51
90 CAPITOLUL II CONTEXTUL ECONOMIC 2.1. Structura economiei regiunii Sud-Vest Oltenia Structura economica a regiunii Sud-Vest Oltenia este consecinta atat a potentialului economic natural, cat si a traditiei economice existente in regiune. Potentialul economic natural este dat de bogatele resurse agricole (dimensiunea terenului agricol, precum si calitatea acestuia, considerat a fi pe unul din locurile fruntase intre terenurile arabile ale Romaniei), hidroenergetice (rolul energetic principal in Romania - in 2001, 71,57% din totalul productiei hidroelectrice nationale era produs aici), si termoenergetice (27% din totalul productiei termoelectrice nationale, in 2001). Aceste resurse sunt distribuite diferit in interiorul regiunii: judetele din sud (Dolj si Olt in special, Mehedinti) sunt preponderent agricole, Mehedinti si Valcea se remarca prin resursele hidroenergetice de la Portile de Fier si Lotru-Olt, iar Gorj prin resursele termoenergetice din zona Motru-Rovinari si Turceni. La nivel national inter-regional, un potential agricol similar este prezent in regiunile Nord-Est si Sud Muntenia, in timp ce resurse hidroenergetice sunt prezente in regiunea Nord-Est. La nivel european, potential agricol asemanator este prezent in regiunile Frantei si hidroenergetic in regiunile Suediei. Muntii, acoperiti de paduri si pasuni alpine, constituie un important potential turistic si hidroenergetic, inca insuficient folosit. Subsolul regiunii este bogat in carbune, minerale metalice si nemetalice, sare, petrol, gaze naturale, ape minerale etc. Vegetatia forestiera ce acopera teritoriul regiunii este formata din foioase (stejar, fag, ulm, carpen, frasin, paltin, tei s.a.), pana la 1000 - 1400 m si conifere (brad, molid, pin, zada s.a.), pana la 1800 m, si adaposteste o fauna bogata si variata, interesanta din punct de vedere cinegetic. Traditia economica mostenita din perioada comunista vorbeste despre o regiune divizata economic intre agricultura (judetele Dolj si Olt) si o industrie bazata in special pe exploatarea intensiva a resurselor naturale existente (judetele Gorj, Valcea si Mehedinti). Schimbarile generate de necesitatea modernizarii economiei regionale si managementul acestor schimbari de catre factorii de decizie sunt principalii raspunzatori pentru starea economica actuala a regiunii. Dupa 1945, in incercarea de a uniformiza nivelul de dezvoltare al regiunilor tarii, Oltenia a trecut printr-un proces intens de industrializare fortata in conformitate cu strategia de dezvoltare economica socialista, dupa un sistem supercentralizat si unele din localitati au devenit puternic dependente de un anumit sector economic sau activitate industriala. S-au creat mai multe regiuni monoindustriale: de exemplu in judetul Gorj industria miniera, Slatina industria aluminiului. O serie de activitati ale industriei grele (industria auto, industria chimica, industria de utilaj greu, etc.) au fost de asemenea infiintate in diferite orase, oarecum impotriva traditiei regiunii. Ca o consecinta a acestor fapte, regiunea Oltenia a cunoscut un parcurs al tranzitiei economice si restructurarii industriale dificil, aceste procese intampinand aici o mai mare

Sud-Vest - CAPITOLUL II CONTEXTUL ECONOMIC ......Regiunea Sud-Vest Oltenia inregistreaza la finele anului 2003 un produsul intern brut (PIB) total de 179313.8 miliarde lei preturi

  • Upload
    others

  • View
    14

  • Download
    0

Embed Size (px)

Citation preview

Page 1: Sud-Vest - CAPITOLUL II CONTEXTUL ECONOMIC ......Regiunea Sud-Vest Oltenia inregistreaza la finele anului 2003 un produsul intern brut (PIB) total de 179313.8 miliarde lei preturi

90

CAPITOLUL II CONTEXTUL ECONOMIC 2.1. Structura economiei regiunii Sud-Vest Oltenia Structura economica a regiunii Sud-Vest Oltenia este consecinta atat a potentialului economic natural, cat si a traditiei economice existente in regiune. Potentialul economic natural este dat de bogatele resurse agricole (dimensiunea terenului agricol, precum si calitatea acestuia, considerat a fi pe unul din locurile fruntase intre terenurile arabile ale Romaniei), hidroenergetice (rolul energetic principal in Romania - in 2001, 71,57% din totalul productiei hidroelectrice nationale era produs aici), si termoenergetice (27% din totalul productiei termoelectrice nationale, in 2001). Aceste resurse sunt distribuite diferit in interiorul regiunii: judetele din sud (Dolj si Olt in special, Mehedinti) sunt preponderent agricole, Mehedinti si Valcea se remarca prin resursele hidroenergetice de la Portile de Fier si Lotru-Olt, iar Gorj prin resursele termoenergetice din zona Motru-Rovinari si Turceni. La nivel national inter-regional, un potential agricol similar este prezent in regiunile Nord-Est si Sud Muntenia, in timp ce resurse hidroenergetice sunt prezente in regiunea Nord-Est. La nivel european, potential agricol asemanator este prezent in regiunile Frantei si hidroenergetic in regiunile Suediei. Muntii, acoperiti de paduri si pasuni alpine, constituie un important potential turistic si hidroenergetic, inca insuficient folosit. Subsolul regiunii este bogat in carbune, minerale metalice si nemetalice, sare, petrol, gaze naturale, ape minerale etc. Vegetatia forestiera ce acopera teritoriul regiunii este formata din foioase (stejar, fag, ulm, carpen, frasin, paltin, tei s.a.), pana la 1000 - 1400 m si conifere (brad, molid, pin, zada s.a.), pana la 1800 m, si adaposteste o fauna bogata si variata, interesanta din punct de vedere cinegetic. Traditia economica mostenita din perioada comunista vorbeste despre o regiune divizata economic intre agricultura (judetele Dolj si Olt) si o industrie bazata in special pe exploatarea intensiva a resurselor naturale existente (judetele Gorj, Valcea si Mehedinti). Schimbarile generate de necesitatea modernizarii economiei regionale si managementul acestor schimbari de catre factorii de decizie sunt principalii raspunzatori pentru starea economica actuala a regiunii. Dupa 1945, in incercarea de a uniformiza nivelul de dezvoltare al regiunilor tarii, Oltenia a trecut printr-un proces intens de industrializare fortata in conformitate cu strategia de dezvoltare economica socialista, dupa un sistem supercentralizat si unele din localitati au devenit puternic dependente de un anumit sector economic sau activitate industriala. S-au creat mai multe regiuni monoindustriale: de exemplu in judetul Gorj – industria miniera, Slatina – industria aluminiului. O serie de activitati ale industriei grele (industria auto, industria chimica, industria de utilaj greu, etc.) au fost de asemenea infiintate in diferite orase, oarecum impotriva traditiei regiunii. Ca o consecinta a acestor fapte, regiunea Oltenia a cunoscut un parcurs al tranzitiei economice si restructurarii industriale dificil, aceste procese intampinand aici o mai mare

Page 2: Sud-Vest - CAPITOLUL II CONTEXTUL ECONOMIC ......Regiunea Sud-Vest Oltenia inregistreaza la finele anului 2003 un produsul intern brut (PIB) total de 179313.8 miliarde lei preturi

91

rezistenta comparativ cu alte zone ale tarii, fiind intr-un fel intarziate si datorita tensiunilor sociale aparute. In special, au fost afectate industria miniera si o serie de intreprinderi mari. Structura economica sus-mentionata este reflectata in repartizarea PIB regional intre diferitele sectoare economice. Evolutia arata o descrestere a ponderii detinute in PIB de agricultura in favoarea industriei si intr-o mai mica masura in favoarea serviciilor, asemanatoare evolutiei nationale dar diferita de cea comunitara, unde ponderile detinute de sectoarele agricol si industrial descresc in favoarea serviciilor. Desi justificata prin potentialul natural si traditia economica din regiunea Sud-Vest Oltenia, aceasta structurare a PIB pe sectoare economice nu este compatibila cu o economie moderna si dezvoltata, principala cauza fiind diferentele de productivitate intre diferitele sectoare economice. Urmarind evolutia sectoriala a ocuparii in regiune, se observa o tendinta de scadere a ratei ocuparii in agricultura, in favoarea sectorului servicii. Acest trend va continua probabil in viitor, pe masura modernizarii structurii economice regionale, atragand dupa sine cresteri in productivitate. Intrucat intre productivitatea muncii si ocuparea fortei de munca exista o relatie invers proportionala, cu efecte evidente in special in agricultura, pe termen scurt va exista o relatie de aparenta excludere intre cei doi indicatori. Pe termen mediu si lung insa, restructurarea economica si cresterea productivitatii vor stimula activitatea economica si crearea de locuri de munca. Exceptand Regiunea Bucuresti-Ilfov, a carei situatie in peisajul economic al tarii este una speciala, cresterea economica a urmat o directie vest-est, proximitatea pietelor vestice actionand ca factor de difuzare a cresterii. Cresterea economica are o componenta geografica semnificativa, zonele din sudul tarii, de-a lungul Dunarii, fiind traditional subdezvoltate. Subdezvoltarea apare ca fiind corelata in mare masura cu preponderenta activitatilor rurale, cu incapacitatea de atragere a investitiilor straine directe si cu o rata scazuta a initiativelor antreprenoriale. Tabelul de mai jos sintetizeaza informatiile cheie asupra dezvoltarii regiunilor. Tab. 2.1. Indicatori cheie ai dezvoltarii regionale in Romania - 2004 (media nationala=100) -%-

Region PIB/locuitor

Rata somajului ANOFM

ISD/locuitor IMM/locuitor1 Populatia

rurala

1998 2003 1998 2004 1998 2003 1998 2004 1998 2004

Nord-Est 79.8 72.3 133.6 123.8 15.3 23.7 71.3 77.1 123.9 125

Sud-Est 100.1 85.7 112.5 109.5 42.7 87.2 101.4 111 94.7 98.7

Sud Muntenia 85.8 81.2 97.1 117.5 65.5 66.6 77.0 83.1 129.0 130

SV Oltenia 90.0 84.7 104.8 119 11.9 28.4 85.9 86.1 120.8 117

Vest 100.9 112.9 101.9 92.06 99.1 59.2 91.2 124.4 83.8 80.4

Nord-Vest 95.5 96.6 84.6 66.7 41.9 53.3 106.5 124.8 104.9 104.7

Centru 105.9 107.2 98.1 123.8 87.7 50.7 101.1 125.2 87.1 88.7

Bucuresti-Ilfov 162.2 194.9 47.1 44.4 598.3 430.8 194.1 257.8 24.8 20.8 Sursa: Calcule realizate pe baza datelor din Anuarul Statistic al Romaniei 1999,2005

1 Cuprinde unitati locale active din industrie, constructii, comert si alte servicii cu mai putin de 250 angajati la 1000 de locuitori.

Page 3: Sud-Vest - CAPITOLUL II CONTEXTUL ECONOMIC ......Regiunea Sud-Vest Oltenia inregistreaza la finele anului 2003 un produsul intern brut (PIB) total de 179313.8 miliarde lei preturi

92

Cu un procent al populatiei rurale peste media nationala (117%), Regiunea Sud-Vest Oltenia este marcata de dependenta sa de agricultura, aceasta imbracand forma unei agriculturi de subzistenta, practicata de o populatie rurala imbatranita si de catre cei disponibilizati din mediul urban. Avand o contributie redusa la formarea produsului intern brut regional si o productivitate scazuta, aceasta ramura economica este caracterizata de faramitarea terenurilor si lipsa mijloacelor si a metodelor moderne de productie. Dependenta ridicata de sectorul primar, cat si prezenta Dunarii in partea de sud, ce a reprezentat in permanenta o bariera in calea comertului transfrontalier, precum si pozitia geografica mai indepartata de pietele vestice si lipsa implementarii unor strategii regionale si locale, a condus la un volum redus al investitiilor straine directe atrase in regiune ( ISD/locuitor 28,4%) si la un nivel scazut de dezvoltare al sectorului IMM (IMM/locuitor 86,1%). De asemenea, reforma intarziata si problemele structurale din economia regionala au condus la o crestere economica inferioara mediei nationale, reflectata intr-un nivel redus al produsului intern brut/locuitor de 84,7% raportat la media nationala si la cresterea disparitatilor in raport cu regiunile dezvoltate ale tarii. In ciuda lipsei studiilor asupra dezvoltarii regionale in Romania, nu exista nici un dubiu ca, odata cu reducerea sectorului de stat din economie, disparitatile interregionale s-au adancit si agravat si tind sa devina dominante in realitatea romaneasca.

