Tehnici de Consiliere Ale Copilului

8/17/2019 Tehnici de Consiliere Ale Copilului

1/69

TTTTEHNICI NARATIVE IN CONSILIEREA COPIILOR SI ADOLESCENTILOR

Lucrarea de fata iti propune prezentarea unei noi abordari in asistenta

psihologica preventiva si curativa-consilierea si psihoterapia de tip narativ. in

prima parte am expus aspectele teoretice ale acestui tip de interventie-originile

constructiviste, scopurile, caracteristicile relatiei consilier-pacient, tehnicile

utilizate si terminarea demersului terapeutic. in partea a doua am ilustrat una

dintre tehnicile specifice (dialogul deconstructiv), cu aplicatie la doua categoriide varsta-scolaritatea mica si adolescenta. Fragmentele de interviu au fost

redate cu acordul subiectilor evaluati si, respectiv, al parintilor acestora.

I. Interventia de tip narativ-caracteristici generale

Terapia narativa are drept obiectiv general reconstruirea povestilor de viata aleclientilor, astfel incat acestia sa isi poata interpreta experienta de viata dintr-o

perspectiva diferita, cu efecte benefice asupra experientelor lor prezente siviitoare. Nici o poveste de viata nu este "eronata", doar diferita, incompleta sauinutila clientului in satisfacerea nevoilor sale.

Din punct de vedere al psihologiei narative, termenul de "povestire/naratiune"reprezinta un "mod de a organiza episoadele, actiunile si relatarile despre actiuni;


2/69

este un demers care aduce laolalta evenimente de zi cu zi si creatii fantastice sicare incorporeaza dimensiunea timp-spatiu. ovestirea poate include si motiveleoferite de actori asupra actiunilor proprii cat si cauzele actiunilor". !arbin, #$%&'

ovestirile sunt compuse din(-evenimente-organizate secvential-pe secvente temporale-in baza unui scenariu !plot'

Naratiunea se tese pe doua nivele, deci(Taramul actiunii (faptele brute propriu zise)

Taramul reflectarii lor in constiinta povestitorului

ovestea de viata are o influenta deosebita in realizarea unei identitatii de sine si

a unei teorii asupra lumii iar daca povestea este saturata de probleme, atunci siidentitatea de sine si stilul de actiune al clientului au de suferit.

entru a "decristaliza" aceasta identitate si a o transforma intr-una benefica persoanei, se procedeaza mai intai la o de-constructie a povestii initiale cu carevine clientul.

)lterior, prin accentuarea aspectelor trecute cu vederea se contureaza o noua povestire, care orienteaza clientul catre dezvoltarea unor strategii de coping

adecvate situational si chiar catre asumarea unei noi identitati de sine.*lientul care a avut experienta terapiei narative invata o modalitate mai flexibilade interpretare a realitatii. Terapia narativa incura+eaza independenta clientuluifata de terapeut. in final, clientul devine el insusi consultant in calitate despecialist in rezolvarea problemei sale si i se cere contributia in a impartasi


3/69

solutiile gasite si altora care s-ar putea confrunta cu o problema asemanatoare.

vanta+ul - acest mod de lucru seamana mult cu modul in care "consultanta" sedesfasoara natural( de obicei, oamenii tind sa ii sfatuiasca pe cei din +ur saactioneze in moduri verificate pe "propria piele". ceasta abordare nu transformaterapia intr-o simpla vehiculare de solutii incercate de altii, doar ofera alternative

pe care se poate broda, asa cum este, de pilda, insusirea rezolvarii de probleme ingrupurile de terapie cognitiv-comportamentala.

TERAPIA NARATIVA

Relatiaterapeutica

Colaborativa, atitudineaterapeutului este aceea de “curiozitate”, pacientul siterapeutul se aliaza ca sarezolve o problema cu carese prezinta pacientul

Pozitia colaboratorilor este deegalitate, se practica

“consultarea pacientului”

Pacientul este incurajat sa sealature terapeutului intr-undemers de “critica literara” a


4/69

propriei experiente

Obiectiv pe

termen

scurt

Reducerea intensitatii,frecventei si durateisimptomelor, pana ladisparitie

Obiectiv pe

termen

lung

Rescrierea povestirii despreexperienta negativa apacientului si obtinerea uneipovestiri alternative coerente

si mai putin traumatice

Tehnici Externalizarea si

simbolizarea/denumirea

problemelor pacientului

“Problema este problema, nupacientul este problema”

resurselor pacientului

!ialogul deconstructiv


5/69

intervievarea problemei

•interventia problemei inviata pacientului

•factorii de mentinere actuali

•efectele asupra vietiipacientului (atat pozitive catsi negative

•relatiile cu alte probleme alepacientului (inclusiv cu

credintele irationale dinorientarea rational-emotiva

• tacticile si strategiileproblemei

-intervievarea resurselor

pacientului

• evidenterea modului incare pacientul le utilizeaza incombaterea problemei

•crearea unei povestiridespre felul in care pacientul


6/69

si-a construit abilitatile decare dispune

• identificarea unei audientefavorabile aplicarii sidezvoltarii resurselor(persoanele care aucontribuit laconstructia!constientizarealor

• identificarea exceptiilor(momentelor cand resurselepacientului au fost maiputernice decat problema

Ritualurile

•de continuitate si stabilitate

•conective

•de tranzitie si rezolvare

• utilizarea metaforelor in


7/69

cadrul ritualurilor

!ocumentarea schimbarii

prin"

• scrisorile pacientului catreproblema

• scrisorile problemei catrepacient

• scrisorile terapeutului catrepacient

• inregistrari audio, video, jurnale, pe care terapeutul,cu permisiunea pacientului,le poate arata altui pacientcu dificultati asemanatoare"#pston $ %&ite, ')

Terminareaterapiei Pacientul se reintegreaza inviata de zi cu zi la un altnivel, cu o noua identitate,ca dupa o experientainitiatica "#pston $ %&ite,


8/69

')

Aplicabila

cu succes in

lucrul cu"

*norexie, bulimie, enurezis,encomprezis, victimeleabuzului fizic si sexual, "adolescente cu tulburare deconduita "+elle, ...),discordie maritala siprobleme familiale, fobii,*/0/ "'1, #pston,2obovitz si 3reeman),comunicarea parinti-profesoriin scoli "+ecsemet$#pston,'4), reabilitareapsi&oticilor "5assallo, ..)

II. Aplicarea asistentei de tip narativ la copil si adolescent

. Caracteristici de !a"a ale copilariei ca etapa de viata

m ales spre ilustrare perioada scolaritatii mici.*onform teoriei lui rison stadiul &-## ani, caracterizat prin conflictulharnicie/perseverenta versus inferioritatee dezvolta limba+ul intern, cognitiile complexe, auto-reflectia, planificarea sicategorizarea


9/69

*opilul este preocupat de intelegerea principiilor de baza ale lumiiincon+uratoare*onform teoriei piagetiene, in aceasta perioada se consuma stadiul operatiilorconcrete, copilul atinge capacitatea de conservare a categoriilor !greutate,

lungime, numar, volum, masa, arie' si reversibilitatea si se diminueazaegocentrismul gandiriiarcina specifica acestei perioade a copilariei !stadiul de latenta' este aceea dea-si pune bazele auto-eficacitatii, a invata ca este capabil sa realizeze diverselucruri, sa duca la bun sfarsit o actiune intreprinsa*reste capacitatea de auto-evaluare prin comparatie sociala si oportunitatile dea o face, odata cu inceperea ciclului educativrin interactiune sociala, acum copiii invata sa colaboreze si sa constientizezenecesitatea diviziunii sarcinilor sau a rolurilor in +oc, a egalitatii sanselor De+a poate constientiza continuitatea unui u pe axa trecut-prezent-viitor

intre % si #0 ani, copilul incorporeaza in descrierea sinelui trasaturi psihologicecare il diferentiaza de cei din +ur in +urul vastei de #0 ani apar primele povestiri autobiografice, in care copilulincorporeaza relatari despre sine facute de parinti si alte persoane semnificative*eea ce nu este inca pe deplin elaborat in aceasta etapa este acel "u viitor"caruia ii lipseste realismul, copilul inca nu isi compara obiectiv capacitatile cusituatiile de viata1a sfarsitul acestei etape, copilul devine capabil sa se auto-evalueze utilizandsimultan atribute pozitive si negative 23artanian, 40005

#. $tili"area te%nicilor narative in asistarea copiilor

e aplica in conformitate cu caracteristicile etapei de viataxternalizarea si intervievarea unei entitati imaginare seamana mult cu +ocurile"de-a.." pe care copii le initiaza in mod natural


10/69

Dez-identificarea de simptom faciliteaza eliminarea rusinii si !auto'blamarii*resterea gradului de rezilienta prin identificarea si actualizarea resurselor

personale6anagementul emotiilor negative intense 2pston 7 8hite, #$$95

&. Caracteristici de !a"a ale adolescentei ca etapa de viata

rincipala sarcina de dezvoltare !conform teoriei lui ri rison' estestructurarea unei identitatiDin punctul de vedere al psihologiei dezvoltarii, ri rison a definitadolescenta ca reprezentand perioada de viata in care persoana are de rezolvatconflictul dintre formarea identitatii si difuzia de roluri. *onform acestei teorii,in perioada #:-4# ani, "tinerii sunt preocupati de compararea modului in careapar in ochii celorlalti fata de modul in care simt ca sunt cu adevarat".

