tema 6 DF si Analiza costului 2015.doc

8/17/2019 tema 6 DF si Analiza costului 2015.doc

1/16

Tema 6Analiza costurilor i cheltuielilor entită iiș ț

1. Clasificarea costurilor i cheltuielilor entită ii în scopuri analiticeș ț2. Analiza costurilor directe i indirecte de produc ieș ț3. Aplicarea informa iei aferente costurilor i cheltuielilor în scopul formării pre urilor iț ș ț ș

luării altor decizii manageriale.

1. Clasificarea costurilor i cheltuielilor entită ii în scopuri analiticeș țPrin costuri se în eleg resursele consumate (utilizate) pentru fabricarea produc iei iț ț ș

prestarea serviciilor în scopul ob inerii unii venit. Acestea sunt nemilocit legate de procesulțde produc ie i î i găsesc întruchiparea materială în stocurile de produc ie în curs de e!ecu ieț ș ș ț ți de produse finite" iar la finele anului de gestiune se reflectă în bilan ul ca active i nu se iauș ț ș

în considerare la determinarea rezultatului financiar al entită ii.țCheltuielile – diminuări ale beneficiilor economice înregistrate în perioada de gestiune

sub formă de ie iri" reduceri ale valorii activelor sau de cre teri ale datoriilor care contribuieș șla diminuări ale capitalului propriu (rezultatului financiar)" altele dec#t cele rezultatele din

distribuirea acestuia proprietă ilor. Cheltuielile apar în procesul activită ii economico$ț țfinanciare ale entită i i nu sunt nemilocit legate de procesul de produc ie. %pre deosebire deț ș țcosturi" cheltuielile nu se includ în costul produselor. Acestea sunt reflectate în formularul 2&%itua ia de profit i pierdere' i se deduc din venituri la ob inerea profitului (pierderii)ț ș ș ț

perioadei de gestiune.În scopuri analitice costurile i cheltuielileș se clasifică după următoarele criteriia) După tipuri de actiitate în!

" cheltuieli din activitatea opera ionalăț" cheltuieli ale altor activită iiț

" cheltuieli privind impozitul pe venit.#$emplul 1. Analiza indicatorilor cheltuielilor pe tipuri de activitate opera ională a entită ii fatăț ț

de anul precedent.

*abelul 1. Aprecierea evolu iei i structurii cheltuielilor entită ii după tipuri de activită iț ș ț ț+ndicatori Anul precedent Anul curent Abaterea

%uma" mii lei Cota" , %uma" mi lei Cota" , %uma" mii lei Cota" ,1 2 3 - / 0

1.Cheltuielile A"inclusiv

1/ //0 2"/ 10 1 2"3 42 45"1-

1.1. Costulv#nzărilor

13 5 00"52 1- 235 0/"2 435 $5"25

1.2. Cheltuieli dedistribuire

35 1"05 32 1"5 4-0 45"25

1.3.Cheltuieliadministrative

1-- 15"1 251 15" 401 45"50

1.-. Alte cheltuielidin activitateaopera ionalăț

/ 3"1/ 3"23 435 5"50

2.Cheltuieli ale altoractivită iiț

-30 2"-3 01 3" 422 41"-

3.Cheltuieli privindimpozitul pe venit

0 -" /5 3"2 $2/ $1"

- *otal cheltuielileentită iiț

102 155"55 1 23 155"55 4-1 6

7in datele tabelului rezultă că suma totală a cheltuielilor entită ii sa maorat cu -1 miițlei f# ă de anul precedent. Această maorare a fost determinată de cre terea cu 2 mii lei aț șcheltuielilor opera ionale i cu 22 mii lei a cheltuielilor de alte activită i. 8n afară de acesta înț ș ț

1


2/16

dinamică se observă o tendin ă de reducere cu 2/ mii lei a cheltuielilor privind impozitul pețvenit.

9!amin#nd structura cheltuielilor putem men iona" că cota cea mai mare în suma totală ațcheltuielilor revine costului de v#nzare. 7acă în anul precedent cota costului de v#nzare aconstituit 00"52," apoi în anul curent aceasta a alcătuit 0/"2," adică cu 5"25 pp mai pu in.ț

cotă considerabilă în suma totală a cheltuielilor revine i cheltuielilor administrative" iș ș

anume 15", sau cu 5"50pp mai mult dec#t în anul precedent.9ste de men ionat că în dinamică se observă o cre tere a cotei cheltuielilor din alteț șactivită i de la 2"-3, la 3", ca rezultat a cre terii cheltuielilor aferente ie irii activelor ț ș șimobilizate în anul curent fa ă de cel precedent.ț

8n acela i timp s$au redus cheltuielile privind impozitul pe venit de la -", la 3"2,.șAceastă mic orare semnifică despre reducerea datoriilor întreprinderii fa ă de buget privindș țimpozitul pe venit în legătură cu reducerea venitului impozabil în corespundere cu cerin elețCodului fiscal.

