Upload
lymien
View
223
Download
3
Embed Size (px)
Citation preview
UNIVERSITATEA DE MEDICINĂ ŞI FARMACIE DIN CRAIOVA
MIHAELA TEODORA TUDOSIE
TEZĂ DE DOCTORAT Rezumat
CONTRIBUŢII LA CUNOAŞTEREA INTERRELAŢIILOR TISULARE ÎN
MORFOGENEZA GLANDELOR SALIVARE
CONDUCĂTOR ŞTIINŢIFIC PROF.UNIV. GHEORGHE Ş. DRĂGOI M.D.,Ph.D,D.Sc
Membru titular al Academiei de Ştiinţe Medicale din România
CRAIOVA 2010
2
SINTEZE ALE PĂRŢILOR PRINCIPALE ALE TEZEI
DE DOCTORAT I. MOTIVAŢIA, SCOPUL ŞI OBIECTIVELE CERCETĂRII
3
II. MATERIALE ŞI METODE 4
III. REZULTATELE CERCETĂRILOR PERSONALE
A. STUDIUL MACROANATOMIC 4
B. STUDIUL MICROANATOMIC 5
1. Analiza structurilor sistemului tubuloacinar al glandelor salivare
a. Glandele parotide 5
b. Glandele submandibulare 6
c. Glandele sublinguale 6
2. Evaluarea microanatomică a interacţiunilor inductive
epiteliomezenchimale ce determină geneneza şi evoluţia mugurilor
epiteliali primordiali 6
3. Analiza microanatomică a diferenţierii structurilor arborescente prin
sinergisme morfogene 8
IV. DISCUŢII 9
V. CONCLUZII 11
VI. IMAGISTICA ANATOMICĂ A MORFOGENEZEI
GLANDELOR SALIVARE 12
VII. BIBLIOGRAFIE 28
3
I. MOTIVAŢIA, SCOPUL ŞI OBIECTIVELE CERCETĂRII
Geneza şi evoluţia tridimensională a structurilor ramificate dicotomial prezintă un
interes deosebit, atât pentru cercetarea fundamentală, cât şi pentru cea aplicativă.
Studiul modelelor ramificării de “tip epitelial “ specific unor organe rămâne un domeniu
parţial explorat (Gilbert,1996). Am selecţionat pentru studiul specificităţii
interactiunilor inductive epiteliomezenchimale două sisteme anatomo-funcţionale:
sistemul bronhopulmonar şi sistemul glandelor salivare. În ontogeneza acestor sisteme
două fenomene ne-au atras atenţia: în primul rând particularitáţile procesului de
morfogeneză şi de diferenţiere a structurilor tubulo-arborescente şi, în al doilea rând,
mecanismul determinant al edificării structurilor funcţionale specializate - bariera
hemoaeriană din sistemul respiraţiei pulmonare şi acinul glandular în sistemul secreţiei
glandelor salivare.
În desfăşurarea proceselor de mofogeneză un rol important este jucat de mezenchim,
care este responsabil de specificitatea regională a inducţiei în structurile competente
(Saunders, 1957; 1980). În algoritmul morfogenezei sistemului respiraţiei pulmonare
această specificitate apare de o maniera spectaculară (Wessels, 1970) .
Heterogenitatea structurală a viscerelor ce conţin elemente ramificate dicotomial
ridică probleme legate de întelegerea mecanismelor de ortogeneză a arhitecturii lor, pe
de o parte şi de evaluarea stadiului de evoluţie în condiţii normale şi patologice, pe de
altă parte, şi anume:
1. Care sunt elementele sau structurile ce interacţionează în algoritmul sinergismelor
morfogene ?
2. Care sunt canoanele de omologare a etapelor de formare a unităţilor structurale
ramificate ?
3. Care sunt consecinţele interacţiunilor inductive epiteliomezenchimale ?
4. Prin ce mecanisme se realizează interacţiunile inductive dintre epitelium si
mezenchim ?
4
5. Cum se realizează creşterea şi împărţirea dicotomică a mugurilor epiteliali în
sistemele tubuloalveolare şi tubuloacinare ?
6. Care sunt căile de realizare a interactiunilor inductive ?
7. Care sunt factorii determinanţi ai transformărilor fenotipice ale mezenchimului în
procesul de structurare a sectoarelor funcţionale: bariera aer/sânge în cazul
pulmonilor şi acinilor secretorii în cazul glandelor salivare ?
8. Care este rolul membranei bazale subepiteliale de la graniţa epitelio –
mezenchimală ?
9. Care este valoarea practică a cunoaşterii specificităţii interacţiunilor tisulare în
morfogeneza structurilor arborescente ?