rison surprinde rolul socialului in formarea identitatii. "dentitatea se stabilestegradat, prin sinteze si re-sintetizarea ului in copilarie. entru a se percepe ca peun tot, tanarul trebuie sa simta o continuitate progresiva intre ceea ce a devenitiintimpul lungilor ani ai copilariei si ceea ce promite sa devina in viitor; intre felulin care se autopercepe si ceea ce considera ca vad si asteapta ceilalti de la el"

dolescentii exploreaza ceea ce se numeste "uri posibile" !ceea ce ar puteadeveni si ceea ce ar dori sa devina'. )neori, aceste identitati alternative se

exploreaza prin implicarea in comportamente riscante. 2


11/69

provocarea de a face si reface mereu propriile structuri." !6odrea 6., 400&'

Dificultati in managementul emotiilor *onstientizarea existentei unui u social, diferit de cel privat, accesibil numailor insilerezenta unei "audiente imaginare", asa cum este definita de lind - "tendintade a se considera obiectul atentiei permanente a celor din +ur" sau a "fabulei

personale -"credinta adolescentului ca este unic, invulnerabil si omnipotent" sau,asa cum sustine noua teorie emisa de 1apsle? in #$$: si verificata ulterior de altestudiiTendinta de a se visa cu ochii deschisi in diverse situatii si interactiuniinterpersonale 23artanian, 40005Nevoia unei audiente suportive reale, de unde si relatiile pline de secrete cu

prietenii de aceasi varsta, mai ales la fete

Din punct de vedere cognitiv, experimentele piagetiene demonstreaza atingereastadiului operational formal, adolescentii devenind capabili sa utilizeze ingandire notiuni cu inalt grad de abstractizare si dezvoltandu-si abilitatea de areflecta teoretic, dupa tiparul "Daca>.atunci>".Datorita acestei noi achizitii, adolescentul este apt de a evalua optiunile deviata, de a-si compara ipotetic sansele in alegerea uneia sau a alteia dintre elecum isi pot contempla multiplele manifestari comportamentale proprii, indiferite situatii, cu diferite persoane si in relatie cu aceleasi persoane, la momentede timp diferite

@abermas si Aluc !4000' au aratat ca nivelul normal de dezvoltare psihica aadolescentului si ofera acestuia motivatia si abilitatile de integra informatiile pecare le are despre sine intr-o povestire de viata coerenta( o poveste cu un trecut,un prezent si un viitor care se organizeaza in +urul unor teme explicative si a uneiteorii plauzibile despre sine*apacitatea si tendinta de a intelege si utiliza metaforele in surprinderea


12/69

aspectelor mai complexe si dificil de redat conform unei logici formale !inspecial emotiile'

'. $tilitatea te%nicilor narative in asistarea adolescentilor

e aplica in conformitate cu caracteristicile etapei de viata*resterea gradului de rezilienta prin identificarea si actualizarea resurselor 6anagementul emotiilor negative intense


13/69

cesta se teme de actualul partener al mamei, o evita pe aceasta, incercand sa oimpiedice chiar sa comunice cu tatal, are momente de iritabilitate crescuta, detristete in care se izoleaza si incearca sa evite subiectul traumatic, abatanddiscutia pe alte cai, ori de cate ori il abordez. 6ai mult, copilul percepe tristetea

tatalui si incearca sa ii faca fata luand asupra sa responsabilitatea de a cauta o"noua mama", pe care a gasit-o temporar in persoana invatatoarei din clasa intai.n urma pronuntarii deciziei de divort, odata ce tatal si copilul au parasit casa,acesta a trebuit sa se mute la o scoala din apropiere. Deoarece, din cauza unorcomplicatii de procedura, decizia de incredintare se afla in reevaluare, copilul seteme sa nu fie dat mamei si, totusi, in mod cert sufera din cauza abandonuluiacesteia.

entru a putea accesa emotiile pe care baietelul le evita si a putea discuta despreceea ce s-a petrecut cu el, am utilizat o tehnica de tip narativ, care ii permite

acestuia exteriorizarea problemelor sale, pastrand maniera detasata, la inceput.m incercat explorarea modului sau de a conceptualiza situatia, transformandrelatarea evenimentelor intr-o emisiune cu mai multe episoade, al carei

protagonist este.

1ucrul cu emotia neplacuta, in dialog de tip 8hite si pstonin acest caz, problema care trebuie controlata este o emotie-


14/69

vrea sa stea singur sau sa se uite la televizor dentificarea resurselor prin care pacientul influenteaza problema(-ste intrebat cum face fata


15/69

"-*um ai reusit sa-i scoti pe ceilalti din viata .CAula( -6icsorandu-ma, i-am facut si pe ei sa se indeparteze, dezamagindu-,inchizand-o pe in mine"-*ine te a+uta sa te simti bineC"A.( -6uzica, singuratatea, tristetea, neputinta de a mi se opune"-*e te face sa te simti bineC"A.( -


16/69

incon+urata de cei dragi. m indepartat-o de cei la care tinea si am scos si persoanele care o faceau fericita"-*um ii faci bine lui CA( -*and situatia devine insuportabila, eu ma fac mai puternica si pun stapaniresi o calmez pe moment, ii sterg tot din gand si, indepartandu- pe ceilalti, cum avrut ea, sa nu o poata rani nimeni, sa nu fie nimeni langa ea care sa-i poata facerau"

.3. tine un +urnal pe o pagina personala construita in mod special in acest scop.vanta+ul acestui tip de documentare a formarii identitatii proprii consta in faptulca, spre deosebire de un +urnal clasic, sansa de a fi citit de altcineva este redusa-

putini parinti au abilitatea de a il descoperi.*and a fost solicitata sa descrie starea sa prezenta fata de cea din prima sedintade evaluare .3. a ales sa o reprezinte prin cate o pereche de versuri ale formatiei

favorite(

n primele sedinte("sculta-ma si lasa-ma sa strig6i-e frica de-ntamplare si mi-e frigF"!asarea *olibri-"crisoare de bun-ramas"'n prezent(" dimineata adevarat. dimineata in viata mea

Bazele scalda inima"!hoenix-"Eori de zi"'

vanta+ul acestui tip de dialog apare la nu numai la nivelul unei interventiicorective ci si in orientarea catre un diagnostic, facilitand comunicarea prinutilizarea unor formulari preluate din discursul pacientului si la identificarea unor


17/69

mecanisme de coping specifice.

De pilda, in cazul pacientei .3., ultimul raspuns, orienteaza asupra a ceea ce psihanalistii au numit beneficiu secundar iar cognitivistii-intarire negativa.entru a evita un stimul aversiv, pacienta aplica un comportament care, la randulsau devine o problema, dar la care nu poare renunta inca, deoarece, atunci artrebui sa se confrunte cu stimulul aversiv.

n cazul ei, stimulul aversiv consta in a fi ranita de cei din +ur prin respingere iarstrategia de coping-evitarea interactiunii. cest patern este specific unei structuride personalitate cu tendinte evitante. Daca nu se intervine la momentulstructurarii sale, se poate evolua in directia unei tulburari de personalitateevitante.e poate deci conchide ca abordarea narativa isi dovedeste utilitatea, pentru

anumite cazuri, in diferite etape ale asistentei psihologice de preventie primara,secundara si tertiara.

,i!liograie

#. Deocio, Ganiece . !400H' "ccessing elf-development through Narrative

pproaches in *hild and dolescent s?chotherap? in "Gournal of *hild anddolescent s?chiatric Nursing", pr.-un.4. pston David, 8hite 6ichael !#$$$' "Termination as a Bite of assage(Iuestioning trategies for a Therap? of nclusion" in "*onstructivism ins?chotherap?", vol. editat de Neime?er Bobert . si 6ahone? 6ichael G.:. pston David, 1obovitz Dean,


18/69

N8 D3( tatus( abled, disabled, or Jeirdl? abled", articol in arhiva DulJich*entre http(//JJJ.narrativeapproaches.com K.


19/69

Te%nici de *anip+lare a consecintelor

. 6etode de crestere a comportamentului citeste mai multA. 6etode de stingere a comportamentului citeste mai mult

. a. ntarirea pozitiva !recompensa'( implica prezentarea stimulilor !un obiect sauun eveniment recompensa' imediat dupa efectuarea comportamentului, fapt carecreste probabilitatea reluarii acestui comportament in viitor. stfel, se genereaza

principiul conform caruia comportamentul depinde de consecintele sale.tructura cognitiva creata este( ODaca fac comportamentul P, voi primi ceva bun.Q

e aplica cand(#. un nou comportament urmeaza sa fie incorporat in repertoriul copilului4. puterea unui comportament achizitionat descreste

:. scaderea puterii unui comportament particular are ca efect aparitia unuiraspuns indezirabil

. b. ntarire negativa(comportamentul dezirabil este executat pentru elimina !Oa tescapaQ' de un stimul sau o situatie neplacuta. Nu trebuie confundata cu pedeapsa,care scade frecventa unui comportament indezirabil, in timp ce intarirea negativacreste frecventa unui comportament dezirabil.tructura cognitiva creata este( ODaca fac comportamentul P, scap de stimulul

aversiv.Q

. c. *lase de intariri(

#. furnizate de catre altii(R artificiale / tangibile !intariri materiale( dulciuri, obiecte, mers la film, etc'

http://e-psiho.ro/articole/tehnicile-comportamentale-consilierea-si-terapia-copiilor-si-adolescentilor-iiihttp://e-psiho.ro/articole/tehnicile-comportamentale-consilierea-si-terapia-copiilor-si-adolescentilor-iii


20/69

R naturale/intariri sociale !atentie, imbratisari, zambete, incura+ari'. tentiaadultului este o intarire secundara puternica. De fapt, copiii ii intaresc, deasemenea, pe adulti. Belatia fericita parinte-copil rezulta din interactiuni de intariremutuala. ste de dorit ca treptat sa se treaca de la intaririle artificiale la cele

naturale pentru ca acestea sunt predominante in viata sociala a copilului.