2.2. Produsul intern brut Indicatorul utilizat pentru a masura cresterea economica este produsul intern brut (PIB). Modul in care este calculat PIB-ul este deosebit de important datorita faptului ca, in functie de aceasta, pot fi formulate concluzii diferite cu privire la situatia reala a economiei regiunii. Astfel, cresterea PIB-ului total este utilizat ca indicator al cresterii capacitatii productive a regiunii, cresterea PIB-ului pe persoana ocupata este utilizat ca indicator al modificarilor in competitivitatea regiunii prin cresterea productivitatii, iar cresterea PIB-ului per capita indica schimbarile in bunastarea economica a regiunii si este principalul indicator de masurare a disparitatilor regionale. Economia Regiunii SV Oltenia a inregistrat in ultimii ani o evolutie pozitiva, manifestata printr-o crestere economica continua, de natura sa asigure o reducere graduala a decalajelor fata de alte regiuni ale tarii si fata de tarile Uniunii Europene. Regiunea Sud-Vest Oltenia inregistreaza la finele anului 2003 un produsul intern brut (PIB) total de 179313.8 miliarde lei preturi curente, in crestere cu 37.9% in raport cu anul 2002. Analiza dinamicii PIB total din Regiunea Sud-Vest Oltenia in perioada 2000-2003, conform datelor furnizate de Anuarul Statistic al Romaniei, evidentiaza o crestere cu aproximativ 140%, existand un trend crescator de la an la an pentru intreaga perioada. PIB total al Regiunii SV Oltenia reprezinta la nivelul anului 2003, doar 9.08% din valoarea PIB national, ocupand ultimul loc intre regiuni, aceasta situatie manifestandu-se, de altfel, pe intreaga perioada de analiza 2000/2003.

Page 4: Sud-Vest - CAPITOLUL II CONTEXTUL ECONOMIC ......Regiunea Sud-Vest Oltenia inregistreaza la finele anului 2003 un produsul intern brut (PIB) total de 179313.8 miliarde lei preturi

93

Tab. 2.2. Dinamica PIB 2000/2003 pe regiuni de dezvoltare2

Sursa : INS, Anuarul Statistic al Romaniei 2005

Fig. 2.1. Dinamica PIBR 2000/2003 (miliarde LEI preturi curente). Comparatie intre regiuni.

Dinamica PIB regionale 2000/2003 (miliarde LEI

preturi curente)

0,00

50.000,00

100.000,00

150.000,00

200.000,00

250.000,00

300.000,00

350.000,00

400.000,00

450.000,00

Anul 2000 Anul 2001 Anul 2002 Anul 2003

Nord Est

Sud Est

Sud-Muntenia

Sud-Vest Oltenia

Vest

Nord-Vest

Centru

Bucuresti-Ilfov

Prelucrare dupa Anuarul Statistic al Romaniei, 2005

Ratele anuale de crestere ale PIB regional au fost per ansamblu inferioare valorilor inregistrate la nivel national, cresterea PIB regional manifestand un ritm mai lent in comparatie cu dinamica la nivel national, in perioada 2000/2003, produsul intern brut national avand o crestere de 145.8 %. Aceasta situatie este ingrijoratoare, deoarece in timp ce regiunile de dezvoltare cu o evolutie a PIB puternic ascendenta (Bucuresti-Ilfov, Vest si Nord-Vest) isi reduc diferenta fata de regiunile dezvoltate ale UE, regiunile mai sarace, printre care si Sud-Vest Oltenia isi adancesc aceste disparitati. Acest fenomen poate prezenta perspective de adancire in

2 Miliarde lei ROL preturi curente 3 Exprimata ca pondere a variatiei PIB fata de anul de baza (2003 - 2000)/ 2000x100

Regiunea de dezvoltare/judetul 2000 2001 2002 2003

Dinamica 2003/2000(%)3

Nord Est 96,348.4 143,397.3 186,074.2 246,190.6 155.52

Sud Est 92,868.2 131,652.3 171,122.8 222,638.3 139.74

Sud-Muntenia 98,070.6 143,122.8 187,736.4 247,760.3 152.63

Sud-Vest Oltenia 74,888.90 104,850.70 130,001.30 179,313.80 139.44

Dolj 21,476.90 29,316.60 35,115.80 50,996.40 137.45

Gorj 16,680.00 22,688.70 33,502.10 41,826.10 150.76

Mehedinti 7,793.40 12,930.70 14,935.80 22,507.80 188.81

Olt 13,877.20 19,154.90 20,455.50 28,208.70 103.27

Valcea 15,061.40 20,759.80 25,992.10 35,774.80 137.53

Vest 75,267.8 112,235.8 147,139.4 199,827.1 165.49

Nord-Vest 95,009.8 136,673.0 180,186.4 241,107.8 153.77

Centru 101,775.4 144,211.6 191,135.2 248,107.6 143.78

Bucuresti-Ilfov 168,791.7 250,719.4 319,769.5 389,200.3 130.58

ROMANIA 803,773.1 1,167,687.0 1,514,750.9 1,975,648.1 145.80

Page 5: Sud-Vest - CAPITOLUL II CONTEXTUL ECONOMIC ......Regiunea Sud-Vest Oltenia inregistreaza la finele anului 2003 un produsul intern brut (PIB) total de 179313.8 miliarde lei preturi

94

viitor, ca urmare a concentrarii activitatii economice si Investitiilor Straine Directe in regiunile cu potential de crestere. Fig. 2.2. Comparatie dinamica PIBR/PIBN 2000/2003 (miliarde LEI preturi curente).

Dinamica PIB Regional si National 2000/2003

(miliarde lei ROL, preturi curente)

0,00

500.000,00

1.000.000,00

1.500.000,00

2.000.000,00

2.500.000,00

Anul

2000

Anul

2001

Anul

2002

Anul

2003

Produsul intern brut

national PIBN - total

Produsul intern brut

regional PIBR - total

Sursa: Anuarul Statistic al Romaniei, 2005

Contributia judetelor regiunii la formarea PIB regional, la nivelul anului 2003, indica o pondere de 28.44% a judetului Dolj (50.996,40 mld. lei), urmat de 23.32% (41.826,10 mld. lei) judetul Gorj, 19.95% (35.774,80 mld. lei) judetul Valcea, 15.73% (28.208,7 mld. lei) judetul Olt si 12.56% (22.507,8 mld. lei) judetul Mehedinti. Dinamica PIB in perioada 2000-2003 pe judete, evidentiaza cea mai mare crestere, cu 188%, in judetul Mehedinti iar cea mai mica crestere (103%) in judetul Olt, in conditiile unei cresteri medii la nivel regional de aproximativ 140%. Fig. 2.3. Dinamica PIB regional 2000-2003 pe judete

Dinamica PIB 2000/2003 pe judete

0,00

10.000,00

20.000,00

30.000,00

40.000,00

50.000,00

60.000,00

Dolj Gorj Mehedinti Olt Valcea

milia

rde

lei -

RO

L

2000

2001

2002

2003

Sursa: Anuarul Statistic al Romaniei, 2005

Produsul intern brut (PIB) regional per capita a cunoscut o dinamica pozitiva la nivelul anului 2003 inregistrand o valoare de 76.980.402 lei preturi curente, in crestere cu 38.63% fata de anul precedent si cu aproape 157% fata de anul 2000.

Page 6: Sud-Vest - CAPITOLUL II CONTEXTUL ECONOMIC ......Regiunea Sud-Vest Oltenia inregistreaza la finele anului 2003 un produsul intern brut (PIB) total de 179313.8 miliarde lei preturi

95

Rata de crestere a PIB regional pe locuitor de la nivelul regiunii Oltenia, pe durata perioadei de analiza 2000-2003 a fost usor superioara mediei nationale, insa ca nivel absolut valoarea regionala s-a situat constant sub media nationala. In anul 2003, nivelul PIB /locuitor in Regiunea Oltenia se situa pe locul 6 intre regiuni, fiind usor superior regiunilor Nord Est si Sud Muntenia, insa semnificativ inferior valorilor inregistrate in Regiunea Bucuresti-Ilfov si Vest. Tab. 2.3. Dinamica PIB / capita in perioada 2000/2003 pe regiuni de dezvoltare (lei preturi curente).

Regiunea de dezvoltare/judetul Anul 2000 Anul 2001 Anul 2002 Anul 2003

Dinamica 2003/2000(%)4

Nord Est 25.067.937,00 37.373.852,00 49.709.401,00 65.759.181,00 162,32

Sud Est 31.852.822,00 44.899.977,00 59.667.573,00 77.881.324,00 144,50

Sud-Muntenia 29.207.409,00 41.379.815,00 55.626.987,00 73.773.515,00 152,58

Sud-Vest Oltenia 30.009.565,00 43.780.931,00 55.530.625,00 76.980.402,00 156,52

Vest 36.767.039,00 55.211.613,00 75.274.146,00 102.651.906,00 179,20

Nord-Vest 33.313.431,00 48.110.836,00 65.381.319,00 87.837.972,00 163,67

Centru 38.386.449,00 54.650.268,00 75.053.889,00 97.477.837,00 153,94

Bucuresti-Ilfov 74.082.426,00 110.286.431,00 144.669.683,00 176.389.750,00 138,10

ROMANIA 35.826.421,00 52.109.359,00 69.500.586,00 90.903.123,00 153,73 Sursa : INS, Anuarul Statistic al Romaniei, 2005

Fig. 2.4. Dinamica PIBR / locuitor in dinamica 2000/2003 (lei, preturi curente)

Dinamica PIB Regional / locuitor 2000/2003 (lei,

preturi curente)

0,00

20.000.000,00

40.000.000,00

60.000.000,00

80.000.000,00

100.000.000,00

120.000.000,00

140.000.000,00

160.000.000,00

180.000.000,00

200.000.000,00

Anul

2000

Anul

2001

Anul

2002

Anul

2003

Nord Est

Sud Est

Sud-Muntenia

Sud-Vest Oltenia

Vest

Nord-Vest

Centru

Bucuresti-Ilfov

ROMANIA

Sursa : INS, Anuarul Statistic 2005

Ceilalti doi indicatori macroeconomici strans legati de PIB si care explica evolutia acestuia sunt rata de ocupare si productivitatea muncii.

4 Dinamica 2003/2000 (%) este exprimata ca pondere a variatiei PIB fata de anul de baza (2003 - 2000)/ 2000*100 ( variatie cu x% )

Page 7: Sud-Vest - CAPITOLUL II CONTEXTUL ECONOMIC ......Regiunea Sud-Vest Oltenia inregistreaza la finele anului 2003 un produsul intern brut (PIB) total de 179313.8 miliarde lei preturi

96

2.3. Structura Produsului Intern Brut pe categorii de resurse (VAB) La nivelul anului 2003 cea mai mare contributie la formarea valorii adaugate brute (VAB) a avut-o sectorul industrial (inclusiv energie electrica si termica, gaze si apa) de 50.929,7 mld. lei, reprezentand 31,83% din VAB regionala, urmata de sectorul agricol cu 25.779,00 mld. lei reprezentand 16.11%, sectorul tranzactiilor imobiliare, inchirieri si activitati de servicii prestate intreprinderilor 16.379,80 mld. lei, (10.24%), transport, depozitare si comunicatii 15.423,7 mld. lei, (9.64%), administratie publica si aparare 13,019.10 (8.14%), comert 12.141,10 mld. lei, (7.59%) si constructii 11.084,40 mld. lei, (6.93%). Tab. 2.4. Dinamica VAB / PIB regional in perioada 2000-2003 pe activitati ale economiei nationale (miliarde lei ROL preturi curente)

Activitati ale economiei nationale 2000 2001 2002 2003

Dinamica 2003/2000

(%)5

Agricultura, vanatoare si silvicultura 10,394.60 20,764.90 15,106.10 25,779.00 148.00

Pescuit si piscicultura 0.40 0.70 2.50 3.20 700.00

Industrie (incl energie electrica si termica, gaze si apa) 24,697.60 32,058.70 43,870.20 50,929.70 106.21

Constructii 4,130.60 6,255.70 8,309.40 11,084.40 168.35

Comert 5,843.10 7,252.40 9,477.60 12,141.10 107.79

Hoteluri si restaurante 1,426.10 2,029.10 2,524.90 2,904.00 103.63

Transport, depozitare si comunicatii 6,006.30 8,776.70 11,589.40 15,423.70 156.79

Intermedieri financiare 721.50 1,293.10 1,881.90 1,831.10 153.79

Tranzactii imobiliare, inchirieri si activitati de servicii prestate intrep 6,884.70 8,080.10 12,544.10 16,379.80 137.92

Administratie publica si apar. 3,434.60 4,250.80 6,027.60 13,019.10 279.06

Invatamant 2,412.00 3,236.50 4,144.70 6,042.30 150.51

Sanatate si asistenta sociala 1,623.40 1,783.40 2,897.90 4,462.10 174.86

Servicii de intermediere financiara indirect masurate -805.70 -1,623.80 -1,449.30 0.00 -100.00

Valoarea adaugata bruta regionala (VABR) 66,769.20 94,158.30 116,927.00 159,999.50 139.63

Impozite pe produs 8,266.10 11,002.50 13,596.00 20,133.90 143.57

Drepturi asupra importurilor (taxe vamale) 849.60 816.10 807.10 1,213.00 42.77

Subventii pe produs -996.00 -1,126.20 -1,328.80 -2,032.60 104.08

Produsul intern brut regional PIBR - total 74,888.90 104,850.70 130,001.30 179,313.80 139.44 Sursa: INS, Anuarul Statistic al Romaniei 2005

Dinamica VAB regionala in perioada 2000-2003, evidentiaza o crestere cu 700% in domeniul pescuitului si pisciculturii, urmata de sectorul administratiei publice si apararii

5 Exprimata ca pondere a variatiei PIB fata de anul de baza (2003 - 2000)/ 2000*100

Page 8: Sud-Vest - CAPITOLUL II CONTEXTUL ECONOMIC ......Regiunea Sud-Vest Oltenia inregistreaza la finele anului 2003 un produsul intern brut (PIB) total de 179313.8 miliarde lei preturi

