Suport Metodologic Psih-Med

8/20/2019 Suport Metodologic Psih-Med.

http://slidepdf.com/reader/full/suport-metodologic-psih-med 1/30

Ministerul Sănătăţii al Republicii Moldova

Universitatea de Stat de Medicină şi Farmacie „N. Testemiţanu”Catedra si!iatrie" Narcolo#ie şi si!olo#ie Medicală

A. Nacu" $!. Cărăuşu

SU%RT M&T%'%(%$)C

la seminariile aplicative la si!olo#ia Medicală pentru studenţii*acultăţii Medicină #enerală

Pag | 1



C+),)N-U //0

Aprobat de Consiliul Metodic Central al USMF “ Nicolae Testemiţanu ” din 2006, procesulerbal nr! !

"ecen#en$i %

Al! &acu, pro'esor uniersitar al Catedrei Psi(iatrie )i &arcologie F!P!M! USMF “ NicolaeTestemiţanu ”, doctor (abilitat *n )tiin$e +edicale, acade+ician!

C! Pali(oici, con'eren$iar uniersitar, Catedra Psi(iatrie, &arcologie )i Psi(ologie Medical a F!P!M!USMF “ Nicolae Testemiţanu ”, doctor *n )tiin$e +edicale!

Actual+ente psi(ologia +edical, prin obiectiele )i +odalit$ile sale de cercetare, o'er posibilitateaunei +ai bune preci#ri )i aprecieri ale tulburrilor psi(ice din eolu$ia unui proces de *+bolnire, 'aptat-t de necesar di'eren$ierii actului terapeutic )i a +odalit$ilor de asisten$ +edical proiectat co+petent,a+bian$ )i 'actorii ce *ntre$in riscurile *+bolnirii!

Progra+ul cursului de psi(ologie +edical este alctuit *n corespundere cu planul de *n$+-nt al

Uniersit$ii de Stat de Medicin )i Far+acie .&! /este+i$eanu. din "epublica Moldoa! Potriit acestui plan, cursul de psi(ologie +edical este predat la 'acultatea de +edicin general *n ur+torul olu+%6 ore, dintre care 10 ore cursuri )i 26 ore lucrri practice, la care se a acorda o aten$ie deosebitea+enului clinic al pacien$ilor )i *nsu)irii +etodicilor de ea+inare psi(ologic!3ste destinat studen$ilor!

Pag | 2



&(12%R1R& M&T%')C1Tema3 si!olo#ia medicală 4 scop" obiective" istoria acestei discipline. si!olo#ia medicală av5rstelor.Scopul seminarului3

4nsu)irea scopului, atribu$iilor esen$iale, obiectului de studiu )i obiectielor, istoriei acestei discipline,rela$iilor actuale )i de perspecti, psi(ologia persoanei, de#oltarea ei ontogenetic! %biectiveleoperaţionale3

a) 5storia de#oltrii, obiectiele de ba#, rela$ii actuale )i de perspecti a psi(ologiei+edicale

b) "ela$iile psi(ologiei +edicale cu alte disciplinec) Psi(ologia persoanei, co+ponentele structurale ale personalit$iid) e#oltarea ontogenetic a personalit$ii, dina+ica personalit$ii, concep$ii priind

tipologiile personalit$iie7 Psi(ologia +edical a -rstelor

'eprinderi practice33aluarea co+ponentelor structurale ale personalit$ii, pre#entarea bolnailor )i discu$ie asupra ca#urilor

clinice!Materiale la temă3

Isensee 189: Herman Lotze 18:2Schilder 1;29

Ernst Kretschmer Balint

Stoller "od<er =uria

Psihologia medicală deţine două atribuţii esenţiale:

1) particip la 'or+ularea diagnosticului )i2) particip, prin +etode proprii, la actul psi(oterapeutic!

biectul de studiu

> Psi(ologia bolnauluibiecti!ele

> Psi(icul u+an> "ela$iile indiidului cu a+bian$a, 'a+ilia )i personalul +edicosanitar > "eac$iile subiectului *n 'a$a di'eritelor situa$ii sau persoane> "ela$ia +edic pacient> Proble+atica organi#rii psi(ologice a institu$iilor sanitare> Proble+a snt$ii +entale> Adaptarea indiidului *n )coal, pro'esie, 'a+ilie> Aspecte speciale priind psi(opatologia copilriei, adolescen$ei )i a senescen$ei> "eac$ia psi(ic a bolnaului 'a$ de agresiunea so+atic )i ? sau psi(ic

si!olo#ia medicală a v5rstelor. Stadiile:

> Stadiul oral" 01,: ani!> Stadiul anal" 1,: ani!> Stadiul genitali taţii in#antile @ ani!> Stadial de latenţă a se$ualităţii in#antile" 8 11 ani!> Stadiul%ubertăţii &i adolescenţei" 12 1; ani,> Stadiul tinereţii adulte" 20 9 ani!> Stadiul !'rstei adulte" 9 99 ani!> Stadiul vârstei maturităţii" de la 9: anirimul stadiu este cel oral6 percep$ile )i actiit$ile sunt centrate pe gur a +-nca, a +u)ca, a striga7!

Pri+a reu)it social a indiidului este acceptarea *ndeprtrii te+porare a +a+ei pentru c a dob-ndit*ncredere! Cronologic acest stadiu corespunde -rstei de 0 1,: ani!

Sarcina +a<or a 'a#ei este reali#area ec(ilibrului (o+eostatic cu +ediul! Copiii con)tienti#ea#Pag |



tulbure *ngri<itorul, dar treptat *ncepe scanarea co+parati, co+pararea a ceea ce este )i ceea ce nu este+a+a! Se notea# anietate 'a$ de strini, care i+olic curio#itate )i 'ric 'recen$ +ai+ *n <ur de 8luni7!*ncrederea social este de+onstrat prin u)urin$a ali+entrii, pro'un#i+ea so+nului, relaareaintestinal! Copilul este dependent de constan$a eperien$elor o'erite de *ngri<itor! Apari$ia denti$iei )i a

posibilit$ii de a +u)ca, *n lunile @12, 'ace copilul s treac de la Ba pri+i la a lua.! *n$rcarea conduce laBnostalgia dup paradisul pierdut.! 3ste i+presionant reciprocitatea )i co+ple+entaris+ul perec(ii+a+ copil, *ngri<itorii +-nio)i, narcisici, 'rustra$i, produc adesea copii +-nio)i, solicitan$i! =a sugar,corpul este sesi#at tot at-t de strin ca )i celelalte obiecte! /i+p de +ai +ulte luni, o bun parte din el nueste recunoscut ca 'iind Bpropriu. o +-n poate 'i dus la cealalt sau la gur, ca )i un oricare altobiect7! &eoia de actiitate bucal trebuie s 'ie satis'cut! Cei care nu au 'ost obliga$i la un eerci$iusu'icient al gurii, se obser o tendin$ de supt )i de a +u)ca! =a 'rustra$ia de actiitate oral Abra(a+7 sede#olta tendin$a de a suge degetul, ulterior *nclina$ia ctre 'u+at, ctre +estecatul gu+ei, ctre c-ntatdintrun instru+ent de su'lat sau din gur, poate ctre plrgit sau oratorie! ob-ndirea unit$ii 3u luise 'ace treptat, sub presiunea unitar a 'a+iliei, societ$ii prin priilegii, responsabilit$i, sub in'luen$ali+ba<ului, actiit$ii )i identi'icrii!

Ur+ea# stadiul anal6 indiidul *)i stp-ne)te s'incterele, +u)c(ii, +i)crile este un stadiu deautono+ie ! Corespunde -rstei de 1,: ani! *nceputul 'a#ei este +arcat de loco+o$ia ertical copilulare o nou perspecti precu+ )i o dispo#i$ie de *nc-ntare elation7! Ma+a este 'olosit ca Bba# de re'ugiu.!

Anietatea caracteristic este cea de separare! Copilul este +ai con)tient de separarea 'i#ic, ceea ce *idi+inuea# dispo#i$ia de *nc-ntare! Copilul *ncearc s astupe golul dintre el )i +a+ ceea ce se obserconcret *n aducerea de obiecte +a+ei! 3'orturile +a+ei de a a<uta copilul nu sunt percepute *ntotdeauna caa<utor, sunt tipice Bcri#ele. #go+otoase ale copilului! Maturi#area +uscular pregte)te scena pentru B a te$ine.! Copilul, i+it-ndu)i prin$ii, *)i atribuie caracteristici ale adul$ilor, ceea ce1 B*+pinge. spre+aturi#are el a<unge s ad prin Boc(ii prin$ilor.! D +are i+portan$ o are, de aceaa, +odul *n carecopilul este apreciat de ctre adul$i )i prin$i, +od care nu are oie s 'ie caricatural!

(aracteristicile %sihologice #undamentale ale g'ndirii co%ilului )*ean Piaget+:

1. realis+ul con'u#ia dintre 'i#ic )i psi(ic, dintre lu+ea interioar &i ceaeterioar72. ani+is+ul credin$a, c obiectele ne*nsu'le$ite sunt ii adic, au si+$ire )i

inten$ii73. arti'icialul orice lucru este 'cut de cinea, inclusi, copiii sar putea 'atedin Bcarne de +celrie.79! <usti$ie i+inent credin$a, c pedeapsa pentru 'apte rele este ineitabil7!Copilul este +ai capabil s 'ac 'a$ absen$ei +a+ei )i s rela$ione#e cu substitute +aterne!Copilul poate s *nceap s se si+t con'ortabil *n absen$a +a+ei, pentru c )tie, c +a+a se a*ntoarce!

Ur+ea# stadiul #enitalităţii in*antile. Se dob-nde)te ini$iati prin alegerea scopurilor )i perseeren$!Corespunde -rstei de @ ani! e#oltarea o+ului *n ace)ti ani este caracteri#at prin deplasarea aten$iei dela percep$ia corporal spre dob-ndirea prestigiului )i a puterii! Copilul dore)te s 'ie aplaudat! 3lur+re)te posesiunea sau proprietatea asupra obiectelor! escoperind c tatl poate 'i obstacol *n

calea dragostei sale pentru +a+, oscil-nd *ntre dragoste )i ur pentru acest obstacol, cu senti+entulconsecuti de tea+ de pedeaps se de#olt la biat, dup Freud, un ,com%le$ edi%- de esen$libidinal! =a 'eti$e sar de#olta, corespun#tor ,com%le$ul Electre.// eci, copilul dore)te s secstoreasc cu printele de se opus )i, *n acela)i ti+p, s se descotoroceasc de printele de acela)i se!Eino$ia poate s apar *n legtur cu scopurile g-ndite! 3ste pre#ent dorin$a de a i+ita lu+ea adult,c-t )i rialitatea *ntre 'ra$i!

Al patrulea stadiu este cel de latenţă a se7ualităţii in*antile" caracteri#at prin industrie co+peten$, pricepere, *nde+-nare7 o adaptare la lu+ea instru+entelor, care per+ite s dep)easc senti+entul dein'erioritate! Copilul este preocupat s construiasc, s cree#e, s *n'ptuiasc! Pri+e)te instruiresiste+atic, precu+ )i 'unda+entele te(nologiei! *ncepe s *n$eleag rela$iile )i clasi'icrilor parte ? *ntreg!Copilul este capabil s asu+e punctul de edere al altcuia! Poate consera nu+rul, lungi+ea, greutatea )iolu+ul! Copiii sunt capabili de +ai +ult *n$are, 'unc$ionare independent )i sociali#are, de#oltarea

prieteniilor! Pulsiunile seuale sunt canali#ate ctre scopuri +ai acceptabile social )coala )i sporturile7! Se'or+ea# Superego ui una din cele trei structuri ale +in$ii, rspun#toare de de#oltarea etic )i +oral,Pag | 9



inclu#-nd con)tiin$a! Corespunde -rstei de 8 11 ani!Al cincilea stadiu corespunde pubert$ii )i adolescen$ei 8*a9a #enitală:" perioad *n care indiidul ia

cuno)tin$ de identitatea sa personal ! Corespunde -rstei de la 1112 1; ani! Se de#olt identitatea degrup cei de aceea)i -rst7! 3i sunt capabil s g-ndeasc despre g-ndurile cuia, s 'oloseasc dousiste+e de re'erin$ )i s *n$eleag conceptul de probabilitate! Aceast perioad se caracteristi#ea#

prin rapiditatea trans'or+rilor, pe pri+ plan st-nd +aturitatea seual! Acest proces este acti, dina+ic,adesea +arcat de stri con'lictuale, de tensiune etc! 3ste un aderat +o+ent de cri#, de rscruce *n ia$aindiidului, *n care co+porta+entul poate 'i perturbat! Eric0son orbe)te de o .cri# de identitate., ce poateapare *n unele ca#uri! Practica de+onstrea# relatia 'recen$ a unor conduite aberante, c(iar antisociale ca%agabonda<ul, i+pulsuri spre clepto+anie, tentatie de suicid, dar )i al reac$iilor isterice, (ipocondriei,sindroa+elor anioase )i 'obice, (iperine#iilor )i so+na+bulis+ului! ideilor dis+or'o'obice )idis+or'o+anieG7 cu anoreie +ental! Prin$ii sunt un .+odel. pentru copii )i *n irtutea ini$iatiei sau asugestiei de .prestigiu. ei ur+ea# sau nu ee+plul! =a pubertate reine pe pri+ul plan sesi#area )icon)tiin$a propriului corp! Adolescentul *)i pune proble+e priind statutul su social, )i, *n pri+ul r-nd,rela$iile cu seul opus! Adolescentul *)i caut un nou Beu. )i anu+ite Bde'ecte. de co+porta+ent pot 'i*n$elese prin dorin$a de a se i+pune, de a prea c pre#int Bcea.! Procesul este +ai si+plu atunci c-ndadolescentul are la *nde+-n un obiect clar )i aloros de identi'icare! BAcceptabilitatea social. depinde )i deaparen$e 'i#ic, +ai *nse+nat pentru 'ete! *n'ru+use$area 3ului este reali#at, *n +are +sur, cu

a<utorul *+brc+intei! Se *ntresc interesele sociale )i pro'esionale, se *+bog$e)te ia$a a'ecti, aparedorin$a de libertate )i de independen$! Se diersi'ic inteligen$a, se preci#ea# aptitudinile particulare!Adolescen$a este o perioad Bro+antic. dar )i dra+atic a ie$ii, critic, contradictorie!

Al şaselea stadiu este stadiul tinereţii adulte6 indiidul intr *n raporturi inti+e cu altul prietenie,lupt, sc(i+b intelectual cu un +aestru, unire seual7! Capacitatea de inti+itate este caracteristic acestuistadiu dac nu este atins, *nt-lni+ senti+entul singurt$ii7! Corespunde -rstei de 20 9 ani!

Stadiul ur+tor este v5rsta adultă6 -rsta productiit$ii, a creatiit$ii, a generatiit$ii indiiduldeine tat, cu rspunderi pentru altul7, *n ca# contrar gsi+ +ani'estri de stagnare7! Corespunde -rstei de9 99 ani!

