TEZA DE DOCTORAT - UNAp doctorat rezumate/2014 IULIE/Alin-Bogdan ALEXANDRU...În lucrarea de faŃă ne propunem să studiem modul de acŃiune a contractorilor în cadrul sprijinului

NECLASIFICAT

NECLASIFICAT 1 din 40

ROMÂNIA NECLASIFICAT MINISTERUL APĂRĂRII NAłIONALE Exemplarul nr. __ Universitatea NaŃională de Apărare „Carol I”

Căpitan (r.) Alin-Bogdan ALEXANDRU

TEZA DE DOCTORAT

(Rezumat)

TEMA: SUSłINEREA CONTINGENTELOR NAłIONALE ÎN OPERAłIILE DE STABILITATE

ŞI SPRIJIN PRIN CONTRACTARE

CONDUCĂTOR DE DOCTORAT Colonel prof.univ.dr. Sorin PÎNZARIU

Teză elaborată în vederea obŃinerii titlului de Doctor în ŞtiinŃe Militare

BUCUREŞTI 2014

NECLASIFICAT


CUPRINS

INTRODUCERE ……………………..…………………………………… 7 CAPITOLUL 1 EVOLUłIA SISTEMULUI RELAłIILOR INTERNAłIONALE

ŞI ROLUL OPERAłIILOR DE STABILITATE ŞI SPRIJIN ÎN NOUL CONTEXT DE SECURITATE GLOBAL ....……..……

11 1.1. EvoluŃii conceptuale în sistemul relaŃiilor internaŃionale, tendinŃe manifestări

şi influenŃe asupra mediului de securitate zonal şi regional din punct de vedere al sistemului securităŃii naŃionale a României ......................................

12 1.1.1. Delimitări conceptuale privind sistemul relaŃiilor internaŃionale ……….. 13 1.1.2. TendinŃe manifestate la nivel global în sistemul relaŃiilor internaŃionale ........... 18

1.1.3. Mediul de securitate în plan zonal şi regional, în Europa Centrală şi de Sud-Est şi în regiunea extinsă a Mării Negre ......................................................

24

1.1.4. Sistemul securităŃii naŃionale a României. Riscuri de securitate ................... 32 1.1.5. Perspective ale securităŃii naŃionale a României …………………….. 39 1.2. OperaŃiile de stabilitate şi sprijin desfăşurate în context aliat şi de coaliŃie.

Fundamente, principii, obiective, cerinŃe, căi şi modalităŃi de desfăşurare ............

46 1.2.1. Aspecte teoretice privind conceptul de operaŃii de stabilitate şi sprijin .. 47 1.2.2. Fundamentele organizării şi desfăşurării operaŃiilor de stabilitate şi

sprijin. Aspecte normative ..........................................................................

53 1.2.3. Principiile, scopurile şi obiectivele operaŃiilor de stabilitate şi sprijin ........... 59 1.2.4. ConsideraŃii de planificare a operaŃiilor de stabilitate şi sprijin ................ 66 1.2.5. Aspecte ale desfăşurării operaŃiilor de stabilitate şi sprijin ...…….…............ 72 1.3. Rolul organizaŃiilor internaŃionale de securitate în asigurarea stabilităŃii şi

securităŃii la nivel global în contextul apariŃiei noului Concept Strategic NATO şi evoluŃiei Politicii de Securitate şi Apărare Comună a UE ............ 76

1.3.1. Noul Concept Strategic al NATO ……………………………..…............ 77 1.3.2. Politica de Securitate şi Apărare Comună a UE ........................................... 81 1.4. Cooperarea internaŃională în organizarea şi desfăşurarea operaŃiilor de

stabilitate şi sprijin ............................................................................................ 86 CAPITOLUL 2 SPRIJINUL LOGISTIC ÎN OPERAłIILE DE STABILITATE ŞI

SPRIJIN ŞI ROLUL LOR DE POTENłARE A ACłIUNILOR MILITARE ...............................................................................

95 2.1. Delimitări conceptuale privind sprijinul logistic în operaŃiile de stabilitate şi

sprijin sub comanda ONU, NATO şi UE .........................................................

96 2.1.1. Delimitări conceptuale privind logistica şi sprijinul logistic ..................... 96 2.1.2. Principiile sprijinului logistic .................................................................... 104 2.1.3. DirecŃii de acŃiune în domeniul sprijinului logistic, în operaŃiile de

stabilitate şi sprijin desfăşurate sub comanda ONU, NATO şi UE ........... 111 2.2. Căi şi modalităŃi de proiectare a sprijinului logistic din perspectiva

acordurilor şi aranjamentelor internaŃionale ………………….....................

117 2.2.1. Aspecte teoretice privind conceptul de sistem logistic …….……............. 119 2.2.2. Aspecte normative şi structurale privind căile şi modalităŃile de

proiectare a sistemului logistic în operaŃiile de stabilitate şi sprijin ............ 127 2.2.3. Rolul aranjamentelor de sprijin logistic în proiectarea şi asigurarea

sprijinului logistic în operaŃiile de stabilitate şi sprijin .............................. 135 2.3. Managementul sprijinului logistic în operaŃiile de stabilitate şi sprijin ........ 146

NECLASIFICAT


2.3.1. ConsideraŃii privind comanda şi controlul sprijinului logistic în operaŃiile

de stabilitate şi sprijin ................................................................................

147 2.3.2. Roluri şi responsabilităŃi în asigurarea sprijinului logistic în operaŃiile de

stabilitate şi sprijin .....................................................................................

161 2.4. Materializarea multinaŃionalităŃii în asigurarea sprijinului logistic în

operaŃiile de stabilitate şi sprijin ....................................................................

172 2.4.1. Materializarea multinaŃionalităŃii în domeniile funcŃionale ale sprijinului

logistic în operaŃiile de stabilitate şi sprijin ...............................................

173 2.4.2. Cooperarea şi coordonarea sprijinului logistic cu statele non-NATO ........... 203

CAPITOLUL 3 CONTRACTAREA ÎN OPERAłIILE DE STABILITATE ŞI SPRIJIN. PRINCIPII ŞI STANDARDE DE OPERARE ...............

211

3.1. Contractarea în operaŃiile de stabilitate şi sprijin. Delimitări conceptuale, roluri şi responsabilităŃi în domeniu ……………………..............................

213

3.1.1. Aspecte generale privind contractarea în operaŃiile de stabilitate şi sprijin ... 214 3.1.2. Roluri şi responsabilităŃi în domeniul contractării în operaŃiile de stabilitate

şi sprijin. Integrarea contractorilor ............................................................

219 3.2. Resursele contractării şi structurile implicate în derularea activităŃilor specifice ... 230 3.2.1. Resursele contractării în operaŃiile de stabilitate şi sprijin ……...…......... 231 3.2.2. Organe implicate în contractarea în operaŃiile de stabilitate şi sprijin ............... 237 3.3. ConcepŃia contractării în operaŃiile de stabilitate şi sprijin conduse de NATO

şi UE. CerinŃe şi specificaŃii ……...................….....................………..……

245 3.3.1. Principiile contractării şi standardele de conduită ..................................... 247 3.3.2. Aspecte privind concepŃia de contractare în operaŃiile de stabilitate şi

sprijin conduse de către NATO .................................................................

256 3.3.3. Definirea cerinŃelor, specificaŃiilor şi protocoalelor de lucru ……............ 262 3.4. Managementul activităŃii de contractare în operaŃiile de stabilitate şi sprijin

conduse de NATO. Etapele procesului de contractare ..................................

269 3.4.1. Strategia încheierii contractelor în operaŃiile de stabilitate şi sprijin .............. 270 3.4.1.1. Evaluarea factorilor care influenŃează preŃurile ..................................... 272 3.4.1.2. Tipuri de contracte ................................................................................. 275 3.4.1.3. Factorii de selectare a contractelor ........................................................ 281 3.4.2. IniŃierea procesului de negociere ............................................................... 285 3.4.3. Selectarea contractorilor ............................................................................ 293 3.4.4. Managementul contractorilor …………………………………………… 301 CAPITOLUL 4 STUDIU DE CAZ – CONTRACTAREA BUNURILOR

MATERIALE ŞI SERVICIILOR ÎN OPERAłIA „ISAF” DIN AFGANISTAN ...............................................................

307 4.1. Locul, rolul şi responsabilităŃile structurilor implicate în derularea activităŃii

de contractare în teatrul de operaŃii Afganistan …………...................….....

310 4.2. Proceduri financiare şi de achiziŃie în operaŃia ISAF din Afganistan ........... 319 4.3. Instruirea personalului militar şi civil care activează în domeniul

contractării. Proceduri de operare standard ……………………..…….........

328 4.4. Contractarea în teatrul de operaŃii Afganistan. Exemple concrete ................ 332

CONCLUZII ŞI PROPUNERI …………………………….…………................ 351 LISTĂ CU ACRONIME ŞI ABREVIERI ……………...……..………… 361 BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ …………………...……..………………. 373 ANEXE ……………………………………………..……..……………...... 385

NECLASIFICAT


INTRODUCERE

EvoluŃiile în mediul de securitate global, la acest început de mileniu, au fost

influenŃate şi au avut, la rândul lor, înrâurire asupra schimbărilor în portofoliul riscurilor şi ameninŃărilor manifestate la adresa statelor, regiunilor sau chiar asupra întregii comunităŃi globale. Dintre acestea, pericolul proliferării armelor de nimicire în masă, recrudescenŃa extremismului etnic şi religios şi, mai ales, terorismul constituie cele mai evidente exemple.

În lucrarea de faŃă ne propunem să studiem modul de acŃiune a contractorilor în cadrul sprijinului logistic dezvoltat în operaŃiile de sprijin, sub toate aspectele sale: doctrinar, implicând analiza principiilor şi conceptelor, al planificării şi realizării propriu zise. Pentru realizarea acestui scop am structurat teza de doctorat pe patru capitole, pornind de la prezentarea cadrului de securitate global, până la realizarea unui studiu de caz vizând utilizarea unei anumite modalităŃi de sprijin a forŃelor româneşti participante la operaŃiile de stabilitate şi sprijin care se desfăşoară în teatrul de operaŃii din Afganistan.

În primul capitol al lucrării, ne propunem să studiem prin metodele analizei cauzale şi sintezei evoluŃia sistemului relaŃiilor internaŃionale şi rolul operaŃiilor de stabilitate şi sprijin în noul context de securitate global. Astfel, vom urmări să demonstrăm că există o legătură logică, legică şi de determinare reciprocă între evoluŃiile pe scena relaŃiilor internaŃionale şi în interiorul acestora pe de o parte şi apariŃia şi consacrarea acestui nou tip de operaŃii, pe de altă parte.

Cel de-al doilea capitol al tezei are ca obiectiv prezentarea sprijinului logistic în operaŃiile de stabilitate şi sprijin. Dorim să subliniem nu numai derularea sa efectivă, ci şi fundamentele sale conceptuale, nu numai prin prisma descrierii teoriei legate de logistică, ci şi prin metoda de analiză sistemică referitoare la întregul ansamblu generator de sprijin logistic al acestor acŃiuni militare.

Cel de-al treilea capitol al lucrării are ca obiective descrierea principalelor caracteristici ale contractării în operaŃiile de stabilitate şi sprijin, identificarea structurilor cu sarcini în acest domeniu şi a responsabilităŃilor acestora. Pentru aceasta, vom folosi metoda analitică, descompunând întregul în părŃi şi descriind toate elementele componente ale contractării, pornind de la scopul general al acesteia.

În opinia noastră, cel de al patrulea capitol al lucrării este destinat să explice, ca studiu de caz, nu numai realizarea contractării într-un teatru de operaŃii complex, aşa cum este cel din Afganistan, ci şi să descrie, în acest context, modul practic de realizare a asigurării bunurilor şi servicii, altele decât cele prin forŃe proprii, pentru contingentele militare participante în cadrul ForŃei InternaŃionale de AsistenŃă de Securitate. Considerăm că principalele elemente de noutate pe care le aduce lucrarea de faŃă se referă la faptul că o cercetare privind contractarea în operaŃiile de stabilitate şi sprijin, cu studiu de caz privind ISAF, în detaliu, nu a mai fost realizată, până în prezent. Cu toate aceste elemente de noutate, considerăm că domeniul studiat are ample dimensiuni şi că pot exista şi alte abordări şi perspective care să poată aduce, în continuare, clarificări în ceea ce priveşte conexiunea contractare – sprijin logistic şi clarificări pentru o mai mare potenŃare a acestora.

NECLASIFICAT


CAPITOLUL 1

EVOLUłIA SISTEMULUI RELAłIILOR INTERNAłIONALE ŞI ROLUL OPERAłIILOR DE STABILITATE ŞI SPRIJIN ÎN

NOUL CONTEXT DE SECURITATE GLOBAL Dimensiunea conflictelor din ultimii ani s-a modificat radical prin însuşi

caracterul asimetric al confruntărilor şi folosirea tehnologiilor specifice revoluŃiei în problemele militare. Astfel, de la sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial riscurile declanşării unui conflict cu amplitudine internaŃională sunt scăzute, sursele unei astfel de situaŃii fiind la momentul actual cu totul altele decât cele ce au condus la desfăşurarea marii conflagraŃii globale. Cu toate acestea, de o bună perioadă de timp asistăm la izbucnirea şi derularea unor conflicte zonale sau regionale, care implică mari distrugeri materiale şi pierderi importante de vieŃi omeneşti.

EvoluŃii conceptuale în sistemul relaŃiilor internaŃionale, tendinŃe manifestări şi influenŃe asupra mediului de securitate zonal şi regional din punct de vedere al sistemului securităŃii naŃionale a României.

Sistemul relaŃiilor internaŃionale se regăseşte la început de secol şi de mileniu, într-o perioadă extrem de complexă şi, în acelaşi timp, foarte complicată având în vedere profundele transformări şi mutaŃii derulate la nivel global, în special, pe parcursul ultimelor două decenii. Perioada menŃionată a marcat şi trecerea de la Războiul Rece aşa cum îl cunoaştem într-o nouă etapă, cea caracterizată de criza economică şi reconfigurarea mediului geopolitic şi geostrategic mondial.

Sistemul bipolar de relaŃii internaŃionale dezvoltat după încheierea celui de-al Doilea Război Mondial a trebuit să fie reconfigurat, datorită modificărilor survenite în situaŃia geopolitică şi geostrategică globală, prin voinŃa actorilor statali şi nonstatali. În acest sens, din punct de vedere organizaŃional, calea de urmat este cea caracteristică sistemelor supuse presiunilor interne (implozie) şi uzurii morale acumulate de-a lungul timpului.

Delimitări conceptuale privind sistemul relaŃiilor internaŃionale. Sintagma relaŃiilor internaŃionale vizează, de regulă, interacŃiunile, în integralitatea lor stabilite în cadrul sistemului internaŃional evidenŃiate de studiul domeniului abordat. Strict legat de acest termen apare şi cel de politică externă, exprimare în cadrul sistemului relaŃiilor internaŃionale, de regulă, a actorilor statali. În acest cadru, politica externă evidenŃiază activitatea guvernelor statelor lumii în relaŃiile cu alŃi actori statali sau nonstatali, care devine astfel, o parte a politicii internaŃionale. Ca şi subsistem al sistemului relaŃiilor internaŃionale, politica externă reprezintă o componentă importantă a acestuia.

Teoria relaŃiilor internaŃionale conŃine o multitudine de aspecte şi idei cu privire la diversele concepte care se înscriu în ansamblul generat de acest domeniu de interes global. Astfel, sunt evidenŃiate rolul actorilor statali şi nonstatali în ansamblul conexiunilor şi relaŃiilor care se stabilesc între aceştia, în conformitate cu diversele modalităŃi de abordare a relaŃiilor care s-au manifestat şi se manifestă de-a lungul timpului. Din acest punct de vedere, clasificarea curentelor de gândire, în domeniul relaŃiilor internaŃionale este destul de anevoioasă.

NECLASIFICAT


Realismul are în decursul timpului reprezentaŃi de seamă precum: Raymond Aron, Robert Gilpin, Henry Kissinger, Hans Morgenthau sau Kenneth Waltz. Prin ideile exprimate aceşti reprezentaŃi urmăresc, printre altele separarea relaŃiilor internaŃionale de realităŃile politice interne ale actorilor statali, respectiv apărarea integrităŃii teritoriale şi independenŃei politice ale statelor, prin luarea în considerare a ceea ce se cheamă balansul de putere.

În conformitate cu preceptele liberalismului, statul trebuie să respecte libertăŃile individuale ale cetăŃenilor, cerinŃele economiei de piaŃă şi normele de drept. Totodată, statul trebuie să se exprime în sistemul relaŃiilor internaŃionale, astfel încât să asigure stabilitatea în raporturile dintre statele suverane şi în interiorul acestora.

AdepŃii teoriilor radicale susŃin faptul că atât realiştii, cât şi liberalii susŃin modul de distribuŃie inegală a puterii în sistemul relaŃiilor internaŃionale precum şi al bunăstării marilor puteri. Ceea ce ei susŃin vizează, în ultimă instanŃă necesitatea efectuării unor analize cu caracter critic cu privire la determinarea condiŃiilor istorice care au condus la instaurarea inegalităŃii, astfel încât sistemul relaŃiilor internaŃionale să fie mai echilibrat şi să asigure condiŃii egale de dezvoltare tuturor actorilor statali care activează în interiorul său.

TendinŃe manifestate la nivel global în sistemul relaŃiilor internaŃionale. Caracterul unipolar al sistemului relaŃiilor internaŃionale este pe cale să se

schimbe, după perioada de hegemonie totală a singurei puteri planetare, ieşită victorioasă, în urma încheierii Războiului Rece şi anume Statele Unite ale Americii. În sensul celor prezentate, dorim să remarcăm faptul că, evidenŃierea poziŃiei SUA de superputere la nivel planetar reprezintă subiectul opiniilor multor specialişti care activează în domeniul geopolitic şi geostrategic mondial.

Creşterea economică fără precedent, chiar şi în condiŃiile crizei economice şi financiare a datoriilor suverane, a unor state precum Brazilia, Rusia, India, China, concomitent cu încetinirea ritmului de consolidare a puterii economice şi militare a Uniunii Europene şi a celor mai multe state care aparŃin spaŃiului european asigură, în opinia noastră, condiŃiile necesare pentru trecerea, în următoarea perioadă de timp, de la sistemul unipolar la cel multipolar, în materie de relaŃii internaŃionale.