8n general se poate constata" că evolu ia i structura cheltuielilor entită ii analizate indicăț ș țdespre e!isten a rezervelor poten iale aferente maorării profitului prin reducerea cheltuielilor ț țefectuate.

%) pe elemente economice în!" costuri i cheltuieli materialeș" costuri i cheltuieli aferente serviciilor prestate de ter iș ț" costuri i cheltuieli cu personalul directe i repartizabileș ș" contribu ii pentru asigurării sociale i medicaleț ș" amortizarea" alte costuri i cheltuieli opera ionale.ș țAceastă grupare este tipică i obligatorie pentru toate ramurile economiei na ionale.ș ț

:ruparea costurilor i cheltuielilor pe elemente economice arată cea fost consumat la entitateș

pentru fabricarea produselor i prestarea serviciilor i care este corela ia dintre aceste elemente.ș ș țAceastă grupare la nivel macroeconomic este utilizată pentru determinarea ;+


3/16

1.- energie electrică 220 1"3 215 1"2/ $10 $5"51. apă 25 5"12 22 5"13 42 $5"511./ energie termică 5"33 05 5"-2 41 45"51.0 alte costuri i cheltuielișmateriale

12 5"50 1 5"5 43 45"52

2. valoarea de achizi ie ațmărfurilor v#ndute

$ $ $ $ $ $

3. costuri i cheltuielișaferente serviciilor prestatede ter iț

02 -"/ 0 -"00 41/ 45"12

-. costuri i cheltuieli cuș personalul directe ișrepartizabile

20/5 1/"-3 25 10"/2 415 41"1

.contribu?ii pentruasigurările sociale ișmedicale

03 -"02 12 -" 41 45"13

/.Amortizarea activelorimobilizate

1-5 11" 105 "3 $305 $2"10

0.Alte costuri i cheltuielișopera ionaleț

105 5"51 1 5"3 $1 $5"5

.*otal costuri i cheltuielișopera ionaleț

1/53 155"55 1/ 030 155"55 $// !

@otă datele tabelului 2 pot să nu coincidă cu datele din tabelul 1 deoarece$ 8n tabelul 2 se con ine informa ia numai despre costurile i cheltuielile opera ionale" înț ț ș ț

timp ce în tabelul 1 se includ datele despre cheltuielile i din alte activită iș ț$ 8n tabelul 2 se con ine informa ia despre costurile i cheltuielile suportate deț ț ș

întreprindere" inclusiv costurile aferente maorării stocurilor" iar în tabelul = numai 1cheltuielile" casate (trecute) în perioada de gestiune la rezultatul financiar

7in datele tabelului 2 rezultă că în compara ie cu anul precedent suma totală a costurilor iț șcheltuielilor opera ionale sau redus cu // mii lei. Această diminuare în special a fost determinatăț

de reducerea sumei amortizării activelor imobilizate cu 305 mii lei i reducerii altor costuri iș șcheltuieli cu 1 mii lei.

Concomitent în dinamică se observă cre terea costurilor i cheltuielilor materiale cu - miiș șlei" costurilor i cheltuielilor aferente serviciilor prestate de ter i cu 1/ mii lei. Costurile iș ț șcheltuielile cu personalul directe i repartizabile i contribu iile pentru asigurările sociale iș ș ț șmedicale au crescut cu 15 mii lei i corespunzător cu 1 mii lei.ș

9!amin#nd structura sumei totale a costurilor i cheltuielilor opera ionale se poate men ionaș ț țcă cota cea mai mare revine cotei costurilor i cheltuielilor materiale în formă de materie prime"șmateriale" semifabricate i piese de schimb. 7acă în anul precedent această cota a constituitș/1"/-," apoi în anul curent aceasta a crescut cu 5"1pp i a constituit /2"-,. 7e asemenea seșobservă cre terea cotei costurilor i cheltuielilor cu personalul direct i repartizabile de laș ș ș1/"-3, la 10"22," adică cu 1"1 pp. Corespunzător se observă i cre terea cotei contribu iilor ș ș ț

pentru asigurările sociale i medicale de la -"02, la -",.șată de anul precedent considerabil sa redus cota amortizării activelor imobilizate în suma

totală a costurilor i cheltuielilor" i anume de la 11", p#nă la "3,. Această reducere a fostș șdeterminată în special de ie irea în anul de gestiune a miloacelor fi!e uzate.ș

Celelalte modificări" care au avut loc în structura costurilor i cheltuielilor opera ionale auș țfost nesemnificative.

