 Înregistrarea obiectelor de infrastructură inginerească în China.

Odată cu creșterea urbanizării în China, înregistrarea utlităților devin din ce în ce mai

importante și joacă un rol semnnificativ în promovarea construcțiilor ce ajută la dezvoltarea

orașului. Actual, ulitățile din China pot fi divizate în 2 grupe : sisteme bazate pe conducte,așa cum

ar fi gazul, apa, apele uzate, etc, și sisteme bazate pe cabluri, așa cum ar fi : elictricitate,

telecomunicații, cablu TV, Internet. Toate utlitățile menționate mai sus sunt pavate sub pămînt și

formează un sistem liniar complet, care își exercită funcțiile proprii ca o parte din sistem. De

obicei este acceptat că înregistrarea utilităților sunt mai mult sau mai puțin diferite în zonele

locale sau regionale. Cu toate acesetsea este încă obligatoriu de a completa procedura de

înregistrare, ne avînd importanță mărimea orașului. Toate materialele în cauză, hărțile, foile,

măsurătorile, pînă și după terminarea proiectului de construcție trebuie să fie predate Arhivei

Naționale. (NUCA).

1.7.1 Informațiile necesare pentru excavare.

Pentru a obține autorizația de a executa excavația într-o anumită poziție sau suprafață,

excavatorul în cauză trebuie să aplice pentru obținerea licenței de la Biroul Municipal de

Planificări Urbane. Tot odată este de asemenea necesar de a primi de la Comisia de Administrare

Municipală, aprobarea și dosarul privind autorizația în construcții. În adiție, înainte de aplicarea

licenței, excavatorul trebuie sa cerceteze informațiile deținute despre conductele și cablurile

subterane obținute din Arhivă și să le prezinte la Biroul Municipal de Urbanism. De alftel Arhiva

Construcțiilor Urbane, trebuie să informeze excavatorul ce măsurători să păstreze, pentru a

informa următoarele lucrări de excavație. Odată ce a fost aprobat de către aceste 2 instituții,

excavatorul trebuie să execute un raport către Biroul Municipal de Construcții (MBC), despre

cum va fi executat proiectul și cînd va începe. După aceea, Biroul Municipal va înmăna un

document care va conține informații și instrucții pentru excavator. După finisarea tuturor

procedurilor, excavatorului i se permite să înceapă construcțiile subterane.

Figura 7 următoare ne arată procesul de colectare și furnizorii de informație pentru

excavație. MBUP local furnizează excavatorului majoritatea informației, care includ informații

spațiale pentru săpat și denumirea companiilor care dețin obiectele de infrastructură inginerească

în regiunea respectivă. MAC și MBC deasemenea furnizează și ele ceva informații privind la

diferite obiecte. Unele excavatore cer o informație mult mai detailată de la companiile ce dețin

sistemele utilitare ,pentru a asigura o excavare eficientă și fară daune.





Excavatorul trimite cererea către MBUP și MAC

MBUP verifică datele la NUCA (Baza de Date) MAC verifică datele în baza de date de la NUCA Drumuri

Informația este

completă și actualizată?

Informația este

completă și actualizată?

Toate companiile utilitare trimit informația în regiunea respectivă

MBUP integrează informația și estimează cum va merge excavația

Este Posibil?Este Posibil?

MBUP aprobă cererea și apoi furnizează informația generelă (harta) de la NUCA

Excavatorul trimite 2 rapoarte de admitere și aplicare către MBC

MBC estimează proiectul de excavare

Este posibil?Este posibil?

MBC eliberează licența pentru construcție și informația de orientare pentru excavatoare

Excavatoarele contactează cu toate companiile utilitare menționate de

către MBUP,pentru a obține informații mult mai detailate (hărți) (opțional)

Începerea Excavației

Este posibil?Este posibil?

MBUP aprobă cererea și apoi furnizează

informația generelă (harta) de la NUCA

Sfirșit

Sfîrșit

Sfîrșit

DAA DAA

DADA

NU

U

NU

U

NU

N

NU

N

MBUP trimite toate cererile la toate companiile utilitare

1.7.2 Procesul de înregistrare și informația înregistrată

În procesul de stabilire a conductei, de obicei se folosesc pe larg detectoarele radar, care

sunt folosite la detectarea adîncimii și poziției țevei. În plus caminele de vizitare pot fi folosite ca

niște instrumente cu care s-ar putea de verificat diametrle și din ce materile sunt executate țevile.

Acordind la toate măsurătorile obținute mai înainte, coordonatele spațiale ale conductelor și

cablurilor, materialul și diametrul conductelor, timpul în care a fost pavat, poziția în spațiu,

întreținerea înregistrărilor și a titlurilor vor fi salvate ca documente de referință în Arhiva

Construcțiilor Urbane.

Mai jos sunt reprezentate obiectele de infrastructură inginerească înregistrate în China

după tipurile metodele de mai sus

Sistemul de canalizație, aprovizionare cu apă și sistemele apelor uzate

Comunicațiile electrice, sistemele (telecomunicații, cabluri de telefon, fibră optică)

Sistemele energetice (gaz, căldură, petrol),

Figura 8 Procesul de înregistrare



Cablurile și conductele vechi fară înregistrări detailate

Detectate de către radar Verificate în căminele de vizitare Foi de hîrtie și hărți

Cablurile și conductele noi, înregistrate detailat

Detectate de către radar Verificate în caminele de vizitare Înregistrate pe foi de hîrtie și hărți Stocate în baza de date

Companiile utilitare colectează, încheie, adminstrează și actualizează datele

Informația completată și actualizată este trimisă la MBUP local

MBUP înregistrează și integrează informațiile de la toate companiile utilitare

1.7.3 Sistemele informaționale utilizate în China

Geographic Information System (GISs), sunt foarte des utilizate pentru a afișa, administra

și analiza datele spațiale geografice. Prin urmare ele sunt de asemenea utilizate pentru a

administra utilitățile din China. CAD este de obicei folosit ca un instrument principal de desenare

și vizualizare a rețelelor de conducte. În plus, CAD este responsabil de procesul de desen. Întrucît

la sfîrșitul anilor 1980 pînă la mijlocul anilor 1990, tehnologiile CAD și GIS au ajuns în China și

Biroul General de Construcții de asemenea a inițiat ceva sisteme ce țin de conductele subterane în

orașele cele mai importante,cum ar fi Conductele Subterane Municipale din Tianjin, liniile de gaz

Kunming și liniile de gaz lichifiat din Beijing, cu scopul de a promova aceste noi tehnologii.

Treptat în China GIS-ul a evalut într-o sistemă de bază folosită la înregistrarea obiectelor de

infrastructură inginerească. Acum, seriile GIS și WebGIS combinate devin foarte populare și cresc

în continuu. În plus, reînnoirea bazei de date este o problemă actuală în China. Totuși, problema

principală a sistemului informaținal din China este stabilirea grea a unui format comun pentru

toate file-urile. Acestă problemă va lua totuși ceva timp pînă va fi rezolvată. Altă problemă este

conexiunea slabă în timp real, și capcitatea joasă de actualizare a datelor pentru funcția de cautare

a datelor statistice. Companiile utilitare colectează, încheie, gestionează și actualizează datele.

Informațiile complete și actualizate sunt incluse în MBUP local. MBUP integrează și înregistrează

informațiile de la diferite companii utilitare.

Cablurile și țevile vechi fară înregistrări detailate:

Sunt detectate cu ajutorul radarului

Verificate în caminele de vizitare

Verificate în fișiere și documente

Stocate în baza de date

Apa/electricitatea/gazul/telecomunicațiile

În următoare figură este reprezentă interfața GIS pentru rețelele de gaz din Guangzhou.

Acest sitem poate fi utlizat pentru a colecta, salva, arăta, administra și analiza datele geografice

spațiale și atributele rețelei de gaz. Comparînd cu alte cu hărțile de hîrtie, este mai ușor de a

actualiza (șterge, adăuga, modifica, crea, înteroga), datele înregistrate și executînd aceleași

operații complexe utlizînd GIS.



Figura 9 GIS pentru rețelele de gaz din Guangzhou



1.8 Tendințe și planuri de viitor

În viitor Biroul Național al Construcțiilor va integra și va administra toate tipurile de

sisteme informaționale ale Birourilor Municipale de Planificare Urbană și Biroul Municipal al

Construcțiilor timpurii. În afara de aceasta, fiecare departament de înregistrare (apa, gaz,

electricitate și telecomnicații) trebuie sa fie responsabile de variațiile din baza de date și să o țină

permanent la un nivel administrativ superior prin actualizări periodice. Pentru orașele cu un nivel

înalt de dezvoltare care au deja o bază de date electronică stabilită, analiza și aprobarea ei pot fi

executate imediat. Totuși pentru ariile care au o bază de date săracă, este necesar de a însuma

toate sugestiile și opiniile de la fiecare departament administrativ împlicat și de a aproba unele

decizii pentru un anumit timp. Aplicațiile GIS vor crește cu siguranță nu doar în domeniile

aplicate, dar și în profunzime. Acesta va fi încadrat în fluxul global de lucru al înreprinderilor și

va fi folosit ca instrument pentru luarea multiplelor decizii administrative și operatționale. În

viitor, bine cunoscutele softuri, asa cum ar fi ARC/INFO, MAPINFO și GENAMAP, vor fi

folosite pe scară largă ca instrumente de bază. Ultimul, dar nu și cel mai puțin important ce ține de

toate interfețele ce servesc fișiere de diferite formate vot fi formate într-un întreg pentru a face

sistemul mai eficient.

CONCLUZIE

Odată cu obținerea independenței, Republica Moldova a observat golurile ce le are în

sistemul ei cadastral, și care o împiedică la realizarea cît mai rapidă a reformelor în sfera

imobiliară și în construcția de rețele edilitare. Astfel concluzionînd, se poate de observat sistemele

de înregistrare implementate în țările vecine și nu numai, pentru a împlementa un sistem propriu,

fiabil pentru teritoriul și legislația noastră.



2. Analiza metodelor de înregistrare a obiectelor de infrastructură inginerească

La înregistrarea oricărui obiect de infrastructură inginerească, trebuie de cunoscut despre

acel obiect absolut orice detaliu, tehnic, economic, juridic. Obiectele inginerești sunt după felul

lor diferite și complexe, astfel este necesară pentru fiecare tip de obiect aparte, deoarece însăși

înregistrarea lui depinde de complexitatea construcției și a tipului obiectului necesar spre

înregistrare.

2.1 Metodologia de înregistrare a conductelor de apă

Figura 10 Conductă de apă

Conductele de apă în prezent ocupă un rol primordial în dezvoltarea societății

contemporane. Densitatea rețelelor de apă, confirmă nivelul de dezvoltare a unei anumite

societăți, deoarece ea răspunde practic de creșterea populației dintr-o anumită regiune.

Ele sunt necesare pentru transportarea apei dintr-un loc în altul, din ape de suprafață sau

subterane, fără a provoca eroziuni și înlăturînd evaporarea. În zonele aride conductele de apă sunt

necesare pentru elaborarea unui sistem complex de irigare, astfel încît zonele afectate să fie

îndestulate cu apă, pentru a putea practica agricultura la un nivel maxim.



Conductele de apă asigură populația cu apă potabilă și pentru necesitățile gospodărești,

asigură funcționarea industriei, și de asemenea funcționarea sistemelor anti-incendiu. Ea constă

din instalații de captare, pompare și filtrare a apei. În zonele industriale schema rețelei

conductelor de apă, poate fi în formă circulară sau liniară, în dependență de procesele tehnologice

utilizate, de amplasarea clădirilor și de forma reliefului.

