Suport de curs snspa

7/23/2019 Suport de curs snspa

http://slidepdf.com/reader/full/suport-de-curs-snspa 1/193

Sociologiegenerala

Cap. I Notiuni teoretice ale sociologiei

I.Problematica

sociologiei :Teme:

1) Conceptul de sociologie2) Problematica si functiile sociologiei3) Realitate sociala4) Comunitati umane

1.Conceptul de sociologie

Cea mai curenta defnitie a sociologiei este ca eae stiinta vietii sociale . Viata sociala e obiectul acesteistiinte ,numai ca ea este inteleasa si explicata in dieritemoduri ,incat defnitia de mai sus este numai ormala ,reerindu-se pur si simplu la termenul “sociologie” .Unii pun societatea in unctie de spirit ,depsihologie,altii o considera drept un reultat al

trebuintelor si activitatilor economice ,altii vad in eaconsecinta existentei unei reguli de drept si a uneiautoritati constrangatoare ,care aplica sanctiuni si asamai departe . !e aceea ,conceptia sociologie ca stiintaeste in unctie de modul de a intelege obiectul ei,societatea. "entru acest motiv ,noi vom cerceta caractereleacestor conceptii ,pentru a evidentia cat adevarcuprinde fecare din ele .#rebuie sa acem insa o clara

distincte intre teoriile care se ocupa de structura siorma societatii ,cautand sa le explice prin actori



oarecum exteriori ei ,actori care au ,de sigur,importanta pentru existenta si evolutia societatii ,darcare nu putem spune ca ormeaa esentialul si teoriilecare cerceteaa viata sociala insasi ,in elementele

,structura si unctiunile sale ,explicandu-le prin orte sicause existente in ea . !esi ca stiinta ,sociologia e noua ,caci are in $urula numai %&& de ani '(uguste Comte %)*)-%)+* ,totusi cercetari cu charactersociologic au existat si mai inainte de aceasta data , baciar problemele sociale s-au impus cu mai multa tariedecat cele pur stiintifce , pentru ca ele au interesat sipe indivii personal,si societatea omeneasca in acelasi

timp, find mai aproape de intelegerea si de viataoamenilor. u este nicio mirare ca sociologia s-a devoltatatat de tariu ,pentru ca alta era mentalitatea intrecut ,spiritual find dominat rand pe rand de idei sirepreentari oarte dierite de conceptele si explicariledin ilele noastre . !aca pentru primitive si pentruantichitate natura insasi era spiritualiata si feceenomen era privit ca maniestare a unei orte

suprafresti sau a unui spirit ,pe care omul trebuia sa si-laca prieten ,se intelege usor ca nu era loc pentrucercetarea stiintifca . "ornind de la magie , care estecea dintai atitudine a omului ata de tot ceea ce este in

$urul sau sic ea dintai credinta , trecand apoi prinreligie,pentru a a$unge la explicarea stiintifca,popoareleau oarcurs un drum fare lung si anevoios . n antichitate au lipsit deci principiileundamentale trebuitoare oricarei cercetari stiintifceobiective : /egea naturala si idea de necessitate ,ceeace a intariat devoltarea stiintei . u putem spune ca grecii n-au contribuit alcercetarea sociologica ,deoarece ei inca din secolul Vinainte de 0ristos s-au preocupat de politica in sensulei practic ,de arta politicii ,cercetand cu aceasta ocaiecomunitatea de viata pe baa careia se construiestecetatea si lasand astel pretioase inormatii asuprastructurii societatii vechi .!esigur ,gasim la 1reci ,ca sila alte popoare din aceeasi epoca ,multe ivoare sidocumente prin a$utorul carora putem reconstituii tipul



de societate din antichitate .1asim ,de asemenea ,cercetari asupra unor enomene sociale si datestatictice , dar toate acestea nu contituie sociologiapropriuisa,caci lipseste din ele spiritual stintifc –

sociologic . Platon scrie Statul si Legile ,in care se ocupadeclasele sociale ,de constitutie si de legi, de cea maibuna orma de stat etc. 2i tot asa ,ristotel ,care aceintr-adevar teoria generala a statului . /asand la o parte aceste exceptii trebuie sarecunoastem ca nu se poate vorbii de sociologiepropriu-isa in antichitate .

"laton si (ristotel au acut mai mult 3ilosofesociala , in care considerentele morale sunt pe primulplan , inaintea celor sociologice .umai aca damnumele de sociologie oricaror speculatii morale ,umaneatunci ar insemna ca am putea vorbii de sociologie de

acum vreo +&&& de ani .4vul mediu a ost absorbit de preocupari flosofcesi religioase,care distrageau atentia de la empiric' practic si social , ba chiar pana la inceputul secoluluial 55-lea se inglobau in flosofa istoriei sau in eticaaproape toate cercetarile sociologice . ata de ce stiintasociologiei este atat de noua . n toate timpurile , problemele sociale s-au impuscu destula acuitate ,dar cercetarea sociologicasistematica a vietii sociale este un produs al timpurilornoi si apartine in special 4uropei occidentale. !e candsocieatatea si cultura pe care o produce ea au ostprivate ca realitati supuse legilor pe baa uneicaualitati empirice ,s-a nascut stiinta sociologiei . 4drept ca exista numeroase conceptii sociologice si artedierite eluri de a intelege sociologia , dar aptulacesta , desi poate trei neincredere in stiintasociologiei , nu este un argument in contra ei .



Ini!iatorii sociologiei ca "tiin!# siabordarile acestora

Emile Durkheim (1858 – 1917)

6scut la 4pinal, 78i ace studiile la "aris, dup6 careactivea6 ca proesor la 9ordeaux 8i la 2orbona. n %);+public6 </es regles de la methode sociologi=ue“, iar 7n%);>, </e suicide“. !in punctul s6u de vedere, sociologiatrebuie s6 7ndeplineasc6 dou6 condi?ii pentru a se constituica 8tiin?6:- s6 78i defneasc6 obiectul propriu de cercetare: aptele

sociale deosebite de obiectul altor 8tiin?e.- aptele sociale trebuie observate 8i explicate cu aceea8i

riguroitate metodologic6.Cea dint@i problem6 care se pune sociologului este de adefni aptul social, 7n acest sens trebuind s6 aib6 dou6caracteristici: s6 fe exterior individului 8i s6 se impun6individului cu o or?6 coercitiv6.

<4ste apt social orice el de a ace, fxat sau nu,capabil s6 exercite asupra individului o constr@ngere

exterioar6, sau care este general pentru o 7ntreag6societate dat6, av@nd totu8i o existen?6proprie,independent6 de maniest6rile sale individuale.“'!urAheim. (stel, aptul social se delimitea6 7n mod clarde aptul biologic, find repreentare sau ac?iune 8i deaptul psihic, find exterior individului, impun@ndu--se cu oor?6 de constr@ngere. 3aptele sociale sunt se dieren?ia68i 7n apte normale 8i apte patologice, aceast6 clasifcareav@nd la ba6 tot criterii statistice. 3aptele normale sunt

caracteristice ma$orit6?ii indiviilor 7n timp ce aptelepatologice sau anomice apar la un num6r relativ restr@nsde indivii 8i au o condi?ionare spa?io-temporal6. (stel,anumite enomene considerate patologice, precum crimasau suicidul, devin normale din punctul de vedere al lui!urAheim, o societate 6r6 crime sau sinucideri findimposibil6, iar aceste apte trec@nd 7n r@ndul normalit6?ii.

!up6 defnire 8i clasifcare, aptele sociale trebuiesupuse metodei de cercetare, prima regul6 find aceea de

a considera aptele drept lucruri, pentru a deveni obiectivi 7n studiu, elimin@nd subiectivismul caracteristic g@ndirii



speculative, psihologismului 8i ideologismului. !easemeni, explica?ia aptului social trebuie s6 fe de ordincaual, aceast6 cau6 find tot din mediul social 8i nu dincel psihologic sau biologic, air unc?ia pe care o

7ndepline8te trebuie s6 fe tot din mediul vie?ii sociale. Balt6 necesitate pe care metoda o impune este cercetareadin punct de vedere statistic a aptelor sociale, precum 8istabilirea de corela?ii 7ntre diversele tipuri de apte sociale.4l va aplica aceste reguli 7n celebrul studiu asuprasuicidului, </e 2uicide“.

Max Weber (1864 – 19!)6scut la 4rurt, ace studii de drept, economie,

istorie 8i flosofe, dup6 care activea6 ca proesor la3reiburg, 0eidelberg 8i unchen. n lucr6rile saleabordea6 trei teme ma$ore:- natura domina?iei- caracteristicile ra?ionalit6?ii- raporturile dintre idei 8i interesele materiale 'ideile

religioase 8i activitatea economic6.n defnirea sociologiei, Deber va pleca de la distinc?ia

dintre $udec6?ile de valoare 8i $udec6?ile de raportare la

valori. "rimele nu intr6 7n corpul 8tiin?ei, 7n timp cecelelalte servesc la selec?ia 8i ierarhiarea aptelor socialedevenite subiect al 8tiin?ei.

( doua etap6 a metodei propuse de Deber const6 7nexplica?ia caual6 a aptelor sociale, care trebuie s6 feuniversal valabil6. /a acest nivel, cercet6torul trebuie s6se supun6 principiului neutralit6?ii axiologice, trebuind s6dea dovad6 de obiectivitate, verifcabilitate independen?68i consisten?6 logic6.

n viiunea lui Deber, sociologia este o 8tiin?6 care 78ipropune s6 7n?eleag6 prin interpretare activitatea social68i prin aceasta s6 explice caual des68urarea 8i eecteleactivit6?ii sociale. (stel, sociologia este o 8tiin?6comprehensiv6 8i explicativ6 a aptelor sociale. 4a areobliga?ia 7n?elegerii acestor apte 8i apoi a explic6rii lorprin interpretare. 2arcina sociologiei este de a reduceormele cooper6rii umane la o activitate comprehensibil6.

"alco## $ar%on% (19! – 1979)



6scut 7n Colorado 2prings, urmea6 cursurile unorprestigiose universit6?i americane 8i europene, dup6 careva activa ca proesor la Universitatea 0arvard. 4steprincipalul repreentant al structuralismului unc?ionalist

din sociologia american6, 7n viiunea sa, sistemul socialconst@nd dintr-o pluritate de actori individuali inclu8i 7ntr-un proces de interac?iune 8i motiva?i de ob?inerea unorsatisac?ii optime. 4l a introdus 8i conceptele de rol 8istatus social, statusul repreent@nd poi?ia individului 7ncadrul sistemului social, 7n timp ce rolul defne8te laturadinamic6 a acestuia, activarea sa 7n via?a social6. (stel,ac?iunea uman6 este modelat6 de norme, valori 8isimboluri sociale care delimitea6 comportamentul

adecvat 8i permis al actorilor implica?i 7n via?a social6.Conorm lui "arsons, sistemul social se conrunt6 cunevoia de integrare social6 a indiviilor 8i men?inereaechilibrului unc?ional, 7n acest scop relie@nd patru unc?ii:unc?ia de intergrare, de adaptare, de atingere a scopului8i de p6strare a structurilor sociale 8i atenuare atensiunilor. 4chilibrul unc?ional poate f p6strat prinsocialiarea valorilor 8i prin controlul social asupraindiviilor.

2.$unctiile sociologiei

!efnita ca studiul sistematic al societatilor umane,

punand accent in special pe sistemele moderneindustrialiate ,implicand metode de investigare sievaluare a teoriilor necesare evidentierii si argumentariilogice ,sociologia are urmatoarele unctii importante :

a)%&po'iti(ab)%&plicati(ac) Criticmeliorati(a



d)plicati(a sau PragmaticInginereasca

a)%&po'iti(a * este unctia de descriere arealitatii sociale ,de preentare a aptelor

,enomenelor si proceselor sociale ,asa cumacestea au loc . 4ste asa-numita dimensiunesociografca a sociologiei .

b)%&plicati(a . Ca orice stiinta ,sociologiaurmareste explicarea a ceea ce se intamplainsocietate ,analia dieritelor aspecte alerealitatii sociale ,clarifcarea si intelegereadiverselor relatii dintre diversele laturi ale vietiisociale ,dintre aptele ,enomenele si

procelese sociale care caracterieaa osocietate . c) Critic *meliorati(a ,prin studierea

enomenelor sociale ,critica realitatilorproblematice s propunerea de solutii ce pot fintegrate in dierite politici sociale.!imensiunea critica a sociologiei ace caaceasta disciplina sa nu se poata devolta cuadevarat decat in societatile democratice.

d)plicati(a sau PragmaticInginereasca .Eeultatele cercetarilor sociologice pot futiliate in elaborarea politicilor sociale,sociologul neputandu-se substitui insapoliticianului .mplicatiile practice ale sociologiei suntdeosebit de importante . 2ociologia poatecontribui la critca sociala si la practica reormeisociale in mai multe eluri . intre acesteamentionam:-mbunatatirea intelegerii unui anumit complexde circumstante sociale ne oera ,adesea osansa in plus de a le controla F

-2ociologia ne asigura mi$lace de a nesporii sensibilitatea

culturala permitand politicii sa se baee peconstiinta valorilor culturale divergente F-"utem investiga consecintele Ginentionale sineintntionale G ale adoptarii unui anumitprogram politic G "oate, cel mai important ,



sociologia produce constiinta de sine,oerindindiviilor si grupurilor o sansa sporita de a-sidetermina conditiile propriilor lor vieti.

3.Realitate sociala

Eealitatea sociala poate f abordata din douapuncte de vedere:

.l cunoasterii comune + ,pontane ) despresocietate, al bunului simt , sau al “ rationalitatiieronate “-.l cunoasterii stiintice

. Cunoasterea comuna + spontana ) #oti avem o anumita perceptie asupra societatii siasupra raporturilor acesteia cu individual. #ermenii de “ individ “ si “ societate” au un sensdestul de prHcis in cunoasterea comuna . !e pilda , oancheta eectuata intr-un orasel Canadian cu privire larealtiile sociale si aective ale locuitorilor ,a relevantaptul ca la nivelul simtului comun,societata se reducela vecinatate ,la amilia si rudele care traiesc in

apropiere ' studiul a ost eectuat in anul %;)> . "entru alti indivii insa ,societatea inseamna lumealarga ,accesul la alte culture si o experienta diversifcata.

n consecinta ,dieritele medii sociale percep dieritsocietatea.Ceea ce este evident pentru unul , nu este lael de evident pentru celalalt si invers .

(desea ,in cadrul cunoasterii comune ,individualapare ca principal actor al vietii proprii si artianul

deciiilor pe care trebuie sa le ia . datorita vointei sitalentului pe care le are, individual poate devenii ceeace doreste . n acest ca ,societatea ,structurile socialesi institutiile sociale nu exericta sau au o micainIuenta asupra lui.2unt si situatii in care membrii unor grupuri consideraca evolutia ,traiectoria lor sunt reultatul actiuniisocietatii ,a societatea este singura responsabila desoarta acestora . !e apt i de i ,fecare dintre noi observam siinterpretam realiatea sociala .



Cu totii ne lansam in discutii si speculatii cu privire lacauele si implicatiile enomenelor si proceselor incare suntem antrenati si care ne inIuenteaa viata .

Vaut din perspective indiividuale ,unul si acelasienomen sauproces genereaa semnifcatii dierite .

"erspectivele individuale insa sunt in mod inevitabilpartiale si incomplete ,deoarece este practice imposibilsa cumprindem dintr-odata toate laturile si implicatiileenomenelor si proceselor sociale. n scopul de a neorgania observatiile,de a intelege semnifcatia datelorobtinute si de a ne orienta comportamentul si

acitunile ,trebuie sa avem o anumita perspectiva.!upa modul de dobandire a cunostintelor se potidentifca doua orme esentiale ale simtului comun: -2imtul comun de prima mana G care semnifca“ansamblul cunostintelor spontane ondate peexperienta directa a agentilor cunoscatori” -2imtul comun de mana adoua G care repreinta “ansamblul cunostintelor stiintifce transormate inimagini si olosite in practica “

2e constata asadar ca intre activitatea practicaa oamenilor si activitatea de cunoastere exista oevidenta intererenta ,ca tipul cunoasterii spontane ,alrationalitatii eronate a ost depasit treptat in decursulevolutiei societatii de cunoasterea stiintifca .

Caracteristicile cunoasterii comune + spontane )

a)Caracterul ilu'oriu arata ca la nivelul simtuluicomun cunoasterea are un caracter iluoriu datoritaunei serii de actori:

- 4nculturatia : #ransmiterea culturiidela o generatie la alta ,are eecte limitative asupracunoasterii ."erceptia lumii incon$uratoare esteconditionata de caracteristicile gramaticale si semanticeale limbii subiectului cunoscator . - 2ocialiarea : procesul de ormare apersonalitatii in acrod cu normele si valorile societatii incare individul se naste si traieste.(tat socializarea primara' proces ce incepe din primele saptamani de viata ale



individului si in care $oaca un rol determinant parintii catsi socializarea secundara ' realiata in cadrul institutiilorspecialiate prin transmiterea de cunostinte si ormareade deprinderi , atitudini , convingeri se desasoara dierit

de la un grup la altul .n acest el indiviii isi ormeaaabilitatile de cunoastere spontana oarte dierentiat . - mplicarea subiectiva a oamenilor inviata sociala - caracterul iluoriu al cunoasterii spontanedecurge si din aceasta implicare a indiviilor in unctie descopurile si interesele lor particulare, ceea ce ii ace sa seinsele adesea .u numai societatea in evolutia ei ,dar sistructura propriei personalitati,motivatia propriuluicomportament raman partial necunoscute celui care se

baeaa numai pe cunoasterea spontana . b) Caracterul pasional . "e parcursul vietii siactivitatii fecare om are interese , scopuri ,conceptii ,pre$udecati etc . !e obicei oamenii nu se multumescnumai sa constate numai ce se petrece in $urul lor ci

$udeca ,interpreteaa , apreciaa realitatea uneoridenaturand-o sau alsifcand-o. "entru a-si orma oimagine obiectiva a realitatii ,oamenii trebuie sa dispuna

de o pregatire speciala sis a aca apel la un continuuexamen critic .

c) Caracterul contradictoriu . "ermanent indiviiioscileaa intre sentimentul liberului-arbitru si cel alatalitatii.(cest mechanism psiho-social de Iuctuatiepermanenta , la nivel individual ,nu este acceptabil intr-undemers stiintifc . d)Caracterul limitat .n general indiviii au experientede viata care se inscriu in mediile sociale in care traiesc .4i nu se aIa decat ocaional sau nu cunosc nimic despreceea ce se intampla in alte grupuri ,societati ,culturi. !eaceea, ceea ce nu le este cunoscut, amiliar , adeseori leapare ca anormal sau scandalos.

(sadar cunoasterea comuna nun e oera ocunoastere adecvata a realitatii sociale . ( ramane lanivelul simtului comun in cunoasterea realitatii inseamnaa-I acorda acestuia o autoritate pe care el n-o mai are demulta vrenme in celelalte stiinte.



-.Cunoasterea stiintica

asterea sociologiei,ca stiinta. ( insemnat

punerea sub semnul intrebarii a simtului comun inabordarea si nterpretarea enomenelor si proceselor cucare suntem conruntati ilnic . !e asemenea ,ea a pretinsadoptarea unei atitudini prudente ,daca nu chiar derespingere totala ,ata de intuitie ,speculatie,superstitie ,mit,etc.2ociologia nu trebuie sa consiste intr-o simpla pararaa apre$udecatilor traditionale ci san e aca sa vedem lucrurilealtel de cum apar omului de randF Caci obiectul fecarei

stiinte este de a ace descoperiri si orice descoperireacuta deconcerteaa mai mult sau mai putin opiniileacceptate . n present ,tot mai mutli sociologi se pronuntapentru distantarea cunoasterii teoretice de cunoastereaspontana . !efnite in mod esential ca “ 2tudiul explicativ sicomprehensive al realitatii sociale in totalitatea ei ,precum si a unor parti ,enomene si procese ale acestei

realitati inlegaturile lor multiple ,variate si complexe cuintregul ”'(chim ihu ,%;;*,sociologia oera raspunsuri laproblemele care ne preocupa ,avandu-si temeiul in datelesi aptele stranse ,printr-o cercetare sistematica directasau puse la dispoitie de alte stiinte ,analiate siinterpretate in conormitate cu anumite cerinte rigurosdeterminate . !in aceasta succinta caracteriare a obiectuluisociologiei reulta ca ea este o stiinta si in acelai timp oconstiinta de un tip aparte.

4. Comunitati umane

Comunitatile umane teritoriale repreinta cadrul dedesasurare a vietii sociale . 4le sunt constituite dingrupuri de oameni,care traiesc intr-o anumita ariegeografca ,sunt cuprinsi intr-o anumita diviiune sociala amuncii ,au anumita cultura comuna si un sistem social deorganiare a activitatilor , sunt constienti de apartenenta



lor la comunitatile resprective , actionand in mod colectivsi organiat. !atorita diversitatii mari a punctelor de vedereivorate atat din varietatea abordarilor disciplinare ,cat si

din multitudinea ormelor decomunitati , defnitiile date comunitatilor umane teritorialepot fgrupate in urmatoarele clase distincte :

a !efnitii de tip storico-1enetic ,care au invedere devenirea social Gistorica acomunitatilor teritoriale F

b !efnitii statistico-administrative F n caulEomaniei , organiarea administrative

opereaa cu urmatoarele tipuri decomunitati teritoriale :- unicipiul- Brasul- Comuna suburbana- Comuna rurala-(vand ca subdiviiune satul c !efnitii sociologice care au la baa inprincipal

criterii sociologice si care sunt de o

mare diversitateF

Comunitatile rurale :

Eealitati complexe ,cu variate determinari sicaracteristici , comunitatile rurale repreinta o marediversitate e la o societate la alta si de la o perioadaisrtorica la alta . eputand f reduse la un enomen socialomogen ,comunitatile rurale pot f defnite cu difcultate . Eeerindu-ne la vechile comunitati ruraleromanesti,le putem defnii pornind de la o serie decaracteristici demografce , economice,sociale siculturale:

- 2atul era un grup biologic relativ redus baat pelegaturi de rudenie

- 2ub aspect economic satul era autarhic- ntreaga activitate a satului era organiata si

controlata de obste



- 2atul avea o cultura proprie cu characterolcroric

- Comunitatile rurale intretineau legaturi unelecu atele in cadrul unor veritabile societati

taranesti regionale .

4xista un set de variabile in unctie de care putemidentifca ,defni si deosebi o aseare rurala de ocomunitate urbana :

- Bcupatiile locuitorior- Caracteristile ecologice- !ensitatea populatiei- !imensiunea asearii umane ' numar de

locuitori- 2tratifcarea sociala- Bmogenitatea sau eterogenitatea socioculturala- obilitatea sociala- #ipul de interactiune sociala- #ipul de solidaritate sociala

Comunitatea rurala se defneste prin aptul ca este “un tot uman” ,avand la baa urmatoarele criterii:

-dentitate -Bmogenitate -!imensiuni reduse - (utonomie

Comunitatile urbane :

Ca si in caul comunitatilor rurale ,defnireatermenului de comuniate urbana ,oras este la el dedifcila . Cateva caracteristici ,care intrunesc consensulspecialistilor ,pot f considerate defnitorii pentrucomunitatile urbane : -Volum demographic relative mare



-"reenta numeroaselor ocupatii specialiate incadrul diviiunii sociale a muncii -"reponderenta activitatilor industriale si in seraservciilor

-Brganiarea sociala baata pe diviiuneaocupationala sip e structura sociala-Eeglementarea ormala ,institutionala a relatiilor

sociale - nsemnatatea redusa a relatiilor de rudenie si acelor de intercunoastere

-Viata sociala rationaliata!evoltarea urbana cunoaste trasaturi specifce

fecarei societati sau regiuni ,incat nu s epoate vorbii de o

teorie generala a urbaniarii .

II.Notiuni deantropologie:

Teme:1)ntropologie 'ica2)ntropologie culturala3) Religia din punct de (edere alsociologiei4) ,ociontropologia +%lemente cestau la ba'a constituirii societatii

romanesti)



1. ntropologia 'ica

!espre homo sapiens nu se poate spune cain ultimii J&&& de ani ,asupra corpului sau ,s-aprodus vreo modifcare structurala din punct devedere biologic sau fiologic .Cu toate astea,odata cu evolutia societatii ,necesitatile fiologice'de hrana ,de igiena ,etc. au cunoscut numeroasemodifcari , in unctie de adaptarea individului lamediul incon$urator , concomitant cu momentul

dat in care s-a aIat la momentul respectivsocietatea . !aca vom compara spre exemplu practicileactuale de igiena cu cele din 4vul ediu ,contrastul este rapant: clientii unui han din 4vulediu scuipau pe $os si mancau dintr-un platoucomun cu mana ,care le servea si ca batista .oaptea ,cei care dormeau la han imparteau patulcu strainii .

4ste limpede ca deprinderile de igiena s-autransormat cu timpul . Bamenii din evul mediu nuaveau aceeasi experienta ca noi cu privire la ceinseamna curat si murdar .ntr-un remarcabilstudio asupta igienii corpului in 4vul mediu ,1eorges Vigarello '%;)K arata ca doar mainile siata aceau obiect de peocupare in privintasanatatii . Bamenii din acea vreme nu aceaunicio legatura intre igiena si o bunastare de

sanatate .(bia in secolul al 55 lea , clasa bogataextinde curatenia si la vestminte si in secolul al55lea se pune problema asocierii unei bunesanatati fice cu practica igienei intregului corp .2i asta se remarca lipsa de igiena in anumitetari ,datorita conditiilor geografce si de viataoarte difcile. "e de alta parte , de la o tara la alta ,dierentele intre practile de igiena pot f uriase. nmulte tari, de pilda , este obisnuinta sa aci dus si



sa-ti schimbi hainele ilnic. evoia de igienaintalnita la membrii acestor societati nu esteresimtita cu aceeasi intensitate in altele . n multetari, de altel, depreinderile de igiena din tarile

devoltate sunt imposibile ,in deosebi datoritalipsei de apa .(bsenta apei in unele tari iiimpiedica pe cei care le locuiesc sa stabileasca cunraport similar celui pe care il au cu corpul loroamenii din statele devoltate. 4xemplul reeritor la deprinderile de igienanu este decat o ilustrare a aptului ca indiviiiadera la un ansamblu de practici pe care leimpartasesc sin u le pun in discutie . (ceasta le

permite sa se integree intr-un anumit mediusocial . (ceste moduri de a gandi ,de a simti si dea actiona ,in materie de practica de igiena,ormeaa cultura spontana si comuna mai multormembrii dintr-o anumita societate .4a se distingede cultura secundara care se exprima in productiade bunuri culturale .

2. ntropologie culturala

2a incercam , mai intai sa defnim conceptulde cultura, identifcand elementele sale constitutivsi sa evidentiem importanta sa pentru individ sisocietate .(poi , sa explicam cum sunt orientate,in societatile industrialiate ,raporturile individ Gcultura . u in ultimul rand sa vedem si modul incare individul este chemat sa se raportee la valori, adeseori

contradictorii si sa emita $udecati asupra a ceea ceil incon$oara

2ociologul 4.9.#aLlor cuprinde in defnitiaculturii “ toate cunostintele si aptitudinile pe carele-a acumulat omul in lupta cu natura ,dar silegile ,obiceiurile ,arta ,moravurile ,credinteleinsusite in decursul istoriei sale “.



#eoria culturii ,trebuie sa tina seama de celedoua laturi ale naturii omului : latura biologica sicea sociala .

Cultura are o baa biologica ,elementele ei

find inventate pentru satisacerea nevoilorelementare ale oamenilor .4a este un tot constanddin bunuri de consum , drepturi constitutionaleacordate grupurilor sociale ,idei si mestesuguri,credinte si obiceiuri .

ndierent daca examinam o cultura oartesimpla si primitiva sa o cultua oarte complexa sidevoltata ,ne lovim de acest mechanismmaterial ,uman si spiritual cu a$utorul caruia omul

poate reolva problemele specifce cu care esteconruntat . (ntropologii americani (.Mroeber si M.MlucAhohn ,care au consacrat o lucrare specialaistoriei conceptului de cultura ,ocupand-se denatura culturii ,de elementele componente siproprietatile sale ,de raporturile acesteia cupsihologia , cu limba,cu societatea,privesc culturaintr-o relatie tridimensionala si anume:

- Eelatia omului cu natura- Eelatia omului cu valoarea- Eelatia omului cu omul

Cultura consta din metodele implicite siexplicite ale comportarii si pentru comportare,acumulate si transmise prin simboluri,incluand sirealiarea lor in unelte . ieul esential al culturiiconsta din idei traditionale aparute si selectionateistoric si in special din valorile ce l-i se atribuie .2istemele de cultura pot f considerate ,pe de oparte , ca produse ale actiunii si pe de alta parteca elemente ce conditioneaa actiunea viitoare .

"entru sociologul /eslie (. Dhite axiomaeste “ Bmul sicultura constituie un tot inseparabil”.4l distingedoua planuri ale culturii : cel care repreinta“cultura reala” si cel logic in care include



credinte obiceiuri ,arta, institutii,etc. , pe care leare orice popor . Eeerindu-se la continutul culturii ,el afrmaca acestea ar consta in organiarea

actelor' odele de comportament , obiectelor' unelte de munca , ideilor ' cunostinte,credintesi sentimentelor umane .

4l extinde explicatia afrmand ca aceasta constain obiecte materiale' unelte ,ustensile ,ornamente,apte ' actiuni ,credinte si atitudini si atrageatentia asupra dieritelor aspecte ale culturii :

aterial ,social,ideologic . 2e desprinde de aiciidea modalitatii de maniestare a culturii ,ganditorul (merican descirand cele doua aspecteale enomenului cultural , aratand ca fecareelement cultural are un aspect subiectiv si unulobiectiv . Un interesant punct de vedere este si acelaca societatea este elemental undamental indefnirea culturii . (ceasta este produsul

corelatiilor trecutului care orienteaa ciorelatiilepreentului sip e cele viitoare si in carepersonalitatea preinta aspectul subietiv alculturii . Cronologic , societatea este prima iar culturao urmeaa 2ocietatile devolta culturi iar culturileisi pun amprenta asupra societatii . Cultura este un produs specifc uman deinteractiune sociala . 4a oera modele socialeacceptate de membrii societatii:- 4ste cumulativa- 4ste transmisa din generartie in generatie- 4ste semnifcativa pentru ca este simbolica- 4ste un determinant de baa al personalitatii- !epinde de unctionarea continua a societatii- 4ste independenta de orice individ sau grup



Clasicarea teoriilor antropologiceale culturii .

4le se clasifca in trei mari grupuri:

a) Cele care urmeaa traditia si careabordeaa cultura din unghiul i%#orieicul#urale .Curentul are meritul de a f depositteoriile statice ale culturii ,teorii ce se limitau lastabilirea pentru fecare tip de societate a unuicatalog pe cat posibil complet al cunostintelor,tehnicilor si credintelor sale.Brientarea istoricapune in evidenta aspectul dinamic al culturii,procesul ormarii si devoltarii culturilor si

civiliatiilorFb) 2colile care analieaa cultura in raport cuanumite #i&uri 'e &er%onali#a#e . 2e distingaici, din punct de vedere al clasifcarii culturilor,civiliatiile arhaice si personalitatilecorespunatoare in doua tipuri:

- “ (poliniene “ orientate spre armonie pasnica,intelepciune si echilibru F

- “!ionisiace “ care exalta tendintele agresive ale

individului. (ceste scoli vor evolua spre teoriile sianaliele devoltate in $urul notiunii de “personalitate de baa” .

c Cele care studiaa cultura in raporturilesale cu teoria comunicarii ,a$ungand la %#ruc#urali%m .n aceste conceptii ,in cultura ,seobserva simultan un sLstem de comportamentepe care societatea il impune indiviilor si unsistem de comunicare pe care ea il stabileste intreei .2tructuralismul are unele inrudiri cuunc#ionali%mul ,care explica fecare element alunei culturi prin rolul sau unctia pe care oindeplineste in cadrul ei si prin contributia laconservarea unui grup sau al unui sistem cultural .

3.Religia din punct de (edere al sociologiei



Tipuri de religie

n mNsura 7n care se poate stabili o ormN oarecare

de religie a existat 7n toate societNtile cunoscute. !arormele pe care le-a luat au variat 7n mod considerabil.!ieriti oameni au adorat toate elurile de obiecte si fintesi s-au anga$at 7ntr-o ordine de comportament “religios.”

a) Su&rana#urali%mul Supranaturalismul este o ormN de religie care

presupune existenta unor orte 7n aara lumii obisnuite, 7nsupranatural, care inIuenteaN evenimentele umane at@t

7n bine, c@t si 7n rNu. u este implicat un anumit eu sauspirit, doar orte supranaturale impersonale. !esi, 7ngeneral, un element al societNtilor preindustriale, uneleaspecte ale supranaturalismului pot f vNute 7n practicacontemporanN de a purta laba de iepure sau de a crede 7nnoroc.

b) nimi%mul !e asemenea, religia poate lua orma animismului, o

credintN 7n activitatea “spiritelor” 7n lume. (ceste spiritepot exista 7n oameni sau 7n orice finte din lumea naturalN,cum sunt arborii si animalele. (ceste orte spirituale pot folositoare sau dNunNtoare fintelor umane sau indierenteatN de ele. 2piritele pot f inIuentate prin magie, practicirituale care permit oamenilor sN oloseascN putereasupranaturalN sau spiritualN pentru propriile lor scopuri.Eeligia animistN a ost obisnuitN printre diverse triburi din(rica si din alte locuri. c) "ei%mul

Teismul este credinta 7n existenta unor ei desprecare se presupune cN sunt puternici si interesati deactivitNtile fintelor umane. (cesti ei trebuie sN fevenerati si cinstiti 7ntr-un el oarecare. 4xistN douN ormema$ore de teism:• PoliteismulCea mai obisnuitN ormN de teism este politeismul,

credinta 7n existenta mai multor ei. !eseori, un eu esteconsiderat mai puternic dec@t ceilalti, un eu al eilor.



• /onoteismul( doua ormN de teism este credinta 7ntr-un eu. !esi

monoteismul nu este la el de obisnuit ca politeismul, celetrei religii monoteiste G iudaismul, crestinismul si

islamismul G au, laolaltN, mai multi membri dec@t oriceormN de religie.

') *'eali%mul #ran%cen'en# Idealismul transcendent nu implicN venerarea nici

unui eu, spirit sau ortN supranaturalNF el se baeaN peprincipii sacre de idei si actiuni. 2copul sNu este sN deafintelor umane posibilitatea de a atinge cel mai 7naltpotential. 3orme de idealism transcendent se gNsesc

7ndeosebi 7n (siaF budismul este un exemplu.

Teorii sociologice asupra naturii religiosului

) Perspecti(a functionalist0

n general, unctionalistii considerN religia o ortNpoitivN 7n societate. 4a 7ndeplineste unctii socialeimportante si, ca atare, existN 7ntr-o oarecare ormN 7n

toate societNtile.1. $unctiile religiei

• unctia cognitivN: explicarea lumii 7n conditiile lipsei decunoastere stiintifcN si chiar 7n preenta acesteia, darca revers al saturatiei de tehnicismF

• unctia actionalN: religia este o ormN de extensie acapacitNtilor umane de actiune inevitabil limitate. Bmul

a 7ncercat sN subordonee lumea prin magieF c@nd aconstatat imposibilitatea acestui demers a apNrutreligia, omul subordon@ndu-se ortelor naturale pentru ale 7ndupleca '3E(O4EF

• unctia de coeiune socialN: religia actioneaN ca o ortNunifcatoare 7n societate, asigur@nd un ansamblu

7mpNrtNsit de idei, valori si norme 7n $urul cNruiaoamenii pot orma o identitate comunN. Eeligia devineun unifcator, o modalitate de a stabili un limba$ comunF

ea este liantul care leagN un grup laolaltN, oerindu-i un



ansamblu comun de valori. !e pildN, evreii, rNsp@nditipe glob 7n dierite culturi

timp de secole, si-au mentinut identitateacaracteristicN 7n mare mNsurN prin ideile si practicile

religioase comune.2-a sustinut, totusi, cN aspectele unifcatoare alereligiei sunt mai aparente 7n societNtile care au doar oreligie. (ceasta a ost deseori caul 7n societNtilepreindustrialeF la aceste societNti se reerea !urAheimc@nd a scos 7n evidentN aspectul unifcator al religiei.

• unctia de oerire a unui sens 7n viatN: 7n general,religia oerN rNspunsuri satisNcNtoare emotional“marilor” 7ntrebNri 7n legNturN cu existenta umanN si

scopul ei. n particular, ea reolvN problemele vietii siale mortii, descrie elul de viatN pe care oamenii trebuiesN-l ducN G scopul lor 7n viatN - si explicN ce li se

7nt@mplN dupN ce mor. Eeligia este, esentialmente,singura institutie socialN care 7ncearcN sN reolve acesteprobleme importanteF

• unctia de control social: normele societNtii sunt,deseori, baate pe un ansamblu de idei religioase. Celemai multe dintre cele mai importante legi din societatea

americanN 'e.g., legea care interice omoruldob@ndesc o ortN moralN, precum si una legalN,deoarece ele sunt incluse 7n valorile religioaseF li se dN olegitimitate sacrN. n evul mediu, se credea cN regiidomnesc prin drept divin, iar legea 7n tNrile islamiceeste $ustifcatN prin Coran, cartea s@ntN a islamului.

