TAMARA CAZACU · 2017. 6. 24. · lucrul cu textul / informaţia, sursa, verificarea înţelegerii globale, explor area textului, compararea informaţiilor/ abordărilor câtorva

ACADEMIA DE ŞTIINŢE A MOLDOVEI

INSTITUTUL DE ŞTIINŢE ALE EDUCAŢIEI

TAMARA CAZACU

CHIŞINĂU – 2015

CZU 37.016.046:[502+811.135.1′243]

C 32

Aprobată spre editare

de Consiliul Ştiinţifico-Didactic al Institutului de Ştiinţe ale Educaţiei

Lucrarea a fost elaborată în cadrul proiectului „Principii şi metode de integrare naţional-

europeană a valorilor educaţiei umaniste în gimnaziu şi liceu”.

Recenzenţi:

Ion Botgros – dr., conf. univ., IŞE

Ion Achiri – dr., conf. univ., IŞE

Rodica Feteasco – profesoară, grad didactic superior, LT

„Vasile Lupu”, mun. Chişinău

Redactor:

STELA LUCA

Redactor tehnic:

MARINA DARII

Corector:

NICOLETA OMBUN

AUXILIAR DIDACTIC PENTRU ELEVI ŞI PROFESORI,

INSTITUŢIILE DE ÎNVĂŢĂMÂNT CU INSTRUIRE ÎN LIMBILE MINORITĂŢILOR NAŢIONALE

Descrierea CIP a Camerei Naţionale a Cărţii

Cazacu, Tamara. Ştiinţe: Clasa a III-a: Fişe didactice / Tamara Cazacu; Acad. de Ştiinţe a Rep. Moldova, Inst. de Ştiinţe ale

Educaţiei. – Chişinău: Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei, 2015 (Tipogr. „Cavaioli”). – 32 p. – (Auxiliar didactic pentru elevi şi profesori, Instituţiile de învăţământ cu instruire în limbile minorităţilor naţionale, ISBN).

50 ex.

ISBN 978-9975-48-072-7.

ISBN 978-9975-48-072-7. © Institutul de Ştiinţe ale Educaţiei, 2015

- 3 -

C U P R I N S

ARGUMENT 4

REPERE DIDACTICE DE ÎNSUŞIRE PRIN IMERSIUNE

A UNOR DISCIPLINE ŞCOLARE 5

T E S T DE EVALUARE INIŢIALĂ ................................................................................................ 6

TEMA: PĂDURILE SUNT PLĂMÂNII PĂMÂNTULUI ................................................... 8

TEMA: VIAŢA ÎN STEPĂ ................................................................................................... 10

TEMA: SAVANA – RAIUL IERBURILOR ....................................................................... 12

TEMA: JUNGLA – PĂDURI TROPICALE ........................................................................ 13

E V A L U A R E .............................................................................................................................. 15

TEMA: PLANTE ŞI ANIMALE DIN REPUBLICA MOLDOVA. CÂMPIILE,

BAZINUL ACVATIC. .......................................................................................................... 16

TEMA: PĂDUREA ESTE O CETATE VERDE .................................................................. 19

TEMA: PLANTE DECORATIVE ........................................................................................ 21

TEMA: LIVEZILE ŞI PODGORIILE MOLDOVEI ............................................................ 23

TEMA: ANIMALE SĂLBATICE ŞI DOMESTICE ........................................................... 26

E V A L U A R E .............................................................................................................................. 29

DICŢIONAR ROMÂN – RUS 31

- 4 -

A R G U M E N T

Abordarea învăţării limbii române prin imersiune reprezintă un excelent instrument de coeziune

socială şi de dialog. De aceea aplicarea noilor tehnologii de însuşire eficientă a limbii române este mai mult

decât actuală, este vitală. Strategia conceptului constă în a-i integra în societate pe vorbitorii de diferite etnii

prin limba română, păstrându-se legătura cu propria cultură, dar şi limbă prin învăţarea limbii materne.

Cunoaşterea limbii statului, în care locuiesc ca cetăţeni cu drepturi depline, deschide calea către locuri

de muncă variate, chiar şi un acces mai bun către pieţele internaţionale, deoarece limbile italiană, franceză,

spaniolă, română fac parte din reţeaua limbilor europene. Persoanele, care nu stăpânesc limba română sau o

stăpânesc la un nivel insuficient, pierd din competitivitate în căutarea unui loc de muncă şi, din cauza lipsei

de competenţă lingvistică, de comunicare în limba statului, în limba română. Evoluând nivelul de stăpânire a

limbilor, considerăm că în perspectivă va fi posibilă trecerea de la un loc de muncă pe viaţă (persoana nu-şi

poate schimba locul de muncă deoarece face faţă doar unei anume situaţii: vorbeşte doar rusa sau găgăuza,

de exemplu) la unul în care aceasta poate schimba mai multe locuri de muncă.

Ar fi utile şi alte progrese în domeniul studierii limbilor, cum ar fi învăţarea limbii române de la vârste

fragede; organizarea şcolilor de vară, de odihnă şi studii; stagii de formare în România (pentru copiii

găgăuzi, ucraineni sau bulgari care au un mediu lingvistic românesc insuficient) în temeiul acordurilor

bilaterale directe.

Promovarea multilingvismului este susţinută energic de politica lingvistică a Uniunii Europene.

Educaţia multilingvă sau bilingvă presupune că:

o parte a curriculumului se predă într-o altă limbă decât limba maternă,

o disciplină de învăţământ se predă într-o altă limbă decât limba maternă ş.a.

Este vorba despre o deplasare semnificativă a accentului de la predare spre învăţare.

Termenul educaţie multilingvă sau IILSCD se foloseşte pentru a

desemna orice formă de educaţie privind limbile în care obiectul de studiu

este predat într-o altă limbă decât materna (în limba de stat sau într-o

limbă străină).

Formula învăţare prin imersiune se utilizează pe larg în ţările europene, americane etc. Teoriile

învăţării limbilor referitoare la multilingvism se concentrează, în primul rând, pe modul în care învăţarea

unei a doua limbi – IDL (L2) diferă de învăţarea limbii materne sau a primei limbi. Scopul IILSCD este

dublu: învăţarea unei materii şi învăţarea unei limbi. IILSCD reprezintă mai întâi o abordare educaţională

care cuprinde „o gamă de diverse metodologii” şi nu doar „utilizarea unei alte limbi în scopul instruirii”.

IILSCD este un proiect pedagogic. Transformarea unei şcoli tradiţionale, monolingve într-o şcoală

care să susţină educaţia multilingvă presupune un impact important şi puternic asupra activităţilor în clasă,

organizării şcolii, elaborării curriculumului, modului în care şcolile interacţionează cu lumea din afară,

pentru că educaţia multilingvă modifică în mod radical cadrul social şi de învăţare. Este evident că o şcoală

multilingvă poate schimba considerabil şi în bine climatul social ceea ce s-a întâmplat deja în ţările baltice.

Sintetizând experienţa diferitor ţări cu referire la imersiunea lingvistică aplicată în scopul însuşirii

aprofundate a limbii oficiale a statului, evidenţiem câteva cerinţe funcţionale care ar putea fi eficient aplicate

şi în republica noastră.

- 5 -

REPERE DIDACTICE

DE ÎNSUŞIRE PRIN IMERSIUNE A UNOR DISCIPLINE ŞCOLARE

Anunţarea obiectivelor disciplinei, limbii.

Însuşirea lexicului/ terminologiei, diferitelor structuri.