Pentru executarea rețelelor de apă sunt utilizate de obicei conducte construite din fontă,

oțel și plastic, conductele care sunt supraterane sunt executate mai ales din fontă sau oțel netratat

împotriva coroziunii.

Cel mai des în zonele industriale, pentru transportarea apei sunt folosite conducte din

diferite materiale, în dependență de diametre: la diametre mai mari de 500 mm – de oțel, diametru

de la 50-500 mm – din fontă, la diametre de 100mm – de plastic, la diametre mai mici de 50 mm

– de oțel prelucrat anti-corozie.

La construcția conductelor destinate pentru transportarea apei potabile se folosește doar

oțel prelucrat anti-corozie.

Adîncimea de instalare a conductelor de apă, este în dependență de adîncimea de îngheț al

solului.

Conductele de apă cu diametrul mai mic de 300 mm este instalată sub adincimea de ingheț

al solului cu 0.2 m, iar conductele cu diametrele de 300-600 mm se instalează cu 0.25 m deasupra

adăncimii de îngheț al solului.

Transportul apei prin conducte poate fi de 3 feluri : gravitațional, pompat și combinat.

Toate aceste 3 tipuri se folosesc de cele mai multe ori în dependență de relief, sau de

necesitățile din cadrul zonelor industriale.

Sistemele de aprovizionare cu apă au apărut multe milenii în urmă, datorită necesității

transportării apei către zonele aride, pentru a putea practica agricultura.

Odată cu dezvoltarea societății și mai ales a centrelor urbane, care erau de cele mai multe

ori mari orașe cu o populație foarte densă, a apărut și necesitatea de a transporta apa de la distanțe

relativ mari. Astfel transportul apei a evoluat în mai multe etape, de la canale săpate ce

transportau apa direct din albiile rîurilor, lacurilor la sisteme contemporane sofisticate de

pompare, stocare și filtrare a apelor subterane și chiar al apelor marine.

Unele din cele mai sofisticate metode de transportare a apei în antichitate a fost metoda

romană, care era compusă dintr-o serie de rețele de apeducte, construite în mai multe nivele.



Figura 11 Apeduct Roman păstrat pînă în zilele noastre.

Apeductele sunt niște conducte făcute de om pentru transportul apei (in latina "aqua"

însemnă apă și "ducere" înseamnă a conduce). Într-un sens mai restrictiv apeductele sunt structuri

folosite pentru transportul unui curent de apă peste o vale sau o depresiune. Chiar dacă romanii

sunt considerți mari constructori de apeducte în lumea antica, sistemele quanta erau folosite în

Persia antică, India, Egipt si alte țări din Asia Mijlocie de sute de ani mai devreme. Aceste sisteme

utilizau tunele interioare dealurilor care aduceau apa pentru irigare în cîmpiile de la poalele

dealurilor. Apropiat in structura cu apeductele romane clasice este un apecuct de calcar construit

de asirieni in 691 I.H. pentru a aduce apa proaspată catre orasul Nineveh. Aproximativ 2.000.000

de caramizi mari au fost folosite pentru a face canalul de 10 metri înălțime și 300 de metri

lungime peste o vale. Sistemul elaborat a servit capitala Imperiului Roman și rămane o realizare

majoră de inginerie. Peste o perioada de 500 de ani - din 312 Î.H. pana în 226 e.n. 11 apeducte au

fost construite să aducă apa în Roma de la distanțe de pană la 92 km. Cîteva din aceste apeducte

sunt încă în folosință. Numai o parte din sistemul de apeducte al Romei a trecut actualmente văile

pe arcuri de piatră, restul a fost constituit din conducte subterane facute in majoritatea din piatra și

conducte de teracotă, dar și din lemn, piele, oțel și bronz. Apa a curs către oraș cu ajutorul forței

gravitaționale și de obicei a trecut printr-o serie de tancuri de distribuție în oraș. În general apa nu

a fost depozitată, și excesul a fost folosit pentru a spala canalele. Fîntînile faimoase ale Romei au

fost alimentate în acest mod. Apeductele romane au fost contruite în întreg imperiul, iar arcazile



încă mai pot fi văzute în Grecia, Italia, Franța, Spania, Nordul Africii și Asia Mica. După ce

autoritatea centrala a cazut in secolele IV -V sistemele s-au deteriorat. Pentru că majoritatea

apeductelor din perioada medievală nu au fost folosite în Europa de vest, oamenii au revenit la

obiceiul de a-și lua apa din fîntîni și rîuri locale. Sisteme modeste au fost contruite in jurul

mănăstirilor, și prin secolul al XIV-lea, Bruges, cu o populație mare pentru acea vreme (40.000 de

locuitori), a construit un sistem utilizand o cisterna mare de colectare, din care apa a fost pompată,

folosind o roata cu galeti pe un lant., prin conductele subterane în locurile publice. Modernizări

majore au avut loc în sistemele publice ce apar după Renaștere, acestea împlicînd îmbunătățirea

pompelor și a țevilor. Pe la sfîrșitul secolului al XVI-lea Londra a avut un sistem care folosea

cinci pompe cu mori de apă legate sub podul London Bridge pentru a alimenta orașul, iar Parisul

a avut o instalație similară capabilă să pompeze 454 de litri pe minut. Ambele orașe au fost silite

să aduca apa de la distanțe mai mari în secolul urmator. O companie privată a construit un apeduct

către Londra de la rîul Chadwell, care a necesitat mai mult de 200 de poduri mici făcute din lemn.

Partea franceza a combinat pompe și apeducte ca să aducă apa de la Marly într-un apeduct

construit deasupra Senei. Sistemul de apeducte roman a avut o mare influență în dezvoltarea

transportului de apă de mai tîrziu.

În prezent sistemele de aprovizionare cu apă ( diferite conducte de diferite diametre,

materiale) parcurg distanțe de milioane de km pentru asigararea comunității umane cu volumul de

apă necesar desfășurării normale a tuturor activităților umane.

2.1.1 Rețelele de apă din Republica Moldova

După obținerea independenței, în Republica Moldova a întervenit o perioadă de stagnare

în toate domeniile, ceia ce a afectat și sistemul de apeducte din republică, precum și pierderea și

neactualizarea informației în ceia ce privește starea și localizarea conductelor de apă.

Deoarece multe dintre aceste informații lipsesc, este foarte greu de a elabora o strategie de

distribuție și de administrare a aprovizionării cu apă în republică. Cea mai afectată regiune din

țară, este parte de sud, unde din cauza lipsei de precipitații, fregvent se înregistrează pierderi în

domeniul agriculturii, acest lucru contribuind la rîndul său la o dezvoltare mai precară a regiunii

în comparație cu regiunile de Centru și Nord.



Figura 12 Sudul Moldovei în timpul secetei din 2009.

În lipsa unor apeducte corespunzătoare drept sursă tradiţională de alimentare cu apă

potabilă a localităţilor din Republica Moldova au servit totdeauna apele subterane. Construcţia

fîntînilor arteziene a permis asigurarea cu apă a unei părţi neînsemnate din populaţie. Doar 17%

din locuitorii de la sate sînt asiguraţi cu sisteme centralizate de alimentare cu apă, ceilalţi folosesc

apă din fîntîni şi izvoare. Pe teritoriul republicii fîntînile tradiţionale, adică apele freatice, vor

rămîne încă mult timp principalele surse pentru alimentarea cu apă potabilă. În prezent, în calitate

de surse descentralizate de alimentare cu apă, se folosesc circa 150 mii fîntîni, care utilizează

apele freatice, a căror calitate, în majoritatea cazurilor, este nesatisfăcătoare din cauza conţinutului

mărit de nitraţi, sulfaţi, cloruri, sodiu, mineralizare şi duritate înaltă.

Deoarece sistemele existente de aprovizionare cu apă sunt învechite, apar o serie de

probleme cum ar fi :

Conductele şi reţelele de alimentare cu apă, confecţionate din ţevi de oţel, fontă şi

asbociment, exploatate timp de 35-40 ani, necesită renovare din cauza uzurii avansate şi

pierderilor mari de apă, care constituie cca 35-40%, iar în unele localităţi ating cota de 55-

60 %.

În unele oraşe reţelele existente de alimentare cu apă au diametre mici, condiţionînd mari

pierderi de presiune în legătură cu necesitatea dezvoltării acestora. În alte localităţi, însă,

din cauza micşorării volumului de apă consumat reţelele cu diametre mari conduc la

înrăutăţirea calităţii apei.



Procesele de biocoroziune şi pătrunderea impurităţilor prin etanşările de calitate

inadecvată, oscilaţiile presiunii în reţea, deconectările repetate ale energiei electrice

cauzează, în principal, poluarea secundară a apei la transportare.

Mai puţin de 50% din localităţi au capacităţi de acumulare corespunzătoare exigenţelor, în

celelalte cazuri volumul rezervoarelor este insuficient pentru alimentarea fără întreruperi a

locuitorilor cu apă.

Din cauză inexistenței de date precise și actuale, pentru modernizarea, reconstrucția sau

construcția de noi rețele, este extrem de îngreunată.

De exemplu în tabelul următor sunt prezente niște date care ar trebui respectate în caz de

accidentare a unei conducte:

Diametrul conductei, mm Timpul necesar lichidării accidentelor apărute la conducte,

ore ,în dependeță adîncimea la care este instalată conducta, m

Pînă la 2 Sub 1,2

Pînă la 400 8 1,2

De la 400 pînă la 1000 12 1,8

De la 1000 18 2,4

Pentru a înlătura aceste probleme este necesar în primul rînd de a executa iventarierea într-

un registru toate conductele de apă, indicînd poziția lor în sistemul național de coordonate

MOLDREF99, de a înscrie caracteristicile tehnice ale conductelor ( diametru, materialul din care

sunt confecționate conductele), precum și de indicat dreptul de proprietate asupra conductelor.

Dacă se va executa acest lucru, va fi posibilă implemantarea planurile de dezvoltare

durabilă pe regiuni, ceia ce va aduce într-un timp scurt și cu investiții cît mai minime, la rezultate

mari la creșterea condițiilor de trai a populației, și a măririi potențialului economic al Republicii

Moldova.



2.2 Înregistrarea conductelor de canalizație

Figura 13 Gură de canalizație (deversarea apelor uzate)

Sistemul de canalizare este reprezentat dintr-un complex de conducte ce transportă, de cele

mai dese ori subteran, toate apele uzate folosite de către case sau clădiri comerciale, industriale,

pentru ca aceste ape să fie mai apoi deversate în locuri special amenajate sau în rîuri, lacuri (în

acest caz preleminar ele sunt dezinfectate cu soluții de clor în conformitate cu conținutul lor de

substanțe nocive sau microorganisme daunătoare sănătații.

Sistemele de canalizare au început să se dezvolte mai pe larg de pe la începutul secolului

19-lea cînd în Europa a avut loc o explozie demografică și creșterea subită a orașelor . Odată cu

creșterea orașelor un sistem de canalizare a fost necesar ca o problemă de prim ordin, deoarece în

locurile aglomerate fară un sistem de canalizare bine pus la punct, încep să apară diferite boli, așa

cum ar fi holera și tiful. Deoarece orice tip de canalizație conține organisme patogenice, care pot

transmite diferite boli către oameni și animale.

De obicei transportarea tuturor apelor reziduale este de tip gravitațional, însă există și

canalizație pompată de la diferite stații. Sistemul gravitațional este cel mai fregvent întîlnit

deoarece nu necesită echipament sofisticat și costurile pentru realizarea lui sunt mai mici.Totuși,

acest tip de sistem are destul de multe neajunsuri.



2.2.1 Principiul sistemului de canalizare sub presiune

Figura 14 Sistem de canalizare sub presiune

Canalizarea apelor reziduale menajere sau comunale se efectuează cu ajutorul unor stații

de pompare compacte. Din zona de canalizare și pînă la destinație, coductele sub presiune pot fi

instalate sub formă de rețea ramificată sau de rețea inelară.