Unii autori 'E(!C/334 G 9EBD considerN cNunctia principalN a religiei este tocmai aceastN unctiesocialN:

− cel mai adesea riturile religioase nu sunt reductoare deanxietate, ci dimpotrivN, generatoare de anxietate 7n

$urul evenimentelor sociale importante, asigur@nd astelo integrare socialN mai efcientN '2C0(C0#4E:anxietatea determinN afliereaF

− 7n consonantN, antropologia culturalN indicN aptul cNnumeroase tabu-uri si prescriptii religioase trebuie



interpretate ca modalitNti de adaptare a colectivitNtilorumane la ecosistemul din care ac parte 'obiceiurialimentare etc.F

− unctia de spri$in psihologic: religia oerN multor oameni

spri$inul aectiv si psihologic de care au nevoie ca sNsupravietuiascN 7ntr-o lume complexN si nesigurN. 4aeste deosebit de utilN 7n vremuri de criN, cum estemoartea cuiva apropiat. 4a sugereaN un oarecare scop

7n a muri si oerN un ansamblu de practici rituale pentrudoliu

P '“priveghiul” la crestini sau “siva” la evrei, de pildN careusureaN suerinta supravietuitorilor.

Bpus unui punct de vedere mentionat mai sus, aceastN

unctie de reducere a anxietNtii '(/BD2M semaniestN 7n situatiile care depNsesc posibilitNtile umaneeective de control.

2. Ideologiile seculare: eci(alentelefuncionale ale religiei

Eeligia se reerN la sera sacrN a experientei umane.!ar ceea ce este considerat sacru este construit social.

3unctionalistii aratN cN existN echivalente unctionale'caracteristici sociale si culturale care au acelasi eect sipot substitui alte caracteristici sociale si culturale alereligiei. (dicN, sistemele de idei seculare 'nereligioase,e.g., stiinQa pot 7ndeplini aceleasi unctii mentionate maisus pentru religie.

ulte din “ism”-ele lumii G ascismul, socialismul,comunismul, umanismul G pot f considerate religiiseculare. 4le toate promoveaN solidaritatea socialN sicoeiunea printre credinciosii lor. 4le dau vietii un scop siun sens si $ustifcN comportamentele necesare 7n cadrulgrupului practicant. deile lor ideologice oerN spri$inaectiv 7n vremuri grele si de nesigurantN. 4le chiar gNsesc

$ustifcarea mortii, dacN aceasta este 7n serviciul uneicaue pe care adeptii lor o defnesc ca find nobilN.!eosebirea 7ntre religie si ideologii seculare constN 7naptul cN religia este orientatN spre tNr@mulsupranaturalului si 7si trage puterea din acel tNr@m.(ceastN credintN 7n supranatural mNreste stabilitateareligiei si o 7mpiedicN sN se schimbe drastic.



-) Perspecti(a conictualist0 n abordareareligiei

#eoreticienii conIictului nu considerN religia institutiasocialN poitivN descrisN de uncQionalisti. 4i preintNc@teva caracteristici negative ale societNtii care 7si auoriginea direct 7n religie sau sunt apNrate de ea:

• religia ca +o&iu al &o&orului,Eeligia, sustin teoreticienii conIictului, sustine si

legitimeaN sistemul existent. 4a realieaN aceasta prinabaterea atentiei celor oprimati de la problemele lor si dela orice 7ncercare de a le reolva. ntr-o expresiememorabilN, arx '%)+) a numit religia “opiuluipoporului”.

4l voia sN spunN cN, la el ca opiul, religia 7i ace peoameni sN se simtN bine, dar le abate atentia de laexistenta lor nenorocitN si de la actiunea necesarN pentrua o schimba.

#eoreticienii conIictului considerN religia un altelement 7n luptele pentru putere 7n societate. 4a esteolositN de cei de la putere at@t pentru a-si $ustifca poitia,c@t si pentru a descura$a orice 7ncercare a celor NrNputere sN-si schimbe situatia. Eeligia abate atentia de laproblemele si suerintele lumii preente, promit@ndrecompense 7n viata de apoiF

• religia %i inegali#a#ea2tabilitatea si coeiunea pe care religia le asigurN

sunt considerate, de teoreticienii conIictului, exemple alenaturii sale distructive. !ec@t sN se 7mpace cu inegalitNiledespre care teoreticienii conIictului cred cN existN 7n toatesocietNtile moderne, oamenii constienti social, cu simtulistoriei, ar trebui sN lupte ca sN le elimine. !ar religiadeseori asigurN legitimitatea moralN pentru acesteinechitNti, descura$@nd schimbarea socialN. Eegii domnescsi 7si oprimN poporul 7n virtutea unui drept divin si, astel,sunt imuni atN de criticN. ai general, conditiile

economice existente, pe care arx si teoreticieniiconIictului le considerN ortele undamentale 7n societate,



inIuenteaN orma, directia si rolul religiei 7n societate.(stel spus, structura economicN si socialN dN ormNsistemelor de idei si valori, inclusiv religiei.

Eeligia, din perspectiva conIictului, este o ortN

conservatoare 7n lume. 4a derivN din statu-quo sipNstreaN ordinea socialN existentN si descura$eaNschimbarea socialN.

2N ne amintim discutia de mai 7nainte despre baareligioasN a sistemului castelor. Un alt exemplu, cele maimulte religii sunt orientate spre bNrbati si dominate debNrbati, adicN, patriarhale 7n ormN.

Chiar astNi, multe dintre religii importante au

reistat, 7n dierite grade, la puterea si autoritatea din ce 7n ce mai mari ale emeilor 7n ierarhiile lorF• religia %i con-ic#ul %ocial n societNtile 7n care existN mai multe religii, 7n loc de

una ma$orN, probabilitatea ca religia sN creee debinaresocialN si conIict dec@t sN promovee coeiunea socialNeste mai mare. rlanda de ord si "aAistanul sunt exempleevidente. n cel de-al doilea ca, conIictul 7ntre

hindusi si musulmani a devenit at@t de acut, ca tara a

trebuit sN fe 7mpNrtitN pe baa religiei. n rlanda de ord,conIictul 7ntre catolici si protestanti pare NrN s@rsit, asacum pare si conIictul 7ntre evrei si musulmani 7n Brientuli$lociu.

n toate societNtile, aratN teoreticienii conIictului,religia produce conIict social. Cruciadele i-au at@tat pecrestini 7mpotriva musulmanilor si au provocatnenumNrate distrugeri. Una dintre $ustifcNrile ma$orepentru coloniarea europeanN a (ricii, (siei si (mericii de

2ud a ost sN-i converteascN pe “pNg@ni”, oameni care se 7nchinau la idoli sau la multi ei.

Productiile sociale ale religiei

5rgani'area social0 a religiei

"e l@ngN ansamblul de credinte si ritualuri, religia, casi alte institutii sociale, are o structurN organiatoricN ce iadiverse orme. Cele mai obisnuite patru orme deorganiare religioasN sunt descrise mai $os.



a) .i%ericaBiserica este o organiatie religioasN stabilN care este

integratN bine 7n societate si care pretinde cN este singura

cale spre adevNrul religios. !eseori, ea are o ierarhie deunctionari bine defnitN si o oarecare ormN de organiarebirocraticN. (cesti unctionari se ocupN de ritualurilereligioase relevante. "rintre religiile lumii, romano-catolicismul, de pildN, are una dintre cele mai ierarhice sibirocratice structuri.

9isericile tind sN fe conservatoare. !eseori, eleacceptN obiectivele ma$ore ale societNtii si se opunschimbNrii. (cest apt este evident, de pildN, 7n opoitia

Vaticanului, sediul autoritNtii 9isericii Catolice, atN deelierarea teologiei, care 7si are originea 7n ideologiamarxistN. "reotii latino-americani care subscriu la aceastNideologie se dedicN promovNrii salvNrii spirituale, dar siameliorNrii conditiilor materiale ale sNracilor, prinschimbNri economice si sociale.

b) Sec#an unele privinte, sectele se aseamNnN cu biserica. /a

el ca biserica, sectele pretind singura legitimitate pentruadevNrul religios, dar ele nu se 7ncadreaN la el deconortabil 7n cultura ma$oritNtii. 4le tind sN fe mici siexclusiviste, deseori resping normele si valorile culturiidominante. !eseori, sectele se ormeaN dupN ce un micnumNr de indivii se desprinde dintr-o bisericN mai mare simai bine constituitN.

2ectele sunt organiate mai putin ormal dec@tbiserica. Conducerea este, deseori, baatN pe charism!,calitNti personale extraordinare care atrag si tin adeptii. ntimp ce biserica tinde sN se concentree asupra ritualurilorormale, sectele pun accentul pe experienta personalN."racticile religioase 7n cadrul sectelor deseori repreintN oormN de schismN 7mpotriva vreunui aspect al culturii maimari sau 7mpotriva bisericii mai traditionale. !e pildN,anabaptistii reormei 'miscarea din secolul al 5V-lea carea dus la instituirea protestantismului au negat validitateaboteului copiilor si au practicat boteul adultilor.

c) /one%iunea



B conesiune este o organiatie la el ca biserica, 7ngeneral integratN 7n societate, dar nu pretinde legitimitateexclusivN pentru sistemul sNu de credinte. (cceptareapluralismului 7n religie este una dintre caracteristicile unei

conesiuni. n general, conesiunile au un cler constituit sipreintN mai putinN ervoare emotionalN 7n ritualurile lorreligioase.

ntr-o oarecare mNsurN, conesiunile ar putea fconsiderate secte care au a$uns mai mari si s-au adaptat

7ntr-o oarecare ormN la societate. "rebiterianismul este oconesiune calvinistN condusN de bNtr@ni numiti prebiteri.

') /ul#ul Cultul este o ormN de organiare religioasN care are

o relatie antagonistN cu societatea 7ncon$urNtoare. Cultele,ca si sectele, deseori depind de o conducere charismaticN.4le deseori tind sN-si iolee membrii de societatea maimare, pe care o considerN corupNtoare.

Cultele 7ncearcN sN le oere membrilor un stil de viatN

complet care, deseori, este cu totul dierit de cel avutanterior intrNrii 7n cult. (partenenta la un cult deseoriimplicN o transormare personalNconsiderabilN. !rept consecintN, ultimele douN decenii auost martorele unei 7ngri$orNri considerabile 7n privintacultelor si abilitNtii lor de a sp!la creierul G un termenpopular pentru ceea ce sociologii numesc “resocialiare” Gtinerilor si alienatilor. editatia #ranscedentalN '# omiscare condusN de aharishi alesh Rogi, si 9isericaUnifcNrii a reverendului 2un Lung oon '“oonies” suntdouN exemple de culte contemporane.

Productiile sociale ale religiei

a solidaritatea religioasNFb riturile:

− pelerina$ulF− rugNciuneaF−

sacrifciulFc credintele 'ideologia centralN







/a sarsitul secolului al 5-lea, inceput de secol 5, peteritoriul tarii noastre isi ac aparitia triburilepecenege6 ungurii si cumanii care au avut si eledestule inIuente.

. n secolul al 5-lea isi ac aparitia oardelesalbatice ale tatarilor.!intre toate aceste cotropiricele care au inIuentat populatia bastinasa au ostbulgarii, ungurii si cumanii Gin untenia si oldovatimp de *&& de ani. (ceasta a ost evidentiata prinstudierea numelor localitatilor.

#imp de cateva veacuri, neamurile neolatine s-aulimpeit si s-au separat de unguri care s-au retras.

>. !in secolul al 5V-lea apar turcii si tulbura linistea

stabilita de doua secole. /a sarsitul secolului,"rincipatul unteniei se supune turcilor, apoioldova, iar in secolul 5V si #ransilvania. nIuentaturcilor dureaa de la %J*& la %))&. #urcii nu au avuto inIuenta covarsitoare asupra romanilor.!upa %))&, navalirile barbare inceteaa si ac locnavalirilor semi-civiliate, cele grecesti si ruse.

). 7recii moderni vin la sarsitul secolului 55, inceputde secol 55. (cestia sunt negustori si se aseaa in

special in orasele de la malul arii egre. e-auinIuentat prin economia si religia lor. “Veneau sprenoi grecii lihniti de oame si inraiti de robia si mieriaturceasca.” 'sec 5V-5V.

;. Rusii veneau pe urmele vechilor navaliri slave. 2-austabili mai ales in oldova si 9asarabia.

%&. /a inceputul secolului 55, apare o inraurirefrance'a prin plecarea la studii in 3ranta Gla "aris arinerilor intelectuali romani. /imba romana,gramatica si sintaxa propoitiei s-au resimtitproound incercand sa imite limba rancea.

Un scriitor anonim rance spunea: “Eomanii auimprumutat moravurile si viciile popoarelor care i-auguvernat sau prote$at: ei au imprumutat de la greci lipsalor de buna-credinta in aaceriFde la principii anariotiamestecul lor de $osnicie si de vanitateF de la rusi desraullorF de la turci leneviaF poloneii i-au inestrat cu divortullor.”





anarhie. 2ensibilitate impresionabila, nestatornicie,elasticitate ii ingradeau de a reveni si de a se regasi.Bspitalieri, primitori, sociabili, inteligenta vioaie, simplista,indreneataF logica radicala inclinata spre absolut.

Cultivau orice stiinta si arta, invatau limbile popoarelor cucare veneau in contact. 2e mladiau latoate obiceiurile, puteau lua inatisarea si purtarea tarii incare traiau dar nu isi schimbau ondul.

(u devenit ortodoxi, credeau in viata de dupa moarte,considerau moartea ca o calatorie pentru o alta viataFcredeau in finte nevaute care aduc boli contagioase atatomului cat si animalelor.

!in toate aceste neamuri, psihologia romanilor s-aormat ca o rasa occidentala cu obiceiuri orientale.

III.9iata sociala



Teme:

1)Relatia indi(idsocietate

2)$actorii (ietii sociale+sociali'are6umani'are6educatie)

1)Rela!ia indi(id * societate

Cum nu exista societate ara comunicare, asa nuexista nici personalitate, individ ara interactiune cumediul social. ntre individ si societate putem stabili orelatie sistemica, in care personalitatea integrate indiverse subsisteme 'structuri de activitati sociale carerealieaa unctii ale sistemului social, activitatieconomice, politice, de amilie, culturale, etc., este inraport cu societatea, considerat sistem global, elementin sistem, agentul actiunii sociale.

n cadrul acestei relatii, societatea ormeaa,

modeleaa individual si personalitatea acestuia conormsistemului de norme si valori acceptate intr-un momentistoric dat, iar personalitatea prin activitatea sacreatoare, optimieaa societatea, perectioneaamecanismele sistemului social, doar cand se impune,proiecteaa, creeaa noi structuri sociale, adecvatesensului devenirii istorice. 2ocietatea participa lamodelarea personalitatii, a comportamentului social, iarcand individual este activa, acest lucru se repercuteaa

asupra sa si totodata societatea asupra personalitatiiindividului in stare pasiva a acesuia.2ufcient find doarpreenta in acel mediu si apoi actiunea individuluiasupra mediului.

#rebuie admis si ca mediile incon$uratoare in caretraieste individul sunt asa de variate si de diversifcateincat a intelege impactul pe care ele il pot avea asupraexistentei individului, nu este o sarcina la indemana

oricui, aceasta pentru ca mediile incon$uratoare dieriteproduc dierente sensibil nu numai intre societati, dar si





asadar,o bogata viata interioara devoltata prin examenede con8tiin?6 si bilan?uri spirituale 7n vederea uneipoten?6ri si ne7ncetate cre8teri,se vorbe8te de odevoltare 6r6 termen,devolt@ndu-se din copil6rie 8i

p@n6 7n ultima i a vie?ii.(ceast6 7mbog6?ire si ad@ncire treptat6 este 7ns68icondi?ia specifc6 a vie?ii spirituale umane,care nu

7nseamna 7n timp o curb6 suitoare, ci amenin?at6 cudestr6m6ri 8i dec6deri pe parcurs.

"ersonalitatea se ormeaa,se cucereste,esteansamblul de dispoitii inascute dobandite,ormate sidevoltate continuu sub inIuenta actorilor biologici si aexperientelor personale. (ceasta “expresie a structuriisale psihice”, este o dimensiune a omului ce presupuneexistenta celorlalte dimensiuni,biologica si fiologica.atura bio-psiho-sociala,asigurand unui individ bunaadaptare originala la mediul natural si social. B astel depersonalitate si o gandire emotionala devoltata il poatea$uta pe individ sa se integree mai usor in societateasa ,sa se socialiee, dar si sa se descurce in orice situatiesi orice ipostaa ceea ce duce la valoriarea , afrmareasa. 2ensul actelor umane savarsite la nivel de individ nupot f intelese in aara sistemului de valori . nteresulindividului pentru cunoasterea valorilor , a modului in careierarhieaa acestea este puternic stimulat deconstientiarea inIuentei pe care o are asupracomportamentului sau . #rebuie preciat insa ca acelevalori care se convertesc din valori declarate in valoritraite devin parti constitutive ale comportamentuluiuman .

3unctionalitatea valorilor consta in capacitatea pe care oau de a a$uta individul sa reolve probleme ale situatiilortipice oerindu-i un complex de solutii codifcate ."articiparea la viata sociala a indiviilor implica olosireade catre acestia valorile ca pe niste instrumente ."roducerea valorilor ca instrumente spirituale in masurasa reglementee raporturile individului cu ceilalti si prinaceasta sa guvernee propria sa aliniere la limitelecurioitatii , propria sa stapanire de sine , aceleasi in $urul

valorilor istorice constituite ale epocii.Umaniarea individului prin valori repreinta o modalitate





necontenit pe altii. !eci, educatia permanenta devine onecesitate a societatii contemporane, repreentand unprincipiu teoretic si actional care incearca sa ordonee orealitate specifca secolului nostru.

Cel mai important criteriu care impune si $ustifca educatiapermanenta este actorul sociaW schitat de accelerareaschimbarilor, dinamismului, mobilitatea proesiilor,evolutia stiintelor, sporirea timpului liber, cria modelelorrelationale si de viata, precum si de cresterea gradului dedemocratiare a vietii sociale. ai nou, necesitateaeducatiei este impusa si de o serie de actori individualicum ar f necesitatea integrarii dinamice a omului insocietate, nivelul crescut al aspiratiilor individuale,

sentimentul demnitatii personale, nevoia de incredere inviitor si in progres. 2copul undamental al educatieipermanente este de a mentine si de a imbunatati calitateavietii si progresul.

(sadar, educatia ca proces de modelare a personalitatii,realiat de amilie, scoala, societate are ca scop pregatireaeducatului pentru educatie. (utoeducatia evidentieaaaptul ca omul nu repreinta un produs inert al unor orte

externe sau interne. 3iinta umana este in mare masurareultatul vointei proprii. "regatirea pentru educatie serealieaa prin intreg procesul educational.ncepand cu primit ani de viata, se pun baele prinormarea in amilie a unor deprinderi de autoservire,igienico-sanitare, de comportare civiliata si a celor legatede activitatile scolare.2e poate spune ca educatia care precede autoeducatiaoera tanarului directia devenirii sale, ii ormeaadeprinderile si priceperile indispensabile unui caracterindependent si ii cultiva increderea in sine. 4ducatiapregateste autoeducatia intr-un sens dublu: oera o baade lansare, prin sistemul de cunostinte, priceperi sideprinderi se stimuleaa nevoia continua de educatie, deperectionare. enirea scolii, a activitatii proesionaleconsta in a provoca in constiinta educatului, nevoia deeducatie. umai o anga$are completa in ceea ceintreprinde personalitatea este capabila sa devina ortamotrice care aduce progres de ordin cantitativ si calitativin procesul educational. B astel de activitate a avut in



vedere academicianul V. "avelcu spunand ca: nu exista osursa mai bogata in satisactii decat aceea de te simtiopera propriei tale personalitati si sculptor al propriei talefinteXX.

!e-a lungul istoriei,societatea a acumulat experientade cunoastere teoretica si practica condensata in valorimateriale si spirituale ce constituie ereditatea sociala aculturii si civiliatiei. Conservarea valorilor si transmiterealor se realieaa prin educatie care,in aceasta ipostaa,repreinata institutia constituirii si transmiterii ereditatiisociale a culturii si civiliatiei. "e acest undament deexperienta condensata se actioneaa,prin educatie, pentruormele omului ca utiliator si consumator de valori,ca

producator si creator de valori. 4ducatia este o unctieesentiala si permanenta a societatii in doua ipostae: deinstitutie a ereditatii sociale a culturii si civiliatiei si deinstrument de actiune pentru ormarea omului. n sens social-istoric educatia este procesul detransmitere si asimilare a experientei -economice,politice,religioase,flosofce,artistice,stiintifce si tehnice Gde la inaintasi la urmasi. n aele de inceput ale societatiitransmiterea

experientei se realia ocaional nesistematic si oral incomunitatile gentilicotribalica. n etapele avansate dedevoltare a societatii, la unele popare,spre exemplu laegipteni,indieni etc.,educatia se realia ca initiere intemple, cunoasterea find un act sacru. Concomitent siulterior educatia se institutionalia prin scoli si universitati.ndierent de nivelul de devoltare a culturii si civiliatiei side modalitatile de transmitere, s-a realiat dialogulgeneratiilor, s-a asigurat continuitatea existentei materialesi spirituale a omenirii. n sens social-cultural,educatia este procesul deridicare a individului din stare de natura biologica la ceaculturala. !in ins biologic cu predispoitii normalecognitive, aective, si volitive, in mediul social si prin el,individul devine o finta culturala,asimiland cultura si insituatii de exceptie, creand-o. !in punct de vederepsihologic, psihogenetic, educatia este procesul deormare a omului ca personalitate in plan cognitiv ,aectiv-motivational,volitiv, aptitudinal, atitudinal. 2tructurapsihica a personalitatii se construieste pe undamentul



eredo-nativ al fintei biologice, in cadrul relatieieducationale prin continutul cultural al experienteiadultului-parinte, invatator, proesor. 4ducatia in acest caeste instrumentul ormarii individului ca personalitate.

4duca?ia este enomenul social complex privit in treidimensiuni: -activitate constienta a subiectului educatiei 'educatorde stimulare, indrumare, ormare a obiectului educatiei'educatF -proces de ormare a omului pentru integrarea activa insocietate, proces de ormare intelectuala, morala,proesionala, fica, esteticaF -reultat prin preluarea selectiva a actiunilor

inormationale si includerea in structuri comportamenteleproprii de cunoastere si actiune. "entru "laton,educatia ar f “arta de a orma buneledeprinderi sau de a devolta atitudinile native pentruvirtute ale acelora care dispun de ele” (ristotel, in lucrarea sa “"olitica”, considera caeducatia “trebuie sa fe un obiect al supravegheriipublice,iar nu particulare”. n consecinta,ea trebuie sapregateasca viitori cetateni. (ceasta pregatire trebuia sa

se ac dierentiat dupa modelul in care cele trei aspecteale suIetului 'vegetativ,animal, rational se distribuie inrandul oamenilor. Y.(.Comenins,in lucrarea sa “!idactica magna”,considera ca la nastere,natura inestreaa copilul numaicu “semintele stiintei, ale moralitatii si religioitatii”.(cestea nu se desavarsesc prin sine si de la sine, ele devinun bun al fecarui om numai prin educatie. Eeulta ca, inconceptia sa, educatia este o activitate de stimulare aacestor “seminte” si implicit, de conducere a procesului deumaniare, omul “nu poate deveni om decat daca esteeducat” 3ilosoul german manuel Mant, in reIectiilesale,aprecia ca educatia contribuie la valorifcarea naturiiumane in olosul societatii: “4ste placut sa ne gandim canatura omeneasca va f mai bine devoltata prin educatiesi ca se poate a$unge a i se da o orma care sa-i convie cudeosebire. (ceasta ne descopera perspectiva ericiriiviitoare a neamului omenesc”.



Oi de i, fecare dintre noi suntem supusi,vrandZnevrand unui aIux inormational si unuibombardament mediatic cu sau ara intentie pedagogica.(ceste inIuente multiple, resimtite sau nu ca find de tip

educativ, pot actiona concomitent, succesiv saucomplementar, in orme variate, in mod spontan,incidental sau avand un caracter organiat si sistematic. #oate inIuentele si actiunile educative care intervin inviata individului, in mod organiat si structurat 'inconormitate cu anumite norme generale sipedagogice,desasurate intr-un cadru institutionaliatsau,dimpotriva, in mod spontan'intamplaror,diu,neofcial sunt reunite sub denumirea de

orme ale educatiei. n unctie de gradul de organiare si de ofcialiare, alormelor educatiei, putem delimita trei mari categorii: -educatia ormala'ofcialaF -educatia non-ormala'extrascolaraF -educatia inormala'spontana. 2uportul psihologic al relatiei educationale estetrebuinta de a comunica. 2e comunica nu numaicunostinte, inormatii ci si atitudini, sentimente si

convingeri. 2e comunica prin cuvant, gest, mimica, prinintreaga conduita. Clasicarea formelor educatiei anga$eaa douacategorii de criterii valorice:a Criteriul proiectarii care delimiteaa intre ormele

educatieiinstitutionaliate 'care au in vedere realiarea unorfnalitati specifce,intr-un cadru institutionaliat

-educatia ormala si nonormala F2i orma educatiei neinstutionaliata '“realiata implicit,ara obiective specifce institutionaliate” -educatia inormala 'educatia realiata doar pe baaunor inIuente implicite .

b Criteriul organiarii conorm caruia dierentiemeducatia realiata pe baa unor actiuni explicite siinIuente implicite :

-educatia ormal6- este dup6 "hilip Coombs:“sistemuleducational structurat ierarhic si gradat cronologic,



pornind de la scoala primara si pana la universitate, careinclude, in plus ata de studii academice, o varietate deprograme de specialiare si institutii de pregatireproesionala si tehnica cu activitate ull-time”F

-educa?ia nonormal6 Geste dup6 Y.Mleis : “orice activitateeducationala,intentionata si sistematica, desasurata deobicei in aara scolii traditionale, al carui continut esteadaptat nevoilor individului si situatiilor speciale, in scopulmaximaliarii problemelor cu care se conrunta acesta insistemul ormal 'stresul notarii in catalog, disciplinaimpusa, eectuarea temelor etc.”

-e ducatia inormal6 - se reera la experientele ilnice ce nusunt planifcate sau organiate si conduc catre o invatareinormala. Cand aceste “experiente sunt interpretate decatre cei mai in varsta sau de catre membrii comunitatiiele se constituie in educatie inormala”. 4ducatiainormala este procesul care se intinde pe toata duratavietii,prin care individul dobandeste inormatii,isi ormeaapriceperi si deprinderi, isi structureaa convingerile siatitudinile, se devolta, prin intermediul experientelor

cotidiene. 3unctiile generale ale educatiei repreinta proprietatiintrinseci, specifce activitatii de ormare-devoltarepermanenta a personalitatii umane, exprimate la nivelulconsecintelor sociale anga$ate in mod obiectiv, la nivelulde sistem 'societatea in ansamblul sau si de subsistem'cultural, comunitar, economic, politic, natural.

3unctia undamentala a educatiei este aceea de avehicula, selecta, actualia si valorifca experienta socialain vederea asigurarii unei integrari efciente si rapide aindividului in societate si, prin aceasta, in vederea creariipremiselor autodeterminarii individului ca actor deprogres social. "rin educatie, in principal, omul trece de lastare de existenta pur biologica la aceea de existentasociala. !aca omul ar f la nastere inestrat prin ereditare,cu posibilitatile adultului, nu ar exista educatie. n ceea cepriveste procesul devenirii omului ca finta sociala nu estenici o deosebire intre copil nascut intr-o mare metropola si





Cap.II Identicarea elementelor desociologie a colecti(itatilor

I. %lemente de sociologie a colecti(itatii

Teme:

1) $orme de asociere6colecti(itati umane

2) 7rupurile sociale3) /obilitatate sociala6

dimensiunile (erticale siori'ontale; procesul de integraresociala si reintegrare

1.$orme de asociere 6colecti(itati umane

,odalitate6 sociabilitate6 socialitate

Valenta umanN de a se asocia cu semenii a ostconceptualiatN 7n mai multe moduri '9aechler:• %o'ali#a#e G capacitatea umanN de a 7ntemeia

grupuri, defnite ca unitNti de activitate 'cupluri, amilii,echipe etc.F• %ociabili#a#e 'termenul “sociabil” este cunoscut din

%K**W G capacitatea umanN de a orma retele prin careunitNtile de activitate transmit inormatii ce le exprimNinteresele, opiniile etc.F

• %ociali#a#e G capacitatea umanN de a mentine 7mpreunN grupurile si retelele, de a le asigura coerenta sicoeiunea ce le constituie 7n societNti.

2ociabilitatea este un concept central al sociologiei,

find consideratN premisa constitutivN a societNtii si este

explicatN 7n douN moduri:

• consecintN a naturii umane 'instinct socialF



• un produs al ratiunii, o normN sau o valoare socialN.

2. 7rupurile sociale

1rupul social este important 7n sociologie. "unctul de

vedere individualist nu este productivF viata socialN apare

7n esentN ca find mai degrabN opera unor grupuri dec@t a

indiviilor considerati ca atare.

2chimbNrile sociale sunt produse de grupuri, state,clase, natiuni, multimi.

2ociologia trebuie sN rNspundN la intrebarile: “Ce suntgrupurile[”, “"rin ce se deosebesc 7ntre eleW”, “Ce unctiiau[”

0ru&ul %ocial re&rein#2 un an%amblu 'e &er%oane carac#eria# 'e o anumi#2 %#ruc#ur2 %i cu

o cul#ur2 %&eci3c2 reul#a# 'in rela#iile %i &roce%ele &%iho%ociale 'eol#a#e n ca'rul %2u

1rupurile sociale sunt unitNti, ansambluri de indiviiconditionate social-istoric reunite prin anumite relatii siactivitNti.

2tudiul sistematic G din punct de vedere sociologic Gal grupului social a ost devoltat de 2coala de la Chicago'#homas, "arA, ead care considerN grupul ca aptulsocial primar. "entru a sublinia ideea de devoltare a

grupului si procesele din interiorul sNu, /e\in devoltNideea 'inamicii 'e gru&.

Clasicare grupurilor se poate ace dupN mai multecriterii:

%. dupN tipul de relatii:• grupuri primare '“ace-to-ace” G relatii directe

7ntre membriF• grupuri secundare 'CooleLF

*. dupN normalitate:• grupuri ormale 'ofciale, institutionaliateF



• grupuri inormale 'neofcialeF3. dupN apartenentN:• grupuri de apartenentN '0Lman, ertonF• grupuri de reerintN 'grupurile din care individul

ar doriZdoreste sN acN parteF aceste grupuri au maimulte unctii: normativN, comparativN, publicN.

Tipuri de grupuri

Cuplul. 4ste cel mai mic grup posibil si existenta satrebuie corelatN cu c@teva caracteristici recente alteatitudinilor atN de cNsNtorie:• coabitarea G acceptarea de a alcNtui un cuplu NrN ritul

social al cNsNtorieiF• instabilitatea relatiilor premaritale si maritaleF• 7nt@rierea pronuntatN a v@rstei de cNsNtorieF• celibatulF explicat prin mai multi actori din care

principalul pare a f conceptia partenerilor de a-si asiguraconditiile pentru urmNrireaZatingerea obiectivelor proprii.

7rupul mic.• de la * la J&-+& chiar >&-)& indiviiF• momentul decisiv al aparitiei grupului mic 7l repreintN

activitatea de muncN, dar si criterii aective, preerentialeF• din numNrul de membri reultN anumite caracteristici:

− relatii complexe

− relatii de comunicare− relatii de simpatie, de afnitate

• structuri de dominare• coeiunea de grup G mNsura 7n care grupul este unit,

dispune de unitateF coeiunea:− are un sens valoric− actor temporal G se realieaN 7n timp

• dinamica specifcN a statutelor si rolurilor



Ca eect al coeiunii si dinamicii de grup apare

climatul de grup'atmosera.

Coeiunea ] climatul → actori ai productivitNtiigrupului.

7rupul mare +grupul secundar)

1rupul secundar constN din douN sau mai multepersoane implicate 7ntr-o relatie im&er%onal2 si au unscop practic specifc. Bamenii coopereaN cu alti semenipentru realiarea unui scop. 2pre deosebire de grupulprimar, relatia dintre membrii grupului secundar este unmi$loc pentru atingerea unui tel. 4xemple de grupurisecundare: corporatiile, scolile, unitNtile de muncN,unitNtile militare, comunitNtile etnice si nationale. "rin

natura lor, grupurile secundare se maniestN ca mediisociale 7n care indiviii se produc ca actori sociali. Eelatiileinterumane se stabilesc 7n temeiul unor regulamente pecare, fe cN le acceptN sau nu, individul trebuie sN lerespecte. umai astel insul integrat 7ntr-un grup secundareste acceptat ca membru si poate sN realiee scopurilesale. ai mult, 7n acest tip de grup, oamenii se reunescdincolo de dierentele ce-i marcheaN, pentru cN nu aualtN cale de 7nNptuire a intereselor lor. lustrativ este 7n

acest sens grupul secundar specifc unitNtilor de muncN.ntr-o uinN lucreaN insi ce urmNresc, prin interactiunealor, motivaQia si satisactia date de exercitarea uneiocupatii sau obQinerea unui c@stig, prestigiu proesionaletc. !acN grupul primar rNm@ne prioritar 7n socialiareaprimarN a individului, initiindu-l si introduc@ndu-l 7nmecanismele vieQii de grup si ale vietii sociale, grupulsecundar are rol esential 7n afrmarea socialN siproesionalN a individului. n grupurile secundare insul

finteaN ca realitate socialN. 1rupul primar actioneaNpentru insul concret, iar grupul secundar activeaN



individual prin statusurile sale. !e pildN, 7n grupul primarpoti f prieten, conditie sufcientN. n grupul secundar existicu precNdere printr-un status social, proesional, cultural,religios etc.

B problemN asociatN analiei grupului secundar orepreintN relatia acestuia cu grupul primar. Eelatiilecaracteristice grupului primar se pot desNsura 7n cadrulgrupului secundar. 2ituatia poate f 7nt@lnitN, de regulN, 7nunitNtile de muncN, unde oamenii devoltN, adesea, relatiide prietenie cu colegii de muncN. n acelasi mod au locrelatii 7ntre oameni 7n cadrul unitNtilor de 7nvNtNm@nt.

#rebuie spus cN 7n anumite contexte sociale sau culturale,relatiile interumane din grupurile

secundare se pot organia si ca alternativN la inIuentaexcesivN a acestor grupuri. Eeerindu-ne concret lasocietatea rom@neascN de dinainte de %;);, puternicsocialiantN, este de notorietate unctionalitatearaporturilor interumane 7n cadrul 7ntreprinderii sau al uneiinstitutii.

Cerinte institutionale erau 7nNptuite prin intermediulacestor relatii specifce grupului primar. !e cele mai multe

ori acest tip de relatii se identifcN cu relatiile specifcegrupului inormal despre care vom vorbi mai $os.!ierentele 7ntre grupul primar si cel secundar sunt

preentate mai $os 'dupN Yames D. Vander Oanden, %;)),p.%%&.

Caracteristicilegrupurilor

primare

Caracteristicilegrupurilorsecundare

- numNr mic de persoane - numNr mare de persoane- implicarea 7ntregiiindividualitNti

- implicarea unorsegmente ale vietii uneipersoane

- relatie personalN - relatie impersonalN- interactiune continuN - interactiune sporadicN- duratN lungN - duratN scurtN- asteptNri inormale - asteptNri ormale

- constr@ngeri impuseinormal - constr@ngeri impuseormal



- legNturi expresive - legNturi instrumentale

7rupul de presiune

1rupul de presiune este constituit dintr-un numNr depersoane cu anumite interesesi directii comune de actiunesi care urmNresc atingerea unor scopuri sociale saupolitice 7n mod declarat sau ascuns. (ceste grupuri potactiona agresiv sau opresiv, cu mi$loace deschise,controlabile, ex: sindicatele, sau dimpotrivN, ele pot formale sau inormale. Una din modalitNtile de actiune:lobbL G presiune pentru a obtine o inIuentN socialN sau

politicN. n principiu grupurile de presiune urmNresc sN-siamplifce la maximum inIuenta asupra centrelor dedeciie.

3. /obilitatate sociala6 dimensiunile(erticale si ori'ontale; procesul de integraresociala si reintegrare

.8enitie si clasicare

iscarea indiviilor 7n cadrul unei structuri sociale si

accesul la ocuparea unor poitii corespunNtoarecalitNtilor si mi$loacelor de care dispun 'studii,cometentN, bunuri materiale, putere politicN etc.repreintN procesul de mobilitate socialN 'conceptintrodus de ".2BEBM, %;*>.

4xistN mai multe tipuri de mobilitate socialN,corespunNtoare criteriilor utiliate pentru clasifcare sipolimorfsmului enomenului.

• (stel, 7n unctie de sensul miscNrii, distingemmoilitatea orizontal!, adicN deplasarea de la un status



'poitie la un alt status, de acelasi nivel 'salarial, deprestigiu etc. si moilitatea vertical! G trecerea indiviilorde la un status social la altul, 7n sens ascendent saudescendent.

• "oilitatea vertical! poate sN aparN sub douN ormespeciale: ca schimbare de status 7n raport cu cel alpNrintilor, denumitN moilitate intergenerational! si caschimbare de status 7n raport cu poitiile anterioareocupate de aceeasi persoanN, vi@nd cariera unui individ,denumitN moilitate intragenerational! sau de carierN.

Cu c@t evolutia sistemului social determinN extensiaunor statusuri, aparitia altora noi si cu c@t acultNtileindiviilor sau sistemul de promovare socialN contribuie

la ridicarea, stagnarea sau decNderea 7n status, cu at@tmobilitatea inter si intragenerationalN este maiputernicN si exercitN eecte sociale avorabile sauneavorabile asupra indiviilor si societNQii, ceea cecapNtN o importantN deosebitN 7n procesul schimbNriigenerale, 7n progresul social.

