Televiziunea, factor determinant al gândirii umane

8/8/2019 Televiziunea, factor determinant al gândirii umane

http://slidepdf.com/reader/full/televiziunea-factor-determinant-al-gandirii-umane 1/4

Televiziunea, factor determinant al gândiriiumane

Sugestii şi manipulare realizate prin intermediulemisiunilor TV

Omenirea este condus în secret ă de o mân de oameni, care prină diferite metode, mai mult sau mai

pu in cunoscute, manipuleaz ţ ă conştiin a fiec rui individ. Aparent, ţ ă inofensiva obişnuin de a viziona ţă un film, în familie, este totuşimenit de a transforma pas cu pasă mentalitatea individului. Aici seafl secretul reuşitei înă manipularea conştiin ei umane. Ne ţ

punem întrebarea: cum?

În primul rând trebuie s preciz mă ă c exist leg turi directe între imagini şi st ri interioare. Înă ă ă ă aceast idee, multe experien e parapsihologice demonstrează ţ ă faptul c fiecare form , culoare sau expunere ritmic şiă ă ă continu a formelor şi culorilor produc senza ii psihice ceă ţ

modific treptat comportamentul uman.ăDe exemplu, Ernst Meckelborg ne avertizeaz în cartea sa,ă “Agen ii Psi” despre faptul c fiecare imagine, culoare, form ceţ ă ă se expune pe cale vizual , manifest în conştiin a umană ă ţ ă modific ri ale gândurilor şi ideilor. Prin repetarea, la intervaleă regulate, a acestor imagini, se produc conexiuni noi în creieruluman ceea ce creaz o nou obişnuin , un nou mod de aă ă ţă

vedea lucrurile şi alt mentalitate. Acest lucru este denumit deă cercet tori “educa ie parapsihologic ”.ă ţ ă



Realitatea - un proces al gândiriiOrice idee care se vehiculeaz în mod constant într-un film sauă

în reclamele TV, provoac conexiuni în mintea indivizilor şi prină analogie cu realitatea exterioar , se va produce o modificare înă percep ia omului asupra lumii înconjur toare. Filmele - acesteţ ă modelatoare de “realit i” individuale - provoac muta ii înăţ ă ţ mintea individului care, în mod normal, îşi exprim încredereaă

c ceea ce vede este realitate. Totuşi, ceea ce vede elă estedoar o parte a realit ii şi fiind obişnui i doar cu aceastăţ ţ ă “realitate”, spune c doar aceasta exist . De exemplu, statistică ă vorbind, nu exist film de ac iune în care s nu fie cel pu ină ţ ă ţ câteva distrugeri importante, victime, case care explodeaz . ă Dar realitatea nu este chiar aşa. Mintea o vede aşa pentru c ă selecteaz imagini, din mediu, care s se asemene cu imaginileă ă pe care le-a acumulat, în timp, din filme, “gunoaie” sub form ă de imagini, care se numesc “art ”! ă

Evon Harris Walker, fizician la Centrul de Cercet ri de la NASAă defineşte Realitatea individual ca fiind “o hologramă ă imaginat de conştiin a individual exclusiv pentru ea îns şi”.ă ţ ă ă În centrul s u de cercetare a reuşit, prin diferite metode, să ă demonstreze c fiecare imagine vizual este corelat cu oă ă ă anumit func ionare a creierului, cu st rile de conştiin aleă ţ ă ţă omului. Tot ceea ce omul vede, gândeşte, sau aude, produceastfel modific ri ale min ii, care imediat creaz modific ri aleă ţ ă ă conştiin ei umane.ţ

Lucrurile devin şi mai aprinse atunci când urm rim să ă în elegem faptul c , dup cum spune îns şi ştiin a, energiaţ ă ă ă ţ mental se manifest ca orice câmp de energie vibratoare, careă ă

se extinde, se compune, intr în rezonan etc. Explica iaă ţă ţ fizicianului Harris este deosebit de simpl : ”fiecare gândă



transmite în creier o anumit mişcare a electronilor prină celulele nervoase, orice asemenea impuls electric al creieruluieste un veritabil emi tor electro-magnetic uman”. Tot ceea ceţă

omul gândeşte şi toate st rile psihice care au loc în acelaşiă moment ac ioneaz voluntar sau involuntar asupra gândurilorţ ă celorlal i oameni şi implicit asupra “realit ii” v zut de ceilal iţ ăţ ă ă ţ oameni. Se spune c “frumuse ea este în ochii privitorului“, dară ţ nu numai atât; şi realitatea este în ochii privitorului - dou teoriiă importante care pot aduce veridicitatea celor expuse mai sus.Astfel, dac mintea uman este “bombardat ” cu filme ce arată ă ă ă numai o parte a realit ii, atunci prin suprapunerea a ceea ceăţ crede cu ceea ce vede, ajunge s -şi modifice treptat concep iaă ţ de via .ţă

Imposibil? Totuşi adev rat! ă

O minte lucid şi-ar pune imediat întrebarea: cum se poate că ă mul i v d lumea real ca fiind aşa cum este şi totuşi nu privescţ ă ă cu to ii acelaşi gen de filme? R spunsul a fost dat de un genialţ ă

om de ştiin , Rupert Sheldrake, care a avansat teoriaţă “câmpului morfogenetic”. Acest cercet tor explic faptul că ă ă fiecare om este legat la un câmp poten ial comun al specieiţ umane – un fel de subconştient colectiv, din care selecteaz , ă prin rezonan , gânduri, idei, st ri afective etc. Fiecare om esteţă ă legat la acest subconştient colectiv şi face parte din via a lui ţ zilnic . Câmpul morfogenetic, un fel de memorie a civiliza ieiă ţ umane, are capacitatea de a se înc rca permanent cu gânduri,ă idei, st ri psihice, care atunci când dep şesc un anumit pragă ă devin poten ial mai puternice. Ca într-un r zboi; dac inamiculţ ă ă vine periodic, atacând cu for e proaspete, la un moment dat,ţ ocup acel loc prin perseveren a de care a dat dovad .ă ţ ă Imagina i-v de câ i ani s-a înc rcat acest mental colectiv cu totţ ă ţ ă felul de idei şi st ri r zboinice, violente, care “descriu”ă ă realitatea prin filmele v zute la televizor. Fiind colectiv,ă

înseamn c aceste idei şi gânduri se transmit pe calea undeloră ă



electromagnetice c tre fiecare individ, prin procesul deă rezonan a energiilor, care modeleaz pas cu pas conştiin aţă ă ţ individual perturbând astfel comportamentul fiec ruia,ă ă

indiferent dac priveşte sau nu aceste filme.ăImpulsurile vizuale, dac sunt privite de mai multe persoane înă acelaşi timp (cum este televiziunea şi cinematografia), producst ri ce se amplific prin rezonan şi se ajunge la o energieă ă ţă care încarc poten ial memoria comun a civiliza iei umane.ă ţ ă ţ Acest lucru permite ca, la un anumit prag al energiei mentale,gândurile negative (care sunt în prezent excesive) s ă

predomine în câmpul mental comun, inhibând mentalul pur,benefic. Totuşi, printr-o practic constant şi lucid , uniiă ă ă oameni reuşesc s treac de cea a deas a mentalului colectivă ă ţ ă şi s -şi conduc propria minte c tre o gândire curat , pur ,ă ă ă ă ă luminoas . Din fericire, aceasta este salvarea noastr !ă ă

Documents

Televiziunea, factor determinant al gândirii umane