La nevoie evacuarea apei reziduale este susținută de către stații de spălare cu aer

comprimat. Acesta diminuează timpul de menținere a apei reziduale și în acest fel preîntîmpină

dezvolatarea de mirosuri neplăcute și corodarea betonului, mai ales în zona gurii de deversare a

conductei sub presiune. Un altfel de avantaj al unui asemenea măsuri suplimentare consta în

evitarea depunerilor.

Sistemul de canalizare sub presiune constituie, mai ales pentru localitățile mici si

mijlocii, alternativa economică față de sistemul de canalizare convențional gravitațional. Acest

sistem se recomanda ca fiind simplu, rapid, independent de configurația terenului și ca atare

ieftin de instalat. Eficiența economică, siguranța în funcționare și compatibilitatea cu mediul

înconjurător constituie criterii decisive, care au determinat deja numeroase administrații

comunale să aplice acest sistem.

Nu doar costurile investiției aferente canalizării sub presiune se dovedesc deosebit de

avantajoase. Construcțiile dispersate, parcursurile lungi de conducte pentru apa

reziduala, topografiile sau configurațiile de teren defavorabile pledează și ele pentru utilizarea

canalizării sub presiune. La rîndul lor, cheltuielile de exploatare sunt și ele inferioare, în funcție

de condițiile aplicației. Acest lucru este demonstrat printr-o analiza comparativă a sistemelor,



efectuată de Comisia de Lucru pentru Apă în condițiile aplicării „liniilor directoare pentru

efectuarea calculelor dinamice de comparare a costurilor”, evidențiindu-se o structură clară a

costurilor. S-au luat in considerare costuri de investiții, costuri de exploatare și

durata de exploatare, premisa pentru o comparare obiectivă a variantelor fiind operarea cu

aceeași adîncime planificată.

La alcătuirea instalației de canalizare a apelor uzate menajere se ține seama de numărul

și modul de amplasare în clădire a obiectelor sanitare

Avantajele sistemului de canalizare sub presiune:

Sistemul de canalizare sub presiune

Conducte cu diametr nominale reduse

Randament de instalare : aproximativ 3000 m pe zi

Posibilitatea instalării în paralel a conductelor pentru

apa potabilă, electricitate, telefonie, apa reziduală,cu

ajutorul plugului pentru conducte

Instalarea independentă de structura solului și

configurația terenului

Intervenții reduse la nivelul terenului

Afectarea redusă a populației, datorită realizării rapide

Neafectarea fluxului rutier

Țevi durabile, flexibile, din polietilenă de înaltă densitate

(PEHD)

Sistemul de canalizare convențional gravitațional

Conducte de beton de dimensiuni mari

Durata mare (cîteva luni) necesară lucrărilor de terasament

Imposibilitatea instalării în paralel a unor conducte diferite

Obligativitatea luării în calcul a structurii stratificate a solului (nisip și pînză freatică) și a

diferențelor de nivel, eventual prevederea unor stații intermediare de pompare.

Intervenții ample la nivelul terenului, datorită volumului mare de lucrări de terasament

Afectare mai intensa a populației prin zgomote și activități de șantier

Necesitatea fregventă de întreruperii a circulației rutiere

Pericol de spargere la țevile din beton (de exemplu prin alunecaări și surpări de teren)



2.2.2 Sistemele de canalizație

Figura 15 Sistem de canalizare pentru apele uzate menajere

La alcătuirea instalației de canalizare a apelor uzate menajere se ține seama de numărul și

modul de amplasare în clădire a obiectelor sanitare.

Sistemele pot fi: unitare - cu o singură conductă în care apele uzate menajere și cele

pluviale se amestecă și se varsă împreună în colectorul stradal, și separative - cu conducte

separate pentru apele uzate menajere și pluviale.

Elementele componente ale instalației interioare de canalizare menajeră se clasifică în

funcție de poziția lor și de rolul pe care îl indeplinesc: conducta de legatură - între obiectul sanitar

și coloana; coloana de canalizare verticală; conducta de ventilare - realizează aerisirea instalației

și poate fi separată, comuna, suplimentară sau dublată; conducta colectoare orizontală din

interiorul clădirii; accesorii - piese de curățire, goliri, separatoare, sifoane și vane; și racordul care

asigură legatura între utilizator (client) și canalul public. Căminul de racord și instalația interioară

sunt ale proprietarului de imobil, care are obligația să le intrețină corespunzător. De asemenea,

proprietarul are obligația să doteze căminul de racord cu o clapetă anti-retur. Această masură este

în interesul direct al proprietarilor, prevenind inundarea subsolului în cazul unor precipitații de

mare intensitate. Instalația de canalizare menajeră trebuie să evacueze apele uzate de la toate

obiectele sanitare din clădire, în condiții sanitare și de sigurantă. Sistemul va fi astfel proiectat

încît să fie protejat împotriva depunerilor de materii pe conducte și a înfundării acestora, și să aibă

piese de curățire adecvate și în număr suficient pentru a permite o curățire ușoară a instalației.

Materialul conductei de canalizare trebuie să aibă suprafață interioara neteda, rezistentă la

acțiunea chimică a apelor uzate și a mediului exterior, rezistența la abraziune și durabilitate în



timp. Conductele care au durata de viață mai redusă trebuie sa fie protejate împotriva loviturilor,

să fie ușor de înlocuit, iar accesul la acestea să nu reprezinte o problemă.

Pentru realizarea instalațiilor de canalizare interioară se folosesc materiale metalice și

diverse aliaje (fonta de scurgere, oțel, cupru, alamă, plumb); nemetalice (gresie, ceramică, beton

simplu și beton armat, sticlă); plastic (PVC, PE, PP, ABS).

În Republica Moldova sistemele de canalizare sunt dezvoltate preponderent în orașe.În

mediul rural din păcate, sistemele de canalizare se întîlnesc rar sau chiar nu există, populația

locală practicînd așa zisa “ săparea de gropi” , unde se obișnuește deversarea apelor uzate folosite

în gospodării.

În mediile urbane sistemul de canalizare este mult mai dezvoltat, însă aceste sisteme au

fost executate relativ mult timp în urmă și astfel sunt învechite și nu pot în prezent să satisfacă la

nivel corespunzător necesitătile populației în creștere. Pentru aceasta sunt necesare noi tehnologii

de evacuare și epurare a apelor uzate. Acest moment este stipulat și de curenta legislație prin

HOTĂRÎRE-a Nr. 1141 din 10.10.2008, care reglementează evacuarea și epurarea apelor uzate în

mediile urbane.

La etapa actuală, pentru a executa o modernizare a sistemului de canalizație este nevoie de

a studia în ansamblu toate schițele sistemului vechi, care în mare parte este afișat pe planșetele

elaborate în urma construcției lor. Însă deoarece ele au o vechime destul de mare, unele avînd și o

vechime de pînă la 40-50 ani, sunt prezente o mulțime de greșeli, cel mai mult din punctul de

vedere al actualității lor. Deasemenea, pe parcursul timpului s-au executat și alte sisteme de

canalizare, care din păcate nu au fost actualizate pe planșete. Sunt și sisteme de canalizare care

deacum nu mai sunt funcționabile și care deasemenea nu au fost menționat pe planșete despre

acest fapt. De aici apar și cele mai multe probleme în ceia ce privește înregistrarea lor, deoarece

multe conducte nu se știu unde se află. Pentru a afla locul în care ele sunt instalate se folosesc

aparate Roentgen speciale, care sunt în stare să stabileacă locul lor și cîte conducte sunt în acel

loc.

La înregistrarea conductelor de canalizare este necesar să cunoaștem toate datele tehnice

ale conductei, în acest lucru întră informațiile ce țin de diametrul, materialul din care este

confecționată conducta, precum și coordonatele ei, în sistemul de referință MOLDREF99, sau

dacă se operează în mun. Chișinău în sistemul local de coordonate Chișinău.

Cunoașterea precisă a localizării și stării conductelor de canalizare ne ajută enorm de mult

în elaborarea noilor planuri de urbanism privind amenajarea rezonabilă a noilor construcții, și a

executării lor fără accidente, costuri minimale și nu în ultimul rînd într-un timp optim.



Datele privind conductele se obțin studiind planșetele vechi, unde de obicei sunt însemnate

aceste lucruri, iar dacă pe planșete aceste lucruri lipsesc, ele se obțin studiind obiectul dorit în

teren. Studierea datelor tehnice legate de canalizare se efectuează prin mai multe metode în

dependență de posibilități.

Dezvelirea conductei și studierea, măsurarea, și aducerea ei în sistemul de coordonate

local.

Studierea conductei utilizînd căminele de vizitare, unde se indică la fel datele tehnice ale

conductei și plus la aceasta se indică cotele căminului și a jgheabului de unde au fost

colectate datele.

Obținerea datelor direct de pe planșetele existente.

Înregistrarea unor noi sisteme de canalizare, datorită echipajelor si softurilor moderne este

mult mai simplă și nu necesită foarte mult timp.

După obținerea autorizației de construcție a unei noi rețele de canalizare (conform legii

163 din 09.07.2010, compania ce execută construcția rețelei este obligată să execute ridicări

topografice de control pentru trasarea obiectului în sistemul de coordonate. În procesul de trasare

a rețelei se pune în primul rînd accent pe indicarea cotelor de cotitură a conductei. La executarea

ridicărilor de control a rețelei se pune accent de asemenea pe indicarea cotelor de cotitură a

conductei, asupra locurilor de trecere a conductei dintr-un diametru în altul, pe nodurile unde se

interesectează cu alte rețele de mai multe tipuri, deasemenea dacă conducta merge liniar la fiecare

20 m, se aplică pichete ce indică cota conductei plus se ia și cota pămîntului cu scopul de a

concretiza adîncimea conductei. La fel se instalează camine de vizitare, ce unesc conducta cu alte

rețele de conducte de același tip, scopul căminului fiind de a realiza în caz de necesitate a

lucrărilor de reparație, reconstrucție asupra conductei, rețelei. Deasemenea, se indică și cotele

căminului, precum și a conductei sau a jgheabului prezent în el.

Dupa realizarea tuturor acestor lucrări este necesar de a desena noua conductă pe planșet,

pentru actualizarea lui, apoi în registru se înregistrează toate datele despre conductă și la fel se

indică și drepturile de proprietate asupra ei.



2.3 Metodologia înregistrării cablurilor electrice.

Figura 16 Cabluri electrice

Rețelele de cabluri sunt destinate transportului de energie electrică de la electrostații, spre

diferite obiecte cu caracater industrial.

Cablurile electrice se împart în două grupe:

a) Rețele de tensiune înaltă și joasă destinate pentru transportul energiei de la sursă pînă la

consumatori.

b) Rețele de tensiuni joase – telefon, telegraf, radio și de semnalizare.

Rețelele de cablu , cu excepția celor instalate în canale speciale, de obicei se instalează în

apropierea imediată a clădirilor, însă nu mai aproape de 0.5 m de la clădire.

Cablurile subterane de tensiune înaltă au o izolație specială – cabluri armate. În dependență

de numărul de conductoare, ele pot fi cu un fir sau cu mai multe fire. Conductoarele sunt

confecționate din cupru și aluminiu și sunt izolate. Armătura și izolația apară conductoarele de

deteriorarea mecanică externă, apele subterane și de pierderi de energie. În afară de aceasta,

pentru a apăra cablurile de deteriorări externe, în jurul cablului se construiește un canal din

cărămidă, sau din plăci de beton. Alte instalații electrice pe teritoriile industriale sunt diferite

transformatoare și chioscuri.