Astfel" studiind structura costurilor i cheltuielilor putem constata că activitatea opera ionalăș ța entită ii analizate necesită un volum mare de materiale i respectiv minimizarea valoriiț șresurselor materiale consumate reprezintă principala cale de reducere a costurilor i cheltuielilor ș

întreprinderii.c) după articole de calcula ieț costurile i cheltuielile se clasifică cu scopul de a arătaș

3


4/16

destina ia i locul de apari ie a acestora. Clasifica ia se efectuează de către fiecare entitate înț ș ț țdependen ă de procesul i necesită ile de produc ie. ;e articole de calcula ie se clasifică fiecareț ș ț ț țtip de costuri i cheltuieli. 7e e!emplu" costurile cu personalul directe i repartizabile pe articoleș șde calcula ie se clasifică în costuri directe privind retribuirea muncitorilor din activitatea de bazăți contribu ii pentru asigurările sociale i medicale" iar C7B în = materiale i materie primă"ș ț ș ș

semifabricate" combustibil i energie electrică în scopuri tehnologice etc.ș:ruparea costurilor i cheltuielilor pe articole de calcula ie se utilizează pentru determinareaș țcostului pe unitate de produs i a costului produselor fabricate în total pe entitateș .

d) după modul de includere în costului produselor costurile i cheltuielile se clasifică înș$ directe$ indirecte.

Costurile i cheltuielile directe sunt acelea ce direct se includ în costul produselor fabricate" peșc#nd cele indirecte $ fiind aferente deservirii i gestionării subdiviziunilor de producere nu pot fișdirect incluse în costul produselor fabricate.

e) În dependen ă de modificarea olumului actiită ii opera ionaleț ț ț costurile iș

cheltuielile se clasifică în – aria%ile" constante 'fi$e)

f) În dependen ă de procesul luării deciziilor mana(erialeț costurile i cheltuielile seșclasifică în" relevante iș" nerelevante.Costurile i cheltuielileș relevante sunt acelea care pot fi modificate în rezultatul luării

deciziilor manageriale" iar cele nerelevante = care nu depind de decizia luată i nu se iau înș

considera ie la luarea deciziei.ț Exemplul 3. irma 2 ani în urmă a procurat materie primă în sumă de 155 mii lei. 8nsă în

rezultatul modificării procesului tehnologic s$a constatat că aceste materiale sunt de prisos.;roduc ia fabricată din ele va fi necompetitivă pe pia a de desfacere. *otu i s$a găsit unț ț șcumpărător care este de acord să procure produse fabricate din aceste materiale la un pre de 355țmii lei" cheltuielile suplimentare ce in de fabricarea acestor produse vor constitui 25 mii lei.ț9ste ra ional de a accepta comanda respectivăț

Calculele prealabile arată" că costul ce ine de realizarea acestei comenzi va constitui 35țmii lei" compus din 155 mii lei a costului de achizi ie a materiei prime i 25 mii lei necesareț ș

pentru prelucrarea acestor materiale i fabricarea produselor. 8nsă acest calcul nu este corect.șCosturile ce in de procurarea materiei prime în sumă de 155 mii lei" au fost dea efectuate i nuț șdepind ce variantă va fi aleasă" respectiv acestea sunt nerelevante i de aceea nu pot fi luate înșcalcul la luarea deciziilor.

*abelul 3. Compararea variantelor alternative de acceptare a comenzii+ndicatori *oate datele 7ate relevante

>arianta + = respingereacomenzii

>arianta ++ = acceptareacomenzii

>arianta + = respingereacomenzii

>arianta ++ = acceptareacomenzii

1.Baterie primă" mii lei 155 155 $ $2. Cheltuieli suplimentare privind

prelucrarea materie prime ișfabricarea produselor

$ 25 $ 25

3. >enitul ob inut" mii leiț $ 355 $ 355-. ;rofit (pierderi)" mii lei (155) (5) $ 5

-


5/16

Dezultă că dacă comanda va fi acceptată" atunci costurile i cheltuielile ce in de transformareaș țmaterie prime în produc ie vor constitui 25 mii lei i vor fi luate în calcul. 7acă vom comparaț șvenitul ob inut 355 mii lei cu costurile luate în calcul la realizarea comenzii (25 mii lei) rezultățcă comanda trebuie să fie acceptată. Alegerea variantei 2 va permite firmei să reducă pierderilede la achizi ionarea materialelor neutile cu 5 mii lei" mic or#nd pierderile de la 155 mii lei la 5ț ș

mii lei.

&. Analiza costurilor directe i indirecte de produc ie.ș țCosturile directe de produc ie 'CDP)ț sunt costurile care în mod direct se includ în costul

produselor fabricate. 8n componen a acestora se includț costuri directe de materiale (CDM) ișcosturi directe privind retribuirea muncii (CDRM). Consumurile directe de produc ie pot fițnemilocit atribuite unui tip concret sau unui lot de produse. C7; sunt considerate ca costurivariabile" mărimea cărora depinde de modificarea volumului produc ie fabricate.ț

Costurile directe de materiale cuprind valoarea materialelor utilizate nemilocit în procesulde producere a unui produs concret i sunt incluse în costul produselor finite" precum i valoareaș șcombustibilului i a energiei utilizate în scopuri tehnologice.ș

Costurile cu personalul directe i repartizabileș la entită ile de produc ie cuprind consumurileț ț pentru remunerarea muncii personalului de bază al entită ii" inclusiv primele i alte plăti subț șformă de stimulări i compensări" iar la întreprinderile din sfera de deservire $ salariul de bază iș șcel suplimentar" diferite adaosuri" suplimente de plată" prime pentru personalul angaat nemilocitîn sfera de prestare a serviciilor.

