Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu Facultatea de Stiinte Economice

EXAMEN DE LICEN ŢĂ

- sesiunea iulie 2012 -

SPECIALIZAREA ECONOMIA COMERTULUI, TURISMULUI SI SERVICIILOR

TEMATIC Ă ŞI BIBLIOGRAFIE

ECONOMIA SERVICIILOR SI TURISMULUI

TEMATICA 1. ECONOMIA SERVICIILOR – COMPONENT Ă A SISTEMULUI ŞTIIN ŢEI ECONOMICE

1.1 Consideraţii privind teoria şi practica serviciilor 1.2 Categoria economică de “serviciu” 1.3 Subiectivitatea conceptualizării serviciilor

2. TIPOLOGIA SERVICIILOR 2.1. Importanţa teoretică şi oportunitatea practică a clasificării serviciilor 2.2. Modalităţi de clasificare a serviciilor 2.3. Progresul tehnic şi serviciile

3. PIAŢA SERVICIILOR 3.1. Piaţa serviciilor – formă concretă de existenţă a relaţiilor de schimb: conţinut şi particularităţi 3.2. Oferta şi producţia serviciilor

3.2.1. Semnificaţia şi caracteristicile ofertei de servicii 3.2.2. Perspective ale ofertei de servicii 3.2.3. Valoarea adăugată de servicii

3.3. Cererea pentru servicii 3.3.1. Semnificaţia şi caracteristicile cererii pentru servicii 3.3.2. Factorii cererii pentru servicii 3.3.3. Metodologia analizei cererii pentru servicii: posibilităţi şi dificultăţi.

3.4. Tarifele pentru servicii 3.5. Statul şi piaţa serviciilor: dirijism sau liberalism?

* * * * * 4. TURISMUL – FENOMEN CONTEMPORAN ÎN DINAMIC Ă

4.1. Factori de influenţă ai dezvoltării turismului 4.2. Factori restrictivi ai activităţii turistice

5. CIRCULAŢIA TURISTIC Ă 5.1. Tipuri şi forme de turism: criterii de structurare, caracteristici, interdependenţe şi tendinţe 5.2. Măsurarea circulaţiei turistice: metodologie şi indicatori

6. PIAŢA TURISTIC Ă 6.1. Semnificaţia şi particularităţile pieţei turistice 6.2. Cererea şi consumul turistic

6.2.1. Conţinutul, particularităţile şi determinanţii cererii turistice 6.2.2. Semnificaţia, particularităţile şi tipologia consumului turistic

6.3. Oferta şi producţia turistică 6.3.1. Semnificaţii conceptuale şi particularităţile ofertei turistice 6.3.2. Factori determinanţi ai ofertei turistice

7. RESURSE TURISTICE 7.1. Potenţialul turistic – factor determinant al activităţii turistice 7.2. Tabloul structural al resurselor turistice 7.3. Realităţi şi perspective ale potenţialului turistic românesc

8. BAZA TEHNICO-MATERIAL Ă A TURISMULUI 8.1. Conţinutul şi particularităţile bazei tehnico-materiale a turismului 8.2. Echipamentul turistic – componentă esenţială a activităţilorprestatoare de servicii turistice 8.3. Dezvoltarea bazei tehnico-materiale, investiţiile în turism: conţinutul şi modalităţile finanţării lor

9. SERVICIILE DE TRANSPORT TURISTIC 9.1. Transportul – premisă obiectivă a circulaţiei turistice 9.2. Forme ale transportului turistic

10. SERVICIILE TURISTICE DE CAZARE 10.1. Rolul şi importanţa cazării turistice 10.2. Metodologia clasificării structurilor de primire turistice

11. SERVICIILE DE ALIMENTA ŢIE PUBLIC Ă 11.1. Rolul şi trăsăturile serviciilor turistice de alimentaţie publică 11.2. Tipologia serviciilor de alimentaţie publică 11.3. Unele aspecte ale dezvoltării serviciilor turistice de alimentaţie publică

12. AGREMENTUL ŞI SERVICIILE TURISTICE COMPLEMENTARE 12.1. Serviciile complementare: semnificaţie şi categorii tipologice 12.2. Agrementul – componentă structurală a produsului turistic

13. EFICIENŢA ECONOMIC Ă ŞI SOCIAL Ă A SERVICIILOR TURISTICE 13.1. Conţinutul şi semnificaţia eficienţei în turism 13.2. Sistemul de indicatori ai eficientei economice în turism 13.3. Eficienţa socială a turismului 13.4. Importanţa şi căile creşterii eficienţei economico-sociale a activităţii turistice

BIBLIOGRAFIE 1. Ioan Cosmescu, Livia Ilie, Economia serviciilor: sinteze pentru examenul de licenţă, Editura