Referitor la Uniunea Europeană trebuie să evidenŃiem situaŃia grea prin care trece, din punct de vedere instituŃional (posibilitatea ieşirii unor Ńări din zona euro), criza datoriilor suverane, lipsa mecanismelor şi pârghiilor care să asigure reducerea deficitelor bugetare uriaşe etc.

Atacurile din septembrie 2001 au evidenŃiat imediat terorismul ca fiind principala prioritate a NATO. După căderea guvernării talibane, NATO a preluat gradual rolul în combaterea terorismului prin operaŃia de stabilizare a Afganistanului. Ca organism conducător al ISAF, NATO şi-a extins prezenŃa militară în întregul Afganistan. În faŃa unor noi provocări, NATO s-a transformat de la un furnizor regional de securitate la o alianŃă militară cu rol global.

Mediul de securitate în plan zonal şi regional, în Europa Centrală şi de Sud-Est şi în regiunea extinsă a Mării Negre.

Mediul de securitate, la nivel zonal şi regional în Europa Centrală şi de Sud-Est şi în Regiunea Extinsă a Mării Negre este supus influenŃelor unor evidente tendinŃe de manifestare a actorilor statali şi nonstatali în interiorul sistemului

NECLASIFICAT


relaŃiilor internaŃionale. Din această perspectivă, tendinŃa cea mai evidentă la începutul mileniului trei va fi, cel mai probabil, creşterea importanŃei actorilor de securitate nonstatali.

O altă tendinŃă la fel de importantă este reprezentată de amplificarea presiunilor problemelor de mediu şi climă asupra proceselor de securitate care poate determina apariŃia unor noi surse de conflict deoarece este binecunoscut că mediul asigură resursele vitale pentru existenŃa omenirii. Coroborată cu ultima dar nu cea din urmă tendinŃă care se manifestă în acest areal geografic, creşterea populaŃiei în zona de analiză, evidenŃiază o tendinŃă ale cărei implicaŃii asupra mediului internaŃional de securitate trebuie analizate în modul cel mai atent având în vedere că problematica demografică este greu de controlat în unele state aflate în plin proces de dezvoltare economică şi socială.

Sistemul securităŃii naŃionale a României. Riscuri de securitate. Securitatea naŃională a României este realizată, asigurată şi coordonată de următoarele autorităŃi publice1: Guvernul României, Parlamentul României, Preşedintele României, Consiliul Suprem de Apărare a łării, Comunitatea NaŃională de InformaŃii precum şi serviciile de informaŃii denumite în continuare autorităŃi informative. Sistemul securităŃii naŃionale a României vizează două dimensiuni: una internă şi una externă. Dimensiunea internă se referă exclusiv la instituŃiile implicate, la politicile şi programele implementate de acestea în scopul unei administrări eficiente a stării de securitate pe plan intern.

Din punctul de vedere al securităŃii externe, această componentă integrează securitatea internă a cetăŃenilor români în contextul internaŃional.

La adresa securităŃii naŃionale a României, riscurile şi ameninŃările sunt percepute, în principal, din perspectiva statutului de Ńară membră a AlianŃei Nord-Atlantice şi a Uniunii Europene. În aceste condiŃii, se apreciază că, deşi pericolul unui război clasic, al unor agresiuni militare convenŃionale este foarte puŃin probabil, neglijarea unor astfel de riscuri ar putea genera vulnerabilităŃi majore la adresa securităŃii proprii şi a capacităŃii de acŃiune pentru îndeplinirea obligaŃiilor internaŃionale asumate. Se înscriu în această categorie şi riscurile ce privesc securitatea şi apărarea frontierelor, în condiŃiile în care segmente importante ale graniŃelor Românei reprezintă şi frontiera estică a celor două organizaŃii.

Perspective ale securităŃii naŃionale a României. În condiŃiile mediului de securitate actual, dezvoltarea în mod democratic a Ńării noastre şi asigurarea unui nivel de securitate corespunzător necesită o abordare corespunzătoare, de o manieră coordonată şi eficientă, a tuturor componentelor sistemului de securitate naŃională.

Statutul de membru al AlianŃei Nord-Atlantice, ca şi procesul complex de integrare în Uniunea Europeană pe care îl parcurge România, acŃionând într-un spaŃiu de securitate care are la bază valori, interese şi obiective comune, fundamentate pe principiile şi normele democraŃiei, statului de drept şi economiei de piaŃă, oferă Ńării noastre “... condiŃii favorabile de dezvoltare economică şi socială durabilă, de participare activă la acŃiunile de menŃinere a păcii şi stabilităŃii în plan regional şi global, la contracararea eficientă atât a riscurilor şi ameninŃărilor clasice, cât şi a celor asimetrice”2. 1 Legea nr. 51/1991, privind siguranŃa naŃională a României, op.cit., p. 2. 2 Ibidem, p. 3.

NECLASIFICAT


Strategia de Securitate NaŃională a României evidenŃiază intenŃia structurilor cu putere de decizie, de la nivel central de „... a aborda securitatea naŃională din perspectiva indivizibilităŃii securităŃii pe plan global şi a angajării pro-active a României în combaterea noilor riscuri şi ameninŃări. Din acest punct de vedere, identificarea ameninŃărilor şi riscurilor la adresa securităŃii naŃionale indică preocuparea alinierii la opŃiunile strategice şi conceptele NATO, Strategiei Europene de Securitate şi Strategiei de Securitate NaŃională a SUA”3.

După obŃinerea statutului de membru NATO şi UE Ńara noastră a obŃinut şi o altă calitate extrem de importantă şi care impune o atenŃie deosebită din partea autorităŃilor statului român, anume frontiera de est a celor două organizaŃii. Concomitent cu derularea unui astfel de proces care vizează întărirea securităŃii la frontiera estică a celor două organizaŃii, un al doilea proces s-ar putea suprapune peste primul şi anume atingerea unui nivel corespunzător de securitate în Regiunea Extinsă a Mării Negre, proces care s-ar putea finaliza sub egida Forumului Mării Negre.

OperaŃiile de stabilitate şi sprijin desfăşurate în context aliat şi de coaliŃie. Fundamente, principii, obiective, cerinŃe, căi şi modalităŃi de desfăşurare. Prin caracteristicile identificate, specifice celor mai multe dintre ele, operaŃiile de stabilitate şi sprijin au obiective, considerente şi constrângeri politice diferite de cele care însoŃesc acŃiunile militare de tip război.

Atât din punct de vedere conceptual cât mai ales procesual, operaŃiile militare de stabilitate şi sprijin pot include atât elemente ale operaŃiilor clasice de luptă, cât şi ale celor ce nu presupun lupta, desfăşurate în timp de pace sau criză. Astfel, acŃiunile militare de acest tip sunt desfăşurate în scopul descurajării, prevenirii conflictelor, restabilirii, menŃinerii, impunerii şi edificării păcii, păstrării ordinii constituŃionale, atunci când celelalte măsuri luate au fost incapabile să determine îmbunătăŃirea situaŃiei sau încetarea ostilităŃilor.

Aspecte teoretice privind conceptul de operaŃii de stabilitate şi sprijin. Având în vedere multiplele încercări de clarificare şi, în acelaşi timp, de delimitare conceptuală a operaŃiilor multinaŃionale dorim să evidenŃiem faptul că stabilirea unei departajări clare între operaŃiile militare altele decât războiul (Military Operations Other Than War/MOOTW) reprezintă un efort complex şi extrem de dificil, adeseori imposibil de finalizat.

Referitor la operaŃiile de stabilitate şi sprijin, în mediul militar, se apreciază că din punct de vedere legal, acest tip de acŃiuni militare sunt planificate şi desfăşurate în strictă conformitate cu legislaŃia internaŃională referitoare la folosirea forŃelor armate, dar şi cu „... obligaŃiile asumate pentru realizarea păcii şi securităŃii internaŃionale, precum şi cu legislaŃia internă privind folosirea forŃelor armate în operaŃii de apărare şi menŃinere a ordinii constituŃionale, de intervenŃie în situaŃii de urgenŃă civilă şi de sprijin al autorităŃilor publice”4.

În Ńara noastră, în conformitate cu prevederile ordinelor, dispoziŃiunilor şi regulamentelor care reglementează participarea structurilor de forŃe şi personalului de stat major în operaŃii multinaŃionale, în afara teritoriului statului român, 3 A., Pop, Strategia de Securitate NaŃională – de la proiect la realitate, eseu, Facultatea de ŞtiinŃe Politice, Universitatea "Dimitrie Cantemir", Bucureşti, 2006, p. 1. 4 Al., Sarcinschi, OperaŃiile de stabilitate şi securitatea umană, Editura UniversităŃii NaŃionale de Apărare “Carol I” Bucureşti, 2008, p. 24.

NECLASIFICAT


sintagma operaŃii altele decât războiul a fost înlocuită, în ultima perioadă de timp, cu cea de operaŃii de stabilitate şi sprijin care are în vedere întreaga plajă de acŃiuni militare ce pot fi încadrate în categoria conflictului.

OperaŃiile de stabilitate şi de sprijin pot fi desfăşurate atât de structuri de forŃe din cele trei categorii de forŃe ale armatei, cât şi din comandamentele de armă: Comandamentul Logistic Întrunit şi Comandamentul ComunicaŃiilor şi Informaticii5.

Fundamentele organizării şi desfăşurării operaŃiilor de stabilitate şi sprijin. Aspecte normative. O operaŃie de stabilitate şi sprijin este, prin definiŃie, o operaŃie multinaŃională care vizează „... acŃiunile militare desfăşurate de două sau mai multe naŃiuni, de obicei, în structura unei alianŃe sau coaliŃii6. Aşa cum prezentam anterior, desfăşurarea operaŃiilor de stabilitate şi sprijin reprezintă rodul cooperării internaŃionale materializat prin încheierea unor acorduri oficiale între două sau mai multe state, pentru scopuri şi obiective pe termen lung care vizează interesele comune ale membrilor.

OperaŃiile militare de stabilitate şi sprijin reprezintă acŃiuni ale comunităŃii internaŃionale care se desfăşoară pe perioade lungi de timp, evidenŃiindu-se prin desele schimbări ale scopurilor şi obiectivelor stabilite, iniŃial, pentru executare. În acelaşi timp, există pericolul ca soluŃiile imediate identificate, la nivel operaŃional pentru rezolvarea unora dintre problemele dificile pe care le întâmpină forŃele participante la astfel de acŃiuni militare, să contribuie la prelungirea crizei şi să nu asigure îndeplinirea obiectivelor stabilite pe termen lung.

OperaŃiile de stabilitate şi sprijin sunt organizate, planificate şi se desfăşoară în baza prevederilor Cartei ONU (articolului 43), în care regăsim obligativitatea membrilor acestei organizaŃii de a pune la dispoziŃia Consiliului de Securitate (Security Council/SC) forŃe armate necesare menŃinerii climatului de pace şi securitate la nivel internaŃional. Baza legală a angajării unor astfel de structuri militare în operaŃii de stabilitate şi sprijin se materializează în anumite acorduri de participare (Mode of Force Agreement/MOFA).

Principiile, scopurile şi obiectivele operaŃiilor de stabilitate şi sprijin. În organizarea, planificarea şi desfăşurarea operaŃiilor de stabilitate şi sprijin sunt luate în considerare, şi stabilite o serie de principii (generale, de bază sau specifice) precum şi anumite scopuri şi obiective cu caracter strategic şi operativ. Concomitent cu aceste considerente de planificare, până la urmă, organizarea şi desfăşurarea operaŃiilor de stabilitate şi sprijin trebuie să răspundă la anumite cerinŃe de funcŃionalitate care să asigure succesul acŃiunilor întreprinse.

La baza organizării, planificării şi desfăşurării operaŃiilor de stabilitate şi sprijin se află o serie de principii cu caracter general, operaŃional şi specific. În afara de acest set de principii, de la caz la caz, mai putem lua în considerare principii ale cooperării internaŃionale, respectiv principiile conducerii acestui tip de acŃiuni militare. Astfel, în ceea ce priveşte principiile generale ale operaŃiilor de stabilitate şi sprijin suntem de părere că acestea nu pot fi decât de natură politică, ele trebuind să cuprindă reglementări de natură juridică, şi nu numai7. 5 FT-1, Doctrina operaŃiilor forŃelor terestre, Bucureşti, 2006, p. 98. 6 Joint Publication 3-16, Multinational Operations, March 2007. 7 I., Dragoman, OperaŃiuni de menŃinere a păcii, Editura Academiei de Înalte Studii Militare, Bucureşti, 1996, p. 7.

NECLASIFICAT


În desfăşurarea operaŃiilor de stabilitate şi sprijin se aplică şi o serie de principii operaŃionale, astfel8: definirea clară a obiectivului; unitatea de efort; siguranŃa operaŃiilor; limitări în întrebuinŃarea forŃei; legitimitatea; utilizarea forŃei în mod selectiv şi discriminant; acŃiunea decisivă pentru prevenirea escaladării; înŃelegerea potenŃialului pentru consecinŃe nedorite ale acŃiunilor individuale şi ale unităŃilor mici; etalarea capacităŃii de a folosi forŃa, într-o manieră neameninŃătoare; asigurarea sprijinului fundamental unui număr cât mai mare de oameni; stabilirea periodică a eficacităŃii operaŃiei; transferul execuŃiei către instituŃiile civile.

ConsideraŃii de planificare a operaŃiilor de stabilitate şi sprijin. Procesul de planificare operaŃională a unei operaŃii de stabilitate şi sprijin este, de regulă, acelaşi ca cel al unei acŃiuni militare tip război, însă prin caracteristici şi mediul de desfăşurare, procesul abordat are unele particularităŃi care îl deosebeşte de cel al unei operaŃii militare clasice. Din acest punct de vedere, dorim să evidenŃiem faptul că cea mai importantă problemă pe care o ridică un astfel de proces este cea legată de nivelul impus de interoperabilitate al tehnicii şi echipamentelor aduse în zona acŃiunilor militare de către Ńările contribuitoare cu trupe.

Procesul de planificare a operaŃiilor de stabilitate şi sprijin cuprinde cinci etape distincte9: iniŃierea, orientarea, elaborarea concepŃiei, elaborarea planului de operaŃii şi revederea acestuia.

Etapa I, denumită iniŃierea procesului de planificare vizează eforturile statului major de elaborare a Directivei de iniŃiere (Initiating Directive/ID), care este un instrument destinat declanşării şi orientării planificării la nivel operativ.

Etapa a II-a are în vedere orientarea de planificare care se iniŃiază după primirea la nivel operativ a Directivei de IniŃiere, care solicită comandantului determinarea obiectivelor de realizat în funcŃie de situaŃie. Produsul acestei etape se materializează în Directiva de Planificare.

Etapa a III – a este denumită elaborarea concepŃiei (CONOPS), etapă care începe cu revederea Directivei de planificare şi a nevoilor de informaŃii critice ale comandantului. Aceasta furnizează orientarea şi direcŃionarea necesară statului major pentru a alcătui un curs al acŃiunilor (COA).

Etapa a IV-a - Elaborarea planului de operaŃii este una din cele mai importante momente ale procesului de planificare deoarece în această perioadă se elaborează: întocmirea planului; solicitarea aprobării planului; distribuirea planului.

Etapa a V-a asigură Revederea planului prin derularea a două etape distincte: revederea şi evaluarea. Aceste etape pot fi urmate de un nou efort cognitiv care asigură revederea produsului şedinŃei de informare în vederea luării deciziei.

Scopul etapei a VI-a, TranziŃia este de a dezvolta şi coordona planul de operaŃii cu predarea responsabilităŃilor către instituŃiile/organismele civile, naŃionale sau internaŃionale prezente în zona de criză şi pentru redislocarea forŃelor într-o manieră controlată, astfel încât să se evite influenŃarea negativă a situaŃiei din regiune.

Aspecte ale desfăşurării operaŃiilor de stabilitate şi sprijin. Pentru a prezenta modul de organizare şi desfăşurare a unei operaŃii de stabilitate şi sprijin, în alianŃă sau în coaliŃie considerăm că este imperios necesar să evidenŃiem faptul 8 FT-1, Doctrina operaŃiilor forŃelor terestre, Bucureşti, 2006, pp. 100-104. 9 Doctrina pentru operaŃiile întrunite multinaŃionale, Statul Major General, Bucureşti, 2001, p. 40.

NECLASIFICAT


că acest tip de acŃiune militară este iniŃiată la nivelul ONU, acolo unde, de regulă, se ia decizia de desfăşurare a operaŃiei, continuarea ei şi, în final, după atingerea obiectivelor strategice, retragerea forŃei multinaŃionale din teatrul de operaŃii.

Pentru OrganizaŃia NaŃiunilor Unite, mecanismul organizării unei operaŃii de stabilitate şi sprijin este pus în mişcare, de regulă, în momentul în care, un stat sau un grup de state, alteori prin intervenŃia Secretarului General al organizaŃiei, propun organizarea unei astfel de operaŃiuni militare, în vederea detensionării unei situaŃii de criză sau pentru soluŃionarea acesteia.

Participarea AlianŃei Nord-Atlantice, în urma elaborării noului Concept Strategic, din 2010, la operaŃiile de stabilitate şi sprijin de desfăşoară, în mod evident, sub autoritatea şi mandatul ONU, iar uneori al OSCE şi a avut întotdeauna, în vedere, voluntariatul participării. Din acest punct de vedere se observă că şi în momentul de faŃă acest principiu este respectat sub aspectul voluntariatului Ńărilor membre NATO sau non membre, în anumite cazuri, dar şi al obligativităŃii tot mai accentuate a participării militarilor care fac parte din unităŃi constituite.

În cadrul OSCE structurile special destinate negocierilor şi luării deciziilor funcŃionează pe baza principiilor specifice consensului. Structura are în compunere trei nivele ierarhice de comandă fiind completată periodic prin reuniuni specializate (Forumul Economic, Forumul de trecere în revistă a celor decise etc.). În cadrul organizaŃiei, procesul de luare a deciziilor este coordonat de către preşedintele executiv, persoană responsabilă de stabilirea programului şi totodată pentru organizarea activităŃii structurilor funcŃionale ale OSCE.