! Primele două aspecte constituie cca 20% – 15 min. din timpul unei lecţii.

Urmează:

lucrul cu textul/ informaţia, sursa,

verificarea înţelegerii globale,

explorarea textului,

compararea informaţiilor/ abordărilor câtorva surse,

rezumatul informaţiei,

aplicarea metodelor/ activităţilor specifice disciplinei (hărţi etc.)

N.B.

Elevul îşi face notiţe doar în română!

La orele de română se folosesc teme, termeni de la ŞTIINŢE – colaborare strânsă între aceşti

doi profesori.

Nu este eficientă corectarea greşelilor elevilor la tot pasul, se intervine doar dacă se

denaturează sensul enunţului/ mesajului. În celelalte cazuri îi putem indica elevului în mod

individual sau îi transmitem informaţia corespunzătoare profesorului de română care explică,

exersează fenomenul gramatical respectiv. (Aplicarea pe larg a fişei de observare.)

În cazurile mai dificile, se fac unele explicaţii în limba maternă sau în limba de instruire. Cu

cât elevului i se va permite să răspundă mai mult în limba maternă, cu atât învăţarea devine

mai dificilă, iar rezultatele – mai modeste.

Abordarea studierii limbii române prin imersiune de către alolingvi ar facilita substanţial nu doar

calitatea însuşirii limbii, concept validat de practica predării-învăţării unor discipline într-o limbă străină, dar

şi de confortul absolvenţilor, al părinţilor acestora pătrunşi de satisfacţia comunicării libere într-o altă limbă

decât materna, cu atât mai mult că este vorba de limba statului în care trăiesc.

Lucrarea propune materia la disciplină în baza manualului de Ştiinţe, clasa a III-a (autori

Z. Galben-Panciuc, S. Diaconu, S. Galben, I. Botgros, editura Prut Internaţional, 2008), respectând

următoarele principii/criterii:

însuşirea unităţilor lexicale (minimul lexical activ) în conformitate cu cerinţele didactice;

activităţi de explorare, interpretare a textului/informaţiei;

accesibilitate din punct de vedere lexical şi gramatical;

prezentare succintă şi clară a informaţiei;

structurarea informaţiei în scheme, tabele analitice, sintetice;

activităţi de evaluare;

colaborare eficientă cu profesorul de limbă română etc.

Profesorii mai pot selecta din manual şi alte exerciţii adecvate, în funcţie de gradul de cunoaştere a

limbii române.

- 6 -

TEST DE EVALUARE INIŢIALĂ

Dragi elevi, citiţi sarcinile. Rezolvaţi-le.

Încercuieşte răspunsul corect.

1. Ca să crească, stejarul, mesteacănul au nevoie de:

A lumină

B umbră 1p.

C dragoste

2. Lăcrimioarelor, teiului, alunului le place să crească la:

A lumină

B umbră 1p.

C în apă

3. Salcia, nufărul vor, în primul rând:

A pâine

B umbră 1p.

C apă

Completează spaţiile libere.

4. Scrie câte două (пo 2):

4.1. plante de cultură

______________________ ______________________ 2p.

4.2. plante sălbatice

______________________ ______________________ 2p.

4.3. plante medicinale

______________________ ______________________ 2p.

5. Scrie denumirile a patru legume care îţi plac.

___________ ____________ ___________ __________ 4p.

5.1. Descrie (oпиши) o legumă în patru propoziţii. 4p.

_____________________________________________________________________________________

_____________________________________________________________________________________

_____________________________________________________________________________________

_______________________________________________________________

6. Completează. Se poate şi în limba rusă. 4p.

SITUAŢIE CE FACI TU?

Scrie 4 propoziţii

Tu ai un prieten.

Prietenul tău aruncă

gunoiul (мусор) în

râu. Ce faci tu?

__________________________________

__________________________________

__________________________________

__________________________________

__________________________________

__________________________________

Total: 21 p.

- 7 -

REŢINE!

(Se afişează în clasă)

Z O N E L E P Ă M Â N T U L U I

DEŞERTURI POLARE (RECI)

TUNDRĂ

PĂDURI DE CONIFERE

PĂDURI MIXTE (DE CONIFERE+FOIOASE)

PĂDURI DE FOIOASE

STEPE

DEŞERTURI CALDE

SAVANE

PĂDURI ECUATORIALE (JUNGLĂ)

- 8 -

TEMA: PĂDURILE SUNT PLĂMÂNII PĂMÂNTULUI

DE CE SE SPUNE CĂ PĂDURILE SUNT PLĂMÂNII PLANETEI?

OBIECTIVELE

ASTĂZI VOM ÎNVĂŢA:

DESPRE PĂDURI, DESPRE TIPUL/ZONELE DE PĂDURI;

CE COPACI, PLANTE CRESC;

CE ANIMALE TRĂIESC;

CUM SĂ AJUTĂM PĂDUREA.

1. Citiţi cuvintele (profesorul, un elev, câte doi elevi, alte variante).

2. Explicarea sensului cuvintelor (prin imagini, sinonime, explicaţii…).

3. Compară: plop – тополь; con – конус; frasin – ясень.

4. Memorarea cuvintelor, verificarea.

5. Alcătuirea îmbinărilor de cuvinte, a propoziţiilor.

CUVINTE-CHEIE:

plămâni – легкие

fabricat (de la fabrică) – făcut, produs

necesar – care trebuie

se comportă – ведет себя

abundent – обильно

suprafaţă – площадь uscat – суша, сухой

con – conuri – шишки o foaie – două foi

SĂ REPETĂM!

o vară – două veri un plop – doi plopi

blând – blânzi un stejar – doi stejari

des – dese un frasin – doi frasini

a curge – протекать un ac – două ace

sol-soluri mlăştinos – болотистый

un mesteacăn – doi mesteceni

ciocănitoare (Cioc! Cioc!) – дятел

6. Să ne amintim!

- 9 -

ZONELE DE PĂDURI:

(Profesorul demonstrează şi povesteşte foarte succint, după scheme)

7. Elevii se repartizează în 4 grupuri. Fiecare grup îşi alege o informaţie, o citeşte cu atenţie. Grupul nr. 1

povesteşte informaţia grupului nr. 2; gr. 2 – grupului nr. 3 etc. (fiecare elev memorizează, când citesc,

1-2 aspecte, idei şi le prezintă „pe roluri”).

Teme (acasă):

a. Însuşirea cuvintelor noi.

b. Informaţii despre păduri.

c. Exprimă-ţi opinia, în 3 propoziţii, faţă de situaţia dată. Poţi să discuţi în română cu părinţii, bunicii,

prietenii. Dacă nu poţi scrie în română, scrie în rusă.

PĂDURI

PĂDURI DE CONIFERE

(BRAZI, PINI)

PĂDURI MIXTE

?

PĂDURI DE FOIOASE (CAD FRUNZELE)

(STEJAR, PLOP, FRASIN, MESTEACĂN)

CONIFERE FOIOASE

ZONA DE PĂDURI. CEA MAI MARE ZONĂ.

PĂDURILE OCUPĂ 30 % DIN SUPRAFAŢA

USCATULUI.

IERNILE SUNT MAI SCURTE, MAI BLÂNDE,

VERILE – MAI LUNGI.

PRECIPITAŢII (PLOAIE, ZĂPADĂ) DESE.

SUNT MULTE RÂURI, MLAŞTINI.

PĂDURILE SUNT: DE CONIFERE, MIXTE ŞI FOIOASE.