(spiratiile indiviilor spre poitii sociale superioaresau spre noi locuri 7n ierarhia socialN sunt stimulate cuat@t mai mult cu c@t societatea realieaN o evolutie

globalN, continuN, determin@nd trecerea de la un sistemde poitii sociale G av@nd un anumit nivel de efcientN G laun sistem 7mbunNtNtit, care intrN 7n consonantN cu noi cNide perectionare si de efcientiare a statusurilor, decreare a unor statusuri superioare.

/a scara societNtii globale, acest proces de mobilitate

ascendentN duce G 7n timp G la diminuarea straturilorinerioare 'sub aspect social-economic 7n avoarea unorstraturi medii, clase medii si chiar superioare G din punctde vedere al veniturilor, prestigiului, nivelului de viatN,poitiei 7n viata socialN etc. Ca exemplu poate f datprocesul de mobilitate care s-a produs 7n 2U( dupN anii^+& ai secolului nostru si care a avut ca reultat sporirea“gulerelor albe” si ormarea claselor mi$locii, apt care acontrais teoria marxistN a claselor.

• Un loc important 7l ocupN 7n cadrul procesului demobilitate socialN si moilitatea ocupational!, deoarece







(nalia studiilor privind mobilitatea duce la c@tevaconcluii interesante:

• existN o oarte puternicN mobilitate de la o generatie laaltaF

• mobilitatea ascendentN este mai puternicN dec@t ceadescendentNF

• totusi, mobilitatea ascendentN are o evolutie curbilinie:marcheaN o crestere 7n perioada %;J&-%;KK, dupN careo scNdere semnifcativNF

• existN o corelatie medie 7ntre originea socialN si destinulfului:

– a crescut mobilitatea la agricultori si la nivelelesuperioare ale salariatilorF

– ereditatea meseriei rNm@ne puternicN launctionari si muncitoriF

– mobilitatea descendentN este mai accentuatN lacomercianti etc.

C.%fectele sociale ale mobilit0tii

• eect poitiv: 7ncadrarea poitiilor din societate cuoameni valorosiF

• ectele negative: – cresterea asteptNrilor de ascensiune peste nivelul

posibilitNtilor si, consecutiv, aparitia unor stNri derustratie, deiluie, 7nstrNinareF

la cei cu mobilitate descendentN: panicN, umilintN etc



. $amilia ca grup social +7rupulfamilial)

#eme :%. Interpretarea sociologica a familiei2. Tipologii ale familiei3. $amilia n societate4. $unc!ii ale familiei

1. Interpretarea sociologica afamiliei

3amilia este grupul cel mai important dintre toategrupurile sociale deoarece ea inIuienteaa si modeleaapersoana umana.Unii merg chiar mai departe si sustin caactiunea ei asupra persoanei e atat de mare ,incat eaegaleaa actiunea celorlalte grupuri sociale.(ceasta estecu deosebire caul cercetarilor care vin dinspre

psihanalia,psihologia sociala si sociologie sustinand caamilia este :adevaratul laborator de ormare apersoanei.#ransormarea individului in persoana adica inFindivid cu status social” este intai de toate operaamiliei.2unt doua caue care explica aceasta inIueta aam.asupra persoaneiFuna este legata de aptul caactiunea am.se exercita mai de timpuriu iar a doua deacela ca multa vreme am. e calea prin care secanalieaa oricare alta actiune de socialiare ,ea find

identica cu intreaga lume sociala a copilului.

#ermenul de <amilie” provine din latinescul

<amulus”, care 7n sens larg semnifc6 <supus”,

<ascult6tor”, iar 7n sens restr@ns, <slug6”, <slu$itor”.

!ic?ionarul de sociologie men?ionea6 * sensuri ale

termenului de amilie:







copil, amilia cu mai multi copii repreinta un mediueducativ mai bun. !aca copilul este singur la parinti eltinde sa fe moturos, egoist, capricios datorita parintilorcare doresc sa-i aca toate potele. n amiliile cu mai multi

copii, aectiunea parintilor se indreapta catre toti copiii."arintii trebuie sa aiba o autoritate asupra copilului.(ceasta autoritate nu trebuie obtinuta cu a$utorulpedepselor sau a violentei si nici printr-un exces debunatate si satisacerea oricarei dorinte. (devarataautoritate deriva din exigenta parintilor ata decomportarea copiilor, imbinata cu respectul ata deacestia. Copilul trebuie sa simta iubirea pe care parintii i-o poarta, dar este necesar sa stie ca nu-i vor ingadui orice

capriciu. !ragostea este astel nu numai cheagul amiliei,ci si calea cea mai efcienta a educatiei, dar numai dacaea e potrivita si cu masura.

u in ultimul rand, pentru a f un bun mediu educativ,amilia trebuie sa aiba o situatie economica apta sasatisaca trebuintele de prim ordin ale membrilor sai.( educa un copil nu este un lucru atat de usor. Unii parinti,

avand conceptii invechite, cred ca ei stiu cel mai bine sa-sieduce copilul, neacceptand saturi din exterior. n preent,exista o multime de carti, flme si emisiuni specialrealiate pentru indrumarea pedagogica a parintilor.3amilia contribuie si la educatia estetica a copilului.

"arintii sunt cei care realieaa contactul copilului curumusetile naturii 'culorile si mirosul Iorilor, canteculpasarilor, verdele campului etc., cu viata sociala 'traditii,obiceiuri stravechi etc.. i$loacele mass-media si in modspecial televiiunea exercita o inIuenta puternica asupraeducatiei estetice. u se poate vorbi despre o inIuentastrict poitiva sau strict negativaF pe de o parte existanumeroase emisiuni culturale, de imbogatire acunostintelor, dar pe de alta parte sunt diuatenumeroase programe care pot deorma imaginatiainocenta a copiilor intr-un sens negativ. "arintii trebuie sacontrolee atat timpul pe care copilul il petrece in atateleviorului cat si emisiunile pe care le urmareste. nunele amilii preocuparea pentru cultura estetica acopilului lipseste cu desavarsire, iar in altele aceasta este



exagerata. !aca copilul nu are aptitudini si nici placerepentru dierite arte 'balet, muica, teatru etc., parintiitrebuie sa respecte optiunea copilului.

$amilia care nu repre'inta un bun mediu educati(

a 3amilia descompusa - amilia care ramane descompusain urma unui divort sau a unui deces, nu este un mediueducativ ideal. !ar totusi conditia de viata a copiluluioran de un parinte depinde oarte mult de puterea dedragoste a celui ramas, care poate compensa dragosteacelui disparut. n trecut divortul era extrem de daunatorpentru copii. Cercetarile actuale par sa indice ca copiii se

simt mai bine daca parintii neericiti divorteaa decat dacastau impreuna intr-o atmosera de urie, amaraciune,violenta si ura.b 3amilia reconstituita - Eecasatorirea creeaa o amiliereconstituita sau combinata ormata din doi parinti, dincare cel putin unul aduce in aceasta unitate amiliala nouaunul sau mai multi copii dintr-o casatorie anterioara.

Cuvintele mama mastera si tata vitreg sunt de$aexpresii peiorative. (tunci cand copiii provin din doua

amilii dierite, mama va prote$a pe ai sai, iar tatal pe ailui, plangandu-se fecare impotriva copiilor celuilalt.

n acest context merita sa ne punem cateva semne deintrebare: Cine asigura disciplina in aceasta amilie[ !areducatia[ Care sunt indatoririle parintelui biologic caruia is-a luat copilul[ Ce autoritate are acesta[ Easpunsul laaceste intrebari variaa de la ca la ca.

c Violenta in amilie este un enomen ce ia amploare.altratarea partenerului si a copiilor are loc in toateclasele sociale, dar posibilitatea maltratarii creste o datacu problemele fnanciare.Caurile de maltratare a copiilor sunt in crestere. Ca si incaul maltratarii unuia dintre soti, sunt responsabili maiales barbatii. n multe cauri, cei care maltrateaa au ostmaltratati in copilarie, astel perpetuand un ciclu deviolenta. Copiii maltratati sunt rustrati de dragoste, pierdbucuria de dragoste si intelegere a semenilor, sanatatea



lor psihica find pusa la indoiala.

d (lte cauri in care amilia nu este un bun mediueducativ:

- Certurile si neintelegerile dintre parinti au eectetraumatiante asupra copiilor.- !ivergentele dintre parinti cu privire la masurileeducative au urmari negative asupra educatiei.- !aca parintii mint, ura, in$ura, sunt necinstiti, in cele maimulte cauri copilul va imita comportamentul acestora.

n concluie, as putea motiva alegerea acestei teme: (mdorit sa demonstre intr-un el sau altul aptul ca nu este

neaparata nevoie de o amilie cu doi parinti pentru a fcopilul ericit. !upa cum am citat si din cartea lui orman1oodman, copiii sunt mult mai ericiti daca cei doi parinticare au permanent neintelegeri, divorteaa. !eci, chiardaca amilia este completa, dar climatul moral din ea lasade dorit, ea nu poate constitui un bun mediu educativ.

$orme familiale alternati(e

(stel, “amilia nucleara”, caracteristica perioadeianterioare, a trecut la modele amiliale alternative.2exualitatea, casatoria si copiii tind sa fe realitatidistincte, ragmentare, ara legatura intre ele. “3amilia numai este o institutie undamentala pentru supravietuireaindividului si reproducerea societatii. (ceasta unctie a ostpreluata de alte institutii si grupuri sociale.

Eolul social al amiliei, unctiile ei sociale, importanta eipentru unctionarea societatii se estompeaa continuu”

'1eorgeta 1hebrea, “Eegim social-politic si viata privata”.

!intr-un alt aspect, relatiile sexuale inainte de casatorienu mai constituie un tabu, ci o realitate generaliata alecarei consecinte nu s-au lasat prea mult asteptate:nasterile sunt in scadere datorita utiliarii pe scara larga acontraceptiei moderne, tinerii isi amana tot mai mult datacasatoriei sau renunta defnitiv la aceasta practicand uncelibat cu tendinte libertine. Casatoria nu mai repreinta

debutul constituirii uniunilor con$ugale si, prin aceasta,debutul procrearii. "aralel cu scaderea ratei nuptialitatii,





2) Conceptul de cultura6 functiileculturii6 sociologia culturii

1.Institutii si organi'atii sociale

. ,tatutul si rolul organi'atiilor nsocietatea contemporan0

(sistNm 7n ultimele decenii la un proces amplu sipermanent de multiplicaresi diversifcare a ormelor deorganiare a vietii sociale, la aparitia unor modalitNti de

actiune c@t mai adecvate 7n vederea reolvNrii optime aproblemelor ce apar 7n societate. "rintre instrumenteleutiliate de cNtre aceasta din urmN pentru buna saunctionare se numNrN si organiatiile, fe ele economice,industriale, politice, $uridice, culturale, religioase etc.

Unii specialisti considerN chiar cN succesul marilororganiatii constituie una din caracteristicile esentiale,dacN nu chiar undamentale, a societNtilor moderne.Bmul modern nu poate actiona dec@t de-a lungul si 7n

cadrul marilor organiatii.!acN secolul 55 a ost considerat secolul

individualitNtilor, secolul 55 este indiscutabil secolulcolectivitNtilor organiate, al marilor organiatiiF s-a creat,pentru societatea modernN, chiar un concept special:societatea organi'ational0 sau societateaorgani'at0.

4ste evident cN aceastN caracteristicN a societNtii G

de a avea 7n cadrul ei numeroase organiatiiapNruteZcreate tocmai pentru buna sa unctionare G s-aimpus de la sine cercetNtorilor prin numeroaseleprobleme implicate:

a ce este totusi entitatea pe care o numim“organiatia”[

b organiatiile sunt identice, similare sau dierite[c dacN sunt dierite, au ceva 7n comun[ Ce anume[



d si, mai ales, cum putem sN acem acesteinstrumente G organiatiile G c@t mai efciente 7nraport cu scopurile sociale deirabile[

-. 8enitii ale organi'atiilor

"unctul de plecare 7n orice demers stiintifc 7lconstituie defnirea entitNtii studiate. Bri, multitudineaorganiatiilor existente atrage dupN sine si o multitudinede defnitii, mai mult sau mai putin asemNnNtoare. Vomopta pentru defnitiaZdefnitiile care scot 7n evidentNtocmai aspectele psihologice si psihosociale aleorganiatiilor si nu, sN spunem, cele tehnice, $uridiceetc.

8enitia 1: “Brganiatia este o activitate social-umanN care presupune asocierea spontanN sau diri$atN,voluntarN, a unui numNr mare de indivii ce detin statuturisi roluri bine defnite, determinate sau nu, 7n vederearealiNrii unui scop, unui obiectiv 'Olate, %;)%“.

8enitia 2: <Brganiatia este o multime relativconstantN de agenti pentru care a ost determinat un scopunic, un organ de deciie si organe de executie, precum sio anumitN diviiune a muncii si raporturi de cooperare

7ntre agenti, o structurN ormalN si un sistem de normemenite sN sporeascN efcienta socialN a actiunii '"opa,%;>)“.

8enitia 3: “Brganiatia este coordonarea rationalNa activitNtilor unui numNr de oameni pentru realiareaunor scopuri comune explicite, prin intermediul diviiuniimuncii si unctiilor si prin intermediul ierarhiei, autoritNtiisi responsabilitNtii '2chein, %;K“.

EeQinem astel notele denitorii aleorgani'atiilor:

a existenta unui numNr mare de indiviiF

b existenta unor scopuri comuneF



c desNsurarea unei activitNti pentru realiareaacestor scopuri comuneF

d activitatea respectivN impune at@t diviiunea, c@tsi cooperarea socialN, coordonarea eorturilorF

e activitatea este reglementatN socialF cu altecuvinte cei 7n cauN dispun de statute si roluri clardefnite, sunt cuprinsi 7ntr-o structurN socialNdeterminatN 'norme, regulamente etc.F

diviiunea socialN se remarcN prin ierarhie siautoritate.

"roblemele ridicate la fnalul paragraului anterior 7sigNsesc astel un prim rNspuns. Eatiunea aparitiei simultiplicNrii organiatiilor reidN

at@t 7n caracteristica acestora de a realia scopurileindiviilor care alcNtuiesc organiatia - si care devinscopuri sociale-mai rapid si mai efcient dec@t prinactiune iolatN, c@t si 7n capacitatea lor de a rNspundeunor trebuinte umane undamentale: de apartenentN,de activitate, de comunicare, de autorealiare. arnotele defnitorii si isomorfsmul mai mult sau mai putinaccentuat existent 7ntre anumite organiatii relevNtocmai diversifcarea lor, determinatN de scopul devenit

social si activitNtile 7ntreprinse pentru 7ndeplinireascopului respectiv

C. Perspecti(e n studiul organi'a!iilor

(sa cum se 7nt@mplN 7n multe stiin?e Z domenii alecunoasterii stiintifce, 7nt@i apar problemele si abia apoipreocupNrile pentru cunoasterea si reolvarea acestora,ceea ce s-a 7nt@mplat si 7n caul studiului stiin?ifc alorganiatiilor.

2e stie 7nsN cN existN perspective dierite 7ntr-o lumecare nu este absolutN 'Yean "iaget, astel 7nc@t,particulari@nd, organiatiile au ost abordate dinnumeroase perspective: sociologicN, psihologicN,economicN, $uridicN etc., inclusiv multidisciplinar.

n legNturN cu aceste perspective multiple asupraorganiatiilor sunt interesante douN probleme: cau'aperspecti(elor multiple si efectele perspecti(elor

multiple asupra unuia si aceluiasi enomen.



• Cau'a sau cau'ele reidN 7n douN explicatiisimple:

a conceptia cercetNtorului asupra organiatiei'ce este, ce actori sunt mai importanti 7n

alcNtuirea ei etc. si Z sauF b) considerente empirice 'ce tipuri de organiatiis-au impus Z maniestat mai puternic 7n viaQasocialN, ce organiatii a studiat sau a pututstudia un cercetNtor sau altul etc.

• %fectele perspecti(elor multiple asupraorganiatiilor sunt, de asemenea, oarte importante pentru

7ntelegerea imensului material aptic achiitionat 7n acestdomeniu si, 7n fnal, a organiatiilor ca atare:

a tratarea organiatiilor 7n acceptiuni multiple,asa cum vom vedea mai $os, cu consecinteasupra tipurilor de actiuni 7ntreprinse asupralor, 7n interiorul lor etc.F

b accentuarea unor elemente dierite 7ndefnirea si caracteriarea organiatiilorF

c dis$unctia dintre “material“ si “uman“, dintre“efcienta materialN“ si cea “uman-psihologicN“F

d ad@ncirea cunoasterii organiatiilor subanumite aspecte, cu pierderea 7n vederea 7nsN a altor aspecte sau a viiunii deansamblu 'Olate, %;)%.

Un astel de eect al perspectivelor multiple, la r@ndulsNu cu consecinte importante asupra analieiorganiationale, este, cum arNtam mai sus, accentul puspe dieriti autori asupra unor dimensiuni diferite aleorganiatiei, ceea ce 7nseamnN practic tot at@tea abordNriteoretico-metodologice ale organiatiilor:

→ 5rgani'atia * grup. (ceastN abordarea este tipicNpsihologiei sociale, iar accentul cercetNrii este pus peregulile si normele grupale pe baa cNrora membriigrupului interacQioneaN si creeaN identitatea colectivN aacestora. Conceptele cel mai des vehiculate sunt aceleade inIuentN socialN, leadership, conormitate, coeiune,climat, structurN ormalN si inormalN a grupului etcF



→ 5rgani'atia * structur0. 4ste o abordare 7n maremNsurN sociologicN si se baeaN pe cercetNrile lui Deber,

#aLlor, 3aLol, Ur\icA etc. datoritN valentelor salestructuraliste, se concentreaN pe cunoscutele notiuni G

cheie de structur0 si functie. "reocupNrile cele maiimportante ale acestei abordNri sunt cele de identifcare aunctiilor manieste si latente ale organiaQiilor si aledieritelor lor subgrupuri, analia determinantilor structurii,interactiunile si raporturile de generare dintre structurN siunctie. "e marginea acestei abordNri si a conceptieiconorm cNreia omul este produsul mediului 7n caretrNieste, au luat nastere primele interventii organiationalecare aveau ca scop “restructurarea“, schimbarea

structurii, ca mi$loc pentru o optimiare unctionalN.F→ 5rgani'atiasistem. Conceptul de sistem este

preluat 7n psihologia organiationalN pe fliera ciberneticiisi a teoriei inormatiei 'Diener si Cannon. (plicareaconceptelor cibernetice la organiatii a avut c@tevaconsecinte notabile pentru teoria si practica din domeniu.n primul r@nd organiatiile au ost redefnite ca entit0ti+sisteme) cu autoreglare; 7n al doilea r@nd a ostposibilN evidentierea gener0rilor si

condition0rilor mutuale 'sau constr@ngeri reciproce,dupN unii teoreticieni dintre componentele sisubsistemele organiatiei.

n baa acestei abordNri studiul organiatiilor s-a centratasupra mai multor problematici:

• Iuxul inormatiei, ca enomen generat dar si caactor generator al structurii organiationaleF

• interactiunea componentelor umanN si tehnicNdintr-o organiatie, ca temN centralN a teoriei sistemelorsociotehniceF

• interactiunea dintre organiatie si mediul sNurelevant, ca temN centralN a teoriei sistemelor deschiseF

• 7nvNtarea organiationalN si problemele deIexibilitate structuralN si unctionalN, ca urmare aparadigmei sistemelor autoreglabile.

→ 5rgani'atia * politic0. NscutN probabil ca

urmare a modei “politiNrii“ proceselor grupale, aceastNabordare priveste relatiile dintre indivii si dintre grupuri



ca $ocuri de interese contradictorii6 cu caracter tipic politic,dar 7n sens larg, duse pentru asigurarea controluluiresurselor, teritoriilor, inormatiei, canalelor de comunicareetc. temele centrale ale acestei abordNri sunt cele de

putere6 distributia puterii 7ntre grupuri, dominarea,supunerea si compromisul inter-grupal.→ 5rgani'atia * cultur0. (ceasta este cea mai

modernN abordare a lumii organiationale inspiratN deantropologie si care descrie organiatiile ca “micro-societNti“ umane, 7n care oamenii creeaN pentru ei 7nsisiiar viata se grupeaN 7n $urul unor componente “sot“:semnifcatii, ritualuri, simboluri, tabuuri si schemecognitive comune.

2tudiul organiatiilor a avut un curs neobisnuit si rar 7nt@lnit, neurm@nd linia “clasicN a demersuriloraplicative din psihologie 7n care teoria se devoltN 7ncentre universitare si laboratoare de cercetare. iarpractica urmeaN, uneori chiar de la distantN, acestedescoperiri teoretice. 2tudiul organiatiilor a avut de la

7nceputul sNu valente eminamemte aplicative, practice,find str@ns legate de economie si potrivindu-seexcelent cu fnalitatea materialN si pecuniarN a lumii

moderne. "rin aceastN legNturN poate f explicatN sisuprapunerea consistentN existentN 7ntre psihologiaorganiationalN si psihologia munciiZindustrialN, deseorifind mentionate 7n literatura de specialitate drept“psihologia muncii Z organiationalN“ '\orA Zorganiational psLchologL“.

8. T%5RI ,PR 5R7NI=TII>5R

1.Teoriile clasice sau formaliste

#eorii clasice G numite astel pentru cN au ostprimele abordNri stiintifce ale organiatiei G studiaNaproape 7n exclusivitate “anatomia“ organiaiilor, laturalor ormalN, ofcialN de organiare ce poate f relatatNsugestiv sub orma organigrameiF de aici si denumirea lor

de teorii ormaliste.



Ca teorii mai importante 7n aceastN grupN amintim:teoria 'iologic0 a organi'0rii6 promovatN de #aLlor'%;%% si teoria gestiunii sau conduceriiadministrati(e6 repreentatN de 1ulicA si Ur\icA '%;J>

si 3aLol '%;%. #eoriile, destul de asemNnNtoare 7ntre ele,accentueaN analia a patru elemente considerate celemai importante:

• efcientaF• principiile ierarhiei unctionaleF• cele mai bune structuri de organiareF• cele mai adecvate mi$loace de control a activitNtiidepuse.

Cercet@nd elementele enumerate mai sus si relatiiledintre ele, aceste teorii arm0 n esent0 urm0toarele:

a efcienta maximN se obtine prin diviiunea excesivNa muncii, prin scurtarea timpului acordat pentrueectuarea operatiilor de muncN, prin rationaliareaacestor operatiiF

b munca poate si trebuie sN fe standardiatN 'chiarreusindu-se acest lucruF

c structura sau lantul de conducere trebuie sN fe bine

determinat 'fecare trebuie sN stie cui se Z pe cinesubordoneaN, 7n ce domeniu etcF

d autoritatea este metoda cea mai sigurN si efcacede control a activitNtii celorlalte persoane 'puterea de adecide trebuie sN se aIe exclusiv 7n m@inileconducNtoruluiF acesta trebuie sN dispunN de un sistemoarte precis de sanctiuni s. a. F

e organiatiile trebuie sN fe caracteriate de oorganiare precisN, o ierarhie riguroasN si, asa cum am

spus, de un control sever.

3Nc@nd o evaluare a acestor teorii, putem arNtaurmNtoarele:



a) 7n aara aptului cN au deschis studiul stiinQifc alorganiatiilor, teoriile analiate au avut - si au 7ncN G oserie de (alente po'iti(e:

• efcienta unei organiatii poate creste si prin

optimiarea organigramei, a structurii ei ormale'organiarea precisN, ierarhia autoritNtiiF• diviiunea muncii, rationaliarea sistandardiarea operatiilor de muncN suntmetode de crestere a efcientei economice.

b) teoriile clasice au 7nsN si numeroase limite:• se accentueaN aproape exclusiv pe laturainstrumental G tehnicN a personalitNtii umaneFomul este redus la calitNtile sale executorii,

instrumentale 'ce stie sN acN, find deciconsiderat pasiv, inert 'NrN motivatie, NrNimaginatieF• teoriile sunt, 7n consecintN, extrem desimplifcatoare, negli$@ndu-se aspecteimportante ale cresterii efcientei, anume aceleacare tin de potentialul uman latent. (m insistat

7n prima parte a lucrNrii asupra rolului motivatiei 7n activitate, asupra resurselor practic nelimitate

ce existN 7n fecare membru al unei organiatii sicare pot f valorifcate prin activitateatrebuintelor superioare 'de stimN si apreciere,de autorealiare, a nivelului de aspiratie etc.F• teoriile clasice nu au putut sN descopereaptul cN munca nu este doar un mi$loc prin careomul 7si c@stigN existenta, ci si un cadru dedevoltare a personalitNtii sale, de maniestareactivN 7n cadrul relatiilor interpersonale.

!e remarcat aptul cN lucrNri si cercetNri eectuate 7nspiritul acestor teorii G oarecum moderniate G continuNsN aparN si astNi.

2. Teoria neoclasic0 sau a relatiilor umane

#eoria neoclasicN asupra organiaQiilor si care vieaN 7nprincipal aceeasi problemN a efcientei, dar dintr-o altNperspectivN, este undamentatN de aLo '%;JJ, %;+Ksi colaboratorii sNi Eoethlisberger si !icAson '%;J;.



CercetNrile lui aLo asupra unor enomene noi, 7ntr-un el neobisnuite care se maniestau 7n organiatiileindustriale si care contribuiau fe la ridicarea, fe lascNderea randamentului muncii, sunt 7ncN de actualitateastel 7nc@t analia lor, chiar si sumarN, este necesarN.

ntre %;*+ si %;*> aLo a Ncut o serie de cercetNrila frma 0a\thorne 'producNtoare de materiale teleoniceasupra iluminatului halelor de lucru.

4l organieaN douN grupuri: unul de control sau

martor '7n hala respectivN iluminatul rNm@ne nemodifcatsi unul experimental, 7n care intensitatea iluminatului eravariatN 'crescutN dupN o schemN g@nditN 7n prealabil'modelul experimental.

2-au constata lucruri aparent paradoxale:• cresterea randamentului muncii at@t 7n atelierul

experimental 'cum era si fresc, dar si 7n cel de control'ceea ce nu mai era at@t de fresc, ba dimpotrivNW

• scNderea oarte mult a iluminatului 7n atelierul

experimental G noaptea p@nN aproape la lumina naturalN alunii G era 7nsotitN tot de cresterea randamentuluiW!e ce aceste reultate aparent paradoxale[→ muncitorii, indierent dacN Nceau parte din grupul

experimental sau de control, constientiau cN problemelelor nu sunt indierente conduceriiF

→ perceptia sensibilitNtii conducerii atN de laturaumanN a productiei a dus 7n mod fresc la cresterea

7ncrederii salariatilor 7n conducereF→ satisacerea trebuintei de apartenentN la grupul de

muncN, la organiatie, toate acestea duc@nd la crestereamoralului, a motivatiei, 7n fnal a randamentului.

"lec@nd de la aceste reultate G ca o paranteN, aLonu a putut da atunci o interpretare corectN si completN aenomenelor legate de iluminat si randament G eldesNsoarN 7n %;*> alte experimente 7n care a introdus oserie de variabile noi:

• sistemul de salariareF• introducerea unor paueF



• modifcarea ilei de muncN si a sNptNm@nii la lucruetc.

ntr-o aN ulterioarN a cercetNrilor muncitorii 7si potalege colegii 'partenerii de echipN, pun@ndu-se deciaccent pe structura sociopreferential0 a ecipei demunc0.

Eeultatele acestor experimente au ost similare, ceeace a permis elaborarea unei teorii 7nchegate a organiaQieisi a actorilor de efcientN.

n esentN, teoria afrmN urmNtoarele:a 7ntr-o organiatie trebuie acordat un rol primordialomului, trNirilor lui psihologice, problemelor luiF

b problemele psihologice ce apar ca urmare ainteractiunii indiviilor 7ntr-un grup Z organiatie suntoarte importante pentru unctionarea acesteiaF

c trebuie deplasat accentul de pe tehnic Z tehnologicspre uman, cele douN trebuind sN fe considerate cainteractiuneF

d organiatia trebuie conceputN interactionist Gelementele componente se inIuenteaN reciprocFe interactiunile cele mai importante 7n organiatie

sunt cele 7ntre oameni 'relatiile umaneF oamenii se olosesc de organiatie pentru a-si

realia scopurile proprii care nu sunt exclusiv materiale, cisi umane.

3Nc@nd si aici o evaluare, putem arNta cN:a teoria neoclasicN are o contributie decisivN prin

introducerea studiului si stiintei comportamentului 7nabordarea organiatiilor. "ractic, de acum 7naintepsihologia nu mai poate f negli$atN 7n studiul si practicaactivitNtii 7n organiatii dec@t cu preul unor pierderiimportanteF

b se pune totusi un accent prea mare pe legNturilepreerentiale 7n constituirea grupurilor de muncN. u

7ntotdeauna criteriile si valorile 7n $urul cNrora sestructureaN relatiile socio-aective sunt consonante cucele care sustin activitatea productivNF



c se 7ncearcN pe o cale pur psihologicN atenuareahiatusului 7ntre patron si anga$ati care, orice ar f, de la unanumit punct au interese divergente si care pot frelationate nu exclusiv psihologic, ci si economic etc.

Ultimele douN aspecte constituie deci limite destul deserioase ale teoriei relatiilor umane 7n domeniulorganiatiilor.

3. Teoriile moderne sau oliste

(bordNrile moderne interpreteaN organiatia ca un 7ntreg, ca un tot unitar, 7n interiorul cNruia actioneaN 7nstr@nsN dependentN G interdependentN o multitudine deactori si enomene.

(nalia stiintifcN pertinentN si practica socialN auarNtat astel cN modelele clasice ale organiNrii, care se

baau pe imaginea simplifcatN a unui “homooeconomicus“, ignorau extrem de importantele procesepsihologice interne organiatiilor. n plus rationalitatea,care era principiul central 7n modelele clasice, s-a dovedita f ideal greu de atins, at@t datoritN imposibilitNtii fice dea cuprinde exhuasiv scenariile alternative, c@t si datoritNunor constructe operante la nivel psihologic si care acdemersurile rationale mai degrabN sufcient-rationale sirationaliatoare dec@t cu adevNrat logice. !rept urmarecercetNrile ulterioare s-au concentrat asupra grupului demuncN, asupra stilurilor de conducere, asupra atitudiniiatN de muncN si atN de institutia anga$antN, asupraactorilor motivatori, asupra conceptelor de climatorganiational etc., toti acesti actori considerati - repetNm- 7n relatia de interdependentN.

n conceptiileZteoriile moderne organi'atia este unsistem nceiat6 dinamic6 e(oluti(F aech si 2imon'%;K, /icAert '%;% s.a., continuN numai aparent scoalarelatiilor umane pentru cN ei opereaN cu o altN





umeroasele puncte de vedere, teorii si consideratiiasupra organiatiilor au operat, fecare, cu alte criterii declasifcare, criterii 7nsN care nu sunt reciproc exclusive.

Cunoasterea acestora este utilN cel putin din douN punctede vedere:→ se ace astel o “inventariere” a tipurilor de

organiatii, 7nteleg@nd mai bine 7nsNsi problematicaorganiatiilorF

→ criteriul de clasifcare constituie de cele mai multeori un reper important 7n analia organiatiilor respective.

1. !upN specicul scopului pe care 7l au de realiat

'Olate, %;)%:a scopul productiv:• organiatiile industrialeF• organiatiile producNtoare de serviciiF

b scop educativ:• organiatiile scolareF

c scopuri de ordin recreativ:• organiatiile culturale, artisticeF

d scopuri combative:• organiatiile militare.

2. !upN criteriul primului beneciar '9lau, 2cott,%;*:

a primul benefciar este membrul organiatiei:• partidele politiceF• sindicateleF•

sectele religioaseFb primul benefciar este patronul:• frmele industrialeF• frmele comercialeF• bNncileF

c primul benefciar este clientul 'organiatiile“service”:

• spitaleleF• scolileF

d primul benefciar este publicul luat 7n acceptiuneasa oarte largN 'organiatiile nationale:



• armataF• politia.

3. !upN modul de e&ercitare a controlului social'4tioni, %;%:

a coercitive:• scoli de corectieF• 7nchisoriF• spitale de boli nervoaseF

b utilitare:• abriciF

c normative:• bisericiF•

partide politiceF• asociatii voluntare.

4. !upN natura si specicul scopurilor 'Mat,Mahn, %;):

a economice si productive 'productie de bunuri deconsum si de servicii:

• mineF• abriciF

• industrii manuacturiereF• 7ntreprinderile de transport si comunicatiiF

b de mentinere 'au ca fnalitate socialiarea siinstruirea indiviilor pentru a-si asuma roluri 7n alteorganiatii 7n societate:

• scolileF• bisericaF

c de adaptare 'aport de noi cunostinte, de solutii noila vechile probleme:

• laboratoare de cercetNriFd de directionare si politice 'coordoneaN si

controleaN elementul uman, dieritele resurse, precum sireolvarea conIictelor 7ntre grupurile competitive:

• statulF• organismele guvernamentaleF•

sindicatele.



$. Perspecti(a psiologic0 si psiosocial0asupra organi'atiilor

Eeamintim aptul cN perspectiva psihologicN sipsihosocialN asupra organiatiilor nu este unicNF 7n schimb,ea oerN posibilitatea 7ntelegerii si actiuni efciente tocmaipentru cN se centreaN asupra enomenelor cele maidinamice din cadrul acestora.

4xistN numeroase argumente care $ustifcN - si chiarimpun - o astel de perspectivN 7n studiul organiatiilor'Olate, %;)*F "itariu, %;)%, %;;+:

a din analia, chiar si sumarN, a teoriilor organiatiilor

s-a putut vedea cN acestea erau cu at@t mai capabile sNexplice corect unctionarea organiatiilor respective cu c@tteoriile 7n cauN interpretau mai corect omul,personalitatea sa si relatiile interpersonale si grupale 7ncare acesta era inclusF

b dacN organiatiile inIuenteaN 7ntr-o mare mNsurNviata membrilor sNi si reciproca este adevNratN:organiatiile sunt inIuentate - mai mult sau mai putin, maisuperfcial sau mai pround, 7n anumite compartimente

siZsau activitNti sau 7n totalitatea lor etc. - de membrii sNiF

c comportamentele oamenilor care actioneaN 7ntr-oanumitN organiatie au anumite caracteristici comune'“omul organiational”F

d 7n fne, un ultim grup de argumente derivN din 7nsNsi problemele generale ale organiatiilor si strategiilorpsihologice si psihosociale de reolvare a lor.

Probleme generale aleorgani'atiilor

,trategii de re'ol(are

%. 4fcienta economicNF %. Eecrutarea, selectarea,instruirea si alocarea resurselorumane 'E.U.F

*. Brganiarea si diviiuneamunciiF

*. Utiliarea E.U.F interactiuni,coordonarea eorturilorF grupuri



de muncNF conducere'autoritate, inIuentNF

J. Crearea unor conditiipentru munca efcientN

'ergonomice, sisteme demotivare etc.F

J. !evoltarea creativitNtiiF

+. (daptarea organiatiei laschimbarea conditiilormediului 7ncon$urNtor si lainovarea tehnologicNF

+. !evoltarea IexibilitNtiicomportamentale a membrilororganiatieiF atasamentul atNde aceastaF

K. Eeistenta la concurentN,schimbare etc.

K. 2trategii psihologicespecifce.

(m insistat asupra acestor aspecte pentru a subliniacN, desi absolut indispensabilN pentru un manager, pentruorice persoanN care lucreaN la un anumit nivel al ierarhieiorganiationale siZsau 7n compartimente specialiate,perspecti(a psiologic0 si psiosocial0 asupraorganiatiilor este extrem de utilNF aceasta oerN cheiareolvNrii multor probleme, dar ea trebuie sN tinN cont,evident, si de anumite criterii economice, $uridice, tehniceetc.

"erspectiva psihologicN si psihosocialN - perspectivacomplementarN celei sociologice - are avanta$ul - si 7nacelasi timp difcultatea - de a se centra asupraelementului cel mai dinamic, cel mai complex, care poateavea rolul decisiv - accelerant sau renNtor - 7n organiatie,anume omul.

2. Conceptul de cultura6 functiileculturii6 sociologia culturii

Conceptul de cultur0

• 8enitia culturii



4xistN multe defnitii ale culturii, 7ncep@nd de lalapidarul G “un mod distinct de viatN al oamenilor, unmodel de a trNi” 'MlucAhohn, %;+; - si merg@nd p@nN lacel enumerativ - “acel 7ntreg complex care include

cunostintele, credinta, arta, morala, legea, obiceiul sialte deprinderi dob@ndite de om ca membru al uneisocietNti” '#Llor, %)>%. #otusi, toate defnitiile au uneleelemente comune.

Cultura este o caracteristicN a unei societNti, nu a unuiindivid. Cultura este tot ceea ce este 7nvNtat 7n cursul vietiisociale si transmis din generatie 7n generatie. n cuvintelelui Ealph /inton, ea este “ereditatea socialN a membrilorunei societNti”.

1oodman si arx '%;)*:)K au vNut cultura ca find“mostenirea 7nvNtatN si socialmente transmisN, aobiectelor Ncute de om, a cunostintelor, a pNrerilor, avalorilor si a perspectivelor, care asigurN membrilor uneisocietNti unelte pentru a ace atN problemelor curente”.Cultura defneste si pune la dispoitia membrilor uneisocietNti hranN pentru a o m@nca, haine pentru a le purta,limbN pentru a o olosi, valori pentru a ace aprecieri, ideipentru a le ghida comportamentul si practici pentru a le

urma. "e scurt, cultura dN ormN vietii sociale si oorganieaN.• Cultura * o in(entie uman0

Cultura pare a f o caracteristicN eminamente umanN.(lte specii nu par sN posede culturN. B mare parte dincomportamentul animalic este o unctie a instinctuluisau derivN din 7nvNtarea specifcN a unui animal 7ntimpul vietii sale.