Rolul organizaŃiilor internaŃionale de securitate în asigurarea stabilităŃii şi securităŃii la nivel global în contextul apariŃiei noului Concept Strategic NATO şi evoluŃiei Politicii de Securitate şi Apărare Comună a UE. Deceniul care s-a scurs între colapsul Uniunii Sovietice şi atacurile de la 11 septembrie 2001 a consemnat şi perioada de apariŃie a unor diferenŃe de opinie în domenii diverse atât ale celor două părŃi ale AlianŃei Nord-Atlantice, cât şi între statele membre NATO şi UE. Criza datoriilor suverane din spaŃiul european, politicile economice şi comerciale diverse ale Uniunii Europene au generat din nou şi pentru o lungă perioadă de timp, tensiuni între statele membre NATO şi UE

Noul Concept Strategic al NATO. În ceea ce priveşte prevederile noului Concept Strategic al NATO, adoptat cu ocazia summitului de la Lisabona, acestea relevă locul special ocupat de operaŃiile de stabilitate şi sprijin în strategia NATO, care se suprapune cu modul de gestionare a procesului de management al crizelor, respectiv cu asigurarea unui proces coerent pe linia stabilităŃii prin cooperare. În conformitate cu prevederile noului Concept Strategic al NATO, managementul crizelor este considerat un obiectiv fundamental al securităŃii, insistând asupra implicării NATO în toate etapele crizelor, îndeosebi în derularea fazei post-conflict, în care NATO poate participa la operaŃii de stabilitate şi sprijin.

Noul Concept Strategic vizează îndeplinirea a cel puŃin două obiective importante: consolidarea securităŃii comune şi derularea procesului de transformare a NATO în ceea ce priveşte planificarea, achiziŃiile şi viitoarele misiuni expediŃionare. Urmare a deciziilor luate cu ocazia summitului de la Lisabona se urmăreşte crearea unei forŃe de reacŃie expediŃionară rapidă care să îndeplinească

NECLASIFICAT


toate cerinŃele noi strategii de securitate a AlianŃei. Totodată, în scopul evitării redundanŃelor ce pot apare ca urmare a suprapunerii eforturilor şi a cheltuielilor Ńărilor membre se apreciază că trebuie depuse eforturi susŃinute pe linia coordonării atât a procesului de transformare cât şi a celui de formare profesională.

Politica de Securitate şi Apărare Comună a Uniunii Europene. În ceea ce priveşte strategia europeană de securitate, dorim să evidenŃiem faptul că tot acest demers a fost derulat de un colectiv de specialişti aflaŃi sub îndrumarea fostului Secretar General al NATO din perioada 1995-1999, respectiv Înaltului Reprezentant pentru Politică Externă şi Securitate al Uniunii Europene, în perioada 1999-2009, domnul Javier Solana, documentul în formă finală fiind adoptat de Consiliul European din decembrie 2003. În opinia autorilor dar nu numai a acestora, documentul aprobat de Consiliul European reprezintă un document de maximă importanŃă pentru statele membre UE şi întreaga organizaŃie.

Principalele ameninŃări identificate de autorii demersului ştiinŃific şi regăsite în acest document au în vedere: terorismul, ca o ameninŃare strategică crescândă pentru Europa; proliferarea armelor de distrugere în masă; conflictele regionale din imediata vecinătate, dar şi cele din zone îndepărtate; instabilitatea statală (proasta guvernare, corupŃia, abuzul de putere, instituŃiile slabe, lipsa de răspundere, conflictele civile); crima organizată, a cărei Ńintă principală se pare că este reprezentată de Europa, cu o dimensiune externă amplă, ce include: traficul transfrontalier de droguri, fiinŃe umane, arme şi bani, migraŃia ilegală şi, mai nou, pirateria maritimă; activităŃile criminale se asociază cel mai bine statelor slabe sau în proces de disoluŃie.

Cooperarea internaŃională în organizarea şi desfăşurarea operaŃiilor de stabilitate şi sprijin. Desfăşurarea ultimelor operaŃii de stabilitate şi sprijin, de la nivel global, a scos în evidenŃă o serie de aspecte care vizează, îndeosebi căile şi modalităŃile concrete de cooperare internaŃională. În acest sens, a devenit vizibil pentru mai toate statele lumii că, organizarea, planificarea şi executarea unor astfel de operaŃii militare, pe perioade lungi de timp nu mai este posibilă, fără sprijin internaŃional, interorganizaŃional sau, la nivel de organizaŃii internaŃionale. Un astfel de exemplu de succes poate fi desemnat modul în care au colaborat NATO şi UE în operaŃiile de stabilitate şi sprijin desfăşurate în spaŃiul balcanic.

RelaŃiile dintre ONU şi UE, în direcŃia combaterii riscurilor, ameninŃărilor şi pericolelor actuale a îmbrăcat, cel puŃin în ultima perioadă de timp (după afirmarea PESC şi PSAC) diverse modalităŃi. Din această perspectiv dorim să menŃionăm încă de la început că politica de securitate şi apărare a Uniunii Europene nu se desfăşoară pe coordonate proprii ci prin complementaritate cu deciziile ONU şi în conformitate cu ordinea internaŃională de drept din sistemul relaŃiilor internaŃionale.

În ceea ce priveşte cooperarea UE cu NATO, în vederea menŃinerii securităŃii globale trebuie să remarcăm faptul că, procesul specific s-a desfăşurat în linii mari pe aceleaşi coordonate ca şi în cazul anterior. În acest sens există unele opinii conform cărora, s-a urmărit şi s-a dorit ca „... procesele de extindere să fie compatibile şi să se consolideze reciproc, datorită manifestării efectului cumulativ al garanŃiilor de securitate”10. 10 I., Irimia, E., Ion, M., Chiriac, Curs de doctrine politico-militare, partea a VI-a, Securitate naŃională şi euroatlantică, Editura UniversităŃii NaŃionale de Apărare “Carol I”, Bucureşti, 2004, p. 103.

NECLASIFICAT


CAPITOLUL 2

SPRIJINUL LOGISTIC ÎN OPERAłIILE DE STABILITATE ŞI SPRIJIN ŞI ROLUL LOR DE POTENłARE A ACłIUNILOR MILITARE

OperaŃiile de stabilitate şi sprijin derulate, la nivel global, atrag, după sine, de la

an la an tot mai multe resurse, tot mai mult personal şi ca atare eforturi financiare în toate domeniile vieŃii sociale, inclusiv în cel logistic. În acest sens, considerăm că domeniul logistic a dobândit, cu trecerea timpului importanŃa care o merită, chiar dacă există opinii conform cărora structurile combatante au contribuŃia cea mai mare.

Delimitări conceptuale privind sprijinul logistic în operaŃiile de stabilitate şi sprijin sub comanda ONU, NATO şi UE. Larga dezbatere de idei privind delimitările conceptuale în domeniul ştiinŃei militare a cuprins, aşa cum era şi firesc, şi domeniul logistic, pilon de susŃinere al oricărei acŃiuni militare şi, totodată al tuturor proceselor de transformare sau reconfigurare ale acestui câmp, deosebit de important, de activitate.

Delimitări conceptuale privind logistica şi sprijinul logistic. În cadrul Ńărilor membre NATO, logistica, în plan conceptual a parcurs acelaşi drum ca şi în Ńara noastră, modificările în acest domeniu fiind extrem de numeroase. În cadrul NATO, în diverse publicaŃii regăsim definiŃia, conform căreia logistica reprezintă „... ştiinŃa planificării şi executării mişcării şi întreŃinerii forŃelor. În sensul cel mai cuprinzător cuprinde acele aspecte ale acŃiunilor şi operaŃiilor militare care se referă la: proiectarea şi dezvoltarea, achiziŃia, depozitarea, transportul, distribuŃia, mentenanŃa, evacuarea şi controlul tehnicii şi materialelor; transportul personalului; achiziŃia sau construcŃia, mentenanŃa, repartizarea şi exploatarea de facilităŃi; achiziŃia sau furnizarea de servicii; sprijinul cu servicii medicale şi de sănătate”11. După cum se poate observa, definiŃiile logisticii din Armata României şi de la nivelul NATO corespund ceea ce, în opinia noastră reprezintă un efort de uniformizare, în domeniu, al factorilor decidenŃi din Ńara noastră, ceea ce contribuie la accelerarea procesului de transformare.

Dacă logistica reprezintă ştiinŃa planificării şi executării mişcării şi întreŃinerii forŃelor, căile şi modalităŃile, respectiv activităŃile desfăşurate de structurile de sprijin logistic în această direcŃie sunt subsumate unui alt concept, acela de sprijin logistic. Astfel, în conformitate cu cele prezentate anterior, precum şi cu reglementările existente la nivelul NATO, dar şi în Armata României, sprijinul logistic reprezintă „... totalitatea activităŃilor ce se desfăşoară de către structurile logistice, în scopul asigurării forŃelor cu tot ceea ce le este necesar pentru menŃinerea suportului logistic necesar ducerii acŃiunilor militare”12.

În cadrul NATO, conceptul de sprijin logistic este definit ca fiind modul în care structurile de sprijin logistic asigură „... sprijinul comandantului ForŃei MultinaŃionale (Joint Force Commander/JFC) pe timpul desfăşurării operaŃiilor multinaŃionale cu eficienŃă şi economicitate, prin optimizarea şi utilizarea soluŃiilor de sprijin multinaŃional”13. 11 AAP-6, Glosar cu termeni şi definiŃii NATO, Brussels, 2002, p. 2-L-5. 12 SMG/L- 1, Doctrina logisticii operaŃiilor întrunite, Bucureşti, 2008, p. 11. 13 Allied Joint Logistic Doctrine, AJP-4 (A), december 2003, p. 1-5.

NECLASIFICAT


Principiile sprijinului logistic. Principiile luptei armate, indiferent de forma sau tipul conflictului sau războiului aflat în derulare sunt completate, întotdeauna cu principiile specifice categoriilor de forŃe, specialităŃilor militare etc., printre care şi cele ale sprijinului logistic. Dorim să evidenŃiem faptul că între toate aceste seturi de principii, cât şi între principii diferite, de altfel, sunt stabilite conexiuni şi legături, care scot în evidenŃă nu numai faptul că unele depind de celelalte ci mai ales că aplicarea unora dintre ele devine irelevantă fără implementarea celorlalte.

Comandantul ForŃei MultinaŃionale deŃine ca şi organ de conducere cu atribuŃii generale, în domeniul logistic, o serie de atribuŃii specifice care trebuiesc puse în practică şi, în mod evident, susŃinute prin autoritatea cu care este investit. În acest sens, în continuare prezentăm principiile sprijinului logistic, în cadrul operaŃiilor de stabilitate şi sprijin conduse de către NATO14: responsabilitatea colectivă; autoritatea; întâietatea cerinŃelor operaŃionale; cooperarea şi încrederea reciprocă; coordonarea; nivelul stocurilor; suficienŃa; eficienŃa; flexibilitatea; vizibilitatea şi transparenŃa; simplitatea; multinaŃionalitatea.

În sensul celor prezentate, dorim să evidenŃiem faptul că, în desfăşurarea operaŃiilor de stabilitate şi sprijin, cooperarea implică nu numai încrederea reciprocă, statuarea clară a intenŃiilor, cât mai ales înŃelegerea nevoilor pentru realizarea unităŃii de efort a forŃelor aflate în subordine15.

Suntem de părere că pentru coordonarea activităŃilor de sprijin logistic al forŃelor introduse în teatrul de operaŃii se impune o legătură strânsă între toate structurile logistice din zona de responsabilitate şi presupune „... realizarea din timp a înŃelegerilor generice şi permanente corespunzătoare”16.

DirecŃii de acŃiune în domeniul sprijinului logistic, în operaŃiile de stabilitate şi sprijin desfăşurate sub comanda ONU, NATO şi UE. ExperienŃa acumulată în ultimele operaŃii de stabilitate şi sprijin, din Irak, Afganistan, Libia sau mai nou, Ciad evidenŃiază faptul că, indiferent din ce organizaŃie internaŃională de securitate fac parte statele contribuitoare cu trupe sunt responsabile, în mare măsură pentru asigurarea unui sprijin logistic efectiv şi eficient structurilor de forŃe şi personalului de stat major dislocat în zona de operaŃii întrunită.

Pentru participarea la operaŃiile de stabilitate şi sprijin, Ńările contribuitoare cu trupe au responsabilitatea primară pentru echiparea şi înzestrarea forŃelor proprii cu tehnică, echipamente şi stocurile de materiale prevăzute de ordinul de operaŃii pentru participarea la acŃiunea militară a comandantului Comandamentului ForŃei MultinaŃionale şi, în mod individual sau colectiv, pentru furnizarea resurselor logistice necesare sprijinului forŃelor combatante dislocate în teatrele de operaŃii17.

Responsabilitatea comună a organizaŃiilor şi TCNs de asigurare a sprijinului logistic forŃelor participante la operaŃia de stabilitate şi sprijin prevede pentru acestea din urmă controlul asupra resurselor proprii, respectiv punerea acestora la dispoziŃia MFC, prin mecanismul cunoscut şi practicat, de Transfer al AutorităŃii. 14 Allied Joint Doctrine for Logistics AJP-4 (B), ratification draft, NATO, HQ SACT, Logistics Branch, 7857 Blandy Road, Suite 100, Norfolk, Virginia, p. 2-1; NATO Logistic Handbook, SNLC Secretariat International Staff, Defence Policy and Planning Division, Logistics NATO HQ, 1110 Brussels, 2007, p. 83. 15 FT-1, Doctrina operaŃiilor forŃelor terestre, nr. SMG-64, Bucureşti, 2006, p. 128. 16 SMG/L- 1, Doctrina logisticii operaŃiilor întrunite, Bucureşti, 2008, art. 12, aln. 2. 17 Allied Joint Doctrine for Logistics AJP-4 (B), ratification draft, NATO, HQ SACT, Logistics Branch, 7857 Blandy Road, Suite 100, Norfolk, Virginia, p. 2-3.

NECLASIFICAT


Pentru a asigura tuturor forŃelor din subordine, sprijinul logistic necesar comandantul ForŃei MultinaŃionale, prin personalul de specialitate din subordine (secŃia CJ4, respectiv MJLC sau JLSG) trebuie să identifice şi necesarul de fonduri financiare pe linie de comunicaŃii şi informatică, pachetele de capabilităŃi (Capability Packages/CP), HNS, Aranjamente de Transport, cerinŃele pe linia Statutului ForŃei (Status of Force Agreement/SOFA), de sprijin logistic, sprijin medical etc.18.

Căi şi modalităŃi de proiectare a sprijinului logistic din perspectiva acordurilor şi aranjamentelor internaŃionale. Asigurarea sprijinului logistic în operaŃiile de stabilitate şi sprijin desfăşurate sau în curs de desfăşurare a demonstrat că sistemul logistic bazat pe acumulările masive de forŃe şi mijloace de stocuri mari de materiale nu mai este de actualitate, ultima operaŃie multinaŃională în care un astfel de sistem a funcŃionat fiind Primul Război din Golf, din anul 1991.

Ulterior, pe măsura acceptării şi implicării tot mai mult a organizaŃiilor internaŃionale, guvernamentale, nonguvernamentale, a operatorilor economici internaŃionali dar şi a unora locali, în planificarea şi desfăşurarea operaŃiilor de stabilitate şi sprijin s-au produs modificări atât de ordin conceptual (doctrinar), organizaŃional şi acŃional (procesual). În acest sens, pe măsura implicării în noi astfel de acŃiuni militare, atât ONU, cât şi NATO (UE) au trecut încetul cu încetul, în special ultimele două organizaŃii de la sistemele clasice de sprijin logistic (liniare) la sisteme de sprijin logistic moderne, bazate pe configuraŃia reŃelelor de comunicaŃii (spiŃe/spoke) şi a punctelor de translaŃie (butuc/hub).

Aspecte teoretice privind conceptul de sistem logistic. Pentru a aborda aspectele teoretice privind sistemul logistic considerăm ca necesar ca înainte de toate să scoatem în relief faptul că, de o bună perioadă de timp, NATO, UE şi statele membre derulează activităŃi de reconfigurare a sistemelor logistice proprii, pe baza proceselor de transformare derulate şi a obiectivelor, respectiv a priorităŃilor stabilite, pe diverse termene, la nivel organizaŃional.

În opinia noastră, pentru a realiza un sistem logistic performant, care să răspundă nevoilor forŃelor combatante de asigurare a unui sprijin eficient şi eficace, la momentul oportun şi la timpul potrivit, atât ONU, NATO şi UE trebuie să aibă în vedere şi să ia în considerare, respectiv să reanalizeze principiile de funcŃionare ale logisticii, precum şi responsabilităŃile structurilor (naŃionale şi internaŃionale) care fac parte, la un moment dat, din sistem. Odată stabilit şi implementat la nivelul teatrului de operaŃii, un sistem de sprijin logistic trebuie să asigure libertatea de mişcare şi capacitatea de acŃiune necesară forŃelor participante, în conformitate cu deciziile şi intenŃiile comandantului ForŃei MultinaŃionale.

Sistemul reprezintă, conform dicŃionarelor aflate în uz 1) „... un ansamblu de elemente (principii, reguli, forŃe etc.) dependente între ele şi formând un tot organizat, care pune ordine într-un domeniu de gândire teoretică, reglementează clasificarea materialului într-un domeniu de ştiinŃe ale naturii sau face ca o activitate practică să funcŃioneze potrivit scopului urmărit” sau 2) „... un ansamblu de elemente (materiale sau ideale) cu anumite trăsături comune care formează un tot organizat” sau 3) „... un mod de organizare a unui proces, a unei activităŃi”19. 18 Allied Joint Logistic Doctrine, AJP-4 (A), december 2003, p. 1-12. 19 DEX online, http://dexonline.ro, accesat în 18.03.2013, orele 16.43.