97

(279,06%), sanatate si asistenta sociala (174,86%), constructii (168,35%), transport, depozitare si comunicatii (156,79%) si intermedieri financiare (153,79%). Primele doua sectoare in ordinea ponderilor in VAB regionala la nivelul anului 2003, sectorul industrial respectiv cel agricol, au inregistrat si ele cresteri semnificative cu 106.21%, respectiv 148% in anul 2003 in raport cu anul 2000. Fig. 2.5. Dinamica PIB pe categorii de resurse (VAB) 2000/2003

Dinamica Valorii Adaugate Brute 2000/2003 pe activitati

-10.000,00

0,00

10.000,00

20.000,00

30.000,00

40.000,00

50.000,00

60.000,00

Agricultura,

vanatoare si

silvicultura

Pescuit si

piscicultura

Industrie(incl

energie

electrica si

termica, gaze

si apa)

Constructii Comert Hoteluri si

restaurante

Transport,

depozitare si

comunicatii

Intermedieri

financiare

Tranzactii

imobiliare,

inchirieri si

activitati de

servicii

prestate

intrep

Administratie

publica si

aparare

Invatamant Sanatate si

asistenta

sociala

Servicii de

intermediere

financiara

indirect

masurate

(SIFIM)

miliard

e le

i - R

OL

2000

2001

2002

2003

Sursa: Anuarul Statistic al Romaniei, 2005

Structura economica sectoriala a Regiunii de Dezvoltare SV Oltenia reflecta o dezvoltare inferioara in comparatie cu media nationala (tab. de mai jos), chiar daca ponderile sectoarelor industrial si cel al constructiilor este cu 3.62% si respectiv 0,38% mai mare decat media nationala. Atat la nivel national, cat si la nivel nivel regional, ponderea agriculturii la formarea PIB s-a diminuat fata de anii precedenti, totusi la nivelul anului 2003, ponderea regionala este superioara celei nationale cu 3 puncte procentuale. Ponderea sectoarelor din sfera comertului si serviciilor se situeaza semnificativ sub media nationala, aspect ce reflecta o structura economica inferioara celei nationale si europene. Analiza in dinamica a structurii economiei regionale evidentiaza o schimbare in conformitate cu tendintele nationale, insa pastreaza decalajele relativ constante in raport cu aceasta. Aceasta transformare in structura activitatilor economice reflecta in general tendintele nationale globale. Se poate chiar concluziona ca, luata ca un intreg, economia Olteniei s-a schimbat putin mai lent si mai putin intensiv in comparatie cu cea a Romaniei.

Tab. 2.5. Comparatie procentuala intre structura PIB pe categorii de resurse, Regiunea SV Oltenia, si structura nationala, 2003

Structura Produsului Intern Brut pe categorii de resurse (VAB) 2003 SV Oltenia Romania

Agricultura, vanatoare si silvicultura 16.11 13.02

Pescuit si piscicultura 0 0

Industrie (incl energie electrica si termica, gaze si apa) 31.83 28.21

Page 9: Sud-Vest - CAPITOLUL II CONTEXTUL ECONOMIC ......Regiunea Sud-Vest Oltenia inregistreaza la finele anului 2003 un produsul intern brut (PIB) total de 179313.8 miliarde lei preturi

98

Constructii 6.93 6.55

Comert 7.59 9.58

Hoteluri si restaurante 1.82 2.13

Transport, depozitare si comunicatii 9.64 11.02

Intermedieri financiare 1.14 2.08

Tranzactii imobiliare, inchirieri si activitati de servicii prestate intrep 10.24 14.04

Administratie publica si aparare 8.14 7.31

Invatamant 3.78 3.43

Sanatate si asistenta sociala 2.78 2.63

Servicii de intermediere financiara indirect masurate (SIFIM) 0.00 0.00 Sursa: prelucrarea datelor din Anuarul Statistic al Romaniei, 2005

Structura economico-sociala regionala, ce a rezultat in urma procesului de restructurare economica, este in continuare serios dezechilibrata. Daca luam in considerare cifrele la nivelul anului 2003, rezulta ca 45,08% din totalul fortei de munca ocupate in agricultura produce un procent de 16.11% din totalul PIB. Alte dezechilibre minore au fost cauzate de crearea de locuri de munca in sectorul public, ca un mecanism-tampon: atat sectorul educatiei cat si sectorul sanatatii au avut o proportie mai mare a fortei de munca decat contributia lor la PIB regional. Aceasta a fost partial echilibrata de locurile de munca din sectorul administratiei publice, relativ bine platite, si care au adus un anumit venit regiunii. Numai sectoarele comert si industria constructiilor produc in medie un venit proportional cu contributia lor la totalul fortei de munca. Toate celelalte sectoare au contributii nete la crearea de venit, in special celelalte activitati din sfera serviciilor in medie de doua-trei ori mai mult decat ponderea lor ca forta de munca ocupata. Pentru a stimula cresterea PIB regional, sunt necesare masuri concertate vizand pe de o parte stimularea serviciilor, ca cel mai competitiv sector economic, corelate cu masuri de crestere a productivitatii muncii in mediul rural (prin diversificarea activitatilor economice si reorientarea populatiei ocupate in agricultura) si industrial (in special prin atragerea investitiilor straine directe).

Tab. 2.6. Comparatie intre structura PIB pe categorii de resurse (VAB) si structura fortei de munca pe sectoare – 2003, Regiunea SV Oltenia

Structura Produsului Intern Brut pe categorii de resurse (VAB) 2003

% din total VAB

% forta de munca ocupata din total

Agricultura, vanatoare si silvicultura 16.11 45.08

Pescuit si piscicultura 0 0

Industrie (incl energie electrica si termica, gaze si apa) 31.83 21.23

Constructii 6.93 4.43

Comert 7.59 8.71

Hoteluri si restaurante 1.82 1.06

Transport, depozitare si comunicatii 9.64 3.79

Intermedieri financiare 1.14 0.6

Tranzactii imobiliare, inchirieri si activitati de servicii prestate intrep 10.24 3.22

Administratie publica si aparare 8.14 1.96

Invatamant 3.78 4.58

Sanatate si asistenta sociala 2.78 3.90

Servicii de intermediere financiara indirect masurate (SIFIM) 0.00 1.48

Sursa: Anuarul Statistic al Romaniei, 2005

Page 10: Sud-Vest - CAPITOLUL II CONTEXTUL ECONOMIC ......Regiunea Sud-Vest Oltenia inregistreaza la finele anului 2003 un produsul intern brut (PIB) total de 179313.8 miliarde lei preturi

99

Sectorul energetic din regiunea Sud-Vest Oltenia reprezinta o infrastructura strategica de baza a economiei regionale si nationale. Reteaua hidrologica, alaturi de configuratia reliefului, confera regiunii rolul energetic principal in Romania (71,57% din totalul productie hidroelectrice, cu un total de 10.363,39 GWh in 2001), prin exploatarea potentialului apelor curgatoare care traverseaza regiunea : fluviul Dunarea, raurile Jiu si Olt. Pe teritoriul Olteniei se afla complexele hidroenergetice Portile de Fier (printre cele mai mari din Europa) – judetul Mehedinti si Lotru-Olt – in judetul Valcea (printre cele mai mari din Romania). Mai mult, aproape de zonele miniere Motru – Valea Jiului, functioneaza doua din cele mai mari centrale termoelectrice din Romania: Rovinari si Turceni. Importanta Olteniei in productia nationala de energie este ilustrata in tabelul 1.2 de mai jos. Asa cum se poate vedea, regiunea detine 27% din totalul productiei termoelectrice si 71,5% din totalul productiei de energie hidroelectrica a Romaniei.

Tab. 2.7. Productia de Energie hidroelectrica si termoelectrica a Regiunii Oltenia

Unitatea teritoriala Hidro GWh

Mehedinti 7357,544

Valcea 2767,459

Gorj 238,184

Olt -

Dolj -

OLTENIA 10363,39

ROMANIA 14478,22

% din total 71,57

Productia de energie termoelectrica impreuna cu activitatile miniere, creeaza probleme substantiale asupra mediului, probleme ce au un impact mare asupra standardului de viata al locuitorilor din regiune. De exemplu, calitatea apei potabile este afectata de poluarea Raului Jiu.

Dezvoltarea si modernizarea sectorului energetic reprezinta baza dezvoltarii si modernizarii industriei si in principal a industriei prelucratoare, care la randul ei este principalul producator de piese de schimb si componente pentru buna functionare a instalatiilor energetice. Avand in vedere rolul capital detinut de regiunea Sud-Vest Olenia in acest sector, cresterea competitivitatii sectorului energetic trebuie sa reprezinte un obiectiv esential al economiei regionale. 2.4. Investitii straine directe

Cresterea productivitatii si a competivitatii regionale este puternic corelata cu nivelul tehnologic, care in regiunile slab dezvoltate, este dependent de transferurilor externe de tehnologie, in special prin intermediul investitiilor straine directe. Investitiile directe sunt o sursa de capital, de know-how, tehnologie, abilitati de management care stimuleaza cresterea economica, contribuie la dezvoltarea si modernizarea infrastructurii economice regionale, determina un efect pozitiv de antrenare in economie si creeaza noi locuri de

Unitatea teritoriala Termo MWe

Mehedinti -

Valcea -

Gorj 1140

Olt -

Dolj 360

OLTENIA 1500

ROMANIA 5408

% din total 27.73 Sursă: Hidroelectrica SA; Termoelectrica SA

Page 11: Sud-Vest - CAPITOLUL II CONTEXTUL ECONOMIC ......Regiunea Sud-Vest Oltenia inregistreaza la finele anului 2003 un produsul intern brut (PIB) total de 179313.8 miliarde lei preturi

100

munca. Tab. 2.8. Investitiile straine directe pe regiuni de dezvoltare 2003-2004

Regiuni de dezvoltare

2003 2004 Dinamica 2003/2004

(%) Valoare

- milioane euro -

Structura pe regiuni (%)

Valoare - milioane

euro -

Structura pe regiuni (%)

ROMANIA din care: 9662 100,0 15040 100 55,66

Bucuresti - Ilfov 5236 54,2 8426 56 60,92

Sud - Est 1041 10,8 1752 11,6 68,30

Sud 798 8,2 1273 8,5 59,52

Vest 744 7,7 1093 7,3 46,91

Nord - Vest 648 6,7 1035 6,9 59,72

Centru 629 6,5 1038 6,9 65,02

Sud-Vest Oltenia 355 3,7 405 2,7 14,08

Nord - Est 211 2,2 18 0,1 -91,47 Sursa: STUDIU INS , BNR 2006

Valoarea investitiilor straine directe (asa cum este detaliat in tabelul de mai sus) in regiunea SV Oltenia in anul 2004 a fost de 405 mil. Euro, reprezentand un procent de 2.7% din valoarea nationala a investitiilor straine directe. Dinamica acestui indicator in raport cu anul 2003 indica o crestere cu 14.08%, Regiunea SV Oltenia plasandu-se pe penultimul loc intre regiuni in atragerea investitiilor straine directe, inaintea Regiunii Nord Est. Analiza in dinamica a structurii pe regiuni indica o scadere a ponderii investitilor straine directe in regiunea SV Oltenia in totalul investitiilor realizate la nivel national (de la 3.7% in 2003 la 2.7% in 2004) fapt ce denota mentinerea unei atractivitati regionale foarte scazute din punct de vedere investitional. Investitiile straine in Romania s-au orientat in functie de accesibilitatea si potentialul zonelor, precum si de mentalitatea oamenilor de afaceri si de traditia in domeniul respectiv. Regiunea Bucuresti-Ilfov se situeaza pe primul loc in ceea ce priveste investitiile straine directe atrase, inregistrand 56% din totalul ISD realizate in Romania in anul 2004. Acest situatie este previzibila, intrucat capitala constituie principalul pol de atractie al investitorilor straini, fapt confirmat de numarul mare al firmelor cu participare straina la capital localizate aici. Principalul obstacol in cale atragerii Investitiilor Straine Directe in Regiunea SV Oltenia este gradul de atractivitate scazut al acesteia, datorat starii precare a dotarilor infrastructurale de baza (in special transport, utilitati si ICT) si a calitatii slabe a mediului de afaceri (mediul politic si administrativ, sectorul privat - dezvoltarea antreprenoriala regionala, se afla in 2003 pe ultimul loc intre regiunile Romaniei, atat ca densitate (numar de unitati locale), ocuparea fortei de munca si cifra de afaceri, in toate sectoarele industriei constructii, comert si servicii de piata.