4. furnizate de catre sine(R tangibile !activitati le+ere'R intangibile !apreciere de sine'

:. n functie de momentul acordarii intaririiR imediataR la un interval de timp !regulat sau neregulat'

R dupa ce comportamentul s-a executata de un numar de ori !numar fix sauvariabil'

Daca intarirea !sau pedeapsa' nu e aplicata imediat, trebuie specificata clarcopilului regula de acordare a ei, pentru ca acesta sa si-o interiorizeze.n invatareasi mentinerea unui comportament este de dorit sa se avanseze treptat de la intaririartificiale !acordate de altii' si imediate la cele naturale, acordate la intervale detimp !sau numar de executii' variabile si la autointarire.

. d. 6odalitati de aplicare a intaririlor !roceduri'(

haping( este o intarire pozitiva aplicata gradat si cumulativ vizand acelasicomportament. 6ai pe scurt, este intarirea aproximarilor spre efectuarea unui actcorect. tadiile succesive, pana la comportamentul final sunt intarite, respectand


21/69

anumite criterii riguroase. haping-ul implica intarirea diferentiala si criterii deintarire. entru a incura+a copilul sa se comporte intr-un anumit fel, consilierullucreaza in pasi succesivi, astfel incat, copilul sa se apropie tot mai mult derezultatul final.

nstruire discriminativa( cand dorim sa invatam un copil sa se comporte intr-unanumit mod in anumite conditii !dar nu si in altele' il a+utam sa identifice, sadiferentieze circumstantele si le intarim pe cele potrivite.

Metoda consecintelor naturale: este de fapt o intarire negativa

naturala (si la propriu si la gurat) care survine atata timp cat

comportamentul dezirabil nu este realizat.

Tehnica Premarck: un comportament cu frecventa mare de

apariTe%nici de interventie cognitiv-co*porta*entala

Tehnicile cognitiv-comportamentale urmaresc modificarea cognitiilor si acomportamentelor care mentin problemele clientului. n functie de nivelul la carese intervine sunt clasificare in( a' tehnici de interventie la nivel cognitiv, b' tehnicide interventie la nivel comportamental si c' tehnici de interventie la nivel biologic.

A.

Tehnicile de interventie la nivel cognitiv se clasifica in trei categorii( tehnicide restructurare cognitiva, tehnica rezolvarii de probleme si antrenamentul asertivsi tehnici de inoculare a stresului.


22/69

!/Te%nicile de restr+ct+rare cognitiva

xista mai multe abordari care pun accent pe diferite tipuri de ganduri cedevin tinta modificarii sau restructurarii cognitive. rincipalele curente teoretice simodul in care ele abordeaza modificarea gandurilor dezadaptative !irationale' ale

persoanelor sunt "6odelul cognitiv al lui aron Aec" si "6odelul cognitiv al luilbert llisM.

entru a intelege mai bine mecanismul prin care restructurarea cognitiva areimpact asupra emotiilor si comportamentelor clientilor, este importanta clarificareamodelului pe care se bazeaza interventiile cognitive.

rincipalul mecanism etiopatogenetic !cauzal' implicat in problemeleemotionale este discrepanta cognitiva. Daca apare o diferenta intre reprezentarea

realitatii interne/externe !ce cred eu despre, motivatia si expectantele noastredespre cum trebuie sa arate acea realitate', si cum se prezinta realitatea, atunciavem o discrepanta cognitiva externa/interna care va determina modificari la nivelfiziologic si comportamental.

Discrepanta cognitiva se datoreaza urmatorilor factori(

0/Repre"entari eronate ale realitatii interne sa+ e)terne !pe parcursul cursuluiapar sub denumirea de credinte irationale/dezadaptative, scheme cognitive,distorsiuni cognitive/erori in gandire'

Saltul la concluzii ( extragerea unei concluzii fara a avea dateobiective


23/69

*ercetarile au aratat ca oamenii tind sa traga concluzii in functie de starea pe care oau; daca sunt fericiti totul pare mai usor, mai roz, iar daca sunt tristi totul este parcamai negru.

De exemplu, daca din cand in cand cineva are stari mai proaste si se simte grasa,asta nu inseamna ca s-a ingrasat neaparat; daca se urca pe cantar observa ca de faptgreutatea a ramas aceeasi.

Suprageneralizarea" generalizarea excesiva a concluziei

persona cu anorexie considera ca daca a mancat o bucata de ciocolata, dieta ei s-a dat peste cap, iar ea se va ingrasa si niciodata nu va mai fi in stare sa tina o curade slabire

Gandirea de tipul "totul sau nimic"( interpretarea unei situatii cafiind ori foarte buna ori foarte rea

)n elev care urmeaza sa dea admitere la facultate poate gandi( "Daca nu iau notamaxima inseamna ca nu sunt bun de nimic".

Exagerarea sau minimizarea semnificatiei unor evenimente

xista cazuri cand ponderea consecintelor negative ale unui eveniment esteexagerata, iar cea a consecintelor pozitive este minimizata. persoana care

prezinta acest tip de eroare in gandire poate spune ca a luat o nota mare la testdeoarece profesoara a fost mai indulgenta.

Personalizarea( atribuiri eronate asupra propriei persoane acauzelor unor fenomene din realitate


24/69

persoana care este la o petrecere si vede un grup de tineri care incep sa radaatunci cand trece pe langa ei va spune "igur rad de mineF *um m-am pututimbraca asa FC"

0#/E)pectante 0asteptari/1 *otivatii si credinte nerealiste despre realitateaexterna/interna

ceste cognitii sunt caracterizate printr-un stil de gandire absolutist,imperativ, rigid si inflexibil, care impiedica adaptarea la situatiile de viata !ex.trebuie sa castig intotdeauna, trebuie sa-i pun pe ceilalti la respect, nu se poate sagresesc, etc.'.

2odel+l cognitiv al l+i Aaron ,ec3

*onform lui Aec !#$9&', problemele noastre emotionale sunt consecintaunor distorsiuni si scheme cognitive care se dezvolta in functie de experientele din

perioada primei copilarii. xperientele timpurii duc la formarea unor convingeridespre propria persoana, viata si ceilalti. De exemplu, in cazul in care copiii

beneficiaza de suport si afectiune din partea parintilor, ei isi vor forma convingericum ar fi "*eilalti ma iubesc", "unt competent", ceea ce va duce la o imagine

pozitiva asupra propriei persoane.

ersoanele care au avut experiente negative cu parintii isi pot forma

convingeri de genul "Nu pot fi iubit", sau "unt un ratat" si pot dezvolta in perioada adulta probleme psihologice.

*onceptele esentiale ale modelului lui Aec sunt gandurile automate,distorsiunile cognitive si schemele cognitive. Toate acestea reflecta intr-un mod saualtul aspecte ale interpretarii realitatii externe/interne.


25/69

Componentele modelului

a. Gandurile automate

cestea sunt gandurile care apar involuntar si automat cand ne aflam intr-o

anumita situatie. n cazul problemelor emotionale, aceste ganduri sunt inacurate.De exemplu, in momentul in care orin a auzit intrebarea pusa de profesor laexamen, a avut urmatoarele ganduri( "voi pica examenul, sunt un prost,incompetent, nu am nici o sansa". ceste ganduri automate sunt grupate in schemecognitive care au grad de generalitate mai mare. orin are de exemplu o schemacognitiva de tipul "unt incompetent".

b. Schemele cognitive

chemele cognitive sunt convingerile bazale pe care persoanele le au despreei, lume si ceilalti. unt doua tipuri de scheme cognitive( adaptative sidezadaptative. numite scheme cognitive dezadaptative sunt asociate cuvulnerabilitatea spre anumite tulburari sau probleme emotionale sicomportamentale. De exemplu persoanele depresive au scheme de genul("Nu potsa fac nimic bine", " Nu sunt in stare de nimic", Nu merit nimic", "*eilalti suntmult mai buni decat mine" etc.

c. Distorsiunile cognitive

Distorsiunile cognitive sau erorile in gandire sunt( saltul la concluzii,suprageneralizarea, , exagerarea sau minimizarea semnificatiei unor evenimente, personalizarea si gandirea de tipul totul sau nimic.

n terapie, modelul lui Aec vizeaza modificarea gandurilor automate, aschemelor cognitive si a distorsiunilor cognitive. stfel se atinge doar prima


26/69

componenta implicata in discrepanta cognitiva si anume modul distorsionat in care persoanele vad realitatea.

2odel+l cognitiv al l+i Al!ert Ellis - A,C

cest model pleaca de la asumptia ca exista doua tipuri de credinte referitoar la sine, lume si ceilalti( rationale si irationale. *redintele rationale sunt cele carea+uta persoana sa isi atinga scopurile propuse, sunt conforme cu realitatea in caretraim si sunt formulate in termeni de preferinte !mi-ar placea sa, mi-as dori"'; eleduc la emotii ca tristete, ingri+orare, regret, iritare - emotii functionale (adaptative).