Universităţii “Lucian Blaga”, Sibiu, 1999 2. Ioan Cosmescu, TURISMUL – fenomen complex contemporan, Editura Economică, Bucureşti, 1998 3. Ioan Cosmescu, Economia turismului: principii şi mecanisme, Editura Universităţii “Lucian Blaga”,

Sibiu, 1998 4. Ioan Cosmescu, Economia turismului: serviciile turistice, Editura Universităţii “Lucian Blaga”, Sibiu,

1998 5. Vasile Glăvan, Nicolae Neacşu, Geografia şi economia turismului, Editura Prouniversitaria, Bucureşti,

2011 6. Ioan Cosmescu, Economia ramurilor, Editura Alma Mater, Sibiu, 2004 7. Agnes Ghibuţiu, Serviciile şi dezvoltarea. De la prejudecăţi la noi orizonturi, Editura Expert, Bucureşti,

2000 8. Maria Ioncică, Rodica Minciu, Gabriela Stănciulescu, Economia serviciilor, Editura Uranus, Bucureşti,

1997 9. Maria Ioncică, Economia serviciilor. Abordări teoretice şi implicaţii practice, Editura Uranus, Bucureşti,

2006 10. Nicolae Neacşu, Petre Baron, Economia turismului, ediţia a 2-a, Editura Prouniversitaria, Bucureşti

Teste grilă - ECONOMIA SERVICIILOR ŞI TURISMULUI 1. Atributele determinante în diferenţierea serviciilor de bunurile tangibile (materiale) sunt:

a. intangibilitatea; b. forma de prezentare; c. inseparabilitatea şi eterogenitatea; d. perisabilitatea şi absenţa proprietăţii.

A. (a, c, d) B. (b) C. (a, c) D. (d) 2. Între caracteristicile serviciilor se numără: nematerialitatea (1); netangibilitatea (2); neperisabilitatea (3);

nestocabilitatea (4): A. 1; 2; 3 B. 1; 3; 4 C. 2; 3; 4 D. 1; 2; 4.

3. Evaluarea serviciilor este mai dificilă şi adesea subiectivă datorită caracteristicii lor de:

A. nestocabilitate; B. absenţă a proproietăţii; C. nematrialitate; D. nici una dintre acestea.

4. Între strategiile de îmbunătăţire a sincronizării ofertei cu cererea de servicii pentru stimularea cererii se pot

folosi: A. preţuri diferenţiate; B. servicii complementare oferite în perioadele de vârf; C. oferte de servicii speciale; D. toate acestea.

5. În condiţiile în care oferta de servicii este mai mare decât cererea, între consecinţele ce pot să apară se

numără: A. creşterea tarifelor; B. cererea nesatisfăcută; C. imobilizări de fonduri; D. toate acestea.

6. Precizaţi care este criteriul de clasificare în cele trei sectoare (primar, secundar, terţiar):

A. receptivitatea faţă de progresul tehnic; B. complexitatea proceselor de producţie; C. intangibilitatea; D. eterogenitatea.

7. Ansamblul serviciilor şi sectorul terţiar se află în următoarea relaţie:

A. primul îl include pe al doilea; B. al doilea îl include pe primul; C. sunt egale; D. nu au legătură.

8. După prezenţa şi natura relaţiilor de piaţă, serviciile pot fi:

A. productive şi neproductive; B. materiale şi nemateriale; C. marfă şi non-marfă; D. de producţie, de distribuţie şi personale.

9. După posibilităţile de comercializare există:

A. servicii transferabile şi netransferabile; B. servicii productive şi neproductive;

C. servicii personale şi casnice; D. servicii pe bază de echipament şi pe baza de personal.

10. După forma de proprietate şi modul de organizare a prestatorilor de servicii, întâlnim:

A. servicii materiale şi nemateriale; B. servicii de producţie şi personale; C. servicii ale sectorului public, ale sectorului asociativ şi ale sectorului privat; D. servicii transferabile şi netransferabile.

11. După beneficiarul (utilizatorul) activităţii prestatoare de servicii, putem avea:

A. servicii care privesc bunurile, persoanele sau cele cu influenţă mixtă; B. servicii materiale şi servicii nemateriale; C. servicii de distribuţie şi servicii sociale; D. servicii productive şi servicii neproductive.

12. După gradul de participare a consumatorului la realizarea prestaţiei, serviciile exprimă:

A. o relaţie puternică prestator-consumator sau o relaţie slabă prestator-consumator; B. o relaţie bun material – serviciu; C. o relaţie producţie – desfacere; D. o relaţie nedefinită.

13. Specificul serviciilor imprimă ofertei şi respectiv producţiei de servicii câteva caracteristici:

e. caracterul artizanal asociat gradului înalt de specializare; f. gradul de risc, în general, foarte scăzut; g. complexitate şi eterogenitate; h. risc relativ ridicat.