10. Care sunt formele de structuralizare a derivatelor din mezenchimul pulmonar şi
respectiv din mezenchimul glandelor salivare ?
II. MATERIALE SI METODE
Cercetarea s-a efectuat pe fragmente tisulare recoltate de la feţi de Homo
Sapiens Sapiens în vârstă de 5 luni (7 cazuri) şi de 6 luni (8 cazuri), precum şi pe
secţiuni seriate prin embrioni de patru săptămâni (3 cazuri ) şi de şase săptămâni (4
cazuri) înregistrate în Laboratorul de Patologie al Spitalului Clinic Municipal
Filantropia din Craiova, în intervalul de timp 2000-2010. Probele biologice au fost
prelucrate conform metodelor clasice de microanatomie. Imagistica s-a realizat prin
achiziţie computerizată şi procesarea lor.
III. REZULTATELE CERCETĂRILOR PERSONALE
A. STUDIUL MACROANATOMIC
Prin studiul macroanatomic, realizat prin metoda disecţiei, am efectuat, pe de o
parte, o analiză a raporturilor stratigrafice ale regiunilor buccală, parotideo-maseterină
5
şi submandibulară, iar, pe de altă parte, un studiu al glandelor salivare prin accesarea
lojilor conţinătoare: parotidiană, submandibulară şi sublinguală.
B. STUDIUL MICROANATOMIC
1. Analiza structurilor sistemului tubuloacinar al glandelor salivare
Cercetarea microantomică a permis studiul structurilor sistemului tubuloacinar al
glandelor salivare în vederea evaluării interacţiunilor inductive epiteliomezenchimale.
Pe secţiunile seriate efectuate prin fragmentele de glande salivare recoltate de la feţi de
9 săptămâni antepartum am evaluat raporturile ,,porţiunii terminale’’(Portio terminalis)
şi a ducturilor intralobulare (Ductus intralobularis), nominalizate ca Ductus intercalatus
şi Ductus striatus de legătură între acin (Acinus) şi ductele excretorii, cu mezenchimul
glandular limitrof.
a. Topografia şi raporturile micronatomice ale structurilor sistemului
tubuloacinar al glandelor parotide
La examinarea cu obiectivul x10 a secţiunilor prin fragmente de glandă parotidă
colorate cu hematoxilină-eozină, am remarcat cu uşurinţă prezenţa acinilor de tip seros,
a ducturilor intercalare şi a ducturilor striate în stadii variabile de geneză, tubularizare
şi interconectare (figura nr. 1.A şi B).
Examinarea cu obiectivul x20 a permis vizualizarea raporturilor dintre elementele
structurale ale acinunui seros şi anume locaţia membrane bazale periacinare, distribuţia
celulelor epiteliale acinare (Serocytus) sub formă de semilună (Semiluna Serosa)
precum şi raporturile acinilor pe cale de formare cu ducturile intercalare şi cu
mezenchimul limitrof (figura nr. 2.A şi B).
Analiza secţiunilor cu obiectivul x40 a permis identificarea celulelor mioepiteliale
fusiforme (Myoepiteliocitus fusiformis) în spaţiul dintre membrana bazală şi celulele
epiteliale acinare (figura nr. 3A şi B).
6
În egală măsură am remarcat prezenţa, în plin parenchim glandular, a unui
limfonodul presărat cu insule de acini glandular şi ducturi intercalare şi striate (figura
nr. 4A şi B)
b. Vizualizarea şi analiza microanatomică a structurilor sistemului
tubuloacinar al glandelor submandibulare
Pe secţiunile seriate efectuate prin fragmentele recoltate din glandele
submandibulare, colorate cu hematoxilină-eozină, lobii glandular sunt vizibili şi bine
delimitaţi prin benzi de ţesut conjunctivovascular. În structura acestor lobi am
identificat acini glandular seroşi şi seromucoşi care se continuă cu foarte scurte canale
intercalare căptuşite cu un singur strat de celule cubice (figurile nr 5 şi 6). Aceste canale
comunică cu canalele secretorii care au un epiteliu cilindric (figurile nr 5 şi 6). La
examinarea cu obiectivul x40 a secţiunilor în plan transvers al ducturilor interlobare se
observă prezenţa în peretele ductului a unui epiteliu bistratificat (figura nr.7).
c. Analiza microanatomică a topografiei structurilor sistemului
tubuloacinar al glandelor sublinguale
Delimitarea lobilor glandei sublinguale este realizată prin benzi groase de ţesut
conjunctiv ce încorporează numeroase capilare şi metaarteriole (figura nr. 8). La
examinarea cu obiectivul x10 se remarcă, în alcătuirea lobului, prezenţa de lobuli şi
ducturi intralobare (figura nr. 8). La examinarea cu obiectivul x40 acinii glandulari au în
structura lor semilune seromucoase (figura nr. 9). La periferia acinilor am identificat
celule mioepiteliale fusiforme (figura nr. 10)
2. Evaluarea microanatomică a interacţiunilor inductive
epiteliomezenchimale ce determină geneneza şi evoluţia mugurilor epiteliali
primordiali
Am evaluat microanatomic transformările fenotipice determinate de
interacţiunile inductive epiteliomezenchimale în geneza şi evoluţia mugurilor epiteliali
primordiali şi a structurilor arborescente diferenţiate din aceşti muguri în sistemele
respirator pulmonar şi al glandelor salivare.