Cablurile de tensiune medie și joasă sunt instalate la o adîncime de circa 0.7-0.8 m, în limitele

liniilor verzi, deoarece ele sunt supuse des la deschideri.

Cablurile subterane de tensiune joasă sunt instalate sau în tranșee sau în canalizarea destinată

cablurilor – în conducte de beton, ceramică, oțel, azbest și altele. În zonele industriale dezvoltate

sunt pe larg utilizate conductele de beton cu secțiuni dreptunghiulare cu o gaură sau mai multe și

conducte cu secțiuni circulare cu 7, 19 și 37 de găuri. Dacă cablurile sunt instalate în pămînt sunt

folosite cabluri plumbuite și armate, însă dacă se intalează în canale de beton se folosesc cabluri

doar plumbate. Instalarea cablurilor în conducte de beton sau cărămidă sunt foarte comode,

deoarece la nevoie se pot execută fără mare greutate lucrări de reparație pe linie. Cu acest scop se

instalează fîntîni la fiecare 100 – 150 m, în zonele liniare, la intersecțiile cu alte rețele de cabluri,

la punctele de cotitură. Căminele de vizitare destinate cablurilor pot fi construite din cărămidă,

beton sau beton armat. În afară de fîntîni, rețelele de tensiune joasă mai au cutii de distribuție în

care sunt amplasate sfirșiturile rețelelor magistrale.

Instalarea cablurilor de tensiune înaltă sau joasă, practic nu se deosebește prin procedee, în

comparație cu înregistrarea diferitor tipuri de conducte.

În Republica Moldova, rețelele de cabluri sunt destul de împînzite și nu există probleme

majore de aprovizionare a populației cu energie electrică sau asigurarea ei cu linii telefonice.

Totuși majoritatea cablurilor instalate anterior au o vechime destul de apreciabilă și canalele

prin care merg sunt învechite sau chiar nefuncționabile. Rețelele existente în majoritate cazurilor

sunt înscrise pe planșetele orașelor care au fost executate la scara 1:500, însă din păcate din cauza

neactualizării planșelor, sunt multe cabluri cu o localizare și cu caracateristicile tehnice

necunoscute. Pentru localizarea lor se folosesc aparate speciale (Roentgen) de determinare a

cablurilor.Aceste aparate pot determina pînă și numărul cablurilor existente subteran..

După găsirea cablurilor necesare, se studiază caracteristicile tehnice ale cablului și destinația

lui. Apoi se înscriu toate aceste date în registrul obiectelor de infrastructură inginerească.

Neapărat se indică poziția lui în sistemul de coordonate și dreptul de proprietate asupra

cablului.

Concluzie:

Obiectele de infrastructură inginearească sunt la moment un lucru primordial vieții omului

contemporan și de aceia este necesar înregistrarea lor pentru a le putea mai rațional amplasa

pentru a ne crea un mod de viața mai confortabil. Fiecare sistem după cum am observat are

caracteristici diferite și deci modalitatea de înregistrare a lui diferă, nu esențial, însă destul pentru

a deosebi un sistem de altul.



3. Perfectarea registrului obiectelor de infrastructură inginerească

Pentru a obține rezultatele scontate în procesul economic din sfera imobiliară, este necesar

un proces complex de înregistrare a obiectelor de infrastructură inginerească. Acest proces se

realizează pe pași conform legislației în vigoare și el trebuie să respecte toate normele impuse de

legi și să urmeze toți pașii necesare.

Ca studiu la înregistrarea unui astfel de obiect este propus un obiect de “ Cablu Electric de

tensiune joasă ”, fiind situate în prezent pe adresa - mun. Chișinău, sec. Botanica, str. Burebista

42.

Pentru a începe construcția unui obiect de infrastructură inginerească este necesar în

primul rînd de a obține autorizația de construcție.

Autorizația de construire este un act eliberat de către emitent, prin care se autorizează

executarea lucrărilor de construcție, în temeiul și respectînd certificatul de urbanism pentru

proiectare și a documenției de proiect elaborate, avizate, verificate și aprobate.

Pentru a obține autorizația de construire al acestei rețele, pentru început este necesar de a

obține Avizul de Racordare la rețelele existente. Acest aviz reprezintă un document scris, valabil

pentru un amplasament, care se eliberează solicitantului de către furnizor sub formă de condiții

tehnice privind racordarea la rețelele edilitare pentru a asigura funcționalitatea construcției.

3.1 AVIZUL DE RACORDARE.

În cazul nostru avizul de racordare a fost solicitat de către KIRSAN COM SRL, de la

RED UNION FENOSA S.A., în continuare vor fi arătate în detaliu componentele conținute intr-

un Aviz de Racordare.



AVIZ DE RACORDARE

Nr. E40302012010004 din 02.02.2012 valabil pînă la 02.02.2013

Temporar – pentru perioada de construcție. Permanent – AR P40302011100233

Solicitantul (abonatul): KIRSAN COM SRL

Adresa locului de consum: Botanica, Burebista, 40

Obiectul de racordare: Șantier de construcție

Categorie de fiabilitate: III

Condiții referitor la sursa autonomă de alimentare cu energie electrică: Lipsesc

Punctul de racordare: ID-0,4 kV, PT-310 fid, 15 sau 37

Punctul de delimitare coincide cu punctul de racordare

Tensiunea nominală în punctul de racordare: 220/380 V

Puterea contractată: 30000 W

1. INDICAȚII REFERITOR LA PROIECTAREA INSTALAȚIEI DE ALIMENTARE:

1.1 De montat LEC-0,4 kV utilizînd cablul pe schema permanentă sau de montat o linie

electrică aeriană, utilizînd cablu de tip TORSANO, de secțiunea necesară, conform

proiectului;

1.2 Ieșirea cablului din ID-0,4kV deefectuat prin canalul de cabluri;

1.3 Toate liniile electrice ce nimeresc în zona de construcție să fie supuse strămutării,

conform proiectului;

1.4 Denumirea de dispecerat a liniilor electrice care necesită strămutarea, locul tăierii

lor, precum și noile lor trasee să fie coordonate în prealabil cu Serviciul Cabluri a

Î.C.S RED UNION FENOSA S.A;

2. CERINȚE REFERITOR LA VALOAREA FACTORULUI DE PUTERE: 0.92-0.4 Kv

3. CERINȚE FAȚĂ DE PROTECȚIE CONTRA FULGER: lipsesc.

4. VALORILE CURENȚILOR DE SCURT CIRCUIT:

5. CERINȚE FAȚĂ DE PROTECȚIE PRIN RELEE: lipsesc.

6. CERINȚE FAȚĂ DE IZOLAȚIE ȘI PROTECȚIA CONTRA SUPRATENSIUNILOR

(conform NAIE) :

6.1 De prevăzut conform p.7.1.22 limitatoare a supratensiunilor de impuls (atmosferice) și

de comutație .

6.2 Se recomandă utilizarea declanșatoarelor independente sau relee cu funcții de

protectie împotriva variațiilor lente și rapide (supratensiuni) ale tensiunii.

6.3 De prevăzut întrerupător automat cu protecție diferențială (pp.1.7.79, 7.1.71)



în aval de întrerupătorul automat principal din panoul de evidență.

Se admite instalarea unui aparat combinat cu toate protecțiile enumerate, inclusive cu

protecții contra supracurenților.

7. CERINȚE FAȚĂ DE CIRCUITELE DE AUTOMATIZARE: lipsesc.

8. CERINȚE FAȚĂ DE ECHIPAMENTUL DE MĂSURARE:

8.1 Instalarea pe peretele exterior al obiectului a unei cutii de evidență, dotată cu:

8.1.1 Întrerupător de intensitatea nominală, instalat la aparatul de evidență;

3.2 Condițiile tehnice necesare racordării rețelei electrice

Odată cu obținerea Avizului de Racordare a rețelei, următorul pas este obținerea datelor

tehnice a rețelei care urmează a fi construită.În cazul nostru în raportul tehnic se vor conține date

despre modalitățile de amplasare a cablului electric, și tot aici se va preciza varianta optimală de

amplasare a obiectului cu termeni de execuție și cheltuieli minime (prezența pe teritoriul unde va

avea loc execuția, a cît mai puțin posibile obiecte inginerești).Se studiază minuțios traseele

posibile, pentru a face construcția cît mai utilă.

În continuare sunt reprezentate cu o analiză și notă explicativă condițiile tehnice a cablului

electric ce urmează a fi racordat la rețelele deja existente.

Figura 17 Ștampilă ce atestă avizarea



Varianta 1

Varianta 2

Figura 18 Traseele propuse de către APL, pentru amplasarea cablurilor electrice.

Traseele sunt propuse în cazul nostru de către RED UNION FENOSA S.A, însă

executarea lucrărilor de construcție a cablurilor se face pe traseul socotit de proiectant mai

convenabil.

Conform datelor strînse din teren, s-a ajuns la concluzia că cel mai optim traseu de

construcție al acestui cablu electric va fi cel reprezentat în variant nr. 2. Argumentele care au slujit

pentru luarea unei astfel de decizii, au fost:

1. Traseul nr. 2 are o lungime mai mica în comparative cu traseul nr.1

2. Executînd construcția traseului nr.2, nu este necesar de săpa porțiuni mari acoperite cu

asfalt, în comparative cu traseul nr. 1

3. Pe porțiunea traseului nr. 2, prezența obiectelor de infrastructură inginerească nu este

foarte accentuată, în comparative cu porțiunea traseului nr. 1



Figura 19 Amplasarea cablului electric în tranșee.

După acest studiu sa ajuns la concluzia că lucrările de construcție pe traseul nr. 2

vor fi facilitate printr-o perioadă de execuție mica, printr-un preț și cu șanse de accidente

minime.

La fel în condițiile tehnice a rețelei este anexată și o notă explicativă: care conține

îndrumări și explicații despre traseul pe care-l va urma cablul electric, precum și despre

avizurile ce trebuie obținute pentru racordarea rețelei la punctele de unire a ei.



NOTĂ EXPLICATIVĂ

1. Îndrumarea traseelor rețelelor inginerești sunt elaborate avînd în vedere punctele de

conectare, indicate în condițiile tehnice: “Apă-Canal Chișinău” S.A cu nr. ……din

…...; Î.M.R.E.I LUMTEH cu nr. ........din ...... ; “Termocom” S.A cu nr. ……

din ……..; Regia “EXDRUPO” cu nr……. din ……..; Direcția municipală ;

Întreprinderea de stat “Radiotelecomunicații” cu nr. …….. din ……;

Telecomunicații Chișinău cu nr. ........ din .......; “CHIINĂU-GAZ” S.R.L cu nr…….

.. din ……; Î.C.S RED UNION FENOSA cu nr. P40302011100233 din 09.11.2011;

2. Îndrumarea traseelor inginerești se eliberează pentru utilizarea ulterioară în cursul

proiectării obiectivului.

3. Să se asigure la maximum păstrarea la maximum a punctelor geodezice.În caz de

necesitate de lichidare a lor, a asigura costul de deviz pentru reabilitarea lor.

4. Îndrumarea traseelor rețelelor inginerești să fie coordonată de către beneficiar cu

posesorii (proprietari) terenurilor și imobilelor respective.

5. Beneficiarul va obține certificatul de urbanism, avizele și actele prevăzute de

legislație, necesaare proiectării și construirii

6. Îndrumarea traseelor rețelelor inginerești este elaborat avînd în vedere necesitatea

conectării la alte rețele tehnico-edilitare în baza avizelor și condițiilor tehnice

serviciilor respective ( “Apă-Canal Chișinău “ S.A.,”Termocom” S.A., Direcția

municipală telecomunicații Chișinău, Î.M.R.E.I „LUMTEH”, Regia „EXDRUPO”,

Întreprinderea de stat „Radiocomunicații”,” CHIȘINĂU-GAZ” S.R.L )

7. Alegerea variantei îndrumării traseului cablului electric de t/j de efectuat pînă la

începerea proiectării cu coordonarea soluției definitive cu DGAU și RF în modul

stabilit.