NECLASIFICAT


Din punctul de vedere al definiŃiilor prezentate, dorim să evidenŃiem faptul că sistemul logistic este şi el definit ca fiind „... ansamblul resurselor fizice, al infrastructurii informatice, al persoanelor şi procedurilor care fac posibil fluxul de bunuri şi transmiterea de informaŃii de la punctul de origine – aprovizionarea cu materii prime – până la punctul de utilizare/consum – recepŃia produselor finite de către clienŃii finali”20. Fiind o definiŃie preluată din mediul civil, dorim să scoatem în relief faptul că ea evidenŃiază atât relaŃia de condiŃionalitate între existenŃa sistemului logistic şi fluxul de bunuri, cât şi faptul că sistemul logistic este dezvoltat şi funcŃionează între cele două limite cunoscute şi anume sursa de materii prime şi destinaŃia finală a produselor rezultate din procesul de transformare.

Aspecte normative şi structurale privind căile şi modalităŃile de proiectare a sistemului logistic în operaŃiile de stabilitate şi sprijin. Sistemul de sprijin logistic proiectat să funcŃioneze în operaŃiile de stabilitate şi sprijin este, de cele mai multe ori, adaptat la resursele organizaŃiei multinaŃionale de securitate aflată la conducerea operaŃiei şi ia în considerare zona de desfăşurare a acesteia, Ńările contribuitoare cu trupe, contextul politico-militar existent în cadrul zonei de operaŃii întrunite şi arealul geografic care o înconjoară, respectiv resursele existente în aceste spaŃii şi la care ForŃa MultinaŃională are acces etc.

În ceea ce priveşte operaŃiile de stabilitate şi sprijin conduse de către NATO, dorim să evidenŃiem faptul că, sprijinul logistic, pentru toate forŃele din subordinea comandantului ForŃei MultinaŃionale este asigurat de organele de conducere, planificare şi execuŃie de la nivelul celor trei linii de sprijin logistic organizate în teatrul de operaŃii, astfel: linia a III-a de sprijin logistic (locŃiitorul pentru sprijin al comandantului ForŃei MultinaŃionale, secŃia logistică de la nivelul comandamentului MF, comandamentul Grupului Întrunit de Sprijin Logistic (Joint Logistic Support Group/JLSG), structurile de sprijin logistic de la nivelul componentelor de forŃe; Elementele de Sprijin NaŃional ale TCNs; linia a II-a de sprijin logistic: unităŃile specializate de sprijin logistic, din subordinea JLSG; unităŃi de sprijin logistic multinaŃional integrat de tip MILU sau MIMU, respectiv de altă natură, unităŃi de sprijin logistic ale comandamentelor regionale, unităŃi de sprijin logistic ale TCN care îşi asumă rolul de łară Lider din punct de vedere Logistic (Logistic Lead Nation/LLN), łară cu Rol Specializat (Role Specialised Nation/RSN); linia I de sprijin logistic: structuri de sprijin logistic din organica contingentelor naŃionale, structuri primite în sprijin de la linia a II-a de sprijin logistic.

Rolul aranjamentelor de sprijin logistic în proiectarea şi asigurarea sprijinului logistic în operaŃiile de stabilitate şi sprijin. Aranjamentele de sprijin logistic multinaŃional reprezintă o componentă extrem de importantă a efortului derulat în acest domeniu, atât al organizaŃiei internaŃionale de securitate care îşi asumă responsabilitatea conducerii operaŃiei de stabilitate şi sprijin cât şi al statelor participante cu trupe la acŃiunea militară.

Aranjamentele/acordurile de sprijin logistic multinaŃional reprezintă rezultatul cooperării internaŃionale în domeniul logistic şi asigură, după cum precizam „... utilizarea optimă şi eficace a resurselor logistice destinate sprijinului logistic al 20 Vasiliu, C., MărunŃelu, I., Felea, M., Caraiani, Gh., Logistica şi distribuŃia mărfurilor, Note de curs, Editura Academiei de Studii Economice, Bucureşti, 2008, facultate.regielive.ro, accesat în 29.03.2013, orele 18.23.

NECLASIFICAT


forŃelor participante la desfăşurarea operaŃiilor întrunite, inclusiv a celor locale, puse la dispoziŃie în cadrul sprijinului naŃiunii gazdă”21.

Memorandumul/Acordul de ÎnŃelegere (Memorandum of Understanding/MOU) reprezintă documentul cadru care conŃine o serie de principii cu caracter de generalitate în ceea ce priveşte utilizarea resurselor logistice în operaŃiile de stabilitate şi sprijin. Din acest punct de vedere se apreciază că MOU poate şi trebuie folosit ca document de bază pe timpul negocierilor demarate între părŃi

Un alt document care se încheie în domeniul cooperării logistice internaŃionale este (Acordul Tehnic/Technical Agreement/TA) cel care stabileşte o serie de proceduri generale în domeniul sprijinul logistic.

Sprijinul logistic al naŃiunii lider (Logistics Lead Nations/LLN) scoate în evidenŃă rolul asumat de către una dintre TCNs participante la operaŃia de stabilitate şi sprijin prin care aceasta îşi asumă responsabilitatea pentru coordonarea şi/sau oferirea unei game extinse de bunuri materiale şi servicii de campanie pentru celelalte TCNs sau cel puŃin pentru o parte a acestora22.

Sprijin logistic prin naŃiune specializată presupune asumarea de către o TCN participantă la operaŃia de stabilitate şi sprijin a responsabilităŃii pentru furnizarea pentru structurile şi personalul de stat major din subordinea ForŃei MultinaŃionale, la nivelul întregului teatru de operaŃii sau numai pentru anumite zone (regiuni) din arealul geografic menŃionat, pentru asigurarea bunurilor materiale specifice anumitor clase de materiale sau a anumitor servicii de campanie.

Sprijinul Contractorilor pentru OperaŃii (SCO) nu reprezintă o opŃiune nouă de sprijin logistic specifică acordurilor multinaŃionale, ci mai degrabă o evidenŃiere a rolului jucat, înainte vreme (în Manualul logistic NATO din 2007 şi AJP 4-9 din 2005) de către Serviciile de sprijin logistic de la o terŃă parte (Third Party Logistic Support Services/TPLSS). Astfel, TPLSS semnifică acele servicii, care pot fi „... asigurate de către un agent economic pe baza unor convenŃii dinainte planificate, care prevăd obligativitatea acestuia de a sprijini forŃele în cazul unor operaŃii”23.

Managementul sprijinului logistic în operaŃiile de stabilitate şi sprijin. Derularea operaŃiilor de stabilitate şi sprijin sub egida ONU şi comanda ONU, NATO şi UE, precum şi a celor care au avut loc în regim de coaliŃie de forŃe scoate în evidenŃă o realitate cunoscută a perioadei pe care o parcurgem, rolul şi importanŃa activităŃilor de sprijin logistic desfăşurate de organele de conducere şi de execuŃie logistice pentru asigurarea succesului operaŃiilor. În acest sens, suntem de părere că numai o abordare integrată, teoretică şi practică poate defini locul şi rolul structurilor logistice în atingerea obiectivelor ForŃelor MultinaŃionale, concomitent cu schimbarea unei percepŃii învechite asupra modului în care logistica poate planifica, organiza şi executa operaŃii specifice. În sensul celor prezentate, considerăm ca absolut necesar să scoatem în evidenŃă caracteristicile şi particularităŃile managementului sprijinului logistic în astfel de operaŃii militare, prin punerea în acelaşi plan a efortului naŃional şi a celui multinaŃional, a celui organic şi a celui interorganizaŃional, a celui întrunit şi a celui integrat. 21 SMG/L-1, Doctrina logisticii operaŃiilor întrunite, Bucureşti, 2008, art. 29, aln. 2. 22 Modes of multinational logistic support, AJP-4.9, NATO Standardization Agency, Bruxelles, November, 2005, p. 2-1. 23 SMG/L-1, Doctrina logisticii operaŃiilor întrunite, Bucureşti, 2008, art. 25, aln. 8; Modes of multinational logistic support, AJP-4.9, NATO Standardization Agency, Bruxelles, November, 2005, p. 5-1.

NECLASIFICAT


ConsideraŃii privind comanda şi controlul sprijinului logistic în operaŃiile de stabilitate şi sprijin. ExperienŃa acumulată de organizaŃii de securitate internaŃională precum ONU, NATO, UE sau OSCE evidenŃiază faptul că relaŃiile de comandă şi control stabilite la nivelul unei ForŃe MultinaŃionale sunt diferite de la caz, la caz şi de la o situaŃie la alta. În acest sens, este evident faptul că şi sistemul relaŃiilor de comandă şi control din domeniul logistic trebuie să se adapteze realităŃilor impuse de modul de organizare a forŃelor implicate, de tipul operaŃiei de stabilitate şi sprijin şi de condiŃiile concrete din teren.

Din punct de vedere conceptual, comanda reprezintă „... autoritatea pe care un comandant o exercită, în mod legal, asupra subordonaŃilor săi, în virtutea gradului sau funcŃiei. Comanda include autoritatea şi responsabilitatea pentru utilizarea eficientă a resurselor disponibile şi pentru planificarea angajării, organizării, direcŃionării, coordonării şi controlului forŃelor în vederea îndeplinirii sarcinilor încredinŃate”24. Totodată, comanda include şi responsabilitatea pentru starea de sănătate, bunăstarea, moralul şi disciplina personalului structurii de forŃe.

În actul de conducere a operaŃiilor militare, controlul reprezintă „... reglarea/ aranjarea forŃelor şi funcŃiunilor de luptă, în scopul îndeplinirii sarcinilor primite, în conformitate cu intenŃia comandantului”25. Din punct de vedere logistic, controlul asigură prezervarea autorităŃii comandantului, legal investită, în scopul monitorizării procesului de planificare, organizare, coordonare şi executare a activităŃilor specifice, destinate asigurării sustenabilităŃii forŃelor din subordine.

La nivel strategic, structurile cu responsabilităŃi în materie de comandă, control şi coordonare, după experienŃa acumulată şi conceptele de sprijin logistic ale ONU, NATO şi UE, pot fi, de la caz la caz şi în funcŃie de situaŃie (Articol 5 sau non Articol 5) următoarele:

În cazul operaŃiilor de stabilitate şi sprijin conduse de către Uniunea Europeană, la nivel strategic regăsim, din punct de vedere politico-militar, Statul Major al Uniunii Europene (European Union Military Staff/EUMS), care are în subordine, la nivel strategic Comandamentul Militar al Uniunii Europene (European Union Military Command/EUMC) iar din punct de vedere logistic, un Centru de Coordonare Logistică cu al său Comandament pentru OperaŃii26.

La nivel operativ, pe linie de comandă şi control, în cadrul operaŃiilor de stabilitate şi sprijin, regăsim Centrul Aliat de Coordonare a Mişcării (Allied Movement Coordination Centre/AMCC) care este structura responsabilă de conducerea planificării procesului de dislocare la nivel strategic, respectiv, comandamentul ForŃei MultinaŃionale Întrunite (Joint Force Command/JFC) sau comandamentul ForŃei Întrunite Dislocabile (Deployable Joint Force/DJF)27.

Atât în operaŃiile de stabilitate şi sprijin conduse de către NATO, cât şi în cele conduse de către UE, la nivel operativ putem regăsi un Comandament al Grupului Întrunit de Sprijin Logistic (Joint Logistic Support Group Headquarters/JLSG HQ) 24 FT/I – 2, Manualul pentru luptă al batalionului de infanterie, Făgăraş, 2011, art. 0203. 25 FT/I – 2, Manualul pentru luptă al batalionului de infanterie, Făgăraş, 2011, art. 0233. 26 EU Concept for Logistic Support for EU-led Military Operations, Council Of The European Union, Brussels, 8641/11, COSDP 320, CSDP/PSDC 177, EEAS, 4 April 2011, p. 7. 27 NATO Logistics Handbook, LC Secretariat, International Staff, Logistics Capabilities Section, Defence Policy and Planning Division, NATO HQ, 1110 Brussels, Belgium, November 2012, p. 11.

NECLASIFICAT


care poate lua locul MJLC-ului, respectiv un Centru de Coordonare Logistică în cadrul/la nivelul comandamentului ForŃei MultinaŃionale.

La nivel tactic, de regulă, pentru toate cele trei organizaŃii menŃionate, sistemul de comandă şi control al forŃelor participante la operaŃia de stabilitate şi sprijin cuprinde organele de planificare şi conducere a sprijinului logistic, aflate fie în subordinea diviziilor multinaŃionale, brigăzilor multinaŃionale, în cazul NATO28, a Comandamentului de Sprijin Logistic, în cazul UE29, respectiv a structurilor de sprijin logistic de la nivelul contingentelor naŃionale.

Roluri şi responsabilităŃi în asigurarea sprijinului logistic în operaŃiile de stabilitate şi sprijin. Rolurile şi responsabilităŃile stabilite pentru structurile participante vizează posibilităŃile şi capabilităŃile deŃinute şi cele care ar trebui să fie deŃinute de acestea. Rolurile şi responsabilităŃile sunt diferite, de la caz la caz şi de la o operaŃie la alta, unele dintre ele având caracter de permanenŃă.

A. NaŃiunile. De regulă, fie că operaŃia se desfăşoară sub egida ONU şi comanda ONU, NATO sau UE, naŃiunile deŃin principala responsabilitate pentru sprijinul logistic al forŃelor dislocate în cadrul teatrului de operaŃii. SituaŃia nu se schimbă nici în operaŃiile de stabilitate şi sprijin de tip coaliŃie, naŃiunile contribuitoare cu trupe deŃin în continuare prima responsabilitate pentru asigurarea sustenabilităŃii trupelor la nivelul teatrului de operaŃii30.

B. Elementele de Sprijin NaŃional. Participarea cu forŃe şi mijloace la operaŃiile de stabilitate şi sprijin, sub egida ONU, comanda ONU, NATO sau UE, impune TCNs să transfere autoritatea de comandă şi control (OPCON, de regulă) asupra structurilor combatante şi a structurilor de sprijin logistic organice (cu excepŃia NSE, în marea majoritate a cazurilor) către comandantul ForŃei MultinaŃionale.

C. Cartierul General al NATO, prin structurile din subordine are o serie de responsabilităŃi în ceea ce priveşte sprijinul logistic al operaŃiilor de stabilitate şi sprijin, prezentate în continuare. Astfel, Consiliul Nord-Atlantic (North Atlantic Council/NAC) şi Comitetul de Planificare a Apărării (Defence Planning Commitee/ DPC) asigură, prin intermediul Secretariatului InternaŃional (International Staff/ IS), politicile şi orientările în domeniul logistic, la nivel strategic31.

D. Comandamentele Strategice NATO elaborează orientările de nivel strategic şi doctrinele pe domenii de responsabilitate ale logisticii, în care se regăsesc căile şi modalităŃile, tacticile, tehnicile, procedeele, procedurile de operare standard în domeniul abordat. Astfel, SHAPE asigură dezvoltarea planurilor de nivel strategic de comun acord cu comandantul ForŃei MultinaŃionale şi în colaborare cu naŃiunile.

E. Comandantul ForŃei MultinaŃionale (ONU, NATO, UE) deŃine, alături de naŃiuni şi de structurile menŃionate anterior, responsabilităŃi în asigurarea sprijinului logistic pentru ForŃa MultinaŃională. Astfel, el este responsabil de planificarea sprijinului logistic, în acest sens, prin personalul de specialitate 28 B.P., Mocanu, Logistica trupelor angajate în acŃiuni de luptă în afara graniŃelor României, teză de doctorat, Editura UniversităŃii NaŃionale de Apărare „Carol I”, fondul de carte al Bibliotecii UniversităŃii NaŃionale de Apărare „Carol I”, Bucureşti, 2006, p. 102. 29 EU Concept for Logistic Support for EU-led Military Operations, Council Of The European Union, Brussels, 8641/11, COSDP 320, CSDP/PSDC 177, EEAS, 4 April 2011, p. 42. 30 Allied Joint Doctrine for Logistics AJP-4 (B), ratification draft, NATO, HQ SACT, Logistics Branch, 7857 Blandy Road, Suite 100, Norfolk, Virginia, p. 1-2. 31 Allied Joint Logistic Doctrine, AJP-4 (A), Bruxelles, december 2003, pp. 1-10.

NECLASIFICAT


elaborând planuri şi anexe specifice în sprijinul procesului de planificare strategică derulat la nivelul CS care se află la coducerea operaŃiei de stabilitate şi sprijin.

Materializarea multinaŃionalităŃii în asigurarea sprijinului logistic în operaŃiile de stabilitate şi sprijin. Desfăşurarea, în ultima perioadă de timp a unor operaŃii de stabilitate şi sprijin, de mare anvergură, precum cele din Irak şi Afganistan a evidenŃiat, dacă mai era necesar, o caracteristică a sprijinului logistic care se manifestă, tot mai pregnant, pe măsura trecerii timpului şi anume multinaŃionalitatea în logistică.

Materializarea multinaŃionalităŃii în domeniile funcŃionale ale sprijinului logistic în operaŃiile de stabilitate şi sprijin. Aprovizionarea/reaprovizionarea bunurilor şi materialelor necesare ForŃei MultinaŃionale (structurilor din compunerea acesteia) atrage responsabilitatea TCNs de asigurare a necesarului de bunuri pentru un sprijin logistic de calitate al forŃelor care participă la operaŃiile de stabilitate şi sprijin. Din punctul de vedere al responsabilităŃii comune pe care unele din organizaŃiile aflate la conducerea operaŃiilor de stabilitate şi sprijin le au dorim să evidenŃiem faptul că, încă de la intrarea forŃelor în cadrul teatrului de operaŃii, comandantul ForŃei MultinaŃionale îşi asumă, în limita mandatului său, controlul resurselor avute la dispoziŃie şi a mijloacelor prin transferul de autoritate.

Managementul nivelului stocurilor în operaŃiile de stabilitate şi sprijin conduse de către NATO (UE) asigură metoda necesară de calcul a zilelor de aprovizionare (Days of Supply/DOS). Nivelul stocurilor de materiale, indiferent de structura aflată la comanda operaŃiei de stabilitate şi sprijin se determină în baza acordului (declaraŃiei) de sustenabilitate, agreat (ă) de TCNs, acesta fiind prevăzut în anexa de sprijin logistic la planul (ordinul) de operaŃii32.