*redintele irationale impiedica adaptarea omului la conditiile de viata !Dr?den,#$%K', sunt formulate in termeni absolutisti !trebuie, este obligatoriu' si duc laemotii ca depresia, anxietatea, vinovatia, furia - emotii disfunctionale.

ceste credinte se manifesta cand apare o stare conflictuala si, deoarece suntimposibil de satisfacut intotdeauna, dau nastere la emotii dezadaptative. Deexemplu, o persoana care are credinte irationale de genul "*eilalti trebuie sa marespecte intotdeauna", va avea dificultati in relatiile interpersonale deoarece vainterpreta orice negli+enta sau greseala a celorlalti ca o lipsa de respect fata de

persoana sa, va avea o multime de conflicte cu acestia si, in consecinta, de multeori va fi nefericit. n schimb, o alta persoana care are credinte mai rationale, degenul "6i-as dori foarte mult ca ceilalti sa ma respecte, chiar daca uneori nu o fac;

pot sa suport lucrul acesta intrucat inteleg ca si ei sunt oameni si pot gresi". sadar

"irationalitatea" credintelor se refera la faptul ca aceste nu a+uta individul ci,dimpotriva, impiedica adaptarea eficienta a acestuia la mediul in care traieste,facandu-l nefericit.

Componentele modelului AC!


27/69

a. Elementul activator A

lementele activatoare pot fi situatii, ganduri, emotii sau comportamente legate deevenimente, ganduri si amintiri din trecut, care se reflecta in situatia actuala.

b.Convingerile persoanei

*onvingerile irationale sunt formulate sub forma unor regului, generale, absolute!trebuie' si din ele rezulta K tipuri principale(

"este ingrozitor"- cand o persoana evalueaza un eveniment ca fiind mult preaingrozitor fata de cum ar trebui sa fie; ex. "ste ingrozitor sa pici la un examen"

"nu suport" - toleranta scazuta la frustrare; ex. "Nu suport sa fiu muscata decaine"

deprecierea - cand clientii sunt excesiv de critici cu ei insisi, ceilalti sauevenimentele de viata

gandirea de tipul "totdeauna sau niciodata" ex. "niciodata nu o sa intalnesc pecineva care sa ma iubeasca"

c. Consecintele #raspunsuri comportamentale$ emotionale$ fiziologice$

cognitive%

unt in primul rand afecte si comportamente, dar pot fi si ganduri !ex.,obsesiile'.

)n mod de gandire absolutist nu duce automat la emotii negative. stfel, atuncicand conditiile de viata confirma asteptarile irationale ale persoanei, aceasta


28/69

experientiaza trairi pozitive disfunctionale. *and conditiile de viata contrazicasteptarile irationale ale individului, acesta va trai emotii negative disfunctionale.

1a fel, in cazul unei persoane cu un mod de gandire preferential confirmareaasteptarilor duce la emotii pozitive, pe cand contrazicerea acestora genereazaemotii negative, insa functionale.

Emotii negative functionale Emotii negative disfunctionale

Emotia #onvingeri rationale Emotia #onvingeri

irationale

Tristete " neplacut ca amsuferit o astfel de

pierdere, dar potmerge mai departe"

Depresie "Nu ar fi trebuit sama paraseasca si astainseamna ca nu maiubeste nimeni"

Ingri4orare "6i-as dori sa nu pierd locul de muncadar nu inseamna ca

trebuie sa nu mi-l pierd"

An)ietate "Nu trebuie sa-mi pierd locul de muncasi va fi groaznic daca

mi-l voi pierde"

Regret "*hiar daca am doritsa fac totul bine nu

Vina "Trebuia sa stiu ca vaface asta. ste numai


29/69

inseamna ca trebuiasa fie asa"

vina mea"

Iritare "s fi dorit sa-miraspunda laintrebare"

5+rie "De fiecare data candil intreb trebuie sa-mi raspunda".

n forma de terapie cognitiv - comportamentala propusa de llis, terapiarational-emotiv-comportamentala !BAT' terapeutul se focalizeaza pe inlocuireacredintelor irationale, absolutiste, cu cele rationale care faciliteaza adaptarea

persoanei la situatiile de viata. stfel, modelul lui llis vizeaza doar a douacomponenta implicata in discrepanta cognitiva si anume modul irational in care

persoanele evalueaza realitatea.

1uand in considerare cele doua modele precum si cauzele care duc ladiscrepanta cognitiva, pentru a avea o eficienta mare in terapie este important satinem cont de modificarea ambelor tipuri de credinte dezadaptative !1azarus, #$$#;David si 6c6ahon, 4004'.

Nu toate credintele irationale devin tinta restructurarii cognitive, ci doaracele convingeri care stau la baza problemei emotionale, problema care

interfereaza cu sarcinile zilnice ale clientului si il impiedica sa se adapteze lamediul din care face parte; de exemplu, daca o persoana are fobie de serpi si eatraieste la oras unde probabilitatea de a intalni unul este foarte mica, atunci nuintervenim.


30/69

Etape in restr+ct+rarea cognitiva

. ducarea clientului privind relatia dintre ganduri, emotii sicomportamente

. dentificarea gandurilor dezadaptative

. 6odificarea gandurilor dezadaptative 3.


31/69

modului de gandire a acestuia despre sine sau despre anumite situatii. Daca deexemplu, persona+ele sunt un soarece si o pisica, in functie de problemele sale,copilul va proiecta o anumita stare( daca el este anxios poate spune ca soarecelui iieste frica de pisica, sau dimpotriva, daca se simte singur, soarecele se bucura ca arecu cine sa se +oace.

De asemenea, pot fi introduse de catre consilier persona+e simbolice care au rolulde a-l a+uta pe copil sa-si identifice gandurile( "3anatorul de =anduri", "Detectivulde sentimente", etc. !tallard 4004'

!:' $oc de rol - clientul si consilierul pot pune in scena o situatie problematica. n consilierea copiilor acest lucru se poate face folosind papusi.

!K' automonitorizarea gandurilor - clientii sunt invatati sa utilizeze un tabel de

monitorizare dupa exemplul de mai +os. Deoarece in viata de zi cu zi nu suntemobisnuiti sa fim atenti la ceea ce gandim, completarea tabelului a+uta clientul saconstientizeze mai bine relatia intre modul in care gandeste si felul in care se simte.

Data E*otiil

e

6and+ril

e

dis+nctionale

Co*porta*e

ntele

+lterioare


32/69

Descrierea indetaliu asit+atiei

- tipuldeemotie

-intensitateatrairiiemotiei

!0-#00'

- gandul

- masurain carecredeclientul ingandulrespectiv

!0-#00'

0#.04.0K

ora#&

casa,singurafarasafacnimic

anxietate

%0

groaznicca suntsingura

Nu se poate saramansingura de3alentines,

$0S

m inceputsa mananc

!#' sugerarea gandurilor .


33/69

n cazul in care nici una dintre tehnicile de mai sus nu merg, se pot sugeragandurile disfunctionale. cest lucru trebuie facut pe baza teoriei consilieruluidespre problemele clientului si intr-un mod colaborativ. n cazul copiiilor trebuiesa fim foarte atenti deoarece ei sunt obisnuiti sa dea raspunsurile pe care ei credca ceilalti le asteapta.

(%) tehnica asociatiilor libere

e cere clientului ca pornind de la situatia prezentata de catre consilier saverbalizeze toate evenimentele ca ii vin in minte fara nici o restrictie. cestea suntinregistrate iar pe urma sunt supuse interpretarii.

. Tehnici de modificare a gandurilor disfunctionale

biectivul principal al disputei gandurilor disfunctionale este de a-l face pe

client sa realizeze ca gandurile sale disfunctionale si irationale sunt nefolositoare,ilogice sau inconsecvente cu realitatea, si ca alternativele lor sunt folositoare,logice sau consecvente cu realitatea. unt trei strategii principale de disputare agandurilor dezadaptative.

0/Disp+ta e*pirica

e disputa dovezile empirice ale gandurilor disfunctionale. e fonduldovezilor existente se genereaza o noua alternativa rationala. entru disputare sefolosesc intrebari de genul "*e evidente aveti ca este asa cum spunetiC", sau "e

ce va bazati ceea ce afirmatiC".

xemplu de disputa empirica

Credinta irationala!&u 'iata mea e un dezastru


34/69

trebuie sa ma paraseasca

#&'LE" #e dovezi ai ca

nu trebuie sa te paraseasca.

#LE'T" E prietenul meu, nu

se poate.

#&'LE" *rei sa-mi spui

ca, pentru ca e prietenul tau,

atunci nu trebuie sa te

paraseasca+

#LE'T" a.

#&'LE" i mai avut

prieteni pana acum+

#LE'T" 'u foarte multi, vreo

.

#&'LE" i ce s-a

intamplat. mai esti impreuna cu

toti+

#LE'T" 'u, cum sa fiu.+

#&'LE" /ai, mi-ai spus

ca daca sunt prietenii tai,

#&'LE" #e vrei sa spui

prin dezastru+

#LE'T" 'iciodata nu obtin

ce vreau.

#&'LE" 'iciodata+

#LE'T" proape.

#&'LE" proape sau

niciodata sunt doua lucruridiferite. /oti sa-mi spui cateva

lucruri pe care le-ai vrut si le-

ai obtinut+

#LE'T" a, ar fi licenta..

#&'LE" /oti sa-mi spui

mai multe+

#LE'T" a, m-am casatorit,copilul meu, mi-am terminat

liceul.

#&'LE" Luand in calcul

ce mi-ai spus, cum ai putea


35/69

atunci nu trebuie sa te

paraseasca, altfel nu ai avea

nici o dovada ca este asa.

#LE'T" ar, nu vreau.(plange)

#&'LE" #red ca este

foarte greu sa fii parasita, ca

nu vrei sa se intample lucrul

acesta, dar e o dorinta, se

poate intampla si altcumva+

#LE'T" a, din pacate.

vedea viata ta+

#LE'T" Ei, nu e chiar un

dezastru, nu am obtinut cateva

lucruri si sunt suparata.