Figura 20 Semnăturile ce atestă traseul urmat



3.3 Executarea ridicării topografice și elaborarea proiectului de construcție a

traseului.

În urma aprobării de către APL, a traseului pe care este mai convenabil de construit cablul

electric, este necesar de a executa ridicarea topografică pe traseul dat.

Ridicarea topografică - este complexul de operațiuni de pe teran și din birou , prin care se

determină poziția în plan și spațiu a unor puncte de pe suprafața topografică cu scopul obținerii

unui plan topografic.

Ridicarea topografică este necesară la elaborarea de către poriectant a proiectului de

execuție.Ridicarea topografică arată explicit situația de pe terenul dat, și ajută nespus de mult la

luarea deciziilor de construcție a cablului.

Figura 21 Ridicarea topografică pe sectorul dat.



După executarea ridicării topografice, proiectantul va alege modalitatea de amplasare a

cablului, și va elabora proiectul de construcție a lui, cu toate datele tehnice care trebuiesc

respectate în acest proces.

Amplasarea Cablului

Figura 22 Amplasarea cablului conform proiectului

După elaborarea proiectului, următoarea etapă este cea de transpunere a cablului în natură .

La transpunere se indică punctele de cotitură a cablului, dacă cablul nu are puncte de cotitură sau

are, dar la distanțe relativ mari, atunci se execută pichete la maxim fiecare 20 m în dependență de

relief. Se indică de astfel și punctele de intersecție cu alte comunicații. În urma efectuării acestui

lucru, se încep a săpa tranșeele și se instalează cablurile.

În procesul trasării se poate de menționat mai detailat pe proiect locurile de interesectare a

cablului cu alte comunicații, pentru a înlesni observarea lor în procesul de săpare a tranșeelor.

Totuși înainte de a începe lucrările de săpare a tranșeelor conform proiectului, trebuie de

obținut semnăturile de avizare a proiectului cu toate ștampilele tuturor deținătorilor de rețele

edilitare.



Figura 23 Ștampilele de avizare ale companiilor deținătoare de rețele edilitare

După obținerea cu succes a tuturor ștampilelor de avizare a proiectului pentru construcția

cablului electric de tensiune joasă se poate începe săparea tranșeului, amplasarea cablului și

racordarea lui la rețelele care au fost stabilite în avize.



3.4 Ridicarea de control asupra cablului electric de tensiune joasă

După construcția cablului electric ( instalarea lui în tranșee și racordarea lui la rețelele

propuse), trebuie de executat ridicarea de control.

Ridicarea de control se efectuează se efectuează pentru determinarea preciziei de aplicare

pe teren a proiectului construcției, se determină coordonatele și cotele reale a cablului executat,

cotele mufelor ce unesc sau prelungesc cablul. Deasemenea se determină cotele și distanțele

dintre căminele de vizitare, dacă există.

Deasemenea în cazul nostru, se stabilesc abaterile din procesul de construcție, se compară

datele din proiect cu datele obținute în urma ridicării de control. Dacă abaterile sunt acceptabile,

atunci cablul va întra în etapă finală de construcție și înregistrare a lui.Dacă însă nu va fi

acceptabilă, atunci se vor executa lucrări adăugătoare de corecție a traseului.

Toate aceste măsurători au fost efectuate cu ajutorul unor aparate de măsurat performante

cu precizia de 2'' , (stația totală TCRP 1202), care respectă toate condițiile și normele de precizie

pentru astfel de lucrări.

Figura 24 Stația totală TCRP 1202 R1000, cu precizia de 2''.



Figura 25 Ridicarea de control al cablului electric.



În procesul de executare a proiectului și a ridicării de control în prezent se folosesc softuri

moderne, cu ajutorul carora într-un temp cît mai rapid posibil se execută toate aceste lucrări.

În cazul nostru la executarea lucrărilor de ridicare topografică și de control se folosesc

softurile – AUTOCAD și Geonics.

Figura 26 Softul AUTOCAD cu softul Geonics incorporat.

Aceste softuri sunt foarte utile în procesarea datelor și executarea proiectelor, deoarece se

caracterizează printr-o rapiditate și o exactitate înaltă.La fel datorită incorporării softului Geonics

în AUTOCAD, este posibilă desenarea rapidă a cablului conform pichetelor obținute în urma

ridicării de control.

În următoarea imagine se observă clar poziția cablului, cînd se lucrează cu el în

AUTOCAD și Geonics. Deasemenea sunt reprezentate și restul comunicațiilor care sunt prezente

în imediata apropiere a lui. Acest lucru este foarte important deoarece o vizualizare bună a întregii

situații este necesară pentru a lua decizii rapide în caz de apariții a unor careva probleme.



Figura 27 Este reprezentat amplasarea cablului, și condițiile lui tehnice.

După executarea ridicării de control și constatarea că cablul a fost construit conform

proiectului și în normele abaterii admisibile de la traseu, se poate de recurs deja la astuparea

cablului, imediat după aceasta se execută amenajarea teritoriului ( se construiesc drumurile,

trotuare, borduri), toată aceasta se încheie printr-o ridicare planimetriă-nivelitică, care ne va arăta

situația din teren, după încheierea instalării cablului.

Odată cu terminarea acestor lucrări, cablul electric nou construit este apt pentru a fi

înregistrat în Registrul Cadastral Urban și la fel și în Registrul Cadastrului Național. Aceste

Registre vor conține toate datele necesare despre localizarea și condițiile tehnice ale cablului.

Pentru viitor aceste Registre vor trebui să conțină și dreptul de proprietate asupra acestui cablu,

care în prezent nu se conțin nicăieri.

CONCLUZIE

Capitolul III, a arătat etapele de înregistrare a unui obiect de infrastructură inginerească, în

cazul nostru a fost un cablu electric. Executarea înregistrării este un proces destul de anevoios, și

cere un nivel înalt de profesionalism al inginerilor, deoarece de acest lucru depinde direct

calitatea și precizia de executarea lucrărilor. Deasemenea, trebuie de menționat că încă nu este

posibil de obținut drepturile de proprietate asupra rețelei, după construcția ei.

4.1 Devizul de cost al lucrărilor topo-geodezice. Structura şi componentele.



Problema evaluării preţului unei lucrări topogeodezice necesită în prealabil determinarea

(calculul) costurilor şi cheltuielilor generate de execuţi a respectivelor lucrări şi apoi ca rezultat al

negocierilor între beneficiar şi executant stabilirea unui preţ de execuţie (vânzare).

Partea economică ce ține de o lucrarea topo-geodezică este una primordială. Deoarece

geodezia se ocupă cu o varietate amplă de obiecte și atinge diferite sfere ale economiei, părții

economice ale ei i se acordă o atenție deosebită și se elaborează de către Guvern Legi ce

stipulează și controlează prețurile la diferite serficii topo-geodezice. În aceste servicii intră diferite

lucrări așa cum sunt – ridicările topografice de diferite nivele de greutate, se stipulează chiar și

condițiile în care se lucrează, ținîndu-se cont de temperatura și toxicitatea mediului în care se

lucrează.

La trasările axelor unor case se ia în considerație – destinația casei care urmează a fi

construită și la fel numărul de etaje și modalitatea în care ea va urma a fi construită. Toate aceste

date sunt necesare, deoarece conform lor se va stabili cît de precis vor urma a fi măsurătorile.

În primul rând înainte de execuţia propriu-zisă a lucrărilor, atât beneficiarul/proprietarul cît şi

executantul îşi pun problema unui examen estimativ al structurii şi valorii preţului, definindu-se

astfel preţul estimat. In acelaşi timp după terminarea lucrărilor şi recepţionarea acestora, atât

beneficiarul/proprietarul cît şi executantul sunt interesaţi să calculeze o sumă a tuturor

cheltuielilor ocazionate de execuţia lucrărilor, definindu-se astfel preţul realizat. De asemenea ca

rezultat al ofertării şi negocierii, între beneficiar/proprietar şi executant se încheie un contract care

stipulează un preţ contractat al lucrărilor topogeodezice. Prin urmare preţul realizat apare ca o

valoare brută şi exactă a valorii de execuţie a lucrărilor topogeodezice în timp ce preţul estimat

este o presupunere a acestei valori, rezultată adesea din experienţa trecută, în scopul estimării

preţului unor lucrări de care se vor executa.

Scopul determinării preţului estimat este acela de a determina preţul pentru care consideră

oportun să se angajeze în contractarea şi execuţia lucrărilor topogeodezice. Dacă preţul estimat

este corect determinat, atunci el va asigura executantului şi alte avantaje:

Serveşte ca bază pentru un sistem de urmărire a preţului realizat.

Permite de a se stabili înainte de începerea lucrărilor previziunile privind încasările şi

cheltuielile, calculându-se fondurile pe care trebuie să le asigure executantul pentru

demararea lucrărilor.



Scopul estimării preţului realizat. Calculul unui preţ realizat este rezultatul principiului

de a controla costul real al unor lucrări topogeodezice pentru a verifica rentabilitatea. Dar

în acelaşi timp cunoaşterea preţului realizat are şi alte avantaje:

- Verificarea corespondenţei între costurile de execuţie a proceselor elementare estimate şi

cele reale obţinute.

- Realizarea unei baze de date pentru fundamentarea studiului preţurilor estimate pentru

lucrări topogeodezice

Pentru a calcula preţul cît mai corect (fie un preţ estimat fie un preţ realizat) este necesar să

identificăm şi să evaluăm precis toate tipurile de costuri şi cheltuieli generate de execuţia unei

lucrări de. În acest context este evident că structura preţului unei lucrări topogeodezice este

indisolubil legată de structura producţiei topogeodezice, prin producţie înţelegând toate acţiunile

şi activităţile de natură tehnică, economică, financiar-contabilă, socială etc. legate direct sau

indirect de execuţia unor lucrări topogeodezice.

În conformitate cu structura preţului unei lucrări de construcţie, evaluarea

preţului estimat va presupune:

Estimarea costurilor directe

Estimarea cheltuielilor indirecte şi a cheltuielilor generale

Aprecierea unui beneficiu

Anexa la contracttulnr.______ din "____" _____________2010

DEVIZ

al lucrărilor inginero-geodeziceObiectul: Lucrari topografo-dezice de control a

executării proiectului

Beneficiar :

Nr d/r

Denumirea lucărilor

Culegerea de

preţuri СЦИР-82

Unitatea de

măsurăCat.