!e ce au culturN finQele omenesti[ n cursul evolutiei,

multe dintre instinctele pe care specia umanN le-a 7mpNrtNsit cu strNmosii sNi mamierele au ost “selectate”treptat sau pierdute. Cu toate acestea, fintele omenesti s-au devoltat. !e-a lungul timpului, fintele omenestis-au transormat 7ntr-o specie complexN si numeroasN,

7ntr-un sens specia dominantN pe "Nm@nt. !e ce[

ENspunsul scurt este “cultura”. Cultura dN fintelor

omenesti o mai bunN si mai rapidN metodN de adaptare laschimbarea ficN, topologicN si climatologicN dec@t ar f



ost posibil doar prin evolutia biologicN. Combinatia 7ntreevolutia anatomicN 'devoltarea creierului, degetul mareopoabil, mersul biped si devoltarea culturalN a condusspecia umanN la starea sa actualN deosebit de devoltatN.

Eelatia 7ntre culturN si fintele omenesti este reciprocN.!esi noi creNm culturN 'i.e., “invent@nd” limba$ sivalori, noi, la r@ndul nostru, suntem umaniati de ea.ult din ceea ce trece drept “naturN umanN“ este, deapt, produsul unei anumite culturi. (mericanii, de pildN,deseori vNd rNboiul, agresivitatea si competitia ca findumane prin nastere. #otusi, existN societNti 'e.g.,arapesii din oua 1uinee 7n care rNboiul estenecunoscut, iar comportamentul agresiv si competitiv,

virtual inexistent.• Cultura limitea'0 libertatea uman0Cultura limiteaN libertatea individualN. Bamenii nu

sunt liberi sN acN ceea ce vor. /egile, o inventie culturalN, 7i implicN sN se anga$ee 7n anumite eluri decomportament le cer sN actionee 7n anumite eluri.ndiviii nu 7si pot crea propria limbN dacN vor sN comunicecu alQii. !esi egali biologic '7n acelasi timp dieriti,bNrbatii si emeile rar sunt egali din punct de vedere

cultural. n multe societNti, bNrbatii au un statut socialsuperior si mai multN putere dec@t emeile. (celasi lucru s-ar putea spune despre sNracii si minoritNtile din cele maimulte societNti. Cultura limiteaN 7n mod inegal.

• Cultura e&tinde libertatea uman0n acelasi timp, cultura mNreste libertatea. Cultura

elibereaN individul de comportamentul predeterminat siconditionat, dictat de instinct. Bamenii 7si modifcNreactiile 7n unctie de situatii: ei ac alegeri, oric@t ar f ele

de limitate. Chiar dacN asa cum am arNtat, culturalimiteaN, ea adesea permite alegerea 7n cadrul unei gamerationale de optiuni acceptabile.

Cultura ne elibereaN de nevoia de a reinventa mereuaspectele necesare ale vietii sociale. u trebuie sN creNmne7ntrerupt o limbN cu care sN comunicNm sau sNredescoperim 7n mod continuu oculF nenumNratele lucruriobisnuite pe care le acem 7n fecare i si articolelemateriale de care avem nevoie sunt asigurate prin culturN,

astel eliber@ndu-ne timp pentru creatie si explorare.





ca de pildN, dacN existN viatN dupN moarte, intelesulericirii umane si soarta fnalN a universului. (ceste opiniistrNbat existenta de fecare i a fintelor omenesti depretutindeni.

b)9alorile&alorile sunt idei despre ceea ce o societate crede cN

este bun, corect si plNcut. Valorile asigurN contextul 7ncadrul cNruia normele sociale 'vei mai $os sunt stabilitesi explicate. Valorile asigurN baa pe care $udecNmactiunea socialN, prin aceasta d@nd ormN alegerilor pe

care le acem. n societatea modernN de pildN, apreciemmunca 7n mod deosebit, iar “etica muncii“ ne inIuenteaNcomportamentul specifc.

Valorile nu sunt doar concepte abstracteF ele suntinvestite cu semnifcatie emotionalN considerabilN.Bamenii discutN 7n contradictoriu, se luptN si chiar morpentru valori, cum este “libertatea“. Uneori, valorile seciocnesc, astel cN o valoare nu este 7n mod necesaruniversal acceptatN de o societate, nici nu are totdeauna

acelasi 7nteles 7n diverse societNti. !e pildN, democratiileinterpreteaN cu totul dierit “libertatea“ atN de stateletotalitare. ai mult, valorile sunt deseori limitate 7n cadrulunei societNti. !e pildN, “exprimarea liberN“, care esteoarte apreciatN de democratii, este deseori limitatN 7ntimp de rNboiF si chiar timp de pace, legile 7mpotrivacalomniei si a preocupNrii de a provoca “un pericol evidentsi iminent“ limiteaN dreptul oamenilor de a ice tot ceeace vor.

Valorile nu sunt 7n mod necesar staticeF ele se potschimba si chiar se schimbN 7n decursul timpului. !e pildN,valorile care se reerN la iubire, la sex si la cNsNtorie s-auschimbat 7n ultimele decenii. !e asemenea, cercetareaactualN aratN cN studentii din ultimii ani au a$uns sNconsidere 7nvNtNm@ntul superior un mi$loc de a dob@ndisigurantN fnanciarN mai degrabN dec@t o cale de a-siperectiona o floofe semnifcativN de viatN.

c) Normele



B mare parte din viata socialN implicN comportamentrutinier. Bamenii se treesc si se culcN la anumite ore,mNn@ncN dupN un program precis si se 7mbracN 7ntr-unanumit el. (cest lucru nu este 7nt@mplNtor.

Comportamentul nostru este structurat de norme, regulisociale si linii de conduitN care prescriu un comportamentadecvat 7n situatii speciale. !e asemenea, normele potmodela actiunile oamenilor 7n relatiile dintre ei. “ormelede politete“ defnesc comportamentul cuvenit atN de altii.

(nsamblul normelor societNtii '“cadrul normativ“este 7mpNrtit 7n obiceiuri, moravuri si legi.

5biceiurile. 'iceiurile sunt conventiile curente alevietii de fecare i. 4le sunt cNile obisnuite prin careoamenii actioneaN: desteptarea la o anumitN orN,

7mbrNcarea 7ntr-o tinutN potrivitN pentru o ocaie, olosireatac@murilor “adecvate“ la masN. Bbiceiurile sunt actiunicu o micN semnifcatie moralNF cel mai adesea, ele suntchestiuni de gust. Bamenii trebuie sN se comporte 7naceste eluri: dacN nu o ac, pot f considerati excentrici,

neatenti sau ciudati, dar, de obicei, nu prime$diosi saurNuvoitori. !acN oamenii 7ncalcN obiceiurile, ei se expunb@rei si ridicolului, nu sanctiunilor legale '$uridice.

/ora(urile. "oravurile sunt norme considerateimportante si semnifcative pentru unctionarea societNtiisi a vietii sociale. 3urtul din proprietatea privatN este oproblemN serioasN. 4l sfdeaN conceptiile sociale dedistribuire a proprietNtii si de 7ncredere. Valorile patrioticesunt alcNtuite din moravurile reeritoare la elul 7n carecetNtenii responsabili ar trebui sN se comporte.

Tabuurile sunt moravuri proscriptive, adicN defnescceea ce nu ar trebui sN fe Ncut. n general, societNtile autabuuri reeritoare la relatiile sexuale si maritale 7ntre rudeapropiate '“tabuul incestului“ si tabuul reeritor laconsumarea cNrnii de om. n general, 7ncNlcNrile tabuurilorsi ale moravurilor implicN sanctiuni mult mai severe dec@tnerespectarea obiceiurilor. (ceste sanctiuni includ

7ntemnitarea, exilul si chiar moartea.!eosebirea conceptualN 7ntre obicei si moravuri

'prima oarN NcutN de 2umner, %;& este relativ clarN.



#otusi, nu este totdeauna usor sN distingi comportamentespecifce obiceiurilor sau moravurilor. "roanarea steaguluiconstituie un bun exemplu. "entru unii oameni, aceastaeste, pur si simplu, o violare a unui obicei si nu necesitN

nimic mai mult dec@t deaprobarea. pentru altii, unasemenea act este o violare a moravurilor societNtii sinecesitN o pedeapsN severN.

>egile. Legile sunt norme stabilite si aplicate deautoritatea politicN a societNtii. !upN ce aceste legi au ostscrise si codifcate, se ace reerintN la ele, 7n general, ca“legi promulgate“. n unele societNti, legea este transmisNpe cale oralNF aceasta este consideratN ca “legeaobiceiului“ sau “obiceiul pNm@ntului“. ndierent de orma

sa, deseori legea se aplicN acelor comportamente caresunt considerate importante 7n societate.B mare parte dindebaterile curente despre caracterul adecvat al legilorcare reglementeaN orice el de comportament sexual ,

7ntre adulti, cu consimtNm@ntul pNrtilor, este oconsecintN a deosebirilor 7ntre protagonisti cu privire laaptul dacN un astel de comportament este 7ntr-adevNr oproblemN de “gust“ personal sau stil 'obicei, sau depreocupare principalN a societNtii 'moravuri.

d),emnele si simbolurile,emnele. Semnele sunt repreentNriF ele repreintN

altceva. 4xistN douN eluri de semne: semne naturale sisemne conventionale 'simboluri. (n semn natural are orelatie proprie cu ceea ce repreintN.

,imbolurile. Simolurile 'sau “semneleconventionale) , pe de altN parte, nu sunt “naturale“F elesunt repreentNri create 7n mod arbitrar 'cuvinte, gesturi,obiecte, imagini viuale care dob@ndesc 7nteles princonsens social. Un steag, de pildN, este pur si simplu, obucatN de p@nN cu o anumitN ormN, culoare si desen.

#otusi, oamenii mor pentru el G nu pentru p@nN 7n sine, ciceea ce repreintN, pentru semnifcatia care i s-a atribuit.2teagul este un simbol al unei natiuni si 7ntruchipeaN

7ntreaga semnifcatie a acelei societNti. Deitman '%;>J aarNtat cN poate f analiatN semnifcatia pe care osocietate o investeste 7n steagul sNu national, ca omodalitate de a 7ntelege aspectele importante ale aceleiculturi.



>imba. Lima, un ansamblu semnifcativ desimboluri social construit, este cel mai important aspect alculturii. 4lementele unei limbi au aproximativ aceleasisensuri pentru membri aceleiasi comunitNti lingvistice.

"rin urmare, limba devine principalul vehicul decomunicare 7ntre oameni. Cu c@t mai largN este gama decunostinte, cu at@t mai multe simboluri sunt necesarepentru a le comunica. !e obicei, bogNtia si varietateavietii sociale sunt legate de bogNtia si varietatea limbii.

7esturile. Bamenii comunicN si prin gesturi, miscNriale corpului 'ale pNrtilor corpului, cum sunt ata si m@inilecare au semnifcatii consimtite social. n societateaamericanN, descrierea unui cerc cu degetul mare si cu

arNtNtorul de la m@na dreaptN, Qin@nd celelalte trei degete 7n sus si misc@nd usor m@na, 7nseamnN “(-oAaLF totul este 7n regulN“. n alte societNti, acelati gest are semnifcaQiidierite. !e pildN, 7n 3ranta el exprimN insulta cN cinevaeste un nimeni, un “ero“.

n 1recia si #urcia, el sugereaN o invitatie sexualNnedoritN. 1esturile, ca si limba, au semnifcatie 7n cadrulunui context social specifc.

Bamenii comunicN at@t pe cale oralN, prin limba$, c@t

si prin gesturi. !e apt, comunicarea personalN 7si tragebogNtia si subtilitatea din asocierea indicatiilor verbale si asemnelor neverbale.

• Cultura <ideal0< si cultura <real0<

ormele a$utN la structurarea comportamentului prindefnirea modurilor de actiune aprobate cultural. ormeledefnesc “idealul“F ele precieaN ceea ce societateaconsiderN cN oamenii ar trebui sN acN, ceea ce seasteapt! din partea lor sN acN.

!ar oamenii nu se comportN totdeauna asa cum artrebui sau cum se asteaptN di partea lor sN se comporte.!e pildN, 7n societatea americanN, oamenii subscriu, 7ngeneral, la normele fdelitNtii sexuale 7n cNsNtorie. #otusi,

7ntre un sert si $umNtate din bNrbatii si emeile cNsNtoriteau relatii extracon$ugale. Chiar si asa, cei anga$ati 7n astel



de actiuni deseori sustin validitatea normelor. 4i 7si explicNcomportamentul prin slNbiciunea personalN sau prin

7mpre$urNri speciale S“maria$ul meu se destramN“, “sotia'sotul meu mea nu mN 7ntelege, iar eu am nevoie de

dragoste si aectiuneT.ormele ar trebui conundate cu comportamentul.ormele precieaN comportamentul cuvenit din punct devedere social, care poate sau nu poate f maniestat. 4lesunt pNtrunderi valoroase 7n ormele de actiune pe care osocietate le considerN oportune, dar ele nu garanteaN cNacele actiuni sunt cu adevNrat eectuate.

2. Relati(itatea si di(ersitatea cultural0. nali'a

antropologic0 a culturii

• Ipote'a relati(it0tii ling(istice/imba ace mult mai mult dec@t sN le dea oamenilor

posibilitatea de a comunica unii cu altii. nsNsi naturalimbii, s-a sustinut, structureaN modul 7n care percepemlumea. (ceastN teorie, numitN ipoteza relativit!tiilingvistice, a ost ormulatN initial de doi antropologi,4d\ard 2apir '%;*; si 9en$amin /ee Dhor '%;K. 4i

sustin cN limba unei societNti diri$eaN atentia membrilorsNi spre anumite trNsNturi ale lumii mai degrabN dec@tspre altele. lustrarea clasicN a acestui enomen este

cN, 7n timp ce limba engleN are doar un singur cuv@ntpentru NpadN, limbii inuitilor 7i lipseste un termen generalpentru ea. n schimb, 7ntruc@t deosebirea diverselor ormede NpadN este oarte importantN 7n viata lor ilnicN, ei aucuvinte dierite care descriu tipuri dierite de NpadN 'e.g.,NpadN puoasN, NpadN care cade, NpadN umedN,nNmeti. (stel, utilitatea deosebirii multelor tipuri deNpadN a dus la crearea cuvintelor pentru a le numi si laincluderea lor 7n limba inuitilor.

(spectul important al ipoteei relativitNtii lingvisticeeste concentrarea ei asupra structurii gramaticale, care,sustin 2apir si Dhor, 7i conduc pe oameni sN priveascNlumea 7ntr-un anumit el. !e pildN, 7n unele limbineeuropene ' limba chineN separarea obisnuitN aagentului care actioneaN 'subiectul si a actiunii'predicatul nu are loc '#ung-2en, %;>&. n schimb,



agentul si actiunea sunt legate laolaltNF actiunea esteagentul, iar agentul este actiunea.

"otrivit lui 2apir si lui Dhol, vocabularul si structuragramaticalN a unei limbi, 7mpreunN, determinN modul 7n

care membrii unei societNti percep lumea. (stNi, pNrerilecele mai bine inormate acceptN o versiune “slabN“ aipoteei lingvistice. 4xistN un consens general cNvocabularul si structura gramaticalN a limbii unei societNti

7si concentreaN atentia mai degrabN asupra anumitoratete ale lumii dec@t altora si 7i determinN pe membri sNg@ndeascN 7ntr-un stil specifc. #otusi, perspectivamodifcatN a ipoteei relativitNtii lingvistice sustine cNlimba este un mecanism “care aciliteaN“. B anumitN

limbN te a$utN sN g@ndesti si sN percepi 7ntr-un modspecifc, dar ea nu 7i obligN pe oameni sN vadN alte ateteale lumii sau sN 7si devolte alte moduri de a g@ndi.

• 8i(ersitatea cultural0potea 2apir-Dhor nu explicN 7n totalitate dierentele

culturale. #otusi acestea din urmN sunt o caracteristicNimportantN a societNtilor umane contemporaneF mai mult,existN o diversitate marcantN chiar 7n interiorul aceleasi

societNti .

1) 8i(ersitatea ntre societ0ti

Eapoartele antropologilor exprimN diversitateaculturalN considerabilN 7ntre societNti. 2ocietNtile sedeosebesc prin modurile 7n care 7si organieaN relatiiledintre membri, dar si prin culturile lor. Variatiile 7n culturamaterialN a societNtilor sunt evidente.

"entru sociologie dierentele 7ntre societNti suntrelevante 7ndeosebi 7n culturile lor materiale.2ocietNtile sedeosebesc prin valorile lor si prin normele care precieaNcomportamentul potrivit. Euth 9enedict '%;J+ a descrisdouN situatii diametral opuse: o culturN dionisiacN, deactivitate reneticN, de sensibilitate exageratN si de

7nNltare individualN prin competitie 'o populaQie de indienidin nsula Vancouver, Columbia 9ritanicN si culturaapolonicN, de discretie, sobrietate si moderatie, care pune

accentul pe importanta colectivitNtii 7n raport cu individul'o populatie din e\ exico.







culturalN nu este inerent bunN sau reaF fecare trebuie 7nteleasN 7n raport de locul ei 7n confguratia culturalN mailargN.

(ceastN perspectivN 7l ace pe observator sN se

abtinN de la a ormula aprecieri asupra practicilornecunoscute. (ceasta presupune tolerantN, si chiarrespect, atN de stilurile culturale care pot pNrea ciudatesau chiar “nefresti”. Bamenii au tendinta de a evaluaobiceiurile, practicile si comportamentele 7n raport cu alelor si deseori aceastN evaluare capNtN un caracter moralcare este asociat cu oarte mult sentiment. Eelativismulcultural apNrN 7mpotriva acestei tendinte.

Bare relativism cultural 7nseamnN cN “orice merge”,cN nu existN standarde absolute[ (ceasta presupuneiertarea pruncuciderii 'uciderea copiilor, deseori olositN caun mecanism de control al populatiei sau brutalitatea

7ndreptatN spre un grup minoritar[ 2ociologia, cadisciplin!, nu are rNspunsuri usoare la aceste 7ntrebNri. Caindivii, cei mai multi sociologi, dacN nu toti, sunt socati de

aceste practici. #otusi, ei ar 7ncerca sN-si separepreerintele si ideile morale de eorturile lor proesionalede a analia cauele si consecintele unei anumite practiciculturale. (doptarea poitiei relativismului cultural 7i

7ncura$eaN pe oameni sN priveascN mai obiectiv proprialor societate si practicile ei culturale. (ceasta oerN un elde distantN de la care oamenii sN-si priveascN propriaviatN.

•

%tnocentrismulBpusul relativismului cultural este etnocentrismul,tendinta de a considera propria culturN superioarN altoradin punct de vedere moral si, astel, de a $udeca alteculturi dupN standardele proprii. ( f etnocentrist

7nseamnN a presupune cN propria societate ace lucruridoar cum este drept si cum se cuvine. Bbservatoruletnocentrist este, de aceea, capabil sN perceapNpracticile altor culturi sau subculturi ca derivatii, nu doarca deosebiri.







4. -oala "i s#n#tatea. specte sociomedicale. ?.,tatusurile sociale "i rolurilesociale n rela!ia

asistent medical * pacient

1.,ociologia medical#. ,ubramur# important#a sociologiei.

(pari?ia sociologiei medicale se baea6 at@t pepluridimensionalitatea enomenului <s6n6tate“, c@t 8i peambi?ia sociologiei care se dre8te, 7n conormitate cudeioderatele enun?ate de 7ntemeietorii s6i, o 8tiin?6 a<bun6st6rii“ 8i a <libert6?ii“ umane.

2ociologia medical6 a debutat practic odat6 cupublicarea lucr6rii </e suicide. 4tude de sociologie“ '%);>a lui !urAheim, 7n care el distinge dou6 tipuri desolidaritate: mecanic6 8i organic6.

2olidaritatea mecanic6 este, ca orm6 de integraresocial6 caracteristic6 societ6?ilor primitive, defnite de ominim6 diviiune a muncii, omogenitate a rolurilor sociale,experien?e de via?6 comun6 8i o con8tiin?6 colectiv6puternic6.

2olidaritatea organic6 este specifc6 societ6?iimoderne industriale cu o diviiune a muncii socialecomplex6, care presupune prin specialiare 8iinterdependen?a 7ntre indivii.

embrii societ6?ii sunt dieri?i, fecare av@nd propriapersonalitate, iar con8tiin?a colectiv6 restrang@ndu-se 7navoarea celei individuale. 3iecare parte a sistemului arepropria mi8care, diviiunea complex6 a muncii asigur@ndarmonia 8i coeiunea ansamblului. ndiviii cooperea6 pentru realiarea unor scopuri pecare nu le pot atinge singuri, datorit6 dieren?elor de rol 8ia interdependen?ei impuse de dieren?elor de status.

!eagregarea rela?iilor sociale G anomia - are

consecin?e negative pentru societate, dar 8i pentrupersoane, acestea put@nd f 7minse c6tre comiterea



sucidului. 3olosind date statistice, demografce din surseautoriate, !urAheim contraice teoriile potrivit c6rorarata suicidului este inIuen?at6 de actori geografci,climatici, biologici, rasiali sau psihologici. 4l a sus?inut c6

suicidul este un apt social obiectiv 8i poate f explicatnumai prin actori sociali. (nali@nd enomenul sinuciderii'enomen medical 8i social !urAheim a demonstrat c6acesta varia6 7n unc?ie de un alt apt social, integrarea 8icoeiunea social6, ap6r@nd astel cerin?a metodologic6 dea explica un apt social tot prin actori de natur6 social6.

"rimele teorii de sociologie medical6 au ap6rut 7n anii^K& find elaborate de cercet6tori celebri precum "arsons,erton sau Mendall. 4i au abordat din perspectiv6

sociologic6 aspecte ale institu?iilor de 7ngri$ire a s6n6t6?ii,ale rolurilor proesionale, organiarea institu?iilor de 7nv6?6m@nt medical, au defnit conceptele de boal6 8is6n6tate 8i au preciat 8i principalele drepturi a8i obliga?iiale statusurilor 8i rolurilor de pacient 8i medic.

2ociologia medical6 are drept obiect de studiuundamentele sociale ale s6n6t6?ii 8i 7mboln6virii,interdependen?a dintre actorii sociali 8i starea des6n6tate sau de boal6 a popula?iei, precum 8i inciden?a

st6rii de s6n6tate sau de boal6 asupra vie?ii sociale aindiviilor 8i a grupurilor umane.2ociologia medicinei G studia6 actori precum

structura organiatoric6, rela?iile dintre roluri, sistemul devalori, ritualurile 8i unc?iile medicinei ca un sistem deconduite 'E. 2trauss, %;KK

2ociologia 7n medicin6 G integrea6 conceptele,principiile 8i cercet6rile sociologice 7n medicin6, inclusiveduca?ia sociologic6 a studen?ilor medicini8ti, studiulcomportamentului sanitar 8i al epidemiologiei sociale,studiul proceselor de devoltare ale unei boli sau aleactorilor care inIuen?ea6 atitudinea pacien?ilor a?6 deboal6 'E. 2trauss, %;>*

2ociologia s6n6t6?ii G studiul particular al aspecteloreconomico-sociale ale s6n6t6?ii, ale locului sitemuluisanitar 7n societate 8i raporturile dintre dieritele politicisanitare '2teudler, %;>*

#oate aceste defni?ii sunt complementare, viea6aspecte particulare ale sistemelor de s6n6tate 8i secircumscriu sociologiei medicale.



ntre obiectivele sociologiei medicale se num6r6:- distribuirea bolilor 7n societate, 7n unc?ie de sistemul

social, mediul amilial, religie, sex, clase sociale,proesie.

- actorii sociali 8i culturali lega?i de natura 8i gravitateabolii- tipul de tratament adoptat- elementele sociale care intervin 7n procesul terapeutic- etiologia social6 8i ecologia bolii- comportamentele sociale ale terapiei 8i readapt6rii- medicina ca institu?ie social6- sociologia 7nv6?6m@ntului social- studiul variabilelor culturale ale maniest6rii s6n6t6?ii 8i

bolii- rela?iile medicale 8i sociale 7n grupurile mici- baele economice ale serviciilor medicale- inIuen?a industriilor medicale asupra st6rii de s6n6tate

a popula?iei- conexiunea dintre structura social6 8i boal6- inIuen?a actorilor economico-sociali asupra st6rii de

s6n6tate 8i r6spunsul societ6?ii la s6n6tate 8i 7mboln6vire.

(ceste obiective intererea6 cu cele ale epidemiologiei8i s6n6t6?ii publice, dar exit6 dieren?e remarcabile 7n ceeace prive8te metodele 8i tehnicile utiliate de oecaredisciplin6 7n parte, precum 8i direc?iile 8i obiectivelecercet6rii.

2. $actorii medicali "i sociali aide'(olt#rii sociologiei medical

2ociologia medical6 se va devolta 7n special 7n 2U(,unde cercetarea organia?iilor medicale a repreentat oprioritate pentru sociologie. Ulterior, dup6 anii ^>&, 8i 7n?6rile europene se va devoltaacest sector 8tiin?ifc. ntre actorii care au inIuen?atevolu?ia sociologiei medicale se num6r6:- evolu?ia practicii medicale- transormarea institu?iilor de 7ngri$ire a s6n6t6?ii- cre8terea pre?ului s6n6t6?ii 8i introducerea sistemelor

de asigurare a s6n6t6?ii- organiarea studiilor de medicin6





- spitalul 8i pacien?ii- moartea 8i starea de muribund- comunicarea 7n practica medical6- inegalitatea accesului la serviciile sanitare

- etnicitate, s6n6tate, asisten?6 medical6- amilia 8i 7mboln6virea- emeile ca paciente 8i asistente ale bolnavilor- persoanele 7n v@rst6 8i s6n6tatea- medicina 8i controlul social- devian?6, etichetare 8i stigmat social- sistemul sanitar na?ional 7n perspectiv6 interna?ional6

'comparativ6- proesiile medicale 8i rolul lor 7n domeniul ap6r6rii 8i

promov6rii s6n6t6?ii publice- m6surarea st6rii de s6n6tate- evaluarea asisten?ei medicale.

4. -oala "i s#n#tatea. specte sociomedicale.

Conceptele de boal6 8i s6n6tate sunt concepteevaluative, find circumscrise de devoltarea cunoa8teriibiomedicale, de orient6rile intelectuale ale culturii, desistemul axiologic al societ6?ii. (stel vor exista dieren?enotabile 7n ceea ce prive8te statutul bolnavului 8i naturast6rii, considerat6 normal6 sau patologic6, 7n unc?ie detipul de societate 8i nivelul de devoltare la care a a$unsaceasta.

n preent, medicii defnesc boala 7n urma aplic6rii

unor standarde riguroase 8i a anali6rii temeinice apacientului, defnind starea de boal6, cre@nd rolul s6usocial 8i astel legitim@nd comportamentul bolnavului.4xist6 7ns6 8i actori care aectea6 negativ acest procesmedico-social: divergen?e de opinii asupra diagnosticului,prognosticului, proflaxiei 8i tratamentului anumitoraec?iuni, un adev6rat enomen al modei 7n tratarea unorboli, precum 8i alte implic6ri ale socialului 8i medicalului 7nactul medical.



9oala 8i s6n6tatea nu pot f deci defnitie dec@t prinraportare la fin?a uman6 privit6 entitate biologic6, psihic68i social6 7n acela8i timp.

Conceptul de s6n6tate este, la el ca 8i cel de boal6,

unul plurisemantic, semnifca?ia sa 7nregistr@nd nuan?6ri 7nunc?ie de grupuri, clase sociale sau popula?ii. n domeniulmedical, s6n6tatea este privit6 de c6tre patolog ca o starede integritate, de c6tre clinician ca lips6 de simptome 8ide bolnav ca o stare de bien-etre '(. (thanasiu, %;)J.

26n6tatea presupune mai multe dimensiuni 'C.

0erlich:- absen?a bolii- o constitu?ie genetic6 bun6, respectiv un capital

biologic 7nn6scut- o stare de echilibru a organismului dat6 de adaptarea

individului la mediul de via?63actorii care inIuen?ea6 starea de s6n6tate sunt 'Y.

9ond, 2. 9ond, %;;+:- biologia uman6: mo8tenire genetic6, procese de

maturiare, 7mb6tr@nire, tulbur6ri cronice,degenerative, geriatrice- mediul: apa potabil6, medicamente, poluare,

salubriare, boli transmisibile, schimb6ri sociale rapide- stilul de viat6: hran6, activit6?i fice, sedentarism,

tabagism, alcoolism- organiarea asisten?ei medicale: cantitatea 8i calitatea

resurselor medicale, accesul la ele, rela?ia dintrepersoane 8i resurse 7n asisten?a medical6.

!in punct de vedere biologic, s6n6tatea poate f defnit6drept acea stare a unui organism neatins de boal6, 7n caretoate organele, aparatele 8i sistemele unc?ionea6 normal'organism 7n homeostaie.

!in punct de vedere psihic, s6n6tatea poate f 7n?eleas6drept armonia dintre comportamentul cotidian 8i valorileundamentale ale vie?ii asimilate de individ, repreent@ndstarea organismului 7n care capacitatea sa de a munci, astudia sau a des68ura activit6?ile preerate este in deplinaconcordanta.



ntre priorit6?ile actului medical 7ntr-un astel de ca senum6r6 reolvarea urm6toarelor probleme:

- tulbur6ri de comportament ale pacientului- suerin?ei bolnavului

- perturbarea ordinii publice"riorit6?ile dierite ale medicului 8i pacientului constituieo alt6 surs6 important6 de conIicte pe parcursul derul6riirela?iei 7ntre cei doi. n timp ce pentru pacient prioritateaabsolut6 o are propria aec?iune 8i tratamentul eectuat,medicul trebuie s6 se implice 7n tratarea unui num6r maimare de pacien?i.

#ot surs6 de conIicte 7n rela?ia medic G pacient este 8idieren?a dintre cei doi actori 7n ceea ce prive8te evaluarea

gravit6?ii bolii, dieren?6 ce provine din inechilibrul 7ncuno8tiin?e medicale 8i din experien?a personal6 dierit6 abolii.

(stel, de cele mai multe ori, medicii par a subestimagravitatea bolii 8i mai ales eectul acesteia asupra vie?iicotidiene a bolnavilor, 7n timp ce pacien?ii osupraestimea6, consider@nd-o extrem de grav6.

(8tept6rile contradictorii ale indicilor cu privire la

comportamentul bolnavilor se constituie 7ntr-o alt6 surs6de conIict 7ntre medic 8i pacient. n viiunea medicilor,pacientul ideal este cel capabil s6 78i evaluee starea des6n6tate cu sufcient discern6m@nt pentru a cunoa8teproblemele pe care trebuie s6 le supun6 aten?ieimedicului, deci un individ cu sufciente cuno8tiin?emedicale. (cest ideal vine 7ns6 7n contradic?ie cu dorin?aca pacientul s6 accepte 6r6 echivoc diagnosticul 8itratamentul prescris, iar pacientul v6ut 7n aceast6 dubl6iposta6 devine o poten?ial6 surs6 de conIict.

!in ericire 7ns6, toate aceste surse de conIict suntunele poten?iale, ele 7mbr6c@nd rareori orme deschise.

"rescrierea re?etelor medicale este o tr6s6tur6 general6a practicii medicale, 7ndeplinind unc?ii sociale importante

7n rela?ia medic G pacient. (stel, medicul poate prescriere?ete pentru a-8i satisace a8tept6rile pacientului, a8acum le percepe el, poate scurta durata unei consulta?ii 8i

7n acela8i timp, poate inIuen?a comportamentulpacientului dincolo de rela?ia direct6 7ntre ei.



n preent, s-a 7nregistrat o important6 sporire aparticip6rii pacientului la actul medical, datorit6 acumul6riide cuno8tiin?e medicale 7n r@ndul pacien?ilor. (cest lucrureIect6 importan?a acordat6 de mass-media bolii 8i

s6n6t6?ii 8i, 7n consecin?6, cre8terea responsabilit6?iiindiviilor 7n leg6tur6 cu propria s6n6tate. !e asemeni,acceptarea ideii c6 medicii trebuie s6 se comporte 8i caeducatori 7n problemele de s6n6tate au condus lamodifcarea raporturilor medic G pacient.

"entru optimiarea rela?iilor medic G pacient, a ostelaborat chiar un cod de conduit6 '. 2aas, %;;K:(. Eeguli pentru cet6?eni privind 7ngri$irile medicale%. consulta?i un expert medical experimentat 8i demn de

7ncredere*. devolta?i-v6 sim?ul responsabilit6?ii 8i competen?apentru a 7nl6tura riscurile medicale

J. utilia?i din plin medicina preventiv6 8i predictiv6+. profta?i de 7ngri$irile medicale de v@r, dar f?i aten?i la

limitele 8i riscurile oric6rei interven?ii medicale.K. cere?i inorma?ii 8i saturi exper?ilor medicali 8i f?i-le un

partener loial. defni?i-v6 sensul calit6?ii vie?ii, valabil din copil6rie

p@n6 la b6tr@ne?e, pentru perioadele de boal6 8i des6n6tate 8i bucura?i-v6 de ea>. prega6ti?i un testament biologic 8i desemna?i pe cineva

pentru a lua deciii dac6 ve?i deveni dependent). olosi?i 7n mod responsabil resursele medicale comune9. Eeguli pentru personalul medical%. trata?i fecare pacient ca pe o persoan6, nu ca pe un ca*. a$uta?i pacien?ii s6 78i devolte competen?a lor medical6

pentru a elimina riscurile medicaleJ. integra?i statusul de valori al pacientului 7n statusul s6u

clinic din diagnosticul dieren?ial 8i pentru a stabiliprognosticul

+. cunoa8te?i avanta$ele, limitele 8i riscurile medicinei dev@r 8i discuta?i-le cu pacien?ii

K. f?i un partener cometent 7n rela?iile cu pacientul 8irespecta?i- punctele de vedere 8i valorile sale

. preocupa?i-v6 permanent de perec?ionarea preg6tiriivoastre proesionale 8i oeri?i cele mai bune serviciiclinice 8i personale pacien?ilor



>. a$uta?i pacientul s6 78i preg6teasc6 un testamentbiologic 'privitor la donarea de organe 8i colabora?i cucei apropia?i lui, 7n interesul s6u.

). olosi?i 7n mod responsabil resursele medicale comune.

4xist6 8i anumite criterii ale s6n6t6?ii mintale '(. 4llis,D. !rLden, %;;>:%. con8tiin?a clar6 a interesului personal*. con8tiin?a limpede a interesului socialJ. auto-orientarea 'capacitatea de a se conduce 8i orienta

singur 7n via?6+. nivelul 7nalt de toleran?6 a rustr6riiK. acceptarea incertitudinii 8i capacitatea de a$ustare la

incertitudine. anga$area 7n activit6?i creatoare>. g@ndirea 8tiin?ifc6, realist6 8i obiectiv6). auto-acceptarea;. anga$area moderat6 8i prudent6 7n activit6?i riscante%&. realismul 8i g@ndirea utopic6%%. asumarea responsabilit6?ii pentru tulbur6rile

emo?ionale proprii%*. Iexibilitatea 7n g@ndire 8i ac?iune

%J. 7mbinarea pl6cerilor immediate cu cele deperspectiv6

Conceptul de personalitate autorealiat6 propus de (.0.aslo\ '%;> presupune orma suprem6 a s6n6t6?iipsihice 8i are urm6toarele caracteristici:

%. orientarea realist6 7n via?6*. acceptarea de sine, a altora 8i a lumii 7ncon$ur6toare

a8a cum sunt eleJ. 7naltul grad de spontaneitate+. centrarea pe probleme 8i nu pe tr6iri subiectiveK. atitudinea de deta8are 8i nevoia de intimitate. autonomia 8i independen?a>. aprecierea elastic6 a oamenilor 8i lucrurilor, lipsit6 de

stereotipii). existen?a experien?elor spirituale sau mistice prounde,

dar nu neap6rat cu caracter religios





insatisac?ia, defcien?ele, invlidit6?ile, handicapul, indicelede devoltare uman6.

Conceptul de boal6 este 8i el mai multe dimensiuni. !inpunct de vedere biologic, boala este o stare a

organismului sau a unei p6r?i din organism 7n care unc?iilesunt aectate sau deran$ate de actori interni sau externi.!in perspectiv6 pluriactorial6, boala poate f defnit6

drept o stare fnal6, reultat al unei combina?ii a actorilorecologici 8i comprotamentali aIa?i 7n interac?iune cupredispoi?iile genetice, care plasea6 statistic individul

7ntr-o situa?ie de risc m6rit, ca urmare a unei alimenta?iinera?ionale, deechilibrate, de lung6 durat6, expuneriicronice la agen?ii patogeni ai locului de munc6, stresului

vie?ii sau altor actori 'E. 3itpatricA, %;).9oala repreint6, mai mult dec@t o o sum6 desimptome, find un proces care chiar dac6 nu conduce lamodifc6ri importante structurale sau unc?ionale,aectea6 psihicul individului ca o reac?ie la boal6. 2tareade boal6, legitimat6 prin diagnostic, conduce la apari?iaunui comportament structurat 7n $urul acestei st6ri.Con8tiin?a bolii conduce la maniestarea unor stresuripsihice ma$ore 8i de lung6 durat6.

2e dieren?ia6 7n acest sens anoognoia, negareasubiectiv6 sau nerecunoa8terea bolii 8i opusul s6u,hipernoognoia, respectiv supraevaluarea subiectiv6 asimptomelor.