PĂDUREA DE CONIFERE CREŞTE DE OBICEI ÎN MUNŢI.

CONIFERELE AU FRUNZELE ÎN FORMĂ DE ACE: BRADUL,

PINUL, ZADA. REZISTĂ LA TEMPERATURI DE -40 ... -60 DE

GRADE CELSIUS. CRESC PUŢINE PLANTE, E ÎNTUNERIC;

TRĂIESC: VULPEA, JDERUL, COCOŞUL-DE-PĂDURE,

CIOCĂNITOAREA.

ÎN PĂDUREA MIXTĂ...

ÎN PĂDURILE DE FOIOASE CRESC..., TRĂIESC ...

PĂDUREA ARE O MARE IMPORTANŢĂ:

– PRODUCE OXIGEN (AER CURAT),

– FIXEAZĂ SOLUL,

– OPREŞTE VÂNTUL,

– ADUCE PLOI, NINSORI.

OAMENII AJUTĂ PĂDUREA:

– SĂDESC COPACI,

– AMENAJEAZĂ REZERVAŢII,

– ECONOMISESC LEMNUL, HÂRTIA, FOLOSESC OBIECTE

DIN PLASTIC.

PĂDURILE – PLĂMÂNII PĂMÂNTULUI

MIXTE:

CONIFERE

FOIOASE

VULPI, JDERI, BUHA, CIOCĂNITORI, COCOŞUL - DE –

PĂDURE.

LUPI, URŞI, CERBI, CĂPRIOARE, BURSUCI,

FAZANI.

?

- 10 -

Situaţia: Un copac creşte într-un oraş poluat (загрязненный). Copacul „plânge” şi le „spune”

oamenilor: ...

FIŞE PENTRU LUCRUL INDEPENDENT

(memorare, dialog, dezbateri)

ZONA DE PĂDURI. CEA MAI MARE ZONĂ. PĂDURILE OCUPĂ 30 % DIN

SUPRAFAŢA USCATULUI.

• IERNILE SUNT MAI SCURTE, MAI BLÂNDE, VERILE – MAI LUNGI.

• PRECIPITAŢII (PLOAIE, ZĂPADĂ) DESE.

• SUNT MULTE RÂURI, MLAŞTINI.

PĂDUREA ARE O MARE IMPORTANŢĂ:

• PRODUCE OXIGEN (AER CURAT),

• FIXEAZĂ SOLUL,

• OPREŞTE VÂNTUL,

• ADUCE PLOI, NINSORI.

PĂDURILE SUNT: DE CONIFERE, MIXTE ŞI FOIOASE.

• PĂDUREA DE CONIFERE CREŞTE DE OBICEI ÎN MUNŢI. CONIFERELE

AU FRUNZELE ÎN FORMĂ DE ACE: BRADUL, PINUL, ZADA. CRESC ŞI LA

TEMPERATURI DE –40 ... –60 DE GRADE CELSIUS.

• CRESC PUŢINE PLANTE, E ÎNTUNERIC.

• TRĂIESC: VULPEA, JDERUL, COCOŞUL-DE-PĂDURE, CIOCĂNITOAREA.

• ÎN PĂDUREA MIXTĂ ...

• ÎN PĂDURILE DE FOIOASE CRESC ..., TRĂIESC ... .

OAMENII AJUTĂ PĂDUREA:

• SĂDESC COPACI,

• AMENAJEAZĂ REZERVAŢII,

• ECONOMISESC LEMNUL, HÂRTIA,

• FOLOSESC OBIECTE DIN PLASTIC.

TEMA: VIAŢA ÎN STEPĂ

OBIECTIVELE


DESPRE ZONA DE STEPĂ;

CE COPACI, PLANTE CRESC;

CE ANIMALE TRĂIESC;

CE BOGĂŢII NATURALE SUNT ÎN STEPĂ.

1. Repetarea celor învăţate anterior (în baza schemei Zonele pământului).

2. Însuşirea cuvintelor/ terminologiei noi, repetarea.

Compară!

stepă – степь climă – климат pelin – полынь relief – рельеф

3. Memorarea cuvintelor, exersarea, evaluarea.

4. Alcătuirea îmbinărilor de cuvinte, a propoziţiilor.

- 11 -

ÎN STEPĂ

În Republica Moldova avem: zonă de stepă şi zonă de stepă cu

păduri.

La nord: Stepa Bălţiului (or. Bălţi), la sud – Stepa Bugeacului.

Acvila de stepă este în Cartea Roşie a Republicii Moldova. În stepă

oamenii cresc mult grâu.

Sunt bogăţii naturale: petrol, gaz natural, minereu de fier, cărbune.

CRESC

negară

zambile

pelin

păiş de stepă

TRĂIESC

antilopa-saiga

acvilф de stepă

prepeliţă

greieri

gândaci

fluturi

CUVINTE-CHEIE:

SĂ REPETĂM!

ciocănitoare – дятел

plămâni – лёгкие

abundent – обильно

uscat – суша

suprafaţă – площадь

сuprinde – охватывает

ger – мороз

rădăcină – корень

ramificat (de la ram –

вeткa) – ветвистый

negară – пырей

iarbă – трава

vânt – ветер

- 12 -

TEMA: SAVANA – RAIUL IERBURILOR

OBIECTIVELE

ASTĂZI VOM ÎNVĂŢA DESPRE:

SAVANE;

TIMPUL DIN SAVANE;

FLORĂ, FAUNĂ;

OCUPAŢIILE OAMENILOR.

VOCABULARUL/ TERMINOLOGIA

SĂ REPETĂM!

uscat – сухой, сухо, суша

iarbă – ierburi

des, înalt

timp – время, погода

depozit – хранилище

rădăcină – rădăcini

vapor – vapoare

condiţii – условия

aspru – суров, суровый

umed – влажный

a seca – высыхать,осушить

secetă – засуха

salcâm – акация

trunchi – ствол

a se evapora – испариться

FAMILII DE CUVINTE:

ploaie – ploios – plouă

umed – ud – umezeală

uscat – a se usca – uscător de păr

cald – călduri – călduros

înalt – înălţime

viaţă – a supravieţui

depozit – a depozita

iarbă – erbivor

carne – carnivor

SINONIME:

copac – arbore – pom

COMPARĂ!

rai – рай

a se adapta – адаптироваться

ALCĂTUIM ÎMBINĂRI DE CUVINTE:

cald, călduros

timp …

…

înaltă

iarbă …

…

aspră

climă …

…

gros

trunchi …

…

frumoasă

viaţă …

…

spinos

copac …

pitic

ALCĂTUIM PROPOZIŢII. MODEL:

1. În sezonul umed, când plouă, pământul este mlăştinos. 2. Arborii depozitează apa în trunchiuri. …

- 13 -

INFORMAŢII-REZUMAT:

EXERCIŢIILE 1-5 DIN MANUAL.

TEME: cuvintele noi, informaţii-rezumat, exprimarea atitudinii faţă de una din situaţii(la alegere):

punctul A sau punctul B.

Scrie opinia proprie. Poţi să scrii şi în limba rusă.

SITUAŢIE CE CREZI TU? AU PROCEDAT BINE?

(4 propoziţii)

A. Acesta este un bar. Un bar în

baobab.