Page 12: Sud-Vest - CAPITOLUL II CONTEXTUL ECONOMIC ......Regiunea Sud-Vest Oltenia inregistreaza la finele anului 2003 un produsul intern brut (PIB) total de 179313.8 miliarde lei preturi

101

Tab. 2.9. Societati comerciale cu participare straina la capital si valoarea capitalului social subscris, in perioada 1991-2004

Judet Total companii de comert cu investitie straina

Suma totala de capital inregistrat

Total exprimat in echivalent valuta

Clasificare judete dupa

numar al companiilor de comert

Clasificare judete dupa

investitia straina din capitalul lor

Nr. % in mii RON % mii EURO % Loc pe tara Loc pe tara

ROMANIA 99844 100 25910468,5 100 10528647,7 100 xxxxx xxxxx

DOLJ 1206 1,2 63309,9 0,2 33602,6 0,3 15 29

GORJ 262 0,3 3952,9 0 1821,3 0 36 42

MEHEDINTI 418 0,4 82214,8 0,3 25437,8 0,2 30 32

OLT 298 0,3 213247,5 0,8 61927,9 0,6 33 20

VALCEA 431 0,4 52665,7 0,2 41081,0 0,4 29 26

OLTENIA 2615 2,6 415390,8 1,5 163870,6 1,5 xxxxx xxxxx Sursa: ONRC 2005

Fig. 2. 6. Societati comerciale cu capital strain la nivelul regiunilor de dezvoltare (1991-2004)

4.2045.748

4.1102.615

11.238 10.077 9.812

52.240

Nord-Est Sud-Est Sud Sud-Vest Vest Nord-Vest Centru Bucuresti-

Ilfov

Sursa: ONRC 2005

Urmand evolutia ascendenta ISD in perioada 2000-2003, perspectivele de viitor sunt de crestere a ISD, datorate atat unor factori nationali si internationali (apropierea de momentul aderarii la UE, imbunatatirea masurilor luate de Guvern pentru atragerea investitiilor straine directe (demonetizarea, facilitand astfel schimburile valutare, aplicarea unei taxe unice de impozitare de 16%), cat si factorilor regionali. Aceasta va atrage dupa sine cresteri in productivitate si in PIB. Principalele domenii care au atras investitii au fost textilele, industria agro-alimentara si cea producatoare de automobile (in Dolj), industria prelucratoare, a lemnului, industria metalurgica, a produselor din lemn si navala (in Mehedinti), industria prelucratoare, a

Page 13: Sud-Vest - CAPITOLUL II CONTEXTUL ECONOMIC ......Regiunea Sud-Vest Oltenia inregistreaza la finele anului 2003 un produsul intern brut (PIB) total de 179313.8 miliarde lei preturi

102

metalurgiei neferoase, automobilistica si industria de masini-unelte (Olt), industria prelucratoare si alimentara si a bauturilor (Valcea). Principalele tari de origine a investitiilor au fost Coreea (Daewoo), Germania (Steilmann), Italia (Pirelli, MaxMara). 2.5. Rezultate si performante ale intreprinderilor din Regiunea Oltenia Unitatile locale active ale Regiunii SV Oltenia Economia Regiunii de Dezvoltare Sud-Vest Oltenia inregistra la finele anului 2004, un numar total de 31.149 unitati locale active, in crestere cu 9,4% (+ 2684 unitati locale active) fata de anul anterior, reprezentand 7,70 % din total national (404.339 unitati) Tab. 2.10. Unitati locale active din industrie, constructii, comert si servicii pe activitati si clase de marime in Regiunea SV Oltenia la sfarsitul anului 2004.

Activitati ale economiei nationale Total 0-9

salariati 10-49

salariati 50-249

salariati 250 si peste

salariati

Total, din care: 31149 27814 2481 648 206

Industrie 4059 2907 701 306 145

Industria extractiva 106 58 18 8 22

Industria prelucratoare, din care : 3871 2836 665 274 96

Alimentara si bauturi 1045 787 206 41 11

Fabricarea articolelor de imbracaminte, prelucrarea blanurilor 374 187 94 73 20

Industria constructiilor metalice si a produselor din metal 424 325 71 21 7

Industria de masini si echipamente 98 60 15 13 10

Energie electrica si termica, gaze si apa 82 13 18 24 27

Constructii 1592 1188 272 110 22

Comert cu ridicata si cu amanuntul, repararea si intretinerea autovehiculelor si motocicletelor si a bunurilor personale si casnice 18316 17133 1078 98 7

Hoteluri si restaurante 1588 1465 100 20 3

Transport, depozitare si comunicatii 1810 1609 134 43 24

Tranzactii imobiliare, inchirieri si activitati de servicii prestate in principal intreprinderilor 2652 2446 151 50 5

Invatamant, sanatate si asistenta sociala 584 567 16 1 -

Alte activitati de servicii colective, sociale si personale 548 499 29 20 - Sursa: INS, Anuarul Statistic al Romaniei 2005

Distributia unitatilor locale active pe clase de marime arata ca majoritatea se situau in clasa 0-9 salariati (89,3% in anul 2004 si 88,4% in anul 2003), fiind urmate de cele cu 10-49 salariati (8,0% in anul 2004 si 8,7% in anul 2003), 50-249 salariati (2,1% in anul 2004 si 2.2% in anul 2003) si cele cu 250 de salariati si peste (0,6% in anul 2004 si 0,7% in anul 2003).

Page 14: Sud-Vest - CAPITOLUL II CONTEXTUL ECONOMIC ......Regiunea Sud-Vest Oltenia inregistreaza la finele anului 2003 un produsul intern brut (PIB) total de 179313.8 miliarde lei preturi

103

Pe principalele activitati ale economiei nationale, ramura predominanta care contribuia cu peste 50% la totalul unitatilor locale active este cea de comert cu ridicata si cu amanuntul, repararea si intretinerea autovehiculelor si motocicletelor si a bunurilor personale si casnice (58,8% in anul 2004 si 61,3% in anul 2003), fiind urmata de industrie (13,0% in anul 2004, la fel si in anul 2003), tranzactii imobiliare, inchirieri si activitati de servicii prestate in principal intreprinderilor (8,5% in anul 2004 si 7,2% in anul 2003), transport, depozitare si comunicatii (5,8% in anul 2004 si 5,4% in anul 2003), hoteluri si restaurante (5,1% in anul 2004 si la fel si in anul 2003), constructii (5,1% in anul 2004 si 4,8% in anul 2003) si alte activitati (3,7% in anul 2004 si 3,2% in anul 2003). Clasificarea unitatilor locale active pe forme de proprietate releva in anul 2004 comparativ cu anul 2003, scaderea proprietatii majoritare de stat (de la 1,0% in anul 2003 la 0,8% in anul 2004) si cresterea proprietatii majoritare private (de la 99,0% in anul 2003 la 99,2% in anul 2004). Din totalul de 257 unitati locale active existente in anul 2004 in proprietatea majoritara de stat (285 in anul 2003), 47,1% se aflau in ramura industriei (44,6% in anul 2003). In cadrul proprietatii majoritare private, peste 70% din unitatile locale active se gaseau in ramurile: comert cu ridicata si cu amanuntul, repararea si intretinerea autovehiculelor si motocicletelor si a bunurilor personale si casnice (59,2% in anul 2004 si 61,8% in anul 2003) si industrie (12,7% in anul 2004 si 12,7% in anul 2003). Apreciate dupa forma juridica, la nivelul anului 2004, unitatile locale active din industrie, constructii, comert si alte sectoare de activitate, au fost in proportie de 92,1% societati cu raspundere limitata (90,7% in anul 2003), 4,5% societati pe actiuni (5,1% in anul 2003), 3,3% alte tipuri de societati cooperatiste si necooperatiste (4,1% in anul 2003) si doar 0,1% au fost regii autonome (0,1% in anul 2003). In anul 2004, in cadrul principalelor activitati din economie nationala, cele care contribuiau in numar mare la totalul unitatilor active, erau activitatile de industrie si comert. La nivelul Regiunii de Dezvoltare Sud-Vest Oltenia in anul 2004, ramura industriei detine 4059 unitati locale active (3710 in anul 2003), care dupa forma juridica erau in proportie de 84,4% societati cu raspundere limitata (82,6% in anul 2003), 11,9% societati pe actiuni (12,9% in anul 2003), 3,5% alte tipuri de societati cooperatiste si necooperatiste (4,2% in anul 2003) si doar 0,2% erau regii autonome (0,3% in anul 2003). Unitatile locale active concentrate in ramura de comert cu ridicata si cu amanuntul, repararea si intretinerea autovehiculelor si motocicletelor si a bunurilor personale si casnice erau in numar de 18316 (17434 unitati in anul 2003), dintre care 17278 unitati erau societati cu raspundere limitata (16254 in anul 2003), 701 unitati erau alte tipuri de societati cooperatiste si necooperatiste (803 in anul 2003) si 337 unitati erau societati pe actiuni (377 in anul 2003). Distributia unitatilor locale active in anul 2004 pe judetele componente ale regiunii, clasifica pe primul loc judetul Dolj (11390 unitati locale active), fiind urmat de Valcea (6092

Page 15: Sud-Vest - CAPITOLUL II CONTEXTUL ECONOMIC ......Regiunea Sud-Vest Oltenia inregistreaza la finele anului 2003 un produsul intern brut (PIB) total de 179313.8 miliarde lei preturi

104

unitati locale active), Gorj (5306 unitati locale active), Olt (4884 unitati locale active) si Mehedinti (3477 unitati locale active) Din punct de vedere al densitatii intreprinderilor (masurata ca numar de intreprinderi/1000 de locuitori populatie activa - 15-59 ani), putem remarca cresterea relativa a acesteia in cazul regiunii S-V Oltenia incepand cu anul anul 2001, ceea ce ar putea sugera un trend pozitiv. Nota distincta face densitatea intreprinderilor mari, care dupa o perioada de descrestere ( 1997-2001 ), pare a se stabiliza incepand cu anul 2002 la valoarea de 0.14 unitati la mia de locuitori cu varsta cuprinsa intre 15-59 ani.

Tab. 2.11. Dinamica densitatii intreprinderilor in regiunea S-V Oltenia, 1997-2004

Nr intreprinderi/1000 locuitori cu varsta intre 15-59 ani

Marime 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004

0-9 18.5 18.55 17.72 16.45 16.11 16.16 17.29 19.06

10-49 1.1 1.25 1.33 1.40 1.50 1.51 1.71 1.70

50-249 0.4 0.40 0.41 0.38 0.38 0.41 0.42 0.44

> 250 0.2 0.18 0.17 0.15 0.15 0.14 0.14 0.14

Total 20.19 20.38 19.63 18.38 18.14 18.22 19.57 21.35 Sursa: Statistica Teritoriala, INS 2005

Totusi, prin comparatie cu celelalte regiuni de dezvoltare, precum si cu nivelul national, densitatea intreprinderilor plaseaza regiunea S-V Oltenia intr-o situatie defavorabila. Calculul densitatii intreprinderilor la 1000 locuitori populatie activa (15-59 ani) plaseaza regiunea pe locul 6 din 8, devansand doar regiunile N-E si Sud, in timp ce raportarea intreprinderilor la suprafata regiunii, ne plaseaza pe ultimul loc intre regiuni. La nivelul regiunii SV Oltenia, in anul 2004 exista in medie 21.35 intreprinderi la 1000 locuitori activi, o cifra semnificativ mai mica decat media nationala de 28.88. Tab. 2.12. Densitatea intreprinderilor (2004). Comparatie inter-regionala

Regiune Nr. de

intreprinderi

Nr. locuitori cu varsta

15-59

Densitate intreprinderi / 1000

locuitori

Suprafata (km2)

Densitate intreprinderi/ suprafata

NORD-EST 45462 2340309 19.43 36850 1.23

SUD-EST 49531 1856729 26.68 35762 1.38

SUD-MUNTENIA 43083 2101500 20.50 34453 1.25

OLTENIA 31149 1458926 21.35 29212 1.06

VEST 37623 1271093 29.60 32034 1.17

NORD-VEST 55545 1780354 31.20 34159 1.62

CENTRU 50184 1666578 30.11 34100 1.47

BUCURESTI 91762 1546851 59.32 1821 50.39

ROMANIA 404339 13998418 28.88 238391 1.69 Sursa: prelucrare Statistica Teritoriala, INS 2005

Tabel 2.13. Numarul inmatricularilor de societati comerciale cu participare straina la capital si valoarea capitalului social subscris in anul 2004

Inmatriculari de

societati comerciale -

Valoarea capitalului social total subscris exprimat in:

Moneda nationala Valuta

Page 16: Sud-Vest - CAPITOLUL II CONTEXTUL ECONOMIC ......Regiunea Sud-Vest Oltenia inregistreaza la finele anului 2003 un produsul intern brut (PIB) total de 179313.8 miliarde lei preturi

105

numar- - mii lei (RON) - Dolari SUA EURO

Oltenia 298 137145,8 4442386 3371718

Dolj 135 12333,1 380452 311330

Gorj 16 70,8 2126 1654

Mehedinti 70 9167,2 270228 223894

Olt 37 111172,9 3667837 2735123

Valcea 40 4401,8 121743 99717 Sursa:Camera de Comert si Industrie a Romaniei si a Municipiului Bucuresti, Oficiul National al Registrului Comertului

Investitiile brute ale unitatilor locale active din Regiunea SV Oltenia La nivelul anului 2004, valoarea totala a investitiilor brute in regiunea Oltenia a fost de 66.590 mld. lei, reprezentand o crestere cu 145 % fata de anul 2003, (27.137 miliarde lei preturi curente in anul 2003) si cu 156.42% fata de anul 2000. Pe sectoare economice, cele mai mari volume de investitii au fost realizate in industrie 51.660 mld. lei (15.505 mld. lei in anul 2003), din care 63.6% au fost realizate in cadrul ramurii energiei electrice si termice, gaze si apa, in comert 6.589 mld. lei (4.087 mld. lei in anul 2003) si in sectorul transport, depozitare si comunicatii 4.312 mld. lei (3.897 mld. lei in anul 2003). Raportat la clasele de marime ale intreprinderilor, 74.7% din totalul investitiilor brute s-au facut in intreprinderile mari, cu 250 salariati si peste, (61,3% in anul 2003) urmate de unitatile mijlocii cu 10,2% (16,1% in anul 2003), mici 8.5% (12,4% in anul 2003) si micro 6.6% (10,2% in anul 2003). Distributia investitiilor brute pe judete clasifica pe primul loc judetul Gorj (35.339 mld. lei), urmat de Dolj (10.998 mld. lei), Valcea (7.796 mld. lei), Olt (6.861 mld. lei) si Mehedinti (5.596 mld. lei). In raport cu forma de proprietate a unitatilor locale active, peste 50% din totalul investitiilor s-au realizat in unitatile cu proprietatea majoritara de stat (63,0% in anul 2004 si 50,5% in anul 2003). Principalele activitati din sectorul majoritar de stat unde s-au realizat cele mai insemnate investitii brute au fost industria si in special ramura energiei electrice si termice, gaze si apa si cea a transporturilor, depozitarii si comunicatiilor. In cadrul unitatilor active din segmentul majoritar privat, investitiile brute s-au cifrat la 24.635 mld. lei (13.442 mld lei in anul 2003), realizandu-se cu prioritate in industrie si comert. Apreciate dupa forma juridica a unitatilor locale active, investitiile brute s-au facut in proportie de 79,3% de catre societatile pe actiuni ( 69,4% in anul 2003), fiind urmate de societatile cu raspundere limitata cu 17,9% (27,5% in anul 2003), regiile autonome cu 2,6% (2,8% in anul 2003) si doar 0,2% de catre alte tipuri de societati cooperatiste si necooperatiste (0,3% in anul 2003). Investitiile brute din regiile autonome s-au cifrat la 1729 mld. lei (767 mld. lei in anul 2003) si au fost realizate in proportie de peste 90% in industrie (82,9% in anul 2003). Societatile pe actiuni din Regiunea SV Oltenia concentrau la nivelul anului 2004, o valoare a investitiilor brute de 52.779 mld. lei (18.833 mld. lei in anul 2003), iar pe principalele activitati ale economiei nationale, s-au derulat in proportie de de 88,5% in industrie (66,1% in anul 2003), 5,9% in trasport, depozitare si comunicatii (15,2% in anul 2003) si 2,5% in comert (4,5% in anul 2003).