Cel mai eficient mod de a gestiona costurile este de a le regla la stadia lor de apari ie"țadică" este necesar de a stabili ni te norme la materiale i munca consumate în procesul efectuăriiș șopera iilor de produc ie. Abaterea de la acestea normative va permite de a stabili cauzele apari ieiț ț țacestora i persoanele responsabile de apari ia lor. Analiza C7; se efectuează în c#teva etapeș ț .

a 1 etapă a analizei se determină varia ia statică a costurilor directe de produc ie" caț ț

diferen a dintre valoarea efectivă i prognozată a acestora. Analiză varia iei statice permite de aț ș țaprecia cre terea sau reducerea C7; în perioada efectivă fa ă de cea prognozată.ș ț

*aria ia statică a CDP + CDP efectie – CDP pro(nozate.ța & etapă a analizei se e!aminează factorii ce au influen at asupra apari iei varia ieiț ț ț

statice a C7;" adică asupra modificării C7; în costul produc iei fabricate i se calculă mărimeaț șinfluen ei acestora. >aria ia statică a C7; este condi ionată deț ț ț influen a modificării următorilor țfactori$ volumului produc iei fabricateț$ structurii produc iei fabricateț$ varia iei bugetului fle!ibil sau nivelului de consum pe unitate de produs.ț

E C7; v.p. F C7; statice ! E, >;B 155

E C7; structurii F C7; fle!. = C7; statice = E C7; v.p. E C7; bug. fle!. F C7; ef. = C7; fle!.

a , etapa a analizei C7; se e!aminează factorii ce au condi ionat apari ia varia ieiț ț ț bugetului fle!ibil. 8n cadrul acestei etape se determină cauzele modificării C7B Gi Costuri cu personalul directe i repartizabile (C;7D) în costul produsului concret.șAstfel" modificarea CD- în costul produsului concret este influen ată deț

" modificarea normei de consum a materialelor (cantită ii de materiale consumate)"țcalculată pentru fiecare tip de material" în baza documentelor de eliberare a acestorasau a altor documente" ca produsul dintre diferen a cantită ii efective (Hef) deț ț

materiale i cantită ii normate de materiale" necesare pentru fabricarea efectivă aș ț produselor (Hrecal.) la pre ul normat a materialelor (;n)" adicăț(Hef $ H recal. ) ! ;n


6/16

" modificarea pre urilor de achizi ie la materialele consumate" determinată ca produsulț țdintre diferen a dintre pre ul unitar efectiv (;ef) i normat (;n) a materialului laț ț șcantitatea materialelor achizi ionate (Hachiz.)" adicăț

( ;ef $ ;n ) ! H achiz.

-odificarea CPD în costul produsului concret este influen ată de următorii factoriț

" modificarea nivelului de salarizare ( tarifului de retribuire)" determinată ca produsuldintre diferen a tarifului efectiv plătit pentru remunerarea directă (*ef) Gi tarifulțnormat (*n) la numărul de ore lucrate efectiv (@ore ef)

( *ef = *n ) ! @ore ef." modificarea manoperei ( numărul de ore necesare pentru fabricarea produsului

concret)" determinată ca diferen a dintre numărul de ore efectiv lucrate (@ore ef) Gițnumărul de ore normate recalculate la volumul efectiv al produc iei (@ore recal.)țînmul ită cu tariful normat (*n)ț

( @ore ef = @ore rec) ! *n

#$emplul /. ie că firma utilizează sistema normată de calcula ie a costului. Costurile normateț

ale unei subdiviziuni" ce fabrică un singur tip de produse sunt prezentate în tabelul -. abricareaacestui produs presupune utilizarea a două tipuri de materiale = A i enitul din v#nzări (1 555 unită i ! 3 lei)ț2.Costuri directe de materiale &A' ( 35 555 Ig ! 2 lei pentru 1 Ig.)

0 555 /5 555

&


7/16

&A' ( 2 55 Ig ! 2" lei) 01 25 lei&olumul

produc ieițfabricate

1 555 un.

! 3 lei F0 55

13 55 un.