Ultimul stadiu este v5rsta maturităţii4 caracteri#at prin integrarea 3u lui dac acest stadiu nueste atins, apare disperarea7! *ncep-nd de pe la 98 ani au loc Bac(i#i$ii negatieH% pierderi econo+ice )i

corporale irecuperabile pierderi de prin$i )i de prieteni c-teodat sc(i+bri de pro'esie )i de do+iciliu!5ndiidul deine +ai introspecti, +ai 'ilantrop, deseori se si+te singur, sau pre'er diertis+ente, ia$arural! Caracterul critic al cli+acteriului este +ai accentuat la seul 'e+inin, unde +odi'icrile pe plan'i#iologic sunt +ai rapide )i asincrone! ar libidoul poate 'i crescut la *nceputul +enopau#ei *n orice ca#,interesul )i actiitatea seual dep)esc cu +ult, *n ti+p, *ncetarea perioadei de 'ertilitate! /ulburrilesubiectie la 'e+ei se pre#int prin tulburri de so+n, labilitate e+o$ional, irascibilitate, reac$iianioase, (ipocondriace, isterice, 'obice, obsesionale! Menopau#a este un +o+ent 'aorabil al declan)rii

psi(o#elor +aniacale adesea cu con$inut erotic7, dar +ai ales, a celor depresie, precu+ )i a di'eritelor 'or+e de deliruri cronice! Alturi de se+ne de de'i+ini#are , se iesc cele de +asculini#are! Sunt'recente tulburrile de caracter negatiis+, reendicri7! 1eno%auza este +ai pu$in dra+atic la 'e+eilede la $ar, la cele ec(ilibrate psi(ic pentru 'e+eile la care ia$a erotic na *nse+nat Baul. eisten$ei lor

+ai accentuat la 'e+eile singure celibatare, due, dior$ate, abandonate, 'r copii7 )i neasigurate din punct de edere +aterial! Adesea se alterea# sau se agraea# rela$iile con<ugale! Cri#a 'a+ilial poate 'iatenuat sau agraat prin rela$iile cu copiii )i celelalte rude! Prietenia, dragostea pentru ani+ale,

pro'esiunea )i deota+entul social, constituie adesea +odalit$i pentru caren$a a'ecti! 2ndro%auza senti+entul pierderii energiei, ini$iatiei, interesului pentru +unc 'a#e +elancolice cu g-nduri desinucidere7 )i 'a#e paranoide, tendin$e rarisi+e (o+oseuale )i incestuoase, *nclina$ia spre +asturba$ie,senti+ente de inidie )i gelo#ie pentru proprii copii oricu+ o deplasare a do+inantei!

Metode de evaluare1. control preenti interogarea 'iecrui student la *nceputul lec$iei practice!2. control curent ealuarea personalit$ii u+ane, psi(icului u+an, rela$iilor

bolnaului cu a+bian$a, 'a+ilia )i personalul +edicosanitar )i reac$iilesubiectului *n 'a$a di'eritelor situa$ii sau persoane3. control 'inal *nsu)irea adaptrii indiidului *n )coal, pro'esie, 'a+ilie,aspecte speciale priind psi(opatologia copilriei, adolescen$ei )i a

Pag | :



senescen$ei )i reac$ia psi(ic a bolnaului 'a$ de agresiunea so+atic )i ?sau psi(ic

urata se+inarului 9 ore!(iteratura

1. Stelian "-nda)u! Curs de psi(ologie +edical! Clu<&apoca, 1;;@!2. 5a+andescu 5oan Iradu! Manual de psi(ologie +edical! Iucure)ti, 1;;:!3. &!Dprea, M!"eenco, &!Cos+oici, E!Parasc(i, E!C(iri$a! Psi(ologie general )i +edical!

C(i)inu, 1;;!4. A! At(anasiu! 3le+ente de psi(ologie +edical! Iucure)ti, 1;8!5. S! Freud! 5ntroducere *n psi(anali#!Prelegeri de psi(anali#!Psi(opatologia ie$ii cotidiene! 3dit!idactic )i pedagogic! Iucure)ti , 1;80!6. J! 5onescu! 5ntroducere *n psi(ologia +edical! 3dit! Ktiin$i'ic, Iucure)ti , 1;@!

Pag | 6



Lean Piaget! Psi(ologia inteligen$ei! 3dit! Ktiin$i'ic, Iucure)ti ,1;6:!&(12%R1R& M&T%')C1

Tema3 Sănătatea" esenţa sănătăţii mentale. 2oala şi reacţia psi!olo#ică. robleme psi!olo#iceale bolnavilor cu di*erite a*ecţiuni. Medicina psi!osomatică.Scopul seminarului3

*nsu)irea conceptului de sntate )i nor+alitate, criteriile snt$ii +entale, rolul 'actorilor psi(ologici *n cadrul bolii, reac$iile psi(ologice legate de boal )i co+porta+entul *n boal, aspecte psi(ologice ale bolnailor cu di'erite a'ec$iuni %biectivele operaţionale3

a) Conceptul de sntate )i nor+alitate!b) "olul 'actorilor psi(ologici *n cadrul bolii, reac$ia psi(ologic legat de boal,

co+porta+entul *n boal!c) Criteriile snt$ii +entale, proble+a +odelului de boal, i+portan$a con'lictului

psi(ologic *n declan)area +aladiilor!d) Aspecte psi(ologice ale bolnaului cu di'erite a'ec$iunie7 Medicina psi(oso+atic, bolile psi(oso+atice esen$iale

'eprinderi practice33aluarea conceptului de sntate )i nor+alitate, pre#entarea bolnailor )i discu$ie asupra ca#urilor

clinice! Materiale la temă3Starea de sănătate im%lică următoarele:

1. o coneiune dintre di'eritele tendin$e, 'unc$ii )i trsturi, care stau la ba#a psi(icului2. o coneiune dintre psi(ic )i so+atic3. o coneiune dintre personalitate )i societate

Persoana sănătoasă su#lete&te %resu%une cel %uţin două trăsături:

1. Senti+entul strii de bine, lini)te )i pace interioar, condi$ia o+ului sntos presupun-nd*n pri+ul r-nd o stabilitate e+o$ional

2. "ela$ii nor+ale cu se+enii )i societatea! Aceasta presupune, *n pri+ul r-nd, o <ust con)tiin$a alorii sale!

Starea de sntate este aceea, care per+ite libera des')urare a eolu$iei stagnarea care nu e tot una curepaosul7 este ea *ns)i o stare +orbid! D adaptare reu)it nu este aceea, care asigur supraie$uirea sau buna 'unc$ionare a organelor ci aceea, care nu st-n<ene)te eolu$ia, des')urarea persoanei! D+ul nor+al eun Bo+ de *n$eles”, cu care conie$uirea nu e nu+ai cu putin$, ci c(iar plcut! D+ul este cu at-t +aisntos, cu c-t *)i si+te +ai pu$in 'unc$ion-nd organis+ul! =a ace)ti subiec$i se obser acord *ntre idei,*ntre g-nd )i 'apt!

&senţa sănătăţii mentale.5n +od ideal, oa+enii snto)i au%> Capacitatea de a iubi )i de a 'i iubi$i!> Puterea de a accepta sc(i+barea )i nesiguran$a 'r tea+!> Un dar de a risca deliberat de a se debarasa de obsesia celor +ai groa#nice scenarii

inter+inabile!> "e#ere de bucurii de ia$ spontan )i o s'er larg de rspunsuri e+o$ionale!> Contact e'icient cu realitatea!> D i+agina$ie bogat!> Un grad de autocunoa)tere!> Puterea de a spune Ba+ gre)it. )i de a *n$a din eperien$!> Un senti+ent satis'ctor de siguran$ )i de aparen$ *n cadrul societ$ii!> Capacitatea de a satis'ace cererile grupului!> =ibertatea propriei epri+ri a)a cu+ o dore)te!> Capacitatea de a *+plini dorin$ele trupe)ti ale sale )i ale altora!> Un si+$ al u+orului!

Ioala nu este cea despr$it de organis+, ci o +odalitate reac$ional a organis+ului, *n raport cu ac$iunea

unui agent! Drice agent perturbator se adresea# *ntregului organis+, c(iar dac +ani'estarea bolii estePag | @



local! Ioala care apare *n sectorul psi(ic are rsunet isceral, iar boala aparent Bstrict so+atic” arei+plica$ii psi(ice! D+ul Brspunde” *n totalitate! B Nu e$istă boli3 ci bolna!i.3 ,nu e$istă boli 4n a#ara

bolna!ului”!3ste gre)it obiceiul unor +edici de a cuta s *nbu)e anietatea *nte+eiat a bolnaului printroco+portare aspr data 1, etc!7!

Stresorii !ieţii3 care %ot să %receadă o tulburare %sihosomatică:

1. ecesul so$ului? so$iei!2. ior$!3. ecesul unui +e+bru apropiat al 'a+iliei!4. Separare +arital!5. "nire sau boal personal seer!6. Pierderea sericiului!7. Conda+nare la deten$ie!8. ecesul unui prieten apropiat!9. Sarcina!10. "ea<ustare la a'aceri!

rincipalele puncte din istoria individuală care ar trebui să *ie e7plorate

constitu$ie ereditar

trau+atis+e obstetricale, boli ale copilriei accidente 'i#ice sau trau+atice din copilrie accidente a'ectie din copilrie cli+at a'ecti 'a+ilial trsturi speci'ice ale prin$ilor )i ale antura<ului trau+atis+e 'i#ice ulterioare rela$ii interpersonale )i pro'esionale ulterioare!

Medicina psi!osomatică

1ens agitat molem )mintea %une 4n mi&care cor%ul+3 5ergilius/

6landers 7unbar 6ranz 2le$ander

S/ 8ol##Stanle9 (obb

P/ 1art9

Medicina psi(oso+atic se ocup cu rela$ia dintre 'actorii psi(ologici )i cei 'i#iologici *n cau#area sau*ntre$inerea strilor de boal! 3a este o continuare a psi(anali#ei )i *)i propune s introduc *n +edicin o+ulca persoan! Medicina psi(oso+atic a studiat +ai *nt-i rsunetul patologic al strilor a'ectie! Sa ad+is, c alegereaorganului sau a 'unc$iei depinde de e+o$ia *n cau# as'el, agresiunea )i +-nia, repri+ate, prooac o starede ecita$ie a siste+ului +uscular )i circulator )i o (iper'unc$ie a glandelor tiroid )i suprarenal nor+al

i+plicate *n accesele de +-nie7 de aici, apari$ia unor contrac$ii +usculare +ai +ult sau +ai pu$in dureroase, palpita$ii cardiace, (ipertensiune, iritabilitate, (iperglice+ie! ac, di+potri, indiidul *ncearc s re#olesitua$ia nu prin atac ci printro reac$ie de c(e+are *n a<utor, organele care dein cele +ai sensibile suntacelea, care concur la 'unc$iile de ac(i#i$ie, de *ntre$inere )i de trans+itere a ie$ii, adic organele digestie,respiratorii )i seuale! Ae+ atunci spas+e )i dureri digestie, reac$ii dispropor$ionate de 'oa+e, ulcera$iidigestie, oboseal, cri#e de ast+, i+poten$ )i 'rigiditate!

Drice stres prelungit poate s cau#e#e +odi'icri 'i#iologice, care re#ult *ntro tulburare so+atic!Fiecare persoan are un organ de )oc, care este ulnerabil la stres% unii pacien$i sunt reactori cardiaci, al$iisunt reactori gastrici, iar al$ii sunt reactori tegu+entari! Persoanele care sunt anioase sau depresie sunt +aiulnerabile la boli psi(oso+atice! Aceste +ani'estri apar *ntotdeauna Bla distan$”, dup o anu+it perioad de Bprelucrare” sau de

Belaborare”7 de la eeni+entul psi(otrau+ati#ant! Cre)terea ratei bolilor psi(oso+atice este deter+inat de+igrare )i de aglo+erare Bia$a urban”! Nona de +ai+ inciden$ este situat *ntre 9: )i :; de ani!"eparti$ia pe see ilustrea# o prealen$ a brba$ilor *n priin$a bolilor coronariene, ulcerului duodenal )iPag | 8



ast+ului )i a 'e+eilor pentru boala (ipertensi! Pentru o %ersonalitate %sihosomatică se pro'ilea# o anu+it srcie a'ecti )i socialrela$ional ooarecare rigiditate caracterial )i di'icultate de adaptare la condi$ii noi, cu o adaptare social super'icial oredus actiitate i+aginar diurn )i nocturn, asociat cu o g-ndire practic, strict utilitar, cutarea uneiindependen$e prin actiitate, o 'oarte +are sensibilitate la trau+e a'ectie, 'ragilitate, i+aturitate a'ecti+ai +ult sau +ai pu$in +arcat! =a ei psi(is+ul pare insu'icient de B*nar+at” pentru a Bdistan$a” anu+itecon'licte )i pentru a le canali#a *n conduite caracteristice ale ie$ii de rela$ie, con'lictele atunci se Bdescarc”*n aparatul isceroegetati! "e#isten$a pacien$ilor psi(oso+atici 'a$ de psi(oterapie este puternic )i se+ani'est de la tceri prelungite p-n la ostilitate eident 'a$ de terapeut!

Sim%tome %sihosomatice elementare spas+, erti<, o stare acut de grea$! 6/ 2le$ander )i )coala din C(icago au i#olat ; boli psi!osomatice principale% ulcerul duodenal3 astmul

bron&ic3 artrita reumatoidă3 colita ulceroasă3 hi%ertensiunea arterială3 neurodermita &i tireoto$icoza/

+ipertensiunea arterială 160? ;: ++Og7 =a ace)ti pacien$i se obser un colorit depresi )i c(iar tendin$e de sinucidere! Anietatea poate do+inauneori psi(ologia bolnaului )i pe acest 'ond pot apare idei obsedante sau 'obii, +ai ales 'rica de +oarte, deaccidente asculare! Ace)ti pacien$i (ipertensii pre#int o structur de personalitate co+pulsi al neoiilor de autoritate )i asupra ardoarei la lucru! Personalitatea unor din ei este cal+ *n eterior, iar *n interior este ostil! Pacientul este +ereu *n insecuritate, se si+te a+enin$at, dar nu declan)ea# agresiitatea! Cre)te

neroti'or+, cu tendin$e de per'ec$ionis+! Fiind anio)i, ei eit at-t con'lictul agresi, uneori )itrata+entul! 3i nu sunt capabili s)i epri+e liber agresiitatea! 4nt-lni+ aici o a+bi$ie re$inut cu tea+de agresiitate, ast'el *nc-t sunt *ntotdeauna *ncorda$i, te+tori )i poseda$i de o +-nie repri+at! Aceast'urie in(ibat le prooac un senti+ent de ino$ie *n legtur cu i+pulsurile ostile! ,6iinţe nelini&tite3 agitate de a#aceri3 de %olitică3 de #inanţe.3 ,mereu sub %resiunea tim%ului./ 3i *)istp-nesc nerii ie$ii ie$ii lor interioare, dar pltesc tribut acestei do+ina$ii prin reac$ii cardiace )iaso+otorii intense )i printro u#ur organic rapid!

1stmul bronşic

Personalitatea ast+aticului se poate caracteri#a prin iritabilitate, logoree, lips de *ncredere, anietate,dependen$ +atern! 4n acest contet cri#a poate 'i considerat ca un protest si+bolic contrar separrii de

+a+ )i dorin$a restabilirii acestor rela$ii prin $ipt *nnbu)it7, 'rica de a nu pierde dragostea +a+ei! 3ste bine cunoscut 'aptul, c 'uria, 'rica, pierderea sau gelo#ia pot precede cri#ele! Aceast declan)are

psi(ogen a cri#elor se *nt-lne)te Bla :0 din pacien$ii ast+atici, indi'erent de -rst”! Copiii ast+atici, care'ceau cri#e acas nu le +ai reeditau c-nd se a'lau *n alt cas sau la )coal! Ac$iunea bene'ic aB %arentectomiei” se eercit nu+ai acolo unde rela$iile copilului cu ceilal$i +e+bri ai 'a+iliei sunttensionate! Mul$i pacien$i se caracteri#ea# printro slab adaptare )i prin di'icult$i de rela$ionare datoritintroersiei, egocentris+ului, ti+idit$ii )i sensibilit$ii ecesie! Al$ii pre#int *n pri+ plan suspiciune )iostilitate, culpabilitate! Iie$ii pre#int un co+porta+ent ilustrat printrun slab control al i+pulsurilor,labilitate a'ecti, iritabilitate, eplo#iitate, *n ti+p ce 'etele ast+atice triesc lungi perioade disti+ice! Ma+a ast+aticului este do+inant, iar tatl )ters, auiliar, nonautoritar, incapabil s corecte#ede#ec(ilibrul dintre +a+ )i copil! =a ace)ti pacien$i se +ai notea#%

– /ea+a 'a$ de ap )i *nec anietatea 'a$ de eentualitatea *necului *n propriilei 'luide,secretate *n ti+pul cri#ei ast+atice7!

– D acreditare negatianiogen a so+nului 90 din cri#e se produc *n ti+pul so+nului )iltre#esc7!