_____________________________________________________

_____________________________________________________

_____________________________________________________

_____________________________________________________

____________________________________________________

B. Oamenii taie copaci.

_____________________________________________________

_____________________________________________________

_____________________________________________________

_____________________________________________________

____________________________________________________

TEMA: JUNGLA – PĂDURI TROPICALE

OBIECTIVELE


JUNGLE;

CLIMA JUNGLEI;

FLORĂ, FAUNĂ (PLANTE, ANIMALE);

OCUPAŢIILE OAMENILOR.

Savanele sunt spaţii mari, deschise. Aici cresc ierburi. Savana este raiul

animalelor ierbivore. Copacii sunt pitici, spinoşi. Cele mai mari savane sunt în

Africa. Clima este caldă tot anul. Aici sunt două anotimpuri: unul uscat şi altul

ploios.Condiţiile de viaţă sunt aspre.

Când nu plouă, seacă ruurile, copacii sunt fără frunze, ierburile se usucă.

Animalele găsesc cu greu mâncare şi apă. Când plouă, cresc ierburi dese şi înalte,

până la 2-4 metri. Copacii cresc lângă râuri. Aici creşte baobabul, salcâmul. Când

e secetă (nu plouă) copacii depozitează apa în trunchi. Trăiesc animale ierbivore

şi carnivore.

Oamenii cultivă legume, fructe, cresc animale. Casele oamenilor sunt din crengi,

piele, pe jos pun ierburi uscate. Cund nu plouă, dorm în aer liber, ... admiră

stelele.

- 14 -


SĂ REPETĂM!

des, înalt


verde – зеленый

a cădea – падать

hrană – еда

insectă – насекомое

trunchi– ствол

a pierde – терять

de aceea – поэтому

CUVINTE NOI:

a străbate – проходить

aproape – близко, почти

în fiecare zi – каждый

день

o specie, două specii – вид

uimitor – удивительный

(păsări de) pradă – хищные

o pană – două pene, перья

pericol – опасность

FAMILII DE CUVINTE:

ploaie – ploios – plouă


uscat – a se usca

înalt – înălţime

viaţă – a supravieţui –

vieţuitoare

a creşte – creştere

soare – (lumină) solar(-ă)

frunză – frunziş

SINONIME:


ANTONIME:

uscat – umed

COMPARĂ!

junglă – джунгли

veşnic – вечный, вечно

liane – лианы

PĂIANJEN

LILIAC

ŞARPE

VULTUR

BROASCĂ-ŢESTOASĂ

MUSCA ŢEŢE


vultur

pană de…

…

mici

păsări …

…

aspră

climă …

…

e cald

în fiecare zi …

…

pădurea

a străbate ...

…

…

copac …

pitic


Jungla este în pericol: oamenii taie copacii. Dispar (исчезают) plante şi animale. Jungla trebuie

salvată (спасена). Vulturul mănâncă carne.

Pădurile tropicale (jungla) sunt cele mai dese şi mai umede păduri, greu de străbătut, cu mlaştini. Clima e caldă, foarte umedă, plouă în fiecare zi. De aceea cresc foarte multe ...

Jungla este veşnic verde, fiindcă peste 3000 de plante nu-şi pierd frunzele. Oamenii folosesc plantele ca hrană, medicamente. În junglă este multă hrană. De aceea aici trăiesc multe animale, păsări, insecte ...

În junglă copacii sunt prea deşi. Aici trăiesc diferite triburi.

Oamenii sunt nomazi (кочующие). Aceşti locuitori se hrănesc cu legume, fructe, carne şi peşte.

- 15 -

EXERCIŢIILE 1-4 DIN MANUAL.

TEME: cuvintele noi, informaţii-rezumat, comentarea situaţiei în tabel (la alegere): punctul A sau

punctul B.

Scrie opinia personală. Se poate şi în limba rusă.

SITUAŢIE CE FACI TU?

(4-5 propoziţii)

Aceasta este o junglă. Oamenii taie mulţi

copaci. Trăieşti şi tu acolo.

A.______________________________________________

________________________________________________

________________________________________________

________________________________________________

________________________________________________

________________________________________________

Un indian din America de Sud a venit în

oraşul vostru. Tu, colegul tău şi indianul

eraţi într-un autobuz. Colegul spune că

nu vrea să stea lângă un indian.

B._______________________________________________

________________________________________________

________________________________________________

________________________________________________

________________________________________________

________________________________________________

________________________________________________

________________________________________________

________________________________________________

E V A L U A R E

1. Scrie:

în limba rusă în limba română propoziţii

plămâni – _______________

necesar – _______________

conuri – ________________

conifere – _______________

foioase – _______________

uscat – _________________

ger – ___________________

iarbă – _________________

rădăcină – ______________

vânt – __________________

тополь – _______________

дуб – __________________

иголки – _______________

лето – _________________

густой – _______________

земля – ________________

дятел – ________________

идёт дождь – ___________

расти – ________________

еда – __________________

verde: ____________________

__________________________

plouă:_____________________

__________________________

în fiecare zi: _______________

__________________________

trăiesc: ___________________

__________________________

păduri: ___________________

__________________________

2. Scrie zonele de păduri.

c _______________ m _______________ f _______________

3. În stepă trăiesc animalele: __________________________________________________________

_____________________________________________________________________________________

_____________________________________________________________________________________

- 16 -

4. În junglă clima este: _______________________________________________________________

_____________________________________________________________________________________

_____________________________________________________________________________________

5. Я сам о себе.

1. Я учу румынский, потому что…

• это требуют родители,

• узнаю много нового и интересного,

• живу в этой республике,

хорошо знать много языков,

не хочется мне учить язык,

в школе требуют,

интересно.

2. Мне нравится учиться:

• всегда,

• иногда,

• никогда.

3. Для того чтобы хорошо учиться, нужно:

• иметь интерес к учебе,

• уметь списывать,

• активно работать на уроках,

• иметь хорошие отношения с учителями.

4. Когда я получаю по предмету плохую оценку,

• стараюсь исправить её на следующем уроке,

• больше занимаюсь по этому предмету,

• ничего не делаю.

TEMA: PLANTE ŞI ANIMALE DIN REPUBLICA MOLDOVA.

CÂMPIILE, BAZINUL ACVATIC

OBIECTIVELE


CÂMPIILE REPUBLICII MOLDOVA;

IERBURI, ARBUŞTI, ARBORI;

PLANTE MEDICINALE;

CARTEA ROŞIE;

PLANTE, ANIMALE ACVATICE.


SĂ REPETĂM!


iarbă, ierburi

mal, maluri

lac, lacuri

râu, râuri

FAMILII DE CUVINTE:

fân – fâneaţă


plante – a planta



PĂŞUNI

TRIFOI

Выбрать один ответ

(по каждому пункту)

Нужный ответ списать

1.

2.

3.

4.

- 17 -

CUVINTE NOI:

fân – сено

păşuni – пастбище

(plante) dăunătoare – вредные

a se întrebuinţa – употребить

alimentaţie – пища

odolean – валериана

pericol – опасность

(plante) acvatice – de apă

SINONIME:


ANTONIME:

uscat – umed

folositor – dăunător

COMPARĂ!

plop – тополь

cicoare – цикорий

pelin – полынь

păşuni – a paşte – пасти

acva – apă

trifoi – трилистник, клевер

FÂN

PAPURĂ

NUFĂR ALB

STUF


…

relief …

…

…

plante medicinale

…

verzi

arbori …

…

bune

condiţii …

…

…

mal frumos

…

…

râu …

adânc


Lumea plantelor din Republica Moldova este variată. În câmpii sunt

diferite ierburi (păpădia, macul, cicoarea, pelinul, salvia, pătlagina ş.a.);

arbuşti (măceşul, păducelul ş.a.); arbori (stejarul, arţarul, salcâmul,

plopul, teiul ş.a.). Din salcie, trestie sau papură se fac diferite obiecte.