6 3 lei F01 55

$ 01 555

0 55 !155 = 155F $15,

0


8/16

K reprezintă consumul normat

Calculele arată" că C7; efective fa ă de cele prognozate pentru luna ianuarie sau maorat cu 1ț- lei. Acest supraconsum a fost cauza de cre terea nivelului de consum pe unitate de produs"șcea ce a contribuit la supraconsumul de costuri directe cu 30 - lei. *otodată observăm" cămodificarea volumului produc iei fabricate a condi ionat reducerea C7; cu 3/ț ț 555 lei. 8nsă

economia primită în sumă de 3/ 555 lei nu poate fi ustificată" deoarece ia a fost cauzată de neîndeplinirea planul de producere cu 15 ,. 7eoarece entitatea a planificat fabricarea a unuisingur produs modificarea structurii produc iei are o influen ă nulă.ț ț

Ja a 3 etapă de analiză a C7; se determină influen a factorilor ce au contribuit la apari iaț țvaria iei bugetului fle!ibil" adică la modificarea C7; în costul produsului concret.ț

Calculul influen ii acestor factori poate fi efectuat utiliz#nd metoda recalculării indicatorilor.ț*abelul . Calculul influen ei factorilor la modificarea C7B în costul produsului concretț

Bate$riale

@orma de consum ;re ul dețachizi ie ațmaterialului.

C 7 B" lei Abatereaabsolută" lei4 L $

+nclusiv dinmodificarea

;rogramat 9fectiv ;rog$ramat

9fec$tiv

;rogra$mat

Decal$culat

9fectiv @ormeide

consum

;re uluițde

achizi ieț1 2 3 - /F 2!- 0F 3!- F3! F$/ 15F0 $/ 11F $ 0A" Ig 2 2"11K 2 2" -"55 -"22 "2 41"2 45"22 41"5/< " Ig 1 1"12KK -"2 "55 "/5 -"05 $5"35 45"/5 $5"5*otal 6 6 6 ! "55 "2 " 2345 45"2 45"1/

K255 Ig 1355 un. F 2"11KK115Ig 1355 un. F1"12

Calculele arată" că C7B în costul produsului concret a crescut cu 5" lei. Acestsupraconsum a fost cauzat at#t de cre terea normei de consum a materialelor" c#t i de maorareaș ș

pre ului de achizi iei a materialului &A' consumat. 8n particular" cre terea normei de consum aț ț șmaterialului &A' de la 2 Ig la 2"11 Ig i a materialului &


9/16

Calculele arată" că C;7D în costul produsului concret în perioada analizată au crescut cu1"5 lei" at#t din cauza maorării tarifului orar" c#t i a numărului de ore necesare pentrușfabricarea acestuia. Astfel" cre terea manoperei cu 5"10 ore a condus la un supraconsum deșmuncă cu 5" lei" iar maorarea tarifului orar cu 5"3 lei a contribuit la un supraconsum demuncă în sumă de 5" lei. 8n scopul reducerii C;7D în costul produsului concret este necesar de lua măsuri privind reducerea manoperei p#nă la nivelul programat conform normelor stabilite.

Aceasta va permite entită ii să reducă costul produsului cu 5" lei.ț

Ja ultima etapă a analizei se studiază abaterile survenite în componen a C+;.ț*abelul 15. Calculul influen ei factorilor la modificarea C+;" leiț

C+;


10/16

7e obicei , adaosului se stabile te în dependen ă de rata rentabilită ii a teptate (care deș ț ț șobicei oscilează între 2$35,)

;rintre metodele de formare a pre ului în baza abordării costului pot fi men ionateț ț$ metoda costurilor i cheltuielilor totaleș$ metoda costurilor variabile

Conform metodei costurilor i cheltuielilor totale pre ul unitar se determină astfelț

;re ul de v#nzare unitar F Costuri i cheltuieli totale unitare 4 Adaosulț ș

unde adaosul F Costuri Gi cheltuieli totale unitare ! Dentabilitatea a teptatăș

Ja utilizarea acestei metode formarea pre ului depinde de modalitate de repartizare ațcosturilor i cheltuielilor constante pe fiecare produs distinct. 7e obicei drept bază de repartizareșa costurilor i cheltuielilor constante servesc costurile directe privind retribuirea muncii aleșmuncitorilor de bază" costurile directe de materiale" volumul de v#nzări etc.

#$emplul 7. 8n baza datelor de mai os de calculat pre ul de v#nzare a produsului &A'ț

prin metoda costurilor i cheltuielilor totale.ș9!tras din calcula ia produsului &A'ț

+ndicatori ;lanificat1. Cantitatea produsului" unită iț 2 5552. C7B" mii lei 053. C;7D" mii lei 25-. C+;" mii lei 315. Cheltuielile perioadei" mi lei //. %uma totală a costurilor i cheltuielilor" mii leiș 1/00. @orma rentabilită ii a teptate" ,ț ș 2

. Costuri i cheltuieli totale pe unitate de produs" leiș /0

;re ul F Costuri i cheltuieli totale pe unitate 4 Adaosulț șAdaosul F Dentabilitatea a teptată ! Costuri i cheltuieli totale unitare F 5"2 ! /0 F 1/"0 leiș ș;re ul unitar F /0 4 1/"0 F 3"0 lei (fără *>A)ț;re ul cu *>A F 3"0 ! 1"25 F 155"5 leiț