0#/Disp+ta logica

e disputa aspectele logice ale gandurilor irationale si se arata ca acesteganduri nu sunt logice. e utilizeaza intrebati de genul( "ste logicC", "adevaratC", "De ce nu e asaC", ")nde e scris ca e asaC", "xista vreo legitate carespune ca e asaC".

&u trebuie sa ma paraseasca 'iata mea e un dezastru

#&'LE" in cate imi spui imi

dau seama ca e un fel de regula

absoluta pe care ai stabilit-o.

#&'LE" #and ti-a venit

gandul acesta in minte+


36/69

#LE'T" a, nu trebuie sa se

intample asa ceva in nici un caz.

#&'LE" nteleg ca vrei foarte

mult sa nu fii parasita, dar poti sa-mi spui cum decurge logic din

faptul ca vrei ceva foarte mult ca

trebuie sa fie asa+

#LE'T" E logic pentru ca vreau..

#&'LE" 'u crezi ca ar mai

fi nevoie de o premisa adevarata

care sa spuna" daca vreau ceva

atunci acel ceva se va intampla ca

sa tragi concluzia ca pentru ca

vreau sa nu ma paraseasca atunci

trebuie sa fie asa+ La tine aceasta

premisa e adevarata+

#LE'T" 'u, chiar in ultimul timp

s-au intamplat putine dintre

lucrurile pe care le-am dorit.

#&'LE" #rezi ca am putea

vedea lucrurile mai logic+

#LE'T"dica+..

#LE'T" #and mi-am cazut

examenul.

#&'LE" #red ca acel examen

era foarte important pentru tine..

#LE'T"a, a fost la o materie la

care am vrut foarte mult sa trec

#&'LE" /oti sa-mi spui cum

decurge logic din faptul ca n-ai

trecut acel examen faptul ca viata

ta e un dezastru+

#LE'T" /entru ca era lucrul cel

mai important.

#&'LE" a asa este, dar cand

spui ca viata e un dezastru

inseamna ca toata viata ta e acel

examen. ltfel nu ar fi logic. crezi

ca e vorba de o suprageneralizare+

'u mai e nimic in viata ta+

#LE'T"e fapt in ultim timp am

cunoscut cateva persoane la care

tin foarte mult..

#&'LE" eci nu e adevarat ca


37/69

#&'LE" n loc de nu trebuie

sa ma paraseasca, crezi ca ar fi

mai logic daca am spune" 0s vrea

foarte mult ca sa nu ma

paraseasca, dar nu este absolut

necesar+

#LE'T" a, asa pare mai logic.

#&'LE" i cum te-ai simti

daca te-ai gandi asa+

#LE'T" 1ai putin deprimata.

#&'LE" au foarte trista...

viata ta e un dezastru..

#. cum incep sa cred ca nu e asa..

#&'LE" #um crezi ca am putea vedea lucruri fara sa

generalizam excesiv+

#LE'T" #hiar daca am rata un

examen important e foarte rau dar

viata mea inseamna si altceva nu e

un dezastru.

0&/Disp+ta prag*atica

e disputa aspectele pragmatice si ale gandurilor disfunctionale. e utilizeazaintrebari de tipul( "1a ce va a+uta sa va ganditi in acest mod acum sau in altemomenteC", "*e consecinte pozitive are acest gandC", "ceasta convingere nea+uta sa rezolvam problema practica, sa ne atingem scopurile, duce la consecinte

pozitive, reduce starea afectiva neplacuta C, *e se intampla cand te gandesti inacest modC, *um te simti cand te gandesti in acest modC".

xemplu de disputa pragmatica

&u trebuie sa ma paraseasca 'iata mea e un dezastru


38/69

#LE'T" 'u trebuie sa ma

paraseasca2

#&'LE" mi spui te rog

la ce te a$uta sa te gandesti

asa+

#LE'T" 'u ma a$uta la

nimic, nici macar nu pot

vorbi coerent cand ma

intalnesc cu el..

#&'LE" #um crezi ca

ne-am putea gandi cand te-a

parasit prietenul, astfel incat

sa te a$ute..

#LE'T" 'u stiu

#&'LE" #rezi ca te-ar

a$uta sa te gandesti ca, chiar

daca vrei foarte mult sa nu te paraseasca, lucrul acest se

poate intampla si reflecta ca

oamenii pot sa faca propriile

alegeri, chiar daca nu suntem

#&'LE" #um te simti cand te

gandesti ca viata ta e undezastru+

#LE'T" eprimata.

#&'LE" Te a$uta la ceva sa

te gandesti asa+

#LE'T" 'u, din contra, nu ma

mai pot bucura nici macar de

lucrurile de care ma bucuram maidemult.

#&'LE" #um crezi ca ne-am

putea gandi astfel incat sa nu mai

te simti atat de deprimata+


39/69

de acord cu asta.

#LE'T" a

#&'LE" i cum te-ar a$uta acest gand+

#LE'T" 1-as simti doar

iritata si trista, dar nu

furioasa sau deprimata.

legerea unui anumit tip de disputa se face in functie de tipul de argumentare pecare vedeti ca il foloseste clientul. De exemplu, daca observati ca un client

foloseste o disputa logica pentru a-si sustine punctul de vedere e indicat sa folositisi dumneavoastra acelasi tip de disputa. De multe ori cele : moduri se folosesccombinat.

In disp+tarea credintelor irationale terape+t+l poate olosi *ai *+lte stil+ri

Stilul socratic - consilierul se foloseste mai mult de intrebari pentru aidentifica aspectele ilogice, inconsecvente cu realitatea sau dezadaptative alegandurilor disfunctionale. stfel clientul va a+unge singur la concluzia ca acesteganduri nu ii folosesc si este a+utat sa genereze alternative rationale.

Stilul didactic - consilierul explica clientului de ce anumite ganduri suntdisfunctionale sau irationale si de ce altele sunt rationale.

Stilul umoristic- se refera la folosirea umorului pentru a schimba gandurilesi credintele irationale. Necesita o buna relatie terapeutica, clientul sa aiba simtul


40/69

umorului, umorul sa vizeze gandurile si nu clientul, si o sincronizare buna arevenirii la problema. Autodezvaluirea - se refera la dezvaluirea unui exemplu

personal al consilierului in care a disputat aceeasi credinta sau o credinta similara.

Stilul metaforic - se refera la folosirea metaforelor in procesul de disputare, pentru a-l a+uta sa inteleaga aspectul disfunctional al gandurilor sale. De exemplu,credintele irationale pot fi comparate cu niste ochelari prin care vedem doar aspectele negative ale lucrurilor.


41/69

#LE'T" #red ca da..

#&'LE" i daca luam in calcul faptul ca sotia te tachineaza si

ridica vocea cum ai putea vedea responsabilitatea pentru certuri

#LE'T" a cred ca e vina amandurora, de fapt au fost multe

probleme si la mine la serviciu si la ea, nu am avut destul timp sa

stam impreuna si lucrurile au evoluat

#&'LE" i cum te simti daca ti-ai spune acest lucru in loc de

totul s-a intamplat din vina mea.

#LE'T" 1ai putin deprimat..

0(/ Anali"a cost+rilor si !eneiciilor

*lientului i se cere sa realizeze o lista cu costurile si beneficiile pe care le are

gandul disfunctional. e urma se analizeaza aceste costuri si beneficii cu scopulschimbarii gandului disfunctional. entru a intelge mai bine se recurge laintegrarea perespectivei altei persoane. De exemplu, copilul este rugat sa spuna cear gandi / crede alta persoana despre respectivul punct de discutie !ex.( el este o

persoana rea, o persoana in care nu poti avea incredere etc.' sau ce ar crede eldespre asta daca ar fi o alta persoana sau este rugat sa ceara opinia altor persoane!Thompson 7 Budolph, #$$4'. )n rol important il au povestile terapeutice.

ceste povesti pot fi construite impreuna cu copilul sau daca sunt adecvate, pot fidirect citite copilului sau oferite copilului sa le citeasca. copul acestor povesti este

acela de a prezenta persona+e care au moduri de gandire diferite !adaptative sidezadaptative' si care trec prin aceleasi situatii. *onsecintele diferite, ca urmare amodului de gandire diferit, sunt analizate impreuna cu copilul pentru a extragedezavanta+ele modului dezadaptativ de gandire si a pentru a elabora modalitatialternative, mai avanta+oase, eficiente de gandire !imos, 4004'.


42/69

07/ Te%nica listei

*lientului i se sugereaza sa identifice si sa noteze evenimentele care sustingandul disfunctional si evenimentele care infirma acest gand. Dupa ce seanalizeaza aceste evenimente si se observa ca sunt mai multe evenimente careinfirma gandul disfunctional se genereaza un alt gand care este in conformitate culista realizata.

08/ Te%nica e)peri*ent+l+i

6odificarea gandurilor disfunctionale se face prin planificarea si realizareaunor "experimente" prin care acestea sunt testate de catre client in viata de zi cu zi.=andul este considerat ca fiind o ipoteza ce urmeaza sa fie testata printr-unexperiment. ecventa acestei tehnici este urmatoarea( notarea gandului

disfunctional !Daca vorbesc cu el ma va respinge' cat la S crede in acesta,realizarea unui experiment prin care testeaza acest gand !se duce si il intreaba ceface dupa serviciu', observarea si explicarea rezultatelor !de ce nu m-a respinsC' siextragerea concluziilor in care se reevalueaza gandul disfunctional si se genereazao ipoteza alternativa. De exemplu, copilul este rugat sa realizeze actiuni pe careconsidera ca nu le poate face sau pe care le evalueaza ca fiind sub standardeledorite !ex.( citirea unei carti, redactarea unui eseu, realizarea unor exercitii fizice,crearea de noi prieteni etc.'.

e foloseste atat pentru modificarea gandurilor disfunctionale cat si pentru

cresterea increderii in alternativa rationala.