COŞURI

C Â M P I A R E P U B L I C I I M O L D O V A

IERBURI

• PĂPĂDIE, CICOARE, PELIN, SALVIE, NEGARĂ, MAC, TRIFOI, PĂTLAGINĂ.

COPACI/ ARBORI

• STEJARI, ARŢARI, SALCÂMI, PLOPI, TEI.

ARBUŞTI

• PĂDUCEL, PORUMBAR, MĂCEŞ.

- 18 -

PLANTE ŞI ANIMALE ACVATICE (ÎN APĂ, PE MALURI)

Scrie/spune, ce plante sunt incluse în Cartea Roşie a

Republicii Moldova.

EXERCIŢII DIN MANUAL: pag. 99, 101.

TEME: cuvintele noi, informaţii-rezumat.

ACTIVITATE INDIVIDUALĂ

CUM SUNT EU?

OPINIA PERSONALĂ: COPIAŢI VARIANTELE

POTRIVITE PENTRU VOI.

СПИСАТЬ ВАШ ВАРИАНТ:

1, МАКСИМУМ 2 ПО 3-ЁМ ПУНКТАМ.

A. Думаю, что я добрый человек.

Я готов/ готова делиться друзьями всем, что

у меня есть.

Не всегда бываю добрым (доброй)

с природой.

Думаю, что природе не нужна моя доброта.

B. Я считаю себя честным человеком.

Я всегда и всем говорю правду.

Cтараюсь говорить правду, но не всегда

у меня это получается. Тогда я придумываю

какую-то историю.

Иногда говорю неправду, чтобы не огорчать

родителей, учителей или друзей.

Completaţi!

Pe maluri cresc … ; trăiesc … . Plantele din apă au rădăcinile lungi. Le place

apa şi raţelor sălbatice, gâştelor, lebedelor ş.a. Nufărul alb este cea mai

frumoasă plantă acvatică. Nufărul este podoaba (украшение) apelor, iar salcia

este umbra (тень) apelor.

VIDRĂ COCORI LEBEDE ŞERPI

STUF RÂU SALCIE

ŞOPÂRLĂ NUFĂR BROASCĂ NUTRIE

- 19 -

С. Думаю, что я заботливый человек.

Mогу проявлять заботу о больных, пожилых

людях, о младших.

Mогу заботится о животных, растениях.

У меня нет денег, чтовы покупать еду

птицам, животным.

Люблю своего щенка (котёнка, попугая),

поэтому забочусь о нём, люблю природу.

Hе знаю, как это заботиться о ком-то.

Не люблю убирать двор, парки и.т.д.

TEMA: PĂDUREA ESTE O CETATE VERDE

OBIECTIVELE


PĂDURILE REPUBLICII MOLDOVA, CODRII;

POIENE;

PLANTE MEDICINALE;

CARTEA ROŞIE;

ANIMALE DE PĂDURE.


SĂ REPETĂM!

fân, râu, râuri, păşuni,

(plante) dăunătoare, foioase,

a se întrebuinţa, papură, odolean, pericol,

nufăr,

(plante) acvatice, trifoi, stuf, suprafaţă,

secular.

FAMILII DE CUVINTE:

fân – fâneaţă


plante – a planta



păşuni – a paşte

floare – a înflori – înflorit

CĂPRIOARĂ

IEPURE

PUPĂZĂ

CUC

MELC

VIORELE

CUVINTE NOI:

deal, dealuri – холм

a (se) întâlni –встретить(ся)

a ocupa – занимать

ţară, ţări – страна

pupăză – удод

a se găsi – находиться

codru, codri

alun, aluni – лесной орех (дерево)

alună, alune – лесной орех (плод)

trunchi – ствол

coajă, coji – кора

ghindă, ghinzi – желудь

SINONIME:


a se afla – a se găsi

ANTONIME:

uscat – umed


COMPARĂ!

păşuni – a paşte – пасти

coroană – crona

trifoi – трилистник, клевер

acva – apă

parchet, iaht, poiană

- 20 -


…

coroană …

...

...

plante ierboase

…

de stejar

trunchi …

…

de tei

flori …

...

...

stejar secular

…

…

coarne …

acre


Stejarul are flori mici, galbene. Din lemnul de stejar se

fabrică mobilă, iahturi, parchet ş.a. Veveriţele mănâncă alune.

Mistreţii mănâncă ghinde.

EXERCIŢII DIN MANUAL: pag. 103.


PĂDURILE MOLDOVEI

PĂDURI SUNT ŞI PE DEALURI, ŞI PE CÂMPII. ELE OCUPĂ CIRCA 10% DIN SUPRAFAŢA ŢĂRII. CELE MAI MARI PĂDURI, CODRII, SE AFLĂ ÎN ZONA

DE CENTRU. ÎN PĂDURI CRESC STEJARUL, SALCÂMUL, ALUNUL, CORNUL Ş.A.

STEJARUL

STEJARUL ESTE UN COPAC CU COROANĂ MARE ŞI BOGATĂ. RĂDĂCINILE SUNT LEMNOASE ŞI RAMIFICATE. ARE TRUNCHI

PUTERNIC, COAJĂ GROASĂ. FRUCTUL STEJARULUI ESTE GHINDA.

POIENELE

ÎN POIENE CRESC: GHIOCELUL, VIOREAUA, ZMEURUL, PĂDUCELUL, COACĂZUL NEGRU Ş.A.

ÎN PĂDURILE DE FOIOASE TRĂIESC MULTE ANIMALE (CĂPRIOARA, CERBUL, MISTREŢUL, VULPEA, BURSUCUL, ARICIUL, IEPURELE), PĂSĂRI

(CUCUL, PUPĂZA...), ŞОPÂRLA, ŞERPI, INSECTE ... SUNT ŞI PLANTE MEDICINALE Ş.A.

CARTEA ROŞIE A REPUBLICII MOLDOVA

GHIOCELUL, LĂCRIMIOARA, LALEAUA-PESTRIŢĂ, BUJORUL-DE-PĂDURE Ş.A.

- 21 -


CUM SUNT EU? OPINIA PERSONALĂ: COPIAŢI VARIANTELE


A. Думаю, что я ценю красоту (и природу).

Я готов/ готова ухаживать за цветами и в

классе, во дворе,в городе и в лесу.

Не всегда обращаю внимание на природу,

потому что у меня нет времени, поиграю

лучше.

Думаю, что красота в жизни не обязательна.

Люблю и ценю красоту во всем: и музыку, и

природу.

Я люблю только красивые вещи!

B. Думаю, что я справедливый человек.

Я всегда и во всем стараюсь быть

объективным.

Стараюсь никого не обижать, но не всегда у

меня это получается.

Если нужно быть на чьей-то стороне, то я

принимаю сторону близких мне людей.

Я всегда на стороне обиженных.

Не знаю, как защитить кого-то.

Не знаю, как защитить кого-то, но хочу.

TEMA: PLANTE DECORATIVE

OBIECTIVELE


PLANTELE DECORATIVE;

PLANTE DE CAMERĂ;

FLORICULTORI.


SĂ REPETĂM!

deal, dealuri, a (se) întâlni, râu,

râuri, pupăză, trunchi, a ocupa,

nufăr, ghindă, (plante) acvatice,

ţară, ţări, a (se) găsi.