Mişcarea şi transportul (Movement and Transportation/M&T) asigură cadrul legal de desfăşurare a întregului spectrul de activităŃi legate de structuri (unităŃi), facilităŃi şi echipamente de transport (manipularea materialelor), respectiv a infrastructurii necesare dislocării, susŃinerii şi redislocării forŃelor multinaŃionale pe timpul executării unei operaŃii de stabilitate şi sprijin. Din această perspectivă, la nivelul celor trei organizaŃii internaŃionale de securitate, ONU, NATO şi UE sunt depuse eforturi permanente pentru dezvoltarea cadrului legal şi organizatoric, necesar mişcării şi transportului precum şi pentru implementarea unui sistem integrat şi echilibrat de control al mişcării şi al operaŃiunilor efectuate în terminale.

Modurile de transport vizează cele trei medii de deplasare (terestru, aerian şi naval) cu subdiviziunile lor rutier şi pe cale ferată, în cazul transportului terestru, aripă fixă şi aripă rotativă, în cazul transportului aerian, respectiv maritim şi fluvial, în cazul transportului naval (Inland Surface Transport/IST).

MentenanŃa. În ceea ce priveşte mentenanŃa organizată şi desfăşurată în operaŃiile de stabilitate şi sprijin dorim să evidenŃiem faptul că întreg ansamblul de activităŃi are, de regulă, o importantă componentă naŃională, aceasta în funcŃie de nivelul de standardizare al tehnicii şi echipamentelor introduse în zona de operaŃii, respectiv de organizaŃia aflată la conducerea operaŃiei multinaŃionale.

În cadrul operaŃiilor de stabilitate şi sprijin conduse de către ONU, soluŃiile de realizare a mentenanŃei autovehiculelor introduse în zona de misiune vizează: 32 L – 1, Regulamentul logisticii operaŃiilor întrunite, Bucureşti, 2008, art. 29, aln. 2.

NECLASIFICAT


atribuirea întregii responsabilităŃi unui singur stat (łară cu Rol Specializat), metodă considerată ca fiind mai eficientă prin simplitatea şi economicitatea ei; împărŃirea responsabilităŃii între două sau mai multe state participante la operaŃii, ceea ce presupune interdependenŃa între acestea, dar şi nedeŃinerea controlului total de către vreunul din statele respective (acord bi sau multilateral); descentralizarea, când ONU răspunde de tot sprijinul logistic al operaŃiei de stabilitate şi sprijin, ceea ce implică stabilirea de responsabilităŃi de conducere şi execuŃie în domeniu, pentru toate Ńările participante la operaŃie, în domeniul mentenanŃei.

Sprijinul medical evidenŃiază materializarea funcŃiei specifice în pregătirea şi desfăşurarea operaŃiilor de stabilitate şi sprijin conduse de către ONU, NATO şi UE. Fără îndoială, asigurarea sprijinului medical în acest tip de operaŃii cuprinde un întreg ansamblu de măsuri care include acordarea ajutorului medical de urgenŃă, asistenŃa medicală de specialitate, protecŃia medicală a forŃelor, cercetarea medicală, evacuarea medicală (terestră, aeriană sau navală, după caz) etc.

MultinaŃionalitatea în domeniul abordat se manifestă, inclusiv în realizarea sistemului de sprijin medical organizat la nivelul ForŃei MultinaŃionale, care include structurile specializate, de la nivel tactic, formaŃiunile medicale ROL 1 şi ROL 2 (de regulă, responsabilitate naŃională) - facilităŃi restrânse (-) şi facilităŃi extinse (+) şi de la nivel operativ ROL 3, urmând ca asistenŃa medicală de lungă durată, în vederea redobândirii capacităŃii fizice a răniŃilor şi bolnavilor să fie asigurată în formaŃiunile medicale ROL 4 situate, în afara teritoriului naŃional.

Infrastructura. În opinia noastră, abordarea infrastructurii din perspectiva participării la operaŃii de stabilitate şi sprijin ar trebui tratată prin detalierea corespunzătoare a celor patru componente importante ale sale şi anume cazarea şi cartiruirea trupelor, asigurarea infrastructurii de transport (asigurarea căilor de comunicaŃii), geniul pentru logistică (Infrastructure Engineering for Logistics/IEL) şi, nu în ultimul rând, administrarea patrimoniului imobiliar.

Asigurarea căilor de comunicaŃii reprezintă o altă componentă importantă a infrastructurii, prin care, ForŃa MultinaŃională asigură mişcarea şi transportul personalului şi al echipamentelor (materialelor) aferente îndeplinirii misiunilor de către acesta, în teatrul de operaŃii.

Administrarea patrimoniului imobiliar al ForŃei MultinaŃionale reprezintă o altă componentă extrem de importantă desfăşurată de structurile de specialitate de la nivelul ForŃei MultinaŃionale în cadrul operaŃiilor de stabilitate şi sprijin conduse de către ONU, NATO şi UE. Implicarea organelor de specialitate de la nivelul ForŃei MultinaŃionale depinde, în mare măsură, de rolul şi responsabilităŃile asumate de către łara Gazdă a operaŃiei, caz în care comandantul ForŃei MultinaŃionale va avea o implicare diferită.

Serviciile de campanie ca domeniu funcŃional al sprijinului logistic acoperă asigurarea cu personal calificat în sprijinul forŃelor combatante sau a activităŃilor logistice. Aici pot fi incluse hrănirea efectivelor, îmbăierea efectivelor, spălarea lenjeriei şi curăŃatul echipamentului, serviciile poştale şi de curierat şi deratizarea şi dezinsecŃia. Întrucât, în legislaŃia specifică domeniului logistic militar, în Armata României, serviciile funerare sunt considerate domeniu conex al sprijinului logistic, vom trata această problematică în conformitate cu prevederile regulamentare din

NECLASIFICAT


armata noastră, ca de altfel şi celelalte domenii conexe, indiferent că ele fac parte sau nu din legislaŃia specifică ONU, NATO sau UE.

Sprijinul NaŃiunii Gazdă reprezintă în opinia noastră un factor extrem de important în analiza efectuată asupra procesului de planificare a operaŃiilor de stabilitate şi sprijin şi, implicit asupra sprijinului logistic acordat forŃelor participante la acŃiunea militară. Astfel, Sprijinul NaŃiunii Gazdă poate contribui la micşorarea efortului logistic organic al ForŃei MultinaŃionale şi al tuturor TCNs participante la operaŃia de stabilitate şi sprijin fiind rodul asistenŃei asigurate de către guvernul unei naŃiuni pentru a oferi sprijin din propriile sale resurse pentru una sau mai multe naŃiuni care desfăşoară acŃiuni în sau prin acea Ńară, care să includă survol aerian şi/sau acorduri de tranzit pe teritoriile lor suverane.

Contractarea scoate în evidenŃă o realitate a mediului operaŃional în care se desfăşoară, mai nou, operaŃiile de stabilitate şi sprijin şi anume faptul că, activităŃile de achiziŃie a bunurilor materiale şi serviciilor de campanie devin din ce în ce mai importante, în ceea ce priveşte sprijinul logistic al acestui tip de acŃiuni militare, indiferent de organizaŃia internaŃională de securitate aflată la comandă.

Contractarea reprezintă un instrument extrem de important, la îndemâna comandantului ForŃei MultinaŃionale care poate fi utilizată pentru a căpăta acces la resurse şi servicii suplimentare. În operaŃiile de stabilitate şi sprijin, desfăşurate sub comanda NATO, Şeful Contractării (Head of Contracts/HOC) de la nivelul Comandamentului Strategic (Strategic Command/SC) al AlianŃei aflat la conducerea acŃiunilor militare, asigură monitorizarea şi controlul asupra tuturor activităŃilor de contractare care utilizează fonduri comune ale NATO.

Cooperarea şi coordonarea sprijinului logistic cu naŃiunile non-NATO. Din perspectiva participării unui număr extins de astfel de organizaŃii, atât ONU, NATO sau UE trebuie să dezvolte relaŃii corespunzătoare de cooperare cu aceste organizaŃii, în special, cu cele care au acces la resursele locale şi care contribuie la asigurarea sprijinului logistic al forŃelor implicate în acŃiunea militară.

Cooperarea NATO cu Uniunea Europeană, în domeniul logistic scoate în relief faptul că, pentru operaŃile de stabilitate şi sprijin conduse de către UE, care necesită acces la capacităŃile şi resursele deŃinute de NATO, Uniunea va identifica acele active şi capacităŃile necesare şi va înainta la NATO solicitările de sprijin. În domeniul logisticii aceasta poate include ori dislocarea MJLC, ori a JLSG-ului33.

Cooperarea NATO cu OrganizaŃia NaŃiunilor Unite, în domeniul logistic evidenŃiază diferenŃele fundamentale între NATO şi ONU în ceea ce priveşte sprijinul logistic. Astfel, după cum se cunoaşte, ONU nu este responsabil numai pentru planificarea ci şi pentru implementarea sistemului propriu de sprijin logistic în fiecare din operaŃiile de stabilitate şi sprijin conduse.

Cooperarea NATO cu OrganizaŃia pentru Securitate şi Cooperare în Europa, în domeniul logistic evidenŃiază lipsa forŃelor militare, la dispoziŃie a OSCE, pentru a ajunge în zona de desfăşurare a operaŃiilor de stabilitate şi sprijin. Din aceste considerente, forŃele militare implicate într-o astfel de acŃiune militară vor fi cu siguranŃă alocate OSCE de către NATO, UE sau ONU34. 33 Allied Joint Doctrine for Logistics AJP-4 (B), ratification draft, NATO, HQ SACT, Logistics Branch, 7857 Blandy Road, Suite 100, Norfolk, Virginia, p. 2-12. 34 BI-SC Joint Operational Guidelines 13/01 Logistics, Bruxelles, January 2013, 2-15.

NECLASIFICAT


CAPITOLUL 3

CONTRACTAREA ÎN OPERAłIILE DE STABILITATE ŞI SPRIJIN. PRINCIPII ŞI STANDARDE DE OPERARE

OperaŃiile militare care au avut loc la începutul acestui început de mileniu

s-au purtat sub semnul necesităŃii adaptării la condiŃiile complexe ale unor teatre de operaŃii întinse în care, în acelaşi timp, aveau loc atât acŃiuni militare de luptă împotriva insurgenŃei, cât şi activităŃi de stabilizare şi reconstrucŃie. Pentru obŃinerea succesului dorit, aceste specificităŃi au generat necesitatea abordării comprehensive a întregii problematici, prin exercitarea cooperării inter-agenŃii, între forŃele militare şi ceilalŃi actori prezenŃi: organizaŃii internaŃionale de securitate, organizaŃii regionale, organizaŃii non-guvernamentale şi o diversitate de companii civile, denumiŃi, în continuare, contractori.

Contractarea în operaŃiile de stabilitate şi sprijin. Delimitări conceptuale, roluri şi responsabilităŃi în domeniu. La începutul secolului XXI, organizaŃiile militare din statele moderne ale lumii au căutat să-şi adapteze misiunile şi dimensiunea la provocările de securitate, precum şi la limitările şi restrângerile impuse de limitările financiare şi de resurse specifice perioadelor dificile prin care trecem. Reducerea dimensiunii forŃelor armate a determinat revederea unor domenii care pot fi parŃial acoperite prin utilizarea serviciilor ce pot fi atrase din societatea civilă. Acest fenomen s-a manifestat, mai ales, în domeniul logistic, în care raportul structuri militare – contractori s-a modificat sensibil în ultima perioadă şi s-a manifestat atât în ceea ce priveşte asigurarea serviciilor, pe timp de pace, în bazele naŃionale, cât şi în ceea ce priveşte sprijinul logistic în campanie.

Aspecte generale privind contractarea în operaŃiile de stabilitate şi sprijin. La nivelul NATO, contractarea (contracting) este considerată ca fiind actul

de dare în chirie, închiriere, în scopul obŃinerii de bunuri şi servicii din surse guvernamentale sau comerciale. Include descrierea bunurilor şi serviciilor solicitate, selecŃia şi solicitarea surselor de aprovizionare, pregătirea şi acordarea/atribuirea contractelor şi toate fazele managementului contractual.

În acelaşi document, procurarea (procurement) este considerată ca fiind o funcŃie organizaŃională care include dezvoltarea specificaŃiilor, analiza valorii (preŃului), cercetarea pieŃei, negocierea, activităŃile de contractare, managementul contractelor, controlul inventarului, recepŃia şi depozitarea.

Referitor la organizarea structurală şi la modul de acŃiune (procesual) al structurilor de contractare atât în cadrul NATO, cât şi al UE, acestea funcŃionează şi se relaŃionează cu structurile logistice, de la nivelul teatrului de operaŃii, iar în unele situaŃii chiar fac parte din ele (în cazul structurilor naŃionale ale TCNs, structurilor de mici dimensiuni etc.). Aceste structuri, se relaŃionează (subordonează) în diverse situaŃii elementelor structurale, cu aceeaşi destinaŃie, care se regăsesc pe teritoriul naŃional, aflate în afara autorităŃii comandanŃilor NATO.

Procedurile şi regulamentele financiare trebuie să guverneze administrarea fondurilor financiare pentru toate comandamentele NATO, în conformitate cu Tratatul Nord-Atlantic, care sunt finanŃate prin intermediul bugetului internaŃional.

NECLASIFICAT


Roluri şi responsabilităŃi în domeniul contractării în operaŃiile de stabilitate şi sprijin. Integrarea contractorilor. În ultima perioadă de timp, pe baza experienŃei acumulate, de către NATO în operaŃiile de stabilitate şi sprijin desfăşurate în spaŃii geografice diverse, la mare distanŃă de zonele de responsabilitate ale celor două organizaŃii internaŃionale de securitate, contractarea bunurilor şi serviciilor necesare forŃelor multinaŃionale a devenit un proces din ce în ce mai important şi, totodată “… un instrument semnificativ ce poate fi utilizat pentru obŃinerea accesului la resursele de pe plan local şi la alte materiale şi servicii necesare”35.

Statele Contribuitoare cu Trupe (NaŃiunile)36 utilizează sau pot pune în practică o serie de mecanisme cunoscute, utilizate de către NATO (UE) în marea majoritate a operaŃiilor de stabilitate şi sprijin, care îmbracă, cel mai adesea, forma aranjamentelor (acordurilor) de sprijin multinaŃional. În acest sens, dorim să evidenŃiem faptul că naŃiunile pun la dispoziŃia forŃelor participante resursele militare şi civile, prin mecanisme specifice (legi, hotărâri de guvern, reguli, regulamente, dispoziŃii, proceduri etc.), în vederea îndeplinirii obligaŃiilor asumate.

Cartierul General al NATO (Supreme Headquarter Allied Powers Europe/ SHAPE) deŃine responsabilităŃi specifice domeniului abordat. În acest sens, prin unele dintre mecanismele specifice Consiliului Nord-Atlantic (North Atlantic Council/NAC), Comitetului de Planificare a Apărării (Defence Planning Commitee/ DPC), Comitetului Militar de Buget (Militay Budget Committee/MBC), Comitetului de InvestiŃii (Investment Committee/IC) şi Comitetului Militar (Mlitary Committee/ MC), SHAPE elaborează şi iniŃiază directive în domeniului operaŃiilor de stabilitate şi sprijin în care participă organizaŃia, în care sunt abordate şi problematica contractării ca măsură eficientă de reducere a amprentei logistice la teren a structurilor organice militare.

Centrul MultinaŃional Logistic Întrunit (MJLC) are rolul de a coordona efortul logistic şi a asigura transparenŃa asupra desfăşurării efortului de sprijin logistic la nivelul întregului teatru de operaŃii.

Comandamentele Regionale şi comandamentele marilor unităŃi (unităŃilor) multinaŃionale şi naŃionale care acŃionează în operaŃia de stabilitate şi sprijin. În acest sens, dorim să evidenŃiem faptul că structurile implicate în asigurarea contractării sunt, la fel cum am menŃionat anterior, structurile de tip CJ8 (financiar-contabile) cele care înglobează atât entităŃile financiar-contabile, cât şi pe cele de contractare. Din acest punct de vedere, dorim să subliniem importanŃa abordării integrate a procesului de contractare, prin prisma bugetelor aprobate şi a mecanismelor de control existente, în domeniul financiar.

Resursele contractării şi structurile implicate în derularea activităŃilor specifice. Desfăşurarea procesului de planificare, angajare şi derulare a contractării suscită ample eforturi materiale, umane şi financiare de o complexitate deosebită, atât în ceea ce priveşte sursa şi modalităŃile de atragere, cât şi responsabilităŃile, pe relaŃiile furnizor - beneficiar, planificator - executant, dar şi din perspectiva efort comun - efort individual/naŃional.

Resursele contractării în operaŃiile de stabilitate şi sprijin. Din punct de vedere al resurselor angajate în procesul de contractare, prin implicaŃiile şi 35 SMG/L-1, Doctrina logisticii operaŃiilor întrunite, Bucureşti, 2008, p. 36. 36 AJP-4 (A), Allied Joint Logistic Doctrine, December, 2003, p 1-25.

NECLASIFICAT


mecanismele declanşate, pot fi evidenŃiate trei tipuri principale de resurse, astfel: resursele umane: structuri, personal, specialişti aparŃinând forŃelor dislocate în teatrul (aria) de operaŃii, contractorilor internaŃionali şi locali, agenŃiilor specializate ale NATO organizaŃiilor internaŃionale atât guvernamentale, cât şi nonguvernamentale, naŃiunilor membre ale celor două organizaŃii, respectiv ale celor care nu sunt membre sau deŃin un statut special etc.; resursele financiare alocate de către organizaŃii, statele membre, nonmembre, agenŃii, alte organisme participante la operaŃia de stabilitate şi sprijin; resursele materiale, materializate în bunuri şi servicii puse la dispoziŃia personalului participant la acŃiunea militară, prin contractare.

Organe implicate în contractarea în operaŃiile de stabilitate şi sprijin. La nivelul NATO, organele de conducere cu atribuŃii generale şi cele cu

atribuŃii de specialitate, în domeniul contractării îşi desfăşoară activitatea în cadrul structurilor financiare aflate sub directa îndrumare a LocŃiitorului Asistent al Secretarului General al organizaŃiei pentru Resursele Financiare (Deputy Assistant Secretary General for Financial Resources/DSAG FR). Din acest punct de vedere, structura financiară, de la nivelul NATO face parte din cadrul Diviziei de Management Executiv, fiind organizată pe două servicii diferite: Serviciul de Buget şi Analiză Financiară şi Serviciul AchiziŃii şi Aprovizionare.