Costul unei

unităţi

Coef. сonform notelor din tabelă

Coeficientul total

Numărul (volumul

)

Valoarea, lei)

1Căutarea punctelor de

poligonometrietab. 81 §1 punct

II 1,441,25

1,25 0,00

III 1,87 1,25 0,00

2 Drumuire cu teodolitul tab. 19 §1 km

III 24,65

1,25

1,25 0,00

IV 29,75 1,25 0,00

V 35,70 1,25 1,20 53,55

3 Nivelment tehnic tab. 25 §4 km

III 11,05

1,25

1,25 0,00

IV 15,30 1,25 0,00

V 21,25 1,25 1,20 31,88

4Ridicarea constructiilor

subteranetab. 66 §1 punct

III 0,941,25

1,25 0,00

IV 1,11 1,25 50,00 69,38



5Ridicarea constructiilor

supraterane§2 punct

III 0,851,25

1,25 0,00

IV 1,02 1,25 50,00 63,75

6Nivelarea constructiilor

subteranetab. 66 §2 punct

III 0,941,25

1,25 0,00

IV 1,19 1,25 0,00

7Nivelarea constructiilor

supraterane§2 punct

III 0,751,25

1,25 0,00

IV 0,94 1,25 0,00

8Descrierea constructiilor

sub/suprateranetab. 68 §1

IV 0,941,25

1,25 0,00

V 1,11 1,25 50,00 69,38

9 Ridicare topograficatab.403

§1ha

II 96,051,15

1,15 0,00

III167,4

51,15 0,00

10Ridicare topografica în plan şi pentru cote ale

colţurilor clădirilortab.78 §1 punct

IV 2,141,25

1,25 0,00

V 2,39 1,25 0,00

7 Total287,9

4

8Intocmirea planurilor de

comunicatiitab. 73

§2punct 0,38 1,25 1,25 50,00 23,75

9Colectarea materialelor

tehnico-geodezicetab. 85

§5punct 0,9 1,15x1,25 1,44 0,00

plans 3 1,15x1,25 1,44 6,00 25,92

10Alcatuirea programului

(raportului) tehnictab. 86

§1progr. 100

0,5x1,15x1,2x1,25

0,8625 0,00

raport 150 0,8x1,15x1,25 1,15 0,00

11

Desenarea planului topografic la scara 1:500 cu echidistanta curbelor

de nivel 0,5 m

tab. 91 §2

dm. IV 1,15 1,21 1,21 0,00

dm. V 1,95 1,21 1,21 6,00 14,16

11

Desenarea planului topografic la scara

1:1000 cu echidistanta curbelor de nivel 0,5 m

tab. 91 §2

dm. IV 2,2 1,21 1,21 0,00

dm. V 3,9 1,21 1,21 0,00

12 Efectuarea copiei pe calctab. 91

§2dm. IV 2,3 1,21 1,21 0,00

dm. V 3,9 1,21 1,21 6,00 28,31

13Cheltuieli pentru transportul intern

Tab. 4 §1

7% 1,25 1,25x0,07 0,0875 287,94 31,49

Cheltuieli pentru transportul extern

Tab. 4 §1

14% 1,25 1,25x0,14 0,175 287,94 62,99

14Cheltuieli pentru

perioada nefavorabila20% 0,2 0,2 51,16 10,23

15Amortizarea si

metrologiap. 14 5% 0,05 0,05 51,16 2,56

16Organizarea şi lichidarea

lucrărilor К-2,5Tab. 6

§56% 0,6x2,5x0,7 0,105 382,42 40,15

17Punctele retelei de

indesireGPS punct - 10 1 1 2,00 20,00

20 Total547,5

0

21Total cu luarea in

consideratie a coeficientilor

1,3216,8

1,1 24,39 547,5013353,53

22 TVA 20% 2013353,5

32670,

71

23 Total pe deviz 16024,24

Director Morcov A.

Inginer licenţiat Carchilan A.

COORDONAT:

Reprezentantul beneficiarului_________________________________



Concluzie : Executarea devizelor și analiza economică a lucrărilor topo-geodezice, ne

indică rentabilitatea diferitelor tipuri de lucrări topo-geodezice. La fel conform datelor putem

stabili un preț exact pentru toate tipurile de lucrări ce sunt cerute spre executare, la fel datorită

analizei economice se poate de realizat o strategie de piață, prin care să stabilim înclinația firmei

în domeniul de lucrări elaborate.



5.Securitatea activității vitale

5.1 Securitatea sănătății în muncă

Privind securitatea sănătății în muncă se referă Legea Nr. 186, din 10.07.2008. Prezenta

lege reglementează raporturile juridice ce ţin de instituirea de măsuri privind asigurarea

securităţii şi sănătăţii lucrătorilor la locul de muncă.La fel stabileşte principiile generale

privind prevenirea riscurilor profesionale, protecţia lucrătorilor la locul de muncă, eliminarea

factorilor de risc şi de accidentare, informarea, consultarea, participarea echilibrată, instruirea

lucrătorilor şi a reprezentanţilor acestora, precum şi liniile directoare generale privind

aplicarea principiilor menţionate.

Politica statului în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă include următoarele sfere de

acţiune, în măsura în care ele afectează securitatea şi sănătatea lucrătorilor, mediul de lucru:

a) conceperea, încercarea, alegerea, înlocuirea, instalarea, amenajarea, utilizarea şi

întreţinerea componentelor materiale ale muncii (locurile de muncă, mediul de lucru, uneltele,

maşinile şi materialele, substanţele şi agenţii chimici, fizici şi biologici, procedeele de lucru);

b) legăturile care există între componentele materiale ale muncii şi persoanele care execută

sau supervizează munca, precum şi adaptarea maşinilor, materialelor, timpului de muncă,

organizării muncii şi procedeelor de lucru la capacităţile fizice şi mintale ale lucrătorilor;

c) instruirea, inclusiv instruirea periodică, calificarea şi motivaţia lucrătorilor care participă,

cu un titlu sau altul, la atingerea nivelurilor suficiente de securitate şi sănătate în muncă;

d) comunicarea şi cooperarea în domeniul securităţii şi sănătăţii în muncă la toate

nivelurile, de la nivelul grupului de lucru, nivelul unităţii şi pînă la nivelul naţional.

Pentru a i se asigura un nivel ridicat de protecție sănătății în muncă , muncitorii au un șir

de drepturi care trebuiesc respectate de către angajator:

Fiecare lucrător este în drept:

a) să aibă un post de lucru corespunzător actelor normative de securitate şi sănătate în

muncă;

b) să obţină de la angajator informaţii veridice despre condiţiile de lucru, despre existenţa

riscului profesional, precum şi despre măsurile de protecţie împotriva influenţei factorilor de

risc profesional;

c) să refuze efectuarea de lucrări în cazul apariţiei unui pericol pentru viaţa ori sănătatea sa

pînă la înlăturarea acestuia;



d) să fie asigurat, din contul angajatorului, cu echipament individual de protecţie;

e) să fie instruit şi să beneficieze de reciclare profesională în domeniul securităţii şi sănătăţii

în muncă din contul angajatorului;

f) să se adreseze angajatorului, sindicatelor, autorităţilor administraţiei publice centrale şi

locale, instanţelor judecătoreşti pentru soluţionarea problemelor ce ţin de securitatea şi

sănătatea în muncă;

g) să participe personal sau prin intermediul reprezentanţilor săi la examinarea problemelor

legate de asigurarea unor condiţii de lucru nepericuloase la postul său de lucru, la cercetarea

accidentului de muncă sau a bolii profesionale contractate de el;

h) să fie supus unui examen medical extraordinar potrivit recomandărilor medicale, cu

menţinerea postului de lucru şi a salariului mediu pe durata efectuării acestui examen.

5.2 Analiza condițiilor de muncă

Înainte de începerea oricăror lucrări topo – geodezice toţi muncitorii trebuie sa treacă un

instructaj special de tehnica securităţii, unde lor li se explica cerinţele îndeplinirii sigure a lucrului

si comportamentul in diverse situaţii.

Lucrările topografice se executa in diferite condiţii : pe teritoriul oraşelor si obiectelor

industriale, in păduri si locuri greu accesibile, pe sectoarele cailor ferate si autostrăzilor, blocurilor

si edificiilor in construcţie e.t.c. In timpul lucrului in condiţii de pădure, pustiu, munţi, mlaştina

sau locuri slab populate principalele cauze sale situaţiilor neplăcute si a traumatizărilor de cele

mai dese ori se dovedesc a fi cauza naturale, cum ar fi neajunsul sau lipsa reperelor de orientare,

numărul mare de obstacole naturale, calamitaţi naturale, lipsa apei, incendii e.t.c. La executarea

lucrărilor topo – geodezice in localitatea si la întreprinderile industriale o sursa de situaţii

neplăcute poate fi mediul artificial creat de om. La acesta se refera cazurile de electrocutare,

intoxicarea cu gaze la prospectarea si ridicarea tunelurilor, fântânilor si colectoarelor reţelelor

subterane, accidente legate de transportul rutier sau ferat, lucrări la poduri, lucrările de montare,

lucrări de terasament e.t.c.

Tabelul 6

Caracteristica condiţiilor igieno-sanitare a factorilor periculoşi şi dăunători de producţie.

Factorii condiţiilor de muncă Aprecierea condiţiilor de muncă



vizual

ă

după proiect

1 2 3

1.Factorii sanitaro-igienici Per.

rece

Per.

Caldă

1.1 Microclimatul

Temperatura , C

Umeditatea relativă a aerului,%

n

n

n

21-25

40-60

22-28

40-60

1.2 luminatul

natural lateral,%

artificial comun,lx

+

+

0,9 %

200 lx

1.3 Ventilaţia

aeraţia naturală,k

infiltrarea naturală,k

2

3

2

3

2.Caracteristica încăperilor

2.1 categoria industriei după

pericolul exploziv şi incendiar

2.2 gradul de rezistenţă la foc a

clădirii

G

I

G

I

3.Factorii periculoşi şi nocivi de

producere

3.1 Electrici

genul curentului

tensiunea , V

fregvenţa ,Hz

Alternativ

220/380

50

Alternativ

220/380

50

3.2 Mecanici

vbraţie,Hz(mm/sec,dB)

zomotul ,dB

mişcarea părţilor maşinilor şi

mecanismelor

+

+

+

93

+

3.3 Termică

detalii încălzite, + +



4. Posibilitatea izbucnirii

incendiului sau a exploziei

gazul inflamabil

surse de aprindere

+

ţigară,scînteie

+

ţigară,scînteie

Totuși în mare măsură lucrări ce țin de prelucrareadatelor preluate din cîmp, sunt

prelucrate în condiții de oficiu. Aici la fel muncitorii sunt expuși la o serie de riscuri, cum ar fi –

electrocutare, intoxicare, căldură sau expuneri îndelungate la temperaturi reduse. La fel, dacă se

lucrează mult la calculator , apare riscul de a strica vederea cu timpul, dureri de cap și alte

probleme în dependență de mediul în care se lucrează.

Pentru a înlatura aceste incomodități trebuie ca în oficiu să fie realizat un microclimat

necesar lucrului comfortabil , punearea la dispozoția lucrătorilor expuși mult timp la

calculator a ochelarilor de protecție. Și dacă este posibil la fiecare 2 ore sa se realizeze o mini

pauză de 10 minute pentru a oferi posibilitatea lucrătorilor de a se recrea.

5.3 Măsuri privind sanitaria industrială

Acțiunea mediului de producție asupra organismului omului este condiționată de factori

fizici, chimici si biologici. Factorii fizici includ umiditatea relativă și temperatura aerului ambiant,

circulația și tensiunea barometrica a aerului, radiația radioactivă și termică, zgomotul și vibrația

etc. Printre factorii chimici se numară impurificarea aerului cu gaze otrăvitoare și praf toxic,

mirosurile neplăcute, acizii și alcaliile agresive. Factorii biologici: microorganismele patogene,

unele specii de fungi, virusurile, toxinele etc.

Acțiunea factorilor enumerați asupra omului este condiționată de caracterul activității de

muncă, alimentație, condițiile de menaj.

Pentru asigurarea condiților sănătoase de muncă proiectul prevede următoarele măsuri:

Anagajații întreprinderii vor fi asigurați cu încăperi sanitaro- igienice în conformitate cu

normele de ramură, reișind din numărul maximal de lucrători în cel mai numeros schimb de lucru;

Microclimatul aerului zonei de muncă va fi menținut în limitele normelor cu ajutorul

sistemelor de încălzire, ventilație și condiționare a aerului în conformitate cu cerințile standartului

de stat, în dependență de categoria lucrărilor cadastrale și perioada anului în care se execută aceste

lucrări cadastrale.

Nivelul necesar al iluminării la locurile de muncă este asigurat de sistemele iluminatului

natural și artificial general care asigură un nivel al iluminări pe suprafețele de lucru de 700 lx.