09/ Te%nica celor trei intre!ari

ste o forma specifica de disputa socratica, care consta intr-o secventa detrei intrebari ce faciliteaza modificarea gandurilor disfunctionale.


43/69

#e evidente(dovezi) aveti pentru aceasta credinta+

#um ati putea interpreta situatia altfel +

aca e adevarat ca este asa(gandul disfunctional), ce implicatii (consecinte) sunt+

#&'LE" imona, mi-ai spus mai inainte ca ceilalti te vor respinge dacaafla ca ti-ai inselat sotul. #e dovezi ai ca te vor respinge+Te-au respins pana

acum+

#LE'T" 'u prea am, dar simt asta.

#&'LE" imt. ai putea privi altcumva situatia+

#LE'T" /rietenii mei nu ma vor respinge daca tin la mine.

#&'LE" 3ai sa spunem totusi ca anumiti prieteni te vor respinge, ce s-ar intampla atunci+

#LE'T" #red ca as putea suporta aceasta situatie, atat timp cat voi avea pe

cineva care m-ar intelege si nu m-ar respinge

#&'LE" #rezi ca ar fi cel putin un prieten care te-ar intelege+

#LE'T" a, lex..

#&'LE" i cum te-ai simti daca te gandesti astfel.

#LE'T" uparata.

#&'LE" ..dar nu deprimata..

0:/ Decatastroarea


44/69

ceasta tehnica mai este numita si tehnica intrebarii " i daca..C"e foloseste in special pentru modificarea gandurilor care implica exagerarea consecintelor unor evenimente,explorandu-se aceste consecinte si modul in care clientul le poate face fata sau este afectat deacestea.

#LE'T" 'u mai suport cand sotul meu intarzie, ma gandesc ca i se va intampla cevarau.

#&'LE" #e se poate intampla rau+

#LE'T" a faca accident si sa mearga in spital.asta e groaznic nici nu ma pot gandi..

#&'LE" i daca face accident si este internat+

#LE'T" 'u ma pot gandi la asta.

#&'LE" 3ai sa incercam totusi, ce va fi atunci.+

#LE'T" r putea sa-si rupa ceva.

#&'LE" i daca si-ar rupe picioarele+

#LE'T" '-ar mai putea merge o perioada.

#&'LE" i cat de rau ar fi asta+

#LE'T" r trebui sa reduc cheltuielile..sa am gri$a de el.

#&'LE" i e groaznic sa ai gri$a de sotul tau+

#LE'T" 'u ar fi, am sta mai mult timp sa stam impreuna si ar fi dificil..

#&'LE" eci chiar daca se intampla ceva rau ati putea trece peste asta,,,,


45/69

#LE'T" a cred ca am reusi.

0;/ Clariicarea se*niicatiei

numite cuvinte au intelesuri diferite in functie de schemele cognitive ale clientilor.

*hestionarea acestor termeni uneori vagi sau formulati intr-un mod absolutist a+uta la clarificareaintelesului lor si la modificarea in functie de dovezile empirice existente.

#LE'T" unt un ratat. Tot ce fac imi arata ca sunt un ratat.

#&'LE" mi spui ca esti un ratat. #e intelegi mai exact prin asta+

#LE'T" a nu realizezi niciodata ce vrei, sa ratezi totul.

#&'LE" mi spui te rog ce ai ratat+

#LE'T" aca ma gandesc bine nu foarte multe.relatia mea.

#&'LE" Este singurul lucru pe care l-ai dorit vreodata+

#LE'T" 'u sunt mult mai multe lucruri..

#&'LE" tunci va trebui sa-mi spui ce lucruri ai rata pentru ca mi-e greu sa inteleg

de ce esti un ratat...

#/Te%nica re"olvarii de pro!le*e si antrena*ent+l asertiv

e foloseste pentru rezolvarea situatiilor conflictuale dintre relatiileinterpersonale. n acest caz discrepanta cognitiva apare deoarece clientul nu areabilitatile necesare rezolvarii unor situatii din realitate.

asii tehnicii de rezolvare a problemelor(


46/69

#. identificarea problemei. *are este problemaC

4. stabilirea scopurilor. *e voi face, cum vreau sa stea lucrurileC

:. generrarea unor solutii alternative. *e pot face pentru a-mi atinge scopurileC

K. considerarea consecintelor. *e s-ar putea intampla daca fac astaC

H. decizia pentru cea mai buna alternativa. *e voi faceC

&. implementarea.


47/69

cognitive vizeaza, in acest caz, nu modul in care clientul percepe realitatea externaci modul eronat in care isi percepe starea de distres nemodificabila. Tehnicarezolvarii de probleme si antrenamentul asertiv vizeaza nu modul de control alsituatiilor din realitatea externa ci modul de control si gestionare ale starii dedistres.

tapele tehnicii de inoculare a stresului(

identificarea situatiei problematice si a starii subiective declansata deaceasta !seful este, foarte critic, iar clientul este stresat din acesta cauza '

analiza mecanismelor prin care clientul face fata starii respective!mecanisme de coping' si a consecintelor lor- se insista asupra costurilor catsi asupra beneficiilor

inlocuirea mecanismelor de coping dezadaptativ cu mecanisme de copingadaptativ prin tehnici specifice. ceste mecanisme de coping adaptativtrebuie sa fie incompatibile cu cele dezadaptative, sa fie acceptate de catreclient si sa aduca aproximativ aceleasi beneficii ca si mecanismele de copingdezadaptativ

evaluarea noilor mecanisme de coping

confruntarea cu distresul in noile situatii

generalizarea strategiilor in cazul altor situatii stresante posibile


48/69

,.

entru aprofundarea tehnicilor de interventie la nivel comportamental se

recomanda parcurgerea cursului de "6odificari cognitiv-comportamentale"!6iclea, 400:' anexat acestui modul.

C.

Tehnicile de interventie la nivel biologic cuprind tehnicile de relaxare sitehnicile behavioriste pe principiul conditionarii clasice.

0/Te%nicile de rela)are induc modificari la nivel biologic prin scaderi aledominantei sistemului nervos vegetativ simpatic. stfel, se reduc parametrii

psihofiziologici !pulsul, ritmul cardiac, undele alfa cerebrale', ai stresului sianxietatii avand un impact pozitiv asupra tratamentului tulburarilor psihosomaticesi recuperarii dupa stres si anxietate !*atania si Arigham, #$%9'.

*ele mai utilizate tehnici de relaxare sunt( trainingul !antrenamentul' autogen

relaxarea progresiva Gacobson


49/69

tehnica biofeedbac

hipnoza

(. Antrenamentul autogen

tarea de relaxare se obtine printr-un antrenament de cateva luni in cursulcarora se efectueaza urmatoarele exercitii(

!#'. exercitiul bazal prin care se obtine starea de relaxare;

introducere !#-4 sedinte'

exercitiul greutatii !4-: sedinte'

exercitiul caldurii !4-: sedinte'

exercitiul cardiac !4 sedinte'

exercitiul respirator !# sedinta'

exercitiul plexului solar !# sedinta'

exercitiul racelii fruntii !4 sedinte'

!4'. exercitiul prin care se induc modificari somatice;

!:'. exercitiul prin care se induc modificari psihice;


50/69

!K'. exercitiul meditatiei.

3om prezenta in cele ce urmeaza una din variantele primului exercitiu inscopul obtinerii relaxarii.

xercitiul bazal

ntroducere" se prezinta tehnica, istoricul ei, aplicatiile acesteia, se alege pozitia confortabila !cele mai indicate( culcat pe spate sau intr-un fotoliu comod'apoi intr-o ambianta linistita se spune(

acum te rog sa inchizi usor ochii si sa respiri adanc de 4-: ori,

incepi sa fii calm si relaxat,

la inceput, incercand sa te relaxezi, s-ar putea sa-ti vina in minte maimulte ganduri decat erau inainte; lasa-le sa treaca, cum vin asa pleaca,

o liniste placuta te cuprinde,

esti tot mai calm si mai relaxat.

Exercitiul greutatii

cum te concentrezi usor asupra mainii drepte !sau stangi in functie de bratul dominant -se incepe cu bratul dominant'.

6ana dreapta incepe sa devina mai grea.

6ana dreapta este mai grea.


51/69

greutate placuta cuprinde mana dreapta.

6ana dreapta este grea.

6ana dreapta este grea ca plumbul.

6ana dreapta este grea ca un brat de statuie.

6ana dreapta grea. !repeta de H-40 ori'.

!dentic pentru mana stanga'.

Aratele sunt grele, grele ca plumbul, ca niste brate de statuie. !repeta de H-40ori'.

cum te concentrezi usor asupra picioarelor.

icioarele incep sa devina mai grele.

icioarele sunt mai grele.

greutate placuta cuprinde picioarele.

icioarele sunt grele.

icioarele sunt grele ca plumbul.

icioarele sunt grele ca niste picioare de statuie.

icioarele grele. !repeta de H-40 ori'.


52/69

ntregul corp este greu.

=reu ca plumbul.

unt calm, relaxat.

ntregul corp este greu ca plumbul.

unt calm, relaxat.

Exercitiul caldurii

6ana dreapta incepe sa devina mai calda.

6ana dreapta este mai calda.

caldura placuta cuprinde mana dreapta.

6ana dreapta este calda.

6ana dreapta calda. !repeta de H-40 ori'.

!dentic pentru mana stanga'.

Aratele sunt calde. !repeta de H-40 ori'.

icioarele incep sa devina mai calde.

icioarele sunt mai calde.

caldura placuta cuprinde picioarele.