Controlorul Financiar (Financial Controler/FC). Regulamentele din domeniul financiar ale NATO (NATO Financial Rules/NFR) şi Regulile şi Procedurile Financiare (Financial Rules and Procedures/FRP) ale aceleaşi organizaŃii sunt aplicabile în toate activităŃile de contractare.

Şeful Contractării ACO şi ACT. În privinŃa rolurilor şi responsabilităŃilor, în operaŃiile de stabilitate şi sprijin conduse de NATO, în domeniul abordat, la nivelul comandamentului strategic desemnat la conducerea operaŃiei de stabilitate şi sprijin se evidenŃiază Şefii Contractării (SC Head of Contracts/SC HOCs) cei care, prin personalul din subordine exercită supravegherea tehnică şi avizarea solicitărilor de asigurare cu bunuri şi servicii.

Şeful Cumpărării şi Contractării (Purchasing&Contracting/P&C) de la nivelul ACO şi ACT este responsabil pentru toate activităŃile de achiziŃii din cadrul HQs, monitorizarea performanŃei personalului subordonat şi să se asigure servicii de înaltă calitate pentru beneficiari.

OfiŃerul cu Contractarea (Contracting Officers/COs) este selectat din rândul personalului bine pregătit, în domeniul logistic. El are ca principale responsabilităŃi procurarea bunurilor materiale şi serviciilor în numele comandanŃilor ACT şi ACT şi comandamentelor subordonate, ceea ce evidenŃiază importanŃa unora dintre criteriile de selecŃie, numire şi a modului concret de înŃelegere a responsabilităŃilor ce le revin.

ConcepŃia contractării în operaŃiile de stabilitate şi sprijin conduse de NATO şi UE. CerinŃe şi specificaŃii. Contractarea, în operaŃiile de stabilitate şi sprijin, reprezintă un proces complex, cu o diversitate de dimensiuni şi caracteristici. Pentru desfăşurarea acestui proces într-un flux omogen şi armonizat, la nivelul întregului efort de sprijin al forŃelor şi inter-agenŃii, se manifestă necesitatea abordării unitare din perspectiva modalităŃii şi parametrilor de acŃiune.

Principiile contractării şi standardele de conduită. OperaŃiile de stabilitate şi sprijin desfăşurate de către NATO, în ultima perioadă de timp, au permis adaptarea permanentă şi consolidarea cadrului de reglementare al NATO, în domeniul

NECLASIFICAT


contractării, atât în ceea ce priveşte principiile de urmat, cât şi standardele de conduită în domeniu. În acest sens, respectarea acestor principii şi a valorilor morale care guvernează domeniul contractării, reprezintă, în opinia noastră, o condiŃie obligatorie pentru succesul acŃiunilor militare, indiferent de tipul acestora sau de zona de desfăşurare a operaŃiilor.

I. Principiile contractării. În ceea ce priveşte principiile contractării, adoptate în cadrul NATO (dar nu numai în cadrul acestei organizaŃii), acestea vizează următoarele domenii de abordare37: loialitate şi respectul regulilor şi regulamentelor; integritatea, evitarea aparenŃelor de incorectitudine; răspunderea; competenŃa profesională; capacitatea de reacŃie; transparenŃa; confidenŃialitatea; uniformitatea; competiŃia; imparŃialitatea, tratament corect şi parteneriat de afaceri pozitiv.

Personalul cu responsabilităŃi, în domeniul contractării, în cadrul NATO este obligat să respecte cele mai înalte standarde de loialitate şi discreŃie, pentru protejarea interselor potenŃialilor contractori.

Personalul responsabil cu contractarea va trebui să poată acŃiona pentru îndeplinirea atribuŃiilor consultanŃilor în afaceri. Totodată el trebuie să fie pro-activ (capabil de reacŃie) în atingerea cerinŃelor misiunii. La nivelul NATO se consideră că angajarea personalului necesar în procesul de contractare care satisfac aşteptările clienŃilor referitoare la raportul preŃ, calitate şi promptitudine va contribui nemijlocit la îndeplinirea obiectivelor, în domeniu.

Un alt principiu ce trebuie respectat de către personalul implicat în derularea procesului de contractare vizează nivelul de standardizare (uniformitate) al abordărilor specifice. Acest tip de abordări trebuie să asigura orientări suplimentare privind achiziŃiile publice prin elaborarea unor politici corespunzătoare în domeniu.

II. Standarde de conduită. Referitor la codul de conduită aprobat în cadrul NATO, în domeniul contractării dorim să menŃionăm faptul că el a fost adoptat în data de 23 februarie 2010, de către Consiliul Nord-Atlantic, având numărul C-M(210)0016. Noul cod de conduită a fost emis ca element de referinŃă şi utilizare pentru managerii/specialiştii care activează în domeniul abordat.

Codul de conduită este conceput ca un document orientativ pentru a clarifica şi a comunica aşteptările, pentru a asista personalul la clarificarea situaŃiilor care pot apărea în exercitarea funcŃiilor lor oficiale, precum şi pentru a explica celor din afara AlianŃei principiile prin care cei din această organizaŃie se ghidează. În acest sens, dorim să evidenŃiem faptul că acest cod nu este destinat pentru a servi ca un set de reguli şi reglementări care pot fi „aplicate” de către cei implicaŃi în procesul de contractare, fiind mai degrabă, considerat ca un document orientativ.

Aspecte privind concepŃia de contractare în operaŃiile de stabilitate şi sprijin conduse de către NATO. În operaŃiile de stabilitate şi sprijin conduse de către NATO, contractorii angajaŃi în asigurarea sprijinului logistic al acŃiunilor militare au devenit, cel puŃin în ultima perioadă de timp, parte integrantă a capabilităŃilor generale de sustenabilitate a forŃelor dislocate în teatrul de operaŃii.

Utilizarea contractorilor nu trebuie să împiedice luarea în considerare a resurselor oferite de către HNS sau a avantajelor care pot fi obŃinute ca urmare a încheierii angajamentelor multilaterale sau bilaterale, între diferitele TCNs. 37 Manualul de contractare al NATO (NATO International Staff, Procurement Manual), 14 iunie, 2011, pp. 32-36.

NECLASIFICAT


În operaŃiile de stabilitate şi sprijin, conduse de către NATO, organizarea şi conducerea procesului complex de sprijin logistic al forŃelor participante reprezintă atributul structurilor logistice proprii ale TCNs şi a celor de la nivelul ACO, inclusiv în ceea ce priveşte sprijinul prin contractare. Din această perspectivă, în continuare vom efectua o analiză atentă şi obiectivă asupra ceea ce reprezintă38: locul contractării în cadrul efortului logistic integrat; domeniile utilizării contractării; autoritatea aliată în domeniile coordonării şi execuŃiei contractării; autoritatea comandanŃilor NATO asupra contractorilor; locul contractorilor naŃionali în realizarea sprijinului logistic asigurat mai multor state contribuitoare cu trupe.

Definirea cerinŃelor, specificaŃiilor şi protocoalelor de lucru. Definirea cerinŃelor implică descrierea a ceea ce este necesar şi va fi achiziŃionat, colectarea de informaŃii, identificarea soluŃiilor potrivite şi menŃionarea acestora în specificaŃiile bunurilor şi echipamentelor şi/sau statutului lucrărilor (Statement of Work/SOW) pentru lucrări şi servicii.

A. SpecificaŃiile sau detalierea caracteristicilor fizice sau funcŃionale ale bunurilor tangibile trebuie să furnizeze descrieri detaliate a acestor cerinŃe. Prin natura lor, ele ar trebui să fie generice pentru a permite o competiŃie cât mai largă.

Suplimentar, trebuie prezentate unele cerinŃe minime (Minimum Requirements/ MR). Furnizorul niciodată nu trebuie pus în poziŃia de a decide care atribut fizic este esenŃial şi care nu. SpecificaŃiile trebuie să fie clare şi uşor de înŃeles.

B. Întocmirea specificaŃiilor cerinŃelor sistemelor (System Requirements Specification/SRS) este mult mai complexă şi impune derularea unor activităŃi intensive. Acestea solicită, din partea specialiştilor, anumite aptitudini care nu sunt în mod normal disponibile în interiorul multor structuri existente la nivelul NATO.

C. Statutul lucrărilor pentru servicii ar trebui să definească scopul lucrării necesare, respectiv responsabilităŃile furnizorului şi ale partenerului de afaceri. Un statut al lucrărilor adecvat şi clar este imperios necesar în înŃelegerea unor sarcini, în minimizarea tuturor riscurilor de ambiguitate pe timpul pregătirii propunerilor furnizorilor, negocierilor şi asigurării serviciilor.

D. Pregătirea statutelor pentru lucrări şi construcŃii include designul/ desenele, lista cantităŃilor şi specificaŃiile tehnice şi trebuie să descrie lucrările cu detalii suficiente pentru a identifica locaŃia, natura şi nivelul complexităŃii activităŃilor. Termenul „lucrare”, în mod general, include toate tipurile de servicii civile, mecanice, electrice sau de construcŃii/instalaŃii precum şi furnizarea de materiale de construcŃii şi echipament incluse în acestea.

Managementul activităŃii de contractare în operaŃiile de stabilitate şi sprijin conduse de NATO. Etapele procesului de contractare. Realizarea contractării şi încheierea contractelor în operaŃiile de stabilitate şi sprijin reprezintă un proces sensibil diferit faŃă de cel desfăşurat, în condiŃii normale, pe teritoriul naŃional, mai ales datorită condiŃiilor specifice teatrului de operaŃii şi dificultăŃii selecŃiei contractorilor locali.

Managementul procesului de contractare începe odată cu încheierea fazei de planificare a achiziŃiei, moment în care personalul implicat în procesul menŃionat 38 AJP-4.9, Modes of Multinational Logistic Support, Edition A Version 1, february 2013, Allied Joint Publication, published by the NATO Standardization Agency (NSA), NATO/OTAN, pp. 6-1 – 6.8.

NECLASIFICAT


este obligat să stabilească strategia de contractare care să prevadă riscurile posibile şi să protejeze interesele comandamentelor NATO. Din această perspectivă, atât domeniul de aplicare, cât şi gradul de aprofundare al analizei pe baza căreia se realizează strategia menŃionată trebuie să vină în sprijinul îndeplinirii obiectivelor şi să fie direct legată de valoarea totală, importanŃa şi complexitatea achiziŃiei.

Strategia încheierii contractelor în operaŃiile de stabilitate şi sprijin. Accederea contractorilor şi participarea la procesul de achiziŃie este filtrată de autorităŃile forŃei pe baza unor criterii care, de obicei, nu se aplică contractorilor naŃionali. Având în vedere acest principiu simplu, în acest subcapitol, studiul nostru se va orienta, în special, către elementele de strategie a încheierii contractelor cu companiile de pe plan local.

Managementul activităŃii de contractare trebuie să asigure identificarea celui mai bun raport calitate/preŃ pentru comandamentele participante la operaŃia de stabilitate şi sprijin. Obiectivul principal al personalului de achiziŃii este procurarea de bunuri şi servicii din surse responsabile şi la preŃuri rezonabile. În acest sens, ofiŃerul cu achiziŃiile trebuie ca la estimarea preŃului real al unui contract să pună în balanŃă tipul de contract, costurile, profitul şi taxele ofertantului pentru a obŃine un preŃ final care este rezonabil atât pentru contractor cât şi pentru structurile NATO implicate în acest proces.

Evaluarea factorilor care influenŃează preŃurile. Derularea operaŃiilor de stabilitate şi sprijin a scos în evidenŃă importanŃa contractării în asigurarea sprijinului logistic necesar forŃelor participante la acest tip de acŃiuni militare.

În conformitate cu modul de abordare a acestor aspecte, în cadrul NATO, evaluarea factorilor care influenŃează preŃurile ar trebui să ia în considerare39:

- costuri directe care nu sunt incluse în preŃul contractului. Documentele de solicitare vor indica termenii de comerŃ aplicabili pentru achiziŃii publice concrete, în scopul de a fi luate în considerare de către ofertanŃi în timpul depunerii ofertelor. Criteriile de evaluare trebuie să asigure luarea în considerare a costurilor de transport de la punctul de origine până la destinaŃie;

- costurile de proprietate care nu sunt incluse în preŃul contractului. Sondajul pieŃei ar putea indica faptul că mai multe produse pot satisface cerinŃa NATO. Cu toate acestea, produsele diferă în mod substanŃial în ceea ce priveşte costurile de întreŃinere şi reparaŃiile;

- costurile de atribuire a contractului şi de administrare. Într-o situaŃie de achiziŃii publice competitivă, personal responsabil de achiziŃii poate solicita preŃuri cu amănuntul şi un preŃ total pentru toate elementele solicitate;

- costuri ascunse. Într-o piaŃă de achiziŃii publice non-competitivă, ofiŃerii de contractare ar trebui să fie atenŃi la potenŃialele riscuri şi costuri care nu sunt acoperite în preŃul oferit.

Tipuri de contracte. ExperienŃa şi practica dobândită de forŃele participante la operaŃiile conduse de NATO demonstrează faptul că, pentru derularea procesului de contractare în mod corespunzător şi pentru asigurarea bunurilor şi serviciilor necesare forŃelor luptătoare, alegerea tipului de contract este metoda principală de de diminuare a riscului între comandamentul forŃei multinaŃionale şi contractant. 39 Ibidem, pp. 67-68.

NECLASIFICAT


Din perspectiva opŃiunilor de abordare a contractării în operaŃiile de stabilitate şi sprijin, există o modalitate diversă de manifestare, care evidenŃiază faptul că, procesul abordat poate avea ca rezultate mai multe forme de contracte. În acest sens, din punctul de vedere al specialiştilor militari, dar şi pe baza experienŃei din domeniul abordat, cele mai des uzitate forme de contractare sunt40:

- contractele de acordare a suportului tehnic - ele asigură specialişti din industrie pentru a realiza asistenŃă tehnică şi sprijin specific;

- contracte pentru sprijinul sistemelor - ele asigură sprijin logistic prin contractare (Contractor Logistics Support/CLS) ca parte a contractului, în scopul distribuŃiei, implementării şi menŃinerii sistemelor de arme şi echipamentele în funcŃiune, pe toată durata lor de viaŃă41;

- contracte de închiriere – ele asigură o capabilitate pentru uzul exclusiv al utilizatorilor, în scopuri pre-definite, de regulă, aranjamente de costuri fixe, peste durata contractului, adeseori cu opŃiunea cumpărării produselor;

- contracte în aşteptare – prin astfel de contracte sunt puse la dispoziŃia beneficiarului bunuri şi servicii, execuŃia fiind amânată până la solicitarea beneficiarului/clientului42; din observaŃiile noastre, pentru sprijinul în operaŃii, se foloseşte cel mai adesea acest tip de contract în cazul transportului strategic al forŃelor sau echipamentelor; pe lângă plata serviciului, ca atare, beneficiarul plăteşte periodic, de regulă anual, o anumită sumă pentru ca respectivul bun sau serviciu de campanie să fie la dispoziŃia sa;

Factorii de selectare a contractelor. Desfăşurarea ultimelor operaŃii de stabilitate şi sprijin din Afganistan, Irak sau Oceanul Indian a evidenŃiat faptul că ritmul rapid şi viteza de desfăşurare impun dislocarea unor structuri de forŃe care să beneficieze de un sprijin logistic integral şi în locurile de dispunere.

A. În ceea ce priveşte factorii de influenŃă de ordin general, dorim să evidenŃiem faptul că, în opinia noastră, aceştia îşi transferaă, în mod indiscutabil, impactul şi asupra procesului de selectare a contractelor, astfel: realizarea unui proces de achiziŃie transparent; poziŃia operatorului economic (companiei) în comunitatea locală; neangajarea (eliminarea din procesul de contractare) a contractorilor care au legături cu insurgenŃii; corupŃia şi crima organizată în statul gazdă; modul în care legislaŃia locală reglementează răspunderea contractorilor; elaborarea listei cu firmele agreate de către forŃele multinaŃionale etc.

B. În derularea procesului de contractare există mai mulŃi factori specifici pe care ofiŃerul cu contractarea ar trebui să îi ia în considerare în selectarea şi negocierea tipului de contract. Aceştia includ, cel puŃin, următoarele43:

- concurenŃa de preŃ. În mod normal, concurenŃa eficientă are ca rezultat preŃuri realiste, un contract preŃ-fix fiind, de regulă, de dorit şi în interesul comandamentului forŃei de stabilitate şi sprijin;

- analiza cost/preŃ. Analiza cost/preŃ, cu sau fără concurenŃă, poate furniza o bază pentru selectarea tipului de contract. Gradul în care analiza cost/ 40 AJP-4 (B), Allied Joint Doctrine For Logistics, final draft (harmonized), December, 2009, p. 4-12. 41 NATO Logistic Handbook, 2012, p. 158. 42 AJP-4.9, Modes of Multinational Logistic Support, Edition A Version 1, february 2013, Allied Joint Publication, published by the NATO Standardization Agency (NSA), NATO/OTAN, p. 6-3. 43 Ibidem, p. 76.

NECLASIFICAT


preŃ poate oferi, realist, un standard de stabilire a preŃurilor ar trebui să fie luat în considerare cu atenŃie;

- tipul şi complexitatea cerinŃei. CerinŃele complexe, în special cele unice NATO, au ca rezultat, de obicei, asumarea unui risc mai mare de către NATO. Acest aspect este valabil, mai ales, pentru contractele de cercetare şi dezvoltare complexe, atunci când incertitudinile de performanŃă sau probabilitatea de modificări face dificilă estimarea în avans a costurilor derulării contractului;

- istoria achiziŃiilor. Riscul contractorului descreşte în mod normal când cerinŃa este achiziŃionată în mod repetat.

IniŃierea procesului de negociere. Negocierea este un proces care presupune armonizarea intereselor celor două părŃi. În vederea încheierii contractelor cu companiile internaŃionale sau cu cele locale în teatrul de operaŃii, procesul de negociere, poate deveni punctul cheie al procesului de contractare a bunului sau serviciului, iar din această perspectivă, trebuie pregătită minuŃios.