CUVINTE NOI:

a cultiva – выращивать

colţ, colţuri – угол

confortabil – удобно, уютно

grădină – сад, двор

ghiveci, ghiveciuri – горшок

locuinţă, locuinţe – жильё

FAMILII DE CUVINTE:

plante – a planta


floare – a înflori – înflorit

SINONIME:

a se afla – a se găsi

ANTONIME:


FUCSII

ORHIDEE

MUŞCATE

- 22 -

de-a lungul... – вдоль (дороги)

exterior – экстерьер, внешний

interior – интерьер

muşcate – герань

COMPARĂ!

parc, gladiole, crizanteme,

begonii, astre, aloe, asparagus.

TRANDAFIRI


…

coroană …

...

interior

plante de …

...

de salcâm

trunchi …

...

tei

flori de ...

...

...

aromă plăcută

…

…

flori …

roşii


Parcurile din oraşul Chişinău sunt frumoase, cu multe flori. Îmi place aroma liliacului, a trandafirilor, a

lăcrimioarelor. În clasă avem multe ghiveciuri cu flori.

PLANTE DECORATIVE DE INTERIOR (FLORI DE CAMERĂ)

VIORELE

FICUS

MUŞCATE

ORHIDEE

ASPARAGUS

BEGONIE

PLANTE DECORATIVE DE EXTERIOR (FLORI DE GRĂDINĂ)

CRINI

PETUNII

MUŞCATE

- 23 -

LĂCRIMIOARE

LILIAC

LALELE

PANSELUŢE

BRÂNDUŞE

ASTRE

EXERCIŢII DIN MANUAL: pag. 105.



СИТУАЦИЯ OPINIA PERSONALĂ:

COPIAŢI VARIANTELE


Классный руководитель объявил ребятам, что в Ботанический сад удалось достать только 18

бесплатных билетов. Он объяснил:

– Вас в классе 30 человек. Я вас всех люблю и не могу решить, кому дать эти билеты. Сделайте это

сами. Я предлагаю несколько вариантов решения этой проблемы. Выберите тот, который вы считаете

лучшим, или предложите свой вариант распределения билетов.

КАК БЫ ТЫ ПОСТУПИЛ В ЭТОЙ СИТУАЦИИ? ВАРИАНТЫ:

Предложу тянуть жребий, чтобы не было

обидно;

Предложу решить голосованием: кто достоин

получить билет;

Предложу отдать билеты тем, кто заслужил их

хорошей учебой и активной работой;

Скажу что не пойду, уступлю билет другим;

Другое решение.

TEMA: LIVEZILE ŞI PODGORIILE MOLDOVEI

OBIECTIVELE


CE FRUCTE CRESC, CUM SUNT ELE;

VIŢA-DE-VIE ŞI STRUGURI;

POMICULTORI ŞI VITICULTORI.

- 24 -


SĂ REPETĂM!

a cultiva – выращивать

de-a lungul... – вдоль (дороги)

CUVINTE NOI:

coacăză – смородина

congelator – морозилник

a conţine – содержать

murături – соленья

a şti – знать

a stropi – брызгать

strugure, struguri – виноград

precipitaţii – осадки (дождь)

a purifica (aerul) – очищать

podgorii – виноградники

FAMILII DE CUVINTE:

pom – pomicultor

viţă-de-vie – viticultor

gustos – gust

dulce – dulceaţă

curat – a curăţa

strop – a stropi

SINONIME:

a se afla – a se găsi – a fi

ANTONIME:


COMPARĂ!

vişine, cireşe, piersici, fructe,

vitamine, bogată, curat

OMIDĂ, OMIZI

CIREŞE

ZMEURĂ

CAISE

PRUNE

REŢINE!

P O M I

F R U C T E

UN MĂR, DOI MERI

UN PĂR, DOI PERI

UN PIERSIC, DOI PIERSICI

UN CAIS, DOI CAIŞI

UN GUTUI, DOI GUTUI

UN VIŞIN, DOI VIŞINI

UN CIREŞ, DOI CIREŞI

UN PRUN, DOI PRUNI

UN ZMEUR, DOI ZMEURI

UN COACĂZ, DOI COACĂZI

UN MĂR, DOUĂ MERE

O PARĂ, DOUĂ PERE

O PIERSICĂ, DOUĂ PIERSICI

O CAISĂ, DOUĂ CAISE

O GUTUIE, DOUĂ GUTUI

O VIŞINĂ, DOUĂ VIŞINE

O CIREAŞĂ, DOUĂ CIREŞE

O PRUNĂ, DOUĂ PRUNE

O ZMEURĂ, DOUĂ ZMEURE

O COACĂZĂ, DOUĂ COACĂZE

- 25 -


proaspete

fructe congelate

…

vişine

dulceaţă de …

...

pomii

a stropi …

...

fetească

struguri ...

...

...

a curăţa …

aerul

…

coacăză …

neagră


Bunica are fructe proaspete, uscate, conservate, congelate. Mie îmi plac fructele proaspete, dar mamei îi

plac fructele uscate. Mie îmi plac merele, iar mamei îi plac cireşele şi piersicile. Pomii curăţă (purifică) aerul,

aduc precipitaţii, hrănesc animalele, păsările, insectele.

EXERCIŢII ÎN MANUAL, pag. 106-109.

TEME: cuvintele noi, informaţii-rezumat, comentarea situaţiei în tabel (la alegere): punctul A sau

punctul B.

Scrie opinia personală pentru situaţiile de mai jos. Poţi scrie şi în limba rusă.

SITUAŢIE CE FACI TU? (4-5 propoziţii)

ESTE LUNA NOIEMBRIE. PESTE CÂTEVA

ZILE VA FI GER, ZĂPADĂ. DAR ÎN LIVADĂ

SUNT ÎNCĂ MULTE MERE. CE FACI TU?

A.______________________________________

_______________________________________

_______________________________________

_______________________________________

_______________________________________

_______________________________________

_______________________________________

_______________________________________

_______________________________________

_______________________________________

FRUCTE

MULTE FRUCTE GUSTOASE CRESC ÎN MOLDOVA. ELE CONŢIN VITAMINE NECESARE ORGANISMULUI. FOLOSIM FRUCTE USCATE, PROASPETE, CONSERVATE ŞI CONGELATE.

SOIURI DE MERE: IONATAN, GALBEN, ROMUS, RENETE, ASTRAHAN ROŞU Ş.A.

PENTRU A AVEA O ROADĂ BOGATĂ PRIMĂVARA POMII SE CURĂŢĂ, SE STROPESC ÎMPOTRIVA OMIZILOR.

STRUGURI

SOIURI DE VIŢĂ-DE-VIE (DE MASĂ, DE VIN): FETEASCĂ, ŞASLA ALBĂ/ ROZĂ, MOLDOVA, CARDINAL, CABERNET, COARNĂ NEAGRĂ...

STRUGURII SE COC ÎN AUGUST-OCTOMBRIE. DIN STRUGURI PREGĂTIM DULCEAŢĂ, COMPOT, MARMELADĂ, JELEU. DIN STRUGURI VITICULTORII FABRICĂ ŞI VIN.

- 26 -

E LUNA SEPTEMBRIE. ZIUA TA DE NAŞTERE.

INVITAŢII ŢI-AU ADUS MULŢI-MULŢI

STRUGURI. DACĂ VOR STA MAI MULTE

ZILE, NU VOR FI BUNI DE CONSUMAT.

CE FACI TU?