Page 17: Sud-Vest - CAPITOLUL II CONTEXTUL ECONOMIC ......Regiunea Sud-Vest Oltenia inregistreaza la finele anului 2003 un produsul intern brut (PIB) total de 179313.8 miliarde lei preturi

106

Tab. 2.14. Investitiile brute ale unitatilor locale active pe activitati ale economiei nationale in Regiunea Oltenia 2000-2004 (mld. lei ROL- preturi curente)

Activitatea 2000 2001 2002 2003 2004

Dinamica 2004/2000 (%)6

Industria extractiva 3,685 2,300 2,472 2,335 7,061 91.61

Industria prelucratoare 14,577 8,107 5,548 7,152 11,754 -19.37

Energie electrica si termica, gaze si apa 4,090 44,919 17,181 6,018 32,845 703.06

Constructii 364 1,459 1,669 2,615 1,395 283.24

Comert 1,441 2,400 3,717 4,087 6,589 357.25

Hoteluri si restaurante 81 170 295 290 1,194 1,374.07

Transporturi, depozitare si comunicatii 1,596 2,098 2,828 3,897 4,312 170.18

Tranzactii imobiliare inchirieri si activ de serv prestate intrep. 63 174 335 442 642 919.05

Invatamant ** 0 0 0 10 9 -

Sanatate si asistenta sociala ** 0 0 0 58 505 -

Alte activitati de servicii colective sociale si personale 72 40 126 233 284 294.44

Total regiune 25,969 61,667 34,171 27,137 66,590 156.42

Sursa: Anuarul Statistic al Romaniei, 2005

Dinamica investitiilor brute ale unitatilor locale active pe activitati ale economiei nationale in regiunea Oltenia in perioada 2000-2004. indica cea mai mare crestere, cu 1374.07% in sectorul hoteluri si restaurante, urmat de tranzactii imobiliare, inchirieri si alte servicii prestate intreprinderilor (919.05%), energie electrica si termica, gaze si apa (703.06%) si comert (357.25%). Fig. 2.7. Dinamica investitiilor brute pe activitati, 2000/2004 Regiunea Oltenia

Dinamica investitiilor brute pe activitati ale economiei nationale

2000/2004 Regiunea Oltenia

0,00

10.000,00

20.000,00

30.000,00

40.000,00

50.000,00

Industr

ia

extr

activă

Industr

ia

pre

lucră

toare

Energ

ie

ele

ctr

ică ş

i

Constr

ucţii

Com

erţ

Hote

luri ş

i

resta

ura

nte

Tra

nsport

uri,

depozitare

şi

Tra

nzacţii

imobili

are

Invăţă

mânt

**

Sănăta

te ş

i

asis

tenţă

Alte a

ctivitati

de s

erv

icii

Anul 2000

Anul 2001

Anul 2002

Anul 2003

Anul 2004

Sursa: Anuarul Statistic al Romaniei, 2005

6 Exprimata ca pondere a variatiei investitiilor brute in 2004 fata de anul 2000 : (2004 - 2000)/ 2000x100

** Include numai unitatile locale cu activitate de invatamant sau sanatate si asistenta sociala, organizate ca societati comerciale

Page 18: Sud-Vest - CAPITOLUL II CONTEXTUL ECONOMIC ......Regiunea Sud-Vest Oltenia inregistreaza la finele anului 2003 un produsul intern brut (PIB) total de 179313.8 miliarde lei preturi

107

Singura evolutie negativa a investitiilor brute in perioada de analiza mentionata s-a inregistrat in industria prelucratoare (-19.37%). Cifra de afaceri realizata de unitatile locale active Cifra de afaceri obtinuta in anul 2004 de catre cele 31.149 unitati locale active din Regiunea de Dezvoltare SV Oltenia a fost de 300.436 miliarde lei preturi curente ( 254.693 miliarde lei preturi curente in anul 2003 ). Tab. 2.15. Cifra de afaceri a unitatilor locale active, pe activitati si clase de marime, Regiunea Oltenia 2004 (miliarde lei preturi curente)

Total CA

Intreprinderi Activitati (sectiuni CAEN)

Micro Mici Mijlocii Mari

300436 50011 56768 52414 141243 Total economie

17372 145 522 1241 15464 Industrie extractiva

102464 5253 9764 17914 69533 Industrie prelucratoare

42896 7 1137 4356 37396 Energie electrica si termica, gaze si apa

18278 2079 3930 5832 6437 Constructii

93798 35909 35618 16297 5974

Comert cu ridicata si cu amanuntul, repararea si intretinerea autovehiculelor si motocicletelor si a bunurilor personale si casnice

2815 1093 563 777 382 Hoteluri si restaurante

15888 2596 3599 3929 5764 Transport, depozitare si comunicatii

5185 2444 1332 1116 293

Tranzactii imobiliare, inchirieri si activitati de servicii prestate in principal intreprinderilor

45 36 9 - - Invatamant

349 233 90 26 - Sanatate si asistenta sociala

1346 216 204 926 - Alte activitati de servicii colective, sociale si personale

Sursa: Directia Regionala de Statistica Dolj, 2006

In raport cu clasa de marime a unitatilor active, cifra de afaceri obtinuta in anul 2004 a fost realizata in proportie de 47,0% in unitatile mari (51,2 % in anul 2003), 18,9% in unitatile micro (16,0% in anul 2003), 17,4% in unitatile mijlocii (15,2% in anul 2003) si 16,7% in unitatile mici (17,6% in anul 2003) In raport cu activitatile economiei nationale, industria a inregistrat atat in anul 2003, cat si in anul 2004, peste 50% din totalul cifrei de afaceri din regiune. Pe ramuri ale industriei, in anul 2004, cea mai mare cifra de afaceri a fost realizata in industria prelucratoare de 102.464 miliarde lei (81.220 miliarde lei in anul 2003), urmata de energia electrica si termica, gaze si apa cu 42.896 lei (40.567 miliarde lei in anul 2003), si industria extractiva cu 17.372 miliarde lei (19.490 miliarde lei in anul 2003). Cifra de afaceri realizata din activitatea de comert cu ridicata si cu amanuntul, repararea si intretinerea autovehiculelor si motocicletelor si a bunurilor personale si casnice a fost de 93.798 miliarde lei (78.585 miliarde lei in anul 2003), realizata in proportie de 76,3 % de catre unitatile mici si micro (75,3% in anul 2003)

Page 19: Sud-Vest - CAPITOLUL II CONTEXTUL ECONOMIC ......Regiunea Sud-Vest Oltenia inregistreaza la finele anului 2003 un produsul intern brut (PIB) total de 179313.8 miliarde lei preturi

108

Pe forme de proprietate, cifra de afaceri realizata de unitatile locale active din Regiunea de Dezvoltare SV Oltenia a fost de 231.718 miliarde lei in proprietatea majoritara privata (172.539 miliarde lei in anul 2003) si de 68.718 miliarde lei in proprietatea majoritara de stat (82.154 miliarde lei in anul 2003) Avand in vedere forma juridica a unitatilor locale active din Regiunea de Dezvoltare SV Oltenia, la nivelul anului 2004, societatile pe actiuni au realizat o cifra de afaceri de 169.655 miliarde lei (151.581 miliarde lei in anul 2003), societatile cu raspundere limitata 122.887 miliarde lei (96.665 miliarde lei in anul 2003), regiile autonome, 5.706 miliarde lei (4.466 miliarde lei in anul 2003), alte tipuri de societati cooperatiste si necooperatiste, 2.188 miliarde lei (1.981 miliarde lei in anul 2003). Analiza cifrei de afaceri pe principalele activitati (industrie si comert), care participa in cea mai mare parte la realizarea sa, se prezinte astfel: -in industrie societatile pe actiuni au contribuit cu 82% la totalul CA, din acest sector (84,7% in anul 2003), fiind urmate de societatile cu raspundere limitata cu 14,6% (12,2% in anul 2003), regiile autonome cu 3,1% (2,8% in anul 2003), si alte tipuri de societati cooperatiste si necooperatiste cu 0,3% (0,3% in anul 2003); -in ramura de comert, societatile cu raspundere limitata au contribuit primordial la realizarea CA din acest sector cu 85,5% (84,6% in anul 2003), fiind urmate de societatile pe actiuni cu 13,1% (13,9% in anul 2003) si alte tipuri de societati cooperatiste si necooperatiste cu 1,4% (1,5% in anul 2003). In teritoriu, distributia CA a fost realizata in proprtie de 33,4% la nivelul judetului Dolj, 20,7% in Valcea, 19,9% in Gorj, 15,9% in Olt si doar 10,1% in Mehedinti. Personalul ocupat in unitatile locale active In unitatile locale active din Regiunea SV Oltenia, in anul 2004, au fost inregistrate 326.581 persoane ocupate, in scadere cu 89 persoane fata de anul precedent (326.670 persoane ocupate in anul 2003). Pe clase de marime, 44,8% din personalul unitatilor active a fost concentrat in unitatile mari (48,1% in anul precedent), 21,6% in cele mijlocii (20,8% in anul precedent), 18,2% in cele micro (15,6% in anul precedent) si 15,4% in cele mici (15,5% in anul precedent). Pe sectoare de activitate, majoritatea personalului din unitatile active ale regiunii, in anul 2004, era concentrat in ramura industriei reprezentand 52,4% din total (54,4% in anul 2003) ponderea cea mai mare fiind in industria prelucratoare in unitatile cu 250 de salariati si peste - 38,9% (39,8% in anul precedent), urmat de comert cu 20,2% (19,3% in anul 2003) si constructii de 10,2% (10,2% in anul precedent), celelalte ramuri ale economiei regiunii avand ponderi sub 10% din totalul personalului in unitatile active. Tab. 2.16. Personalul ocupat in unitatile locale active pe clase de marime si sectoare de activitati

Total persoane

Intreprinderi7

Micro Mici Mijlocii Mari Activitati (sectiuni CAEN)

326581 59430 50470 70382 146299 Total economie

7 Intreprinderi micro (0-9 angajati), intreprinderi mici (10-49 angajati), intreprinderi mijlocii (50-250 angajati), intreprinderi mari (250 angajati si peste).

Page 20: Sud-Vest - CAPITOLUL II CONTEXTUL ECONOMIC ......Regiunea Sud-Vest Oltenia inregistreaza la finele anului 2003 un produsul intern brut (PIB) total de 179313.8 miliarde lei preturi

109

25188 180 401 1084 23523 Industrie extractiva

126962 7803 14671 28912 75576 Industrie prelucratoare

18919 34 494 3894 14497 Energie electrica si termica, gaze si apa

33434 3406 6128 11694 12206 Constructii

65860 34185 20069 8877 2729

Comert cu ridicata si cu amanuntul, repararea si intretinerea autovehiculelor si motocicletelor si a bunurilor personale si casnice

8385 3135 2017 2117 1116 Hoteluri si restaurante

26097 3677 2909 5433 14078 Transport, depozitare si comunicatii

16073 4562 2904 6033 2574

Tranzactii imobiliare, inchirieri si activitati de servicii prestate in principal intreprinderilor

276 248 28 - - Invatamant

1460 1081 270 109 - Sanatate si asistenta sociala

3927 1119 579 2229 - Alte activitati de servicii colective, sociale si personale

Sursa: Directia Regionala de Statistica Dolj, 2006

Analiza personalului ocupat pe forme de proprietate, evidentiaza pentru anul 2004, ponderea a 77,9% din personal in proprietatea majoritar privata (71,7% in anul 2003) si doar 22,1% in proprietatea majoritara de stat (28,3% in anul 2003). In anul 2004, la nivelul Regiunii SV Oltenia, personalul ocupat din unitatile cu proprietate majoritara de stat afost de 72.335 persoane (92.398 persoane in anul 2003), regasindu-se in proportie de 71,8% in industrie (73,1% in anul 2003), 17% in transport, depozitare si comunicatii (16,8% in anul 2003), 5,6% in constructii (3,1% in anul 2003), 3,8% in tranzactii imobiliare, inchirieri si activitati de servicii prestate in principal intreprinderilor (3,4% in anul 2003) si doar 1,8% in celelalte ramuri ale economiei nationale (3,6% in anul 2003).