"entru dimensiunile particulare ale bolii, literaturamedical6 anglo-saxon6 a introdus urm6torii termeni:- illness G realitatea subiectiv6 a bolii, ceea ce percepe

bolnavul 8i nu suerin?a corporal6, ci percep?iaindividual6 a unei schimb6ri negative 7n bun6starea sa8i 7n activit6?ile sale sociale.

- disease G realitatea biofic6 a bolii, adic6 anomaliaunc?ional6 a structurii sau fiologiei organismului.

- sicAness G realitatea sociocultural6 a bolii, adic6modelarea rolului social al bolnavului, ormele deadaptabilitate social6 a maladiei ori atribuirea eticheteide bolnav persoanei suerinde.9oala presupune 8i anumite restric?ii modifc@nd stilul

de via?6 al individului 8i implicit aect@nd starea sa psihic6:- restr@ngerea sau modifcarea unor activit6?i motrice sau

fiologice



- limitarea sau suprimarea unor activit6?i intelectuale sauproesionale

- suprimarea unor activit6?i extraproesionale- modifcarea rela?iilor intepersonale 7n sensul diminu6rii

contactelor cu cei apropia?i- dereglarea raporturilor amiliale sau con$ugale- pierderea sau reducerea capacit6?ii de munc6 8i,

implicit, a posibilit6?ilor asigur6rii subisten?ei- dependen?a de alte persoane, mai ales 7n caul apari?iei

unor infrmit6?i.2tarea de boal6 dep68e8te astel limita biologicului,

find o stare social6 deviant6 8i de nedorit. "rin devian?6se 7n?elege orice abatere de la regulile de convie?uire 8i

imperativele de ordine ale unei orme de via?6colective, iar comportamentul deviant este supus deobicei corec?iei, tratamentului sau pedepsirii de c6treagen?iile de control social.

n ceea ce prive8te asocierea bolii cu devian?a2cambler '%;) propune trei modalit6?i:

- considerarea bolii ca devian?6, 8i astel, pe l@ng6devierea de la starea normal6 a organismului, starea deboal6 presupune 8i o deviere de la normele culturale

stabilite cu privire la ceea ce se consider6 s6n6tate, iarcel a$uns 7ntr-o astel de stare trebuie s6 cautetratamentul necesar pentru a o elimina.

- boala este o stare ce permite comportamentul deviant,6c@nd posibile noi modalit6?i de maniestare aacestuia. "rin asumarea noului rol de bolnav, individultrebuie 78i asume drepturile 8i 7ndatoririle impuse deacest rol, 7n ca contrar, comportmentul s6u deviind dela obliga?iile de rol

-

7mboln6virea deviant6 sau stigmatiant6 care poart6aceast6 etichet6 pus6 de nespeciali8ti. "un@nddiagnostice 7n virtutea unei autorit6?i dob@ndite,medicul cap6t6 o putere oarte mare din acest punct devedere 8i poate inIuen?a persoana etichetat6.

(stel, stigmatul unui individ a$unge s6 domine percep?ia8i modul 7n care este tratat de c6tre ceilal?i. (stel, statutuls6u deviant devine statut dominant 8i inIuen?ea6 7n modnegativ evolu?ia sa ulterioar6.n unc?ie de semnifca?ia socio-cultural6 dob@ndit6 deboal6 7n societate, de apartenen?a indiviilor la medii



culturale dierite varia6 8i reac?ia acestora a?6 de boal68i durere, st6ri fiologice p6recum oamea sau durereaav@nd 8i determinare socio-cultural6. !ac6 durerea esteun indiciu al st6rii morbide sau premorbide a individului,

at@t contextul biologic c@t 8i cel cultural au un anumit rol 7n defnirea lor. (stel, societatea 7n care se g6se8teindividul devine actorul care condi?ionea6 ormareatipurilor de reac?ie individual6 a?6 de durere. !urerea esteidentic6 la to?i indiviii av@nd unc?ia de a provoca reac?iide evitare a stimulilor nocivi pentru s6n6tatea individului,dar reac?ia a?6 de durere este dierit6, depin@nd demediul cultural al indiviilor.

Clasifcarea bolilor a ?inut cont de mai multe criterii,

pentru sociologia medical6 find important criteriulrecven?ei 8i al celor mai eecte asupra vie?ii colective aoamenilor. 4xist6 astel mai multe clasifc6ri:

E.. Coe, %;>& propune urma6toarele tipuri:- inecto-contagioase- cronice- mintale

!. 3ield a luat 7n considerare patru criterii:- durata episodului de boal6-

prognosticul 'posibilitatea tratamentului curativ 8i 7ntinderea lui- gradul de disconort 'incapacitate sau handicap

provocate de boal6- gradul de stigmatiare 'poten?ialul de autodegradare

provocat de boal68i a eviden?iat astel patru tipuri de boli:- boli acute de scurt6 durat6 'inec?ioase: rubeol6,

ru$eol6, pneumonie-

boli de lung6 durat6 nestigmatiante 'inarctul demiocard, diabetul aharat- boli de lung6 durat6 stigmatiante 'cancer, 2!(, siflis,

sclero6 multipl6- boli mintale 'schiorenia, isteria, obiile

Conorm B2 '%;;&, bolile pot f 7mp6r?ite 7n *% decategorii:%. boli inec?ioase 8i paraitare*. tumoriJ. bolile s@ngelui, ale organelor hematopoietice 8i tulbur6ri

ale mecanismului de imunitate



+. boli endocrine, de nutri?ie 8i metabolismK. tulbur6ri mentale 8i de comportament. bolile sistemului nervos>. bolile urechii 8i apofei mastoide

). bolile ochiului 8i anexelor sale;. bolile aparatului circulator%&. bolile aparatului respirator%%. bolile aparatului digestiv%*. boli ale pielii 8i ale ?esutului celular subcutanat%J. bolile sistemului osteo-articular, ale mu8chilor 8i

?esutului con$unctiv%+. bolile aparatului genito-urinar%K. sarcina, na8terea 8i l6uia

%. unele aec?iuni a c6r6r origine se situea6 7nperioada perinatal6%>. malorma?ii congenitale, deorma?ii 8i anomalii

cromoomiale%). simptome, semne 8i reultate imprecis defnite ale

investiga?iilor clinice 8i de laborator%;. leiuni traumatice, otr6viri 8i alte consecin?e ale

cauelor externe*&. caue externe de morbiditate 8i mortalitate

*%. actori inIuen?@nd starea de s6n6tate 8i motivelerecurgerii la serviciile de s6n6tate.

?.,tatusurile sociale "i rolurile sociale nrela!ia asistent medical * pacient

Eela?ia asistent medicalGpacient este una extrem decomplex6, vi@nd aspecte culturale, psihologice 8i sociale,

care vor inIuen?a comportamentul fec6ruia dintre cei doiactori. (ceast6 rela?ie este una care se stabile8te 7ntremembrii a dou6 grupuri sociale distincte 7n ceea ceprive8te prestigiul, puterea 8i orient6rile lor: un grup ceoer6 7ngri$iri specialiate unui alt grup care solicit6 aceste

7ngri$iri de s6n6tate. #otodat6, aceast6 rela?ie sedes68oar6 7ntr-un cadru institu?ionaliat,dup6 un anumit ritual. (stel, 7n aceast6 rela?ie seconturea6 extrem de bine conceptele de status 8i rol

social.



1. ,tatusul social2tatusul repreint6 poi?ia ocupat6 de o persoan6 sau

un grup de persoane 7n societate, av@nd determinare at@tpe oriontal6, 7n ceea ce prive8te re?eaua de contacte 8i

schimburi cu persoane av@nd acela8i nivel social, c@t 8i pevertical6, vi@nd rela?iile cu persoane aIate 7n poi?iisuperioare sau inerioare 7n ierarhia social6.

2tatusul social a primit din aceste puncte de vederemai multe defni?ii 8i caracteri6ri:- ansamblu de rela?ii egalitare 8i ierarhice pe care

individul le are cu al?i membri din grupul din care aceparte

- prestigiu social '. Deber, %;*%

- colec?ie de drepturi 8i de datorii generate de loculocupat de fecare individ 7n societate 'E. /inton, %;J- statusurile atribuite 'v@rst6, sex, ras6 dier6 de cele

achii?ionate 'proesie, poi?ie economic6, stare civil6,pentru care individul a optat 8i a depus anumite eorturi'#. "arsons, %;K%2tatusul de v@rst6, cel proesional 8i cel cultural

evoluea6 7mpreun6 7n copil6rie, ulterior distan?@ndu-se 8idevolt@ndu-se separat. 4xist6 de asemeni, distinc?ii, 7ntre

statusul actual 8i cel latent, posibil de actualiat 7n altecontexte sociale. 3iecare persoan6 posed6 mai multestatusuri, grupate astel:- 2tatusul biologic- 2tatusul amilial- 2tatusul extraamilial

#oate statusurile asociate unei persoane ormea6 setulde statusuri proprii acesteia, 7ntre care cel cultural, celeconomic 8i cel proesional au cel mai importan rol 7n

confgurarea statusului social al persoanei respective.2tatusul proesional este cel mai important 7n societ6?ilemoderne, divi@ndu-se 7n:- statusuri ormale 'ofciale, distribuite conorm cu

organigrama- inormale 'dob@ndite pe baa caracteristicilor

persoanei



2tatusul ormal ace dieren?a 7ntre gradul de autoritateconerit de organia?ie anga$a?ilor 8i se exterioriea6printr-un set de simboluri:- titluri proesionale

- avanta$e suplimentare- posibilitatea de a des68ura o munc6 pl6cut6- condi?ii de lucru luxoase

2tatusul inormal viea6 prestigiul ob?inut de angaAa?ipe baa unor tr6s6turi necerute expres de organia?ie:- anga$a?ii 7n v@rst6 8i cu mai mare experien?6 sunt

percepu?i cu un status mai 7nalt dec@t ceilal?i colegi- cei care au capacit6?i speciale au de asemeni un status

mai 7nalt

- emeile 8i persoanele apar?in@nd unor grupuriminoritare sunt valoria?i mai pu?in!ob@ndirea unui status proesional mai 7nalt se ace pe

mai multe c6i:- experien?6 c@8tigat6- trecerea prin posturi de suport mai pu?in prestigioase,

care oer6 posibilitatea dob@ndirii de experien?6- concursuri sau numiri 7n posturi noi- calit6?i excep?ionale-

status privilegiat al amiliei individului, rela?ii sociale desuport, interven?ii de sus?inere 7n momentul avans6rii2chimbarea statusului proesional implic6 8i schimbarea

statusului economic 'venituri 8i prestigiu social. #otodat6,statusurile par?iale ale unei persoane pot f congruentesau incongruente, put@nd genera conIicte 'statusulproesional cu cel amilial, iar poi?iile ierarhiceintermediare determin6 conIicte intersatus, dep68ite doarprin modul 7n care persoana 78i percepe propiul status.

2. Rolul socialEolul social repreint6 model de comportare asociat

unui status, punerea 7n act a drepturilor 8i datoriilorprev6ute de statusurile indiviilor 8i grupurilor 7ntr-unsistem social. nv6?area rolurilor sociale duce la ormareapersonalit6?ii 8i asigur6 unc?ionalitatea colectivit6?ilorumane. Eolul social repreint6 at@t comportamentuleectiv c@t 8i prescrip?ia normativ6 7n leg6tur6 cu acesta.,find defnit 8i ca ansamblul de comportamente pe care 7nmod legitim 7l a8teapt6 ceilal?i de la









%. medicina de campanie 7n care asisten?a medical6 seacord6 cu prec6dere gradelor superioare

*. presiunile de natur6 social6 cu privire la 7ngri$ireaunor persona$e cheie 7n via?a politic6 ori socio-

economic6J. cabinetele 8i clinicile particulare- specifcitatea unc?ional6 privind 7ngri$irea s6n6t6?ii 8i

reolvarea caurilor de boal6, care presupune ac?iuneacu mi$loace 8i tehnici

- specifce 'tehnice, psihologice, psihiatrice, etc. 8i 6r6 ainterveni 7n alte aspecte ale vie?ii pacientului.

- neutralitatea aectiv6 care impune un existen?a uneirela?ii obiective 8i 6r6 implicare emo?ional6. !ac6

rela?ia asistent medical G pacient presupune existen?aunui anumit grad de acces din partea asistentuluimedical la intimitatea corporal6 8i psihic6 a pacientului,acest proces nu trebuie s6 fe unul care s6 ac?ionee 8i

7n sens invers. Chiar dac6 7n aceste raporturi mediculdevine un surogat de p6rinte, rate sau prieten, el nutrebuie s6 se conunde cu ace8tia 8i nici s6 $udece ori s6condamne bolnavul indierent de culpa acestuia.

- orientarea spre colectivitate este obiectivul ideologiei

medicale, care pune accent pe devotamentul a?6 decolectivitate 8i mai pu?in pe urm6rirea unor profturimateriale. "roesiunea de asistent medical presupune,ca 8i alte proesii, reu8ita dar, spre deosebire deacestea 7n care orientarea valorilor se ace spre sine,aici este spre al?ii. n plus, moralitatea medicului estecrucial6 7n chiar legitimarea st6rii de bolnav apacientului.Eolul social de bolnav implic6 cinci tr6s6turicaracteristice '. 9. amandescu, %;;>:

- situa?ia marginal6 a bolnavului din care reult6instabilitate emo?ional6 8i st6ri conIictuale

- pericolul care apare asupra bolnavului 8i care 7ldetermin6 s6 apelee la mi$loace 8i tehnici de protec?ie,reult@nd 8i aici st6ri euorice ori sugestibilitateamplifcat6.

- restr@ngerea oriontului- egocentrism



- anxietate 8i exagerarea ac?iunii actorilor de mai sus caurmare a unei perspective temporare de lung6 durat6 abolii.

#ot rolul social de bolnav, cu caracter temporar sau

permanent presupune alte patru caracteristici'"arsons:- degrevarea de sarcinile 8i responsabilit6?ile vie?ii

normale, ce se poate transorma 7ntr-un drept 7n caul 7ncare boala nu se vindec6

- receptarea spri$inului din partea institu?iilor abilitate 7nacordarea a$utorului medical, ac?iune care presupune 8idou6 extreme: exagerare ori reu.

- dorin?a de 7ns6n6to8ire ca o legitimitate condi?ionat6 a

rolului de bolnav.- obliga?ia de a c6uta a$utor competent 8i de cooperare

cu personalul abilitat 7n acest sens, obliga?ie carelegitimea6 starea de boal6, anul@nd caracterul dedevian?6 al acesteia."rima caracteristic6 nu este una generaliat6,aplic@ndu-se necondi?ionat 7n caul bolilor grave dar nu8i 7n acela al unor boli cronice ori malorma?iicongenitale, 7n timp ce a doua tr6s6tur6 nu este

valabil6 7n caul ormelor u8oare de boal6. #ipul de rol social al bolii este 7n str@ns6 corela?ie cu:- natura bolii 'somatic6, psihic6- gravitatea bolii- croniciarea bolii- tipul de tratament aplicat 'ambulator, sta?ionar,

spitalicesc.2e poate vorbi 7n aceal8i timp 8i de dou6 tipuri de pacien?i'9ecAmann, %;>;:-

bolnavii timii care doresc o rela?ie extrem de apropiat6cu medicul curant, care s6 le oere protec?ie 8icompasiune pentru probleme de orice natur6'personal6, socio-emo?ional6, etc.

- bolnavii <supras6n6to8i“, cu grave tulbur6ri des6n6tate, dar care reu6 s6 accepte boala 8i s6consulte medicul 8tiind c6 tratamentul nu este efcient.Eolul social al bolnavului legitimea6 astel

vulnerabilitatea sa temporar6 sau permanent6, totodat6oblig@ndu-l s6 caute vindecarea 8i s6 78i asumeincapacitatea, exist@nd 7ns6 7n acela8i timp 8i pericolul ca



pacientul s6 7ncerce s6 evite o serie de responsabilit6?iinvoc@nd o stare de boal6 mai mult sau mai pu?inexistent6.

II.Tipuri de relatii asistent medicalpacient

Teme: 1.Relatiile profesionale + decomplementare6 de conducere6 de cooperare6de coparticipare); 2. Conicte de roluri: situatiicon@ucturale6 e&pectante6 e(aluarea gra(itatiibolii6 intereser si prioritati6 stingereaconictului.

1.Relatiile profesionale + decomplementare6 de conducere6 de cooperare6de coparticipare);

Eela?ia asistent medical G pacient este o rela?ie deroluri, asimetric6 8i consensual6, 7n care asistentul are

poi?ia de superioritate, find elementul activ care caut6solu?ia la boala de care suer6 pacientul, v6ut aici ca unelement pasiv. #otodat6, pacientul recunoa8te autoritateaasistentului, iar rela?ia terapeutic6 se baea6 pereciprocitate, cele dou6 roluri alc6tuind un cuplucomplementar. (titudinile pe care asistentul medical leadopt6 7n cadrul acestei rela?ii pot f:- autoritar- ($utor neconditionat deta8at

- p6rinte bun 8i protector



atura rela?iei asistent medical medic G pacientinIuen?ea6 7n mod decisiv actul terapeutic 8i ameliorareastarii de sanatate pana la insanatosire.

n caracteriarea rela?iei sociale asistent medical Gpacient s-au impus dou6 puncte de vedere:

%. rela?ie 7ntre doi actori sociali '#. "arsons, 7n care celedou6 roluri sunt complementare, iar drepturile 8iobliga?iile sociale prev6ute poten?ea6 eventualulconIict interrela?ional, 6r6 a-l elimina 7n totalitate.

(cest model se reer6 7ns6 la bolile acute, care 7nsocietatea actual6 au cedat locul bolilor cronice, 7n care

pacien?ii r6m@n 7n activitatea socio-economic6 curesponsabilit6?ile aerente. "rin prisma aptului c6 bolilecronice sunt greu vindecabile, rela?ia asistent medical Gpacient a suerit modifc6ri ap6r@nd 8i incertitudini deordin clinic 'privind prognosticul s6u 8i unc?ionale'privind secretul p6strat de asistentului medical asupradiagnosticului. n acest model de rela?ie s-audieren?iat trei situa?ii, legate de simptomele organiceale pacientului '#. 2as, . 0. 0ollender, %;K:-

activitate G pasivitate, asistentul medical este activ,bolnavul pasiv 'r6ni grave, com6, anesteie- conducere G cooperare, bolnavul urmea6 saturi 8i

are ra?ionament 'boli acute, inec?ii- participare reciproc6, asistentul medical ghidea6

bolnavul 7n a-8i acorda singur a$utorul, 7nt@lnirile findocaionale 'boli cronice

2. Conicte de roluri: situatiicon@ucturale6 e&pectante6 e(aluarea gra(itatiibolii6 intereser si prioritati6 stingereaconictului.

2trategiile de control 7n rela?ia medic G pacient se 7mpart 7n patru categorii 'organ, %;):

%. "ersuasiunea - dac6 pacien?ii 7ncearc6 s6 conving6medicul c6 un anumit tip de tratament este mai potrivit,



preent@nd inorma?iile legate de boal6 7ntr-un modconvenabil lor, 8i medicul va 7ncerca la r@ndul s6u s6conving6 pacientul c6 procedeul s6u este cel mai bunprin cople8irea sa cu dovei sub orm6 de analie de

laborator ori exemple din experien?a anterioar6 8i nuaccept6 sugerarea de proceduri de c6tre pacient.*. egocierea G procesul prin care medicii 8i pacien?ii

a$ung la un compromis, de obicei 7n ceea ce prive8tedurata programului de tratament.

J. ncertitudinea unc?ional6 G 7n momentul 7n care exist6siguran?6 privind evolu?ia unei boli ori succesul uneiterapii, medicul poate men?ine incertitudineapacientului, 7n scopul economisirii de timp, evit6rii unor

scene emo?ionale, ori al men?inerii autorit6?ii asuprapacientului.+. Comportamentul non-verbal G $oac6 un rol important 7n

des68urarea acestei rela?ii 8i 7n inIuen?area calit6?iiinorma?iei communicate. (ceste tehnici non-verbaleservesc la controlul consulta?iei, ori pentru a indicas@r8itul acesteia. !in punctul de vedere alcomportamentului non-verbal, medicul ocup6 poi?iadominant6, conduc@nd dialogul 8i semnal@nd intrarea

ori ie8irea pacientului, posibilitatea acestuia din urm6de a inIuen?a 7n vreun el conversa?ia depin@nd denivelul cuno8tiin?elor medicale pe care le posed6, degradul de disconort creat de boal6, precum 8i decapacitatea de a-8i exprima tr6irile, dar 8i debun6voin?a medicului.Consulta?iile au ost 8i ele 7mp6r?ite 7n dou6 categorii ce

se deosebesc prin oportunitatea acordat6 particip6riipacien?ilor '9Lrne, /ong, %;>:- centrate pe medic, caracteriate prin abordare direct6,

utiliarea unui interviu str@ns controlat care ?inea lastabilirea diagnosticului 7ntr-un timp c@t mai scurt, iarpacientului i se reu6 posibilitatea discut6riisimptomelor, problemelor 8i angoaselor.

- centrate pe pacient, 7n care medicul acord6 mai multtimp pacientului 8i tuturor problemelor acestuia, acestmodel tin@nd spre extindere, dar av@nd 8anse redusedeocamdat6 datorit6 presiunii timpului.



III.,trategii decontrol

Teme: 1. ,isteme de s#n#tate. Caracteristici"i e(alu#ri. 2.Comunicarea (erbala6 non(erbala6

limba@6 paralimba@;

1.,isteme de s#n#tate. Caracteristici"i e(alu#ri.

ntruc@t s6n6tatea repreint6 o valoare undamental6pentru individ 8i societate, o resurs6 a devolt6rii vie?iisociale 7n ansamblul ei, orice societate tinde s6-8ivalorifce s6n6tatea ca resurs6 unc?ional6 8i s6 organieeun sistem de protec?ie 7mpotriva bolii, organiat astel

7nc@t s6 asigure depistarea, 7ngri$irea 8i restabilirea celoraecta?i.



2istemele de asigurare a s6n6t6?ii au ap6rut 7ncep@nd cu a doua $um6tate a secolului al 55-lea, 7ncadrul programelor de protec?ie social6 ini?iate lapresiunea mi8c6rilor sindicale, muncitore8ti 8i a diverselor

grup6ri politice. "rin perec?ionarea acestor programe s-aa$uns la conceptul de <securitate social6“ utiliat 7n %;JK 7n 2U(, termen prin care se 7n?elege protec?ia pe care oasigur6 societatea pentru membrii ei, printr-o serie dem6suri publice, 7mpotriva problemelor economice 8isociale cauate de pierderea sau reducerea substan?ial6 aveniturilor datorit6 7mboln6virii, invalidit6?ii, b7tr@ne?ii saumor?ii. 2ecuritatea social6 devine astel expresiasolidarit6?ii fnanciare dintre membrii unei societ6?i, 7n

virtutea unui principiu conorm c6ruia <m6rimea cotia?ieinu se ace 7n unc?ie de porbabilitatea produceriievenimentului contra c6ruia se ace asigurarea, ci 7nunc?ie de venit“ '!. (nvers, %;;%.

2istemele de asisten?6 presupun a$utareaminorit6?ilor lipsite de resurse de c6tre colectivitate,neadmi?@ndu-se astel excluderea unor categorii sociale,spre deosebire de asigur6rile acultative ce pot fcontractate individual 8i sunt o cump6rare de drepturi.

"rimul sistem de asigur6ri sociale a ost creat de9ismarcA, 7ntre anii %))J-%));, debut@nd prin asigurareade boal6 condus6 prin ondurile de a$utor mutual existente8i ulterior ap6r@nd asigur6rile privind accidentele demunc6 operate de asocia?iile patronale 8i cele deinvaliditate 8i b6tr@ne?e, 7n administra?ia local6. !e$amuncitorii, patronii 8i statul , ca parteneri sociali, aveauroluri, drepturi 8i obliga?ii 7n conducerea sistemului ca

7ntreg. (sigur6rile sociale erau fnan?ate prin contribu?ii 8i

erau obligatorii pentru salaria?ii pentru care useser6create. !up6 anii ^J& sistemele de asigur6ri sociale seextind 7n multe din ?6rile lumii, iar 7n perioada postbelic6,prin sistemul propus de Dilliam 9everidge, 7nregistrea6un salt calitativ. 4l a considerat c6 orice sistemsatis6c6tor de asigur6ri sociale trbuie s6 se baee pe treielemente:- aloca?ii pentru copii, cerin?ele amiliilor cu copii trebuind

s6 fe satis6cute mai bine prin aloca?ii universale,indierent dac6 sus?in6torii au sau nu de lucru



- serviciu na?ional de s6n6tate care s6 urniee 7ngri$ireacolo unde este necesar 6r6 condi?ia de plat6 aindiviilor 8i care 7nlocuie8te rolul asigur6rilor des6n6tate, men?in@nd o popula?ie s6n6toas6.

- asigurarea de c6tre guvern a or?ei de munc6 8iprevenirea 8oma$ului 7n mas6.n conormitate cu modul de fnan?are, se cunosc patru

tipuri undamentale de sisteme de s6n6tate:%. 2istemul asigur6rilor private G este preponderent 7n

2U(, #hailanda, (rica de 2ud, 3ilipine, epal 8i esteexcep?ia 7n ?6rile 4uropei Bccidentale. ( ap6rut careultat al politicii economice americane potrivitc6reia sectorul particular 8i mecanismele pie?ei libere

conduc la o mai bun6 unc?ionare cu cheltuieli maimici 8i, totodat6, a cuantifc6rii s6n6t6?ii drept un bunde consum pe care individul 7l cump6r6 7n unc?ie deposibilit6?i, 6r6 ca societatea s6 fe obligat6 s6urniee cuiva 7ngri$ire medical6. u exist6 un sistemde asigur6ri pentru ca de boal6 generaliat,cheltuielile publice alocate s6n6t6?ii sunt minime 8i,de asemeni, nu exist6 asigurare obligatorie de boal6,individul adres@ndu-se unei companii private de

asigur6ri. n anii &, 7n 2U(, au ost totu8i ini?iateprograme sociale de asigurare medical6 a popula?ieidestinate persoanelor cu venituri reduse 8ipersoanelor 7n v@rst6 de peste K de ani, ceurniea6 protec?ie 7mpotriva costurilor ridicate alespitali6rii 8i ale pl6?ii medicilor.

(vanta$e ale sistemului asigur6rilor private:- alegerea urniorului 8i a gamei de servicii- transparen?6 7n costurile 8i benefciile oerite de

sistem- fnan?area nu depinde de obiectivele politice stabilite

pe termen scurt- fnan?area direct6 7l ace pe consumator s6 fe

con8tient de costul 7ngri$irii s6n6t6?ii, determin@ndu-ls6 adopte un stil de via?6 preventiv

!eavanta$e ale sistemului asigur6rilor private:- lipsa echit6?ii 7n contribu?ia cet6?enilor la fnan?area

sistemului medical- slaba acoperire a popula?iei cu servicii de s6n6tate



- difcultatea de a controla cheltuielile medicaleglobale 'la nivel na?ional

- accesibilitatea sc6ut6 la asisten?6 medical6 apopula?iei deavoriate

- costurile ridicate implicate de companiile deasigurare 8i onorariile ridicate ale medicilor.*. 2istemul na?ional de s6n6tate baat pe fnan?area

central6 G 7nt@lnit 7n (nglia, 2uedia, !anemarca,orvegia, 1recia, (rabia 2audit6, srael, ouaOeeland6, Canada, "ortugalia, talia, 2pania, are at@tdimensiuni sociale c@t 8i economice. 3onduriledestinate s6n6t6?ii sunt colectate prin intermediulsistemului fscal, iar acoperirea cu servicii medicale

se realiea6 prin 7nscrierea fec6rui individ pe listade pacien?i ai medicului generalist preerat, 6r6 a seolosi drept criteriu capacitatea de plat6 acet6?eanului. 1radul de echitate a sistemului depindede modalitatea de impoitare aleas6, iar sumelealocate asisten?ei medicale sunt stabilite de"arlament. 3inan?area prin impoite generale nupresupune doar existen?a unui sistem sanitar public,din banii colecta?i fnan?@ndu-se at@t urniorii de

s6n6tate publici, c@t 8i cei priva?i. "lata medicilor 7nacest sistem are la ba6 fe capita?ia, fe salariul.(vanta$e ale sistemului de fnan?are central6:- echitatea 7n fnan?are- acoperirea larg6 8i reglementat6 cu servicii de

s6n6tate- posibilitatea controlului asupra cheltuielilor medicale

totale!evanta$e ale sistemului de fnan?are central6:-

lipsa particip6rii individuale la deciiile de fnan?are- lipsa de transparen?6 7n fnan?area unor costuripentru servicii medicale adi?ionale

- posibilitatea aect6rii fnan?6rii sistemului medical dedeciiile politice pe termen scurt.

J. 2istemul de asigur6ri sociale de s6n6tate 'de tip9ismarcA G este preent 7n ?6ri precum 1ermania,3ran?a, 9elgia, Yaponia, (ustralia, 9railia, 4gipt, ndia8i are ca principal6 surs6 de fnan?are contribu?iileobligatorii pl6tite de anga$atori 8i anga$a?i. 3ondurileadunate sunt dependente de num6rul persoanelor



active 8i cotiante, iar reultatele sunt legate deechilibrul 7ntre num6rul acestora 8i cel albenefciarilor de servicii medicale. (cest lucruconduce la apari?ia difcult6?ilor 7n perioadele cu rate

7nalte ale 8oma$ului, atunci c@nd scade num6rulcotian?ilor, find necesar6 interven?ia de la bugetpentru a nu cre8te prima de asigurare. (sisten?asanitar6 pentru categoriile de persoane ce nuactivea6 pe pia?a muncii '8omeri, pensionari, copii,elevi, studen?i este suportat6 de stat. 3ondurileob?inute nu sunt stabilite de "arlament, ci sestabilesc 7n unc?ie de capacitatea fnanciar6 acet6?enilor, indierent de starea lor de s6n6tate, to?i

trebuind s6 aib6 acces la 7ngri$irile medicale. "altamedicilor se ace dup6 num6rul de presta?ii acordate,exist@nd astel riscul consumului indus 8i al inIa?ieide servicii.

(vanta$e ale sistemului de asigur6ri sociale de s6n6tate:- transparen?a mai mare a contribu?iilor 8i benefciilor

sistemului pentru cet6?ean- fnan?area sistemului medical este legat6 de nivelul

veniturilor-

fnan?area este independent6 de schimbareapriorit6?ile politice!eavanta$e ale sistemului de asigur6ri sociale des6n6tate:- reducerea baei de contribu?ii 7n perioad6 de

recesiune economic6- fnan?area este str@ns dependent6 de gradul de

ocupare ori 8oma$ al or?ei de munc6- impune costuri mai mari pentru agen?ii economici.+. 2istemele socialiste G au ost 7nt@lnite 7n ?6rile cu

acest sistem politic, av@nd urm6toarele caracteristici:- serviciile medicale sunt caracteriate un drept legitim

al fec6rui individ, 6r6 cheltuieli personaleconsiderabile

- urniarea serviciilor medicale cade 7n sarcinaguvernului 8i a organismelor sale la nivel central 8ilocal

- serviciile medicale preventive 8i terapeutice suntintegrate, cu accent pe asisten?a medical6 preventiv6





Comunicarea "i rolul s#u n practica medical#

"rocesul comunic6rii repreint6 transmiterea,recep?ionarea, stocarea, prelucrarea 8i utiliarea

inorma?iilor, find caracteristic6 individului 8i societ6?ii 7ntoate etapele devolt6rii. "rin comunicare omul dispune deprincipalul mi$loc de socialiare, 7n timp ce sistemele 8istructurile sociale 78i men?in stabilitatea 8i 78i realiea6fnalit6?ile prin intermediul re?elelor de comunica?iedisponibile.

Claude 2hannon '%;+) emite prima teoriematematic6 a comunic6rii, conorm c6reia cel maielementar act al comunic6rii presupune existen?a unui

emi?6tor, care utili@nd un limba$ codifc6 un mesa$ pecare 7l transmite printr-un canal de comunicare spre unreceptor ce prime8te mesa$ul 7n decodifc6 8i 7i 7n?elegesensul.

4xist6 de asemenea 8i r6spunsul receptorului lamesa$ul primit, find vorba de eedbacA.

n cercet6rile asupra comunic6rii au ost emise 8i8apte axiome ale acestui proces:

%. Comunicarea este inevitabil6 at@ta timp c@t 7ntre

doi interlocutori comunciarea nu se limitea6 lacomponenta verbal6, ci include procesul complexal mi8c6rii corporale voluntare sau involuntare, algesturilor, privirii, t6cerii, spa?iului individual,vestimenta?iei, toate acestea av@nd o valoarecomunicativ6 oarte bogat6.

*. Comunicarea se des68oar6 la dou6 niveluri:inorma?ional 8i rela?ional, cel de-al doilea oerindindica?ii de interpretare a con?inutului celui dint@i.

J. Comunicarea este un proces continuu, care nupoate f tratat 7n termeni de cau6 G eect saustimul r6spuns.

+. Comunicarea 7mbrac6 fe o orm6 digital6, fe oorm6 analogic6.

K. Comunicarea este ireversibil6.. Comunicarea presupune raporturi de or?6 8i ea

implic6 tranac?ii simetrice sau complementare.>. Comunicarea presupune procese de a$ustare 8i

acordare.





J. 3unc?ia reeren?ial6 G denotativ6 sau cognitiv6viea6 reerentul, interesul find pentru semnifca?ia,con?inutul exprimat

+. 3unc?ia atic6 G se reer6 la controlul canalului de

comunicare dintre cei doi interlocutori.K. 3unc?ia poetic6 G viea6 mesa$ul, modul deexprimare 8i orma care re?in aten?ia la el de mult ca8i con?inutul cognitiv al mesa$ului

. 3unc?ia metalingvistic6 G se reer6 la codul utiliat,maniest@ndu-se atunci c@nd 7n comunicare aparenecesitatea aten?ion6rii 7n leg6tur6 cu codul utiliat.(ceste unc?ii coexist6 7n orice tip de comunicare,

7ntr-un mesa$ predomin@nd una dintre ele, care

determin6, de altel, 8i structura verbal6 a acestuia.n comunicare, vorbitorul realiea6 trei tipui de acte'./. (ustin:

- acte locu?ionare, privind realitatea propriu-is6 a unuimesa$

- acte ilocu?ionare, privitoare la scopul 8i stitudineaemi?6torului a?6 de receptorul mesa$ului

- acte perlocu?ionare, reeritoare la inIuen?a exercitat6de vorbitor asupra receptorului prin mesa$ul emis.

B alt6 caracteristic6 a limba$ului este productivitateasa, orice utiliator put@nd construi mesa$e inteligibilepentru orice recpetor apar?in@nd aceleia8i comunit6?ilingvistice, cu privire la orice subiect, real sau imaginar.

(stel pot ap6rea 8i mesa$e sau relat6ri in absentiadespre evenimente ori situa?ii, generatoare ale uneisubclase degradate de mesa$e, vonurile sau minciuna.3olosirea minciunii are anumite ra?iuni, pe l@ng6 celelegate de ob?inerea unor avanta$e personale exist@nd 8iunele chiar altruiste.

ntre limba$ul scris 8i cel oral exist6 c@teva deosebiridefnitorii:- limba$ul scris exprim6 7n cele trei dimensiuni ale

spa?iului ceea ce limba$ul onetic exprim6 7n unicadimensiune a timpului '(. /eroi-1urham, %;)J

- limba$ul scris privilegia6 ra?ionamentul, rigoareatermenilor, ormul6rile clare

- comunicarea scris6 implic6 ormul6ri defnitive, excludenegocierea sensurilor 7ntre emi?6tor 8i receptor, ace8tia



put@nd f separa?i 7n spa?iu 8i timp, este logic6, precis68i sufcient6 sie8i

- limba$ul oral are un registru mai larg de maniest6ri,prin intermediul actorilor extra 8i paralingvistici care 7l

7nso?esc, prin inIuen?a decisiv6 a cadrului situa?ional 7ncare are loc comunicarea- limba$ul verbal are o or?6 de sugestie mai mare, find

generator chiar de eecte hipnotice 7n anumite condi?ii- limba$ul verbal prime8te particularit6?i 8i nuan?e 7n

unc?ie de sexul, v@rsta 8i statusul social alinterlocutorilor2itua?iile de comunicare inIuen?ea6 utiliarea

limba$ului verbal, elementele esen?iale find: rolurile

sociale, cadrul fic, cadrul social, contextul lingvistic 8iextralingvistic 8i momentul des68ur6rii comunic6rii, 7ntreacestea trebuind s6 existe o anumit6 compatibilitate 7nscopul unei comunic6ri efciente.- 7n unc?ie de rolul $ucat, vorbitorul alege anumite

registre de vorbire- 7n unc?ie de rela?ia de rol, vorbitorul alege registrele de

vorbire adecvate, deduse din practica social6 8icultural6, altern@ndu-le 7n unc?ie de rolurile pe care le

adopt6- comunicarea prin limba$ verbal se asocia6 comunic6riiprin mi$loace nonlingvistice, cu metacomunicarea derela?ii interpersonale 8i poate atinge perorman?esuperioare c@nd se 7ntemeia6 pe modalit6?iextralingvistice 'expresii ale tr6irii.

Comunicarea non-verbal6 7nso?e8te limba$ul verbal,comunic@nd o serie de inorma?ii despre emitent, voceaacestuia put@nd oeri date despre starea sa des6n6tate, originea social6, geografc6, starea de spiritdin acel moment.

norma?iile verbale sunt 7nso?ite de un ansamblu deprocedee non-verbale 'gesturi, mimic6, maniest6rivocale, accent, intona?ie, ritm, paue etc. carecontribuie la preciarea inten?iei vorbitorului.

