TEHNI CA OBŢINERII DE INFORMA ŢII

TEHNICA OBŢINERII DE INFORMAŢII

AVUS GROUP INTERNATIONAL24 octombrie 2013

Mag. Maximilian EdelbacherSpecial Investigator

2

Tehnica obţinerii de informaţii

ComunicareBazele tehniciiPercepţiaDiscuţia preliminarăInterogaroriuAudiereObiectivare

3

Comunicarea constituie baza relaţiilor interumane

Comunicarea este trimiterea şi primirea de

mesaje

4

EMIŢĂTOR

RECEPTOR

MESAJ

CODIFICARE

DECODIFICARE

IDENTITATE

5

Factorii care influenţează comunicarea

Tonalitatea/Viteza vorbiriiNivelul tonuluiPostura/Mimica/GesticaConcentrareaCompetenţaExperienţele anterioareOpinii

6

Credibilitate

7%

38% 55%

Limbaj/Conţinut

Tonalitate/Voce

Limbajul non-verbal

7

Comunicarea noastră are un scop

Percepem reacţiile

Ne adaptăm mesajul

8

Semnificaţia unui mesaj se manifestă în

reacţiape care o primim

9

Interpretarea conţinutului

Verbal

ConţinuturiFapte

Non-verbal

AtitudineEmoţieDispoziţie

10


CERINŢE pentru a putea relaţiona cu ceilalţi

COMPETENŢĂ SOCIALĂ COMUNICARE CONFLICT COOPERARE MOTIVARE FLEXIBILITATE INIŢIATIVĂ OBIECTIVITATE STABILITATE EMOŢIONALĂ

11


PERCEPŢIA: este procesul de primire:

INFORMAŢII

ORGANIZARE

INTERPRETARE

CLASIFICARE

12


PERCEPŢIA:

Este structurată conform anumitor criterii

Este caracterizată prin activare şi atenţie

Determină motivele, emoţiile şi dispoziţia

Este influenţată de procesele de învăţare şi de experienţe

Depinde de opinii şi prejudecăţi

Determină stimulii senzoriali şi aşteptările

13


FILTRELEPERCEPŢIEI:

Socializare

Sensibilitate şi emoţii

Situaţie

14

CRITERII DE PERCEPŢIE

Obiect

Mediu

Informaţie

Influenţelealtor persoane

PercepţieAşteptare

Persoanele care

percep

Nevoi

OpiniiValori

Memorie

23


AtenţiaEste nivelul în care funcţiile psihice (percepţiile, memoria, gândirea)

sunt folosite pentru atingerea unui anumit scop.

Concentrarea

Este fixarea activă, voită aatenţiei asupra unei anumite sarcini.

25


SOCIO-PSIHOLOGIE:

IMAGINEA PROPRIE

IMAGINEA PUBLICĂ

PUNCTUL MORT

26


Ne facem o imagine despre noi înşineAcţionăm pe baza acestei IMAGINI PROPRIIDacă discrepanţa dintre imaginea proprie şi IMAGINEA PUBLICĂ este prea mare, au de suferitRelaţiile interumane şi implicitCOMUNICAREA

PERCEPŢIA PROPRIE ŞISTIMA DE SINE:

27

PROCESE DE FEEDBACKJohari-Fenster

A B

C D

acţiuni voluntare„punctul mort“

ascuns inconştient

cunoscute mie necunoscute mie

cunoscute celuilalt

necunoscuteceluilalt

28

A B

C

D

PROCESE DE FEEDBACK

Johari-Fenster

Soluţie

F

I

29

Stima de sine... este principala instanţă a vieţii noastre. Tot ceea ce întreprindem este orientat către menţinerea stimei de sine.• Ne facem o imagine despre noi înşine.

• Ne comportăm pe baza imaginii despre noi înşine.

• Imaginea proprie nu este realitatea!

• Când discrepanţa între propria imagine şi realitate este mare, au de suferit atât relaţia, cât şi comunicarea.

• Atunci când comunicarea suferă, are de suferit şi stima de sine.