53/69

icioarele sunt calde.

unt calm, relaxat.

ntregul corp este greu ca plumbul.

Aratele si picioarele sunt calde.

liniste placuta ma cuprinde.

unt calm, relaxat.

Exercitiul cardiac

nima bate linistit si ritmic. !repeta de H-40 ori'.

Exercitiul respiratiei

Bespiratia este adanca si linistita. !repeta de H-40 ori'.

Exercitiul plexului solar

lexul solar este mai cald.

caldura placuta cuprinde plexul solar.

lexul solar este cald. !repeta de H-40 ori'.

Exercitiul fruntii

racoare placuta cuprinde fruntea.


54/69


55/69

e acest fond se exercita ulterior formule verbale specifice. cesteaindeplinesc doua functii(

!#' se asociaza cu starea de relaxare naturala indusa prin mecanismeleamintite anterior; prin asocieri repetate se a+unge sa se poata declansa ulterior rapidstarea de relaxare ca urmare a conexiunii puternice existente la nivel cortical,formate prin exercitiu, intre formulele verbale si starea de relaxare musculara.ltfel spus, ulterior clientul isi genereaza prin formule verbale relaxareamusculara.

!4' in primele sedinte ale trainingului autogen, formulele verbale +oaca deasemenea rolul unor atributii eronate. 6ai precis, clientul interpreteaza subiectivsenzatiile musculare ca o stare de relaxare etichetata de formule verbale !veziteoria detectarii semnalului -alarme false'. ceasta etapa este esentiala in invatarea

trainingului autogen, deoarece ea invinge anxietatea de performanta care ar rezultain cazul in care clientul nu ar simti in scurt timp, la nivel subiectiv, senzatiilesugerate. 6ai mult, aceasta anxietate de performanta ar impiedica realizarearelaxarii !David, 400:'.

)ndicatii! nu se recomanda la persoane cu tulburari psihotice, histrionice, la persoanele cu tulburare de personalitate ananasta care pot ritualiza totul. 1a persoanele cu probleme cardiace se evita realizarea exercitiului inimii.

*% +elaxarea progresiva ,acobson

ste o metoda de relaxare initiata de Gacobson. a consta in alternarearelaxarii si tensionarii principalelor grupe de muschi pana la eliminareacontractiilor musculare si obtinerea relaxarii.


56/69

#. ntroducere( se prezinta principiile tehnicii, istoricul, aplicatiile ei; sealege o pozitie confortabila intr-un fotoliu sau culcat pe spate.

4. cum inchide usor ochii si respira adanc de trei ori.

:. trange puternic pumnul drept astfel incat sa simti tensiune in mana siantebrat, tine asa, observa ce simti, bine, acum relaxeaza.

K. Bepeta :.

H. Bepeta : si K pentru pumnul stang.

&. trange puternic pumnul drept si indoaie antebratul astfel incat sa simtitensiune in antebrat si biceps, tine asa, observa ce simti, acum relaxeaza.

9. Bepeta &.

%. Bepeta & si 9 pentru mana stanga.

$. cum repeta simultan 9 si %.

#0. trange puternic muschii din +urul ochilor astfel incat sa simti tensiune in +urul ochilor si a fruntii, tine asa, observa ce simti, bine, relaxeaza.

##. Bepeta #0.

#4. trange puternic maxilarul, ridica barbia astfel incat muschii cefei sa fiecontractati, observa ce simti, bine, acum relaxeaza.

#:. Bepeta simultan #0 si #4.


57/69

#K. mpinge puternic pieptul in fata si trage umerii in spate, astfel incat sasimti tensiune in muschii spatelui, tine asa, foarte bine, acum relaxeaza.

#H. Bepeta #K si in plus trage abdomenul astfel incat sa simti incordatimuschii abdomenului, tine asa, observa ce simti, bine, acum relaxeaza.

#&. Bepeti #H.

#9. Bespira adanc de trei ori si repeta simultan $, #: si #H.

#%. Bidici degetele de la picioare astfel incat sa simti o puternica tensiune ingamba si coapsa dreapta, tine asa, bine, acum relaxeaza.

#$. Bepeta #%.

40. Bepeta #%, #$ pentru piciorul stang.

4#. Bepeta 40 si #$ simultan.

44. Bespira adanc de trei ori si repeta simultan $, #:, #H si 4#.


58/69

rin tehnica relaxarii progresive Gacobson, clientul invata sa identifice stareade relaxare si tensiune. )lterior, ca urmare a exercitiilor repetate, se intaresteconexiunea intre eticheta lingvistica de relaxare si starea efectiva pe care aceasta odefineste, clientul reusind astfel sa-si controleze lingvistic si voluntar relaxareamusculara !David, 400:'.

-% ehnica biofeedbac/

Aiofeedbac-ul este o metoda dezvoltata in anii M&0 in tatele )nite. intetic prezentata, tehnica presupune utilizarea unor aparate electronice pentru detectareasi amplificarea unor procese fiziologice inconstiente !ex. conductanta electrica a

pielii, pulsul, ritmul cardiac, undele alfa cerebrale, etc.'. emnalul fiziologic-transformat cu a+utorul acestor instalatii electronice in stimul auditiv sau vizual,este prezentat clientului, care astfel constientizeaza indirect !cu a+utorul semnalului

vizual sau auditiv' procesele fiziologice inconstiente. ceasta constituie premisacontrolului pe care clientul il poate dobandi asupra proceselor fiziologiceinconstiente. e scurt spus, biofeedbac-ul este o tehnica prin care a+ungem sacontrolam functiile biologice interne ale organismului. n comparatie cu tehnicilede relaxare amintite mai sus, biofeedbac-ul realizeaza o mai mare discriminare a

proceselor fiziologice inconstiente. pre exemplu, in trainingul autogen si inrelaxarea progresiva Gacobson clientul discrimineaza numai intre starea de relaxareversus starea de tensiune. igur ca aceste stari presupun modificari specifice ale

proceselor fiziologice !ex. starea de relaxare presupune reducerea ritmului cardiac,reducerea conductantei electrice a pielii, aparitia undelor alfa, etc.', dar clientul nu

constientizeaza si nu controleaza modificarea fiziologica specifica !ex. reducerearitmului cardiac' ci doar o stare de ansamblu !ex. starea de relaxare' care

presupune uneori implicit starea fiziologica specifica. ceasta diferenta intretehnicile prezentate nu are importanta daca scopul pe care il urmarim esteinducerea unei stari generale de relaxare. *onsecinta insa este alta daca urmarimmodificarea specifica a unor parametri fiziologici inconstienti, cum se intampla in


59/69

cazul unor tulburari psihosomatice-tinta !ex. reducerea tensiunii arteriale in cazulhipertensiunii'. n acest ultim caz, utilizarea tehnicii biofeedbac pentrumodificarea parametrului fiziologic-tinta in opozitie cu utilizarea unei tehnici derelaxare ce determina o modificare globala a tuturor parametrilor fiziologici seexprima intr-o eficientizare a modificarii parametrului fiziologic de interes atat subaspectul vitezei, cat si al stabilitatii si intensitatii. igur ca si in cazul tehnicii

biofeedbac, modificand un parametru fiziologic !ex. reducand ritmul cardiac',influentam si parametrii altor procese fiziologice !ex. reducerea tensiunii arteriale'dar tehnica se focalizeaza in principal pe parametrul care ne intereseaza, cuconsecintele pozitive amintite mai sus.

1ecanismul biofeedbac5-ului

rin tehnica biofeedbac, clientul invata sa operationalizeze conceptul de

relaxare si/sau de modificare a unui parametru specific !ex. aparitia ritmului alfa'.)lterior, ca urmare a exercitiilor repetate, se intareste conexiunea intre etichetalingvistica de relaxare si modificare specifica si starea efectiva pe care acestea odefinesc, clientul reusind astfel sa-si controleze lingvistic si voluntar relaxareamusculara si/sau modificarea specifica.

Tehnica biofeedbac este favorizata de urmatoarele premise(

!#'De cele mai multe ori o functie interna a organismului nu este liniara, eavariind continuu intre anumite limite; in momentul in care terapeutul observa o

variatie a functiei in sensul urmarit, va administra intaririle !"Te descurci foarte bine"' care vor duce la cresterea frecventei modificarii dorite.

!4'ozitia aleasa, inchiderea ochilor si conditiile de mediu induc in modnatural, prin mecanisme fiziologice specifice, o stare de relaxare musculara.xemplu( lipsa stimularii proprioceptive intense !prin pozitia aleasa' si a


60/69

stimularilor din mediu !prin inchiderea ochilor si organizarea mediului' reducactivitatea formatiunii reticulate si gradul de stimulare pe care aceasta il exercitaasupra scoartei cerebrale. n consecinta, tonusul muscular se reduce si muschii serelaxeaza.

!:'n cazul in care dupa mai multe incercari, modificarea dorita nu apare saunu se mentine nici macar un timp scurt, terapeutul poate schimba usor !in sensuldorit si asteptat de subiect' si intentionat valoarea parametrului constientizabil !ex.sunet' prin care functia interna se exprima. ceasta duce la scaderea anxietatii de

performanta a clientului, care se presupune ca interfera cu aparitia modificariidorite. 6ai mult, pentru a stimula aparitia modificarii dorite, terapeutul poate daclientului sugestii asemanatoare celor din cadrul trainingului autogen; nu este insaindicat a se abuza de aceste formule, deoarece astfel se elimina unul dintreaspectele fundamentale ale biofeedbac-ului, si anume acela care confera

individului sentimentul de independenta si autocontrol, cu efecte benefice asupraeficientei terapiei !David, 400:'.