7
a) În sistemul respirator pulmonar am identificat, la embrionul de patru
săptămâni, agregate epiteliale formate în mezenchimul pulmonar. La examinarea cu
obiectivul x 63 am remarcat prezenţa în aceste agregate de celule de tip epitelial cu
nuclei hipercromatici şi, pe alocuri, în mitoza (figura nr.12 A si B). Pe secţiunile seriate
efectuate prin fragmentele de pulmoni recoltate de la făt în vârstă de 16 săptămâni am
identificat bronchiole terminale înconjurate de un mezenchim hipercelular (figura nr.
12C). La examinarea cu obiectivul x 20 a peretelui bronhiei terminale am constatat
prezenţa de celule prismatice cu nuclei hipercromatici şi de celule caliciforme. La
periferia bronhiolei terminale se identifică cu usurinţă prezenţa de celule cu nucleu
fuziform şi localizate la graniţa cu mezenchimul pulmonar limitrof (figura nr. 12D).
Vase sanguine neoformate există în mezenchimul pulmonar peribronşic în imediata
vecinătate a bronhiolei terminale (figura nr. 12E).
b) În sistemul glandelor salivare am constatat, pe secţiunile seriate prin
embrionul de şase săptămâni, existentenţa de conglomerate mezenchimale paralingual
ce conţin muguri epiteliali de origine endodermală ce stau la baza formării
parenchimului glandei submandibulare. Se remarcă cu uşurinţă împărţirea dicotomică a
mugurilor endodermali şi progresia lor în mezenchimul subiacent (figura nr. 14A). Pe
sectiunile colorate cu HE mugurii endodermali sunt alcătuiţi din celule epiteliale cu
nucleu hipercromatic iar, pe alocuri, în mitoza (figura nr. 14B). În secţiunile de
impregnare argentică Gomori am remarcat o slabă diferenţiere a membranei bazale de la
periferia mugurilor epiteliali (figura nr. 14C). Pe secţiunile seriate efectuate prin
fragmentele de glandă submandibulară de făt de 6 luni de viaţă antepartum acinii
glandulari au forme variabile dependente de planele de secţionare. Reuniunea mai
multor acini formează un lobul delimitat prin benzi mezenchimale de structurile
învecinate (figura nr. 14D). În interiorul lobulului acinii sunt înconjurati de un
mezenchim bogat vascularizat (figura nr. 14D). La examinarea cu obiectivul x 20 se
remacă, la nivelul acinului glandular, prezenţa unui strat de celule cubice ce au raporturi
de contiguitate cu celulele mioepiteliale la hotarul cu mezenchimul interacinar (figura
nr. 14E).
Continuitatea lumenului acinar cu sistemul tubular excretor extralobular se
relizează prin ductul intercalar şi, în continuare, prin ductul intralobular (figura nr. 14F).
8
Pe secţiunile de impregnare argentică Gomori fibrele de reticulină sunt bine diferenţiate
în zona membranei bazale de sub epiteliumul ductului intralobular (figura nr. 14G).
3. Analiza microanatomică a diferenţierii structurilor arborescente prin
sinergisme morfogene.
a) În sistemul respirator pulmonar am identificat, pe secţiunile frontale
efectuate prin regiunea cervicotoracică a unui embrion de şapte săptămâni,
componentele arborelui traheobronşic şi anume: traheea, bronhiile principale dreaptă şi
stângă şi bronhiile lobare (figura nr. 13A). Pe secţiunile seriate realizate prin
fragmentele recoltate din plămânii de făt în vârstă de cinci săptămâni de viata
antepartum se constată prezenţa acinului pulmonar tributar unei bronhii terminale
(figura nr. 13B). La examinarea cu obiectivul x 10 sunt vizibile structurile ce apartin
parenchimului pulmonar – ductus alveolaris, atrium alveolar şi sacus alveolaris – aflate
în raporturi de vecinătate cu mezenchimul pulmonar limitrof (figura nr. 13C). La
examinarea cu obiectivul x 40 a secţiunilor seriate colorate cu hematoxilină-eosină am
identificat transformările fenotipice ale mezenchimului pulmonar periacinar care
contribuie la desfăşurarea proceselor de alveolizare, angiogeneză şi remodelare a
spaţiului din imediata vecinătate a sacilor alveolari (figura nr. 13E si F). La adult am
identificat, pe sectiunile de pulmon injectat în prealabil cu suspensie de tuş de China, o
luxuriantă reţea capilară perialveolară (figura nr. 13G). În stroma interlobulară am
remarcat pe secţiunile prin plămânul de făt de 8 luni, existenţa de formaţiuni
limfonodulare intrapulmonare (figura nr. 13H ).