Dupa forma juridica a unitatilor locale active, personalul ocupat s-a aflat in procent de 53,3% in societatile pe actiuni (57,4% in anul 2003), 41,8% in societatile cu raspundere limitata (37,0% in anul 2003), 2,8% in alte tipuri de societati cooperatiste si necooperatiste (3,2% in anul 2003) si 2,1% in regiile autonome (2,4% in anul 2003).

Personalul ocupat din regiile autonome in numar de 6.707 persoane (7.897 persoane in anul 2003), s-a aflat in proportie de 71% in industrie (66,5% in anul 2003), 15,6% in transport, depozitare si comunicatii (14,4% in anul 2003), 9,4% tranzactii imobiliare, inchirieri si activitati de servicii prestate in principal intreprinderilor (15,7% in anul 2003) si 4% in constructii (3,4% in anul 2003).

Societatile pe actiuni din regiunea S-V Oltenia concentrau la nivelul anului 2004 173.980 persoane ocupate (187.611 persoane ocupate in anul 2003), dintre care peste 90% in ramurile industrie, constructii, transport, depozitare si comunicatii.

Personalul ocupat din societatile cu raspundere limitata in numar de 136.646 persoane ( 120.895 persoane ocupate in anul 2003), din punct de vedere al activitatilor, a fost preponderent in ramura industriei, comertului, constructiilor si tranzactiilor imobiliare, inchirieri si activitati de servicii prestate in principal intreprinderilor.

Page 21: Sud-Vest - CAPITOLUL II CONTEXTUL ECONOMIC ......Regiunea Sud-Vest Oltenia inregistreaza la finele anului 2003 un produsul intern brut (PIB) total de 179313.8 miliarde lei preturi

110

Alte tipuri de societati cooperatiste si necooperatiste inregistrau in anul 2004 un numar de 9248 persoane ocupate (10.267 persoane ocupate in anul 2003), in special in industria prelucratoare si comert.

La nivelul judetelor componente, judetul Dolj concentra 105.154 persoane ocupate, fiind urmat de Valcea cu 63.319 persoane ocupate, Gorj cu 69.113 persoane ocupate, Olt cu 50.471 persoane ocupate si Mehedinti cu 38.524 persoane ocupate. Intreprinderile mari in Regiunea SV Oltenia Daca rolul IMM este vital pentru asigurarea flexibilitatii economice si a unei adaptari rapide la un mediu de afaceri aflat in plin proces de transformare, cu siguranta nici misiunea intreprinderilor mari nu trebuie neglijata. Talia acestor intreprinderi, precum si activele detinute le confera avantaje considerabile de acces la piata si la finantare, dar si o mai mare forta de a efectua investitii in tehnologie si cercetare-dezvoltare. Intreprinderile mari, cu peste 250 de angajati, pot actiona ca adevarate locomotive de crestere economica regionala. Desi numarul lor este redus in comparatie cu IMM, ponderea intreprinderilor mari in forta de munca ocupata si respectiv in cifra de afaceri totala este semnificativa. Spre exemplu, in anul 2003, 62% din persoanele angajate in cadrul regiunii Sud-Vest Oltenia activau in intreprinderi mari. Aceste date scot in evidenta si rolul social important pe care il joaca aceste unitati economice. Tabel 2.17. Tendinte de dezvoltare ale Intreprinderilor Mari (250 angajati si peste) 1997-2004.

Activitate (capitole CAEN) 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004

OLTENIA 273 259 253 219 214 212 209 206

Industrie extractiva 26 23 25 24 23 21 16 22

Industrie prelucratoare 119 113 113 93 97 90 95 96

Energie electrica si termica, gaz si apa

26 29 29 25 24 28 29 27

Constructii 45 33 31 27 26 24 17 22

Comert 16 9 7 7 4 6 9 7

Hoteluri si restaurante 4 4 3 1 1 1 2 3

Transport, depozitare si comunicatii 25 38 37 36 35 34 34 24

Tranzactii imobiliare si alte servicii 8 5 3 4 4 7 7 5

Educatie 0 0 0 - - - - -

Sanatate si asistenta sociala 0 0 0 - - - - -

Alte activitati 4 5 3 2 - 1 - -

R O M A N I A 2986 2835 2802 2431 2406 2372 2328 2249

% Oltenia din Romania 9,14 9,14 9,03 9,01 8,89 8,93 8,97 9,16

Sursa: prelucrarea datelor din Anuarul Statistic al Romaniei 2004

In judetul Dolj existau la nivelul anului 2004 un numar de 53 de intreprinderi mari, reprezentand 25.7% din unitatile mari ale regiunii; principalele produse industriale provin de la firme aflate pe primele locuri dupa cifra de afaceri si numarul de angajati: distributia si comercializarea energiei electrice (Societatea Comerciala de Distributie si Furnizare a Energiei Electrice Electrica Oltenia SA), productia de autovehicule (Daewoo Automobile Romania SA), productia de energie electrica (Complexul Energetic Craiova SA), productia de motoare, generatoare si transformatoare (Electroputere SA si Newage AVK SA),

Page 22: Sud-Vest - CAPITOLUL II CONTEXTUL ECONOMIC ......Regiunea Sud-Vest Oltenia inregistreaza la finele anului 2003 un produsul intern brut (PIB) total de 179313.8 miliarde lei preturi

111

productia generatoarelor de aburi (Societatea Comerciala de Reparatii si Servicii Termoserv Craiova SA). De asemenea, se observa prezenta investitiilor straine la cateva firme cheie din judet : Daewoo Automobile Romania SA (Coreea de Sud), Topway Industries SA (Norvegia), Newage AVK Romania SA (Germania, Marea Britanie). Tab. 2.18. Intreprinderi mari din judetul Dolj (principalii indicatori 2002/2004).

Nume Localit

. Tipul de activitate

Numar de angajati Cifra de afaceri (mii ROL)

2002

2003 2004 2002 2003 2004

Societatea Comerciala de Distributie si Furnizare A Energiei Electrice Electrica Oltenia SA

Craiova

Distributia si comercializarea energiei electrice

2970

2960 2929 98608064

64 127490723

77 129361463

27

Daewoo Automobile Romania SA

Craiova

Productia de autovehicule

3620

- 3591 54518076

61 -

8099061891

Complexul Energetic Craiova SA

Craiova

Productia de energie electrica

- - 1678 - - 450680959

9

Electroputere SA

Craiova

Productia de motoare generatoare si transformatoare

4683

4064 3658 93707780

8 181961938

6 172990548

5

Societatea Comerciala de Reparatii si Servicii Termoserv Craiova SA

Isalnita Productia generatoarelor de aburi

- 963 960 - 243394657 400530874

Reloc SA Craiov

a

Constructia si repararea materialului rulant

839 1069 866 40062779

4 101169469

7 520127576

Topway Industries SA

Craiova

Fabricarea uleiurilor si grasimilor rafinate

520 387 357 12825449

93 128351529

9 100960856

9

Popeci Utilaj Greu SA

Craiova

Fabricarea utilajelor pentru mine cariere si constructii

658 505 741 99882431 205829554 376201640

Vgb Company SRL

Craiova

Comert cu ridicata al combustibililor solizi lichizi

10 150 250 13868606

6 417204046

1413155517

Pan Group SA Craiov Fabricarea 122 1247 1274 55167348 683548030 887973415

Page 23: Sud-Vest - CAPITOLUL II CONTEXTUL ECONOMIC ......Regiunea Sud-Vest Oltenia inregistreaza la finele anului 2003 un produsul intern brut (PIB) total de 179313.8 miliarde lei preturi

112

a produselor de morarit

0

Newage Avk Romania SA

Craiova

Productia de motoare generatoare si transformatoare

240 305 407 13029769

3 218488940 388422663

In judetul Gorj existau la nivelul anului 2004 un numar de 52 de intreprinderi mari, dintre care 17 activau in industria prelucratoare. Ponderea intreprinderilor mari din Gorj in regiunea Sud-Vest a fost de 25,2%; o mare parte din intreprinderile de top din judet au in domeniul de activitate produse industriale principale ale judetului Gorj : carbune (Societatea Nationala a Lignitului Oltenia SA), energie electrica produsa in termocentrale (SC Complexul Energetic Turceni SA, SC Complexul Energetic Rovinari SA), produse tehnice din cauciuc (Artego SA), sticlarie (Star Glass SA). Tab. 2.19. Intreprinderi mari din judetul Gorj (principalii indicatori 2002/2004).

Nume Localitate Tipul de activitate

Numar de angati Cifra de afaceri (mii ROL)

2002 2003 2004 2002 2003 2004

Societatea Nationala a Lignitului Oltenia SA

Targu Jiu

Extractia si prepararea carbunelui inferior

- - 9973 - - 7776898239

Societatea Comerciala Complexul Energetic Turceni SA

Turceni Productia de energie electrica

- - 4159 - - 5456066146

Societatea Comerciala Complexul Energetic Rovinari SA

Rovinari Productia de energie electrica

- - 3932 - - 4628272149

Artego SA Targu Jiu

Fabricarea altor produse din cauciuc

1639 1172 1976 906145208

1148813359

1512918656

Succes Nic Com SRL

Balta

Comert cu ridicata al fructelor si legumelor proaspete

364 450 463 433908566

565735303

753421880

Societatea Comerciala De Reparatii Si Servicii Termoserv Rovinari SA

Rovinari

Operatiuni de mecanica generala

- 841 838 - 188462785

323645414

Societatea Comerciala De Reparatii Si Servicii

Turceni

Productia generatoarelor de aburi

- 909 901 - 203061043

313585505

Page 24: Sud-Vest - CAPITOLUL II CONTEXTUL ECONOMIC ......Regiunea Sud-Vest Oltenia inregistreaza la finele anului 2003 un produsul intern brut (PIB) total de 179313.8 miliarde lei preturi

113

In judetul Mehedinti existau la nivelul anului 2004 un numar de 26 de intreprinderi mari, dintre care jumatate activau in industria prelucratoare. Ponderea intreprinderilor mari din Mehedinti in regiunea Sud-Vest a fost de 12.6%; mare parte din cele mai importante produse industriale se regasesc in domeniul de activitate al principalelor intreprinderi ale judetului : fabricarea de produse chimice anorganice de baza (Regia Autonoma pentru Activitati Nucleare RA), vagoane pentru transportat marfuri (Meva SA), constructii navale (Severnav SA, Santierul Orsova SA), fabricarea celulozei, hartiei si cartonului (Celrom SA), energie electrica produsa in hidrocentrale (Societatea Comerciala de Producere a Energiei Electrice in Hidrocentrale Hidroelectrica Bucuresti SA), paste semichimice din lemn (Cildro SA), furnire estetice (Delignit Romania SA). Investitiile straine sunt prezente la intreprinderi de top, cum ar fi : Meva SA, Santierul Naval Orsova (Olanda, 20,81%), Cildro SA, Lamdro SA (Germania). Tab. 2.20. Intreprinderi mari din judetul Mehedinti (2002/2004).

Termoserv Turceni SA

Rostramo SA Targu Jiu Productia de mobilier

1383 1461 1454 299826353

278461103

307609059

Societatea Comerciala Uzina Mecanica Sadu SA

Bumbesti Jiu

Fabricarea armamentului si munitiei

2300 2274 2119 252873005

299861384

274659078

Star Glass SA Targu Jiu Fabricarea articolelor din sticla

949 992 951 149587921

161152053

158941826

Nume Localitate Tipul de activitate

Numar de angajati Cifra de afaceri (mii ROL)

2002 2003 2004 2002 2003 2004

REGIA AUTONOMA PENTRU ACTIVITATI NUCLEARE RA

DROBETA TURNU SEVERIN

Fabricarea de produse chimice anorganice de baza

4023 3991 3902 3072422914 3517760215 4828770855

MEVA SA DROBETA TURNU SEVERIN

Constructia si repararea materialului rulant

1015 1298 1260 370849048 1264318164 1162429073

SEVERNAV SA DROBETA TURNU SEVERIN

Constructii navale

2580 2390 2311 1059868189 369396610 956982780

CELROM SA DROBETA TURNU SEVERIN

Fabricarea celulozei hirtiei si cartonului

923 912 904 648231462 796091431 912606508

SANTIERUL NAVAL ORSOVA SA

ORSOVA Constructii navale

734 742 752 487688920 557536755 692271330

CILDRO SA DROBETA TURNU SEVERIN

Prelucrarea bruta a lemnului si impregnarea lemnului

1303 1338 561 353904469 455275876 404079883

BERE SPIRT TURNU SEVERIN SA

DROBETA TURNU SEVERIN

Fabricarea bauturilor

256 270 270 241808576 332202427 187866575

SOCIETATEA COMERCIALA DE PRODUCERE A ENERGIEI

DROBETA TURNU SEVERIN

Productia de energie electrica

- 497 498 26986744 180192295 289775410

Page 25: Sud-Vest - CAPITOLUL II CONTEXTUL ECONOMIC ......Regiunea Sud-Vest Oltenia inregistreaza la finele anului 2003 un produsul intern brut (PIB) total de 179313.8 miliarde lei preturi

114

Judetul Olt inregistra la nivelul anului 2004 un numar de 34 de intreprinderi mari, dintre care 23 activau in industria prelucratoare. Ponderea intreprinderilor mari din Olt in regiunea Sud-Vest a fost de 16,5%. Similar cu situatia intalnita in celelalte judete ale regiunii, se observa ca o mare parte din principalele produse industriale ale judetului se regasesc in domeniul de activitate al intrepinderilor cheie din judet: aluminiu si aliaje primare (Alro SA), productia de piese si accesorii pentru autovehicule (Altur SA), fabricarea de produse din minerale nemetalice (Electrocarbon SA), table si benzi din aliaje de aluminiu, cabluri izolate din aluminiu (Alprom SA), tevi din otel (Artrom SA), osii montate pentru vagoane (Romvag SA, SMR SA), pantaloni pentru barbati (Romanita SA). De asemenea, se observa prezenta investitiilor straine la cateva firme cheie din judet : Alro SA( Olanda), Altur SA, Artrom SA (Germania), Spar SRL (Franta). Tab. 2.21. Intreprinderi mari din judetul Olt (2002/2004).