)ndicatii! tehnica biofeedbac este indicata in special atunci cand dorim samodificam preponderent un proces fiziologic-tinta. De asemenea, este indicat incazul subiectilor cu o pregatire tehnica, in stiintele exacte.

Tehnicile de relaxare propuse se constituie in metode eficace de interventienu doar pentru remiterea simptomelor ci si pentru prevenirea acestora siimbunatatirea performantelor subiectilor in situatii in care starea de relaxare este

un factor ce poate creste eficienta !ex. performante sportive - tir cu arcul, etc'.

0#/ Te%nici de control al co*porta*ent+l+i respondent 0te%nici!e%avioriste pe principi+l conditionarii clasice/. ceste tehnici au fost elaboratede terapia comportamentala in scopul modificarii efectelor biologice !activarea


61/69

N3' ale stimulilor tinta. ltfel spus, se modifica legatura intre stimululconditionat si reactia neconditionata.

a. ehnica flooding #tehnica epuizarii sau a inhibitiei de protectie%

Buperea legaturii intre stimulul conditionat !ex. stimulul fobic -cainele' sireactia neconditionata !reactia anxioasa exprimata prin dominanta simpaticului-frica' se face pe baza inhibitiei de stingere. *lientul este expus stimulului fobic,fiind lasat sa experientieze timp indelungat starea de anxietate pana la aparitiainhibitiei de stingere. nhibitia de stingere se refera la faptul ca daca stimululconditionat nu este insotit de stimulul neconditionat treptat acesta nu maidetermina raspunsul conditionat !intensitate anxietatii se reduce treptat in cursulexpunerii'.

xista cateva variante ale acestei tehnici(!#' stimulul anxiogen poate fi prezentat in vivo !real'-integral sau gradat

!4' stimulul anxiogen poate fi prezentat in imaginar -integral sau gradat.

)ndicatii ( fobii de intensitate subclinica; timpul de expunere cat mai mare.

Contraindicatii ( cardiaci; nu se fac expuneri de scurta durata.

b. ehnica desensibilizarii progresive

Buperea legaturii intre stimulul conditionat !ex. stimul fobic-liftul' si reactianeconditionata !ex. anxietatea' se face pe baza inhibitiei reciproce. timululuiconditionat i se ataseaza un nou raspuns !ex. relaxare' incompatibil cu reactiaanterioara !ex. anxietatea'. rocedura presupune urmatoarele etape(


62/69

!#'. se identifica stimulul anxiogen !ex. inaltimea in cazul fobiei deinaltime';

!4'. stimulul anxiogen este gradat !ex. gradatia #- sa ma uit pe geam de laeta+ul #, gradatia 4 eta+ul 4, etc.'; stimulul este evaluat pe o pe o scala de la 0!stimul neanxiogen' la #00 !stimul extrem de anxiogen' astfel incat sa nudepaseasca mai mult de H puncte gradatia imediat inferioara; e fac aproximativ#H-40 de gradatii incepand de la gradatia 0 pana la #00 sau peste #00;

!:'. clientul este invatat o tehnica de relaxare;

!K'. clientului i se prezinta, pe fondul starii de relaxare, in mod gradat,stimulul anxiogen in vivo sau in imaginar. e incepe cu prima gradatie !ex. eta+ul#'. *lientul este expus timp de #0 secunde la acest stimul . Daca reactia anxioasa

nu apare !evaluarea gradatiei pe care o face clientul in aceasta conditie pe scala dela 0 la #00 este 0 sau mai mica decat H' se trece la gradatia 4. Daca apare reactiaanxioasa, atunci se efectueaza urmatorul algoritm(

!a' se repeta prezentarea gradatiei # pe fondul de relaxare. Daca nu aparereactia anxioasa, atunci se trece la gradatia 4. Daca apare reactia anxioasa, atuncise trece la !b';

!b' se prezinta pe fondul de relaxare gradatia # timp de 40 secunde. Daca nuapare reactia anxioasa, atunci se trece la gradatia 4. Daca apare reactia anxioasa,

atunci se trece la !c';

!c' gradatia # se descompune in alte componente mai putin anxiogene !ex.gradatia #a parter, gradatia #b urc treptele catre eta+ul # etc.';

!d' se prezinta gradatia #a si algoritmul se reia !David, 400:'.


63/69

)ndicati i( fobii clinice extrem de intense.

Daca desensibilizarea se realizeaza in imaginar, treptat, spre sfarsitulterapiei, ea trebuie transpusa in vivo. xista o diferenta cam de H situatii din celeierarhizate intre expunerea in vivo si expunerea in imaginar.

c. ehnica expunerii gradate

Buperea legaturii intre stimulul conditionat si reactia neconditionata serealizeaza prin inhibitie de stingere. 6ai precis, stimulul anxiogen este prezentatgradat la o intensitate extrem de slaba, el neputand declansa raspunsulneconditionat. Bepetand aceasta procedura, stimulul fobic isi pierde valoarea destimul conditionat. varianta a acestei tehnici este tehnica modelarii , in careclientul este expus la stimulul fobic gradat si indirect, observand comportamentul

consilierului. *lientul urmeaza si imita comportamentul gradat al terapeutului fatade stimulul fobic.

ndicatii( terapia copilului.

Tehnici de control al respiratiei

Te%nica e)p+nerii interoceptive

e cere clientului sa respire adanc si cu frecventa mare pe gura timp de #-4

minute. cest exercitiu va duce la aparitia hiperventilatiei si in consecinta ladeclansarea unor simptome asemanatoare celor declansate in crizele anxioase !ex.lesin, ameteala, ritm cardiac crescut etc.'.


64/69

)ndicatii ( Tehnica este utila in modificarile cognitive din atacul de panica,cand clientul trebuie convins ca, crizele sale sunt declansate prin mecanismulhiperventilatiei si nu se datoreaza unei boli grave, incurabile si incontrolabile.

Te%nica de control al respiratiei.

*lientul este invatat sa respire usor si lent pe nas !:-K secunde inspiratia, Ksecunde expiratia'.

)ndicatii ( Tehnica este utila cand dorim sa invatam clientul sa previna si sacontroleze hiperventilatia.

Sumar

Tehnicile cognitiv-comportamentale urmaresc modificarea cognitiilor sifactorilor care mentin problemele emotionale si comportamentale ale clientului.le pot fi clasificate in functie de nivelul la care se intervine( a' tehnici deinterventie la nivel cognitiv, b' tehnici de interventie la nivel comportamental si c'tehnici de interventie la nivel biologic. Tehnicile de interventie la nivel cognitiv potfi de trei tipuri( a' tehnici de restructurare cognitiva, care cuprind orice tehnici princare se urmareste modificarea inferentelor si evaluarilor ce au implicatii pentru

problemele emotionale ale clientilor, b' tehnici de rezolvare a problemelor siantrenament care urmaresc dobandirea de abilitati pentru rezolvarea problemelor

practice si c' tehnici de inoculare a stresului care vizeaza modificarea

mecanismelor de coping emotional. rin aceste tehnici se modifica factoriicognitivi reducandu-se astfel discrepanta cognitiva.

nterventia la nivel comportamental cuprinde o serie de tehnici care se bazeaza pe principiul conditionarii operante si vizeaza modificarea antecedentelor si consecintelor cu scopul modificarii comportamentelor problematice.


65/69

nterventia la nivel biologic cuprinde tehnici care vizeaza modificari biologice cum sunt tehnicile de relaxare. Tot in aceasta categorie sunt cuprinse sitehnicile bazate pe principiile conditionarii clasice, cum ar fi( expunerea gradata,flooding-ul, desensibilizarea progresiva si tehnicile de control al respiratiei.

n concluzie, terapia cognitiv-comportamentala la copii urmeaza aceleasi principiica si in cazul adultului( interpretarea cognitiva a evenimentelor determina reactiileemotionale si comportamentale, care se intretin reciproc. Tehnicile de interventiefolosite la adulti sunt folosite si la copii, insa sunt a+ustate varstei si aplicate intr-uncontextul familiar si prietenesc al +ocului. ntreg principiul care ghideazainterventia cognitiv-comportamentala poate fi sintetizat in schema de mai +os!tallard, 4004'(


66/69


67/69


68/69

Adaptare si conlict in d+!la

iposta"a ata de sine si ata de

societate

Pre"entare

rice tulburare a starii de echilibru psihic duce la dezadaptarea persoanei,urmatU de dezorganizarea comportamentului acesteia. DouU elemente tulburUechilibrul psihic Vi implicit, starea de sUnUtate mintalU( frustrarea Viconflictul.Q ! *onstantin nUchescu' Baporturile persoanei cu ceilalWi sau cu

lumea sunt esenWiale, iar de natura Vi modalitatea lor de realizare depind Xntr-omUsurU considerabilU echilibrul sufletesc intern al individului, precum Viacordul extern al acestuia cu lumea. Yn ambele situaWii vorbim de adaptare.

Adaptarea este rezultatul raportului individului cu lumea. a se prezintU subdouU aspecte(. raport+rile de conc+reni co*petii spri4in *+t+al, care presupun o apropiere prin asociere Vi conlucrare, o atitudine de susWinere reciprocU; aceastareprezintU o acWiune strict circumscrisU la un obiect, de tip Xnchis, care vizeazU pUstrarea unei situaWii sau stUri de fapt existente Vi considerate ca necesarU Vi pozitivU din punct de vedere valoric; astfel de raporturi vizeazU spiritulconservator.

*ele douU tipuri de raporturi interumane nu sunt contradictorii, ci


69/69

Documents

Tehnici de Consiliere Ale Copilului