30

Mecanisme de apărare la ameninţarea stimei de sine

Raţionalizare

ProiecţieSchimbare

Negare

Amânare

Apariţia reacţiilor

Regresie

Conversie

Compensare

Identificare

apreciereaproprie

presupusa apreciere a celorlalţi

Imaginea dorită

stimade

sine

31

Acordarea feedback-uluiReguli:

• respectarea personalităţii • indicii concrete • acceptabilitatea argumentelor • motivaţie personală • luciditate şi distanţă • claritate • mediu • moment/când • actualitate • consecvenţă

32

Erori de apreciere • Influenţa rolului deţinut

• Efectul de halou

• Eroare logică

• Tendinţa de a face sugestii

• Tendinţa de a permite ca propriile

caracteristici să influenţeze unei

alte persoane

• Presupusa cunoaştere a oamenilor

• Simpatii – Antipatii

33

Interogatoriul cine întreabă conduce“

Trebuie să se aibă în vedere ca întrebările să nu producă un sentiment de superioritate.Grassberger: „Scopul nu este să îngreunăm minciuna, ci să uşurăm spunerea adevărului“. „Anchetatorul trebuie să fie capabil să asculte“.

34


Discuţia preliminară (1):cea mai importantă etapă a audierii,

deoarece persoana audiată şi cel care audiază se întâlnesc pentru prima datăla nivel pseudo-simetric, serveşte

- căutării contactului - creării unei baze de discuţie care inspiră

încredere

35


Discuţia preliminară (2):

serveşte la cunoaşterea:

- tiparelor de comportament - capacităţii de exprimare - tonalităţii - ritmului de vorbire

36

Modelul derulării audierii

Sfera informaţiilor

(Filtre selective)

Discuţie preliminară Audiere Consemnare Proces verbal

Selectarea progresivă a informaţiei

37


Să audiezi înseamnă să poţi asculta

A ASCULTA este: A încuraja „ROSTIREA"A fi ATENT şi

ÎNŢELEGĂTOR, nu ATOTŞTIUTOR sau

PĂRTINITOR

CE ÎNSEAMNĂ AUDIEREA?

38


LOCUL AUDIERIIÎNCĂPEREA PENTRU AUDIERELOCUL ÎN TIMPUL AUDIERIIORA ŞI DURATA AUDIERIIPREZENŢA ALTOR PERSOANE

PRINCIPIILE AUDIERII:

39


SCOPUL AUDIERII ESTE: - studierea situaţiei de fapt - a circumstanţelor reale în care s-a săvârşit fapta- motivelor care au condus la săvârşirea faptei şi - clarificarea ilegalităţii- clarificarea culpei

Pregătirea audierii suspecţilor (partea I)

Principiu: Obţinerea informaţiilor pe o bază cât mai extinsă!

Sursă de informaţii

Tehnica criminalistică

- Dosare- Sistem IT- Sisteme Inpol- Martori- Terţi

- Schiţe- Libi- Surse locale de informaţii (de exemplu, secţiide poliţie)

Experţi, de exemplu,- medici- muncitori calificaţi- oficiul de ocupare a forţei de muncă

Informaţii desprea) Personalitatea autorului- Antecedente- Tip- Motive- Lebenslauf- Statutul social- Comportamentul la

audierile anterioare- Tactica de apărareb) Personalitatea- martorului- autorului- păgubitului

Informaţii despre

situaţia juridică- Elemente

obiective- subiective

Informaţii despre

situaşia obiectivăDate despre faptă- urme- instrumente

folosite/victimă- indicii

- informaţii

tehnice- informaţii

medicale

Informaţii despre

circumstanţele de

la faţa locului, chiar

şi înainte şi după

faptă

Cunoaşterea regimului juridic

Cunoaşterea circumstanţelor Cunoaşterea persoanei Cunoaşterea locului Cunoştinţe speciale

Pregătirea audierii suspecţilor (partea II)

Principiu: Evaluarea „situaţiei pe baza informaţiilor“ şi alcătuirea primului „tablou general“

Date Presupuneri Ipoteze

(verificate, demonstrabile)- de natură obiectivă- subiectivă

- despre faptă- despre autor- despre victimă- despre martor

- despre faptă- despre autor- despre victimă- despre martor

Alegerea tehnicii de audiere

„Tactica rutinei“(tactica de sondare)

„Tur cald-rece“

„Tactica uzurii“

şi

Alegerea stilului de comunicare„joc social de roluri“ pentru „abordarea celuilalt“