La locul de muncă sau, mai bine zis în oficiul cadastral, la fel persistă câţiva factori



dăunători, cum ar fi: zgomotul şi iluminatul locului de muncă, care influenţează negativ asupra

organismului în timpul procesului de muncă.

Zgomotul în oficiul cadastral, deseori este provocat de utilajele de prelucrare a datelor

(calculator,scanner, printer, copiator, fax) care sunt folosite pentru executarea tuturor lucrărilor.

Expunerea la zgomote intense, neaşteptate, duce la modificări ale mobilităţii tractului digestiv,

prin reducerea peristaltismului. Efecte asupra sistemului nervos: tulburări ale somnului, tulburări

vizuale, modificări în funcţonarea sistemului nervos vegetativ. Prezenţi anumitor zgomote poate

crea о stare obsesivă, care amplifică starea de disconfort, favorizând apariţia unor nevroze.

Simptomatologia consecutivă agresiunii sonore constă în: stare de nervozitate, hiperexcitabilitate,

tahicardrie, tulburări ale somnului (insomnii, coşmaruri frecvenţe şi treziri bruşte). Modificările

psihoafective sunt reprezentate de treceri rapide de la о stare afectivă la alta, anxietate, confuzie

mintală cu halucinaţii auditive.

A asigura protecţia organului auditiv împotriva zgomotului înseamnă a împiedică

transformarea formei obiective a acestuia în formă subiectivă. Cu alte cuvinte este necesară

împiedicarea propagării undelor sonore produce de mişcarea oscilatorie a corpurilor elastice de la

sursă la urechea internă. Protecţia individuală a personajului contra zgomotului se realizează prin

utilizarea antifoanelor, care constituie baraje fonoizolante situate în imediata apropiere a

receptorului. Barajele fonoizolante se bazează pe efectul de "pierdere" a undelor sonore la limita

dintre două medii adiacente.

Iluminatul este unul dintre factorii care exercită o influență important asupra productivității

angajaților și asupraa gradului de oboseală. O i l umina re de f ec tuoasă poate cauza

disconfort vizual şi o poziţie nenaturală a corpului, fiind deci o piedică în calea

performanţei.Cercetările arată că 80% până la 85% din cantitatea de informaţie pe care o

asimilăm parvine pe cale vizuală, de aceea confortul vizual este esenţial. Dar modul de iluminare

nuafectează numai confortul vizual ci şi pe cel fizic.Iluminatul la locul de muncă poate fi împărţit

în 4 categorii:

iluminarea ambientală este dată de obicei de o sursă de lumină montată în tavan .Uneori este

singura sursă de lumină la locul de muncă ;

Iluminarea cu ajutorul lămpilor de birou. Deși oferă confortul individual , acest tip de

iluminare este absent în cele mai multe locuri de muncă;

iluminarea direcționată este de obicei asigurată de surse de lumină orientate în

jos sau de lumini”de urmărire”. Este folosită pentru iluminatul anumitor obiecte sau

pentru creşterea nivelului de intensitate ;

Iluminarea naturală provine prin geamuri, uşi sau pereţi de sticlă. Are un efect



pozitiv asupra omului, dar nu este disponibilă permanent.

Cheia unei bune iluminări este echilibrul. Astfel, se poate spune că o iluminare

esteeficientă atunci când lucrătorul beneficiază de un confort vizual şi de vizibilitate

într-ocameră echilibrată din punct de vedere al luminozităţii.

Lumina de afară este mai puternică de obicei, decât cea din birou şi care

determină dificultăţi în vizualizarea caracterelor pe ecran, iar ochii vor fi nevoiţi să se

concentreze ori de câte ori lucrătorul îi ridică de la monitor şi priveşte afară.Cele mai multe locuri

de muncă sunt fie slab, fie excesiv luminate, ceea ce afectează productivitatea lucrătorului.

Adesea, unele săli au un singur tub fluorescent ca unică sursăde lumină, rezultând astfel o lumină

necontrolată.

Câteva soluții pentru a obține un echilibrul a iluminării pot fi:

evitarea concentraţiilor mari de lumină şi a umbrelor;

păstrarea nivelurilor de iluminare ambientală scăzută şi echilibrată la

acelaşinivel. Standardele de iluminare pentru birou sunt de 800-1000 lucşi, iar

în birourile în care se lucrează pe calculator, nivelul de iluminare nu trebuie

sădepăşească 400-500 lucşi;

asigurarea fiecărui birou cu câte o lampă care să aibă un scut direcţional

delumină, cu braţ flexibil, posibilitate de înălţare şi de reglare a intensităţii;

o distribuţie simetrică sau asimetrică a luminii.

5.4 Măsuri privind tehnica securității

Toate tipurile de lucrări topo – geodezice trebuiesc executate in acord cu instrucţiile

tehnice in vigoare, îndrumările si regulile privitor la protecţia muncii la lucrările topo – geodezice,

de asemenea regulamentele industriale in ce priveşte siguranţa muncii. Dispoziţiile generale

pentru asigurarea condiţiilor sigure de lucru in condiţiile de teren sunt prezentate in “Regulile

tehnicii securităţii la lucrările topo – geodezice”. Principalele sarcini ale tehnicii securităţii este

aceea de a asigura condiţii optime pentru o munca îndeplinita bine, îmbunătăţirea protecţiei

muncii si depistarea cauzelor posibile ale traumatizărilor.

Înainte de a merge la munca toţi muncitorii trebuie sa treacă controlul medical pentru a

putea constata daca ei ar putea munci in condiţii de teren in condiţii fizico – geografice concrete.

Cu toate acestea, în conformitate cu legislaţia muncii la lucrările de teren in regiunile de

taiga, tundra, pustiu și sectoare la altitudine mare, de asemenea la construcţia semnalelor



geodezice. În situaţii necesare cu acordul staţiilor sanitaro – epidemice locale , tuturor

muncitorilor li se administrează o vaccină antiepidemică și li se face câte un instructaj pentru a

putea preveni personal o epidemie. La lucrul in zone slab locuite toţi trebui sa fie instruiţi pentru

acordarea primului ajutor in caz de arsura, degerare, vânătăi şi fracturi, insolaţie si lovitura

termica, râu de înălţime, intoxicaţie, muşcături de şerpi veninoşi si insecte.

Securitatea lucrătorilor urmărește eliminarea / reducerea pericolelor și a riscurilor ce pot

cauza accidente de muncă sau boli profesionale. Sănătatea lucrătorilor asigură confort fizic /

psihic și social la locul de muncă. Sănătatea ocupațională este definită la ora actuală de către

Organizația Mondială a Sănătații ca fiind "promovarea și menținerea celui mai inalt grad de

bunăstare fizică, mentală și socială muncitorilor de toate ocupațiile, prin prevenirea perturbărilor

cauzate sănătății acestora de către condițiile muncii, protejarea în muncă față de riscurile rezultate

din prezența agenților nocivi pentru sănătatea lor, plasarea și menținerea muncitorului într-o

muncă adecvată aptitudinilor fiziologice și psihologice."

Cerințe de securitate și sănătate în munca pîna la începerea lucrului:

Pînă la începerea lucrului angajatul este obligat:

să examineze locul de munca și sa-1 elibereze, inclusiv și trecerile spre ele, de materialele și

obiectele in surplus;

să controleze suficienta iluminarii locului de munca;

să controleze fiabilitatea instalarii mesei de lucru, scaunului, aparatelor electrice de birou

(calculator, copiator, fax ș.a.), in caz de neccsitate sa regleze masa, scaunul (fotoliul) cit aranjarea

elementelor aparatelor electrice de hirou din punct dc vedere al cerintelor ergonomice cu scopul

excluderii unor poze incomode și tensiunii excesive a ochilor;

Se interzice a curăța de praf ori murdărie aparatele electrice dc birou conectate la rețea cu

materiale umede. Acest lucru se efectuează după deconectarea de la rețea a aparatelor electrice.

Angajatului i se interzice să admită utilizarea aparatelor electricc de birou de către

persoanele straine, care nu au dreptul de acces la ele.

Angajatul, care are in subordine alti salariati este obligat sa examineze locurile de lucru și sa

organizeze procesul de munca a acestora in conformitate cu cerintele actelor normative In

vigoare, asigurindu-le conditii de munca fara pericol de accidentare sau boala profesionala

Cerințe de securitate în timpul lucrului:

Pe parcursul programului de lucru nu se admite utilizarea bauturilor alcoolice și utilizarea

drogurilor, cit și prezenta la lucru in stare de ebrietate sau sub influenta drogurilor.

Personalul administrativ, ingineresc-tehnic și slujbaș raspunde pentru felul in care se



realizeaza activitatea de prevenire in sectorul subordonat, implicat pentru orice abatere de

la actele legislative și normative de securitate și sanatate in munca, fara exceptie, relativ la

toate elementele sistemului de munca pe care il organizează.

Cerințele de securitate în timpul lucrului la calculator.

În timpul lucrului la calculator, angajatul este obligat sa respecte următoarele cerințe:

nu se admite contactarea concomitentă a ecranului monitorului și claviaturii;

să nu contacteze cu panoul posterior a procesorului cînd sistemul de alimentare cu curent

electric este conectat;

nu se admite reconectarea fișelor de intrare-ieșire a cablurilor dispozitivelor periferice cind

calculatorul este conectat la rețeaua electrica;

să nu admită nimerirea umezelii pe suprafata procesorului, monitorului, claviaturii,

imprimantei și altor dispozitive;

de sine stătator să demonteze și sa repare calculatorul și elementele din completarea lui.

Conectarea calculatorului se efectuează în urmatoarea succesiune:

se conectează blocul de alimentare;

se conectează dispozitivele periferice (imprimantă, monitorul, scanerul ș. a.)

se conectează procesorul.

Angajatul este obligat să deconecteze calculatorul în cazurile următoare:

depistării oricaror defecte;

la deconectarea neașteptată a curentului electric în rețea;

în timpul curățirii calculatorului sau dispozitivelor periferice.

În cazul situatiei de accidentare angajatul este obligat:

la depistarea ruperii cablurilor electrice de alimentare, defectiunii prizci la pamint, și altor

defectc, aparitia mirosului de ars indata sc dcconecleaza alimentarea de la priza și se

informeaza conducatorul sau direct sau electricianul de serviciu.

în cazul oricaror intreruperi nesanctionate a lucrului utilajului tehnic, pentru salvarca

programelor indala se invita specialișlii respectivi;

în cazul aparitiei unor dureri acute la ochi, inrautatirii bruște a vederii, imposibilitatii de a

concentra privirea sau la aparitia stridentei (vederea nu este deslușita), aparitiei dureri lor

la degete și articulatiilor la mini, batailor sporite a inimii indata se parasește locul de

munca și se anunta conducatorul sau direct ori roaga sa faca aceasta pe altcineva.

să nu inceapa lucrul la calculator pina la inlaturarea defectelor depistate.

La primirea unei traume ori îmbolnăvirii neașteptate îndată se anunță conducatorul sau

direct (ori roaga sa faca aceasta pe altcineva), se organizează acordarea primului ajutor medical



ori se cheamă serviciul de medicină de urgentă la telefonul "903".

Dacă s-a observat vre-o persoană sub acțiunea curentului electric (electrocutare), îndată se

deconectează curentul electric ori se eliberează de sub acțiunea curentului electric, se acordă

primul ajutorul medical și se cheamă serviciul medicină de urgentă la telefonul "903".