B.______________________________________

_______________________________________

_______________________________________

_______________________________________

_______________________________________

_______________________________________

_______________________________________

_______________________________________

_______________________________________

_______________________________________

_______________________________________

_______________________________________

TEMA: ANIMALE SĂLBATICE ŞI DOMESTICE

OBIECTIVELE


DESPRE UNELE ANIMALE: UNDE TRĂIESC, CUM SUNT ELE;

DESPRE MEDIUL DE VIAŢĂ AL ANIMALELOR;

DE CE OMUL CREŞTE ANIMALE DOMESTICE;

CU CE SE HRĂNESC ANIMALELE.


SĂ REPETĂM!

Şarpe, şerpi; bursuc, bursuci,

păsări călătoare, nurcă, vidră,

ondatră, şopârlă, mistreţ,

prepeliţă.

CUVINTE NOI:

hibernare – зимняя спячка

(păsări) răpitoare –хищные

(păsări) sedentare (сидеть)

peşte – peşti

şobolan – крыса

bâtlan – цапля

biban – окунь

cârtiţă – крот

FAMILII DE CUVINTE:

a se hrăni – hrană

apă – acvatic

a ierna – iarnă

SINONIME:

a trăi – a vieţui

se găsesc – se află – sunt

ANTONIME:


COMPARĂ!

a se adapta – адаптироваться

dropie – дрофа

caras – карась

ştiucă – щука

somn – сом

crap – карп

COCOSTÂRC

PIŢIGOI

GÂSCĂ

GÂŞTE

ALBINĂ

APICULTOR

MIERE

- 27 -

REŢINE!

A N I M A L E

SĂLBATICE

DOMESTICE

căprioară, căprioare

vulpe, vulpi

lup, lupi

mistreţ, mistreţi ...

cal, cai iepure, iepuri

vacă, vaci găină, găini

oaie, oi curcă, curci

porc, porci câine, câini ...


sedentare

păsări migratoare

…

s…

animale d...

…

…

faună bogată

...

insecte

hibernează ...

...

graur

păsări ...

călătoare …

...

animale ...

de stepă cocorul

M E D I I D E V I A Ţ Ă

În păduri, pe malurile râurilor sunt şerpi, şopârle ş.a. care distrug ţânţari, fluturi de noapte, gândaci etc. În Moldova sunt peste 15 mii de specii de animale. Cele mai multe sunt în păduri. În păduri s-a adaptat şi fazanul.

Iarna hibernează: bursucul, ariciul, şerpii, insectele. Păsările călătoare pleacă în ţărilre calde: privighetoarea, rândunica, cucul, pupăza. Dar nu şi piţigoiul, ciocănitoarea, cioara, fazanul... Ele iernează la noi.

Fauna bazinelor acvatice este variată: şobolanul de apă, vidra; raţa şi gâsca sălbatică, bâtlanul.

- 28 -

ANIMALELE ADUC FOLOASE OMULUI:

VACA ? PORCUL PĂSĂRILE ALBINELE

… ... carne … …

carne ... slănină carne polen

piele ... păr pene, fulgi ceară

... piele puf propolis

Păsările se hrănesc cu boabe de grâu, de porumb/ păpuşoi ş.a. Animalele mănâncă iarbă, fân ş.a.

EXERCIŢII DIN MANUAL, pag. 115, 117.

TEME: cuvintele noi, informaţii-rezumat, comentarea situaţiei din tabel (la alegere): punctul A sau

punctul B.

Scrie opinia personală. Poţi scrie şi în limba rusă.

SITUAŢIE CE FACI TU? (4-5 propoziţii)

ESTE IARNĂ. ESTE MULTĂ

ZĂPADĂ. E GER. DAR ÎN PĂDURE

SUNT MULTE ANIMALE. GĂSESC

CU GREU HRANĂ. CE FACI TU?

A.__________________________________________________

____________________________________________________

____________________________________________________

____________________________________________________

____________________________________________________

____________________________________________________

____________________________________________________

____________________________________________________

____________________________________________________

TU AI AUZIT CUM VECINII TĂI

VORBEAU DESPRE VULPI. EI

VROIAU SĂ VÂNEZE O VULPE.

VECINUL VREA O CĂCIULĂ DIN

BLANĂ DE VULPE PENTRU

SOŢIA SA. CE FACI TU?

B.__________________________________________________

____________________________________________________

____________________________________________________

____________________________________________________

____________________________________________________

____________________________________________________

____________________________________________________

____________________________________________________

____________________________________________________

____________________________________________________

- 29 -

E V A L U A R E

Scrie!

în limba rusă – 9 p. în limba română – 10 p. Propoziţii – 10 p.

fân _________________

a întrebuinţa __________

alimentaţie ___________

odolean ______________

pericol ______________

ghindă ______________

a ocupa ______________

a hiberna _____________

(păsări) răpitoare

____________________

Удод _______________

Холм _______________

Интерьер ____________

Выращивать _________

знать _______________

морозилник __________

осадки ______________

рыба ________________

крыса _______________

сирень ______________

ţară: ________________

grădină:______________

coacăză: _____________

sedentare: ____________

stejar: _______________

____________________

Total tabel: 29 p.

5. Scrie îmbinări de cuvinte, câte una cu fiecare cuvânt. 6 p.

…

relief …

…

…

plante …

…

…

arbori …

…

…

condiţii …

…

…

mal …

…

…

râu …

…

_______________________________________________________________________________________

_______________________________________________________________________________________

_______________________________________________________________________________________

_______________________________________________________________________________________

_______________________________________________________________________________________

6. Completează. 4 p.

a. Parcurile din oraşul Chişinău sunt (cum?)___________________ , ... __________________. b. Îmi place

aroma (a cui?) ... __________________ . c. Îmi plac fructele (care?): ______________________ .

d. În clasă avem multe (ce?) ..._______________ .

7. Scrie câte 3 denumiri de ierburi, copaci, arbuşti. 9 p.

IERBURI • ?

COPACI/

ARBORI

• ?

ARBUŞTI • ?

- 30 -

8. Răspunde la întrebări. 4 p.

8.1. Cum este stejarul? ____________________________________________________________

8.2. Ce se face din lemnul de stejar? __________________________________________________

_______________________________________________________________________________

8.3. Ce mănâncă veveriţele? ________________________________________________________

_______________________________________________________________________________

8.4. Cine mănâncă ghinzi? _________________________________________________________

_______________________________________________________________________________

9. Tradu. 4 p.

9.1. Папа посадил две яблони. _____________________________________________________

_____________________________________________________________________________

9.2. Этот пьерсик красивый и вкусный. _____________________________________________

_____________________________________________________________________________

9.3. Мама купила 2 килограмма черешни. ___________________________________________

_______________________________________________________________________________

9.4. Возле нашего дома растет большой абрикос._____________________________________

_______________________________________________________________________________

10. Scrie în tabel ce folos aduc omului: 16 p.

CAPRA ALBINELE PORCUL GÂŞTELE

… … … …

În total: 72 de puncte

Notele: „10” – 71-72 p.; „9” – 67-70 p.; „8” – 62-66 p.; „7” – 55-61 p.; „6” – 46-54 p.; „5” – 35-45 p.;

„4” – 24-34 p.; „3” – 13-23 p.; „2” – 6-12 p.; „1” – 1-5 p.