Nume Localit. Tipul de activitate

Numar de angajati Cifra de afaceri (mii ROL)

2002 2003 2004 2002 2003 2004 ALRO SA

SLATINA Productia aluminiului

3730 3696 3618 10358934721 9853993183 14064498520

ALTUR SA SLATINA

Productia de piese si accesorii pentru autovehicule

1339 1296 1492 545447523 600032458 851413566

ELECTROCARBON SA

SLATINA

Fabricarea altor produse din minerale nemetalice

990 1016 675 909522007 881781754 1050197149

ALPROM SA SLATINA Prelucrarea aluminiului

1744 1740 1682 1985809191 2390292308 682223979

ROMVAG SA CARACAL

Constructia si repararea materialului rulant

748 995 768 217474548 761995523 415957954

PULSOR SA SCORNICESTI

Productia de piese si accesorii pentru autovehicule

670 632 644 188784061 234568874 275154262

S.C.A.D.T. SA SLATINA Constructii de cladiri si de geniu civil

185 248 307 68560389 124562866 230476660

SMR SA BALS Constructia si repararea materialului

1531 1690 1966 376892945 698379824 932503186

ELECTRICE IN HIDROCENTRALE HIDROELECTRICA BUCURESTI SA

NAVIGATIA FLUVIALA ROMANA DROBETA SA

DROBETA TURNU SEVERIN

Transporturi pe cai navigabile interioare

304 283 272 109138626 102852116 154491880

DELIGNIT ROMANIA SA

DROBETA TURNU SEVERIN

Fabricarea de produse stratificate din lemn: placa

- - 398 - - 216850352

Page 26: Sud-Vest - CAPITOLUL II CONTEXTUL ECONOMIC ......Regiunea Sud-Vest Oltenia inregistreaza la finele anului 2003 un produsul intern brut (PIB) total de 179313.8 miliarde lei preturi

115

rulant

ZAHAR CORABIA SA

CORABIA Fabricarea zaharului

201 269 254 116774180 256741549 256130957

ROMANITA SA CARACAL

Fabricarea de articole confectionate din textile

908 1035 1085 90050408 132545053 146080227

Judetul Valcea inregistra la nivelul anului 2004 un numar de 41 de intreprinderi mari, dintre care 17 activau in industria prelucratoare. Ponderea intreprinderilor mari din Valcea in regiunea Sud-Vest a fost de 19.9 %; in productia majoritatii intreprinderilor de top din judet se regasesc principalele produse industriale ale judetului : fabricarea produselor chimice de baza (Oltchim SA), transportul si distributia aburului si apei calde (C.E.T Govora), fabricarea produselor metalice (Vilmar SA), sare (clorura de sodiu), soda calcinata, soda caustica (Uzinele Sodice Govora SA), fabricarea produselor de morarit (Boromir Ind SRL), energie electrica (Filiala pentru Reparatii si Servicii Hidroserv Ramnicu Valcea SA). Investitiile straine sunt prezente la intreprinderi de top, cum ar fi : Vilmar SA (Franta), Magnetto Wheels Romania SA. Tab. 2.22. Intreprinderi mari din judetul Valcea (2002/2004).

Nume Localitate Tipul de activitate

Numar de angajati Cifra de afaceri (mii ROL)

2002 2003 2004 2002 2003 2004 OLTCHIM SA RAMNICU

VALCEA Fabricarea produselor chimice de baza

6948 6640 6048 7055745452 8053499158 13739955168

C.E.T. GOVORA SA

RAMNICU VALCEA

Transportul si distributia aburului si a apei calde

1596 1652 1648 2085559420 1825374698 2352089854

VILMAR SA RAMNICU VALCEA

Fabricarea produselor metalice obtinute prin deformare

998 977 935 802176653 1086432698 1285169219

UZINELE SODICE GOVORA SA

RAMNICU VALCEA

Fabricarea de produse chimice anorganice de baza

1469 1245 1288 1095271956 992415342 1210784427

BOROMIR IND SRL

RAMNICU VALCEA

Fabricarea produselor de morarit

395 423 574 443842092 851390022 1020394230

URBAN SA RAMNICU VALCEA

Colectarea si tratarea altor reziduuri

889 1119 1311 187049159 362866125 636248618

I.M.S.A.T. SA RAMNICU VALCEA

Lucrari de instalatii electrice

496 501 530 341957516 484988274 505618475

FILIALA REPARATII SI SERVICII HIDROSERV RAMNICU VALCEA SA

RAMNICU VALCEA

Productia de energie electrica

306 322 337 19596599 243030006 350431309

UZINA MECANICA RAMNICU VALCEA SA

RAMNICU VALCEA

Constructii metalice 459 439 570 201731916 190497701 335184845

CALIMANESTI CACIULATA SA

CALIMANESTI

Hoteluri si moteluri cu restaurant

444 475 511 134266988 160193956 180781417

Page 27: Sud-Vest - CAPITOLUL II CONTEXTUL ECONOMIC ......Regiunea Sud-Vest Oltenia inregistreaza la finele anului 2003 un produsul intern brut (PIB) total de 179313.8 miliarde lei preturi

116

Intreprinderi mici si mijlocii in Regiunea SV Oltenia Dinamica numarului de IMM-uri pe principalele sectoare de activitate ale economiei nationale in perioada 2001-2004 demonstreaza o crestere de 140% in industria extractiva, urmata de sectorul tranzactiilor imobiliare cu o crestere de 138%, industria de masini si echipamente cu 109.52% si sectorul transporturi, depozitare si comunicatii cu 93.5%. Regiunea SV Oltenia are cel mai scazut numar de IMM-uri din Romania si cel mai scazut numar de IMM-uri cu capital strain. Tab. 2.23. Intreprinderi mici si mijlocii din industrie, constructii, comert si servicii, numar unitati active, in dinamica 2001/2004, Regiunea Oltenia

2001 2002 2003 2004 Dinamica 2004/2001(%)

Total IMM-uri, din care: 26445 26163 28256 30949 17.03

Industrie 2970 3180 3571 3917 31.89

Industria extractiva 35 37 74 84 140.00

Industria prelucratoare 2902 3109 3445 3775 30.08

Alimentara si bauturi 893 969 987 1034 15.79

Fabricarea produselor textile 155 162 157 148 -4.52

Fabricarea substantelor si a prod. chimice 163 143 151 147 -9.82

Industria de masini si echipamente 42 50 74 88 109.52

Industria de masini si aparate electrice 53 61 70 75 41.51

Productia de mobilier si alte act. industriale 139 171 201 241 73.38

Energie electrica si termica, gaze si apa 33 34 52 58 75.76

Constructii 1034 1138 1343 1571 51.93

Comert 18778 17163 17425 18309 -2.50

Hoteluri si restaurante 1013 1400 1445 1587 56.66

Transporturi, depozitare si comunicatii 923 1176 1509 1786 93.50

Tranzactii imobiliare 1111 1425 2039 2647 138.25

Invatamant 47 56 59 69 46.81

Sanatate si asistenta sociala 250 285 381 515 106.00 Sursa: Directia Regionala de Statistica Dolj, 2006

La nivelul anului 2004 ponderea cea mai mare a persoanelor ocupate in IMM-uri era inregistrata in sectoarele comert (63.131 persoane reprezentand 35.02%), industria prelucratoare (51.386 persoane, reprezentand 28.5%), constructii (21.228 persoane, reprezentand 11.77%), tranzactii imobiliare (13.499 persoane, reprezentand 7.49%) si transporturi, depozitare si comunicatii (12.019 persoane, reprezentand 6.67%). Tab. 2.24. Intreprinderi mici si mijlocii din industrie, constructii, comert si servicii, numarul mediu de persoane ocupate, in dinamica 2001/2004, Regiunea Oltenia

2001 2002 2003 2004 Dinamica

2004/2001 (%)

Total IMM-uri, din care: 153683 152173 169470 180282 17.31

Industrie 44546 49601 54550 57473 29.02

Industria extractiva 722 959 1271 1665 130.61

Industria prelucratoare 41674 46350 50227 51386 23.30

Alimentara si bauturi 10803 10019 10951 10168 -5.88

Page 28: Sud-Vest - CAPITOLUL II CONTEXTUL ECONOMIC ......Regiunea Sud-Vest Oltenia inregistreaza la finele anului 2003 un produsul intern brut (PIB) total de 179313.8 miliarde lei preturi

117

Fabricarea produselor textile 3218 3691 3247 2756 -14.36

Fabricarea substantelor si a produselor chimice 1015 956 977 1069 5.32

Industria de masini si echipamente 1089 2011 2006 1853 70.16

Industria de masini si aparate electrice 866 1528 1384 1423 64.32

Productia de mobilier si alte activitati industriale 1716 2169 2607 2963 72.67

Energie electrica si termica, gaze si apa 2150 2292 3052 4422 105.67

Constructii 23101 20796 23957 21228 -8.11

Comert 60494 56141 59430 63131 4.36

Hoteluri si restaurante 8490 6784 6341 7269 -14.38

Transporturi, depozitare si comunicatii 8579 8711 9590 12019 40.10

Tranzactii imobiliare 7477 6813 10629 13499 80.54

Invatamant 258 150 232 276 6.98

Sanatate si asistenta sociala 547 804 1034 1460 166.91 Sursa: Directia Regionala de Statistica Dolj, 2006

Dinamica numarului mediu de persoane ocupate in IMM-uri in aceeasi perioada de analiza 2000/2004, evidentiaza cea mai mare crestere in sectorul sanatate si asistenta sociala de 166,91%, urmand industria extractiva 130.61%, energia electrica si termica, gaze si apa 105,67%, tranzactii imobiliare 80,54% si productia de mobilier si alte activitati industriale 72,76%. O scadere a numarului mediu de persoane ocupate a avut loc in IMM-urile din domeniul textile -14,36%, hoteluri si restaurante -14,38%, constructii -8,11% si industria alimentara si bauturi -5,88%. Fig. 2.8. Dinamica locurilor de munca in IMM-uri, pe sectoare de activitate 2001/2004, Regiunea Oltenia

Dinamica locurilor de munca in IMM-uri, pe sectoare de activitate

2001/2004 Regiunea Oltenia

0

10000

20000

30000

40000

50000

60000

70000

Industr

ie

Constr

ucţii

Com

erţ

Hote

luri ş

i

resta

ura

nte

Tra

nsport

uri,

depozita

re ş

i

com

unic

aţii

Tra

nzacţii

imobiliare

Invăţă

mânt

Sănăta

te ş

i

asis

tenţă

socia

2001

2002

2003

2004

Page 29: Sud-Vest - CAPITOLUL II CONTEXTUL ECONOMIC ......Regiunea Sud-Vest Oltenia inregistreaza la finele anului 2003 un produsul intern brut (PIB) total de 179313.8 miliarde lei preturi

118

Prelucrare date furnizate de Directia Regionala De Statistica Dolj, 2006

Tab. 2.25. Intreprinderi mici si mijlocii din industrie, constructii, comert si servicii, cifra de afaceri (CA) (miliarde lei), la sfarsitul anului 2004

2001 2002 2003 2004 Dinamica 2004/2001

(%)

Total IMM-uri, din care: 59835 86536 124301 159191 166.05

Industrie 12195 17539 26298 40343 230.82

Industria extractiva 229 257 533 1913 735.37

Industria prelucratoare 11702 16646 25049 32929 181.40

Alimentara si bauturi 4028 4259 5962 7415 84.09

Fabricarea produselortextile 490 611 744 842 71.84

Fabricarea substantelor si a produselor chimice 959 877 1120 1748 82.27

Industria de masini si echipamente 247 412 566 1003 306.07

Industria de masini si aparate electrice 342 1855 2485 3008 779.53

Productia de mobilier si alte activitati industriale 419 690 1045 1391 231.98

Energie electrica si termica, gaze si apa 264 636 716 5501 1983.71

Constructii 6471 6775 9561 11842 83.00

Comert 35574 52848 74425 87823 146.87

Hoteluri si restaurante 1267 1611 1889 2431 91.87

Transporturi, depozitare si comunicatii 2444 5107 7660 10125 314.28

Tranzactii imobiliare 1396 2080 3212 4892 250.43

Invatamant 23 27 33 43 86.96

Sanatate si asistenta sociala 69 133 211 348 404.35 Sursa: Directia Regionala De Statistica Dolj, 2006

Cele mai semnificative cresteri ale cifrei de afaceri au fost inregistrate in sectoarele energie electrica si termica, apa si gaze 1983,71%, industria de masini si aparate electrice 779,53%, industria extractiva 735,37%, sanatate si asistenta sociala 404,35%, transporturi, depozitare si comunicatii 314,28% si industria de masini si echipamente 306,07%. Cele mai dinamice sectoare pe perioada de analiza 2001/2004 evaluate prin prisma numarului de IMM active, a persoanelor ocupate si a cifrei de afaceri sunt: industria energiei electrice si termice, gaze si apa; industria extractiva; industria de masini si echipamente; industria de masini si aparate electrice; sanatatea si asistenta sociala; transporturi; depozitare si comunicatii; tranzactii imobiliare.