A (a, c) B (a, c, d) C (b, c, d) D (b, c) 14. Piaţa serviciilor reprezintă:

A. o relaţie producţie-distribuţie; B. un volum de bunuri economice destinate consumului; C. un ansamblu al determinantelor calitative ale unui bun consumabil; D. sfera economică de interferenţă a purtătorilor ofertei de servicii cu celel ale purtătorilor cererii de

servicii. 15. Modul specific de manifestare a concurenţei pe piaţa serviciilor înglobează următoarele aspecte:

a. caracterul mult mai nuanţat al concurenţei prin preţuri; b. frecvenţa mult mai mare a situaţiilor de monopol sau oligopol; c. caracterul nesemnificativ al cercetărilor de marketing; d. transparenţă limitată de caracterul imaterial al serviciilor.

A. (a, b, d) B. (c, d) C. (c) D. (a, b, c, d) 16. Din punctul de vedere al vânzătorului, elementele de fundamentare a deciziei de stabilire a tarifului unui

serviciu sunt următoarele: a. costul de „producţie” a serviciului, taxele şi impozitele; b. utilitatea serviciului; c. marja de profit şi tarifele concurenţei; d. veniturile disponibile.

A.(a, c) B. (b, d) C. (c, d) D. (c) 17. Din punctul de vedere al cumpărătorului, tariful unui serviciu este apreciat prin următoarele elemente:

a. veniturile disponibile; b. utilitatea serviciului; c. raportul cerere – ofertă pentru serviciul respectiv; d. comparaţia cu preţul bunurilor aflate într-un raport de substituire cu respectivul serviciu.

A (a, c) B (c, d) C (a, b, d) D (c)

18. Cererea de servicii a populaţiei se modifică, în volum şi structură, sub influenţa următorilor factori: a. venitul şi disponibilitatea de timp liber; b. oferta de servicii şi tarifele; c. factorii demografici şi psihosociali; d. factorii de mediu natural.

A. (a, b, c) B. (c, d) C. (a, b, c, d) D. (d) 19. Un coeficient de elasticitate a cererii de servicii în funcţie de venituri cu valoare de 1,25 semnifică o cerere:

A. neelastică; B. puţin elastică; C. elastică; D. nu există.

20. Un coeficient de elasticitate a cererii pentru servicii culturale în funcţie de venit cu valoarea 0,442 semnifică:

A. o cerere neelastică; B. o elasticitate negativă; C. o cerere puţin elastică; D. o cerere constantă.

21. Elementele structurale fundamentale ale fenomenului „turism” sunt:

a. călătoria; b. destinaţia sejurului aflată în afara reşedinţei; c. temporaritatea sejurului; d. caracterul nelucrativ.

A. (a, d) B. (a, b, c, d) C. (c) D. (b, d) 22. Care din afirmaţiile de mai jos sunt adevărate:

a. semnificaţia termenului de recreere este mai largă decât cea a termenului turism; b. recreerea se identifică cu turismul; c. turismul, spre deosebire de recreere, în mod axiomatic presupune călătoria şi înnoptarea în afara

domiciliului; d. turismul este un fenomen cu abordare multifuncţională.

A. (a, c, d) B. (b, c) C. (d) D. (a, b, c, d) 23. În funcţie de sensul intervenţiei lor, factorii de influenţă ai dezvoltării turismului sunt:

A. permanenţi şi conjuncturali; B. exogeni şi endogeni; C. ai cererii şi ai ofertei; D. primari şi secundari.

24. În funcţie de durata în timp a acţiunii lor, factorii de influenţă ai dezvoltării turismului sunt:

A. exogeni şi endogeni; B. permanenţi şi conjuncturali; C. primari şi secundari; D. economici şi politici.

25. Ca indicator calitativ relevant al circulaţiei turistice, durata medie a sejurului (DS) se exprimă ca raport între:

A. numărul turiştilor şi numărul populaţiei; B. numărul turiştilor înregistraţi şi numărul de zile din perioada analizată; C. numărul de zile-turist şi numărul turiştilor; D. numărul de turişti spre o anume destinaţie şi totalul emisiunii turistice a zonei (ţării) respective.

26. Densitatea circulaţiei turistice (DT) se calculează ca raport între:

A. numărul de turişti din perioada analizată şi numărul populaţiei rezidente la data analizei;

B. numărul de turişti şi numărul de zile al perioadei analizate; C. suma de zile turist şi numărul turiştilor; D. numărul de turişti spre o destinaţie aleasă şi numărul total al turiştilor emişi de o zonă.

27. Elementele structurale ale ofertei turistice pot fi grupate în două categorii:

A. endogene şi exogene; B. prezente şi viitoare; C. cu plată şi gratuite; D. de atracţie (naturale şi antropice) şi funcţionale (echipamente şi servicii).