Astfel" pre ul de v#nzare la produsul A este format în sumă de 3"0 lei fără *>A sau 155"5 leițcu *>A

Avantajele metodei simplitatea i accesibilitatea sursei informa ionaleș ț Dezavantajul metodei dependen a de modalitate de repartizare a costurilor fi!e.ț

Conform metodei costului aria%il pre ul unitar se determină astfelț

;re ul de v#nzare unitar F Costuri i cheltuieli variabile unitare 4 Adaosulț ș

Adaosul F , Adaosului ! Costuri i cheltuieli variabile unitareș, adaosului F ;rofit a teptat 4 Costuri i cheltuieli constanteș ș Costuri i cheltuieli variabile totaleș

9!emplu /. 8n baza datelor de mai os de calculat valoarea pre ului de v#nzare a produsului &A'ț*otal" mii lei ;e unitate" lei

1. Cantitatea produselor" unită iț 2 555 6

15


11/16

2. C7B 05 31"253.C;7D 25 25"5-. C+; variabile 135 "25. C+; constante 15 0"25/. Cheltuielile perioadei / 2"/0. ;rofitul a teptatș -1"0

%uma costurilor variabile F 31"2 425" 4"2 F 0" 25;re ul F Costuri variabile unitare 4 adaosulțAdaosul F , adaosului ! Costuri variabile unitareAdaosul F (-/"-2 ! 0"2) 155 F 2/" lei;re ul F 0"25 4 2/" F 3"0 leiț

Avantajul metodei: nu necesită repartizarea costurilor fi!e pe tipuri de produse Dezavantajul metodei: nu întotdeauna se poate corect de determinat nivelul adaosului din cauzadivizării costurilor totale în variabile i constante.ș

%tabilirea pre ului în bazaț metodei renta%ilită ii actielorț are menirea de a asigura firmeiob inerea unui oarecare nivel de rentabilitate a activelor. ormula de calcul a pre ului esteț ț

;re ul de v#nzare F Costuri i 4 ( @ivelul !ț ș >aloarea activelor utilizate ) cheltuieli totale rentabilită ii >olumul a teptat deț ș pe unitate de produs produse în unită iț

#$emplu ,. (continuarea e!emplului 1). ie că firma pentru fabricarea produsului &A' arenevoie de active în sumă de 25305 lei" finan ate at#t din surse proprii" c#t i împrumutate.ț șBărimea activelor formate pe seama surselor împrumutate va fi acoperită reie ind din nivelulș

rentabilită ii activelor de 1,. Care va fi pre ul de v#nzare a produsului &A'" dacă se a teaptăț ț șca produc ia să fie fabricată în volum de 2555 unită iț ț

;re ul de v#nzare F Costuri i 4 ( @ivelul !ț ș >aloarea activelor utilizate ) cheltuieli totale rentabilită ii >olumul a teptat deț ș pe unitate de produs produse în unită iț

;re ul de v#nzare F/0 4 (5"1 4 25305L2555) F /041/"0 F 3"0 lei.ț

Avantajul metodei ! este unica metodă care la formarea pre ului se ine cont de necesitateaț ț

achitării surselor împrumutate . Dezavantajul metodei = nu întotdeauna se poate determina valoarea activelor care pot fi directutilizate în procesul fabricării produsului concret.

8tilizarea informa iei aferentă costului în procesul luării deciziilor mana(erialeț

Banagerii întreprinderii deseori trebuie să ia decizii referitor la acceptarea sau

respingerea unor comenzi speciale la preturi mai mici dec#t cele de pia ă sau chiar mai micițdec#t suma totală a costurilor i cheltuielilor necesare pentru fabricarea acestora.ș

11


12/16

#$emplu 9. irma &6' se ocupă cu producerea i realizarea tricourilor. 8n fiecare lună eaș produce i realizează 3ș 555 unită i de tricouri" capacitatea de producere fiind de 5ț 555 unită ițîn lună. Bai os sunt prezentate datele aferente costurilor" cheltuielilor i veniturilor care vor fișob inute în luna viitoare din v#nzarea a 3ț 555 unită i.ț

*otal" mii lei ;entru o unitate" lei1. C7B 1 -05 -2

2. C;7D 0 23. C+; variabile 31 -. C+; constante 2 1. Cheltuieli de distribuire -25 12/. Cheltuieli administrative i alte cheltuielișopera ionaleț

005 22

0.%uma totală a costurilor i cheltuielilor perioadeiș -30 12. >enituri din v#nzări -55 1-5. ;rofitul 2 1