b) În sistemul glandelor salivare am remarcat pe secţiunile seriate efectuate prin
fragmente de glanda submandibulară recoltată de la un făt de 5 luni, diferenţierea
structurilor acinare, în special a porţiunii terminale şi a reţelei vasculare în jurul
grupurilor acinare, precum şi la periferia ducturilor intrcalare si intralobulare (figura nr.
15D). Un limfonodul a fost identificat în parenchimul glandular (figura nr. 15D ) La
nivelul peretelui canalelor interlobulare se remarcă cu usurinţă bistratificarea
epiteliumului iar la periferia lor o diferenţiere a celulelor mioepiteliale (figurile nr. 15E
şi F ).
9
IV. DISCUŢII
Analiza microanatomică a genezei si evoluţiei structurilor arborescente în biosistemul
uman permite evaluarea specificităţii interactiunilor epiteliomezenchimale a
sinergismelor morfogene determinante în diferenţierea şi evoluţia lor precum şi a
efectelor acestor transfomări ce au loc în ontogeneza sistemelor arborescente
dihotomice.
Se cunosc interacţiunile dintre epithelium şi mezenchim în formarea viscerelor cu
structuri tubulare cum ar fi rinichiul, pulmonul, pancreasul, glandele salivare şi glanda
mamara. Este descris în ontogeneza lor procesul inducţiei reciproce a epiteliumului
prin mezenchim şi a mezenchimului prin epithelium (Gilbert,1996). Ne-am pus
întrebarea dacă, la nivelul pulmonilor, este posibilă şi transformarea celulelor
mezenchimale în epithelium prin interactiunea mugurilor bronşici cu mezenchimul
pulmonar în cursul căreia anumite celule mezenchimale să se organizeze în epithelium.
Acest fenomen este evident în dezvoltarea rinichiului unde interacţioneaza reciproc
două tesuturi mezodermoderivate – mugurele ureteral si mezenchimul metanefrogen.
Acesta din urmă determină alungirea şi ramificarea mugurelui ureteral. Este
demonstrat faptul că extremitătile mugurelui ureteral induc celulele mezenchimului
pentru a forma un agregat epitelial (Romanoff, 1960). Pe de altă parte mezenchimul
metanefrogen este capabil de a răspunde la inducţia mugurelui ureteral pentru a forma
tubi renali. S-a constatat că la inducerea mezenchimului metanefrogen prin alt
epithelium cum ar fi cel de glanda salivară sau prin tubul neural, acesta va rapunde prin
formarea de tubi renali şi nicidecum altă structură (Saxen, 1970, Sariola st al. 1982).
Pe baza acestei observaţii Etheridge (1968) a emis ipoteza după care această
determinare rezultă din interactiunea cu endodermul care este mult mai apropiat în
dezvoltare.
Este demonstrat faptul că în timpul morfogenezei tuturor organelor se stabilesc
comunicări între ţesuturile care interactionează. În interactiunile dintre epitelium si
mezenchim, mezenchimul influenţează epitelium iar când ţesutul epitelial este modificat
prin mezenchim poate secreta factori care modifică mezenchimul (Gilbert, 1996).
Identificarea acestor factori care intervin în comunicările intertisulare este in atenţia
10
multor laboratoare (Gilbert,1996). Numeroşi cercetători consideră că mezenchimul
controlează specificitatea ramificaţiilor structurilor epiteliale. Saxen (1987) a remarcat
faptul că, în cazul rinichiului, există un singur tip de mezenchim care poate impune
aceasta ramificare. În cazul glandelor salivare mezenchimul determină modelul de
ramificaţie în timp ce diferenţierea epiteliumului este impusă de o manieră autonomă
prin epithelium însuşi (Lawson, 1974 ; Sakakura et al.1976). În cazul sistemelor
respirator şi digestiv mezenchimurile regionale determină modelele de ramificare şi
tipurile de proteine care intervin în fiecare regiune (Wesseks, 1970 ; Cunha şi.al. 1976 ;
Hilfer et col. 1985 ; Haffen et col. 1987).