„Tur de prietenie“„Tur de rutină“atitudine neutră

„Tur raţional la rece“(„foarte rece“)

„Tur emoţional“

„Tactica surprizei“

TACTICA GENERALĂ

rezultă

42


ÎNTREBĂRI DESPRE PERSOANĂ: COPILĂRIA, ŞCOALA, MESERIA, SITUAŢIA

ECONOMICĂ, STAGIU MILITAR ŞI PE TIMP DE RĂZBOI, CĂSNICIE ŞI FAMILIE, HOBBIURI ŞI ÎNCLINAŢII, AFECŢIUNI MEDICALE, ANTECEDENTE PENALE

ÎNTREBĂRI LA OBIECT:

DEPIND DE SPIRITUL DE OBSERVAŢIE, MEMORIE, ABILITĂŢI LINGVISTICE ŞI MODUL DE EXPRIMARE

43


STABILIREA CONTACTELOR UMANECREAREA DISPONIBILITĂŢII DE A VORBIMETODA POATE FI:METODA-SURPRIZĂMETODA NORMALĂMETODA LEJERĂ

BAZELE TEHNICII DE INTEROGARE:

44

ÎNTREBĂRI

Obţinerea de informaţii

Influenţarea

45

Întrebări închise

DA NU

46

Întrebări deschise

Încep cu o interogaţie

cine, ce, când, cum, unde, ...

47

Întrebările deschise

sunt

sursă de

informaţii

48

Întrebările închise

trebuie

decizii

să conducă la

49

Procesul verbal

Vorbele zboară, scrisul rămâne

- Claritatea procesului verbal

- Corectitudinea procesului verbal

Repartizare

Despre persoană Despre acţiune

50

Business Crime Control

Jocuri de rol - atac şi apărare:Vi se prezintă două cazuri fictive, iar voi trebuie să intraţi în rolul autorului respectiv al anchetatorului în grupe diferite

51

Business Crime ControlJoc de rol – Cazul 1:

Herbert A., 32 de ani, căsătorit, tată a doi copii, locuieşte în Stockerau, este proprietarul unei case, a fost reprezentantul autorizat al unui lanţ de magazine din Korneuburg. Acesta câştiga un salariu foarte bun şi şi-a cumpărat în leasing o maşină de teren scumpă. Respectivul lanţ de magazine a fost restructurat şi Herbert A. şi-a pierdut slujba bine plătită. Herbert A. nu şi-a mai putut permite să-şi plătească ratele de leasing şi să păstreze maşina. El a început să se gândească cum ar putea scăpa de maşină, fără să iasă în pagubă. S-a gândit la trei posibilităţi:

52


Prima continuare la cazul 1:1. Incendiază autovehiculul

2. Scufundă maşina într-un lac şi anunţă că a fost furată

3. Duce maşina în Ucraina şi anunţă că a fost furată

53

Business Crime ControlA doua continuare la cazul 1:

INFRACTOR: 1. Daţi curs fiecărei posibilităţi şi gândiţi-vă

cum procedaţi 2. Scrieţi procesul verbal de daună pentru

societatea de asigurări ASIGURATOR: 1. Analizaţi cazul – procesul verbal de daună

2. Cum încercaţi să soluţionaţi dauna?

54


Joc de rol – Cazul 2:Reprezentantul autorizat al unei întreprinderi este atât de capabil, încât i se încredinţează conducerea acesteia. Acesta face uz de încrederea acordată şi îşi finanţează din banii firmei hobbiurile costisitoare, precum echitaţia, femeile, jocurile de noroc. Cum procedaţi în calitate de autor?Cum puteţi împiedica comportamentul infracţional în calitate de întreprinzător?

55

Business Crime ControlJoc de rol – Cazul 3:Un angajat cu funcţie de conducere într-o întreprindere este abordat de o firmă concurentă. Acestuia i se cere să acorde condiţii mai avantajoase la încheierea unei afaceri. Din reducerea de preţ oferită, angajatul va primi o parte.Cum procedaţi în locul angajatului respectiv?Cum puteţi împiedica această infracţiune în calitate de întreprinzător?

56


DEZBATERE?

ÎNTREBĂRI?

Documents

TEHNI CA OBŢINERII DE INFORMA ŢII