Ulcerul duodenal

Ulcero)ii apar ca personalit$i (iperecitante, care nu se ata)ea# u)or a'ecti, cu o puternic stare detensiune a'ecti, cu reac$ii puternice de +-nie )i ne+ul$u+ire, intoleran$, alar+e (ipocondriace cu caracter cancero'ob!

Ace)ti pacien$i pre#int un con'lict incon)tient! 4n acest sens, dorin$a de a 'i (rnit a sugarului se+ani'est *n ia$a adult prin dorin$a de a 'i iubit, *ngri<it, spri<init! 3ste orba de o 'ia$ie a pacientuluiasupra unor situa$ii de dependen$ caracteristice 'a#elor ini$iale ale de#oltrii psi(ice! Aceast dorin$ de

Pag | ;



dependen$ a pacientului, speci'ic pri+ilor ani ai copilriei *ntr *n con'lict cu 3goul adult, ale cruicaracteristici sunt independen$a )i autoa'ir+area! 3ident, 3goul adult le repri+!Persoana apare deseori acti, a+bi$ioas, care ignor odi(na )i relaarea, epri+-ndu )i dispre$ul pentrucei slabi )i oblig-ndui pe ceilal$i la supunere! 4n spatele acestei 'a$ade *ns, spore)te dorin$a secret de adepinde de al$ii, de a pri+i de la ei gri< )i a'ec$iune! C-nd aceasta nu este reali#at, apare o regresie

psi(ologic la 'or+a originar de dependen$ (rnirea7 asociat cu (ipersecre$ia!

Colita ulceroasă

Unii bolnai sunt i+aturi e+o$ional, ata)a$i +ai ales de +a+, 'iind persoane di'icile, con'lictualedior$a$i sau necstori$i7, unde +a+a caut s)i +en$in controlul asupra copilului )i dup ce acesta adeenit adult! /a$ii sunt descri)i de pacien$i ca buni, bl-n#i, pasii )i ine'icien$i, incapabili de a prote<acopilul 'a$ de spiritul agresi )i do+nitor al +a+ei! /rsturile de personalitate ale pacientului colitic suntilustrate prin tendin$a de ordine, punctualitate, con)tiincio#itate, cur$enie, +eticulo#itate, atitudini rigide'a$ de +oralitate, tendin$ spre standarde de co+porta+ent eleate, gri<i, obsesii, ti+iditate, atitudineintelectuali#at )i lipsa de u+or, predispo#i$ie da a cuta per'or+an$e *n s'era intelectual literatur artistic)tiin$i'ic7, control seer al +ani'estrilor a'ectie, tendin$ da a r+-ne singuratici, +-ndri! Sub 'a$ada dea+bi$ie, energie )i e'icien$ se a'l senti+ente de in'erioritate, incertitudine )i insecuritate! Pe parcursul terapiei psi(analitice se depistea# un abandon i+aginar al +a+ei la -rsta de 2 ani )i

<u+tate, -rsta educrii s'incterelor! Colita ulceroas repre#int un +od de Be$%ulzie simbolică” sau oreac$ie de eliberare a unui Bobiect” *ncordat, care a 'ost sursa de#a+girii, pierderii!

1rtrita reumatoidă

Ace)ti pacien$i sunt ti+i#i, corec$i, con)tiincio)i, cu spirit de sacri'iciu )i con)tiin$ de sine strict, rigid,+orali#atoare, +arca$i de senti+ente de in'erioritate )i de dispo#i$ie depresi, cu un *nalt grad al con)tiin$eisociale, un si+$ eagerat al responsabilit$ii 'a$ de obliga$iile sociale )i +orale! 4n plus, ei posed un controlstrict *n epri+area 'uriei )i ostilit$ii pe care )io repri+! 4nc *n copilrie, aceste paciente aeau tea+ 'a$ de +a+ rece, agresi, )i deci senti+ente ostile 'a$de ea, dar pe care nu le putea epri+a din cau#a dependen$ei sale! Acest protest repri+at contra +a+eiulterior se a trans'era asupra brba$ilor )i a +e+brilor 'a+iliei! eenind +a+e, ele inersea# situa$ia )i*ncep a )i controla copiii eact ca )i atunci, cu+ ele erau controlate de +a+a! =a ele se notea# un controlriguros asupra +ani'estrilor e+o$ionale, tendin$a de a controla antura<ul, so$ul )i copiii! e regul sunteigente 'a$ de proprii copii, dar pe de alt parte se nelini)tesc )i au gri< de ei! 3le de+onstrea# desc(isrepulsia 'a$ de rolul 'e+inin! 3le ac(i#i$ionea# unele +aniere brbte)ti, lupt cu ei )i re'u# s se supunlor! 3ste interesant 'aptul, c aceste 'e+ei *)i aleg brba$i pasii! Mul$i so$i aeau c(iar )i unele de'ecte'i#ice! Pe parcursul eolu$iei bolii, brba$ii acceptau rolul de *ngri<itori! eseori se anga<ea# intens *nactiit$i 'i#ice +unc +anual )i sport7, 'apt interpretat ca un +i<loc pre'erat de descrcare a agresiit$ii )iostilit$ii!

Neurodermita

Aceast patologie deseori apare dup +oartea unei persoane iubite )i *n ur+a unei +-nii repri+ate! =aace)ti subiec$i se obser tendin$e e(ibi$ioniste, sado+a#oc(iste, +ani'estri ale narcisis+ului! Pacien$ii*)i de+onstrea# corpul, a-nd drept scop dob-ndirea aten$iei, dragostei! 3(ibi$ionis+ul este 'olosit ca oar+ *n aceast concuren$ )i ineitabil duce la senti+ent de culpabilitate! Con'or+ legii talion, pedeapsatrebuie s corespund cri+ei pielea, care sere)te drept instru+ent al e(ibi$ionis+ului, deine loculsu'erin$ei +orbide! 4n ca#ul unor 'or+e de prurit, un 'actor psi(odina+ic i+portant este repri+area ecita$iei seuale! 4naceste situa$ii ea este sursa <uisan$ei erotice con)tiente )i se per#int *n calitate de ec(alent al +asturbrii! =ocali#area acestor +ani'estri poate 'i legat uneori de con'licte% la 'a$ )i pr c-nd con'lictul este a'ectisau 'a+ilial la bra$e )i ga+be, c-nd con'lictul este pro'esional, 'inanciar pe coapse )i genital, c-ndcon'lictul este seual!

Pag | 10



Tireoto7ico9a

Oipertireo#a poate 'i proocat de nu+ero)i 'actori, dar cei +ai i+portan$i ar 'i trau+a psi(ic )i con'lictule+o$ional acut! Pacientele sunt 'oarte dependente de +a+a, pre#int o tea+ de a pierde sus$inerea ei!eseori aceste persoane )iau pierdut +a+a la na)tere! ar pe l-ng aceast proble+ eist )i altele cstorie ne'ericit a prin$ilor, instabilitatea personal a unuia din prin$i, repulsie printeasc, na)terea unuinou copil *n 'a+iliile nu+eroase )i ca re#ultat, *ndeprtarea copiilor +ai +ari de la a'ec$iunea prin$ilor! inaceste considerente, aceste persoane *ncearc o tentati precoce de identi'icare cu cinea din prin$i, de

obicei cu +a+a Bac ea nu este alturi, atunci eu a) trebui s dein la 'el ca )i ea, pentru a + puteadescurca 'r d-nsa!”7! Aceast identi'icare precoce este peste +sura posibilit$ilor lor 'i#iologice )i psi(ologice )i duce la o lupt per+anent! C(iar din copilrie ei *ncearc s)i atribuie responsabilitatea, s'ie utili, accept-nd 'unc$ia +atern, ast'el ei dein o a doua +a+ pentru 'ra$i )i surori, dorind c(iar sr+-n *nsrcinate, cu toate c au 'ric de graiditate!

Metode de evaluare1. control preenti interogarea 'iecrui student la *nceputul lec$iei practice!2. control curent ealuarea conceptului de sntate )i nor+alitate, rolului 'actorilor psi(ologici *n

cadrul bolii, reac$ia psi(ologic legat de boal, co+porta+entul *n boal, criteriile snt$ii +entale, proble+a +odelului de boal )i i+portan$a con'lictului psi(ologic *n declan)area +aladiilor!

! control 'inal *nsu)irea aspectelor psi(ologice ale bolnaului cu di'erite a'ec$iuni, a

+edicinii psi(oso+atice, bolilor psi(oso+atice esen$ialeurata se+inarului 9 ore!

(iteratura1. Stelian "-nda)u! Curs de psi(ologie +edical! Clu<&apoca, 1;;@!2. 5a+andescu 5oan Iradu! Manual de psi(ologie +edical! Iucure)ti, 1;;:!3. &!Dprea, M!"eenco, &!Cos+oici, E!Parasc(i, E!C(iri$a! Psi(ologie

general )i +edical! C(i)inu, 1;;!4. E! Mi(aescu! Curs de psi(ologie +edical! 5a)i, 1;;2!5. /! Piro#Qnsi! 3le+ente de psi(ologie +edical )i logopedie! 5a)i, 1;88!6. J! 5onescu! Psi(ologie clinic! Iucure)ti, 1;8:!7. 5! Cucu! Psi(oso+atica +edical, 3dit! Medical, Iucure)ti , 1;80!

Pag | 11



&(12%R1R& M&T%')C1Tema3 Relaţia medic4pacient.Scopul seminarului3 *nsu)irea dialogului, ini$ierea co+unicrii, etapelor *nt-lnirii +edicpacient! %biectivele operaţionale3

a) Categoriile co+porta+entului interpersonalb) Psi(ologia Bsitua$ional” a bolnauluic) 5n'or+area pacientului de ctre +edicd) Medicul )i preten$iile pacientuluie) Consi+$+-ntulf) For+area )i educarea bolnauluig) Co+plian$a pacien$ilor'eprinderi practice3

3aluarea etapelor de dialog *ntre +edic )i pacient, rolului ec(ipei de *ngri<ire !Materiale la temă3

3ste )tiut 'aptul, c cel +ai si+plu act +edical i+plic o rela$ie interpersonal, un contact u+an de tipspecial *ntre cel care a<ut )i cel care su'er cu scopul 'inal de a alina su'erin$a ! T/ S9denham spunea, c+edicul trebuie s trate#e bolnaul a)a cu+ el *nsu)i ar dori s 'ie tratat, iar / Thibon #icea, c ceea ce cere

pacientul de la +edic este s 'ie tratat ca o+ de ctre un o+! Iolnaul )i +edicul nu ignorea# nici unul nici

altul, c 'r o a+bian$ de *ncredere terapeutica este i+posibil! Cu toate acestea, de +ulte ori bolnaul esteconsiderat un capitol de patologie, un prile< de eperi+entare, un ca# )tiin$i'ic, rela$ia +edic pacient 'iindtrans'or+at *n real$ia eperi+entatorobiect! Aceasta a 'ost posibil datorit cre)terii i+portan$ei laboratorului,re#ultatelor noilor terapeutici, 'c-nd pe +ul$i s nu ia *n considerare dec-t boala nu bolnaul7! Mul$i +edicid *n patul de clinic 'iin$a ie, dar nu o+ul cu su'let! Medicul trebuie s 'ie util nu nu+ai prin cuno)tin$elesale de specialitate, ci )i prin s'aturile pe care le d *n ederea unei reconstruc$ii su'lete)ti )i +orale!

Un bolna este *n totalitate bolna, *ntreaga sa persoan particip la aceast dra+! Iolnaul ia anu+iteatitudini 'a) de boal, dar *n acela)i ti+p )i anu+ite atitudini 'a) de +edici% *ncredere, sti+, si+patie, *ns

posibil)i *ndoial, tea+, dispre$, ur! "ela$iile +edicpacient 'ac parte din psi(ologia co+porta+entului interpersonal! 4n acest cadru se deosebesccel pu$in )apte categorii%

1. interca$iune social cooperant sau co+petiti7, produs de tendin$e, care nu sunt propriu!#is de natursocial2. dependen$cuprin#-nd acceptan$, interac$iune, a<utor, protec$ie, clu#ire3. a'ilia$iecuprin#-nd proi+itate 'i#ic, contact prin priiri, rspunsuri calde )i prietenoase4. do+inan$aadic acceptarea de ctre al$ii a po#i$iei de lider, sau *n$tor, sau critic, sau s'tuitor, sau

<udector etc!5. seualitatecuprin#-nd proi+itate 'i#ic, contact corporal, interac$iune inti+, de obicei cu persoane de

se opus, atractie6. agresiunele#area altora pe plan 'i#ic, erbal etc!7. autosti+ )i egoidentitate% acceptarea autoi+aginii de ctre al$ii, sau acceptarea i+aginii pe care o au al$ii

despre sine!

A )ti s ascul$i este pri+a condi$ie a unui dialog! ar deseori bolnaul nu are cuno)tin$ele +edicale care si per+it o descriere a acu#elor sale *n ter+eni proprii )i preci)i! 3l poate s tac din ti+iditate, sau pentru c nugse)te cuintele potriite! 3l poate 'olosi cuinte Bgoale” de con$inut )i cuinte agi! 3ste bine cunoscute#itarea de a orbi toc+ai despre detaliile cele +ai i+portante, dac ele sunt de ordin inti+ sau dac ele arunco lu+in ne'aorabil asupra persoanei sale!

Cu+ trebuie s procede#e +edicul pentru a ob$ine detaliile ce con$in in'or+a$e necesar diagnosticului, 'ral sugestiona pe bolna s rspund *n sensul unui diagnostic preconceputiat ceea ce nu se *na$ dec-t

printro *ndelungat eperien)!aici pute+ a+inti doar c acu#ele cele +ai suprtoare pentru diagnostic ceeace nu *nsea+n c, din punct de edere terapeutic, ele ar trebui negli<ate, ci di+potri! Ealoarea si+pto+uluisubiecti poate 'i uneori +ai +are dec-t aloarea re#ultatelor ea+enelor obiectie de laborator! Dricu+, +edicul )i pacientul nu priesc boala de pe aceea)i plat'or+! Un diagnostic de tuberculo#*nsea+n pentru +edic o proble+ de prognostic )i de +suri e'icace! Pacientul se *ntreab, dac diagnosticuleste o Bsentin$ la +oarte”, dac boala este o Bpedeaps” sau un Bbleste+”! A 'i tuberculos este pentru +ul$iositua$ie ce trebuie ca+u'latc(iar 'a$ de propria con)tiin$ de aici tendin$a de a negli<a trata+entul7! SaPag | 12



constatat, c 'recen$a tuberculo#ei este +ai +are printre cei care re'u# s se supun eplorrilor radiologice!Medicul este preocupat de pri+e<dia social pe care o repre#int bolnaul )i de autoritatea sa pro'esional! 3l,care este de +ulte ori un Bde#rdcinat” )i, de obicei, un o+ cu bunstare, care consider, c Bobiectiul nr!1”nu poate 'i dec-t sntatea, nu a *n$elege *ntotdeauna de ce un pacient opunne re#isten$ la reco+anda$ia de a)i sc(i+ba locul de +unc sau de a se +uta *ntro alt localitate cu o cli+ +ai potriit! Fr a cunoa)teele+entele de cultur auto(ton, de pre<udecat )i de supersti$ie din regiune, +edicul a pricepe cu greu de ce'e+eile eit s nasc *n +aternit$i sau de ce unii bolnai re'u# s ad+it un trata+ent psi(iatric!