În procesul de ramificare un element important este matrixul extracelular. În acest
sens Bernfield et.al (1984), Mizuno si Yasugi (1970) au emis ipoteza ca in mecanismul
ramificarii un rol important este determinat de degradarea selectivă a membranei bazale
subepiteliale. Ramificarea mugurilor epiteliali este dependentă de prezenţa
mezenchimului. Mezenchimul poate interacţiona cu un tub epitelial pentru a provoca
ramificarea sa prin formarea de “fisuri“ care generează lobuli pe ambele parţi ale
fisurii. Controlul formării fisurilor este condiţionat de prezenţa colagenului.
Mecanismul prin care colagenul intervine nu este foarte clar. S-a demonstrat că, în
inductia de către mezenchim a modelelor de ramificare e epiteliumului, intervin două
proteine TGF – 1 si activina. Se ştie ca TGF-1 favorizează sinteza de proteine în
matrixul extracelular şi inhibă metalproteinazele capabile de a digera matrixului
extracelular (Penttinen et al. 1988; Nakamura st al. 1990). Activina elaborată şi de
glandele salivare provoacă o distorsionare importantă a modelului de ramificare normal
(Gilbert et al.1991; Ritvos et al.1995).
În cazul pulmonului s-a demonstrat că mezenchimul este inductor pentru creşterea
mugurelui endodermal (Dameron, 1961). Iniţierea creşterii pulmonare este determinată
de sinteza, de către celulele mezenchimale, a FGF-10 care acþionează asupra isoformei
III b al receptorului FGF R2 prezent pe suprafaţa celulelor endodermice.
Dezvoltarea prenatală a pulmonilor deţine un loc particular faţă de alte organe. Deşi
pulmonii ca organe respiratorii nu sunt necesare în cursul vieţii intrauterine, totuşi ei
trebuie dezvoltaţi pentru a putea fi functionali în momentul naşterii. În dezvoltarea
pulmonilor se descriu cinci stadii de geneză şi evoluţie a structurilor funcţionale. În
11
fiecare stadiu se formează structurile arborelui bronşic şi ale parenchimului pulmonar.
În sistemul pulmonar tubuloalveolar mezenchimul exercită trei funcţii majore: inductor
asupra creşterii şi diferenţierii sistemului de canale ramificate de origine endodermală
până la rangul de bronhiolă terminală; generator de reţele vasculare, structuri
biodinamice (musculatura netedă) şi structuri cartilaginoase; şi, în fine, este implicat în
geneza structurilor sectorului de schimburi respiratorii ce include ducturile alveolare,
sacii alveolari şi alveolele pulmonare. După părerea noastră particularităţile structurale
ale parenchimului pulmonar în dinamica ontogenezei sale şi imaturitatea structurilor de
schimb gazos în momentul naşterii ridică problema competenţei mezenchimului
pulmonar în geneza şi diferenţierea alveolelor pulmonare sub acţiunea inductoare a
derivatelor endodermale.
V. CONCLUZII
1. Arborele bronşic cu funcţie de transport aerifer se formează printr-un proces
complex de tubulogeneză din materialul endodermal al intestinului anterior sub
acţiunea inductoare a mezenchimului pulmonar.
2. Parenchimul pulmonar, specializat în schimburile gazoase, se formează din
mezenchimul pulmonar în care au loc transformări fenotipice
mezenchimoepiteliale, remanieri ale structurilor formate, vasculogeneză si
remodelare temporo spaţială.
3. Joncţiunea derivatelor endodermale cu cele mezenchimale pulmonare are loc la
nivelul graniţei dintre bronhiola respiratorie şi ductul alveolar.
12
VI. IMAGISTICA ANATOMICĂ A MORFOGENEZEI GLANDELOR
SALIVARE
13
1
1
2
3
4 5
6
A
B
Figura nr. 1. Glandula parotidea. Stereodistribuţia şi raporturile structurilorsistemului tubuloacinar parotidian.
1. Acinus. 2. Ductus intercalatus. 3. Ductus striatus. 4. Ductus interlobularis striatus. 5. Ductus interlobularis 6. Ductus interlobaris.
Coloraţie Hematoxilină-Eosină (A) ; Imagine complementară (B), x 70 (Colecţia microanatomică Prof. Univ.Dr. G.S. Drăgoi)
14
A
B
Figura nr. 2. Glandula parotidea. Interrelaţii epiteliomezenchimale în genezastructurilor porţiunii terminale (Portio terminalis) a sistemului tubuloacinar parotidian.