28. Piaţa turistică are următoarele particularităţi:

a. este o piaţă cu finalitate specifică şi fragmentată; b. este o piaţă de o complexitate aparte în timp şi spaţiu; c. este o piaţă multidimensională; d. este o piaţă cu o încărcătură de risc mult mai accentuată.

A. (a, b) B. (a, b, c, d) C. (c, d) D. (b, d) 29. În ansamblul serviciilor turistice complementare (suplimentare) pot fi incluse:

A. cazare şi transport; B. telecomunicaţii şi gospodărie comunală; C. informare şi intermediere; D. organizare şi pregătire a consumului turistic.

30. Motivaţia opţiunii turiştilor pentru transportul pe calea ferată se rezumă la următoarele avantaje principale:

a. regularitatea şi certitudinea deplasării; b. posibilitate mare de a controla traseul ales; c. costul relativ mai scăzut al călătoriei faţă de mijloacele aeriene, asociat cu viteza mare de

deplasare; d. autonomia în alegerea rutelor în circuitele itinerante.

A. (a, c, d) B. (a, c) C. (a, b) D. (c, d) 31. Funcţia principală a unităţilor hoteliere, indiferent de tipul, categoria de confort, gradul de dotare etc. al acestora, este:

A. prestarea serviciilor complementare; B. cazarea; C. alimentaţia clienţilor găzduiţi; D. serviciile de intermediere.

32. Trăsăturile principale ale cererii turistice, comparativ cu alte domenii, sunt:

a. este o cerere naţională şi concentrată în ţările şi regiunile dezvoltate; b. este o cerere prioritar intraregională; c. este o cerere deosebit de dinamică; d. este o cerere cu o sezonalitate accentuată şi rigidă.

A. (a, d) B. (a, b, c, d) C. (c) D. (a, b)

33. Coeficientul de elasticitate a cererii turistice poate fi determinat funcţie de: a. tariful (preţul) serviciului turistic; b. variaţiile meteorologice; c. venitul potenţialilor clienţi – turişti; d. schimbările mediului politic.

A. (a, c) B. (d) C. (b, c) D. (a, b, c, d)

34. Dezvoltarea şi perfecţionarea serviciilor turistice de alimentaţie publică presupun: a. concentrarea şi industrializarea procesului de pregătire a preparatelor culinare; b. modernizarea reţelei comerciale din punct de vedere structural şi al distribuirii în teritoriu; c. diversificarea formelor de servire;

d. reducerea preţurilor de comercializare. A. (a, b) B. (a, b, c, d) C. (a, b, c) D. (a, b, d)

35. Sondajul, ca metodă de culegere a informaţiilor cu privire la circulaţia turistică, oferă date / elemente cu privire la:

a. numărul sosirilor şi plecărilor de turişti; b. încasărilor din turism; c. obiceiurilor de consum turistic; d. toate acestea.

A. (a, c) B. (d) C. (a, b) D. (a) 36. Între determinanţii ofertei turistice se numără:

A. teritoriul şi echipamentele acestuia; B. forţa de muncă; C. sectorul terţiar; D. toate acestea.

37. Nivelul, dinamica şi structura cererii turistice pot fi modelate prin următorii factori:

a. disponibilitatea de timp liber; b. factorii economici şi sociali; c. factorii demografici; d. organizarea şi promovarea.

A. (a, b, c) B. (b, d) C. (c, d) D. (a, b, c, d) 38. Evaluarea cantitativă a pieţei turistice presupune cunoaşterea:

a. potenţialului pieţei; b. capacităţii pieţei; c. volumului pieţei produsului turistic; d. locul pe piaţă al unui produs turistic.

A. (a, b, c, d) B. (a, b, c) C. (b, c) D. (c, d) 39. În funcţie de periodicitatea sau frecvenţa manifestării cererii, formele de turism se grupează în:

A. turism privat şi social; B. turism organizat şi pe cont propriu; C. turism de sejur şi itinerant; D. turism continuu şi sezonier.

40. Printre particularităţile serviciilor turistice pot fi reţinute:

a. nestocabilitatea prestaţiilor; b. inseparabilitatea de persoana prestatorului; c. caracterul nematerial al prestaţiei; d. prezeravrea lor pentru cele mai favorabile perioade de comercializare.

A. (a, b, c) B. (b, c) C. (a, b, c, d) D. (a, d)

Răspunsuri corecte Economia serviciilor si turismului: 1 A 11 A 21 B 31 B 2 D 12 A 22 A 32 B 3 C 13 B 23 B 33 A 4 D 14 D 24 B 34 C 5 C 15 A 25 C 35 A 6 A 16 A 26 A 36 D 7 A 17 C 27 D 37 D 8 C 18 A 28 B 38 A 9 A 19 C 29 C 39 D 10 C 20 C 30 B 40 A