Proble+ele priind co+unicarea dintre +edic )i pacient nu se re#u+ la proble+ele de li+ba<! Medicul trebuie s *n$eleag nu nu+ai boala, ci )i bolnaul! Aceast *n$elegere *nsea+n cunoa)tere )ico+pre(ensiune, nu nu+ai cuno)tin$e, *nsea+n cunoa)terea unui indiid! 4n *n$elegerea unui indiid, sunt deeitat, +ai *nt-i, dou gre)eli capitale% a7 suprasi+pli'icarea b7 proiec$ia *i atribui+ caracteristici care sunt alenoastre7! Cu+ reu)i+ s a<unge+ c(iar la indiidR Aici interin procedee Bintuitie”, Binstinctie” sauBi+aginatie”, care nu 'ac parte din arsenalul )tiin$i'ic al +edicului, dar care sunt a<utate de cultura literar! /ranspunerea aceasta i+aginati este o tentati de a B*n$elege” actiit$ile altora, care nu ne sunt i+ediatinteligibile dar o aderat *n$elegere o reali#ea# abia identi'icarea! Cea +ai pu$in dec-t e+patia sereali#ea# prin si+patie, care este o participare! D parte a egoului trebuie s 'ie anga<at *n procesul e+paticBintroduc” persoana *n +ine )i + identi'ic cu ea7, *n ti+p ce alt parte +en$ine distan$a )i Bsupraeg(ea#”!Medicul, care se identi'ic cu pacientul a)a cu+ se identi'ic copilul cu printele su7 este Bpierdut” de

ase+enea, cel care are Bdragoste” pentru bolna! Pentru a eita co+plicarea rela$iei cu ele+ente Berotice”'aori#ate de eplorrile +anuale etc!7 se cer luate +suri de precau$ie speciale! 4n orice act +edical gsi+ +ai +ult dec-t Blucruri reci” gsi+ Bun al treilea 'actor”, care este puntea de*n$elegere *ntre o+ )i o+! Sar 'ace un Bdublu trans'er psi(ologic”% +edicul *nglobea# *n sine su'erin$a

bolnaului )i *i trans'er oin$a de a se indeca! 4n situa$ia de trans'er, bolnaul Bascult” de +edic ca )i de printe, de tea+ ca s nui piard a'ec$iunea! &u to$i bolnaii in la +edic pentru a 'i indeca$i! Unii in s gseasc o detensionare, al$ii pentru a gsiacoperire +edical a unei situa$ii penibile! e ee+plu, este cunoscut re'ugiul o'erit de bolile cilor genitourinare% brbatul i+potent *)i acu# prostata, *n ti+p ce 'e+eia 'rigid *)i acu# e#ica urinar! 4n rela$ia +edicpacient eist )i un sc(i+b de sti+ulri )i in(ibi$ii*ntre cele dou pr$i Bcontractante”! 3steuna dintre 'aptele, care <usti'ic a'oris+ul lui &iet#sc(e% trebuie s 'ii nscut pentru +edicul tu, alt'el Bte

pa)te pri+e<dia”acest a'oris+ se poate inersa +edicul datorea# +ult *ncrederii bolnailor, *n ce prie)tesuccesul )i ec(ilibrul su interior! Acest 'apt a 'ost ad+irabil sesisat de /! /anco, care, atunci, c-nd *)i Balege”c(irurgul care sl opere#e, se g-nde)te ca prin aceasta si creasc prestigiul *ntre con'ra$i!

Medicul trebuie s se 'ereasc s i+pun bolnaului idealul su personal de sntate, sl 'ac Bdup c(ipul)i ase+narea sa”! &iciodat nu trebuie s iut+, c bolnaul, care a cptat *ncredere *n +edic nui a iertaniciodat o de#a+gire! 3ste interesant s sublinie+ c, pentru +a<oritatea bolnailor, dialogul propriu#is cu +edicul are o +arealoare de sus$inere dar nu +edicul pare a 'i ele+entul esen$ial, ci conorbirea! A+eliorri ale strii +entalesau putut ob$ine c(iar )i prin dialoguri cu +a)ini cibernetice!

Psihologia ,situaţională. a bolna!ului

A )ti ceea ce trebuie pentru a *ngri<i un bolna nu *nsea+n nu+ai a cunoa)te nu+ele bolii sale, ci )i a

*n$elege Bsensul situa$iei bolnaului”! a7 Situaţia ,%rimiti!ă. este aceea, care ne reelea# pe bolna cut-nd +iracolul, +inunea% este situa$iaB+agic”! 3ste denu+it ast'el, pentru c pacientul atribuie +edicului puteri suprao+ene)ti, c(iar diine!Iolnaii, care a)teapt B+inunea” sunt 'oarte nu+ero)i, c(iar printre oa+eni instrui$i! =a +ul$i bolnai, boalains)i deter+in o regresiune de +entalitate! Aproape 'iecare bolna ar rea ca +edicul su s 'ie *n#estrat cu

puteri supranaturale! 3le+entul +agic este c(e+at, de obicei, s eplice Bde ce de ce eu )i nu altul, de ce aici)i acu+7, *n ti+p ce )tiin$a eplic Bcu+” sa produs boala!

Al$ii, din contra, su'erind in'luen$a +ediului cultural, atribuie cea +ai +are i+portan$ +edica+entelor Bnoi”, suerane, considerate panaceuri! e +ulte ori, +edicul nu poate s re'u#e aceste +edica+ente, careseresc cel pu$in7 ca Be(icul” psi(oterapeutic, +ai ales atunci c-nd o psi(oterapie propriu#is pare di'icil! b7 Situaţia de de%endenţă! Prin *ns)i boala lor, bolnaii sunt *ntro stare de in'erioritate, care este cu at-t+ai +arcant, cu c-t 3ul lor este +ai slab! Uneori adultul deine prin boal un copil! Freud, care a pusaceast rela$ie *n centrul eplicrii +ecanis+elor psi(oterapeutice, a propus, pentru a o dese+na, ter+enul detrans'er! 3l repre#int o proiec$ie asupra +edicului a atitudinilor de a'ec$iune )i de ostilitate a+bialen$7, pePag | 1



care bolnaul lear 'i aut +ai *nainte *n rela$iile cu un printe sau cu o persoan din <urul su, care$inea loc de printe7! Sub nu+ele de contrtrans'er se descrie atitudinile negatie ale +edicului 'a$ de bolna +-nie,nerbdare, agresiitate7! 3le ar 'i re#ultatul in'luen$ei bolnaului asupra senti+entelor incon)tiente ale+edicului )i ar aea originea *n identi'icrile )i proiec$iile ira$ionale ale acestuia din ur+! Cu altecuinte, +edicul .ede. *n pacient pe altcinea, o persoan care a <ucat un rol i+portant *n biogra'ia saa'ecti! Acest contrtrans'er are o ac$iune de'aorabil actului terapeutic, psi(anali#a reco+and caorice +edic s)i 'ac lui *nsu)i, *n pri+ul r-nd o psi(oterapie, *n a)a 'el, *nc-t propriile sale proble+e

psi(ologice, ale incon)tientului, s nu se inter'ere#e cu cele ale bolnaului! =a un +o+ent al de#oltrii sale, trans'erul poate s ia 'or+a dragostei! Aceast Bdragoste”, con)tient saunu, apare +ai u)or )i este +ai u)or eterioriuat, dac +edicul )i bolnaul sunt de se di'erit!c7 (om%le$ul %aternalist ! Sa se+nalat posibilitatea de pari$ie, la +edic, a unui co+ple de acest tip! ac,

prin regresiune, conduita bolnaului se organi#ea# pe po#i$ii in'antile, conduita +edicului se constituiecorespun#tor oe +odul paternal! Medicul +ani'est o atitudine paternal pentru dierse +otie!Autoaprecierea pe care o 'ace despre rolul su do+inator, neoia su'leteasc de a ac$iona asupra altora,a+bi$ia de a aea o situa$ie deosebit personal *n pro'esie, dorin$a de a)i c-)tiga un prestigiu, +ani'estrilede rialitate agresi pentru a reu)i, sunt tot at-tea circu+stan$e psi(ologice, care 'aori#ea# rolul de Btat”!Medicii, care au 'ost 'rustra$i de a'ec$iune sau au 'ost icti+e ale autoritaris+ului *n copilrie, care au aut

senti+ente de in'erioritate social, care )iau re'ulat dorin$ele de cucerire, pot a<unge datorit unei neoi deco+pensare7 s caute satis'ac$ii de “alori#are” pe l-ng pacien$ii lor! Medicul, care rea s 'ac totulsingur, s se ocupe nu+ai el de toate su'erin$ele bolnaului su, corespunde acestui co+ple de autoritaris+

paternalist! Ac$iunea lui poate 'i de +ulte ori antisocial )i anti+edical, c-nd lipse)te pe bolna deco+peten$a altora de care ar aea neoie!

1edicul &i %retenţiile %acientului

Medicul trebuie de la *nceput sl asigure pe bolna, si cree#e o at+os'er de destindere )i *ncredere!Anu+i$i bolnai, printrun 'el de antrena+ent datorit deselor 'recentri a cabinetelor +edicale, au pierdute+otiitatea pri+elor contacte, a-nd aerul c or s do+ine ei contactul cu +edicul )i +ani'est o oarecareagresiitate *+potria oricrei tentatie de ptrundere indiscret *n inti+itatea lor!

in ce *n +ai 'recent *nt-lni+ bolnai, ce au a<uns la conclu#ia unui diagnostic pe ba#a unor cuno)tin$e

+edicale, pe care ast#i are orice o+ cu oarecare cultur! Medicul a accepta aceste interpretri cu +ult si+$critic )i nu le a respinge dintro dat, brutal, cu ironie sau cu o enerare, ce ar traduce *n pri+ul r-ndsusceptibilitatea sa 'a$ de ptrunderi ilicite *n do+eniul su de co+peten$! 3l trebuie s )tie s gseasc+o+entul propice pentra arta bolnaului, cruia ia captat *ncrederea, care este diagnosticul corect )i careeste terapeutica oportun! 4n general, +edicul nu trebuie s se lase condus de bolnaul, care tinde si i+pun nu nu+aidiagnosticul, ci )i trata+entul, de)i este obligat s $in sea+a de idiosincra#iile acestuia, de eperien$a sa deBbolna”, de a+eliorrile ob$inute cu anu+ite terapeutici!

4n alte ca#uri, +edicul poate 'i bine inten$ionat, tolerant )i *n$elegtoriar bolnaul cooperant, participe'ecti la terapeutica indicat dar, cu toate e'orturile reciproce, a+eliorrile nu apar, pentru c bolnaul saBinstalat *n boala sa organi#at! 5nterin aici, uneori, +ecanis+e incon)tiente, care *ntre$in boala pentru

Baanta<ele” sale! 5n'or+a$i despre progresele 'ar+acologiei, pacien$ii pretind +edica+ente nu nu+ai pentru boal )idurere, ci )i pentru orice sen#a$ii neplcute 'i#ice )i +entale! Aceast (ipocondrie ia i+pins pe +edici *natitudinea de a 'ace cee! "e'u#ul bolnaului de a pri+i un trata+ent este interpretat ca se+nul unei boliincurabile sau ca doada incapacit$ii pro'esionale a +edicului! D cau# i+portant a poli'ar+aciei este *ns)i recla+a +edica+entelor, legat de de#oltarea industriei 'ar+aceutice! Probabil c antibioticele sunt

prescrise corect *n SUA7 abia *n 1?10 ca#uri! Men$ion+, c la +ai +ult de 1?6 din pacien$i eist reac$iiBaderse” la droguri, neplcute )i nea)teptate!

In#ormarea %acientului de către medic

&e pune+ *ntrebarea c-nd, cu+ )i c-t din ader )i detalii asupra bolii, trebuie co+unicate celui su'erind! For+a, sub care ur+ea# si pre#ent+ realitatea, este *n 'unc$ie de personalitatea bolnaului, de natura

bolii sale )i de personalitatea +edicului!a7 C-nd un bolna ine s ne consulte pentru o su'erin$ cert, iar +edicul nu gse)te ni+ic le#ionalorganic, este o gre)eal s se spun pacientului c Bnu are ni+ic”! 3ste o gre)eal s i se propun unPag | 19



trata+ent 'r a i se spune diagnosticul, ceea ce duce la ne+ul$u+iri <usti'icate din partea pacientului!Pacientul are )i el o Bneoie de a )ti”, +ai ales ast#i, c-nd nielul de in'or+are general )i de cultur+edical este relati ridicat!

b7 4n special atunci, c-nd este orba de a'ec$iuni cronice, de boli antren-nd incapacitatea de +unc prelungit, de readaptare 'unc$ional )i pro'esional, +edicul trebuie s aib +ult rbdare )i tact pentru a'ace ca bolnaul s)i accepte boala! 3ste necesar s se acorde ti+p su'icient pacientului pentru al a<uta s*n$eleag ce are )i ce are de 'cut!c7 B&eoia de a )ti” a celor +ai +ul$i bolnai $ine de anietate, dar un coe'icient i+portant reine )icurio#it$ii *n legtur cu cele ce se petrec *n B+a)ina” o+eneasc!

h) 4n bolile grae )i nu nu+ai *n cele 100 letale7 se pune proble+a protec$iei bolnaului contradiagnosticului! Fa+iliei trebuie s i se co+unice diagnosticul, dar cu anu+ite re#ere! Unor +e+briai 'a+iliei, 'oarte sensibili, pentru care pierderea bolnaului ar 'i etre+ de dureroas )i care sunt

pentru pacient spri<inul de 'iecare +inut, aderul nu trebuie s 'ie +rturisit pe dea *ntregul! Pe dealt parte, este obligatoriu de a lsa, *n orice situa$ie, o ur+ de speran$, legat de ee+plu de

posibilitatea apari$iei unei noi terapeutici! Scopul +edicului este de a<uta pacien$ii s supraie$uiascc-t +ai +ult ti+p posibil *n cel +ai bun con'ort 'i#ic )i +oral!

(onsimţăm'ntul

Consi+$+-ntul decurge dintrun principiu 'unda+ental, care este libertatea bolnaului! &ici un +edic nu

o poate pune *n discu$ie, *n a'ar de anu+ite ca#uri particulare bolnai incon)tien$i, +entali etc!7! nu trebuienici s abu#+ de slbiciunea +o+entan a oin$ei bolnaului, din cau#a bolii, pentru ai s+ulgeconsi+$+-ntul pentru acte terapeutice discutabile sau riscante!

6ormarea &i educarea bolna!ului

eseori +edicul nu poate 'i disponibil, el are oboselile )i *ndoielile lui, proble+ele sale de ia$! Pacientulnu aprecia# *ntotdeauna e'eortul )i a<utorul +edicului, nui acord *ntotdeauna *ncrederea )i respectulcuenit etc! 4n acest dialog este neoie de tact, 'ine$e, de *n$elegere )i co+pasiune din partea +edicului, dar *n acela)i ti+p este necesar )i educarea bolnaului *n ceea ce prie)te atitudinea sa 'a$ de boal )iatitudinea 'a$ de +edic! Jratuitatea asisten$ei +edicale oca#ionea# deseori abu#uri din partea bolnailor c(e+ri la do+iciliu pentru u)oare indispo#i$ii, solicitarea a<utorului de urgen$ pentru proble+e banale!eaceea necesitatea 'or+rii pacientului *n ederea unei co+portri adecate este indiscutabil! Un bolna

B'or+at” a putea co+pensa de'icien$ele +o+entane ale +edicului! Iniţierea comunicării/

4n special la pri+a *nt-lnire +edicpacient, at+os'era, locul consulta$iei pot <uca un rol deter+inant!3le pot per+ite a'ir+area identit$ii celor doi, preenind a+estecul rolurilor! Atitudinea prietenoas,sincer 'aori#ea# co+unicarea! es')urarea consulta$iei nu trebuie s se 'ac pe culoar, *n li't, gata deurcarea *n +a)in etc! Medicul trebuie s se pre#inte nu ca, de e! docentul T, doctor *n +edicin cea +aire#onabil solu$ie 'iind utili#area si+pl a titulaturii de .doctor., iar pentru studen$ii *n +edicin .suntstudentul )i 'ac parte din ec(ipa care a aea gri< de d!, pe parcursul )ederii la noi!. Folosirea nu+elui

pacientului este reco+andabil la *nt-lnirea ini$ial, put-nduse trece la 'olosirea prenu+elui atunci c-ndrela$ia sa +ai consolidat sau c-nd pacientul solicit eplicit acest lucru! Ar 'i bine ecluderea +usa'irilor nepo'ti$i, de e! a unei asistente curioase! *n cabinet, +edicul nu trebuie s abu#e#e de 'actori de natur ai

cre)te arti'icial p-n la ridicol7 prestigiul% abunden$a de diplo+e, tele'onul care sun ne*ncetat, scaunulrotati cu +ai +ulte grade de libertate dec-t al pacientului7! A se acorda aten$ie tuturor si+pto+elor eocate de pacient! Pacien$ii sunt de cele +ai +ulte ori anio)i c-nd trebuie s in la +edic! Aceastanietate poate 'i di+inuat printrun co+porta+ent prietenesc din partea doctorului, de e! salut-ndu1,adres-nduise pe nu+e )i d-nd +-na cu el, rug-ndu1 s ia loc, unde el rea )i ini$iind o discu$ia, iar $inutade strad a +edicului, la 'el, rela-ndu1! Pri+a *ntrebare trebuie s 'ie desc(is, de genul% .3i bine!!!. sau .Cu ce pot a<utaR.! Medicul trebuie s asculte *n lini)te, 'r s *ntrerup +rturisirea ini$ial a bolnauluiUlterior a trebui s re#u+e spusele bolnaului, utili#-nd cuintele pacientului! Scopul este de a i secon'ir+a, c +edicul a *n$eles eact +esa<ul! Pacien$ii *)i a+intesc cel +ai bine ceea ce li se spune *n pri+ul+inut dup ter+inarea ea+inrii clinice! Medicul trebuie s 'ie neutru din punct de edere a'ecti 'a$de bolnaul pe care *l *ngri<e)te, deoarece acesta 'ie c *l iube)te sau nu, el a)teapt de la +edic s 'ieindecat de boala sa! Constatarea )i recunoa)terea bolii sunt situa$iile Brealiste., care repre#int pre+i#aunui trata+ent e'icace )i ra$ional!