Coloraţie Hematoxilină-Eosină (A) ; Imagine complementară (B), x 140 (Colecţia microanatomică Prof. Univ. Dr. G.S. Drăgoi)
15
A
B
1
3
1
4
Figura nr. 3. Glandula parotidea. Structura şi raporturile elementelor “porţiunii terminale” a sistemului tubuloacinar parotidian.
1. Etapă incipientă în formarea acinului. 2. Acini parţial diferenţiaţi. 3. Semiluna Serosa. 4. Myoepitheliocytus fusiformis.
Coloraţie Hematoxilină-Eosină (A) ; Imagine complementară (B), x 280 (Colecţia microanatomică Prof. Univ.Dr. G.S. Drăgoi)
16
A
B
1
2
1 3
4
Figura nr. 4. Glandula parotidea. Limfonodul inclus în parenchimul glandular.Elemente ale sistemului tubuloacinar incluse în stroma limfatică. 1. Parenchim glandular. 2. Stromă a limfonodulului. 3. Incluzii de parenchim glandular
în limfonodul. 4. Acini glandulari. Coloraţie Hematoxilină-Eosină, x 14 (A) ; x 120 (B)
(Colecţia microanatomică Prof. Univ.Dr. G.S. Drăgoi)
17
A
B
1
1 2
34
5
Figura nr. 5. Glandula submandibularis. Raporturile intrinseci şi extrinseci alelobului glandular parotidian.
1. Acinus. 2. Ductus intercalatus. 3. Ductus striatus. 4. Ductus interlobularis striatus. 5. Ductus interlobaris.
Coloraţie Hematoxilină-Eosină (A) ; Imagine complementară (B), x 70 (Colecţia microanatomică Prof. Univ.Dr. G.S. Drăgoi)
18
Figura nr. 6. Glandula submandibularis. Raporturile şi structura “porţiuniiterminale” a sistemului tubuloacinar glandular.
1. Acinus. 2. Ductus intercalatus. 3. Ductus striatus. 4. Ductus interlobularis striatus. 5. Semiluna submucosa.
Coloraţie Hematoxilină-Eosină (A) ; Imagine complementară (B), x 280 (Colecţia microanatomică Prof. Univ.Dr. G.S. Drăgoi)
A
B
1
4
3
2
5
5
19
A
B
Figura nr. 7. Glandula submandibularis. Ductus interlobaris. Se remarcă cuuşurinţă bistratificarea epiteliumului din structura peretelui.
Coloraţie Hematoxilină-Eosină (A) ; Imagine complementară (B), x 280 (Colecţia microanatomică Prof. Univ. Dr. G.S. Drăgoi)
20
A
B
Figura nr. 8. Glandula sublingualis. Raporturile extrinseci şi intrinseci alelobului glandular sublingual.
1. Fascicule de fibre colagene ce delimitează perimetrul lobului glandular. 2. Lobulus glandular 3. Ductus interlobularis. 4. Ductus interlobularis striatus
Coloraţie Hematoxilină-Eosină (A) ; Imagine complementară (B), x 70 (Colecţia microanatomică Prof. Univ.Dr. G.S. Drăgoi)
4
2
1 3
21
A
B
1
2 4
3
Figura nr. 9. Glandula sublingualis. Structura “porţiunii terminale” a sistemuluitubuloacinar sublingual. 1. Acinus. 2. Ţesut conjunctiv perilobular. 3. Ductus interlobularis. 4.Ţesut conjunctivo-
vascular periductal. Coloraţie Hematoxilină-Eosină (A) ; Imagine complementară (B), x 280
(Colecţia microanatomică Prof. Univ.Dr. G.S. Drăgoi)
22
Figura nr. 10. Glandula sublingualis. Structura lobulului sublingual. 1. Semiluna seromucosa. 2. Seromucocytus. 3. Myoepitheliocytus fusiformis. 4. Ţesut
conjunctiv perilobular. Coloraţie Hematoxilină-Eosină (A) ; Imagine complementară (B), x 280
(Colecţia microanatomică Prof. Univ.Dr. G.S. Drăgoi)
A
B
3
1
2
4
23
D
A B C
FE
G
I
K
H
I
Figura nr. 11. Imagistica locaţiei raporturilor şi structurii glandeisubmandibulare la embrionul de 6 săptămâni.
1. Mezenchimul primordiului glandei submandibulare. 2. Mugurii epiteliali ai glandei submandibulare. 3. Membrana bazală subepitelială a mugurilor glandei
submandibulare. Coloraţie Hematoxilină-Eosină (A, B, D, E, G, H, J) ; Impregnare argentică Gömöri
(C, F, I, K), x 28 (A, B, C), x 70 (E), x 120 (D, F, G, H, I, J), x 280 (K) (Colecţia microanatomică Prof. Univ.Dr. G.S. Drăgoi)
1 1 1
1
1
1
1 1
22
22
2
2
2 2
3
24
A B
C D
E
1 2 3
4
5 6
7
6
8 7
Figura nr. 12. Transformarile fenotipice ale mezenchimului pulmonar în perioada pseudoglandulara a evoluţiei la embrionul de patru săptămâni.