(ceste mi$loace non-verbale au ost grupate 7n opttipuri '. 0aLes, 2. Brrel, %;;>:

- paralimba$- contact viual





- inorma?ie- 7n?elegere- receptare 'ascultare reciproc6- cooperare

J. /imba$ul spa?iului G obiectul de studiu al proxemicii'disciplin6 ondat6 7n anii ^& de 4d\ard 0all, 8tiin?6care studia6 propriet6?ile comunica?ionale ale spa?iului8i modalit6?ile de olosire optim6 a acestor propriet6?i.Conorm acestei 8tiin?e, fecare individ are tendin?a dea-8i marca imaginar un spa?iu personal, consider@ndu-lo prelungire a propriului corp. nc6lcarea acestui spa?i 7icreea6 disconort individului, 7l leea6 8i poate creachiar st6ri conIictuale. n scopul evit6rii acestor situa?ii

fecare individ 78i construie8te un spa?iu tampon 7ntre el8i celelalte persoane sau locruri, cu o anumit6permeabilitate, m6rime sau orm6, cu importante unc?iipsihosociale: protec?ie, intimitate, siguran?6, odihn6,reverie etc. (cest spa?iu poate f 7mp6r?it 7n patru onedistincte, fecare av@nd la r@ndul s6u dou6 subone,una apropiat6 8i una 7ndep6rtat6:Oona intim6 G se 7ntinde de la supraa?a corpului p@n6 ladistan?a de + cm, find cea mai important6 8i mai

ap6rat6 de c6tre om, find permis accesul doar celorapropia?i- emo?ional. 3avoriea6 comunicarea tactil6 8i olactiv6.

2ubona apropiat6 se 7ntinde p@n6 la %K centimetri decorp, ea find penetrat6 doar 7n timpul contactului fic'raporturi sexuale sau lupt6. esa$ele transmise 7nacest ca sunt puternic colorate aectiv.

- Oona personal6 G cuprins6 7ntre + 8i %** cm, include osubon6 apropiat6 '+ G >K cm 7n care intr6 prietenii 8ipersoanele pe care le simpati6m 8i o subon6

7ndep6rtat6 dedicat6 indiviilor 7nt@lni?i la reuniuniprietene8ti ,ofciale ori ceremonii. !istan?a asigur6protec?ia a?6 de atingerea celorlal?i 8i comunicareaverbal6 optim6, mesa$ul olactiv r6m@ne perceptibil,contactul viual devine mai bun, iar limita extrem6 aonei permite stabilirea unui contact fic direct pe unteritoriu relativ neutru 'str@ngerea m@inii.

- Oona social6 G cuprins6 7ntre %** 8i J; cm, include osubon6 apropiat6 '%** G **& cm care presupunecomunicarea verbal6 clar6, evitarea contactului fic





K. Contactul viual G are un poate cel mai important rol 7n emiterea 8i receptarea semnelor interpersonale,pentru c6:

- multe din aprecierile noastre cu privire la alte persoane

se baea6 pe durata 8i timpul contactului viual pecare 7l avem cu acestea- este un puternic indicator al st6rilor interioare- are o mare putere de inIuen?are a sentimentelor

Contactul viual urmea6 o serie de reguli socialenescrise care stabilesc, 7n unc?ie de circumstan?e,timpul c@t putem privi o persoan6 6r6 a-i provocairitare sau reac?ii ostile. !urata medie a privirii uneipersoane necunoscute este de %,*) secunde, peste

aceast6 limit6 put@nd f interpretat6 ca un act deagresiune 8i determin@nd reac?ii ostile. ntr-oconversa?ie obi8nuit6, modul de a privi este 7n rela?ie cuinteresul acordat interlocutorului. 36r6 contact viual nuse poate ghici 7ntreg con?inutul mesa$ului, totodat6acest contact denot@nd 8i rela?ia social6 7ntre?inut6 cuinterlocutorul. B durat6 mai mare a contactului viualpresupune dorin?a de intimitate, 7n timp ce evitareacontactului viual conduce la o rela?ie de inamici?ie. Un

alt criteriu privind reac?ia determinat6 de contactulviual este cel oerit de dilatarea pupilei, procesdeterminat 8i de sentimentele pe care le 7ncerc6m 7nleg6tur6 cu persoana privit6. Contactul viual

7ndepline8te patru unc?ii 7n comunicare:%. reglarea Iuxului conversa?iei*. urniarea de eed-bacAJ. semnalarea naturii rela?iei+. exprimarea emo?iei

.4xpresia acial63a?a repreint6 cel mai puternic mi$loc non-verbal decomunicare, musculatura e?ei conerind o mobilitate ceexprim6 o gam6 variat6 de reac?ii, emo?ii, sentimente. (uost distinse *% de tipuri de tr6s6turi aciale '"aul 4cAman,%;>), 7mp6r?ite 7n trei grupe:- statice 'structura osoas6 a e?ei- mobile dar lente 'pigmenta?ia pielii, denti?ia, ridurile,

relieul e?ei- rapide 'temperatura, culoarea, poi?ia e?ei



3a?a omeneasc6 poate urnia %) tipuri de inorma?ii,printre care: temperament, inteligen?6, emo?ie, dispoi?ie,v@rst6, starea s6n6t6?ii.

#otodat6 s-a demonstrat c6 multe dintre expresiile

emo?ionale de ba6 sunt 7nn6scute, maniest@ndu-sesimilar la indivii apar?in@nd unor medii culturale dierite,precum 8i la persoane care nu au avut posibilitatea de a 8ile 7nsu8i prin 7nv6?are. 4mo?iile sunt astel defnite dreptenomene psihologice 8i comportamentale care:a se produc 7n situa?ii repetabile la aceste situa?iib implic6 aprecierea 8i reac?iile la aceste situa?iic au un debut bruscd au 7n general durat6 scurt6

e sunt percepute ca reac?ii involuntare sunt preente 8i la alte primateg au elemente comune 7ntr-un anumit context, dincolo de

dieren?ele individuale produse de ereditate saueduca?ie

4mo?iile undamentale au un num6r variabil:

%. ericire*. mirareJ. urie+. triste?eK. degust. team6>. dispre? '4cAman, %;)+). ru8inea;. culpabilitatea%&. bucuria 'ard, %;;&"e l@ng6 acestea exist6 8i emo?ii complexe saumixte,alc6tuite din combinarea celor de ba6 'geloia `team6 ] urieF anxietatea ` team6 ] culpabilitate ]triste?e ] ru8ine. (ceste emo?ii sunt comune tuturorindiviilor, indierent de mediul social 8i cultural din careprovin, dar gradul de expresivitate acial6 varia6. (u ostastel dieren?ia?i:- internali8ti G persoane cu e?e relativ inexpresive 8i

reactivitate fiologic6 intern6 mare



- externali8ti G indivii cu e?e expresive 8i reactivitatefiologic6 redus6.

4xpresiile universale de ba6 pot f controlate con8tient, 7ntrei situa?ii:

- conormarea la regulile culturale de exprimare aemo?iilor- autopreentarea 7ntr-o lumin6 avorabil6- tendin?a de a 7n8ela pe cinevaControlul expresiei aciale 8i astel al inorma?iei aectiveexprimate include trei orme:- inhibarea reac?iei- exagerarea reac?iei- mimarea reac?iei contrare.

>. (titudinile 8i poi?iile corporale"oi?ia corporal6 indic6 8i ea, involuntar uneori, indiciiprivind starea psiho-social6 a individului. (stel, modul 7ncare st6m 7n picioare, st6m a8ea?i sau ne mi8c6mtransmit o serie de atitudini complexe, printre care pot fremarcate cu u8urin?6 starea social6, dorin?a dedomina?ie, supunerea, ostilitatea, teama etc.

). 1esturile1esturile sunt modalit6?i obi8nuite de comunicare non-

verbal6 a inorma?iilor, avand 7n cea mai mare m6sur6semnifca?ie universal6. #otu8i, exist6 gesturi cu odeterminare cultural6 specifc6, caracteristice a8adaranumitor grupuri socio-culturale.1estul poate f deliberat 'comunic6 ceva, spontan'reonan?6 a st6rilor emo?ionale sau poate f simulat.1esturile se maniest6 din copil6rie, fnnd expansive 8iimitative, comunicarea prin gesturi find asimilat6

7nainte de cea verbal6, ulterior 7nv6?@ndu-se gesturile

implicate 7n conduitele civiliate, cele legate destatusuri 8i roluri sociale, reveren?ioase, legate derela?iile dintre sexe.1esturile servesc la 7ndeplinirea a cinci scopuri alecomunic6rii '. 2tanton, %;;K:%. comunicarea inorma?iei G complet@nd 7n?elesul

cuvintelor sau 7nlocuind discursul*. comunicarea emo?ieiJ. sus?inerea discursului G corel@ndu-se cu acesta+. exprimarea imaginii de sine G cu dieren?e 7ntre intro-

8i extroverti?i





K. 4lemente de adaptare G mi8c6ri 8i gesturi ce r6spundunor necesit6?i umane 8i care ne permit adaptarea laanumite situa?ii.Comunicarea non-verbal6 este recvent 7ntrebuin?at6

7n procesele de instruire, 7nv6?6m@nt, art6 dramatic68i medicin6. ntre indivii exist6 dieren?esemnifcative privind comportamentul non-verbal saustilul non-verbal de comunicare, de asemeni exist6corela?ii str@nse 8i 7ntre indicii non-verbali utilia?i 7ncomunicare, precum 8i 7ntre mesa$ul verbal 8i celnon-verbal transmis de individ. ntre nivelul depreg6tire, statusul social 8i disponibilit6?ile de vorbireale unei persoane 8i num6rul de gesturi utiliate de

ea pentru a transmite un mesa$ exist6 de asemeni ostr@ns6 leg6tur6.

Comunicarea in rela?ia medic G pacient

"roces cheie 7n medicin6, comunicarea 7mbrac6 maimulte orme 8i poate f 7nt@lnit6 7n diverse situa?ii, cea maiimportant6 dintre ele find 6r6 7ndoial6 cea 7ntre medic 8i

pacient, care urniea6 o mare parte din datele necesarestabilirii diagnosticului. #otodat6, comunicarea devinechiar unica modalitate de tratament 7n caul unor bolicronice, prin saturi, suporturi, inorma?ii g6sindu-se stilulde via?6 impus de boal6. (meliorarea rela?iei decomunicare 7ntre medic 8i pacient presupune 7n?elegereacomplexit6?ii 8i subtilit6?ii comportamentelorinterpersonale '9.0. !oblin, !. Mlamen, %;;>. ntrecauele insufcientei comunic6ri 7ntre medic 8i pacient senum6r6:%. (titudinea proesional6 G mul?i medici afrm@nd c6

timpul consulta?iei trebuie redus 7n avoarea educa?ieide specialitate. !ac6 unii medici nu oer6 inorma?iipacien?ilor, consider@nd c6 acestea le-ar putea aectapsihicul, o alt6 categorie de medici consider6comunicarea inorma?iilor legate de boal6 c6tre pacient,indierent dac6 au ost sau nu solicitate, drept o parteintegrant6 a 7ndatoririlor lor. !ac6 7n primul ca sepoate vorbi despre o delimitare clar6 a rolurilor, decontrol asupra consulta?iei 8i de accentuare a distan?ei





*. Comunicarea cu pacien?ii 7nainte de actul operatorreduce at@t nervoitatea acestora, care este legat6 dedurere, c@t 8i durerile postoperatorii, contribuind la

7mbun6t6?irea st6rii lor fice.

J. Eeducerea anxiet6?ii 8i stresului preoperator G nelini8teadinaintea interven?iei chirurgicale inIuen?ea6 stareapacientului, uneori find necesar6 m6rirea doei deanesteic. B bun6 comunicare cu pacientul 7nainte deactul operator contribuie la optimiarea st6rii fiologicegenerale a pacientului, la reducerea stresului 8i lasc6derea complica?iilor somatice care survin dup6opera?ie.

+. Eespectarea indica?iilor medicale G mul?i pacien?i nu

respect6 7ntru totul recomand6rile medicului privindtratamentul pe care trebuie s6 7l urmee. /a origineaacestei atitudini se g6sesc doi actori principali,calitatea consulta?iei 8i durata tratamentului, dar 8ilipsa de comunicare dintre medic 8i pacient.erespectarea indica?iilor medicale cre8te astel atuncic@nd medicul nu oer6 explica?ii privind natura 8icauele bolii ori c@nd maniest6 deinteres 7n implicarepacientului 7ntr-o rela?ie de colaborare av@nd drept scop

ameliorarea st6rii de s6n6tate. 2-a realiat astel unmodel de coparticipare la deciia privind tratamentuladecvat 'C. Charles, %;;>:a medicul 8i pacientul sunt participan?i 7n luarea

deciiilor medicaleb ei trebuie s6 78i transmit6 reciproc inorma?iile pe car

ele de?inc ei trebuie sa ac6 pa8i 7n direc?ia consensului necesar

pentru aplicarea metodei de tratament adecvat6d ei trebuie s6 a$ung6 la un acord asupra

tratamentului aplicat.K. 2atisac?ia pacientului a?6 de 7ngri$irea medical6

primit6 G pacien?ii au tendin?a de a pune accent pecalit6?ile personale ale medicului, 7n deavoareaabilit6?ilor tehnice, proesionale. 9una comunicaremedic G pacient va conduce la sc6derea nemul?umiriicelui din urm6 7n ceea ce prive8te calitatea serviciilormedicale primite 8i a acuelor de negli$en?6proesional6.



etode de 7mbun6t6?ire a comunic6rii 7n practicamedical6"entru efcientiarea rela?iei de comunicare 7ntre cei doi

actori ai actului medical, au ost elaborate c@teva sugestii

'/eL, %;>:%. 7ndrum6rile 8i recomand6rile s6 fe date la 6nceputulinterviului

*. s6 fe accentuat6 importan?a recomand6rilor 8iindica?iilor medicale

J. s6 se oloseasc6 propoi?ii 8i cuvinte scurte+. inorma?ia ce trebuie comunicat6 s6 fe urniat6 7n

propoi?ii clareK. recomand6rile s6 fe repetate

. s6 fe urniate inorma?ii concrete, precise, 7n moddetaliat, mai degrab6 dec@t inorma?iile generale.>. s6 fe date 8i inorma?ii scrise pacientului, pentru a se

putea orienta atunci c@nd este caul.). desemnarea unei persoane specialiate 7n

comunicare a cu pacientul din r@ndul echipeiterapeutice.



Cap I9 . Rolul Cercet#rii ,ociologice

I . Proiectarea cercet#riisociologice

Teme :1. Componenetele proiect#rii sociologice

2. %tapele proiectarii sociologice

1. Componenetele proiect#rii sociologice

etodele statistice repreint6 un instrument de

cercetare.. u putem ob?ine niciodat6 mai mult dec@t am

proiectat ini?ial. 4rorile de proiectare a cercet6rii induc

invariabil erori de anali6 8i interpretare a datelor.

"roiectarea unei cercet6ri necesit6 r6spunsul la o serie

de 7ntreb6ri, dintre care cele mai importante sunt :

• Ce tratamente sau condi?ii vor f aplicate subiec?ilor 7n

vederea test6rii ipoteelorF

•

Care sunt variabilele de interes 8i cum vor f acesteam6surateF



• /a ce nivel de preciie vor f eectuate m6sur6torileF

• Care va f lotul de subiec?i pe care se va des68ura

cercetarea.

Brice cercetare necesit6 un plan de cercetare numit 8i

design de cercetare. n urma acestui plan se stabilesc

variabilele ce vor f analiate 8i num6rul de subiec?i

necesar.

2.%tapele proiectarii sociologice

Cit@ndu-l pe E.ucchieli, 2.Chelcea 'ote de curs,

Univ.9uc., %;;% consider6 c6, 7ntr-o investiga?ie

sociologic6 trebuie urmate urm6toarele etape:

*) De#erminarea obiec#ului ine%#iga:iei .

(ceasta presupune parcurgerea a cinci pa8i obligatorii:

( *eterminarea oiectului se va ace 7n raport cu ideea 8i

scopul declarat al ini?iatorilor investiga?iei 8i cu

metodologia cercet6rii, ?in@nd cont totodat6 8i de actorii

tehnici 'nivelul de califcare al personalului de cercetare 8ial personalului auxiliar, precum 8i de termenul

calendaristic al investiga?iei G acord6m o treime din timp

muncii de teren, iar dou6 treimi muncii de prelucrare.

E.9oudon distinge trei categorii de probleme sociologice

ce pot ace obiectul unei investiga?ii:



a+ 2tudiul societ6?ilor globale. (cestea pot f

investigate fe sub raportul schimb6rilor sociale 'a8a cum

au 6cut 4.!urAheim 8i .Deber, fe din punct de vedere

al sistemului social 7nsu8i 'ca 7n caurile lui #."arsons 8i

1.urdocAF

+ 2tudiul segmentelor sociale, respectiv a indiviilor

7n contextul social concret 7n care sunt situa?i 'este caul

cercet6rii lui 2touerF

c+ 2tudiul unit6?ilor naturale, a grupelor, institu?iilor,

comunit6?ilor 'este caul cercet6rilor lui 3.Dhite,.Croier. 2.Chelcea adaug6 acestei liste de probleme

sociologice ce pot ace obiectul investiga?iei sociologice,

7nc6 dou6 clase de probleme:

d+ 2tudiul enomenelor actuale, cum ar f adaptarea

la munca industrial6 a popula?iei din mediul rural,

integrarea tineretului, etc.e+ 2tudiul structurii sociale, a mobilit6?ii 8i

omogenit6?ii sociale, precum 8i al sistemului de statusuri

8i roluri sociale.

9 *efnirea opera,ional a conceptelor sociologice, cu alte

cuvinte, traducerea conceptelor 7n “evenimente

observabile”.2copul defnirii opera?ionale este acela de a lega semnele

indicatoare ce apar la nivelul observa?iei 8i experimentului

de semnele conven?ionale sau simbolurile ce apar la

nivelul construc?iilor teoretice. !efnirea opera?ional6

permite num6rarea 8i m6surarea evenimentelor 'cu

condi?ia obligatorie a specifc6rii procedeului 8i al



materialelor utiliate pentru asigurarea repetabilit6?ii

m6sur6rii.

C 'pera,ionalizarea propriu-zis a conceptelor

sociologice. (ceasta presupune g6sirea indicatorilor

sociologici 8i gruparea lor 7n dimensiuni. !efnim

indicatorul ca find semnul exterior, observabil, m6surabil,

care se aI6 a?6 de indicat fe 7ntr-un raport de

coresponden?6 total6, fe de coresponden?a sociologic6.

"rin utiliarea corect6 a indicatorilor se asigur6 traducerii

conceptelor sociologice 7n concepte opera?ionale un grad 7nalt de validitate.

! rticularea indicatorilor 7ntr-un sistem printr-o selec?ie

atenta. 2unt re?inu?i doar indicatorii necesari 8i sufcien?i,

stabilindu-se puterea lor de respingere, puterea lor de

con?inere 8i, respectiv, puterea lor de discriminare.

4 $onstruc,ia indicilor repreint6 ultimul pas 7ndeterminarea obiectului investiga?iei sociologice. n

construirea indicilor trebuie s6 fe urmate etapele:

a fxarea condi?iilor 7n care indicatorul trebuie s6 ia

valori maximeF

b normaliarea intervalului de varia?ie 'fxat 7ntre”& 8i

%” sau “-% 8i ]%” sau de la “& la %&&” sau “-%&& la]%&&”F

c preciarea ordinii valorilor 7n interiorul intervalului de

varia?ie.



II) Preanceta.

/ste a doua etap ma0or din investiga,ia sociologic. reca scop fxarea oiectivelor 1i const 2n analiza

logic amnun,it a ipotezelor posiile# select3ndu-se ipotezele verifcaile. 4n cadrul preanchetei seestimeaz costul 2ntregii investiga,ii5 se staile1tetermenul calendaristic de 2ncheiere a cercetrii5 se

prevd difcult,ile din teren legate de des1urareainvestiga,iei 1i# nu 2n ultimul r3nd# se studiaziliografa aerent prolemei de cercetat.

III) ,tabilirea obiecti(elor "i formularea e&plicit#

a ipote'elor cercet#rii.n aceast6 a6 a cercet6rii trebuie explicat scopul

cercet6rii precum 8i reultatele ce se prev6d a f ob?inute.

(8a cum am preciat 7ntr-un capitol anterior, ipotea

repreint6 enun?ul rela?iei cauale 7ntr-o orm6 ce permite

verifcarea empiric6 '#h. Caplo\. (ltel spus, ipotea este

explica?ia plauibil6 ce urmea6 a f verifcat6 dematerialul aptic, put@nd f confrmate sau infrmate par?ial

sau total '2.Chelcea, 6ote de curs, Univ.9uc.,%;;%. Calea

de stabilire a ipoteelor este urm6toarea '2.Chelcea, 6ote

de curs, Univ.9uc.,%;;%: consider6m teoria sociologic6

drept un sistem de ipotee confrmate cu nivel maxim de

generalitate. !in aceasta deducem ipoteele de nivelintermediar 'teoriile cu ra6 medie de generalitate,

urm@nd ca din ultima categorie men?ionat6 s6 extragem

ipoteele de lucru, respectiv cele de nivel minim, direct

testabile prin cercetare empiric6.



Ipote'a indirect

testabil#.

Ipote'a indirect

testabil#.

Ipote'e direct

testabile.

2ursa: '2.Chelcea, 6ote de curs, Univ.9uc., %;;%

3acem urm6toarea preciare: 7n ormularea ipoteelor ceurm6resc testarea rela?iei dintre variabile, trebuie preciat

ce el de leg6turi consider6m c6 exist6 7ntre enomene: de

preen?6, de absen?6 sau de modifcare a caracteristicilor.

poteele de lucru trebuie ormulate 7n termenii “dac6

atunci” sau “cu c@t cu at@t”.

Ipoteze de nivel maxim

(t. sociologica)

Ipoteze de nivelintermediar

(t. cu raza medie)

Ipoteze de nivel minim(ip. de lucru)

Date empirice

1

2

3a 3b 3c …3n



*;) S#abilirea unier%ului anche#ei respectiv

stabilirea popula?iei de reerin?6 care va f investigat6 8i

asupra c6reia vor f extinse reultatele investiga?iei

sociologice. !e la ca la ca, universul anchetei va f mai

mult sau mai pu?in l6rgit.

;) lc<#uirea e=an#ionului , pornind de la unitatea

de e8antionare cea mai adecvat6 'individ, grup, etc.

precum 8i de la cadrele de e8antionare disponibile 'liste

nominale, etc. #rebuie studiat6 aici at@t problema m6rimiie8antionului, c@t 8i cea a probabilit6?ilor de eroare 'se

admit erori de +-_, ceea ce permite cercet6torului s6

lucree cu e8antioane de la K&& la *&&& de persoane.

Un studiu realiat de 1.1allup 7n 2.U.(. a ar6tat c6, la

nivelul 7ntregii popula?ii de reerin?6, probabilitatea de

eroare scade astel: dac6 la un e8antion de %&& depersoane probabilitatea de eroare este de %K_, la un

e8antion de ;&& de persoane, ea este de K_. "entru un

e8antion de %&.&&& de persoane, probabilitatea de eroare

scade la %.K_. Cu alte cuvinte, cu c@t volumul e8antionului

este mai mare, cu at@t probabilitatea de eroare este mai

mic6."e poi?ie adversativ6, Y.2toetel ace preciarea c6 8ansa

de eroare depinde numai de tehnica de e8antionare 8i de

volumul e8antionului, 8i nu de raportul m6rimea

e8antionului G universul anchetei.

4ste, deci, important6 m6rimea e8antionului 8i nu

ponderea e8antionului din popula?ia investigat6. n unc?ie



de problematica investiga?iei, de existen?6 unei bae de

sonda$ convenabile 'f8iere, liste, instrumente de

cercetare, precum 8i 7n unc?ie de costul anchetei,

cercet6torul alege un model de e8antionare 'e8antionare

aleatoare simpl6, e8antionare aleatoare stratifcat6,

e8antionare "anel, e8antionare pe cote, randomiare,

etc..

;*) legerea #ehnicilor 'e cerce#are n unc:ie 'e

me#o'ologia cerce#<rii

etoda de investigare este determinat6 at@t de adecvarea

tehnicilor la scopul propus 'tehnicile trebuie corelate

pentru ca fecare dintre ele are limite, c@t 8i deaccesibilitate 8i costuri.

!e exemplu, aleg@nd chestionarul ca tehnic6 de cercetare,

este important s6 8tim c6 acesta trebuie ”dublat” prin

tehnica observa?iei directe 8i prin tehnica observa?iei

indirecte 'respectiv de cercetare a documentelor.

#rebuie s6 atragem aten?ia 7n acest punct al descrieriiinvestiga?iei sociologice, asupra posibilit6?ii apari?iei

enomenului de serendipitate. n sociologie, serendipitatea

este un procedeu metodic de observare colateral6 a acelor

maniest6ri, enomene sau evenimente care sunt sau par

neanticipate sau ciudate, dar care au eecte strategice 7n

contextul unui proiect de cercetare. (ccentul este pus pe



posibilit6?ile de descoperire, din 7nt@mplare sau datorit6

perspicacit6?ii, a unor reultate importante care nu erau

ini?ial c6utate 'de aceea se numesc reultate sau

descoperiri serendipitale. 'sursa: *ic,ionar de sociologie,

%;;J, KJ;

E.Monig consider6 c6 cel mai periculos reultat serendipital

este cel ob?inut de cercet6torul instruit: “u observa?ia

naiv6 a unui observator naiv, ci, dimpotriv6 observa?ia

naiv6 a unui observator instruit constituie serendipitL-

pattern” '2.Chelcea, 6ote de curs, Univ.9uc., %;;%

;**) $re#e%#area in%#rumen#elor 'e cerce#are

(anche#a&ilo#), este etapa standardi6rii instrumentelor

de investigare 'stabilirea lor exacta. (decvarea tehnicilor

de cercetare la obiectul de cercetat 8i la metodologia

cercet6rii repreint6 garan?ia validit6?ii concluiilor. !e exemplu, pretestarea chestionarului demonstrea6

accesibilitatea limba$ului 8i a terminologiei olosite. "rin

pretestare a instrumentului de cercetare se ob?in

inorma?ii reeritoare la imaginea pe care 8i-o ormea6 cel

ce r6spunde cu privire la problematica cercet6rii 8i la

instrumentul de cercetare utiliat."retestarea se realiea6 asupra unor persoane care nu

vor intra, ulterior, 7n e8antionul calculat, dar care preint6

acelea8i caracteristici cu cele ale persoanelor ce

alc6tuiesc universul anchetei.



;***) De3ni#iarea in%#rumen#elor 'e

cerce#are, repreint6 etapa de fnaliare a

instrumentelor de cercetare 'fnaliarea

elementelor de con?inut, punerea 7n pagin6.

*>) &licarea n #eren a in%#rumen#elor 'e

cerce#are

>) $relucrarea 'a#elor =i a inorma:iilor

ob:inu#e

norma?iile ob?inute din aplicarea 7n teren a

instrumentelor de cercetare sunt clasifcate, 7nseriate 8i

preg6tite pentru prelucrarea matematic6. "relucrarea

presupune codifcare 8i tabulare.

Codifcarea datelor este opera?ia de atribuire fec6rei

categorii de inorma?ii a unui num6r sau liter6. n cadrulcodifc6rii, inorma?iile se condensea6, se sistematiea6

8i se normaliea6. Codifcatorul ace analia 8i

interpretarea inorma?iilor cu scopul 7ncadr6rii lor 7n

categorii exclusive. 2e ridic6 aici mai multe probleme

legate de codifcare, 8i anume cele reeritoare la

validitatea, fdelitatea 8i sensibilitatea codurilor. #abularea 'manual6, mecanic6 sau electronic6 se reer6 la

preentarea datelor codifcate sub orma tabelelor 7n

vederea totali6rii recven?ei lor de apari?ie.

>*) nalia reul#a#elor ob:inu#e 'in e#a&ele

an#erioare ale investiga?iei sociologice. n aceast6 etap6



se urm6re8te, ca 7n raport cu datele codifcate ob?inute din

investiga?ie, s6 se confrme sau s6 se infrme ipoteele

avansate.

>**) ?e'ac#area ra&or#ului 'e cerce#are

Un raport de cercetare, corect 7ntocmit, trebuie s6

cuprind6: o introducere 7n problema studiat6F un scurt

istoric al proiectului de cercetareF un reumat al

cercet6rilor anterioareF o reormulare clar6 a problemeiF

redarea complet6 a procedeelor utiliate pentru culegerea8i prelucrarea inorma?iilorF preentarea detaliat6 a

reultatelor 8i un reumat al interpret6rii reultatelor.

'2.Chelcea, 6ote de curs, Univ.9uc., %;;%

#h.Caplo\ '%;>& sublinia6 c6 evaluarea cercet6rilor

sociologice trebuie 6cut6 7n raport cu un sistem de criterii

bine puse la punct. 4ste necesar, spune Caplo\, s6 seelaboree grile de evaluare care s6 cuprind6:

a prolema cercetat G cercet6m importan?a problemei

pe o gril6 de evaluare de la oarte semnifcativ, la

semnifcativ, la pu?in semnifcativ, la nesemnifcativ.

b tehnica utilizat G se ac analie cu privire la

repreentativitatea e8antionului, la gradele de utiliare saude insufcien?6 ale instrumentelor.

c rezultatele o,inute G analia sublinia6 c@t de complete

sau incomplete sunt reultatele investiga?iei 7n raport cu

obiectivele propuse.

d interpretarea rezultatelor G analia concludentei

cercet6rii din punct de vedere al reultatelor teoretice 'pe



o scal6 de la teoretic la instructiv, sau al reultatelor

practice 'pe o scal6 a utilit6?ii, de la oarte utile la utile 8i

respectiv inutile.

nainte de a 7ncheia acest capitol, ne sim?im datori

s6 atragem aten?ia asupra unei dileme etice cu care,

deseori, cercetarea sociologica 7l supune pe investigator.

!ilemele etice se pot ivi acolo unde subiec?ii cercet6rii

sunt supu8i unor tehnici ce au 7n vedere 7n8elarea de c6tre

cercet6tor, fe atunci c@nd publicarea descoperirilor

cercet6rii ar putea avea inIuen?e d6un6toare asuprasentimentelor sau vie?ii celor studia?i. /a aceste probleme

nu exist6 o solu?ie satis6c6toare pe de-a-ntregul, dar to?i

cercet6torii trebuie s6 fe aten?i la dilemele care apar.

II. /etodologia cercetariisociologice



Teme:1)5bser(atia sociologica;2) %&perimentul sociologic;

3) Inter(iul sociologic;4) nali'a documentelor.Tipuri dedocumente;?) nceta sociologica si sonda@ul de opinie;A) %santionarea;B) $inalitatea re'ultatelor ancetelor sisonda@elor.

1)5bser(atia sociologica

(. 8eni!ia obser(a!iei sociologice. 9aloare"i limite

Bbserva?ia constituie una din metodele de ba6ale sociologiei, unda-mental6 pentru cunoa8terearealit6?ii 7ncon$ur6toare 8i, totodat6, repreint6 o etap6 sauun moment al demersului sociologic. 4a completea6toate celelalte metode de investiga?ie sociologic6:interviul, metoda sociometric6, experimentul etc. 8ipermite ob?inerea de date 8i inorma?ii, ca urmare acontactului nemi$locit al observatorului cu obiectul

observa?iei.Bbserva?ia este o metod6 deosebit de util6 8i

valoroas6, cu condi?ia ca ea s6 fe corect realiat6. Cumam preciat mai sus, ea permite accesul direct 8inemi$locit al cercet6torului la realitatea social6 'obiectulobserva?iei 8i asigur6 un grad mare de obiectivitate 8icomplexitate a imaginii reultate. Bbserva?ia 7nregistrea6at@t comportamente individuale, c@t 8i colective, 7nmomentul des68ur6rii lor, evit@nd astel erorile datorate

memoriei celor via?i 'cum este caul anchetei saustudiului documentelorF de asemenea, observa?ia





dieren?ia6 7n unc?ie de obiectul cererii, tehnica de 7nregistrare aplicat6 8i poi?ia observatorului, variante dincombinarea c6rora reultat6 trei tipuri de observa?ie:structurat6, nedistorsionat6 8i participativ6.

4xemplele pot continua, 7ns6 noi ne vom opri doar asuprac@torva dincriteriile de clasifcare a observa?iei, mai des utiliat6 7ncercet6rile sociologice.

(stel:a !up6 gradul de structurare, observa?ia poate fnestructurat# 'sauslab structurat6 8i structurat#. Bbserva?ia nestructurat# 'sau slab structurat6constituie, 7n general,primul pas 7n cercetarea sociologic6 de terenF ea serealiea6 6r6 a se urm6ri anumite direc?ii de observare 8i

se 7nt@lne8te at@t 7n cercet6rile de teren, c@t 8i 7n studiilede laborator. etoda a ost aplicat6 7n monografile realiate de!imitrie 1usti, iar 0enri 0. 2tahl realiea6 o excelent6descriere a sa 7n lucrarea #ehnica monografei sociologice'%;J+. Bbserva?ia se realiea6 6r6 a avea o schem6dinainte stabilit6, o serie de categorii sau ipoteespecifce, ele urm@nd a f elaborate pe parcursul cercet6riisau la s@r8itul acesteia. Eeultatul unei astel deobserva?ii este, fe o descriere,fe o explica?ie c@t maicomplex6 a enomenului studiat. Bbserva?ia structurat#, ca 8i cea nonstructurat6,se poate aplica 7ncercet6rile de teren, dar 8i 7n studiile de laborator. 4apresupune existen?a unei grile de categorii 8i ipoteedinainte stabilite, observa?ia reali@nd, fe clasifcareadatelor, a materialului ob?inut, 7n respectivele categorii, fetestarea ipoteelor. 2eptimiu Chelcea '%;;) 7n?elege prinaceste categorii de observa?ie <clase de apte 8i enomene



omogene, 7n care sunt reuni?i indicatori relevan?i 8i carepermit, prin codifcare, analia statistic6 a proceselor 8irela?iilor sociale”.

b !up6 gradul de implicare a cercet6torului 7n sistemulstudiat,observa?ia poate f neparticipati(# 'sau extern6 8i

participati(# 'saucoparticipativ6.

Bbserva?ia neparticipati(# 'sau extern6 indic6situarea observatorului 7n aara sistemului sau grupuluisupus observa?iei, rolul s6u de martor la tot ceea ce se

7nt@mpl6F ea este recomandat6 7n caurile 7n care este

difcil accesul cercet6torului 7n colectivitatea careurmea6 a f studiat6 'spre exemplu, institu?iile politice,religioase, militare etc.. Bbservatorul nu perturb6 7n niciun el des68urarea normal6 a activit6?ii grupului observat,obiectivitatea 8i neutralitatea lui find, astel, garantate 7nmare m6sur6. n schimb, este difcil6 realiarea unei observ6ricontinue, pe timp 7ndelungat, apt pentru care seprocedea6 la o selec?ie, o limitare, doar asupra unor

aspecte exterioare, de supraa?6, ale grupului respectiv. Bbserva?ia neparticipativ6 este 7nt@lnit6, cuprec6dere, 7n studiile realiate 7n laborator. Bbserva?ia participati(# 'sau coparticipativ6presupune din partea observatorului a lua parte con8tient8i sistematic la via?a grupului studiat, deci presupuneintegrarea acestuia 7n cadrul grupului 8i ea este specifc6cercet6rilor de teren. Cercet6torul poate 7ndeplini 7n cadrulacestui tip de observa?ie mai multe roluri '2.Chelcea,%;;), 8i anume: totalmente participant 'cercet6torul ascunde rolul s6u deobservator 8ise integrea6 7n colectivitatea studiat6 c@t mai multposibilF participant ca observator '78i dev6luie rolul decercet6tor, dar timpuls6u este consacrat, 7n special, activit6?ilor grupuluiF observator ca participant 'reduce aceste activit6?i 7navoarea cercet6rii propriu-iseF



totalmente observator 'nu se implic6 7n via?a grupului 8inu intervine 7ndes68urarea enomenelor studiate.Bbservatorul este privit ca un membru al grupului 8i, ca

urmare, ceilal?imembri ai grupului nu maniest6 nici un el de re?ineri a?6de acesta, iarobservarea enomenelor 8i proceselor sociale se realiea6

7n mod natural.(cest tip de observa?ie preint6 unele avanta$e,

iar cel mai important este aptul c6 ace posibil6p6trunderea 7n prounime, surprinderea resorturilorintime ale vie?ii grupului 8i se poate realia un timp mai

7ndelungat. n schimb, exist6 riscul perturb6rii activit6?iinormale a grupului 8i alter6rii neutralit6?ii 8i obiectivit6?iicercet6torului, printr-o identifcare prea mare a acestuiacu grupul observat. Bbserva?ia participativ6 este considerat6 oobserva?ie calitativ6,preocupat6 7n special de culegerea datelor concrete, areun caracter descriptiv,de redare c@t mai fdel6 8i complet6a situa?iilor, enomenelor 8i aptelor sociale,7n

des68urarea lor natural6.c n unc?ie de durata observa?iei, putem distingeobserva?ia continu# 8icea instantanee 'sau e8antionat6. Bbserva?ia continu# se des68oar6 vreme

7ndelungat6, permi?@ndsurprinderea grupului supus observa?iei 7ntr-o varietate desitua?ii, ipostae 8i maniest6riF este posibil de realiat, 7nspecial ca observa?ie participativ6.

Bbserva?ia continu6 se reer6 la perioade limitatedin via?a uneicolectivit6?i 8i doar la anumite aspecte ce ocaracteriea6, deoarece este imposibil s6 cuprini 7ntr-unapt de observa?ie toate elementele specifce aceleicolectivit6?i sau unui individ. n consecin?6, este oobserva?ie difcil de realiat, destul de costisitoare 8i, deobicei, se recurge la selectarea unit6?ilor semnifcativecare urmea6 a f studiate.