(om%lianţa %acienţilor

Pag | 1:



5deea, dup care bolnaul *n$elege co+plet )i corect instruc$iunile de regi+ )i de trata+ent+edica+entos, le re$ine )i le eecut *ntoc+ainu corespunde realit$ii dec-t *ntrun nu+r restr-ns de ca#uriBideale”! /rebuie s lu+ *n considerare *ntotdeauna o distorsiune e+o$ional, de'ecte de +e+orie care*nca#ul bolnailor -rstnici'ac parte din starea, ce necesit trata+ent7, negli<ente sau c(iar atitudininecorespun#toare din partea pacientului! Ad+inistrarea sub supraeg(ere strict nu este posibil nici *nspitale!

Participarea acti a pacientului presupune atitudie cooperant, o anu+e po#i$ie 'a$ de propria boal, o bun aten$ie )i o bun +e+orie! D parte a inei de nonco+plian$ o are ea+inarea super'icial, graba+edicului, rutina *n prescrip$ie, negli<area aspectelor psi(oso+atice, reco+andrile nerealiste sauBper'ec$ioniste”, e'ectele aderse ale +edica$iilor! &onco+plian$a este uneori deliberat, alteori $ine detea+, de ne*ncredere, de pre<udecri 'a$ de Bnou”, de inter'eren$e cu o auto+edica$ie ca+u'lat! &u pot 'inegli<ate di'eren$ele socioculturale *ntre popula$ii% acolo, unde educa$ia se 'ace *n sensul respectuluiautorit$ii, este de a)teptat o co+plian$ satis'ctoare!

Ca retrospecti pute+ spune, c +edicina nu este o )tiin$ abstract, ci una practicdar ea nu se aplic+ateriei! Supunerea ei special )i eclusi la o+ Beste ceea ce o 'ace s 'ie o )tiin$ inco+parabil!Medicina este o )tiin$ adresat o+ului )i nu bolii, o+ului bolna )i nu bolii o+ului!

Metode de evaluare1. control preenti interogarea 'iecrui student la *nceputul lec$iei practice!

2. control curent ealuarea categoriilor co+porta+entului interpersonal, psi(ologiei Bsitua$ionale” a bolnaului, in'or+area pacientului de ctre +edic, +edicul )i preten$iile pacientului!3. control 'inal *nsu)irea 'or+rii )i educrii bolnaului, co+plian$a pacien$ilor, rolului ec(ipei de

*ngri<ire!urata se+inarului 9 ore!

(iteratura1. Stelian "-nda)u! Curs de psi(ologie +edical! Clu<&apoca, 1;;@!2. 5a+andescu 5oan Iradu! Manual de psi(ologie +edical! Iucure)ti, 1;;:!

i. &!Dprea, M!"eenco, &!Cos+oici, E!Parasc(i, E!C(iri$a! Psi(ologie general)i +edical! C(i)inu, 1;;!

ii. E! Mi(aescu! Curs de psi(ologie +edical! 5a)i, 1;;2!

iii. /! Piro#Qnsi! 3le+ente de psi(ologie +edical )i logopedie! 5a)i, 1;88!iv. J! 5onescu! Psi(ologie clinic! Iucure)ti, 1;8:!v. A! At(anasiu! 3le+ente de psi(ologie +edical! Iucure)ti, 1;8vi. Cucu C! 5oan! Psi(ologie +edical! Iucure)ti, 1;80!

Pag | 16



&(12%R1R& M&T%')C1Tema3 1specte psi!olo#ice ale suicidelor. Moartea şi doliul ca probleme ale psi!olo#iei medicale.Corelaţii psi!olo#ice <n cancer.Scopul seminarului3 3 *nsu)irea 'actorilor de risc *n suicide )i doliu, +anage+entul acestor pacien$i,aspectele psi(ologice *n cancer, deces )i +oarte! %biectivele operaţionale3

a) Factorii de risc *n suicide, +anage+entul pacien$ilor suicidarib) Motiele doliului, stadiile, doliul la prin$i )i copiic) Aspecte psi(ologice *n cancer e7 ecesul )i +oartea, reac$iile )i +anage+entul pacien$ilor ter+inali

'eprinderi practice3 3aluarea +anage+entului pacien$ilor suicidari )i ter+inali, pre#entarea bolnailor )i discu$ie asupraca#urilor clinice!

Materiale la temă31specte psi!olo#ice ale suicidelor.

Sinuciderea este +oartea inten$ionat auto indus! Anual, *n Statele Unite se sinucid *n <ur de :!000 de persoane! "ata este de 12 persoane la 100!000 *ntrun an *ncearc s se sinucid *n <ur de 2:0!000 de persoane! Pe plan +ondial, Statele Unite au o po#i$ie de +i<loc din punctul de edere al nu+ruluisinuciderilor de e!, rata respecti *n $rile scandinae este de 2: la 100!000 de locuitori7! "ata cea +aisc#ut se *nregistrea# *n Spania )i *n 5talia! =a brba$i sinuciderile reali#ate sunt de dou ori +ainu+eroase dec-t la 'e+ei! Fe+eile co+it de #ece ori +ai +ulte tentatie de sinucidere dec-t brba$ii!

Irba$ii 'olosesc +etode iolente +ai 'recent dec-t 'e+eile de e!, ar+e de 'oc, )i nu +edica+ente7!"iscul cre)te cu -rsta! =a brba$i -r'ul riscului de sinucidere apare dup -rsta de 9: de ani la 'e+ei-r'ul se constat dup 6: de ani! Persoanele +ai *n -rst *ncearc +ai rar s se sinucid, dar reu)esc +ai'recent! up -rsta de @: de ani, rat sinuciderilor cre)te la a+bele see! *n pre#ent cre)terea cea +airapid a ratei se *nregistrea# la brba$ii tineri *n -rst de 1: p-n la 29 de ani! ou din 'iecare treisinucideri sunt co+ise de brba$i albi! "iscul este ridicat la a+ericanii natii Bindieni.7 )i la inui$iBesc(i+o)i.7! "ata cea +ai ridicat apare la protestan$i, iar cea +ai sc#ut la catolici, erei )i +usul+ani!"ata este +ai +are la persoanele necstorite, dec-t la cele cstorite este ridicat la persoanele dior$atedecesul partenerului +arital cre)te riscul! Ioala +edical sau c(irurgical constituie un 'actor de risc, *nspecial dac se asocia# cu durere sau dac este orba despre o boal cronic sau ter+inal! D propor$ie de:0 din persoanele, care se sinucid, sunt depresie! Pe de alt parte, 1: dintre bolnaii depresii se

sinucid! Nece la sut din persoanele, care se sinucid, su'er de sc(i#o'renie! D tulburare prin u# desubstan$e cre)te riscul de sinucidere, *n special dac persoana respecti este )i depresi! /ulburarea de

personalitate borderline se asocia# cu o rat ridicat a co+porta+entul parasuicidar! e+en$a, deliriu+ul,strile de panic cresc riscul!

6actori de risc 4n suicide:

a) orin$a de a +uri lipsit de a+biguitateb) Ko+a<ulc) Sen#a$ia de lips a speran$elor d) Probabilitatea redus de a 'i salate) Adunatul +edica+entelor f)Posesia de ar+? ar+e de 'ocg) 5storicul 'a+ilial de suicidh) Fante#ii de reunire cu persoane iubite , care au +urit

Trebuie să memori9ăm următoarele3 Pag | 1@



1. &u lsa$i pacientul suicidar singur *ndeprta$i din *ncpere orice obiecte poten$ial pri+e<dioase!2. Aprecia$i dac tentatia acestuia a 'ost plnuit sau i+pulsi!3. Pacien$ii cu depresie seer pot s 'ie trata$i a+bulator, dac 'a+iliile pot s *i supraeg(e#e

*ndeaproape )i dac trata+entul poate s 'ie instituit repede! ac aceste condi$ii nu sunt *ntrunite,este necesar spitali#area!

4. 5dea$ia suicidar a pacien$ilor alcoolici se re+ite, *n general, dup abstinen$, *n decurs de c-tea#ile! ac depresia persist )i dup ce se+nele 'i#iologice ale sera<ului alcoolic sau re#olat, este

<usti'icat suspiciunea 'er+ a unei depresii +a<ore! /o$i bolnaii suicidari sub intoica$ie cu alcoolsau droguri, trebuie reealua$i +ai t-r#iu, dup detoicare!

5. 5deile de sinucidere ale pacien$ilor cu sc(i#o'renie trebuie luate *n serios, pentru c ace)tia tind s'oloseasc +etode iolente, 'oarte letale )i, uneori, bi#are!

Da- uri şi Nu- uri la pacientul suicidar.

1. a, *ntreba$i despre ideile de sinucidere, *n special despre planurile lui de a)i 'ace reun ru! Faptulc *ntreba$i despre sinucidere nu a Bi+planta” bolnaului aceast idee!

2. &u e#ita$i s *ntreba$i bolnaul, dac Bar dori s +oar”! Abordarea proble+ei 'r ocoli)uri este cea+ai e'icient!

3. a, ae$i gri< ca interiul s se des')oare *ntrun loc sigur!4. &u o'eri$i 'alse reasigurri de e!, BMai to$i oa+enii se g-ndesc s)i ia ia$a *ntrun +o+ent sau

altul”7!5. a, pune$i *ntrebri despre tentatie de sinucidere anterioare, care pot s 'ie legate de tentatieiitoare!

6. a, pune$i *ntrebri cu priire la accesul la ar+e de 'oc!7. &u lsa$i bolnaul s plece de la departa+entul de urgen$? ca+era de gard, dac nu sunte$i sigur c

nu *)i a 'ace reun ru!8. &u presupune$i c 'a+ilia sau prietenii or putea s supraeg(e#e pacientul ti+p de 29 de ore din 29!

ac este necesar o ast'el de supraeg(ere, spitali#a$i bolnaul!9. Ad+inistra$ii tranc(ili#ante!

'urerea datorată pierderii" doliul şi travaliul de doliu. /er+eni *n general sinoni+i, 'olosi$i pentru a descrie sindro+ul precipitat de pierderea unei persoane

iubite!oliul poate s apar )i din +otie nelegate de +oartea unei persoane iubite%(1) pierderea unei persoane iubite prin despr$ire ? separare, dior$ sau deten$ie(2) pierderea unui obiect sau a unei circu+stan$e cu *ncrctur e+o$ional de e!,

pierderea unei posesiuni dragi sau a unei slu<be sau po#i$ii alori#ate7(3) pierderea unui obiect 'anta#at al iubirii de e !, +oartea intrauterin a 'tului,

na)terea unui copil +al'or+at7(4) pierderea care re#ult dinto le#are narcisic de e!, a+puta$ie, +astecto+ie7!

Trebuie să memori9ăm următoarele3A! a, *ncura<a$i entilarea si+$+intelor! Per+ite$i pacienta ui s orbeasc despre aceia

pe care ia iubit! Pot 'i utile re+iniscen$ele despre eperien$e po#itie!I! &u spune$i unei persoane *n doliu c nu trebuie s pl-ng sau s se +-nie#e!C! a, *ncerca$i ca un +ic grup de oa+eni care lau cunoscut pe decedat s discute despre

acesta *n pre#en$a persoanei *ndoliate!! &u prescrie$i +edica$ie antianioas sau antidepresi ca trata+ent regulat, de durat! ac

persoana *ndoliat deine acut agitat, este +ai bine s o'eri$i consolri erbale, )i nu o pilul!/otu)i, pe ter+en scurt pot s a<ute +ici do#e de +edica$ie :+g de dia#epa+Ealiu+7!

3! a, $ine$i sea+a c i#itele scurte )i 'recente la psi(iatru sunt +ai utile dec-t c-tea i#itelungi!

F! a, $ine$i sea+a de posibilitatea unei reac$ii de doliu *nt-r#iate, care apare la c-ta ti+p dupdeces )i const din +odi'icri co+porta+entale, agita$ie, labilitate dispo#i$ional )i abu# desubstan$e! Ast'el de reac$ii pot s surin *n apropierea aniersrii unui deces reac$ie aniersar7!

J! a, $ine$i sea+a c, *nainte de producerea propriu #is reac$ie a pierderii, poate s aib loco reac$ie de doliu anticipati, care poate s descreasc intensitatea reac$iei de doliu acute

Pag | 18



din +o+entul producerii reale a pierderii! ac este recunoscut atunci c-nd are loc, acesta poate s'ie un proces util!

O! a, re$ine$i c persoana *n doliu dup decesul unui +e+bru de 'a+ilie care sa sinucis,sar putea s nu doreasc s discute despre senti+entele de a 'i stig+ati#at pe care le are!

'ecesul şi moarteaStadiile nu se +ani'est *ntotdeauna *n ordinea pre#entat! Pot s eiste salturi de la un stadiu la un altul!

Mai +ult, copiii +ai +ici de : ani nu *n$eleg +oartea ei o priesc ca pe o separare, ase+ntoare so+nului!5ntre -rsta de : )i 10 ani, ei dein din ce *n ce +ai con)tien$i de +oarte drept cea care li se *nt-+pl altora,*n special prin$ilor! up rsta de 10 ani, copii conceptuali#ea# +oartea drept cea ce li se poate*nt-+pla c(iar lor!Trebuie să memori9ăm următoarele3

A! &u adopta$i o atitudine rigid de e!,.3u *i spun *ntotdeauna bolnaului ce are.7 lsa$ica bolnaul s 'ie g(id! Mul$i pacien$i or s)i cunoasc diagnosticul, *n ti+p ce al$ii nu or!5n'or+a$i c-t de +ult a a'lat )i *n$elege de<a bolnaul *n legtur cu prognosticul su! &u repri+a$isperan$ele bolnaului )i nu penetra$i negarea adoptat de ctre bolna, dac aceasta este de'ens+a<or, at-ta ti+p c-t bolnaul r+-ne capabil s ob$in )i s accepte a<utorul care *i este necesar!ac bolnaul re'u# s ob$in a<utor din cau#a negrii, a<uta$i1 treptat )i cu bl-nde$e s *n$eleagc a<utorul este necesar )i disponibil! "easigura$i bolnaul c a 'i *ngri<i$i indi'erent de

co+porta+entul su!I! a, r+-ne$i cu bolnaul pentru o perioad de ti+p dup ce ia$i spus despre condi$ia saudiagnosticul su! Poate s interin o perioad de )oc! 4ncura<a$i pacientul s pun *ntrebri )i da$irspunsuri care s re'lecte aderul! Spune$ii, c ceti *ntoarce pentru a rspunde la toate *ntrebrile

pe care le or aea bolnaul sau 'a+ilia sa!C! a, reeni$i dup c-tea ore, dac este posibil, ca s eri'ica$i care este reac$ia bolnaului! ac

pacientul +ani'est anietate, se pot prescrie :+g de dia#epa+ la neoie, ti+p de 29 p-n la 98 de ore!! a, co+unica$i +e+brilor de 'a+ilie datele +edicale reale! 4ncura<a$i s i#ite#e bolnaul )i

per+ite$ii acestuia s orbeasc despre 'ricile sale! Me+brii de 'a+ilie nu nu+ai c trebuie s 'ac'a$ pierderii unei persoane iubite, ci se con'runt )i cu propria +ortalitate personal, care produceanietate!