Măsurile principale pentru evitarea accidentelor prin electrocutare sunt următoarele:

părțile metalice ale echipamentelor electrice aflate sub tensiune în timpul lucrului să fie

inaccesibile la o atingere întîmplătoare, ceea ce se realizează prin izolari, carcasari,

îngrădiri, amplasări la înălțimii inaccesibile, blocări (protecție prin inaccesibilitate);

folosirea tensiunilor reduse, maxim admisibile:

izolarea de protecție;

separarea de protecție;

protecție prin legare la pămant;

protecție prin legare la nul;

deconectarea automată în cazul apariției unei tensiuni de atingere periculoasa;

deconectarea automata în cazul apariției unei scurgeri de curent periculoasa;

egalizarea potențialelor;

folosirea mijloacelor individuale de protecție;

organizarea corespunzătoare a lucrului.

Măsuri generale pentru combaterea situaţiilor neplăcute reprezintă o buna organizare a

lucrului, o disciplina buna de lucru, îndeplinirea conştiincioasa si atenta de câtre toţi muncitorii a

funcţiilor lor.

5.5 Măsuri de protecție contra incendiilor

Activitatea de profilaxie a incendiilor urmărește scopul de a menține un nivel înalt de

securitate împotriva incendiilor și exploziilor în orașe, localități, locuri de concentrare a bunurilor

materiale și la alte obiective prin stabilirea unui regim de pază antiincendiară exemplar.

Problemele principale ale activitatii de profilaxie sunt: elaborarea si realizarea măsurilor

orientate spre lichidarea cauzelor ce pot provoca incendiile; limitarea în spatiu a posibilelor

incendii si crearea conditiilor favorabile de evacuare a oamenilor si bunurilor materiale în caz de

incendiu; asigurarea condițiilor de descoperire la timp a incendiului aparut, anunțării rapide a

serviciului de combatere a incendiilor și lichidării cu succes a incendiului.

Sursa principală de incendiu în birou reprezintă scurtcircuitele din reţelele electrice.

Curentele scurtcircuitului duc la încălzirea conductorilor, ceea ce poate duce la aprinderea



izolaţiei. Aprinderea izolaţiei are loc de asemenea şi în locurile unde contactele sunt necalitative.

Se poate de spus că pentru asigurarea securităţii anti incendiare trebuie de supravegheat

sistematic starea tehnică a sistemelor şi de respectat regulile securităţii şi exploatării. În caz de

incendiu este necesar de deconectat electricitatea şi de stins focul. Este obligatorie posedarea

extintorilor manuali de tipul ОУ-2, ОУ-5, ОУ-8, care sunt destinaţi pentru stingerea utilajului

electric care se află sub tensiunie.

Riscul unui incendiu creşte odată cu prezenţa în săli a materialelor combustibile lichide ca

C2H5OH, ce se conţine prin produsele farmaceutice şi alte lichide care sunt uşor inflamabile,

precum şi materiale combustibile solide ca hîrtia, masa plastică şi lemnul, necătînd şi la faptul

materialele din lemn sunt acoperite cu componente protectoare care măreşte limita lor de

rezistenţă la foc, iar elementele de construcţie ale farmaciei sunt confecţionate din materiale cu

grad înalt de rezistenţă la foc. Acest lucru şi faptul că în săli sunt prezente lichide uşor inflamabile

şi substanţe arzătoare solide, duc la apartenenţa construcţiei la categoria C de clădiri după

pericolul de incendii şi explozii.

Combaterea incendiilor:

toți angajații vor trece un curs de instruire specială privind protecția împotriva incendiilor,

iar toate subdiviziunile întreprinderii vor fi asigurate cu mijloace de propagandă și agitație

cu privire la combaterea incendiilor;

prin ordin vor fi numite persoane responsabile de securitatea incendiară a sectoarelor,

depozitelor și altor obiecte cu pericol sporit de incendiu;

întreprinderea va fi asigurată cu mijloace de stingere a incendiilor și de comunicare rapida

despre incendiu. La toate obiectivele va fi asigurat accesul automobilelor de pompieri,

care se vor menține în ordine exemplară;

toate utilajele vor fi menținute în stare buna funcțională, se vor curăți la timp, se vor regla

și unge, pentru a preveni supraîncalzirea lagarelor, arborilor și pieselor ce se află în

contact de fricțiune, precum și formarea scânteilor, iar zonele și agregatele ce se află în

mișcare se vor proteja de nimerirea obiectelor straine;

la sfârșitul zilei de muncă responsabilii de securitatea incendiară vor controla minuțios

toate locurile, mai cu seamă locurile cu iradieri calorice considerabile, vor deconecta

instalațiile electrice și sistemul de iluminat, vor încuia ușile sub lacăt.

Măsurile organizatorice de asigurare a securităţii antiincendiare constau:

în instructarea lucrătorilor regulelor de securitate anti incendiară;

condiţionarea şi realizarea normelor şi regulelor securităţii anti incendiare, instructajul

despre ordinea lucrului cu utilizarea mijloacelor şi substanţelor uşor inflamabile;



pregătirea şi utilizarea resurselor de agitaţie vizibile pentru asigurarea securităţii anti

incendiare.

Mijloacele de stingere a incendiilor pe care le dispune întreprinderea noastră sunt:

extinctorul cu pulbere mecanică;

extinctorul cu CO2;

ladă cu nisip, găleţi, lopeţi şi cangă.

O măsură foarte importantă este asigurarea încăperilor cu un plan de evacuare rapida a

oamenilor şi dotarea lor cu semnalizare anti incendiară.

5.6 Măsuri de protecție a mediului ambiant

Una din principalele acțiuni negative a omului asupra mediului inconjurător sunt substanțele

poluante așa ca: apele reziduale din diferite domenii de activitate, poluanții bacteriali și biologici,

substanțele minerale, metalele grele, acizii și sărurile neorganice, acumulările de roci goale și

nămoluri, substanțele radioactive, zgomotul, poluarea electromagnetică etc.

Măsurile specifice de îmbunătăţire continuă a protecţiei mediului sunt:

Măsuri de conservare a energiei precum înlocuirea dispozitivelor care irosesc energia,

utilizarea de computere şi monitoare cu consum mic de energie sau iluminarea optimizată în

producţie şi administraţie.

Reducerea transporturilor şi totodată reducerea emisiilor de bioxid de carbon printr-o serie

de măsuri, cum ar fi optimizarea spaţiilor de încărcare a camioanelor.

Sortarea corespunzătoare a deşeurilor care depăşesc măsurile legale.

Folosirea de ambalaje reutilizabile pentru transporturile în cadrul staţiei, de exemplu,

utilizarea de cutii de plastic rezistente pentru transportul în staţie. În acest fel, se economisesc mai

multe tone de carton şi plastic.

Măsurile de ameliorare a mediului sunt pentru:

combaterea poluării aerului: îmbunătățirea tehnologiilor, dispersarea poluanților la mare

înălțime, amplasarea industriilor poluante departe de orașe, creșterea zonelor verzi etc..

ameliorarea smogului: construirea de vehicule cît mai puțin poluante, îmbunătățirea

calității carburanților și controlul riguros al emisiilor gazelor;

ameliorarea efectului de sera: reducerea producției de CO2 și stoparea defrișărilor;

curățarea apei: folosirea stațiilor de epurare, construirea unor baraje, diguri sau bazine

speciale de colectare a deșeurilor și reziduurilor;

ameliorarea stratului de ozon: eliminarea totală a freoanelor;



combaterea poluarii solului: plantarea arborilor, construirea unor zone de depozitare a

gunoaielor, folosirea judicioasă a substanțelor chimice etc..

5.7 Calcul ingineresc de Securitatea Sănătății în muncă(problema)

Problemă

De determinat numărul genereatoarelor de spumă de tipul GS-50, cantitatea de praf și apă,

necesare pentru stingerea materialelor lichide combustibile care se păstrează în rezervoare de

formă circulară.

Date inițiale

Diametrul rezervorului, D = 40 m;

Durata normative de timp pentru stingerea incendului t = 10 min;

Coeficientul de rezervă, care consideră distrugerea spumei în timpul aplicării pe suprafașa în

flăcări a lichidului, K = 2 ;

Grosimea stratului de spumă , necesar pentru acoperirea completă a suprafeșei în flăcări , h-

0,2 m;

Productivitatea generatorului de spumă, qsp = 50 l/s ;

Consumul de praf pentru tipul dat de generatoare, qp = 1,2 kg/s;

Date inițiale pentru lucrarea de verificare

Varianta

Datele

1 2 3 4 5 6 7 8 9

Substanța

CombustibilăPC BN GL BN PC GL PC BN GL

Diametrul

Rezervorului

D, m

50 20 25 30 45 35 35 35 30

Grosimea

stratului de

spumă h, m

0,1 0,2 0,15 0,2 0,1 0,15 0,1 0,20,15

Notă, PC – păcură, BN – benzină, GL – gaz lampant.



Rezolvare

1.Determinăm suprafața oglinzii de ardere

F=

2.Determinăm consumul de spumă pentru stingerea incendiului după formula

Q =

3.Determnăm numărul de genereatoare

n=

4.Determinăm cantitatea necesară de praf pentru formarea spumei

5.Determinăm cantitatea de apă necesară pentru stingerea incendiului



Concluzie:

Securitatea activității vitale este foarte importantă în procesul de desfășurarea a lucrărilor

topo-geodezice și nu numai. Este foarte important să cunoaștem condițiile optime de lucru, și

măsurile cum să ne protejăm în acest proces ca să nu fim traumați, sau pe perioade mai lungi

de timp să nu simțim efectele secundare din urma lucrului efectuat.

La fel vom ști cert drepturile, obligațiile noastre și ale angajatorului, astfel vom evita

situațiile neplăcute din procesul efectuării lucrărilor.



CONCLUZIE

Odată cu obținerea independenței, Republica Moldova s-a confruntat cu o serie de

probleme de diferite ordine, cum ar fi – secetă, inundații, alunecări de teren etc, care au adus

pagube considerabile economiei naționale. Cu toate că în legislație este prezentă Hotărirea

Nr.1300 din 27.11.2001 privind aprobarea Regulamentului privind întocmirea și ținerea

cadastrului funcțional urban care ar trebui să se ocupe cu înregistrarea și inventarierea tuturor

rețelelor tehnico-edilitare, pînă în prezent aceste lucruri nu au fost încă respectate / elaborate.

Astfel, datorită faptului că datele despre infrastructură și în general despre rețelele edilitare

sunt prezente doar în cîteva localități (Chișinău, Bălți) în format analogic (planșete, schițe), iar

în restul republicii ele lipsesc în totalitate, intervenția de reinstaurare și reconstrucție pe

sectoarele afectate, au fost făcute cu întîrziere și cu un cost extrem de ridicat.

Pentru a evita acest lucru și în viitor trebuie de implementat un Registru pentru

înregistrarea datelor despre toate rețelele de tip ingineresc, care să cuprindă toate datele despre

rețele, incluzînd datele tehnice, coordonatele și chiar proprietarii lor. Cu toate că

implementarea acestui lucru este unul dintre cele mai acute și anevoioase proiecte pentru

prezent, noi avem șansa de a studia acest tip de Registru, în țările Europene și nu numai, care-l

au deja implementat, astfel avînd posibilitatea de a crea un sistem performant și modern, care

va putea satisface toate cerințele actuale și deasemenea va putea fi accesat rapid și comod de

către toți solicitanții. Utilizînd softurile moderne pe bază de CAD și GIS, acest lucru este

foarte posibil de elaborat în timp real.

Pentru viitor acest lucru va arată fiabilitatea lui în economie, aducînd o scădere de cost

considerabilă a execuției tuturor lucrărilor topo-geodezice, se vor putea elabora ample strategii

de dezvoltare durabilă pe întreg teritoriul Republicii Moldova, deasemenea cu ajutorul lui se

va poate elabora și un sistem cadastral în 3D, care la moment este atît de dorit în țările

europene, unde în prezent problema spațiului este una acută.



Documents

Teza Final1