Mn cumpărător a propus firmei &6' să procure de la ea în fiecare lună pe parcurs de 3luni c#te 3 555 unită i de tricouri la un pre de 125 lei unitatea. Cumpărătorul singur î i v$aț ț șsuporta cheltuielile de transport" însă dore te ca pe tricou să fie aplicat logotipul lui. ;entrușaceasta firma &6' va suporta cheltuieli în mărime de 15 lei pentru fiecare tricou. Ar trebui caconducerea firmei &6' să accepte comanda datăAnaliza informa iei privind luarea deciziei aferente acceptării sau respingerii comenzii dateț

+ndicatori Despingereacomenzii" mii lei

Acceptareacomenzii" mii lei

Costuri relevante"mii lei

1. C7B 1 -05 1/ 12/ (-2K3555)2. C;7D 0 0 $3. C+; variabile 31 3-2 K3555 F 20-. C+; constante 2 2 $

. Aplicarea logotipului $ 35 35 (15K3555)/.Cheltuieli de distribuire -25 -25 $0. Cheltuieli administrative i alteșcheltuieli opera ionaleț

005 005 $

.%uma totală a consumurilor ișcheltuielilor (costuri totale)

-30 - 13

. >enitul din v#nzări -55 2/5 3/5 (125K3555)15. ;rofit 2 052 100

Astfel pentru luarea deciziei date trebuie de luat în considerare numai costurile variabile.calculele arată" că comanda trebuie să fie acceptată. 8n acest caz firma timp de 3 luni va primi unvenit suplimentar în sumă de 100 mii lei. *otodată compar#nd pre ul propus de 125 lei cuțcosturile variabile în mărime de /1 lei (-24415) rezultă că firma de la fiecare tricou va ob inețun profit în sumă de 100 mii lei (K3555)

Ja elaborarea programului de produc ie deseori apar situa ii c#nd cerin ele anticipateț ț ț privind fabricarea unor produse depă esc posibilită ile întreprinderii. 7e e!emplu" volumulș ț

12


13/16

produc iei poate fi limitat de lipsa materiei prime i a materialelor" capacită ii de produc ie"ț ș ț țmiloacelor băne ti etc. 8n cazul c#nd cererea depă e te posibilită ile de produc ie aleș ș ș ț țîntreprinderii este necesar de eviden iatț factorii care limitează producerea. Ace ti factori sunșnumi i factori de restric ie.ț ț

;rocesul luării deciziilor în condi iile factorilor de restric ie necesită calcularea marei deț țcontribu ie la o unitate de factor de restric ie. ;referin a se acordă acelor produse care asigură unț ț ț

nivel mai mare de mară de contribu ie la un factor restrictiv.ț#$emplu 5. irma planifică fabricarea a 2 tipuri de produse palton pentru dame ișveston (scurtă). 7atele pentru analiza sunt prezentate mai os

+ndicatori ;alton pentru dame >eston *otal1. Costuri variabile la unitate de produs" lei -55 355 62.;re?ul unitar" lei 055 /555 63. Bara de contribu ie la unitate de produs" leiț(rd.2 = rd.1 )

2055 2155 6

-. Consumul de materiale pentru o unitate de produs" lei

3 2 6

.Bara de contribu ie la 1 m de stofă " leiț(rd.3 rd.-)

55 155 6

/.Cererea " unită iț 555 555 60. Consumul necesar de materiale" m(rd.- ! rd./)

1555 1/555 6

. 9!isten a de materiale" mț ! ! 2555.Costuri fi!e" lei ! ! 1 555

Consumul de materiale este limitat la nivel de 2 555 metri. 7e întocmit programa de produc ie care ar permite ob inerea profitului ma!imal.ț ț

ezolare.Argumentarea structurii programei de produc ie în condi iile factorului restrictivț ț

+ndicatori ;alton pentru dame >eston total*arianta :1.>olumul de

produc?ie " unită?i555 L 3 F 3555 555 6

2. Consumul demateriale" m

2555$1/555 F 555 555 ! 2 F 1/ 555 2555

3.Bara de contribu ieț 1555 1/55 2-55K-.Costuri fi!e ! ! 1555.;rofit opera ionalț ! ! 55BCK F 3555K20554555K2155F 155541/55 F2-55

*arianta ::1.>olumul de

produc ie " unită iț ț555 15 555 L 2 F555 6

2. Consumul demateriale" m

555 K 3 F 1 555 15 555 2555

3.BC 1355 15 55 2- 555K-.Costuri fi!e ! ! 1555.;rofit opera ionalț ! ! 555

2-555K F 555K20554555K2155

8n dependen ă de rezultatele ob inute ale BC la unitate de materie primă firma poate săț ț

repartizeze 2555 m în felul următor ma!imal trebuie să produsă produse de tip &>eston' " adică555 unită i" consum#nd 1/ț 555 m de stofă" apoi din materialul rămas să fabrice 3555 unită i deț palton pentru dame. Aceasta va permite firmei să ob ină profitul ma!imal egal cu 55 lei.ț