3! a, eri'ica$i *ntotdeauna dac eist reun Btesta+ent cu priire la ia$. sau dac pacientulsau 'a+ilia au dorin$a de a nu resuscita! 4ncerca$i s anticipa$i dorin$ele lor cu priire la procedurilede sus$inere ital!F! a, *nltura$i durerea )i su'erin$a! &u eist nici o ra$iune de a nu ad+inistra narcotice unui

pacient +uribund, de 'rica dependen$ei! Manage+entul durerii trebuie s 'ie isuros!Corelaţii psi!olo#ice <n cancer.

"e#isten$a organis+ului 'at de agen$ii +utageni )i 'a$ de celulele +utante este (otr-toare pentruinstalarea bolii canceroase! Cancerul este pus *n legtur cu te+pera+entul +elancolic, constitu$ie inert,greoaie, ca )i al destinului personal cu catastro'e, tea+ )i triste$e, trau+e psi(ice puternice, copilrietrau+ati#at! Cancerul este boala ne'erici$ilor, a celor c(inui$i sau care se c(inuiesc singuri! e)i

persoanele se te+ de +oarte, nu doresc s triasc sau?sau! =a ei eist o inabilitatele de a gsi solu$ii deco+pro+is *n proble+ele de ia$ interioar! 5ndiidul lunec *n con'licte, care nu pot 'i +anipulate,descrcate )i care nasc senti+enle de in sau agresiuni de tip bu+erang! Fu+tori ? ne'u+tori 9,:%1!Pacien$ii sunt 'recent autoritari, rigi#i )i con'or+i)ti din punct de edere social, prestigiul social are aici o+are i+portan$! 3ste adeseori eident narcis+ul lor! "olul cancerigen al duei pierdere, despr$ire,triste$e, gri<i! 3ist tendin$a ca, dup +oartea unui partener con<ugal, cellat s +oar din cau#a aceleia)i

boli! Cr cre)te *n perioadele de cri#e econo+ice )i politice, c-t )i *n perioadele de nesiguran$ social! "ataCr pare +ai +are *n Bprturile in'erioare.! "e#isten$a +ai+ apar$ine tipurilor puternic )i ec(ilibrat!=e#iunea este o noutate negati, este un si+bol al +or$ii, pacientul este brusc )i puternic loit dedistrugerea unui iitor predictibil, parte adesea do+inant a 3u lui su! "epet-nd *n g-nd constatareasitua$iei, ea *ncetea# s +ai 'ie o noutate, deine o situa$ie curent! 8; din cancero)i doreau s )tieaderul!

Metode de evaluare1. control preenti interogarea 'iecrui student la *nceputul lec$iei practice!

Pag | 1;



2. control curent ealuarea 'actorilor de risc *n suicide, +otiele doliului, aspecte psi(ologice *n cancer,decesul )i +oartea, reac$iile pacien$ilor ter+inali!

3. control 'inal *nsu)irea +anage+entului pacien$ilor suicidari, stadiile doliului la prin$i )i copii,+anage+entul pacien$ilor ter+inali!


1. Stelian "-nda)u! Curs de psi(ologie +edical! Clu<&apoca, 1;;@!2. 5a+andescu 5oan Iradu! Manual de psi(ologie +edical! Iucure)ti, 1;;:!3. &!Dprea, M!"eenco, &!Cos+oici, E!Parasc(i, E!C(iri$a! Psi(ologie general

)i +edical! C(i)inu, 1;;!4. E! Mi(aescu! Curs de psi(ologie +edical! 5a)i, 1;;2!5. /! Piro#Qnsi! 3le+ente de psi(ologie +edical )i logopedie! 5a)i, 1;88!6. J! 5onescu! Psi(ologie clinic! Iucure)ti, 1;8:!7. A! At(anasiu! 3le+ente de psi(ologie +edical! Iucure)ti, 1;8!

Pag | 20



&(12%R1R& M&T%')C1Tema3 si!oterapia4 scop" obiective" istoria acestei discipline. )ndicaţii şi contraindicaţii. Metode.+ipno9a" traenin#ul auto#en" psi!oterapia de #rup co#nitiv4comportamentală.

Scopul seminarului3 *nsu)irea scopului, obiectielor, indica$iile )i contraindica$iile psi(oterapiei,clasi'icarea )i +etode

%biectivele operaţionale3a) scopul, obiectiele, istoria acestei discipline, accesibilitatea,

indica$iile )i contraindica$iile psi(oterapiei!b) clasi'icarea, +etode!c) caracteristicile (ipno#ei, trainingului autogen, psi(oterapiei de grup,

psi(odra+ei +oreniane, terapiei co+porta+entale, terapiei cognitie, psi(oterapiei nondirectie, terapiei tran#ac$ionale de grup, Jestaltterapiei, psi(oterapiei psi(analitice, psi(anali#ei

'eprinderi practice3 3aluarea +etodelor de psi(oterapie, pre#entarea bolnailor )i discu$ie asupraca#urilor clinice!

Materiale la temă3Psi(oterapia este o siste+ de in'luen$ a personalit$ii terapeutului asupra personalit$ii pacientului cu

scopul *nlturrii +ani'estrilor psi(opatologice )i psi(ologice nedorite! Psi(oterapiile +oderne *)i gsesc

originea *n tradi$ia +agico religioas )i *n tradi$ia e+piric! Pri+a ur+re)te u)urarea su'erin$elor gra$ieinteren$iei 'or$elor supranaturale, a doua se reali#ea# pe o *n$elegere )tiin$i'ic a o+ului!Caracteristicile co+une tuturor )colilor de psi(oterapie sunt%

> /re#irea )i +en$inerea *ncrederii bolnaului> 5ntensi'icarea e+o$iilor po#itie> *ntrirea senti+entului de stp-nire de sine *n cursul eperien$elor reu)ite

2ccesibilitatea:

> Pacientul nu a dep)it -rsta de 9: ani> Pacientul dore)te *n +od real s se indece> Pacientul dispune de o capacitate co+pre(ensi de niel +ediu? bun> Personalitatea nu este structuri#at ca o di#ar+onie de nucleu

> Ioala nu este constituit *ntrun ti+p *ndelungat! Indicaţii:

> &ero#e nero#a anioas, isterie, nero#a obsesional, 'obii7> Perturbri adaptatie *n special de integrare social7> Proble+e de cuplu> Cri#a de adolescen$> e#ec(ilibrul psi(ic proocat de o situa$ie stresant sau trau+ati#ant, pe care

persoana nu o poate dep)i e)ec, di'icult$i pro'esionale, di'icult$i 'a+iliale, doliu7> epresii u)oare> /ulburri de dina+ic seual> Ioli psi(oso+atice

> i#ar+onii de personalitate> /oico+anii, perersiuni seuale li+itat7> Ca#uri borderline li+itat7> Psi(o#e o anu+it 'or+ de psi(oterapie )i doar *n anu+ite ca#uri7

Se i+pun unele ele+ente ale 'or+a$iei psi(oterapeutului%> Pregtirea )tiin$i'ic general *n +edicin so+atic pentru a putea discri+ina

su'erin$a organic de cea psi(ic> Cunoa)tera personalit$ii bolnaului, aceasta se poate reali#a pentru pregtire *n

do+eniul psi(ologiei persoanei)i al psi(oso+aticii> Adecarea te(nicii psi(oterapeutice no#ologiei psi(iatrice, *n care se *ncadrea#

bolnaul, re#ultatele cele +ai bune 'iind ob$inute *n su'erin$ele nerotice, dar )idebutul unor psi(o#e )i *n re+isiunile acestora!

(lasi#icare:

> 1etode sugesti!e

Pag | 21



> 1etode de antrenament autogen

> Tera%iile de gru%3 cogniti!"com%ortamentale

> Psihanaliza &i %sihotera%ia %sihanalitică

+ipno9a

Oipno#a a 'ost 'olosit *n scop terapeutic pentru pri+a dat de F! A! Mess+er, +edic iene#, anii @0, !TE555 denu+indo B+agnetis+ ani+al.! enu+irea de (ipno#a se leag de nu+ele lui L! Iraid *n 189, un

c(irurg engle#! C(arcot este cel care introduce (ipno#a *n clinic, apoi Iern(ei+! ac ls+ pacientul *naceast stare )i nu *ntre$ine+ cu el rapportul erbal, atunci *n cur-nd so+nul (ipnotic trece *n cel obi)nuit!3ste cu +ult +ai u)or s (ipnoti#e#i un pacient care rea s doar+! e aceea, pri+a )edin$ e de dorit s'ie e'ectuat dup a+ia# sau *n orele serii! 3ste i+portant ca pacientul s se a)e#e co+od sau s se culce pecanapea, *n po#i$ia *n care el de obicei adoar+e! ac r+-ne *n picioare, seansul poate 'i reali#at +aigreu, din cau#a +ul$i+ii de ecitan$i interoceptii, care in de la +u)c(i, liga+ente spre creier! 3stenecesar lini)tea, lipsa lu+inii puternice )i a 'rigului! Pentru introducerea *n (ipno# se 'olosesc ecitan$ii#uali slabi, rug-nd ca pacien$ii s prieasc , 'r ca s clipeasc din oc(i la un obiect care luce)te o bilde sticl, ciocna)ul7 ecitan$i auditii slabi sunetul +etrono+ului sau slabi ecitan$i tactili, atunic c-nd+edicul trece u)or cu +-inile dea lungul corpului pacientului pasele7!

/3O&5CA

4n pri+ul r-nd se eplic caracterul reersibil al si+pto+elor! Ulterior se eplic *n ce const aceast+etod curati )i c pacientul poate au#i ocea +edicului!P"DI3=3 P3&/"U SUJ3S/53

Cu eprubetele cu +-inile *n lact cu +-inile pe cea', etc!M3/DA E3"IA=V

5n aceast +etod intona$ia este i+portant! Se poate utili#a ur+toarea 'or+ul%; 4nc(ide$i oc(ii ds; &u g-ndi$i la ni+ic altcea; &u *ncerca$i s opri$i apropierea so+nului

; So+nul a eni singur de la sine

; "espira$i lini)tit; 3u oi socoti, )i de 'iecare dat so+nolen$a a cre)te 1,2,!; "espira$ia este lini)tit; "elaare co+plet; Ddi(n co+plet 9,:,6,@; Eocea +ea lini)te)te )i adoar+e din ce *n ce +ai tare 8,;,10; Sunte$i cople)it de o so+nolen$ ire#istibil! ori$i s dor+i$i +ai tare )i +ai tare

11,12; or+i$i ad-nc, c-t +ai pro'und! Ki a)a p-n la 20,0 sau 90

up care ur+ea# sugestia *n rapport!

7EHIPNTI;2<E2 e regul greut$i nu se obser! P-n al tre#i, pacientului i se insu'l, c el se si+te bine!

> Acu+a ds e$i tre#i> E e$i si+$i +inunat> Ea$i odi(nit 'oarte bine

; up ce e$i tre#i, e$i si+$i plin de energie; Acu+a la nu+rul 12 e$i tre#i; 1,2,,9,: E tre#i$i din ce *n ce +ai tare!; So+nul dispare, 6,@,8!; 4nc +ai tare tre#i$i, ;,10,11,12

; /re#i$i!1ntrenamentul auto#en.

"epre#int o +etod psi(oterapeutic de relaare! 3ste utili#at *n scopul cre)terii capacit$ii itale! A

Pag | 22



'ost elaborat de psi(iatrul ger+an */ H/ Schultz *ntre anii 1;081;12 )i const *n practicarea, pe 'ondulrelarii +usculare c-t +ai pro'unde, ob$inute pe ba#a anu+itor po#i$ii c(eie, a unor eerci$ii e)alonate pedou cicluri in'erior )i superior7! urata 'iecrui eerci$iu aria# *ntre : 0 +in )edin$a, 1: #ile *n+ediu pentru 'iecare eerci$iu, 612 luni de antrena+ent!

(iclul in#erior/

3!5! bţinerea stării de calm %rin autosugestie3 re#eritor la senzaţie de greutate/ "epet *n +inte 'rnici o *ncordare 'or+ula +-na dreapt e grea 6 ori! 3u sunt absolut cal+ 1 dat! up pri+a spt+-nsen#a$iile de greutate se di'u#ea# la a+bele +-ini, picioare, )i *n s'-r)it pe tot corpul!

3!55! bţinerea senzaţiei de căldură/ Corpul este greu 12 ori! 3u sunt absolut cal+ 1 dat! M-nadreapt e cald : ori! Apoi +-inile, corpul!

3!555! bţinerea bătăilor regulate ale inimii/ 5ni$ial se ob$in sen#a$iile de greutate, cldur, cal+!Ulterior se repet *n +inte de :6 ori 'or+ula B5ni+a bate lini)tit )i puternic.!

3! 5E! <eglarea res%iraţiei/ "epetarea pri+elor 555! Apoi se repet *n +inte de :6 ori 'or+ulaB"espira$ia este lini)tit.!

3! E! 2cţiune asu%ra organelor ca!ităţii abdomnale/ / "epetarea pri+elor 5E! Apoi se repet *n +inte de:6 ori 'or+ula BPleul este cald, dega< cldur.!

3! E5! bţinea senzaţiilor de #runte răcoroasă/ / "epetarea pri+elor E! Apoi se repet *n +inte de :6ori 'or+ula,, 6runtea este %lăcut răcoroasă

(iclul su%erior/5izualizarea unor obiecte concrete &i abstracte3 realizarea e$%resi!ă a unor dorinţe3 %erce%erea unor

răs%unsuri din incon&tient/ stare de nir!ana/

si!oterapia de #rup. */ H/ Pratt Ioston, 1;0@! Jrupul pentru a+eliorarea +oralului bolnailor de tbc7! Aceste +odalit$i

terapeutice au la ba# concep$ia, c grupul +odi'ic subiec$ii, care *l alctuiesc! 5ntre aceste persoane sestabilesc rela$ii psi(ologice reciproce at-t +ani'este, c-t )i latente! For+a cea +i cunoscut este psi(odra+a+orenian, ini$iat de Lacob =! Moreno, un ro+-n care a lucrat *n Eiena )i apoi a e+igrat *n S!U!A! 3a a 'ostelaborat *n 1;11 )i +odi'icat *n 1;21 )i const *n <ocul pe scen al bolnailor *n decursul cruia *)ieteriori#ea# con'lictualitatea, con$inutul incon)tientului lor, prin +i<loace erbale )i etraerbalepanto+i+7, a-nd un e'ect catarctic, de eliberare a tensiunii e+o$ionale, )i constituind un antrena+ent

adaptati la proble+ele ie$ii reale! Moreno a)ea# subiectul *ntro situa$ie dra+atic critic,nepre#ut, pentru a obsera cu+ <oac spontan! 3plorarea *n grup per+ite co+porta+entului s iesela ieal )i s 'ie ealuat de acest grup! Catarsis eliberare de starea sa de con'lictualitate inti+ )i dee+o$ii prin eiden$ierea lor *n <ocul psi(odra+ei7! Jrupurile pot +ari 1:W7 +i<locii @197 )i +ici 267 ina'ar de psi(oterapeutic! A)e#area participan$ilor trebuie s se 'ac *n cerc, reco+and-ndu le ca rela$iilelor s se li+ite#e nu+ai la acelea din ti+pul )edin$elor! Jrupurile tind s se *nt-lneasc de una douori pe spt+-n, de obicei ti+p de o or )i <u+tate! *n 'unc$ie de diagnostic, grupurile pot s 'ieo+ogene sau (eterogene! 3e+plele de grupuri o+ogene le includ pe acelea pentru pacien$ii, care*ncearc s *)i reduc greutatea sau s se lase de 'u+at, precu+ )i grupurile ai cror +e+bri au aceea)i

proble+ +edical sau psi(iatric de e!, S5A, tulburri prin u# de substan$e7! up 'elul cu+ potsau nu pri+i noi +e+bri *nc(ise sau de desc(ise! Selec$ia nu or 'i inclu)i +u$i bolnai depresii cu

suicide nu poate 'i o singur 'e+eie singurul -rstnic sau un +uncitor! &u se includ +ai +ult de un+e+bru, *ntruc-t cei cu statut si+ilar se identi'ic u)or! Se 'ace ea+enul psi(ic, so+atic!