Cererile de achiziŃie vor fi depuse în aşa fel încât să lase o perioadă de timp structurii specializate să proceseze solicitarea. Din punct de vedere legal acestea trebuie să asigure specificaŃii cunoscute şi lipsite de ambiguitate, incluzînd acolo unde e necesar referinŃe la documentaŃia tehnică. În absenŃa unor astfel de specificaŃii, lucrarea va fi detaliată şi raportul va constitui în sine anexă la Comanda Contract/Cumpărare.

În continuare, o să prezentăm o serie de aprecieri cu privire la necesitatea de a nu împărŃi cererile de bunuri şi servicii (diminuării limitei valorice) pentru declanşarea procesului de negociere, în operaŃiile de stabilitate şi sprijin.

Divizarea solicitării (împărŃirea). SolicitanŃii nu pot împărŃi cerinŃele prin procesarea lor sub două sau mai multe cereri de valoare scăzută a monetarului pentru a evita cerinŃele obligatorii competiŃionale.

Calendarul. Solicitantul trebuie să stabilească în ce moment are nevoie de materialele sau serviciile solicitate. Acesta trebuie să ia în considerare toate etapele procesului de achiziŃie, aşa cum este reglementat, la nivelul NATO, cu scopul de a iniŃia procesul îndeplinirii nevoii declarate, în timp util.

Sondarea pieŃei. O altă etapă obligatorie în procesul de iniŃiere a negocierilor este reprezentată de sondarea pieŃei. În acest sens, la nivelul NATO (UE), în special pentru operaŃiile de stabilitate şi sprijin desfăşurate în afara zonelor de responsabilitate ale celor două organizaŃii, se recomandă efectuarea de studii de piaŃă, pentru determinarea surselor de aprovizionare, preŃurilor practicate etc.

Fără a fi parte a procesului de negociere Limitele Financiare Stabilite în NATO (NATO Established Financial Limit/EFL) reprezintă elemente de mare importanŃă în încheierea contractelor, în operaŃiile de stabilitate şi sprijin. Limitele financiare stabilite la nivelul AlianŃei (EFL) sunt în număr de cinci, fiind notate de la A la E, prezentate în Anexa nr. 1.

Selectarea contractorilor. În ceea ce priveşte procesul de selectare a contractărilor, există o serie de opinii, la nivel internaŃional, cu care suntem de acord, care afirmă că ”… pe timp de pace, scopul contractării este, în general de a obŃine bunul sau serviciul care este cerut. Măsurile succesului sunt, în general, obŃinerea bunurilor sau serviciilor potrivite , la timp şi la un preŃ corect. Pe timp de război şi, în particular, într-un mediu de contrainsurgenŃă, costul, graficul,

NECLASIFICAT


performanŃa sunt adeseori secundare faŃă de scopurile strategice a promovării securităŃii şi ale negării accesului insurgenŃei la sprijinul popular”44.

Clauzele contractuale speciale. Această parte a ofertei adresate eventualilor contractori include termenii şi condiŃiile specifice achiziŃiilor în cauză. Aceste clauze sunt, de regulă, extrase dintr-o listă de prevederi contractuale specifice, deja aprobată, în conformitate cu natura, tipul contractului, obiectivele specifice şi riscurile associate procesului de contractare.

Clauzele contractuale generale. La fel ca şi în cazul precedent (de mai sus), clauzele contractuale generale includ termenii generali şi condiŃiile relevante pentru toate acŃiunile contractului şi care pot fi specificate complet la data solicitării. Aceste clauze sunt incluse în fiecare contract indiferent de natura sau tipul contractului.

Statutul lucrărilor (Statement Of Work/SOW). Acest document include, printre altele, specificarea serviciilor, lucrărilor, şi/sau bunurilor care vor fi furnizate prin acest contract. SOW vor fi alcătuite în conformitate cu structura standard specificată în reglementările AlianŃei Nord-Atlantice, în domeniu.

Managementul contractorilor. În perioada de desfăşurare a operaŃiilor de stabilitate şi sprijin, suntem de părere că procesul de management al contractorilor (internaŃionali sau locali) ar trebui să se concentreze în următoarele domenii:

A. Managementul activităŃilor contractorilor, altele decât cele comerciale. În operaŃiile de stabilitate şi sprijin, comandanŃii militari îşi exercită autoritatea asupra contractorilor prin impunerea procedurilor implementate, pe linie de comandă, coordonare şi control, în special în ceea ce priveşte unele activităŃi pe care aceştia urmează a le derula pe durata pregătirii deplasării, derulării acesteia şi integrării în teatrul de operaŃii.

B. Asigurarea securităŃii transporturilor. AutorităŃile militare vor elabora, la nivelul forŃei întrunite, standarde şi proceduri referitoare la măsurile minime de securitate care trebuie urmate de către convoaiele cu materiale transportate de contractori. De asemenea, mijloacele de transport ale firmelor pot fi integrate în cadrul coloanelor militare, caz în care acestea se vor supune măsurilor de securitate ordonate de către commandant.

C. Supravegherea personalului contractorilor. ComandanŃii marilor unităŃi şi unităŃilor au o autoritate limitată asupra angajaŃilor companiilor care furnizează bunuri şi servicii, chiar dacă aceştia îşi desfăşoară activitatea în baza pe care o conduc. Legat de riscurile asociate acestui tip de personal, opinăm că cel mai important aspect este cel legat de problemele pe linie de securitate pe care le aduce personalul firmelor aparŃinând statului în care se desfăşoară acŃiunile militare.

D. Supravegherea derulării contractelor. ComandanŃii forŃelor participante la operaŃia de stabilitate şi sprijin trebuie să pretindă ofiŃerilor responsabili cu contractarea asigurarea unui nivel de supraveghere permanentă a derulării contractelor şi prezentarea unor rapoarte regulate, care să conŃină elemente referitoare la: respectarea de către contractori a cerinŃelor cantitative şi calitative în livrarea produselor; respectarea termenelor de furnizare a bunurilor şi serviciilor; respectarea regulilor de securitate; principalele incidente şi riscuri etc. 44 Schwartz, M., Wartime Contracting in Afghanistan: Analyssis and Issues for Congress, Congressional Research Service, Nov. 14, 2011, p. 1.

NECLASIFICAT


CAPITOLUL 4

STUDIU DE CAZ – CONTRACTAREA BUNURILOR MATERIALE ŞI SERVICIILOR ÎN OPERAłIA ISAF DIN AFGANISTAN

Principalele conflicte care au marcat începutul acestui mileniu au fost cele

desfăşurate în Afganistan şi Irak. Natura şi modul de desfăşurare a lor au determinat experŃii militari să definească şi să redefinească noi concepte, aşa cum este cazul operaŃiilor de contrainsurgenŃă, al celor de stabilitate şi sprijin, sau pe cele considerate ca fiind de stabilizare şi reconstrucŃie.

În consecinŃă, procesul de contractare derulat în Afganistan s-a desfăşurat, se desfăşoară şi se va desfăşura şi în viitor, până la închiderea misiunii, sub presiunea unei serii de riscuri specifice sau comune cu cele prezente şi în alte operaŃii, însă mai accentuate, dintre care cele care se manifestă mai semnificativ sunt:

- ameninaŃarea permanentă a atacurilor insurgenŃilor asupra personalului şi dispozitivelor companiilor;

- infiltrarea personalului contractorilor locali cu elemente insurgente; - posibilitatea ca fondurile plătite unor contractori locali să ajungă la

reŃelele de crimă organizată; - risipirea banilor datorită executării unor lucrări sau punerea la dispoziŃie

a unor bunuri, realizate prin contractori, care să nu fie puse în folosinŃă de către comunităŃile locale (ex45: pompe pentru irigaŃii, panouri solare etc).

În opinia specialiştilor care au analizat efectele acestor aspecte asupra procesului abordat, gestionarea unor asemenea riscuri presupune o planificare şi un management riguros al contractării atât din partea autorităŃilor militare NATO, cât şi al celor naŃionale care sunt responsabile cu bunul mers al activităŃilor specifice acestui domeniu atât de important, cel al sprijinului logistic.

Locul, rolul şi responsabilităŃile structurilor implicate în derularea activităŃii de contractare în teatrul de operaŃii din Afganistan. Coordonarea eficientă a activităŃii de contractare şi, evident a contractorilor într-un teatru de operaŃii poate crea deficienŃe majore în asigurarea sprijinului logistic necesar trupelor. În acelaşi timp poate contribui la creşterea nivelului de cheltuieli pentru procurarea de bunuri şi servicii. În plus, pe baza experienŃei acumulate în Afganistan, managementul defectuos al contractorilor conduce, de regulă, la ilegalităŃi şi abuzuri ale acestora, ceea ce poate conduce la ineficienŃă în abordarea operaŃiilor desfăşurate în teatrele de operaŃii, îndeosebi în lupta de tip contra-insurgent. Din această perspectivă, la nivelul ISAF a fost nevoie de o politică responsabilă în domeniul abordat, de stabilirea unei organigrame eficiente şi, în mod evident de responsabilităŃi corespunzătoare la nivelul structurilor care acŃionează în această Ńară.

Într-un efort conjugat de a combate corupŃia în domeniul contractării, pe baza recomandărilor NATO, la nivelul ISAF a fost creat, începând cu august 2010, un organism eficient de acŃiune denumit ForŃa Întrunită Interarme InteragenŃii (Combined Joint Interagency Task Force/CJIATF) “Shafafiyat” (în limba paştu acest cuvânt înseamnă transparenŃă). 45 Fapt sesizat de autoritatea americană de audit asupra activităților de reconstrucție; sursa: www.rawa.org, accesată la 30 iunie 2013 orele 11.30

NECLASIFICAT


În ceea ce priveşte structurile (organe şi personal implicat, în domeniul contractării, dorim să evidenŃiem, încă odată, faptul că, la nivelul ISAF, structura de contractare funcŃionează (face parte din cadrul structurii financiar-contabile), gestionarea activităŃilor de contractare fiind responsabilitate, în primul rând a şefului acestei structuri, FINCON/ISAF. Referitor la responsabilităŃile structurilor menŃionate în Anexa nr. 31, dorim să evidenŃiem faptul că, diviziile din cadrul Comandamentului ISAF, NTM-A, IJC, KAF şi Kaia Nord pot solicita contractarea de bunuri şi servicii numai prin intermediul SolicitanŃilor AutorizaŃi şi asta numai în sprijinul desfăşurării operaŃiei de stabilitate şi sprijin.

Proceduri financiare şi de achiziŃie în operaŃia ISAF din Afganistan. Pentru a prezenta procedurile financiare şi de achiziŃie (contractare) utilizate în cadrul teatrului de operaŃii Afganinstan, respectiv aprecierile şi consideraŃiile personale cu privire la procesul abordat, suntem de părere că trebuie să reamintim faptul că, în conformitate cu responsabilităŃile structurilor implicate în asigurarea bunurilor şi serviciilor necesare forŃelor participante la operaŃia de stabilitate şi sprijin din această Ńară, personalul (structurile) solicitant (e) trebuie să se adreseze, în mod obligatoriu, SolicitanŃilor AutorizaŃi (Authorized Requestors/ARs).

În continuare, procesul de asigurare a bunurilor materiale şi serviciilor necesare trupelor participante la acŃiunile militare se derulează prin validarea NSR de către Managerul Fondurilor Financiare (Funds Manager/FM). Ulterior, NSR-ul este trimisă de OfiŃerul cu Aprovizionarea (Supply Officer/SO) către Depozitul Central sau către cel de comunicaŃii, în funcŃie de caz, care o validează şi verifică valabilitatea (existenŃa) materialelor. Dacă acestea se găsesc în depozit (în ambele cazuri) aprobă distribuŃia şi finalizează procesul de asigurare. Dacă, însă, materialele lipsesc sau nu se regăsesc în depozit, omologul SO de la Depozitul Central, înscrie pe NSR un număr de control (voucher number) şi trimite solicitarea originală către FM.

Pentru evaluarea solicitărilor de contractare de bunuri şi servicii, la nivelul NATO şi implicit al ISAF este în funcŃiune o procedură de identificare a urgenŃelor, în asigurare, respectiv un sistem de prioritizare pentru cererile de tip NSR. Această procedură asigură o cale concretă pentru determinarea urgenŃei NSR numai pentru astfel de situaŃii. Astfel, solicitanŃii pot recomanda o prioritate dar FM este singura autoritate pentru identificarea urgenŃelor. În acest sens, FM în rubrica de justificare a contractării bunurilor şi serviciilor va înscrie URGENT (cu cerneală roşie), însoŃită de o justificare cuprinzătoare.

Procesul de contractare în cadrul ISAF este reglementat prin prevederile Directivei comune a celor două Comandamente Strategice ale NATO, ACO şi ACT (Bi-Sc Directive 60-70, Bi Strategic Command Procurement Directive) din domeniul contractării. Acest document stabileşte responsabilităŃile, politicile şi procedurile prin care ISAF HQ procură bunuri şi servicii pentru sine şi structurile de forŃe din subordine. Această procedură se aplică la toate achiziŃiile finanŃate de către NATO, ceea ce impune o competiŃie deschisă şi integrală utilizată cât mai mult posibil.

Proceduri de solicitare. În acord cu prevederile Directivei comune de achiziŃii elaborată la nivelul Comandamentelor Strategice ACO şi ACT (Bi-Sc Directive 60-70, Bi Strategic Command Procurement Directive) tipurile de bază de proceduri în domeniul contractării sunt următoarele46: 46 Ibidem, p. 6.

NECLASIFICAT


a. Avans de achiziŃie (Petty Cash), care presupune eliberarea unei sume de bani pentru achiziŃia de bunuri de mică importanŃă, de pe plan local, evaluate la mai puŃin de 5% din EFL de nivel A;

b. Ordin de achiziŃie (Purchase Order/PO) utilizată pentru achiziŃia pe plan local (o singură dată). Fiecare PO conŃine specificaŃiile necesare, termeni şi condiŃii pentru a încheia un contract, dintr-o singură sursă. În momentul în care iniŃiatorul înaintează un preŃ estimativ (quote), poate fi elaborat un PO;

c. Acord de bază pentru achiziŃie este un acord neconcurenŃial care se încheie cu o singură sursă atunci când o solicitare de achiziŃie este înaintată/există. FINCON şi OfiŃerul P&C iau în calcul un BOA pentru a obŃine un preŃ fix pentru materialele şi serviciile necesare forŃelor sprijinite;

d. Contractul Deschis Închis (Open End Contract/OEC) sau Acordul de Contractare Acoperitor este tot un acord neconcurenŃial care se încheie atunci când se urmăreşte obŃinerea unui preŃ fix. FINCON şi OfiŃerul P&C coordonează un OEC pentru obŃinerea unui preŃ ferm pentru produse şi servicii.

e. Contract pentru bunuri, servicii sau construcŃii. Exemplele în acest sens includ servicii majore, construcŃii, subscipŃii, servicii de tipărire, reclame etc. DiferenŃele între acest tip de contractare şi BOA vizează numărul solicitanŃilor care sunt luaŃi în considerare pentru obŃinerea de bunuri şi servicii (în cazul BOA, un singur solicitant, cu termenii şi condiŃii specifice pentru cerinŃele lor).

Instruirea personalului militar şi civil care activează în domeniul contractărilor. Proceduri de operare standard. Instruirea personalului militar şi civil care activează în domeniul contractărilor rămâne un imperativ, atât în teatrul de operaŃii, cât şi înaintea realizării dislocării, pe teritoriul naŃional.

Din perspectiva americană, pregătirea ofiŃerilor responsabili cu contractarea este necesar a se desfăşura în 2 faze47:

- faza 1 se va desfăşura în Ńară, iar pregătirea se va concentra pe legislaŃia naŃională, precum şi pe cunoaşterea şi combaterea traficului de influenŃă şi corupŃiei în achiziŃii; de asemenea, se va studia regulamentul privind etica în afaceri, precum şi SOP urile privind achiziŃiile în teatru;

- faza a 2-a va fi realizată în teatrul de operaŃii şi va consta în studiul atribuŃiilor privind contractarea şi a documentaŃiei privind desfăşurarea acesteia; se vor înŃelege procedurile specifice, documentele de achiziŃie şi plată, formularea cerinŃelor tehnice în achiziŃiile în TO, procedurile de raportare, precum şi modalităŃile de evaluare a desfăşurării contractelor.

În teatrul de operaŃii Afganistan, în operaŃia ISAF, principalele elemente de pregătire a ofiŃerilor cu contractarea sunt reprezentate de adaptarea la condiŃiile locale, dar şi la regulile impuse de către autorităŃile NATO sau a liderilor de domenii.

Cunoaşterea standardelor în domeniu, reprezintă o obligativitate pentru toŃi reprezentanŃii desemnaŃi de fiecare stat participant la operaŃiile de stabilitate şi sprijin în ceea ce priveşte realizarea contractării. Privitor la standardele ce li se impun, cunoaşterea lor devine obligatorie pentru angajaŃii contractorilor, fie că este vorba de cei ai unor companii naŃionale sau locale, fie ai agenŃiilor NATO. 47 SOP 10-02, Contracting Officer Representative’sProgram, Joint Contracting Command Irak/Afghanistan, 2010, p. 3.

NECLASIFICAT


Contractarea în teatrul de operaŃii Afganistan. Exemple concrete. Încă de la început, dorim să evidenŃiem faptul că, prin contractare, în teatrul de operaŃii Afganistan sunt asigurate bunurile materiale şi serviciile, pentru tot personalul de stat major şi structurile militare participant (e) la operaŃia de stabilitate şi sprijin „ISAF”, pe care AlianŃa Nord-Atlantică o desfăşoară în această Ńară.

Derularea procesului de contractare. O altă caracteristică a procesului de contractare vizează aspectele operaŃionale ale diferitelor contracte. Astfel, solicitările pentru iniŃierea unor contracte demarate de către structuri specializate, precum cea de geniu pentru logistică (Base Engeneering/BE), din subordinea CJ4 din cadrul Bazei KAF, pentru repararea de drumuri, sunt adresate către Biroul de Contractare (CO) din cadrul structurii FinanŃare-Contractare (Finance and Contracting/F&C), care gestionează fondurile necesare pentru contractele de întreŃinere.