1. Mezenchim pulmonar. 2. Agregat epitelial în mezenchimul pulmonar. 3. Celule epiteliode în agregatul epitelial mezenchimal. 4. Bronhiola terminală în secţiune transversă. 5. Bronhiola terminală în secţiune oblică. 6. Celule epiteli-ale şi caliciforme în peretele bronhiolei terminale. 7. Graniţa epiteliomezenchi-mală. 8. Metaarteriolă cu hematii nucleate în mezenchimul din jurul bronhiolei terminale.
25
1
A B
C
D
E
F G H
2
3 4 5
5
6
7 8
8 8 9
10
11
12
13 14
Figura nr. 13 Morfogeneza arborelui bronşic şi a parenchimului pulmonar la embrionul de şapte săptămâni (A) şi la fătul de cinci luni (B-F şi
H). Reţea capilară la adult (G). 1. Traheea. 2. Bifurcaţia traheală. 3. Bronhia principală dreaptă. 4. Bronhiaprincipală stângă. 5. Bronhiola respiratorie. 6. Canal alveolar. 7. Atriumalveolar. 8. Sac alveolar. 9. Creasta mezenchimală.10. Epiteliumul canaluluialveolar. 11. Epiteliumul sacului alveolar. 12. Vas sanguin în peretele saculuialveolar. 13. Reţele vasculare. 14. Limfonodul în parechimul pulmonar.
26
1 1 2
3
4
5
6
7
8 9
10
11
A B C
D E
F G
Figura nr. 14. Interacţiuni inductive în formarea si evoluţia glandeisalivare submandibulare la embrionul de şase săptămâni (A-C) şi la fătul deşase luni (D-G).
1. Mugure epitelial. 2. Mezenchimul primordiului glandei submandibulare. 3. Distribuţia fibrelor de reticulină în mugurele epitelial.4. Zona membrane bazale subendoteliale. 5. Duct interlobular. 6. Acini glandulari. 7. Vas sanguin. 8. Piesa
terminală (Acin). 9. Duct intercalar. 10. Duct intralobular. 11. Membrana
27
1
2
3
4
5
5
1 7
6
8
9
8
10
11
12
A B
C D
E F
Figura nr. 15. Diferenţierea reţelelor vasculare în sistemul tubuloacinaral glandei salivare la fătul de cinci luni.
1.Acin. 2. Duct intercalar. 3. Reţea vasculară intralobulară. 4 Mezenchim. 5. Vase sanguine periductale. 6, 7. Reţea vasculară periacinară. 8. Limfonodul intrapulmonar. 9. Acini glandulari în limfonodul. 10. Duct interlobular. 11. Strat
28
VII. BIBLIOGRAFIE
1. Alberts, B., Bray, D.- Mollecular Biology of the Cell- ediţia a IIIa, 1994, editura
Garland Science;
2. Araújo VC, Demasi AP, Furuse C, -Tenascin and fibronectin expression in
carcinoma ex pleomorphic adenoma.- Applied Immunohistochemistry & Mollecular
Morphology, 2008, ianuarie, pag. 48-53
3. Bernfield M, Banarjee SD, Koda JE, Rapraegar AC. -Remodeling of basement
membrane as a mechanism of morphogenic tissue interaction-. In. R.L. Trelstad (ed),
The role of Extracellular Matrix in Development. Alan R Liss. -New York, 1984, 545-
547.
4. Brownell AG, Bessem CC, Slavkin HC- Possible functions of mesenchyme cell-
derived fibronectin during formation of basal lamina- Proceedings of National
Academy of the United States of America 1981, iunie, vol 78, pag.3711-3715
5. Brownell AG, Slavkin HC. -Role of basal lamina in tissue interactions. American
Journal of Physiology - Renal Physiology. 1980;vol. 3(1-6), pag.193–204.
6. Chang WW -Cell population changes during acinus formation in the postnatal rat
submandibular gland. The Anatomical Record 1974 vol. 178:pag 187–201
7. Cooper, G.M.- The Cell- A mollecular approach- editura Sinauer Associates, 2000,
pag. 504-510;
8. Cotroneo E, Proctor GB, Paterson KL, Carpenter GH.-Early markers of regeneration
following ductal ligation in rat submandibular gland.- Cell &Tissue Research, 2008,
mai, pag. 227-235
9. Dameron F. -L’influence de divers mesenchymes sur la differenciation de
l’epithelium pulmonaire de l’embryon de poulet en culture in vitro. -J Embryol Exp
Morph. 1961, 9: 628-633
10. Etheridge AL.- Determination of the mesonephric Kidney. -J Exp Zool, 1968, 169:
357 – 370.