Terapia comportamentală

Presupunerea de ba# a acestei terapii este, c un co+porta+ent +aladaptati se poate sc(i+ba'r *n$elegerea con)tienti#area7 cau#elor sale subiacente! Si+pto+ele co+porta+entale sunt luateca atare, )i nu ca si+pto+e ale unei proble+e +ai pro'unde! /erapia co+porta+ental se ba#ea# pe

principiile teoriei *n$rii, inclu#-nd condi$ionarea operant! Se consider, c terapia co+porta+entalare cea +ai +are e'icien$ *n co+porta+entele +aladaptatie clar conturate de e!, 'obii, co+pulsiuni,ali+enta$ie ecesi, 'u+at, balbis+ )i dis'unc$ii seuale7!

Terapia co#nitivă

/erapia cogniti se ba#ea# pe teoria, potriit creia co+porta+entul este secundar +odului *n care

Pag | 2



persoanele g-ndesc despre ele )i despre rolurile lor *n lu+e! Co+porta+entul este secundar unor g-nduri'iate *n +inte, stereotipe, care pot s duc la distorsiuni cognitie )i a co+porta+entelor re#ultante, care *)iasigur propriul lor insucces! /erapia este pe ter+en scurt, cu o durat, *n general, de 1:20 de sesiuni pe

parcursul a 12 spt+-ni! Pacien$ilor li se aduc la cuno)tin$ propriile lor cogni$ii distorsionale )i pre+isele pe care se ba#ea# acestea! Se dau te+e pentru acas%bolnailor li se cere s conse+ne#e *n scrisceea ce g-ndesc *n anu+ite situa$ii stresante cu+ ar 'i B&u sunt bun de ni+ic., sau B&i+nui nui pas de+ine.7 )i s identi'ice presupunerile, adeseori relati incon)tiente, care ali+entea# cogni$iile negatie!Acest proces a 'ost nu+it Brecunoa)terea )i corectarea g-ndurilor auto+ate.! Modelul cogniti aldepresiei include triada cogniti, care este o descriere a distorsiunilor de g-ndire, care surin atunci, c-ndcinea este depresi! /riada cogniti depresi include% 17 o i+agine de sine negati, 27 interpretareanegati a eperien$elor pre#ente )i trecute, )i 7 epecta$ia negati 'a$ de iitor! /erapia cogniti a 'ostaplicat cu cel +ai +are succes *n trata+entul depresiilor nepsi(otice u)oare p-n la +oderate! ease+enea, a 'ost e'icient ca tratata+ent ad<uant la cei, care abu#ea# de substan$e )i penru cre)tereaco+plian$ei la trata+entul +edica+entos! "ecent a 'ost 'olosit *n trata+entul sc(i#o'reniei!

si!oterapia nondirectivă 8sau centrată pe pacient4 psi!oterapia Ro#ers:

/erapia abordea# persoana *n perspectia cre)terii )i +aturi#rii sale poten$ialul de cre)tere )i+aturi#are al unui indiid se reali#ea# *ntro rela$ie care repre#int o eperien$ a co+unicrii, a

acceptrii, a *n$elegerii, o Brela$ie de a<utor.! Scopul acestei terapii este cre)terea )i +aturi#area psi(ologic a indiidului! &u eist o durat prestabilit a terapiei! 4n cadrul rela$iei terapeutice pacientulse accept pe sine! /erapia se concentrea# pe Baici. )i Bacu+” )i nu eist o te(nic propriu#is deinteren$ie! Procesul terapeutic este un proces *n @ stadii etape7!

5ndica$ii%> /ulburri nerotice> /ulburri de adaptare social, pro'esional7> i'icult$i *n procesul educati> i'icult$i +aritale, 'a+iliale> Stri de cri#e> Situa$ii itale, e)ec la ea+en, nereu)ite senti+entale sau seuale, con'licte dierse!

Terapia transacţională de #rup 8&ric 2erne:.Aceast 'or+ de psi(oterapie ur+re)te cre)terea *n$elegerii pacientului asupra +odului *n care intr *nlegtur cu ceilal$i oa+eni! Ierne sugerea# c rela$iile*ntre oa+eni au trei co+ponente% re+iniscen$e aleunor rela$ii ti+purii cu prin$ii, ur+e ale co+porta+entului din copilrie, )i un niel +atur de interac$ionare!

$estalt4 terapia 8F. erls:. Aceasta este o +etod co+ple, dar una dintre procedurile caracteristice este *ncura<area 'iecrui+e+bru al grupului s personi'ice pr$i ale +in$ii )i trupului su pentru a putea crea dialoguri *ntre ele!Se sper c aceast +etod a duce la *+bunt$irea cunoa)terii de sine!

Aceste dou 'or+e de trata+ent se ba#ea# pe teoriile lui Sig+und Freud asupra incon)tientuluidina+ic )i con'lictului psi(ologic! Scopul +a<or al acestor 'or+e de trata+ent este acela de a a<uta

bolnaul s de#olte *n$elegere insig(t7 *n legtur cu con'lictele incon)tiente, care se ba#ea# pe

dorin$e din copilrie nere#olate )i care se +ani'est ca si+pto+e, )i s de#olte paternuri +ai adulte deinterac$iune )i co+portare!

si!anali9a.Psi(anali#a este 'or+a de psi(oterapie cea +ai consu+atoare de ti+p! Perioada de pregtire a iitorului

analist este lung, cuprin#-nd propria anali#, precu+ )i o perioad de practic sub superi#ia unui analisteperi+entat! Psi(anali#a este un siste+ psi(ologic teoretic )i terapeutic, i#-nd eplicarea naturii u+anesub aspectul ei esen$ial% con'lictul! 3ste o terapie de autoinestigare )i autocunoa)tere, ur+-ndrestructurarea pro'und a personalit$ii, precu+ )i o inestigare liber )i e'icient a resurselor proprii, unec(ilibru *n rela$ia indiidului cu sine )i cu lu+ea! 3ste cel +ai intensi )i riguros dintre aceste tipuri de

psi(oterapie! Pacientul este #ut de trei ori pe spt+-n, *n general pentru un total de cel pu$in c-teasute de ore, dea lungul unui nu+r de ani! Pacientul st culcat pe canapea, iar terapeutul st +ai *napoi,*n a'ara c-+pului i#ual al bolnaului! Pacientul *ncearc s spun liber )i 'r s se cen#ure#e tot ceea cei trece prin +inte, s asocie#e liber, pentru a)i ur+ri )irurile de g-nduri c-t +ai *n pro'un#i+e

posibil, p-n la cele +ai dint-i rdcini ale lor! Psi(anali#a necesit ca bolnaul s 'ie stabil, bine +otiat,Pag | 29



erbal )i *nclinat ctre psi(ologic! Pacientul trebuie, de ase+enea, s 'ie capabil s tolere#e stresul generatde anali# 'r s regrese#e sau s se tulbure prea +ult, ori s dein prea i+pulsi! 4n te(nica psi(analiticde ba#, analistul *ncearc s de#luie c-t +ai pu$in posibil despre sine *nsu)i, *ncura<-nd pacientul sorbeasc liber despre propriile sale g-nduri )i senti+ente asocia$ii libere7! Aceasta este regula de ba#a psi(anali#ei, care, *+preun cu anali#a iselor, per+ite accesul la procesele incon)tiente! Analistul pune*ntrebri pentru a clari'ica +aterialul, con'runt pacientul cu diersele contradic$ii epri+ate )i 'aceinterpretri! 4n rest, el r+-ne relati pasi! Pe +sur ce rela$ia continu, pacientul *ncepe s eiteanu+ite subiecte, de#olt-nd )i alte 'or+e de re#isten$ la trata+ent de e!, respingerea interpretrilor analistului7! eci, treptat, co+porta+entul )i epri+area pacientului eiden$ia# apari$ia ideilor )isenti+entelor intense )i oarecu+ de'or+ate despre analist! Aceast de'or+are proine din trans'erul asupraanalistului al ideilor )i senti+entelor legate de eperien$ele din copilrie ale pacientului! 6reud a denu+itaceast rela$ie cu ter+enul de trans'er! 4n )edin$ele de psi(anali# +edicul este priit de pacient cu oc(ii cucare*n copilrie*)i priea prin$ii! Psi(analistul deine o Boglind. pentru pacient! Acest trans'er repre#int o proiec$ie asupra +edicului a atitudinilor de a'ec$iune )i de ostilitate a+bialen$7, pe care

bolnaul lear 'i aut *nainte *n rela$iile cu un printe! Anali#atul retrie)te con'lictele a'ectie in'antile)i le lic(idea#! 4n aceste conersa$ii pacien$ii iau cuno)tin$ de sine, retriesc situa$iile in'antilegeneratoare de nero# )i a<ung s se reintegre#e! /rans'erul negati dese+nea# senti+entul deostilitate al pacientului 'a$ de terapeut trans'erul po#iti dese+nea# senti+ente ca dependen$,

ideali#ri sau c(iar senti+ente erotice! ac trans'erul are o ase+enea intensitate, *nc-t pacientul *)iretrie)te si+pto+ele nerotice *n rela$ie cu analistul, aceasta se nu+e)te nero# de trans'er! =a *nceput,interpretrile sunt 'recent respinse de ctre pacient, uneori pentru c sunt lipsite de acurate$e, dar )i pentruc sc(e+ele de g-ndire pot 'i nu+ai 'oarte *ncet sc(i+bate, ele necesit-nd *n +od repetat un proces deeliberare! Pe +sur ce interpretrile sunt acceptate, se spune c pacientul *ncepe s se *n$eleag pe sine!Pe +sur ce trata+entul progresea#, senti+entele analistului 'a$ de pacient se sc(i+b par$ial realist)i par$ial ca re'lectare de'or+at a propriilor eperien$e anterioare contrtrans'er7! Sub nu+ele decontrtrans'er se descrie atitudinile negatie ale +edicului 'a$ de bolna +-nie, nerbdare, agresiitate7!3le ar 'i re#ultatul in'luen$ei bolnaului asupra senti+entelor incon)tiente ale +edicului )i ar aeaoriginea *n identi'icrile )i proiec$iile ira$ionale ale acestuia din ur+! Cu alte cuinte, +edicul .ede. *n

pacient pe altcinea, o persoan care a <ucat un rol i+portant *n biogra'ia sa a'ecti! Acest contrtrans'er

are o ac$iune de'aorabil actului terapeutic, psi(anali#a reco+and ca orice +edic s)i 'ac lui *nsu)i,*n pri+ul r-nd o psi(oterapie, *n a)a 'el, *nc-t propriile sale proble+e psi(ologice, ale incon)tientului, s nuse inter'ere#e cu cele ale bolnaului!

si!oterapia de orientare psi!analitică.Aceast 'or+ de trata+ent 'olose)te +etodele )i conceptele de ba# ale psi(anali#ei, dar pune un

accent +ult +ai +ic pe de#oltarea )i anali#a nero#ei de trans'er! /rata+entul este +ai scurt )i +ai pu$inintensi, dec-t psi(anali#a )edin$ele au loc de obicei o dat pe spt+-n7! Canapeaua nu este at-t de des'olosit, iar terapeutul are un rol +ai acti! Pacien$ii sunt #u$i )e#-nd pe scaun, cu 'a$a ctre terapeut!Scopul re#olu$ia con'lictului psi(ologic incon)tient este si+ilar cu acela al psi(anali#ei, dar se pune +ai+ult accent pe c(estiunile realit$ii de #i cu #i )i +ai pu$in accent asupra de#oltrii proble+elor de trans'er!Pacien$ii potrii$i pentru psi(anali# sunt potrii$i )i pentru acest tip de psi(oterapie, la 'el ca )i bolnaii cu

o ga+ +ai larg de proble+e si+pto+atice )i caracterologice! Pentru aceast terapie sunt potrii$i )i pacien$ii cu tulburri de personalitate! =a +edic poate aprea co+pleul paternalist! *ns)i structura psi(ologic a +edicului, adic autoaprecierea despre rolul su do+inator sunt circu+stan$e psi(ologce pentru rolul de .tat.! octorii, care au 'ost 'rustra$i de a'ec$iune sau au 'ost icti+e ale autoritaris+ului *ncopilrie, care au aut senti+ente de in'erioritate social, pot a<unge s caute satis'ac$ii de .alori#are. pel-ng pacien$ii lor!

Metode de evaluare1. control preenti interogarea 'iecrui student la *nceputul lec$iei practice!2. control curent ealuarea scopului, obiectielor, istoriei, accesibilit$ii, indica$iilor )icontraindica$iilor psi(oterapiei!3. control 'inal *nsu)irea clasi'icrii, +etodelor, caracteristicile (ipno#ei, trainingului autogen,

psi(oterapiei de grup, psi(odra+ei +oreniane, terapiei co+porta+entale, terapiei cognitie, psi(oterapiei nondirectie, terapiei tran#ac$ionale de grup, Jestalt terapiei, psi(oterapiei psi(analitice, psi(anali#ei !

Pag | 2:




1. Stelian "-nda)u! Curs de psi(ologie +edical! Clu<&apoca, 1;;@!2. 5a+andescu 5oan Iradu! Manual de psi(ologie +edical! Iucure)ti, 1;;:!3. &!Dprea, M!"eenco, &!Cos+oici, E!Parasc(i, E!C(iri$a! Psi(ologie general )i

+edical! C(i)inu, 1;;!4. E! Mi(aescu! Curs de psi(ologie +edical! 5a)i, 1;;2!5. J! 5onescu! Psi(oterapie! Iucure)ti, 1;;0!6. /! Piro#Qnsi! 3le+ente de psi(ologie +edical )i logopedie! 5a)i, 1;88!7. J! 5onescu! Psi(ologie clinic! Iucure)ti, 1;8:!8. A! At(anasiu! 3le+ente de psi(ologie +edical! Iucure)ti, 1;8!