Bbserva?ia instantanee 'sau e8antionat6 sebaea6 pe tehnica

sonda$ului, este un el de otografere a grupului la un

anumit moment. 4a este relativ comod6, u8or derealiat, 6r6 perturbarea comportamentului celorstudia?i, dar preint6 riscul de a surprinde grupul 7ntr-ositua?ie atipic6, ce nu caracteriea6 comportamentulobi8nuit.

d /u@nd 7n considerare natura observa?iei realiate,modul cum se ?in

datele 8i inorma?iile despre realitatea supus6investiga?iei, 7nt@lnim observa?ia direct# 8i ceaindirect#. Bbserva?ia direct# este cea obi8nuit6, realiat6 dec6tre observatorul califcat din punct de vedere proesional

8i nu presupune dec@t existen?a simultan6 at@t aobiectivului observa?iei c@t 8i a observatorului. Bbserva?ia indirect# presupune 8i ea o rela?ie

7ntre observator 8i

obiectul observa?iei, cu singura preciare c6 acest obiect, 7n realitate, doar intermedia6 leg6tura dintre observator8i realiarea social6. "entru a 7n?elege mai bine, c@ndvorbim de observa?ie indirect6 ne reerim la observareaunor obiecte materiale, a unor documente sociale care nepot da inorma?ii despre un aspect al vie?ii sociale trecutesau la care nu avem acces 7n mod direct, observa?iaopiniilor subiec?ilor sau reac?iilor acestora etc.e n fne, 7n unc?ie de gradul de extensiune 8i de

prounime alobserva?iei putem distinge observa?ia e&tensi(# 8i ceaintensi(#. Bbserva?ia e&tensi(# viea6 un num6r mare deaspecte ce compun realitatea social6 supus6 investiga?iei8i permite identifcarea 8i inventarierea lorF este mai multo prospectare a acestora dec@t o investigare temeinic6 alor. !e apt, aceasta permite selectarea aspectelor

semnifcative, asupra c6rora cercet6torul trebuie s6 se



concentree ulterior 8i s6 realiee o observa?ie 7nprounime, intensi(#.

!eci, putem spune c6 observa?ia intensiv6 seopre8te asupra unuinum6r redus, selectat, de aspecte ale aceleia8i realit6?i,aspecte observate 7n mod continuu, constant 8i timp

7ndelungat. (stel, obiectul observat este surprins 7ntr-omultitudine de ipotee, elimin@ndu-se riscul de a surprindegrupul 7ntr-o situa?ie accidental6, care nu 7l caracteriea6.!ar, necesitatea reali6rii continue 8i 7n timp 7ndelungat aacestui tip de observa?ie, sunt motive pentru care

observa?ia intensiv6 nu este oarte mult utiliat6 7ninvestiga?iile sociologice, preer@ndu-se alte tipuri deobserva?ie, de exemplu cea instantanee, care permiteob?inerea rapid6 a inorma?iilor.

2) %&perimentul sociologic

.,pecicul metodei e&perimentale

(plicat cu succes 7n 8tiin?ele naturii, experimentuleste ast6i tot mai des utiliat 7n sociologie, psihologie 8ipedagogie. aniest6rile enomenelor sociale suntobservate 8i descrise, pentru ca, 7n fnal, datele deobserva?ie s6 fe integrate 7n sisteme teoretice explicative. 4rnest 1reen\ood defne8te experimentul ca find<verifcarea unei ipotee 7ncerc@nd a pune doi actori 7nrela?ie caual6 prin cercetarea situa?iilor contrastante, 7n

care sunt controla?i to?i actorii 7n aara celui ceinteresea6,acesta din urm6 find caua ipotetic6 saueectul ipotetic” '1reen\ood, 4. %;+K,dup6 2. Chelcea,%;;).

n cercetarea psihosociologic6, valoarea metodeiexperimentale este dat6 de capacitatea acesteia deverifcare a ipoteelor cauale. etodaexperimental6 se ondea6 pe teorie 8i are drept scopverifcarea ipoteelor cauale. ( ne opri 7ns6 la aceast6

remarc6 presupune a indica genul proxim, 6r6 a ar6ta 8i



dieren?a specifc6, deoarece <verifcarea ipoteelor” estescopul oric6rei metode decercetare sociologic6, nu doar a metodei experimentale.2pecifcul experimentului const6 7n posibilitatea de a

controla situa?iile experimentale 'de a controla actoriiintrodu8i 7n experiment, de a men?ine constan?i sau de aelimina al?i actori exteriori experimentului. !efni?ia dat6 de /eon 3estinger este maicuprin6toare: experimental const6 7n <observarea 8im6surarea eectelor manipul6rii unei variabileindependente asupra variabilei dependente, 7ntr-o situa?ie

7n care ac?iunea altor actori 'preen?i eectiv, dar str6inistudiului este redus6 la minimum” '3estinger, /. 8i Mat

!., %;J, dup6 . Olate, *&&&. 2unt subliniate, 7naceast6 defni?ie, dou6 caracteristici esen?iale aleexperimentului:a experimentul este observa?ie provocat6Fb experimentul presupune m6surarea eectelormanipul6rii variabilei independente asupra variabileidependente 7ntr-o situa?ie experimental6 controlat6. !efnind experimentul ca o <observa?ie provocat6”apar necesare

urm6toarele preci6ri: la el ca 8i 7n caul observa?iei,experimentul presupune urm6rirea, respectiv 7nregistrareaobiectiv6 8i sistematic6 a maniest6rii enomenelorsocialeF spre deosebire 7ns6 de metoda observa?iei,experimentul presupune interven?ia activ6 acercet6torului, 8i anume:a experimentatorul provoac6 inten?ionat enomenulFb <iolea6” variabilele cercetate 8i men?ine sub controlal?i actori carepot perturba cercetarea - 7n aara variabilelor manipulatede cercet6tor, se urm6re8te ca al?i actori ce intervin 7nsitua?ia experimental6 s6 r6m@n6 constan?i, s6 fecontrola?iFc cercet6torul poate modifca condi?iile de maniestare aenomenelorpentru a sesia rela?iile dintre variabilele experimentaleFd compar6 eectele ob?inute la grupul experimental '7ncare se intervine



prin introducerea variabilei independente cu cele ob?inutela grupul martor'<grupul de control” 7n care nu ac?ionea6variabila independent6. 4ste evident, 7n acest sens, c6, spre deosebire de

metoda observa?iei, 7n experimentul psihosociologiccercet6torul este cel ce provoac6 producerea enomenelorsociale cu scopul de a le 7nregistra 8i explica prinidentifcarea rela?iilor cauale.

B defni?ie cuprin6toare a metodei experimentaleeste dat6 de 2eptimiu Chelcea: <n 8tiin?ele socio-umaneexperimentul psihosociologic const6 7n analia eectelorunor variabile independente asupra variabilelordependente 7ntr-o situa?ie controlat6, cu scopul verifc6rii

ipoteelor cauale” '2. Chelcea, %;;). n defni?iile reproduse apare unanim acceptat6ideea interven?iei active a experimentatorului, de8i sepoate afrma c6 manipularea eectiv6 a variabilelor dec6tre cercet6tor este caracteristic6 anumitor tipuri deexperimente '7n caul experimentului natural, nucercet6torul este cel care provoac6 enomenele Gacesteasunt determinate de caue naturale.

-.Concepte de ba'a ine&perimental sociologic

Vom defni, 7n continuare, no?iunile de: variabil6'independent6, dependent6, control, grup 'experimental,<martor”, moment experimental,situa?ieexperimental6, G care constituie concepte de ba6 7nmetodologia experimentului 'dup6 2eptimiu Chelcea,

%;;):G Variabil6. /eslie Mish stabile8te patru categorii devariabile:explicative 'experimentale, interne, exterioare controlate,exterioarenecontrolate 8i exterioare necontrolate care dau erori

7nt@mpl6toare 'dup6 2eptimiu Chelcea, %;;). Variabilele explicative se clasifc6 7n variabileindependente 8i variabile dependente. Variabilele

independente sunt cele introduse deliberat de cercet6tor 7n experiment pentru a produce varia?ia celor dependente.



Variabilele dependente sunt variabilele ale c6ror modifc6ri'ca urmare a ac?iunii asupra lor a variabilelorindependente sunt observate 8i 7nregistrate de cercet6tor.2unt <dependente” deoarece valorile pe care le vor lua 7n

cursul experimentului depind de actorii introdu8i decercet6tor.n experiment, 7n aara variabilelor explicative

'independente 8idependente, pot interveni 8i al?i actori 'variabileexterioare care:a fe sunt men?inu?i constan?i, sunt controla?i 'variabileexterioarecontrolateF

b fe sunt actori necontrola?i care pot introduce erorisistematice'variabile exterioare necontrolateFc fe sunt actori care generea6 erori aleatoare a c6rorinIuen?6 seanulea6 reciproc 'variabile exterioare necontrolate caredau erori

[email protected] Controlul repreint6 elementul specifc al metodei

experimentale.Controlul viea6 7ntreaga situa?ie experimental6:controlul ac?iunii variabilei independente asupravariabilelor dependenteF controlul variabilelorexterioare'fe prin men?inerea lor constant6, fe prineliminare. #otodat6, controlul se reer6 8i la modul deconstituire a grupelor experimentale 8i <martor”, pentru af posibil6, 7n fnal, compararea lor. Controlul este elementul indispensabil metodeiexperimentale defnind specifcul 8i gradul de fdelitate alacesteia.G 1rupul. n experimentul sociologic distingem 7ntre:grupulexperimental 'constituit din ansamblul persoanelor asuprac6rora vor ac?iona variabilele pe care cercet6torul leintroduce 7n mod deliberat G variabile independente 8igrupul de control 'sau grupul <martor” G asupra c6ruia nuac?ionea6 variabila independent6, el asigur@ndcomparabilitatea reultatelor.



G omentul experimental repreint6 momentul 7n care sem6soar6variabila dependent6: 7naintea ac?iunii asupra lor avariabilei independente 't% 8i dup6 introducerea variabilei

independente 't*.(chim ihu eviden?ia6 8i apari?ia unui momentintermediar 'th:<"erioada de timp 7n care grupul experimental estepreg6tit pentru a i seintroduce variabila independent6” '(chim ihu, %;>J.G 2itua?ia experimental6 <cuprinde ansamblul persoanelor'cercet6tori,personal a$ut6tor, subiec?i de experiment, al obiectelor

'aparatura de producere a stimulilor, de 7nregistrare areac?iilor etc., precum 8i condi?iile 7n care se des68oar6experimentul” '2. Chelcea, %;;). n unc?ie de tipul de experiment, distingem 7ntresitua?ii experimentale naturale '7n caul experimentuluinatural G situa?ia experimental6 find repreentat6 de

7ns68i via?a social6 8i situa?ii experimentale artifciale,create de cercet6tor '7n caul experimentului delaborator.

C.Tipuri de e&perimente

n literatura de specialitate exist6 o marediversitate a criteriilor declasifcare a experimentului psihosociologic. Cele mair6sp@ndite tipuri de experimente, reg6site la ma$oritateaautorilor G pe care le vom discuta 7n continuare G sunt:experimentul de laborator 8i experimentul natural.

%&perimentul de laborator. (cestui tip deexperiment 7i estecaracteristic6 situa?ia artifcial6 7n care se realiea6cercetarea. 2ubiec?ilor ale8i 7n experiment le estecreat6 o ambian?6 artifcial6F ace8tia 8tiu c6 sunt obiectulunei cercet6ri 8i cunosc caracterul artifcial alexperimentului. 4xperimentul de laborator, 7n aar6 de situa?iaartifcial6 de des68urare a experiment6rii, impuneriguroitate, care se maniest6 sub orma controluluivariabilelor cercetate 'explicative G independente 8i





constant6 a ac?iunii actorilor exteriori, pe de alt6 parteFm6surarecu grad mare de preciie 8i riguroitate oerit6 tocmai desitua?ia experimental6 artifcial6. #otodat6, experimentul

de laborator presupune producerea de c6tre cercet6tor aenomenului studiat, 7n conormitate cu obiectivele 8iipoteele cercet6rii, 6r6 s6 mai fe necesar6 a8teptareaapari?iei enomenului 7n cadrul natural.!e8i scopul experimentului de laborator este acela de acrea o situa?ieexperimental6 c@t mai asem6n6toare cu situa?iile reale,artifcialitatea ridic6 o serie de probleme: <ruperea”subiectului de cadrul lui natural 8i introducerea 7ntr-un

mediu nou, artifcial G ceea ce poate crea o discrepan?6 7ntre comportamentul 7n condi?ii normale, naturale 8icomportamentul 7n condi?ii artifciale al subiectuluiFpreen?a experimentatorului spore8te gradul deartifcialitate a situa?iei experimentale: el poate sugerainvoluntar ce a8teapt6 de la subiec?i sau subiec?ii 78imodifc6 reac?iile pentru a nu se preenta 7ntr-o lumin6neavorabil6 lor 7n a?a experimentatorului. #oate aceste <inconveniente” pe care le

presupune experimentul de laborator G 8i care decurg dinartifcialitatea situa?iei experimentale G sunt eliminate deexperimentul natural, asupra c6ruia ne vom opri 7ncontinuare.

%&perimentul natural G presupune des68urarealui 7n situa?ii sociale reale. 2ubiectul nu mai este <rupt” demediul social G ambiental natural, participarea subiec?ilorla experiment este determinat6 tocmai de situa?ia social6concret6, iar cercet6torul nu inIuen?ea6, prin preen?asa, situa?ia experimental6. 4xperimentul natural, des68ur@ndu-se 7n condi?iisociale reale 'naturale,se aseam6n6 cu cercetareasociologic6 de teren 'de aceea este numit 8iexperiment de teren, elementul specifc constituindu-lac?iunea variabilei independente asupra variabileidependente '7ntr-o situa?ie real6, natural6. 3recvent, experimentele naturale sunt aplicate 7nmediul 8colar: modifcarea programei de 7nv6?6m@nt,introducerea unui procedeu nou de predare sau deexaminare a elevilor etc.



aurice !uverger distinge urm6toarele orme aleexperimentului de teren: experimentul pasiv 8iexperimentul activ . n caul experimentului de teren pasivcercet6torul observ6 8i 7nregistrea6 schimb6rile

intervenite 7ntr-o colectivitate 6r6 s6 manevreevariabilele cercet6rii '<observa?ie provocat6” sau caut6 s6stabileasc6 rela?iile dintre actorii care au produs oanumit6 situa?ie G anali6m consecin?ele unui actor care a ac?ionat, darcare nu a ost introdus deliberat 7n vederea cercet6rii'experimentul ex post acto.

4xperimentul de teren activ poate f, la r@ndul lui,de dou6 tipuri:

experimentul activ direct 8i experimentul activ indirect. ncaul experimentului activ direct actorii experimentalisunt introdu8i de cercet6tor 'de ex.experimentulpsihopedagogic, 7n timp ce experimentul activ indirectpresupune generarea actorilor experimentali de o situa?ienatural6, 7nt@mpl6toare, impreviibil6 'inunda?ii, secet6,incendiu, cutremur de p6m@nt etc. G eectele sociale aleunor evenimente naturale devin obiect de studiu.

#rebuie subliniat aptul c6 experimentul activindirect viea6 consecin?ele modifc6rilor produseindependent de cercetare 8i experimentatorF astel,controlul variabilelor cercet6rii este dac6 nu imposibil celpu?in extrem de difcil de realiat. 4ste recomandat ca, atunci c@nd este posibil, oproblem6 social6 s6 fe analiat6 at@t prin experimentulnatural c@t 8i prin experimentul de laborator, ?in@nd contc6 avanta$ele 8i deavanta$ele celor dou6 tipuri deexperimente sunt reciproce: experimentul de laboratorpermite controlul riguros al variabilelor 'ceea ce constituieun real avanta$, 7ns6 presupune o situa?ie experimental6artifcial6F experimentul de teren are tocmai avanta$ul de ap6stra neschimbate condi?iile naturale ale enomenuluicercetat, 7ns6 7ntreaga situa?ie experimental6 este greu decontrolat 'iolarea variabilelor experimentale 8imen?inerea constant6 a variabilelor externe, 7n condi?iinaturale este extrem de greu de realiat.



3) Inter(iul sociologic

.8enirea inter(iului

#ermenul de interviu este un neologism provenitdin limba engle6'intervie\ 7nt@lnire, 7ntrevedere 8i are ca echivalen?i, 7nlimba rance6,entretien, convorbire, conversa?ie 8i entrevue, 7nt@lnire

7ntre dou6 sau mai multe persoane, iar 7n limba german6intervie\, beragung sau unterredung, a 7ntreba, a se

inorma, convorbire, conversa?ie, conerin?6 cu cineva.Ceea ce 7nseamn6 c6 termenul de interviu s-a impus peplan mondial, find preluat at@t de sociologii rancei, c@t

8i de c6tre cei germani. oi 7l olosim al6turi determenul de <convorbire”, av@nd acela8i 7n?eles. '"rimulcare a utiliat termenul de <convorbire sociologic6” a ost!imitrie 1usti, 7n cadrul colii sociologice. !ac6 7n !ic?ionarul de sociologie '%;;) interviul estepreentat ca o

<tehnic6 de ob?inere prin 7ntreb6ri 8i r6spunsuri ainorma?iilor verbale de la indivii 8i grup6ri umane 7nvederea verifc6rii ipoteelor sau pentru descrierea8tiin?ifc6 a enomenelor socioumane...”, 7n !ic?ionarul depsihologie '%;;> interviul este o <orm6 de dialog 7n careinterrela?ionarea are un scop important 8i special de asurprinde cunoa8terea unei anumite persoane, a op?iunilorsale, a experien?ei personale cu privire la ceva, dar 8i amodului de a interpreta situa?ii,

probleme, reac?ii la care a asistat ori evenimente 7n care aost implicat direct sau indirect cel solicitat 7n interviu”. n s@r8it, !ic?ionarul de pedagogie '%;>; nepreint6 interviul ca find un <procedeu de investiga?ie8tiin?ifc6, specifc 8tiin?elor sociale, ce urm6re8te prinintermediul procesului de comunicare verbal6 dintre dou6personae 'cercet6tor 8i respondent ob?inerea unorinorma?ii 7n raport cu un anumit obiectiv sau scop fxat”. nseamn6 c6 7n via?a cotidian6 utili6m interviul, dar

nu orice conversa?ie sau 7nt@lnire 7ntre dou6 sau mai multepersoane echivalea6 cu un interviu, 7n special cu un



interviu de cercetare 8tiin?ifc6. n general, interviul sebaea6 pe comunicarea verbal6, aceasta find ocomunicare de tip special, 7n care o persoan6 pune

7ntreb6ri 'anchetatorul, iar cealalt6 urniea6

r6spunsuri, inorma?ii 'persoana intervievat6. Convorbirearepreint6, deci, elemental undamental 7n tehnicainterviului, dar interviul nu se poate conunda cuchestionarul 'baat 8i el pe 7ntreb6ri 8i r6spunsuri, 7nprimul ca este vorba deob?inerea de inorma?ii verbale, de opinii, p6reri, preerin?eexprimate liber despre problema pus6 7n discu?ie, iar 7n celde-al doilea 7ntreb6rile8i r6spunsurile sunt, de regul6, scrise 'are loc 7nregistrarea

obligatorie ar6spunsurilor 7n scrisF 7ntr-o anchet6 baat6 pe tehnicachestionaruluir6spunsurile sunt scurte, clare, precise.

-.Inter(iul ca tenica de cercetare in stiintelesocioumane

3olosirea interviului ca tehnic6 de cercetare 7n8tiin?ele socioumane duce, a8adar, la stabilirea rela?iilordintre variabile 8i la verifcarea, testarea ipoteelor.

(cesta se deosebe8te de comunicarea verbal6obi8nuit6 prin simplul apt c6 inorma?ia este diri$at6 dec6tre cel ce intervievea6. 3olosit 7n anchete-interviul, ca de altel 8i chestionarul sociologic, findtehnici de cercetare ale metodei anchetei 8i ale sonda$uluide opinie 'de unde 8i denumirea de <anchet6 prininterviu” G constituie metoda de investigare cu cea maimare recven?6 de aplicare.

C.Criterii de clasicare a inter(iurilor

n literatura de specialitate 7nt@lnim o serie declasifc6ri ale interviului ca tehnic6 de cercetare. ncontinuare vom urm6ri clasifcarea interviurilor redat6 de2eptimiu Chelcea '%;;).



a. !up6 gradul de libertate l6sat operatorului de interviu 7n abordareadieritelor teme de investigare, 7n ceea ce prive8te

ormularea,num6rul 8isuccesiunea 7ntreb6rilor, precum 8i dup6 nivelul deprounime al inorma?iei culese, se disting mai multetipuri de interviu, de la interviul nondirectiv'nediri$at,neghidat, nedirec?ionat de c6tre operator, p@n6 lainterviul directiv'structurat, ghidat, standardiat, dup6cum urmea6: nterviul clinic G a ost propus ca tehnic6 deinvestiga?ie

psihoterapeutic6 de psihologul american Carl Eogers'%;&*G%;)> 8i esteutiliat nu numai 7n psihoterapie 8i psihanali6, ci 8i 7npsihodiagno6, 7nactivit6?ile de B2" 'orientare 8colar6 8i proesional6 saude asisten?6 social6.(cesta presupune comunicarea autentic6 7ntre operator 8isubiectul de interviu, baat6 pe 7n?elegere 8i 7ncredere.

nterviul 7n prounime G aplicat cu succes mai ales 7nstudiulmotiva?iei, viea6 ob?inerea de inorma?ii nu despresubiect 7n 7ntregul s6u, ci doar despre un singur aspect alpersonalit6?ii acestuia. '!e exemplu, poate investigaadaptarea unei persoane la situa?ii noi, gradul de implicarea unei persoane 7ntr-o anumit6 activitate, rela?ionareasubiectului cu noii colegi de serviciu, reolvarea situa?iilorconIictuale etc. nterviul cu r6spunsuri libere G se aseam6n6 cu interviul

7n prounime,ambele find utiliate at@t 7n psihoterapie, c@t 8i 7ncercet6rile socio-psiho-culturale. nterviul centrat 'ocaliat G utiliarea acestui tip deinterviu a ostpropus6 pentru prima dat6 de c6tre E.M. erton 7n anul%;K 8i presupune investiga?ia temelor stabilite dinainte,de8i 7ntreb6rile 8i succesiunea acestora nu suntprestabilite. 4l stabile8te centrarea interviului pe oexperien?6 comun6 tuturor. !e exemplu, cercet6torul va



analia comportamentul subiec?ilor dup6 o experien?6tr6it6 7n comun 'viitarea unei expoi?ii de art6,participarea la o competi?ie sportiv6 etc.. "e baaipoteelor de$a ormulate, va elabora apoi un

ghid de interviu ce urmea6 a f aplicat acelora8i subiec?i,vi@nd experien?a subiectiv6 a acestora 7n situa?iarespectiv6. nterviul cu 7ntreb6ri 7nchise 8i cu 7ntreb6ri deschise Gambele constau

7ntr-o list6 de 7ntreb6ri ce urmea6 a f discutate 7n cadrulinterviului. n caul interviului cu 7ntreb6ri 7nchise 'sauprecodifcate gradul de libertate al subiectului 7nelaborarea r6spunsului este redus, variantele de r6spuns

find limitate.!e exemplu, interviul poate con?ine 7ntreb6ri de genul:

<(ve?i 7ncredere 7n cabinetele de planning amilial[”- !aF- uF- u 8tiu.

2au: <Ce preerin?e culinare ave?i[”- @ncarea italian6F

- @ncarea chineeasc6F - @ncarea rom@neasc6F - @ncarea mexican6F - (lte preerin?e.

n ceea ce prive8te interviul cu 7ntreb6ri deschise'libere saupostcodifcate, acesta las6 subiec?ilor libertatea deplin6de exprimare ar6spunsurilor, lucru ce 7i 7ngreunea6 cercet6toruluicodifcarea, dar care oer6 culegerea de inorma?ii variatedespre temele de cercetat.b. !up6 natura con?inutului comunic6rii distingem: nterviul de opinie G cu a$utorul lui studiem psihologiapersoanei,tr6irile sale subiective 'interese, atitudini, pulsiuni,

7nclina?ii etc., adic6inorma?ii imposibil de observat direct. nterviul documentar G care poate f 8i centrat pe unanumit domeniu:



politic, economic, social, medical, sportiv etc.c. !up6 gradul de repetabilitate al convorbirilor,interviurile pot avea loco singur6 dat6 sau 7n mod repetat. Vorbim astel de:

nterviul unic G presupune o singur6 convorbire 7ntreanchetator 8ipersoana cuprins6 7n e8antion, care r6spunde la 7ntreb6ri,spre deosebire de nterviul repetat G care presupune 7ntrevederea repetat6

7ntre cercet6tor 8i subiectul intervievat, tip de interviuutiliat mai ales 7n ancheta panel.d. !up6 calitatea inorma?iilor ob?inute, vi@nd nu numaivolumul

inorma?iilor ob?inute, ci 8i calitatea lor: nterviul extensiv G se aplic6 pe un num6r mare depersoane 7ntr-uninterval de timp limitat, ceea ce nu permite recoltareainorma?iilor deprounime. nterviul intensiv G se distinge prin aptul c6 fec6ruisubiect intervievat

7i este acordat un timp 7ndelungat de discu?ie, ceea ce

permite abordarea problemelor puse 7n discu?ie 7nprounimea lor.e. !up6 num6rul persoanelor care particip6 la interviu,acesta poate f: nterviul personal G la care particip6 doar operatorul deinterviu 8isubiectul intervievat. nterviul de grup G olosit ca metod6 de culegere adatelor psihosociale, de exemplu 7n studiile de marAeting8i pia?6. /a nivelul grupului se ormea6 opinia ma$oritar6,exprimat6 prin liderul grupului, reac?iile proprii finddev6luite cu prec6dere 7n interviurile personale. n grup,subiec?ii elaborea6 7n interac?iune un r6spuns colectiv Gcare exprim6 opinia de grup G la 7ntreb6rile puse de c6treanchetator.f. !up6 modalitatea de comunicare distingem: nterviul direct 'ace-to-ace G are loc 7ntrevedereadintre operator 8iintervievat.



nterviul teleonic G 7n care prima impresie a subiectuluide interviu seormea6 pe baa caracteristicilor vocale ale operatoruluin8i se debat

problemele speciale. n Eom@nia, 7ns6, acest tip deinterviu nu este olosit pe e8antioane repreentative lanivel na?ional, datorit6 lipsei de posturi teleonice 7nanumite one, 7n apecial 7n mediul rural, ceea ce scaderepreentativitatea e8antionului na?ional.g. !up6 statutul social 8i demografc al participan?ilor,interviul poateavea loc cu adul?i, tineri, copii, cu persoane publice,apar?in@nd vie?ii politice 8i culturale, cu persoane

deavoriate, cu speciali8ti din diverse domenii etc., criteriide care cercet6torul va ?ine cont 7n elaborarea 8i aplicareainterviului.. !up6 unc?ia pe care o 7ndepline8te 7n cadrul cercet6riidistingem: nterviul explorativ G este utiliat 7n prima a6 acercet6rii 8i are dreptscop identifcarea unor probleme ce urmea6 a f ulteriorcercetate, cu a$utorul altor tehnici de cercetare.

nterviul de cercetare 'propriu-is G este utiliat catehnic6 principal6de ob?inere a datelor de cercetare 7n investiga?iasociologic6 de teren. nterviulde verifcare G are drept scop at@t verifcarea,c@t 8icompletarea inorma?iilor culese cu a$utorul altor metode8i tehnici deinvestiga?ie.. !up6 scopul urm6rit: nterviul de selec?ie 'de anga$areF nterviul terapeuticF nterviul de inormare. (cestea pot avea loc 7n diversecontexte: 8coal6,7ntreprindere, spital, domiciliu etc.



4) nali'a documentelor.Tipuri dedocumente

(l6turi de observa?ie, tehnica documentar6constituie, dup6 unii autori,una din principalele surse dedate 8i inorma?ii sociologice. "rin natura 8i complexitatealor, documentele asigur6 o diversifcare a inorma?iilor 8ipermit elaborarea unor modele explicative aleenomenelor sociale. 3ie c6 realiea6 7n mod spontan sau sistematicacest lucru, oameniiproduc documente, le analiea6, le interpretea6. 2eimpune, deci, elaborarea unei teorii a documentelorsociale, cu eviden?ierea valorii dar 8i a limitelor acestora.

nainte de a vedea la ce se reer6 aceast6 tehnic6,trebuie s6 clarifc6m 7n?elesul termenului de <document”. (8a cum sublinia 2. Chelcea , 7n limba$ul comun,termenul de document are 7n?elesul de act ofcial.n senssociologic, 7ns6, el este utiliat cu 7n?elesul de text sauorice alt obiect care oer6 anumite inorma?ii, imaginiasupra popula?iilor sau domeniilor viate, date despre

contextul social 7n care a ost construitF documentele suntmarcate at@t de specifcitatea 'particularitatea epocii 7ncare au ost elaborate,c@t 8i de personalitatea 'subiectivitatea autorilor lor. <(ctele ofciale, iarele 8i revistele, c6r?ile 8i oilevolante tip6rite, af8ele, otografile, benile imprimate,casetele video, 7nsemn6rile ilnice, $urnalele personale,scrisorile, biografile 8i autobiografile, dar 8i uneltele demunc6 tradi?ionale sau moderne, produsele muncii,

bunurile de consum, ca 8i crea?ia artistic6 'pictura,sculptura, arhitectura etc. repreint6 documente sociale,importante surse de inorma?ii 7n sociologie” #rebuie 6cut6 o men?iune, totu8i: de8i este o tehnic6clasic6, indis-pensabil6 7n orice cercetare 8i oric6rui sociolog,documentarea nu poate constitui o surs6 unic6 deinvestiga?ie 8i nu poate 7nlocui celelalte metode 8i tehnici. 2ociologia ca 8tiin?6, utiliea6, 7n primul r@nd,

metoda observa?ieidirecte a aptelor, enomenelor 8i proceselor sociale.



(nalia documentelor sociale nu constituie dec@t ometod6 complementar6 de investiga?ie.

Tipuri de documente

Urmele l6sate de trecutul mai apropiat sau mai 7ndep6rtat suntmultiple 8idiverse. 4le nu se reer6 doar la documentescrise 'gen scrisori, $urnale personale, statistici, publica?ii,

ci 8i otografi, flme, cl6diri sau obiecte casnice.9og6?ia acestor surse din care cercet6torii extraginorma?ii pentrureconstituirea vie?ii sociale, a rela?iilor interumane 8i aproceselor sociale, impune necesitatea elabor6rii unuisistem de tipologiare a documentelor. Criteriile dup6 care se pot clasifca acestedocumente sunt numeroase 8i,din aceast6 cau6, estegreu de elaborat o schem6 integratoare, care s6 le

cuprind6 pe toate. !e-a lungul timpului, documentele au ost clasifcatede diver8i autori dup6 con?inutul lor 'documenteindividuale 8i colective, dup6 originea lor 'personale 8iofciale, dup6 orm6 'statistice 8i literare sau dup6 naturalor 'directe 8i indirecte, originale 8i reproduse etc.V. itode '%;;K, pag. %K) preia un model al lui aurice!uverger 8ielaborea6 o schem6 opera?ional6 7n care reu8e8te s6

reuneasc6 mai multecriterii 7ntr-o singur6 clasifcare. "escurt, schema se preint6 ca 7n fgura

#ipuri de documente:

- %. Bfciale. 2crise: - *."ersonale-particulare

- J. "resa 8i literatura

. 2tatistice



- conografce. (lte documente: %. n imagini: - 3otografce

-Cinematografce

*.3onice J. aterial G#ehnice

!in prima categorie de documente, cele scrise, acparte arhivele 'ofciale,memoriile, $urnalele personale,biografile, scrisorile

'ca documente particulare sau presa, care poate f privit6,at@t ca surs6 de date, c@t 8i ca enomen social, ce reIect6anumite tendin?e 8i aspecte ce se maniest6 7ntr-unanumit context. !ac6 ne reerim la documentele statistice, trebuiemen?ionat aptul c6 datele cuprinse 7n astel dedocumente sunt ob?inute prin dou6 tipuri de 7nregistr6ri:selective 'prin sonda$e 8i exhaustive. (cestea din urm6 serealiea6, fe periodic 'cum este caul recens6m@ntului,

fe continuu 'atunci c@nd se 7nregistrea6 c6s6toriile,decesele, or?a de munc6 sau situa?ia inrac?ional6. !at6 find varietatea documentelor, exist6, pe l@ng6aceste exemple, 8i alte tipuri de documente, care, 7nconcep?ia aceluia8i autor, constituie o surs6 important6 deinorma?ii, deloc negli$abil6: documente onetice'7nregistr6rile sonore de orice tip, documente otografce

8i cinematografce, documente iconografce'sculpturi, tablouri, gravuri etc..

!ocumentele <publice” sunt acele acte care privescvia?a economic6, social6, politic6, administrativ6 asociet6?ii 8i interesea6

7ntreaga popula?ie a ?6rii, 7n timp ce documentele<personale” sauprivate sunt individuale, apar?in cuiva. n al doilea r@nd,c@nd vorbim de documente exprimate 7n <cire”,ormularea corect6 este de documente <cirice”8i nudocumente <cirate”, care se reer6 la existen?a unui cod,a unui ciru. n ultimul r@nd, men?ion6m aptul c6documentele <ofciale” sunt documentele emise de



autorit6?ile de stat sau de guvern, iar documentele<ofcioase” 'denumire pe care o 7nt@lnim uneori se reer6la acele acte care exprim6 o anumit6 poi?ie ofcial6 aunor organisme 'spre exemplu partidele politice.

?) nceta sociologica si sonda@ulde opinie

.,pecicul ancetei sociologice

n cercetarea sociologic6 concret6 ancheta este ceamai cunoscut6 8i cea mai r6sp@ndit6 metod6. 2pre

deosebire de alte metode preluate din 8tiin?ele naturii Gcum sunt, de pild6, observa?ia, experimentul etc. G8iadaptate posibilit6?ilor de investiga?ie 7n domeniile propriidieritelor 8tiin?e sociale, ancheta apare 8i se devolt6 7nleg6tur6 cu evolu?ia 8tiin?elor sociale 8i umane.

(ncheta este una dintre cele mai complexe metodede investiga?iesociologic6, at@t de complex6 7nc@t uneori esteidentifcat6, 7n mod nepermis,cu cercetarea sociologic6

7ns68i. Complexitatea ei este dat6 de ansamblulinstrumentelor 'chestionare, ghiduri de interviu, planuri deanchet6, a tehnicilor 'de codifcare, scalare, anali6,prelucrare etc., pe care le olose8te 8i de aptul c6adeseori utiliea6, 7n mod complementar, alte metode 8itehnici de cercetare 'observa?ia, analia documentar6etc.. !e8i ace parte dintre metodele mai vechi olosite 7ncercetarea social6,importan?a anchetei a crescut

considerabil abia din deceniile J-+ ale secolului nostru, 7nstr@ns6 leg6tur6 cu introducerea tehnicilor de anali6cantitativ6 7n 8tiin?ele sociale. (pari?ia ma8inilor de calcul,a procedeelor de prelucrare 8i anali6 statistic6 8iperec?ionarea tehnicilorde e8antionare probabilistic6 au transormat ancheta dintr-o metod6tradi?ional6 pu?in olosit6 7ntr-o metod6 modern6, situat6pe primul loc 7n cercetarea sociologic6.



4xtensiunea larg6 a anchetelor sociologice 7ninvestiga?ia social6 trebuie explicat6 8i 7n leg6tur6 cu rolulopiniei publice 7n reglarea vie?ii sociale.

(ncheta constituie una dintre modalit6?ile de

cunoa8tere 8tiin?ifc6 a opiniilor, atitudinilor, aspira?iiloroamenilor 8i, totodat6, un mi$loc de inIuen?are. 2e poatespune 6r6 a gre8i c6 sonda$ele de opinie ac parte dinpractica vie?ii societ6?ii moderne. "opula?ia esteconsultat6 prin intermediul sonda$elor asupra unei gameoarte largi de probleme economice 8i sociale G activitateacomercial6, satisac?iile 7n raport cu mass-media, utiliareatimpului liber, atitudinile electorale etc. !up6 unii autori,un indicator al nivelului de civilia?ie al unei ?6ri l-ar

constitui 8i gradul de amiliariare al cet6?enilor s6i cuchestionarele de anchet6. 4ste semnifcativ6, 7n acestsens, aprecierea autorului rance

Y. (ntoine, care afrm6 c6 <ancheta prin sonda$ a intratad@nc 7n deprinderile societ6?ii noastre moderne. 4ainteresea6 nu doar c@teva categorii socioproesionale, ci,

7n general, omul modern al secolului 55”.