13


14/16

Pro%leme la tema 6.1. 8n baza datelor de mai os de format pre ul produsului &A' în baza costurilor i cheltuielilor ț ș

totale. 9!tras din calcula ia produsului &A'ț+ndicatori %uma planificată" lei

1. Cantitatea produsului" unită iț 132.Costuri directe de materiale" mii lei 253. Costuri cu personalul directe i repartizabile" mii leiș 325-. Costuri indirecte de produc ie" mii leiț 25. Cheltuielile perioadei" mii lei 3"//. %uma totală a costurilor i cheltuielilor perioadei" mii leiș

0. %uma costurilor i cheltuielilor la o unitate de produs" leiș

. @orma rentabilită ii a teptate" ,ț ș 2

2. irma planifică fabricarea produsului &A' în volum de 15 555 unită i. 8n baza datelor dințcalcula ia produsului &A' de format pre ul" reie ind din 155, adaos la costurilor i cheltuielileț ț ș șvariabile.+ndicatori Costuri i cheltuielile laș

unitate de produs " lei%uma totală de costurilor iș

cheltuieli" mii lei1.C7B 05 $2.C;7D 5 $

3. C+; variabile -5 $-. C+; constante 55. Cheltuielile perioadeivariabile

35 $

/.Cheltuielile perioadeiconstante

255

3. 8n baza datelor de mai os de format pre ul produselor în baza costurilor i cheltuielilor totaleț ș+ndicatori ;rodusul A ;rodusul < ;rodusul C *otal1. >olumul v#nzărilor" unit. 15 555 25 555 555 62.CCvariabile totale" lei 25 155 -2 555 25 55 2 /55+nclusivC;7D 355 555 12555 2355C7B 1/ /55 3- 555 55 1553. CC constante" lei 555 -. %ă admitem" că firma" capacitatea de produc ie a căreia constituie 1555ț 555 Ig produse de

panifica ie pe trimestru" produce i vinde trimestrial p#ine de gr#u de calitatea superioarăț ș$3 555 Ig" la un pre de .5 lei 1 Ig" p#ine de gr#u de calitatea + = 20ț 555 Ig la un pre deț-"/5 lei 1Ig" i p#ine de secară = 25ș 555 Ig la un pre de 3"5 lei i Ig. irma a primit o comandățsuplimentară pentru trimestrul apropiat privind fabricarea i v#nzarea a 5ș 555 Ig de p#ine de

gr#u de calitatea superioară la un pre de "5 lei pentru un Ig. Ar trebui ca conducerea firmei sățaccepte comanda dată

1-


15/16

7atele privind costurile i cheltuielile ce in de fabricarea i v#nzarea 1 Ig de p#ine de gr#u deș ț șcalitatea superioară sunt prezentate mai os.+ndicatori %uma" lei1. C7B 1"0-2.C;7D 5"3.C+; variabile 5"3

-.C+; constante 5"0. Cheltuielile de distribuire variabile 5"2/. Cheltuielile de distribuire" cheltuielileadministrative constante

5"02

*otal costuri i cheltuieliș "3/

. irma pentru fabricarea unui produs utilizează 2 tipuri diferite de utilae. 7e apreciat care dinacestea utilae este mai ra ional de utilizat pentru realizarea unei comenzi din 1255 unită i" dacăț țcapacitatea de produc ie ma!imală a acestora nu poate depă i 3 555 ore$ma ini pe an. Ca factor ț ș șrestrictiv = mărimea comenzii.

Mtilae *otalA <

1. @umărul de ore$ma ină pentru o unitate de produs" oreș 3 !2.>olumul de produc ie planificat" unit.ț 1555 /55 1/553. ;re ul pentru o unitate" leiț 1- 1- 6-. CC variabile unitare" lei 6.Bara de contribu ie la o unitate" leiț 6/.Bara de contribu ie la o oră$ma inăț ș 60. CC constante" lei / 555

/. ie că firma pentru luna decembrie a planificat fabricarea unui singur produs. Bai os sunt

prezentate datele aferente costurilor normate aferente fabricării produsului dat.Narta costurilor normate pentru fabricarea produsului

%uma" lei1. Bateriale de bază 3 Ig &A' c#te 12 lei pentru 1 Ig 2 Ig &


16/16

(25 unită i ! 3 ore ! 1 lei pentru 1 oră de muncă a muncitorilor)ț 11 25 /. Bara de contribu ieț 102 250.Costuri indirecte de produc ie constanteț 3 3. ;rofitul brut 0 //0

%uma anuală prognozată a C+; constante este de 1 123 555 lei. %e presupune" că C+;constante sunt repartizate uniform pe parcursul anului.

Ja finele lunii decembrie au fost primite următoarele date în loc de 25 de unită i auțfost fabricate 2 unită i. Costurile efective ale subdiviziunii constituieț

C7B&A' ( 12 Ig ! 12" lei) 11 -55 lei&

Documents

tema 6 DF si Analiza costului 2015.doc