Pag | 26



&(12%R1R& M&T%')C1Tema3 si!odia#nosticul.Scopul seminarului3 *nsu)irea +etodelor )i te(nicilor de psi(odiagnostic!%biectivele operaţionale3

a) de'ini$ia psi(odiagnosticului, te(nicile saleb) obsera$ia, obsera$ia *n cadrul ea+inrii psi(ologice, ana+ne#c) planul de conorbire cu subiectul, si+pto+ele *n di'erite etape ale ie$ii

'eprinderi practice33aluarea testelor )i c(estionarelor neerbale, proiectie )i de inteligen$ cu pre#entarea bolnailor

)i discu$ie asupra ca#urilor clinice!Materiale la temă3

Psihodiagnosticul este un procedeu de anali# psi(ologic a unui ca# )i include ast'el de te(nici, ca%> obsera$ia> ana+ne#> conorbirile> c(estionarea> testele

bser!aţia:

> aspectul eterior al subiectului> aspectul 'i#ic al subiectului gras slab7> $inuta> gesturile> +i+ica, epresia 'e$ei )i a oc(ilor > aspectul general obosit odi(nit7> +ersul> coordonarea +i)crilor > orbirea> raporturile cu *nso$itorul docil, supus7> orientarea *n +ediul *ncon<urtor *n ca!binet sau laborator7 )i +odul cu+

stabile)te singur contactul cu +ediul a+biantbser!aţia 4n cadrul e$aminării %sihologice:

> atitudinea subiectului *n +o+entul *nceperii ea+inrii opo#i$ie, entu#ias+7> atitudinea subiectului *n cursul ea+inrii spontan, pune *ntrebri, nerbdtor,

interesat de probe, ti+id, anios, distrat, perseerent7> caracteristica rspunsurilor rapide, lente, serioase, negli<ente, i+pulsie7> utili#area +etodelor *ncercrilor )i erorilor sau a unui plan anterior > actiitatea +otorie agitat, pasi, ticuri, +i)cri para#ite, tre+urturi7> interesarea de re#ultatele ob$inute spirit de co+peti$ie, dore)te s 'ac +ai

bine, indi'eren$i st7> epresia erbal tulburri de orbire7

2namneză 1! ate biogra'ice%

> E-rsta, pro'esia> "ela$iile cu prin$ii dior$, adop$iune7> "ela$iile cu 'a+ilia> Copilria caren$a a'ecti, eces de autoritate7

2! Antecedente eredocolaterale%> Pre#en$a alcoolis+ului> Suicid> A'ec$iuni psi(ice sau so+atice ale unuia din prin$i necesit-nd internare7

! Antecedente patologice%> A'ec$iuni so+atice> Psi(o#e a'ectie cu un episod depresi ignorat *n tinere$e> Alte a'ec$iuni psi(ice +ani'estate clinic subclinic sau neobserate7

9! 5storicul bolii actuale%

Pag | 2@



> ebut% brutal, eplo#i, lent:! Mani'estri *n s'era co+porta+entului%

> "elatri ale antura<ului> /entatie de suicid reu)ite, nereu)ite7> Acte de iolen$, accidente

(on!orbirile

Planul de conorbire cu subiectul a include%1. Nume3 %renume3 !'rsta3 studii3 starea ci!ilă3 %ro#esiunea3 locul de re&edinţă/

2. Sim%tomele/

3. Prima co%ilărie )%'nă la intrarea 4n &coală+/

> Care au 'ost rela$iile subiectului cu 'a+ilia separat cu +a+a, tata, 'ra$i, surori, care estedi'eren$a de -rst7

> ac subiectul *)i a+inte)te *nt-+plri neplcute accidente, sperieturi, loituri, cderi de la*nl$i+e, atacuri de ani+ale, certuri *ntre prin$i7

> escrierea situa$iei *n 'a+ilie pro'esiunea prin$ilor, copil natural sau adoptat, prin$idior$a$i, 'ra$i itregi7

> Co+portarea% dac a 'ost copil ioi sau lini)tit dac *i place societatea de aceea)i -rst, acopiilor +ai +ici sau a oa+enilor +aturi dac isea# ur-t noaptea dac se speria u)or dac a 'ost

cuprins *n grdini$> Situa$ia econo+ic a 'a+iliei dac a trebuit s +unceasc *nainte de intrarea *n )coal dac asu'erit lipse +ateriale!

=/ 5'rsta &colară/

> Cu+ sa adaptat la speci'icul ie$ii de )coal dac a luat pre+ii dac a *n$at bine, dac*n$elege u)or dac a aut randa+ent )colar *n unii ani 'a$ de al$ii dac a 'ost ele bun p-n la un punct)i apoi nu a putut 'ace 'a$ )colii

> ac a aut condi$ii +ateriale pentru a *n$a dac au 'ost con'licte pe parcurs cu prin$ii, cu pro'esorii, cu colegii sau din +otie senti+entale, dac a suportat u)or cri#a pubertar!

:! 5iaţa %ro#esională/

> ac 'ace +eseria, pro'esia pentru care s a pregtii care sunt rela$iile *n +ediul pro'esional cu+

se *n$elege cu )e'ii, cu colegii ce planuri de iitor are tot ce spune spontan *n legtur cu pro'esiunea!>/ 5iaţa #amilială/

? Cu+ se *n$elege cu so$ul so$ia7, cu prin$ii socrii7 cu copiii dac a aut trau+e psi(ice din cau#alor -rsta so$ului so$iei7

Testele &i chestionarele

> &eerbale (-rtie creion7> Proiectie

/estele neerbale cuprind un +aterial, *n care rspunsul nu trebuie s se dea erbal, ele 'aori#ea# subiec$iicare au (andicap de orbire sau pentru cei +ai pu$in de#olta$i! /estele (-rtie creion sunt teste , *n care te+a)i rspunsul sunt pre#entate prin inter+ediul scrisului! Sunt aplicate indiidual )i colecti! eoarece suntscrise )i aplicate +ai ales colecti, ele li+itea# rolul obsera$ie, iar subiectul este detensionat!

/estele proiectie sunt teste plan)e7 sti+ul, cu aplica$ie indiidual, rspunsul se trans+ite pe cale oralprin relatri7! /estele se re'er la ordonarea )i clasi'icarea de obiecte 'ie dup culoare, olu+, greutate,'or+, la asocierea de cuinte, la cutarea de ri+e, de cuinte ascunse, la desci'rarea de coduri de ci're,coduri cu 'iguri geo+etrice sau cu i+agini de obiecte, la de'inirea de no$iuni )i concepte, la ctarea unei'ra#e din propo#i$ii, la gsirea a ceea ce este esen$ial *ntro i+agine, poestire etc! 3le au *n aten$ie uneorisesi#area de absurdit$i *n 'apte, i+agini, a'ir+a$ii, e'ectuarea +ental a unei opera$ii arit+etice, e'ectuareade asocia$ii erbale libere sau diri<ate, reproducerea de teste, bararea de i+agini, ci're, litere, interpretareaunor a'oris+e, proerbe, a'larea de si+ilitudini conceptuale, re#olarea unor proble+e, asa+bla<, +onta<!Testul proiectiv de personalitate R%RS+1C+ con$ine 10 plan)e cinci alb negru, dou albnegruro)u)i trei diers coloare7! Se+ni'ica$ia analitic a plan)elor 1angoasa pierderii obiectului 2scena pri+iti,cuplul original situa$ia oedipian 9supreaul patern :i+aginea +a+ei 'alice 6biseualitatea @separarea de partenerul +aten 8+ediul eterior strin de 'a+ilie ;pulsiunea +or$ii )i 10agnoase de*+buct$ire, distrugerea ansa+blului7 cu pstrarea disponibilit$ilor reintegrrii )i reglrii7!4n a'ar de se+ni'ica$ia analitic, plan)ele +ai con$in se+ni'ica$ii 1 autoritate 'e+inin +atriar(al 2 ideea na)terii, continuitatea ie$ii, ele+ente biseuale, separarea originar o+ ani+al co+pleele

Pag | 28



personale, psi(is+ul indiidual pro'und 9 principul +asculin, puterea, irilitatea :psi(is+ul personal pri+ar, i+aginea de sine 6'unc$ionarea principiului +asculin inestirea energiei +asculine @ ar(etipul'e+inita$ii, energia )i 'unc$ionarea principiului 'e+inin 8 disponibilit$ile adaptatie ale subiectului, naturalor, lu+ea eterioar, +ediul 'a+ilial, strin ;transpersonalul )i 10ar(etipul surs?incon)tientul!

Prelucrarea statistic a testului proiecti +ai er+ite deta)area a patru tipuri de re#onan$ inti+% cuarta$i,etratensii, inratensii, a+biiegalii!Testul proiectiv de personalitate S=%N'> const *n alegerea a'ecti si+paticantipatic7 a unor 'otogra'ii repre#et*nd 'iguri u+ane!Proba are la ba# concep$ia c *n alegerea prin si+patie )i respingere s*nt alegeri u+ane *n destin% alegerea deiubire, de pro'esie, de a+ici$ie, alegerea *n boal sau *n +oarte toate 'iind considerate trebuin$e pulsionale7!Metoda inestig(ea#% aspira$iile pulsionale incon)tiente ale indiidului, po#i$ia 3Ului 'a$ de pericolul

pulsional, dialectica 3Ului i a celorlate pulsiuni!Anali#a destinului prin testul SND& distinge% aspira$ii sau tendin$e pulsionale, trebuin$e sau 'actori

pulsionali, pulsiuni sau ectori pulsionali!Se +ai pot deta)a 9 grupe autono+e ale +aladiilor +entale sc(i#o'ren, circular, proi+al )i ereditar al

bolilor de natur seual7! Fiecrui grup *i corespund 9 ectori pulsionali% pulsiunea seualit$ii, proi+alit$ii, 3Ului )i a contactului! Ace)ti 'actori pulsionali generea#, *n +ani'estarea lor, patru tendin$e%spre cutare de noi ac(i#i$ii, de aderen$ la obiect, de acro)a< 'a$ de obiectul ec(i )i de separare )i deta)are

de obiect!Se+ni'ica$ia psi(ologic a celor 8 'actori trebuin$e7 pulsionali eiden$iate prin testul proiecti SND&% pasiitate, actiis+, acu+ulare a'ecti, autoalori#are, cuartarea 3Ului, delatarea 3Ului, ac(i#i$iaobiectual )i ata)a+ent acro)a< 'a$ de obiectele ec(i!Testul (USC+&R const *n alegerea, *n ordinea pre'erin$elor, a unui nu+r de plan)e colorate, de culoridi'erite arianta cea +ai u#ual este cu culori7! Subiectul alege ori respinge cartona)ele colorate! Aceastatitudine de atragere sau respingere este legat de structuri latente de personalitate! Prin acest +odel, testul'urni#ea# in'or+a$ii priind structura personalit$ii, #ona de tensiune, caracteristici re<ectate sau supri+ate,

prognosticul actualelor perturbri, prognosticul adaptipro'esional, predispo#i$ii la a'ec$iuni psi(oso+atice!Proba culorilor7 are +are #on de aplicabilitate% de la clinica de boli interne, *n procesul 'or+ati )colar, p*nla integrarea )colar!

4n clinica psi(iatric testul =USCO3" o'er in'or+a$ii pertinente din s'era aniet$ii, depresiei ori asteniei!e ase+enea, tulburrile de personalitate pot 'i anticipate prin aplicarea, cu grad de sinceritate, a testuluiculorilor!C!estionarul 2&C? are utili#are *n clinica depresiei *n ealuarea tipului )i con$inutului psi(ogenetic )i

psi(opatologic al depresiei% dispo#i$ia de 'ond, anu+ite senti+ente bine circu+scrise de ratare, ino$ie,autoacu#are, lipsa de satis'ac$ie etc!7, tulburri (ipnice, ale libidoului )i apetitului, 'atigabilitate,iritabilitate, aneste#ie general, conduit social, actiitate utilproducti!Scala +1M)(T%N este considerat unul dintre cele +ai utili#ate instru+ente, din clinica depresiilor!Scala *ncorporea# 1@ ite+i *n 'a#a ini$ial7 )i 21 ite+i *n 'a#a *+bunt$it7, cu sau : trepte! Acestinstru+ent ecelent deta)ea# ur+toarele aspecte% despr$irea depresi, senti+entul de ino$ie, idei sautentatie autolitice, tipuri de inso+nii, ec(ialente so+atice ale aniet$ii, si+pto+e

gastrointestinale,si+pto+e geniatle, idei (ipocondriace, scderea *n greutate, indicatorul indiidual deadaptabilitate! Scorul ob$inut prin co+pletarea scalei per+ite ea+inatorului calcularea unui indice global de depresie,care poate o'eri in'or+a$ii utile, at-t pentru aspectele cantitatie ale depresiei graitatea depresiei7, c-t )icele adaptatie!Testul de *rustrare R%S&N=@&)$ con$ine 29 de situa$ii repre#ent-nd cele +ai cunoscute eperien$e'rustrante din ia$a curent a o+ului! Pentru 'iecare situa$ie subiectul trebuie s rspund cu pri+ul lucrucarei ine *n +inte, *n locul persoanei, care trebuie s reac$ione#e! "eac$iile de 'rustrare se *nscriu *n trei categorii%dup tipul de solu$ionare a situa$iei do+ina$ia obstacolului, aprarea 3Ului )i persisten$a trebuin$ei7dup direc$ia agresiunii reac$ii etrapunitie, intrapunitie )i i+punitie7! )nventar multi*a9ic de personalitate M)N&S%T)1 M!M!P!5!7 cuprinde, *n 'or+a clasic )i original::0de a'ir+a$ii, scrise pe c-te un cartona) 'iecare! Subiectul trebuie s citeasc )i s le categoriseasc *n trei clase%aderat, 'als, nu )tiu! Acest inentar are ; scale clinice de ealuare% (ipocondrie, depresie, isterie, deia$ie

psi(oso+atic, +asculinitate'e+initate, paranoia, psi(astenie, sc(i#o'renie, +anie! 4n plus, c(estionarul

Pag | 2;



M!M!P!5! +ai adaug *nc trei scale care aprecia#% atitudinea 'a) de test, atitudinea 'a) de sine )iintroersiunea social!Matricele ro#resive R1A&N per+it +surarea 'actorului J )i a 'actorului de grup percepti! 3stecunoscut sub trei ariante% colorate pentru copii, ariantele A, I, C, , 3 pentru elei p*n la ter+inarealiceului )i arianta pentru studen$i )i cadre de conducere! 4ntrun dreptung(i lipse)te o por$iune, o 'igur!edesubtul dreptung(iului s*nt o serie de 6 ori ; 'iguri, ase+ntoare ca +ri+e )i 'or+, dar nu+ai unuldin astea se potrie)te, care prin *ntocuire cu 'a$a alb ar 'ace 'igura ini$ial, a)a cu+ a 'ost ea conceput!4n re#olarea proble+elor "aen pune pe subiect *n situa$ia de a gsi o solu$ie! Subiectul poate gsi :ariante de rspunsuri, dar nu+ai unul este corect%rspunsuri corecterspunsuri corecte, dar inco+pleterspunsuri bi#arerspunsuri gre)iterspunsuri prin repetare!Prin Matricele Progresie "aen, psi(ologul poate aprecia coe'icientul de inteligen$ X!5!7!C!estionarul de personalitate SC+M)FSC+&? 'ace parte din grupa te(nicilor proiectie te+atice, cu 22de plan)e repre#ent*nd i+agini +ai +ult sau +ai pu$in structurate baie, strad, dor+itor, su'ragerie, nori,

plan)a alb etc7 )i 6@ de 'iguri u+ane brba$i, copii, 'e+ei7 sau ani+ale c*ine etc!7, con'ec$ionate din carton,

cu care subiectului i se cere s *ntoc+easc un tablou )i s reali#e#e o poestioar legat de acestea! Proba psi(ologic per+ite ea+inatorului aprecieri re'eritoare la adaptarea social a indiidului ca )i la+odul *n care acesta se autoaprecia#! /estul este util *n diagnosticarea structurilor nerotice de personalitate)i, uneori, a psi(o#elor uneori a dat re#ultate satis'ctoare pentru sc(i#o'reni )i pacien$i cu poten$ialsuicidar7!

Metode de control1. control preenti interogarea 'iecrui student la *nceputul lec$iei practice!2. control curent ealuarea psi(odiagnosticului, te(nicilor sale!3. control 'inal *nsu)irea obsera$iei, obsera$iei *n cadrul ea+inrii psi(ologice,

ana+ne#ei, planului de conorbire cu subiectul, si+pto+elor *n di'erite etape aleie$ii!

urata se+inarului 6 ore!(iteratura1. Stelian "-nda)u! Curs de psi(ologie +edical! Clu<&apoca, 1;;@!2. 5a+andescu 5oan Iradu! Manual de psi(ologie +edical! Iucure)ti, 1;;:!

i. &! Dprea, M! "eenco, &! Cos+oici, E! Parasc(i, E! C(iri$a! Psi(ologie general)i +edical! C(i)inu, 1;;!

ii. E! Mi(aescu! Curs de psi(ologie +edical! 5a)i, 1;;2!iii. J! 5onescu! Psi(ologie clinic! Iucure)ti, 1;8:!iv. A! At(anasiu! 3le+ente de psi(ologie +edical! Iucure)ti, 1;8!v. M! "o)ca! Metode de psi(odiagnostic! 3dit! Ktiin$i'ic )i enciclopedic, Iucure)ti , 1;@2!

Documents

Suport Metodologic Psih-Med