!efnirea anchetei sociologice

3ormularea unei defni?ii cuprin6toare pentruancheta sociologic6 este o sarcin6 mai mult dec@t difcil6.(ceasta datorit6 aptului c6 7ns68i no?iunea de<anchet6sociologic6” 'ancheta social6, ancheta psihosocial6 aresemnifca?ii adeseori dierite.Unii autori acord6 anchetei o semnifca?ie at@t de larg6,

7nc@t o identifc6 cu cercetarea sociologic6 sau 7isubordonea6 alte metode de cercetare. Chiar 8i atunci c@nd nu i se subordonea6 altemetode de cercetare, semnifca?ia anchetei r6m@ne oartelarg6, corespun6tor ariei oarte 7ntinse de probleme caresunt studiate cu a$utorul ei. C.(. oser arat6 c6 o defni?iedat6<anchetei sociale” ar f at@t de general6 7nc@t i-aranula scopul, deoarece 7nsu8i termenul 8i metodele legatede ea seaplic6 7ntr-o varietate oarte larg6 de cercet6ri, 7ncep@ndcu analiele clasice asupra s6r6ciei, de acum cincieci deani, p@n6 la sonda$ele asupra opiniei publice eectuate denstitutul 1allup,anchetele pentru planifcarea ora8elor,





despre convertibilitatea monetar6, c@t de des a mers lacinema 7n ultimas6pt6m@n6, sau de ce cite8te cutare iar, cum 8i-a cheltuitsalariul pe ultima lun6, c@nd s-a c6s6torit, sau dac6 are

inten?ia de a-i vota la viitoarele alegeri pe laburi8ti sau peconservatori, atunci trebuie s6 7ntrebe persoana 7ns68i 8itrebuie s6 ne ba6m pe ceea ce spune ea. 2e 8tie oartebine c6 ea poate s6 dea r6spunsuri deormate, poate s6nu f 7n?eles 7ntreb6rile, sau dac6 este vorba despre lucruridin trecut, se poate ca memoria s-o 7n8ele, dar alt6 cale nuexist6F una dintre cele mai difcile sarcini aleanchetatorului este de a 7ncerca s6descopere astel de erori”

Tipuri de ancete sociologice

Clasifcarea anchetelor sociologice se ace dup6mai multe criterii, 7n unc?ie de orma sau con?inutul lor,dup6 natura problemelor studiate, scopul cercet6rii saudup6 istoria devolt6rii lor etc.(. n unc?ie de ?elurile urm6rite 8i modul de des68urare a

ancheteidistingem: (nchetele intensi(e realiate pe popula?iirestr@nse 'o 7ntreprindere, o sec?ie, un sat, un cartier etc.cu scopul de a aprounda o tem6 special6 sau chiar otematic6 complex6. um6rul relativ mic de subiec?i estesupus unei investiga?ii prounde 8i nuan?ate 'instrumente,tehnici variate oerindu-se 7n fnal o cunoa8tere complex68i de ad@ncime a acestora. (nchetele e&tensi(e asupra unor popula?iinumeroase, e8antioane mari valabile la scara unui mareora8, $ude?, regiune sau a 7ntregii ?6ri. (xate pe temespeciale, ele surprind caracteristici de ordin general,valabile la scar6 onal6 sau na?ional6. (nchetele calitati(e sunt intensive 8i pun accentpe studiul 7nsu8irilor,caracteristicilor defnitorii ale aptelorsociale supuse investiga?iei. Eealiate pe indivii, lua?iseparat, din grupuri sau comunit6?i cu caracter restr@ns,ele permit studiul calitativ de prounime al acestora.(cest tip de anchet6 se realiea6 7n



mod efcient cu instrumente pu?in ormaliate 8i oer6 datepu?incuantifcabile,7n schimb permite surprinderea nuan?at6 8icomplex6 a aptelor studiate.

!atorit6 popula?iei restr@nse supuse anchetei, estepu?in repreentativ6 din punct de vedere statistic. (nchetele cantitati(e cu instrumente ormaliate 8ireultate cuantifcabile se realiea6 pe popula?ii mari,repreentative din punct de vedere statistic. um6rul mare de chestionare precodifcate, aplicatepe e8antioane mari se prelucrea6 relativ u8or cu a$utorulma8inilor de calcul. 2e aplic6 recvent 7n studiul opiniilor,atitudinilor comerciale, culturale, electorale etc.

(nchetele colecti(e se aplic6 pe grupuri de oameni 7n vederea colect6rii inorma?iei necesare 8i nu pe indiviilua?i separat. n astel de anchete nu interesea6structurarea opiniilor, atitudinilor pe categorii de indivii 7nraport cu anumite variabile 'sex, v@rst6, studii etc., cicunoa8terea tipurilor de comportamente 'atitudini, opiniila nivelul ansamblului popula?iei investigate. (nchetele indi(iduale presupun aplicareaindividual6 a instrumentelor de investiga?ie 7n vederea

corel6rii inorma?iilor culese cu o seam6 de indicatorisocio-demografci 'v@rst6, sex, studii, proesie etc.. ncadrul lor interesea6 opiniile distincte ale dieri?ilorsubiec?i supu8i investiga?iei.

(nchetele directe presupun colectarea deinorma?ii reeritoare lasubiec?ii investiga?i, opiniile lor cu privire la apte,enomene 7n care suntimplica?i nemi$locit, particip6 la ele, sunt inerente vie?ii 8iactivit6?ii lor.

(nchetele indirecte se realiea6, de obicei,asupra unor teme legate prea intim de via?a 8i activitateapopula?iei investigate, situa?ie 7n care sunt ancheta?i fesubiec?i cunosc6tori ai aptelor studiate, dar neimplica?i 7ndes68urarea lor, fe se cer aprecieri, inorma?ii asupracomportamentelor altor persoane dec@t al celoranchetate, chiar dac6 cei investiga?i sunt implica?i 7naptele studiate. (ncheta se mai aplic6 pentru colectarea deinorma?ii asupra unor apte, enomene inaccesibile



investiga?iei directe din dierite motive 'evenimentetrecute, comportamente discrete etc..9. !up6 con?inutul problemelor investigate, anchetele semai pot

clasifca dup6 cum urmea6: (nchetele socioeconomice de interes na?ional. Cua$utorul lor se pot surprinde periodic o seam6 de aspectelegate de evolu?ia nivelului de trai, a calit6?ii vie?ii 7nr@ndul dieritelor grupuri socioproesionale, pe e8antioanerepreentative la scar6 na?ional6. (nchetele asupra de'(olt#rii 'onale, rurale 8iurbane.

"rin intermediul lor sunt studiate dierite aspecte alesistemati6rii 8i moderni6rii localit6?ilor rurale 8iurbane, actorii economici 8i sociali de amplasare aobiectivelor industriale, de construc?ie, moderniare 8iextindere a ora8elor. (nchetele de opinie public# asupra celor maidierite problemeeconomice, politice, sociale, culturale. Cunoa8tereacurentelor de opinie 7n evolu?ia 8i dinamica lor trebuie s6

stea la baa m6surilor 8i programelor de devoltareeconomico-social6. 4le pot undamenta ac?iunile socialede educare 8i antrenare a maselor la 7n6ptuirea dieritelorobiective ce urmea6 s6 fe realiate pe plan local sauonal. (nchetele comerciale sunt consacrate studiilor demarAeting, deinvestigare 8i prospectare a pie?ii, 7n vederea optimi6riicomer?ului 8iinIuen?6rii produc?iei de bunuri destinate consumuluipublic. n astel deanchete interesea6 opiniile dieritelor categorii sociale decump6r6tori despre calitatea, preentarea, pre?ulproduselor, evolu?ia gusturilor, cerin?elor popula?iei etc.

(nchetele asupra mi@loacelor de comunicare nmas# presupun studierea satisac?iilor-insatisac?iilor 8icerin?elor publicului a?6 de dieritele componente alemass-media, 7n special a?6 de programele emisiunilor deradio 8i #V, cu privire la calitatea 8i tira$ul c6r?ilorbeletristice, opiniile cu privire la flme,spectacole teatrale



etc. 4le constituie o important6 surs6 de inormare menites6 duc6 la perec?ionarea continu6 at@t a con?inutuluiacestora c@t 8i a modalit6?ilor de transmitere, pentru asatisace 7ntr-o m6sur6 tot mai mare cerin?ele publicului.

C. B clasifcare a anchetelor 7n ordinea apari?iei 8idevolt6rii lor istoricene oer6 C.(. oser . 4l le 7mparte 7n: a anchete clasice asupra paupert6?ii maselormuncitoareF b anchete de planifcare regional6F c anchete sociale guvernamentaleF d anchete de prospectare a pe?iiF e anchete asupra emisiunilor radio 8i #VF

sonda$e de opinie public6F g alte anchete'recens6m@ntul popula?iei, via?a urban6, rural6, bugete deamilie, probleme de educa?ie, s6n6tate, mobilitatesocial6, rela?ii industriale, delincven?a $uvenil6,timp liberetc..

n literatura de specialitate, 7ntr-o orm6 sau alta,sunt men?ionate toate tipurile de anchet6 descrise maisus.

3acem, 7ns6, preciarea c6 tipologiarea respectiv6 esterelativ6F 7n cele mai multe cauri distinc?ia dintre dieritetipuri se ace doar pentru a sublinia accentul care trebuiepus, 7ntr-o situa?ie dat6, pe aspectele caracteristicefec6rui tip 7n parte G a8a, de exemplu, 7ntr-o anchet6 detip intensiv pot s6 predomine 7ntreb6ri directe sauindirecte, ancheta poate via cu prec6dere analiacantitativ6 sau cea calitativ6 etc.

Raportul dintre sonda@ul de opinie sianceta sociologica

(deseori, 7n r@ndul nespeciali8tilor, cercetareasociologic6, 7n general,este identifcat6 cu anchetasociologic6, iar unii reduc ancheta la aplicarea de

chestionare. (8a se ace c6, 7n viiunea unora, investiga?iasociologic6 este pur 8i simplu redus6 la aplicarea



chestionarelor, 7nseamn6 nici mai mult nici mai pu?indec@t m@nuirea de chestionare, colectarea de inorma?iicu a$utorul acestora 8i prelucrarea lor. #rebuie s6men?ion6m c6, cel pu?in, distinc?ia dintre ancheta

sociologic6 8i cercetarea sociologic6 nu este 6cut6 cuclaritate adeseori nici de c6tre unii speciali8ti 7n lucr6rilelor. Chiar dac6 dieritele metode, tehnicide cercetare sunt analiate corect din punct de vedere alcaracteristicilor 8i posibilit6?ilor lor de cunoa8tere, ele aparuneori subsumate anchetei, l6s@ndu-se impresia c6aceasta din urm6 le-ar 7ngloba, identifc@ndu-se cucercetarea sociologic6. !e8i problema nu este sufcient declar6 7n literatura de specialitate,8i deci este susceptibil6

de discu?ii, de puncte de vedere dierite, noi nu 7mp6rt68im ideea unei identit6?i 7ntre anchet6 8icercetarea sociologic6. n dorin?a clarifc6rii acestorprobleme, ne propunem preciarea, pe scurt, acon?inutului no?iunilor de <sonda$ de opinie”, <anchet6sociologic6” 8i<cercetare sociologic6”. B 7ncercare declarifcare a raportului dintre ele g6sim 8i la 2. Chelcea,care afrm6 pe bun6 dreptate c6 <7ntr-un anume sens,termenii de cercetare sociologic6

concret6 8i investiga?ie sociologic6 de teren subsumea6termenii de anchet6 8i sonda$, constituind a?6 de ace8tiagenul proxim, dieren?a specifc6 find dat6 de pondereametodelor interogative caracteristice anchetelor 8isonda$elor” .

2onda$ul de opinie este o orm6 specifc6 aanchetei sociologice. 4l este defnit, 7n continuare, ca o<metod6 statistic6 de stabilire, pe baa e8antion6rii, astratifc6rii opiniilor 7n raport cu dierite variabile socio-demografce ale popula?iei studiate”.

. !r6gan preciea6 c6 <ancheta de opinie repreint6varianta cea mai r6sp@ndit6 a cercet6rilor sociologice, maiprecis spus a anchetei prin sonda$, aceasta find cudeosebire adecvat6 determin6rii distribu?iei cantitative aopiniilor 7ntre dieritele categorii de popula?ie din cuprinsulunui vast ansamblu social”. (l?i autori aprecia6 c6<sonda$ul de opinie colectea6, pornind de la un e8antion



repreentativ, inorma?ii standardiate, deci comparabile,numeroase 8i generaliabile” . 2e poate vorbi de o larg6 r6sp@ndire a sonda$elorde opinie 7n societatea modern6, ele constituind o

modalitate de cunoa8tere rapid6, efcient6 8i la scar6repreentativ6, din punct de vedere statistic, pentrudierite colectivit6?i umane, a opiniilor cu privire la celemai variate probleme economice, politice,administrative 8isocial-culturale. (8a cum sublinia6 Yac=ues (ntoine<anchetele prin sonda$ sunt din ce 7n ce mai utiliate cami$loace de inormare 7n serviciul conducerii treburilorpublice, a previiunii na?ionale 8i planifc6rii, 7n fne, 7ncercetare 8tiin?ifc6, mai ales 7n 8tiin?ele umane”.

2onda$ul ca orm6 specifc6 de anchet6 secircumscrie serei acesteia din urm6,constituind omodalitate de realiare a anchetei. n calitate de orm6 aanchetei,el preint6 o seam6 de tr6s6turi distinctive.(stel sonda$ul este un el de anchet6 pur6 8i rapid6. ncadrul s6u seaplic6 doar instrumente de anchet6 'chestionare, ghiduride interviu, apt care permite colectarea rapid6 deinorma?ii dintre cele mai variate.

2onda$ul se opre8te la date de ordin subiectiv 'opinii,aspira?ii, motiva?iietc., 6r6 s6-8i propun6 conruntarea acestora cu aptele,cu enomenele obiective care le determin6 8i eventualelecorec?ii care se impun ca urmare a acestei conrunt6ri. Vi@nd cu prec6dere studiul opiniilor, 6r6corectarea lor prin inorma?ii colectate cu alte tehnici 8imetode, la nivelul sonda$ului se tolerea6 erori inevitabilede recoltare, de prelucrare a inorma?iilor 8i mai ales celecare ?in de subiectivitatea popula?iei investigate. (ncheta sociologic6 este o metod6 complex6 7ncare accentul poate s6 cad6 pe studiul opiniilor,atitudinilor, motiva?iilor, aspira?iilor G 7ntr-un cuv@ntasupra subiectivit6?ii umane G dar nu se opre8te doar laele. Coefcientul de eroare este dep68it prin conruntareaopiniilor cu aptele pe care le reIect6. n acest scop, suntutiliate metode 8i surse complementare de inormareasupra enomenelor cercetate. Conruntarea opiniilorrecoltate cu instrumentele de anchet6, cu alte surse deinormare, permite introducerea unor corec?ii menite s6



oere o imagine 8tiin?ifc6 asupra aptelor socialeinvestigate.

(stel, dac6 7n sonda$ opiniile subiec?ilor constituie

principala surs6 'sau chiar unica de inormare asupraaptelor studiate 7n anchet6, opiniile constituie 7n acela8itimp 8i obiect de cercetare supus analiei 8tiin?ifceriguroase. etodele, 7n mod curent olosite complementaranchetei, sunt observa?ia 8i analia documentar6."rinacestea se validea6 adeseori datele anchetei 8i seintroduc corec?iile necesare. n aceast6 semnifca?ie mailarg6, ancheta, ca metod6 complex6, care olose8tetehnici complementare 7n investiga?ia de teren, este

identifcat6 adeseori cu cercetarea sociologic6 7ns68i.!up6 cum vom vedea 7n continuare, aceast6 identifcareeste gre8it6, chiar dac6 se are 7n vedere ancheta 7nsemnifca?ia sa larg6, cu metode, tehnici subsumatecomplementar. (8a dup6 cum numero8i cercet6toriconsidera sonda$ul de opinie drept un <tip de anchet6”, lar@ndul ei ancheta poate f considerat6 mai mult dec@t ometod6 8i anume un tip de cercetare sociologic6 'baat 7nmod precump6nitor pe anchet6 dar nu cercetarea sau

investiga?ia sociologic6 7ns68i. n acest ca: a ancheta este metoda de ba6 acercet6riiF b alte metode, tehnici utiliate'observa?ia,analia documentarea, tehnici experimentale etc. au rolulde a 7ntregi 8i verifca datele ancheteiF

c ele nu acoper6 'deloc sau acoper6doar par?ial o arie tematic6 de sine st6t6toare 7n cadrulcercet6riiF d cercetarea baat6 pe anchet6 are mai multun caracter descriptiv, cu fnalitate practic aplicativ6 8iurm6re8te 7ntr-o mai mic6 m6sur6 devoltarea teoretic6.

A) %santionarea

n cercet6rile psihosociale se utiliea6 ca surs6 deinorma?ii oamenii, care sunt, de apt, integra?i ei 7n8i8i 7n

procesele analiate, sunt creatorii aptelor sociale 8ipurt6torii celor mai diverse rela?ii.



!eoarece scopul cunoa8terii este determinareastructurilor economice,politice, culturale 8i a climatuluipsihosocial 7n care ac?iunea uman6 a devenit sau poate s6devin6 efcient6 7n condi?iile obiective 8i subiective

existente 7ntr-un anumit moment al devolt6rii uneiorgani6ri umane sau institu?ii sociale, inorma?ile luatedirect de la subiec?ii activit6?ilor practice au o valoaredeosebit6 pentru analia 8tiin?ifc6 a mediului social pecare 7l construiesc 8i 7n care tr6iesc ace8tia. "entru cainorma?iile recoltate de la oameni s6 aib6 valoare8tiin?ifc6, trebuie s6 se respecte cu rigoare c@teva cerin?eale metodologiei cercet6rii."rintre acestea, determinarea pe bae 8tiin?ifce a

popula?iilor care urmea6 s6 fe cercetate are o importan?6deosebit6. !eterminarea popula?iei supuse investiga?ieipresupune realiarea a trei opera?ii metodologicedistincte, dar str@ns legate 7ntre eleF stabilirea colectivit6?iistatistice generale, stratifcarea 'gruparea popula?iei 8ialegerea e8antioanelor asupra c6rora urmea6 s6 seeectuee investiga?ia propriu-is6. (ceste opera?ii se realiea6 dup6 ce, 7n prealabil, a

ost stabilit6 sera de cuprindere 7n teritoriu 'delimitareaspa?ial6 a cercet6rii. !in considerente economice, dar 8i pentru c6unit6?ile de cercetare'colectiv de catedr6, centre de cercetare, laboratoarepsihologice sunt relativ restr@nse, cercet6rile sociologicenu dep68esc de regul6 dimensiunile unei one socio-geografce. Cele mai numeroase cercet6ri se eectuea6 7nmarile organia?ii economice, la nivelul $ude?elor, 7ncomune 8i ora8e. !up6 ce a ost stabilit6 sera de cuprindere 7nteritoriu sau nominaliate unit6?ile economice saucomunit6?ile umane care urmea6 s6 fe cercetate, setrece la delimitarea colectivit6?ii statistice generale.Criteriul de reerin?6 pentru eectuarea acestor opera?ii 7lconstituie problemele sociale care constituie obiectulcercet6rii de teren. (stel, vor f incluse 7n colectivitateastatistic6 general6:



a toate persoanele 'sau grupurile umane organiate caresunt implicatecel pu?in printr-un tip de activitate practic6 7n proceselesocio economice sau culturale care constituie obiectul

cercet6riiFb toate persoanele care, prin statutul lor social, suntr6spun6toare deorganiarea, conducerea 8i eectuarea controlului socialasupra acelora8iproceseFc persoane care, de8i nu sunt implicate nemi$locit 7nprocesele analiate,de?in inorma?ii reeritoare la aceste procese.

"entru a exemplifca, vom spune c6 seracolectivit6?ilor generale este dierit6 7n caul a dou6cercet6ri pe teme aparent asem6n6toare. B investiga?iepe tema <3actorii psihosociali ai cre8terii productivit6?iimuncii” la organia?ia economic6 <5” presupune luarea 7nconsiderare a inorma?iilor date de salaria?ii care 78ides68oar6 activitatea 7n unitatea respectiv6. !ac6, 7ns6,analia viea6 cunoa8terea <actorilor psihosociali carecontribuie la cre8terea efcien?ei sociale a muncii”, chiar

dac6 cercetarea se des68oar6 7n aceea8i unitateeconomic6 sera colectivit6?ii statistice generale va f multmai mare.

!ieren?a este dat6 de con?inuturile celor dou6concepte :<productivitatea muncii” 8i <efcien?a social6 a muncii”.Ultimul este unconcept mult mai complexF el exprim6 pe l@ng6productivitatea muncii 8ivaloarea social6 a produselor, calitatea acestora, nevoilesociale pe care le satisac etc. n acest ca pentru oanali6 riguroas6 8i relevant6 sunt necesare inorma?ii 8ide la benefciarii produselor realiate 7n unitateacercetat6.

B) $inalitatea re'ultatelor ancetelor

si sonda@elor.



(. (nalia datelor 8i explicarea proceselor 8ienomenelor studiate devin posibile numai dup6 ce avemtoate inorma?iile sistematiate 8i ordonate. n vedereaunei analie riguroase, se impune utiliarea unor metode

statistice 8i matematice: se calculea6 pondereadiverselor caracteristici, medii 8i indici ale valoriloracestoraF se urm6re8te evolu?ia 7n timp a proceseloranaliate, se ace anali6 comparativ6 etc.

9.Eedactarea raportului de cercetare este ultimaetap6 a unei cercet6ri sociologice. 4xist6 8i alte modalit6?i de fnaliare a cercet6rilor'elaborarea unorstudii, monografi, sintee 7n domeniul

metodologiei etc., dar, 7n toate caurile 7n care cercetareas-a realiat pe baa unei conven?ii sau contract cu institu?iisau organia?ii economice, se impune redactarea 8i a unuiraport de cercetare.

ntruc@t acesta are unele particularit6?i 7ncompara?ie cu toate celelalte modalit6?i de fnaliare aunei cercet6ri, vom preenta c@teva din cerin?ele de ba6ale redact6rii lui:

a se elaborea6 mai 7nt@i o schi?6 a raportului. 2chi?a

este necesar6 7n toate caurile c@nd se redactea6 unmaterial. (ceasta permite punerea 7n ordine logic6 atuturor inorma?iilor de care dispunemF ormea6convingerea c6 sunt cuprinse toate problemeleimportante, ne permite s6 avem imaginea raportului 7n

7ntregime 8i s6 oper6m cu mai mult6 u8urin?6 schimb6rilecare se impun. n caul raportului de cercetare, elaborareaunei schi?e este obligatorie pentru c6, pe baa ei, sedes68oar6 o debatere cu actorii de deciie, singurii 7nm6sur6 s6 apreciee dac6 problemele abordate preint6interes sau nuF dac6 exist6 8i alte probleme care ar solicitaexplica?ii din partea cercet6torilorF dac6raportul va f centrat pe problemele ce ac subiectulconven?iei etcF

bse procedea6 la redactarea propriu-is6 araportului, care trebuie s6 fe concis. Conciiunea solicit6,de regul6, mai mult timp autorilor, dar d6 mai mult6 or?6raportului 8i scurtea6 timpul de lectur6 pentru benefciari.





Cunoa8terea 7n detaliu a tuturor etapelor pe care lepresupune cercetarea sociologic6 constituie doar punctulde plecare 7n organiarea 8i des68urarea acesteia. Eealiarea fec6rui demers metodologic men?ionat

presupune, 7ns6,implicarea total6 8i responsabil6 acercet6torului, ini?iativa 8i activitatea creatoare, utiliareaexperien?ei acumulate 7n alte cercet6ri, olosirea unormetode reultate din cercet6ri similare des68urate de al?iautori etc. ntre etapele preentate exist6 o leg6tur6indisolubil6, iar actul cunoa8terii se realiea6 ca reultat6a activit6?ii des68urate de cercet6tor pe 7ntreg parcursulactivit6?ii sale.



Cap. 9 : nali'a diferitelorpolitici sociale si de sanatate

I.Politica ,ociala

Teme: 1.Programe sociale 2. Criterii de anali'a a politicilorsociale



II. /odele de sanatate

Teme: 1. Indicatori ai starii de sanatate; 2.Politici sociale de sanatate.

1. Indicatori ai starii desanatate;

!ou6 concepte 78i g6sesc 7n acest ca terenulpropice de des68urare: stilul de via?6 8i modul de via?6.%. odul de via?6 se reer6 la elementele obiective ale

traiului, la condi?iile materiale, economice 8i sociale alevie?ii, 7ntre indicatorii s6i num6r@ndu-se '(. Eoth, %;;:

- natura muncii 'ocupa?iei, proesiunii 8i durata ei- 7nv6?6m@ntul, califcarea proesional6 8i accesibilitatea

ormelor acestora- reiden?a 8i circula?ia 'timpul aectat 8i mi$loacele de

transport disponibile 8i utiliate- locuin?a 'mZpersoan6 8i echipamentul acesteia 'gradul

de conort- condi?ii de igien6 8i asisten?6 sanitar6 'accesibilitatea

acesteia- mi$loace de comunicare, telecomunicare- inorma?ie 8i cultur6- timpul liber 'durata 8i olosirea acestuia- sistemul tradi?iilor, obiceiurilor si moralei

(cesti actori, prin evolutia lor istorica, isi aduc aportulla crearea proflului psihologic al unei popula?ii, la



ormarea personalit6?ii indiviilor 8i la structurarearela?iilor sociale. Brice mod de via?6 este produsul uneiistorii, reIexul unei culturi 8i al unor tradi?ii specifce,fecare societate av@nd un mod specifc de via?6. Un actor

ce contribuie la dieren?ierea tipurilor de societ6?i pe baamodului de via?6 este distribu?ia, cuantumul 8i utiliareaveniturilor 8i a bunurilor materiale.

(stel, 7n caul societ6?ilor de tip tradi?ional-agrarcheltuielile preponderente sunt cele pentru nevoileprimare, de alimenta?ie, 7n timp ce 7n caul modului devia?6 urban, cheltuielile amiliale se orientea6 spreprodusele industriale care staisac encesit6?i secundare,iar 7n caul societ6?ilor post-industriale se deplasea6

preponderent spre nevoia de servicii.odul de via?6 postindustrial are tendin?a de globaliare8i este unul contruit 7n $urul automobilului, alechipamentului domestic, electronic, al telecomunica?iilor8i al mediilor de inormare. (cest mod de via?6 va fasimilat de popula?iile care a$ung la nivelul de devoltareatins de ?6rile occidentale 7n preent.

2tilul de via?6 G se reer6 la aspectul subiectiv al

modului de via?6, repreent@nd op?iunea individului 8idirec?ia spre care se orientea6 maniest6rile saleparticulare. /a baa acestei op?iuni se aI6 anumitecredin?e, imagini 8i repreent6ri ale individului desprelume 8i via?6, care 7l diri$ea6 7n ac?iuni 8i alegeri 8i care 7lpot conduce la reu8it6 sau e8ec.

(stel, stilul de via?6 se reer6 la deciii, ac?iuni 8icondi?ii de via?6 care aectea6 s6n6tatea persoanelor,ap6r@nd riscurile autoasumate 'tabagismul, abuul dedroguri, excesele alimentare sau subnutri?ia, alcoolismul,promiscuitatea sexual6, condusul auto imprudent,sedentarismul, munca 7n exces, stresul proesional, etc., oparte dintre acestea find 8i impuse de condi?iile sociale.

2tilul de via?6 const6 din combina?ii ale dieritelorpractici 8i deprinderi comportamentale 8i condi?ii de mediuce reIect6 modul de via?6, inIuen?ate de antecedenteleamiliale, condi?iile culturale 8i socio-economice alepersoanei. (ltel spus, stilul de via?6 este tipul decomportament repetitiv, habitual, condi?ionat de nivelul decultur6 8i de nivelul de trai, aIat sub controlul limitat al



amiliei 8i individului, 7n cadrul impus de resurseleeconomice. odifcarea stilului de via?6 implic6 decischimbarea concomitent6 a comportamentului personal 8ia condi?iilor de via?6.

"rimele abord6riale stilului de via?6 apar?in lui (lred(dler 7n psihologie 8i lui ax Deber 7n sociologie. (dler alegat stilul de via?6 de procesul de strucutrare apersonalit6?ii 7n unc?ie de eul ideal, complexul deinerioritate, complexul de superioritate 8i sentimentul decomuniune social6.

"e baa acestui model, au ost propuse ulterior %+ tipurigenerale ale stilului de via?6: !escurc6re?ul, Controlorul,Conduc6torul, Corectul, 2uperiorul, 2impaticul,

9inevoitorul, Bpoantul, Victima, artirul, Copilarosul,eadaptatul, "asionatul 8i "lacidul. Ulterior s-a mairealiat o tipologie a stilurilor de via?6 olosind descrieri

7mprumutate din lumea animal6:- #igrul G agresiv, autoritar, ambi?ios- Cameleonul G conormist, Iexibil- 9roasca ?estoas6 G retras, discret, serios, elos,

descurc6re?, echilibrat- Vulturul G individualist, egoist-

2omonul G d@r, opoantax Deber a defnit stilul de via?6 7n dependen?6 de doiactori: comportamentul 7n via?6 'op?iunile avute 7nalegerea unui anumit stil de via?6 8i 8ansele de via?6'probabilitatea reali6rii practice a acestor op?iunipersonale, ?in@nd cont de de condi?iile structuralenecesare pentru sus?inerea unui anumit stil de via?6.(stel, el 7mbin6 op?iunile individuale cu constr@ngerilesocial-economice 7n opera?ionaliarea conceptului de/ebensstil.

2tilul de via?6 poart6 amprenta modului de via?6 alcomunit6?ii 8i al grupului 7n care persoana s-a n6scut 8i s-aormat. Bp?iunile 7n unc?ie de care se structurea6 stilulde via?6 sunt individuale, dar valorile, repreent6rile,?elurile 8i aspira?iile care impun aceste op?iuni audeterminare social6. (stel, dac6 modul de via?6 se reer6la aspectele exterioare ale vie?ii, la condi?iile economice 8isociale, stilul de via?6 prive8te modul 7n care omul 8igrupurile sociale valoriea6 aceste condi?ii, 7n unc?ie deanumite op?iuni valorico-normative.



4valuarea stilurilor de via?6 8i a modurilor de via?6 esteimportant6 pentru stabilirea calit6?ii vie?ii pe care o potasigura. 4xist6 a8adar stiluri de via?6 deavorabile pentrus6n6tate precum 8i stiluri de via?6 avorabile s6n6t6?ii

'abstinen?6 tabagic6, consum moderat de alcool, ftness,diet6 echilibrat6 8i variat6, evitarea consumului dedroguri, pruden?6 7n trafcul rutier, pruden?6 7n via?asexual6, olosirea strategiilor adecvate de a$ustare astresului proesional. 2-a realiat chiar o suit6 de >porunci pentru un stil de via?6 avorabil '. 9elloc, /.9reslo\, %;>*:

%. u uma?i*. Consuma?i alcool 7n cantit6?i moderate

J. u s6ri?i niciodat6 peste micul de$un+. "6stra?i-v6 greutatea corporal6 7n limitele idealeK. 2ervi?i J mese pe i la ore fxe 8i evita?i gust6rile 7ntre

mesele principale. "ractica?i exerci?ii fice moderate de *-J ori pe

s6pt6m@n6>. !ormi?i cel pu?in >-) ore pe noapte.2tilul de via?6 poate f:

- poitiv 'comportamentele nu se abat de la standardele

normale- negativ 'abaterile se constituie 7n actori de risc2tilul de via?6 negativ este determinat de doi actori:

- actorul socio-economic- actorul cultural-educativ

4ectele stilului de via?6 asupra s6n6t6?ii sunt de dou6eluri:

- directe 'umatul 8i alcoolul constituie riscuri de cancerpulmonar sau de ciro6, alimenta?ia bogat6 7n colesterolare rol etiologic 7n aterogene6

mediate 'agravarea diabetului aharat, a hipertensiuniiarteriale, etc.

2.Politici sociale de

sanatate.



În sociologia medicală actuală există trei curente majore, ilustrate printrei perspective teoreticometodologice. !st"el, concep#iile cu privire lalocul $i rolul sănătă#ii, bolii $i al sistemului medical %n cadrul social di"eră

%n "unc#ie de perspectiva adoptată.a) &erspectiva (paradigma) "unc#ionalistă – ia avut ca reprezentan#i demarcă pe Dur'eim, eber, &arsons $i *erton, care sus#ineau căsănătatea este esen#ială pentru perpetuarea speciei umane $i via#asocială organizată. &entru a "unc#iona %n parametri optimi, societateatrebuie să asigure exiten#a unor persoane productive care să e"etuezesarcinile vitale. În caz contrar, se produc dis"unc#ionalită#i %n ceea ce

prive$te bunul mers al vie#ii sociale, al bunăstării popula#iei, precum $ial alocării de resurse %n sectoarele neproductive. +on"orm

"unc#ionali$tilor, institu#iile medicale %$i au rolul bine de"init de adiagnostica, a trata $i a %ncerca să vindece o a"ec#iune, de asemeneatrebuie să prevină apari#ia bolii "olosind programele de asisten#ă

primară $i să activeze %n cercetarea $tiin#i"ică %n scopul e"icientizăriiactului medical.otodată ele devin $i institu#ii de control social, prin abilitatea de ade"ini comportamentele umane drept normale ori deviante. alcott&arsons a de"init rolul de bolnav, printrun set de a$teptări culturale cede"inesc comportamentele adecvate ori inadecvate ale persoanelor

bolnave. !st"el, el consideră că boala a"ectează negativ via#a socială,impun-nduse ast"el un control al societă#ii, rolul de bolnav av-ndnumeroase trăsătrui comune cu rolul de deviant.

b) &erspectiva (paradigma) con"lictualistă – %ntre sus#inătorii săi senumără *arx, *ills, aitz'in $i erborn $i porne$te de la

presupozi#ia că serviciile de %ngrijire medicală nu sunt accesibile pentru to#i membrii societă#ii, "ără dicriminare. !st"el, serviciile desănătate sunt condi#ionate $i de capacitatea "inanciară a individului,exist-nd $i aici o strati"icare socială generatoare de inecită#i. i acuzăre#ele private de institu#ii medicale, orientate spre pro"it, pentru "aptul

că nu acordă %ngrijiri $i celor de nu %$i pot permite "inanciar acesteservicii. otodată, clinicile private sunt acuzate $i de "aptul că nuacordă aten#ie %nvă#ăm-ntului medical, sus#inut din bani publici %nspitalele universitare, celtuielile acestora din urmă "iind mai mari cu3/0, "a#ă de cele ale unui spital obi$nuit.

c) &erspectiva (paradigma) interac#ionistă – promovată de *ead, +ole,1o""man, 2cutz $i 1ar"in'el, pretinde că boala este o eticetăatribuită unei a"ec#iuni. !st"el, de"ini#ia bolii este negociată, validată

prin con"irmaresau in"irmarea sa de către alte persoane %n procesul

interac#iunii sociale simbolice. &rin larga lor răsp-ndire, unelea"ec#iuni nu sunt considerate anormale, iar %n alte cazuri, medici



consideră anumite a"ec#iuni drept boli, de$i există pu#ine argumente %nceea ce prive$te existen#a unor cauze biologice certe $i totodată a unuitratament adecvat. De asemeni, descoperirea unui produsmedicamentos %nainte ca a"ec#iunea pe care o tratează să "ie

considerată boală, a condus la eticetarea respectivei a"ec#iuni. În prezent se mani"estă $i procesul de medicalizare a devian#ei prin caretipuri comportamentale considerate imorale %n trecut sunt privite acumdrept stări patologice. Din perspectiva interac#ionistă,comportamentele sau reglementările sociale %i %ndeamnă pe oameni săse con"ormeze normelor sociale, să g-ndească, să ac#ioneze $i să

perceapă lucrurile %n modalită#i acceptabile %n cadrul unei culturi. nrol important %n cadrul acestei perspective %l joacă $i teoria sociologicăa eticetării, a rolului reac#iilor sociale "a#ă de devian#ă. !dep#ii

acestei teorii sus#in că nu actul sau comportamentul unei persoane estedeviant, ci devian#a este determinată de reac#ia socială la devian#ă.

În ceea ce prive$te metodologia sociologică se disting două paradigme dominante %n sociologia medicală4

a) &erspectiva (paradigma) pozitivistă propune o metodologie bazată pemodelul $tiin#elor naturii, %n care sursele "undamentale ale cunoa$teriisunt induc#ia teoretică sau testarea teoriilor prin intermediulexperien#ei. xistă ast"el o distinc#ie clară %ntre judecă#ile deconstatare $i judecă#ile de valoare. !st"el, "aptele sociale suntexplicate prin alte "apte sociale, iar cunoa$terea socială trebuie săasigure obiectivitatea discursului sociologic, evit-nd explica#iileaxiologice $i baz-nduse pe legi $i generalizări empirice. În sociologiamedicală, pozitivi$tii au studiat in"luen#a variabilelor sociale asupraoriginii bolii.

b) &erspectiva (paradigma) interpretativă are la bază scrierile lui *axeber, pun-nd accentul pe speci"icul subiectiv, ireductibil al "aptelor

sociale $i conduc-nd la necesitatea concentrării asupra analizăriisemni"ica#iilor veiculate de actorii sociali %n interac#iunile sociale. 2e

pune ast"el accent pe distinc#ia dintre studiul naturii $i studiul culturii,%n sociologia medicală av-nduse %n vedere distinc#ia dintre "enomenul

bio"izic al bolii (disease) $i "enomenul social al %mbolnăvirii (illness).În timp ce boala apare independent de natura umană, "iind studiată de$tiin#a biomedicală, analizarea reac#iei la boală a grupurilor sociale $itrăirii %n plan psiic a stării de boală apar#in psiologiei sociale $isociologiei. !st"el, se insistă asupra eticetării bolii $i a bolnavului $i

asupra caracterului stigmatizant al acestei eticetări.



În r-ndul sociologilor medicali, părerile sunt %mpăr#ite, exist-nd "ieadep#i ai uneia dintre cele două paradigme, "ie neutri care consideră caambele perspective au valoarea lor explicativă, pentru di"erite

probleme. De asemenea, au existat $i voci care au promovat integrarea

lor %n "olosul $tiin#ei, ele neexcluz-nduse reciproc.



Documents

Suport de curs snspa