29
11. Gilbert SF. -Biologie du development. -Se Boeck & Larcies, Paris, Bruxelles, 1996.
12. Lawson,KA- Mesenchyme specificity in rodent salivary gland development: teh
response of salivar epitelium to lung mesenchyme in vitro-Journal of Embryology &
Experimental Morphology, 1974, vol 32, pag. 469-493
13. Mizuno T, Yasugi S.- Susceptibility of epitelia to directive influences of
mezenchyme during organogenesis; Uncoupling of morphogenesis and
cytodiffentiations- Cell Differentiation and Morphogenesis, 1990, vol 31, pag. 511-523
14. Nakamura T, Okuda S, Miller D, Ruoslahti E, Border W.- Transforming growth
factor – beta (TGF-beta) regulates production of extracellular matrix (ECM)
components by glomerular epithelial cells. Kidney Int.1990 37(9) 221.
15. Penttinen RP, Kobayashi S, Bornstein P.- Transforming growth factor beta
increases m RNA for matrix proteins in thepresence and in the absence in the changes
in mm RNA stability. Proc Nat Acad Sci. 1988, 85: 1105-1108
16. Raitz R, Martins MD, Araujo VC. -A study of the extracellular matrix in salivary
gland tumors-Journal of Oral Pathology & Medicine, mai 2003, vol 32, pag.290-296;
17. Ritvos O, Tuuri T, Eramaa M, Sainio K, Hilden K, Saxen L, Gilbert SF.,- Activin A
disrupts epithelial branching in developing murine organs. Mech Dev. 1995, 50: 229-
245.
18. Romanoff AL. The Avian Embryo. MacMillan, New York, 1960.
19. Saunders JW Jr, Cairns JM, Gasseling M.T,- The role of the apical ectodermal ridge
of ectoderm in the differentiation of the morphological structure of and inductive
specificity of limb parts of the chick. Journal of morphology 1957, vol. 101:, pag 57-88.
20. Saunders JW Jr. Developmental biology. Macmillan, 1980, New York.
21. Saxen LM, Sariola H. -Early organogenesis of the kidney-. Pediatric Nephrology
1987, 1: 385-392.
22. Sakakura T, Nishizuka Y, Dawe, CJ. Mesenchyme – dependent morphognesis and
epithelium – specific cytodifferentiation in mouse mammary gland. -Science, 1976, 194:
1439–1441.
23. Sariola H, Ekblom P, Saxen L.- Restricted developmental options of the
metanephric mesenchyme. In M. Burger and R. Weber (eds.) Embryonic Development
Part B: Cellular Aspects. Allan R. Liss New York, 1982, 425–431.
24. Saunders JW Jr. Developmental biology. Macmillan, 1980, New York.
30
25. Saxen LM, Sariola H. -Early organogenesis of the kidney-. Pediatric Nephrology
1987, 1: 385-392.
26. Saxen L. -Failure to demonstrate tubule induction in heterologous mesenchyme. -
Developmental Biology. 1970, 23: 511-523.
27. Seifert G- Histological Typing of Salivary Gland Tumours-. Berlin, Springer Verlag.
1991
28. Szlávik V, Szabó B, Vicsek T, Barabás J, Bogdán S, Gresz V, Varga G, O'Connell
B, Vág J.-Differentiation of primary human submandibular gland cells cultured on
basement membrane extract- Tissue Engineering, part A, 2008, noiembrie, pag.1915-
1926
29. Teymoortash, A, Mandic, R.,Schrade,C.,Wernwr,J.A.- Extracellular matrix
molecules in chronic obstructive sialadenitis: an imunocytochemical and Western blot
investigation- Journal of Oral Science, 2004, vol.42, nr.4, pag 227-233
30. Urek, M.M., Bralic, M., Tomac, J., Borcic, J., Uhac, I., Glazar, I., - Early and late
effects of X-irradiation on submandibular gland:a morphological study in mice-
Archives of Medical Research, 2005, vol.36, pag.339-343
31. Vag J, Byrne EM, Hughes DH, Hoffman M, Ambudkar I, Maguire P, O'Connell
BC.- Morphological and functional differentiation of HSG cells: role of extracellular
matrix and trpc 1- Journal of cellular physiology, 2007, august, 416-423
32. Wessels NK- Mamalian lung development: interactions in formation and
morphogenesis of tracheal bunds- Journal of Experimental Zoology, 1970, vol 175,
pag.455-466