11. Comentează situaţia din tabel. Poţi scrie şi în limba rusă.

CITEŞTE TEXTUL. CINE ARE DREPTATE? SCRIE ÎN 5 PROPOZIŢII. POŢI SĂ SCRII ŞI ÎN LIMBA

RUSĂ. (КTO ПОСТУПИЛ ПРАВИЛЬНО В ЭТОЙ СИТУАЦИИ? ОБЪЯСНИ СВОЮ ТОЧКУ ЗРЕНИЯ.)

Bine sau rău

Odată Petrică şi Nicu au găsit pe drum doi arici. Petrică şi-a luat un arici şi Nicu şi-a luat un arici. S-au

dus acasă foarte bucuroşi.

Peste câteva zile se întâlnesc băieţii şi încep să se laude (хвастаться) cine dintre ei este mai grijuliu

(заботливый). Petrică spune:

– Eu hrănesc ariciul cu lapte. I-am făcut şi un pat moale.

Dar Nicu spune:

– Eu i-am dat ariciului două mere şi l-am dus în pădure.

Scrie aici!

_______________________________________________________________________________________

_______________________________________________________________________________________

_______________________________________________________________________________________

_______________________________________________________________________________________

_______________________________________________________________________________________

_______________________________________________________________________________________

_______________________________________________________________________________________

_______________________________________________________________________________________

- 31 -

DICŢIONAR ROMÂN – RUS

LIMBA ROMÂNĂ LIMBA RUSĂ LIMBA ROMÂNĂ LIMBA RUSĂ

A

abundent

un ac, două ace

a se adapta

a aduce

un alun, doi aluni

o alună, două alune

aproape

un arbore, doi arbori

un arbust, doi arbuşti

un arţar, doi arţari

aspru

B

blând, blânzi

o bufniţă, două bufniţe

un bursuc, doi bursuci

C

cald, călduros

carne

carnivor

o căprioară,

două căprioare

a cădea

cărbune

ceară

un cerb, doi cerbi

o ciocănitoare,

două ciocănitori

o câmpie, două câmpii

o coajă, două coji

un cocoş-de-pădure,

doi cocoşi-de-pădure

a se comporta

confortabil

un con, două conuri

congelat

o condiţie, două condiţii

un conifer, două conifere

un copac, doi copaci

un corn, doi corni

un coş, două coşuri

o creangă, două crengi

a creşte

a cuprinde

a curge

обильно

игла (-ы)

адаптироваться

приносить, привозить

лесной орех (дерево)

лесной орех (плод)

близко, почти

дерево (-ья)

кустарник (-и)

клен (-ы)

суров, суровый

ласковый (-ые)

сова (-ы)

барсук (-и)

теплый, тепло

мясо

плотоядный

косуля (-и)

падать

уголь

воск

олень (-и)

дятел (-ы)

равнина, степь

кора, скорлупа

глухарь (-и)

вести себя

удобный, удобно,

уютно

шишкa (-и)

замороженный

условиe (-ия)

хвойнoе (-ыя)


кизил

корзина (-ы)

ветка (-и)

расти

охватить, обнять

протекать

D

dăunător,

dăunători

de aceea

un deal, două dealuri

des

un depozit,

două depozite

a depozita

o dulceaţă,

două dulceţuri

E

erbivor

a se evapora

F

fabricat

în fiecare zi

un fier, două fiare

un fân, două fânuri

un fluture, doi fluturi

o foaie, două foi

foioase

folositor

un frasin, doi frasini

o frunză,două frunze

frunziş

G

a se găsi

o ghindă, două ghinzi

un gândac, doi gândaci

un greier, doi greieri

gros, groasă

H

hrană

o hârtie, două hârtii

I

o iarbă, două ierburi

erbivor

o insectă, două

insecte

Î

înalt, înalţi

înălţime

a (se) întâlni

întuneric

a întrebuinţa

вредный, вредно,

вредители

по этому

холм (-ы)

часто, густо, густой

хранилище (-а)

помещать в склад

варенье

травоядный

испариться

сделан, произведен

каждый день

железо

сено

бабочка (-и)

лист (-ья)

лиственные

полезный, полезно

ясень (-и)

лист (-ья)

листва

находиться

желудь (-и)

жук (-и)

кузнечик (-и)

толстый, толстая

еда

бумага (-и)

трава (-ы)

травоядный

насекомое (-ые)

высокий

высота

встретить (-ся)

темно, темнота

употреблять

- 32 -

LIMBA ROMÂNĂ LIMBA RUSĂ LIMBA ROMÂNĂ LIMBA RUSĂ

J

un jder, doi jderi

L

un lemn, două lemne

un locuitor, doi locuitori

un lup, doi lupi

M

un mal, două maluri

un măceş, doi măceşi

un mesteacăn,

doi mesteceni

mixt

mlăştinos

N

necesar

negară

o ninsoare, două ninsori

un nufăr, doi nuferi

O

a ocupa

odolean

oxigen

P

o pană – două pene

un păducel, doi păducei

o păpădie, două păpădii

pătlagină

păşune

pericol

piele

a pierde

o plantă, două plante

un plămân, doi plămâni

un plop, plopi

o ploaie, două ploi

ploios, ploioasă

un pom, doi pomi

(păsări de) pradă

un porumbar,

doi porumbari

precipitaţii

o prepeliţă,

două prepeliţe

proaspăt

a produce

o pupăză, două pupeze

куница (-ы)

дерево, древесина

житель (-и)

волк (-и)

берег (-а)

шиповник (-и)

береза (-ы)

смешанный

болотистый

нужный, необходимый

пырей

снегопад (-ы)

водяная (-ые) лилия(-и)

занимать

валериана

кислород

перo (-ья)

боярышник (-и)

одуванчик (-и)

подорожник (-и)

пастбище (-а)

опасность (-и)

кожа

терять, потерять

растение (-ия)

легкое, легкие

тополь (-я)

дождь (-и)

дождливый, дождливо


хищный (-ые)

тёрн

осадки

перепел

свежий

производить

удод

R

ramificat

o rădăcină, două rădăcini

un râu, două râuri

S

un salcâm, doi salcâmi

a salva

o salvie, două salvii

slănină

un sol, două soluri

un spaţiu, două spaţii

o specie, două specii

o stea, două stele

un stejar, doi stejari

a străbate

o suprafaţă,

două suprafeţe

a supravieţui

a seca

secetă

(lumină) solar (-ă)

Ş

un şarpe, doi şerpi

o şopârlă, două şopârle

T

a tăia

timp

un trunchi,

două trunchiuri

Ţ

o ţară, două ţări

U

uimitor

o umbră, două umbre

umed, ud

un urs, doi urşi

uscat

a se usca

V

un vapor, două vapoare

o vară, două veri

o vulpe, două vulpi

o viaţă, două vieţi

verde

o vieţuitoare,

două vieţuitori

Z

o zambilă, două zambile

ветвистый

корень (-и)

река (-и)

акация (-и)

спасать

шалфей

сало

почва

пространство

вид

звезда (-ы)

дуб (-ы)

проходить

площадь (-и)

выживать

высыхать

засуха

солнечный

змея (-и)

ящерица (-ы)

резать, срезать

время, погода

ствол (-ы)

страна (-ы)

удивительно

тень (-и)

влажный, влажно

медведь (-и)

суша, сухой

высыхать, сушиться

пароход (-ы)

лето

лиса (-ы)

жизнь (-и)

зеленый

живое существо

гиацинт (-ы)

Documents

TAMARA CAZACU · 2017. 6. 24. · lucrul cu textul / informaţia, sursa, verificarea înţelegerii globale, explor area textului, compararea informaţiilor/ abordărilor câtorva