IniŃierea. Cererea considerată ca fiind ISR se transmite către CJ4/KAF pe fluxul de aprobare. În urma analizei efectuate, pesonalul de specialitate din cadrul CJ4 poate constata disponibilitatea existenŃei materialelor necesare pentru repararea drumurilor şi ca urmare dispune executarea reparaŃiilor solicitate.

Aprobarea cererilor. Dacă nu sunt disponibile aceste materiale, CJ4 înaintează solicitarea către locŃiitorul pentru resurse al comandantului Bazei KAF care este responsabil de aprobarea (sau nu) a acestei cereri. Odată apobată, cererea se transmite către biroul FinanŃare-Contractare pentru aprobarea fondurilor necesare achiziŃionării materialelor necesare sau a serviciilor aferente (de la caz la caz). După aprobarea de către F&C, procesul de contractare poate să înceapă.

Cererea de oferte. În funcŃie de pragurile valorice aprobate se derulează procesul de contractare prin cerere de oferte.

Primirea ofertelor. După primirea ofertelor se derulează procesul de selecŃie care, în funcŃie de nivel, alege o ofertă dintre cele primite. În TO Afganistan, la nivelul COMKAF şi Kaia Nord, selecŃie de oferte se face până la nivelul sumei de 40.000 de euro. Etapa de selecŃie de oferte este finalizată odată cu elaborarea unui memorandum, prin care se justifică alegerea ofertelor şi, obligatoriu a necesităŃii efectuării achiziŃiei, în sine.

Angajarea fondurilor. În baza primirii unei solicitări de contractare de bunuri şi servicii, trebuie elaborată propunerea de angajare (în sistemul FinS) de către responsabilul CJ8 cu activitatea financiară şi plăŃi (Fund and Disbursing Officer/F&D). Propunerea conduce la angajarea fondurilor şi astfel responsabilul F&D va rezerva fondurile necesare de la alineatul bugetar corespunzător. Această alocare iniŃială a fondurilor nu trebuie depăşită sub niciun motiv.

Emiterea PO/contractului are loc la nivelul biroului P&C din CJ8/KAF, care emite documentul şi îl transmite către contractorul desemnat şi către iniŃiatorul achiziŃiei. Acesta din urmă trebuie să furnizeze detaliile de contact pentru derularea SSA şi ISR care trebuie să includă: numele solicitatorului, telefonul de serviciu etc.

Managementul contractului. Odată ce contractul este atribuit începe şi managementul acestuia. În acest sens, dorim să menŃionăm faptul că, managementul contractului include toate activităŃile desfăşurate între biroul P&C din CJ8, solicitator şi contractor. Numai dacă este autorizat în mod specific altfel, biroul P&C din CJ8/KAF şi reprezentanŃii tehnici ai responsabilului cu contractările pot contacta, furnizorii pentru a înlesni activităŃile de management a contractului.

NECLASIFICAT


CONCLUZII ŞI PROPUNERI

Amplul proces de modernizare, din ultima perioadă de timp, a structurilor de

forŃe din statele membre NATO şi UE are profunde implicaŃii în teoria şi practica militară, inclusiv în modalitatea de abordare şi ducere a operaŃiilor de stabilitate şi sprijin. În aceste condiŃii, organizarea, planificarea şi desfăşurarea acestui tip de acŃiuni militare trebuie să se reconsidere, atât în sfera conceptuală, cât şi în cea funcŃională şi structurală.

ExperienŃa acumulată în operaŃiile de stabilitate şi sprijin din Irak, Afganistan, spaŃiul Orientului Mijlociu, Africii de Nord etc. a evidenŃiat faptul că, pentru a sprijini şi pe mai departe eforturile ONU şi pentru a-şi îndeplini şi rolul de garant al securităŃii statelor membre, atât UE, cât mai ales NATO trebuie să dezvolte noi planuri de colaborare, în domenii din ce în ce mai diverse care să le permită utilizarea în comun a forŃelor puse la dispoziŃie de statele, în mod integrat şi cu un nivel crescut de interoperabilitate.

OperaŃiile de stabilitate şi sprijin desfăşurate sub egida ONU şi comanda NATO (UE) reprezintă, în ultimă instanŃă, un produs al spaŃiului de influenŃă şi de interes al statelor membre, al diverşilor actori internaŃionali, concomitent cu comprimarea timpului de reacŃie al acestor organizaŃii. Astfel, acest tip de acŃiuni a devenit, în ultima perioadă de timp, o componentă intrinsecă a proiecŃiei puterii, a modului de exercitare a puterii în relaŃiile internaŃionale. Acest tip de operaŃii presupune, din punctul de vedere al specialiştilor, o angajare considerabilă, în timp scurt şi pe spaŃii mari de capabilităŃi şi responsabilităŃi diverse.

O caracteristică a desfăşurării operaŃiilor de stabilitate şi sprijin moderne este reprezentată de încheierea, între principalele organizaŃii internaŃionale de securitate a unor parteneriate de cooperare internaŃională. Efectele acestor parteneriate sunt numeroase, cele mai multe dintre acestea sunt pozitive, întrucât rezultă din coordonarea acŃiunilor marilor puteri şi ale Ńărilor partenere în rezolvarea tuturor problemelor care apar. Se pot însă ivi şi altfel de efecte, care depind de interesele partenerilor şi de obiectivele pe care le urmăreşte fiecare. În acest sens, se impune o atenŃie deosebită a acestui tip de acorduri, pentru a se desprinde toate aspectele şi a se decela toate implicaŃiile şi complicaŃiile care rezultă de aici.

Căile şi modalităŃile de proiectare a sistemului logistic în operaŃiile de stabilitate şi sprijin, din punct de vedere normativ şi structural au evoluat foarte mult în ultima perioadă de timp. Asistăm asfel la translatarea efortului de sprijin logistic din sistemul liniar către cel „butuc cu spiŃe” şi mai nou, către cel circular care, se pare, sunt mult mai bine adaptate specificului şi fizionomiei acŃiunilor militare moderne. Având un sprijin deosebit în materie de sprijin logistic, prin creşterea nivelului de cooperare în domeniul abordat, logisticienii încep să acorde un loc tot mai important, în procesul de planificare operaŃională, aranjamentelor de sprijin logistic în operaŃiile de stabilitate şi sprijin.

În ceea ce priveşte contractarea în operaŃiile de stabilitate şi sprijin, ca domeniu de responsabilitate al sprijinului logistic, reprezintă, în opinia noastră, un proces a cărui importanŃă a crescut semnificativ în ultima perioadă de timp având

NECLASIFICAT


în vedere necesitate suplinirii prin procesul de achiziŃie de bunuri şi servicii, efortului de sprijin logistic al forŃelor militare.

În sensul celor prezentate şi având în vedere complexitatea proceselor de armonizare legislativă, organizatorică şi procesuală, suntem de părere că integrarea contractorilor în procesul de planificare a operaŃiilor militare este imperativă.

Având în vedere problematica analizată şi elementele identificate pe parcursul lucrării, sintetizate în concuziile prezentate mai sus, avem în vedere să supunem atenŃiei specialiştilor, din domeniul logistic, o serie de propuneri.

1. Efectuarea demersurilor pentru asigurarea capabilităŃilor de dislocare a forŃelor ce urmează a fi puse la dispoziŃia NATO şi UE.

2. Luând în considerare utilizarea limitată a contractării prin forŃe proprii în teatrele de operaŃii, propunem realizarea, de către un colectiv de specialişti, în coordonarea DirecŃiei logistice din Statul Major General, a unui studiu privind potenŃialul de realizare a achiziŃiilor în TO, vulnerabilităŃile, beneficiile şi dezavantajele acesteia, precum şi referitor la nevoia şi posibilităŃile de pregătire a ofiŃerilor responsabili. Considerăm că rezultatele acestui studiu ar trebui integrate într-un Regulament de realizare a achiziŃiilor în folosul forŃelor participante la operaŃii, care să fie elaborat de către acelaşi colectiv de specialişti.

3. Considerăm că, deşi există confortul unicului partener privind contractarea în TO, care livrează un serviciu sau bun contractat în aceleaşi condiŃii ca şi forŃelor proprii, este nevoie de a se studia oportunitatea încheierii unui parteneriat cu NSPA pentru a avea garanŃia unui acces mai rapid la gama de bunuri şi servicii din portofoliul echipelor AgenŃiei dislocate în Afganistan.

4. Având în vedere complexitatea fenomenului abordat, considerăm necesară revizuirea programelor de pregătire în vederea participării personalului Armatei României la operaŃii de stabilitate şi sprijin, în sensul introducerii unor teme care să asigure înŃelegerea rolului contractării firmelor civile în contextul acestui tip de acŃiuni militare şi rolul contractării în sprijinul creşterii şi stabilităŃii economice, precum şi la creşterea încrederii populaŃiei locale în propriul guvern şi forŃele multinaŃionale (de stabilitate şi sprijin).

5. Tot în sensul celor prezentate, mai sus, considerăm absolut necesară stabilirea, la nivelul Ministerului Apărării NaŃionale a unor practici responsabile privind contractarea, care să conducă la evitarea apariŃiei premiselor pentru fraudare, abuz şi risipirea fondurilor şi să permită planificarea acŃiunilor, impunerea de repere temporale clare, asigurarea transparenŃei şi supravegherea atentă, astfel încât contractarea şi achiziŃia să ajute şi nu să diminueze îndeplinirea obiectivelor propuse.

6. Revizuirea procesului de planificare a sprijinului logistic, derulat, la nivelul Ministerului Apărării NaŃionale prin integrarea procesului de contractare în operaŃiile şi planurile desfăşurate, care să asigure comandanŃilor cunoaşterea modului în care activitatea de contractare are implicaŃii asupra spaŃiului de luptă şi care sunt persoanele care beneficiază de pe urma acestor contracte. În acest sens, suntem de părere că integrarea procesului de contractare în planurile şi operaŃiile desfăşurate creează condiŃiile necesare pentru manifestarea influenŃei pozitive asupra acestora şi asigură îndeplinirea corespunzătoare a obiectivelor propuse.

NECLASIFICAT


ACRONIME ŞI ABREVIERI UTILIZATE

Termen ExplicaŃie

în limba română ExplicaŃie

în limba engleză 0 1 2

ACO Comandamentul Aliat OperaŃional Allied Command

Operations

AMCC Centrul Aliat de Coordonare a

Mişcării Allied Movement

Coordination Centre CLO OfiŃer Logistic Şef Chief Logistics Officer

EUMC Comandamentul Militar

al Uniunii Europene European Union

Military Command FC Controlorul Financiar Financial Controler

IEL Geniu pentru Logistică Infrastructure Engineering

for Logistics

ISAF ForŃa InternaŃională de AsistenŃă de

Securitate International Security

Assistance Force

JLSG Grup Întrunit de Sprijin Logistic Joint Logistics Support Group

LN NaŃiunea Lider Lead Nation

MILU Unitate Logistică

MultinaŃională Integrată Multinational Integrated

Logistic Unit

MIMU Unitate Medicală

MultinaŃională Integrată Multinational Integrated

Medical Unit

MJLC Centrul Logistic

MultinaŃional Întrunit Multinational Joint

Logistic Centre NAC Consiliul Nord-Atlantic North Atlantic Council

NATO OrganizaŃia Tratatului Atlanticului de Nord

North Atlantic Treaty Organisation

NSEs Elemente de Sprijin NaŃional National Support Elements

NSIP Programul de InvestiŃii al NATO NATO Security Investment

Programme

OSCE OrganizaŃia pentru Securitate

şi Cooperare în Europa Security and Cooperation Organisation in Europe

ROE Reguli de angajare Rules of Engagement RSN NaŃiunea cu Rol Specializat Role Specialised Nation

SACEUR Comandantul Suprem

al ForŃelor Aliate din Europa Supreme Allied

Commander Europe SC Consiliul de Securitate Security Council

SCO Sprijinul Contractorilor

pentru OperaŃii Support Contractors

Operations TA Acordul Tehnic Technical Agreement UE Uniunea Europeană European Union

NECLASIFICAT


BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ

*** ConstituŃia României, Monitorul Oficial al României, partea I, nr. 767,

Bucureşti, 2003, cota 71363. *** Legea nr. 51/1991, privind siguranŃa naŃională a României (publicată în

Monitorul Oficial nr. 163 din 7 august 1991). *** Doctrina pentru operaŃiile întrunite multinaŃionale, Bucureşti, 2001. *** Doctrina operaŃiilor ForŃelor Terestre, FT-1, Bucureşti, 2007. *** Doctrina logisticii operaŃiilor întrunite, SMG/L-1, Bucureşti, 2008. *** Doctrina sprijinului medical în operaŃii, Md-2, Bucureşti, 2008. *** Regulamentul logisticii operaŃiilor întrunite, L – 1, Bucureşti, 2008. *** Directiva ACO şi ACT (Bi-Strategic Command) pentru achiziŃii, 60-70,

Shape, B 7010, Belgium, SACT, Norfolk, Virginia, USA, 2003. *** Directiva ACO nr. 103 pentru achiziŃii – cerinŃe de informaŃii pentru

raportare în domeniul contractării, Shape, B 7010, Belgium, 15 ianuarie, 2013. *** Allied Joint Doctrine for Logistics AJP-4 (B), ratification draft, NATO,

HQ SACT, Logistics Branch, 7857 Blandy Road, Suite 100, Norfolk, Virginia. *** NATO Logistics Handbook, November, 2012, LC Secretariat International

Staff, Logistics Capabilities Section, Defence Policy and Planning Division, NATO HQ, 1110 Brussels, Belgium.

*** NATO International Staff, Procurement Manual, 14 iunie, 2011. *** EU Concept for Logistic Support for EU-led Military Operations,

Council Of The European Union, Brussels, 8641/11, COSDP 320, CSDP/PSDC 177, EEAS, 4 April 2011.

*** Standard Operating Procedure 400 – COMKAF Contractor Registration Policy at Kandahar Airport, Support Group, Kandahar Airfield Headquarters, 2013.

Dragoman, I., OperaŃiuni de menŃinere a păcii, Editura Academiei de Înalte Studii Militare, Bucureşti, 1996.

Mocanu, B.P., Logistica trupelor angajate în acŃiuni de luptă în afara graniŃelor României, teză de doctorat, Editura UniversităŃii NaŃionale de Apărare „Carol I”, fondul de carte al Bibliotecii UniversităŃii NaŃionale de Apărare „Carol I”, Bucureşti, 2006.

Pînzariu, S., Logistica operaŃiilor multinaŃionale sub comandă NATO, Editura Academiei de Înalte Studii Militare, Bucureşti, 2002.

Pop, A., Strategia de Securitate NaŃională – de la proiect la realitate, eseu, Facultatea de ŞtiinŃe Politice, Universitatea „Dimitrie Cantemir”, Bucureşti, 2006.

Sarcinschi, Al., OperaŃiile de stabilitate şi securitatea umană, Editura UniversităŃii NaŃionale de Apărare “Carol I” Bucureşti, 2008.

Zisu, A., Serviciile de campanie în operaŃiile de stabilitate şi sprijin, teză de doctorat, Editura UniversităŃii NaŃionale de Apărare „Carol I”, Bucureşti, 2012, fondul de carte al Bibliotecii UniversităŃii NaŃionale de Apărare „Carol I”.

http://www.nato.int http://ue.eu.int Conceptul Strategic al AlianŃei, Bruxelles, 2010.

NECLASIFICAT


Anexa nr. 1

LIMITE FINANCIARE ÎN CADRUL NATO ÎN DOMENIUL CONTRACTĂRII

LIM

ITĂ

F

INA

NC

IAR

Ă

STA

BIL

ITĂ

(E

FL

)

SUM

A

INST

RU

ME

NT

C

ON

TR

AC

TU

AL

EF

L

AU

TO

RIT

AT

E

CA

RE

A

UT

OR

IZE

AZ

Ă

SEM

NĂ

TU

RA

C

ON

TR

AC

TU

AL

Ă

MAI MARE DE 5% FAłĂ DE NIVELUL

A

500

NUMERAR (PETTY CASH)

UN SINGUR CONTRACTOR

MAI MICĂ DECÂT

NIVELUL B 20.000

OFERTĂ DIRECTĂ 1 SINGUR OFERTANT

MAI MARE DECÂT

NIVELUL B DAR MAI

MICĂ DECÂT

2XNIVEL B

40.000

PO

LICITAłIE RESTRÂNSĂ, CU CEL PUłIN 3

OFERTANłI

OF

IłE

RU

L C

U C

ON

TR

AC

TA

RE

A

MAI MARE DECÂT

2XNIVEL B DAR MAI

MICĂ DECÂT

NIVELUL D

160.000

LICITAłIE FORMALĂ CU 5 OFERTE SIGILATE

ÎN PLPIC DUBLU COMITETUL DE

ACORDARE A CONTRACTELOR

FIN

AN

CIA

RU

L T

EA

TR

UL

UI

DE

O

PE

RA

łII

/ISA

F

MAI MARE DECÂT

NIVELUL D MAI MICĂ

DECÂT NIVELUL E

800.000

FIN

AN

CIA

RU

L A

CO

MAI MARE DECÂT

NIVELUL E

MAI MARE

FO

RM

AT

CO

NT

RA

CT

UZ

UA

L

INVITAłIE PENTRU LICITAłIE

INTERNAłIONALĂ (LEB)

COMITETUL DE ACORDARE A

CONTRACTELOR

CO

MIT

ET

UL

P

EN

TR

U

BU

GE

TU

L

MIL

ITA

R

OF

IłE

RU

L C

U C

ON

TR

AC

TA

RE

A

FIN

AN

CIA

RU

L T

EA

TR

UL

UI

DE

O

PE

RA

łII

/ISA

F

Sursa: Procedură de operare permanentă COMKAF, CHIP 810, iulie, 2012, p. F-1.

Documents

TEZA DE DOCTORAT - UNAp doctorat rezumate/2014 IULIE/Alin-Bogdan ALEXANDRU...În lucrarea de faŃă ne propunem să studiem modul de acŃiune a contractorilor în cadrul sprijinului