Page 30: Sud-Vest - CAPITOLUL II CONTEXTUL ECONOMIC ......Regiunea Sud-Vest Oltenia inregistreaza la finele anului 2003 un produsul intern brut (PIB) total de 179313.8 miliarde lei preturi

119

2.6. Sectorul bancar Sectorul bancar din Romania este in plina reforma, dar anumite masuri vor trebui implementate pentru a aduce sistemul bancar la standardele Uniunii Europene. Acest sector a cunoscut cateva imbunatatiri in ultimul timp, guvernul reusind sa privatizeze cea mai mare banca romaneasca: Banca Comerciala Romana. Principalele banci romanesti si straine active in Oltenia si cu o buna acoperire in toate judetele, sunt: Banca Comerciala Romana (BCR); BRD Group Societe Generale (Franta); Raiffeisen, (Germania); ABN AMRO (Olanda); Carpatica; Banca Ion Tiriac; Finansbank; Mindbank; Banca Romexterra; Bancpost; Banca Transilvania; ProCredit Bank; ING Bank, Banca Romaneasca, Unicredit; OTP Bank, Banca; Eximbank, Hvb Bank.

Tab. 2.26. Clienti in sectorul bancar, Regiunea Oltenia, 2005

Dolj Gorj Mehedinti Olt Valcea

Total clienti (nebancari, neguvernamentali) 659379 337515 259197 203584 369734

Societati comerciale cu capital de stat 312 159 116 206 126

Societati comerciale cu capital privat 23414 9527 6610 11384 14065

Persoane fizice 631168 325811 250783 190252 353721

Altii (inclusiv societati de asigurare) 4485 2018 1688 1742 1822

Sursa: Statistici BNR 2005

Fig. 2.9. Numarul total de clienti ai bancilor in judetele regiunii Oltenia (decembrie 2005)

659379

337515259197

203584

369734

Dolj

Gorj

Mehedinti

Olt

Valcea

Sursa: Statistici BNR 2005

2.7. Structura populatiei ocupate pe domenii de activitate Piata muncii din regiunea Oltenia a suferit transformari majore in contextul procesului de restructurare economica constand in reducerea populatiei active si a populatiei ocupate, mentinerea somajului la valori relativ ridicate dar si cresterea somajului de lunga durata si, aspect cu conotatii puternic negative, cresterea populatiei inactive. Impactul fenomenelor demografice asupra evolutiei resurselor de munca (scaderea natalitatii, mentinerea mortalitatii ridicate, cresterea migratiei externe) a fost insotit de

Page 31: Sud-Vest - CAPITOLUL II CONTEXTUL ECONOMIC ......Regiunea Sud-Vest Oltenia inregistreaza la finele anului 2003 un produsul intern brut (PIB) total de 179313.8 miliarde lei preturi

120

efecte economice cum ar fi restructurarea economica, recesiune care au accentuat migratia urban-rural si ocuparea in agricultura de subzistenta, dezvoltarea pietei muncii informale sau constituirea unui segment important de populatie inactiva. In judetele Gorj si Valcea, reducerea populatiei ocupate a fost mai drastica in principal datorita restructurarii industriei extractive, fata de alte judete unde impactul restructurarii nu a fost asa mare (Olt si Dolj). Populatia ocupata a regiunii de dezvoltare Sud - Vest Oltenia era in anul 2004 de 1039 mii persoane (11,4% din nivelul national) si urmarea aceleasi caracteristici esentiale ale populatiei active, a carei componenta de baza se constituie.

Fig. 2.10. Dinamica populatiei ocupate 1996-2004 regiunea SV Oltenia

Sursa : INS Ancheta AMIGO

Situandu-se, de asemenea, pe locul al II lea in context national, regiunea de dezvoltare Sud - Vest Oltenia avea, la nivelul anului 2004, in scadere cu 10 puncte procentuale fata de nivelul anului 1999, o rata de ocupare de 59,9%, pentru intervalul 15 - 64 ani, superioara cu 2 puncte procentuale celei nationale dar, sub media EU 25 de 63,3 %. Scaderea continua a ratei de ocupare este rezultatul declinului economic, a unor dezechilibre structurale accentuate, cat si a deficitului de performanta economica si competitivitate. Distributia populatiei ocupate pe sectoare de activitate evidentiaza implicarea acesteia in activitati agricole intr-o proportie semnificativa (47,7%). Fata de inceputul intervalului analizat se constata, totusi, diminuarea greutatii specifice a agriculturii, industriei si constructiilor, in detrimentul serviciilor (de la 24,2% in anul 1996, la 27,8% in anul 2004). Structura populatiei ocupate pe sectoare de activitate si evolutia sa in perioada 1999-2004 este prezentata in tabelul de mai jos: Tab. 2.27. Structura populatiei ocupate pe sectoare de activitate 1999-2004 (%)

Regiunea Oltenia RO EU 25 Regiunea Oltenia

Indicator/An 1999 2000 2001 2002 2003 2003 2003 2004

Populatia ocupatã,

la nivelul regiunii de dezvoltare Sud - Vest Oltenia,

în perioada 1996 - 2004

0

300

600

900

1200

1500

1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004

mii

persoane

Total

Masculin

Feminin

Page 32: Sud-Vest - CAPITOLUL II CONTEXTUL ECONOMIC ......Regiunea Sud-Vest Oltenia inregistreaza la finele anului 2003 un produsul intern brut (PIB) total de 179313.8 miliarde lei preturi

121

Total(mii pers.) 1282 1282 1296 1083 1076 100% 100% 1039

Agricultura 56,9 59,0 58,5 50,1 48,4 35,7 5,5 47,7

Industrie si constructii

20,9 20,2 20,2 23,4 24,7 29,8 25,5 24,5

Servicii 22,2 20,8 21,3 26,5 26,9 34,5 69,2 27,8 Sursa: Forta de munca in Romania. Ocupare si somaj – Serii de date recalculate pe baza RPL 2002, INS, 2005 Sursa pentru EU-25: EUROSTAT, New Cronos

Fig. 2.11. Dinamica structurii populatiei ocupate pe sectoare de activitate 1999/2004

0

10

20

30

40

50

60

70

1999 2000 2001 2002 2003 2004 RO

2003

UE 25

2003

Agricultura

Industrie si constructii

Servicii

Se observa o scadere a populatiei ocupate in agricultura in regiunea Sud- Vest de la 56.9% in 1999 la 47.7% in 2004. Aceasta scadere nu este insa suficient de mare daca facem comparatia cu media EU-25 din 2003 care este de numai 5,5%. Se observa o crestere sensibila in privinta proportiilor ocuparii in domeniile industrie si constructii de la 20.9% in 1999 la 24.5% fiind totusi sub media EU 25 din anul 2003 de 25.5%. In privinta domeniului servicii se observa o crestere de 5.6% in anul 2004 fata de anul 1999 dar media ocuparii se situeaza cu mult sub media nationala (34.5%) cat si cea Eu de 69.2%. O economie dezvoltata presupune o preponderenta a populatiei ocupate in servicii, o proportie mai mica a populatiei ocupate in sectorul secundar (industrie si constructii) si o foarte mica proportie a populatiei ocupate in agricultura, in regiunea Sud -Vest Oltenia inregistrandu-se o inversare a procentelor, cele mai multe persoane fiind inca ocupate in agricultura de subzistenta.

Page 33: Sud-Vest - CAPITOLUL II CONTEXTUL ECONOMIC ......Regiunea Sud-Vest Oltenia inregistreaza la finele anului 2003 un produsul intern brut (PIB) total de 179313.8 miliarde lei preturi

122

Fig. 2.12. Strucura populatiei ocupate pe sectoare de activitate la nivel national si regional, 2004

Sursa INS Ancheta AMIGO-2004

In mediul urban, peste 93% din populatia ocupata desfasoara activitati industriale, in constructii si servicii. Este spectaculoasa cresterea ocuparii in sfera serviciilor, de la 44.5% in anul 1996, la 51,8% in anul 2004. Agricultura continua sa fie sectorul de activitate dominant in mediul rural (78,2%). La nivel national, repartizarea populatiei ocupate pe sectoare de activitate este mult mai echilibrata, atat la nivel global (agricultura 31,6%, industrie si constructii 31,2%, servicii 37,2%), cat si pe sexe. Femeile sunt cuprinse in proportie de aproape 42% in servicii. In mediul rural, numai 63,5% din populatia ocupata lucreaza in agricultura (fata de 78,2% la nivelul regiunii de dezvoltare Sud – Vest Oltenia) in timp ce pentru fiecare din celelalte sectoare de activitate, decalajele sunt de peste 7 puncte procentuale. 2.8. Productivitatea muncii Evolutia PIB este direct influentata de evolutia indicatorului productivitatea muncii. Evolutia productivitatii muncii la nivel national (PIB la paritatea puterii de cumparare/persoana ocupata) a inregistrat un trend pozitiv dar insuficient, de la 27,9% in 2000 la 35,3% in 2004 din productivitatea inregistrata in UE-25, ceea ce demonstreaza necesitatea gasirii parghiilor adecvate pentru imbunatatirea valorii acestui indicator. (POS Competitivitate) Productivitatea muncii in industrie la nivel national a crescut in medie cu 11,6% pe an in perioada 2000-2003, procent superior multor alte tari din regiune, ca Polonia (9,8%), Cehia (7,7%), Ungaria (8,9%). Desi acest indicator a avut o evolutie pozitiva in toata aceasta perioada, trend pastrat si in 2004 (11,9%), Romania se situeaza in urma mediei

Structura populatiei ocupate

pe sectoare de activitate

la nivelul regiunii de dezvoltare Sud -

Vest Oltenia,

în anul 2004

24,5%

27,8%

41,9%

agriculturã industrie si constructii servicii

Structura populatiei ocupate

pe sectoare de activitate

la nivelul României,

în anul 2004

31,6%

37,2%

31,2%

agriculturã industrie si constructii servicii

Page 34: Sud-Vest - CAPITOLUL II CONTEXTUL ECONOMIC ......Regiunea Sud-Vest Oltenia inregistreaza la finele anului 2003 un produsul intern brut (PIB) total de 179313.8 miliarde lei preturi

123

tarilor UE, inclusiv a unor tari din regiune, pentru cele mai multe din activitatile economice. Cresterea productivitatii depinde atat de dezvoltarea tehnologica, realizata prin investitii tangibile (echipamente, tehnologii noi) si intangibile (achizitionarea de licente, brevete, marci si know-how), cat si de cresterea calitatii produselor, a marketingului si a aplicarii rezultatelor cercetarii, dar si a altor surse care determina majorarea valorii adaugate pentru produsele realizate. Productivitatea muncii in industrie a avut o evolutie crescatoare datorat descresterii numarului de personal angajat, si in mai mica masura ca rezultat al investitiilor pentru modernizarea fluxurilor de fabricatie si unei mai bune organizari a muncii, bazata pe un management mai performant. In perioada 2000–2004, productivitatea muncii a crescut intr-un ritm mediu anual de cca.7,5%. Cu toate acestea, nivelul de productivitate in industria prelucratoare este de cca 4,5 ori mai mic decat media din UE. Cresterea productivitatii muncii necesita introducerea de tehnologii noi, de metode moderne de fabricatie, aplicarea standardelor de calitate si mediu, cresterea eficientei energetice, imbunatatirea activitatii de marketing, utilizarea de sisteme informatice si a metodelor de contractare la distanta, dezvoltarea activitatii de inovare si aplicare a acestora in productie. Paralel cu cresterea productivitatii in industrie, s-au imbunatatit consumurile energetice prin extinderea contorizarii la nivelul fluxurilor de fabricatie, dar si ca rezultat al modernizarii acestora. Liberalizarea totala a pietei de energie si alinierea la preturile mondiale necesita adoptarea unor masuri specifice de crestere a productivitatii cu accent pe reducerea consumurilor energetice care sa compenseze influentele pretului energiei in costul produselor. Productivitatea muncii in sectorul IMM la nivel national In 2004 media productivitatii pe total sector IMM este 27 823 Euro / angajat, valoarea in cazul micro-intreprinderilor fiind de 26 592 de Euro, 30 984 pentru intreprinderile mici si respectiv 25 894 pentru firmele mijlocii. Cel mai mare nivel al productivitatii in Romania a fost inregistrat de intreprinderile mici, respectiv cu 11,3% mai mult decat media sectorului IMM, putin neobisnuita comparativ cu UE-15 unde modelul este exact opus, in sensul ca cea mai mare productivitate este inregistrata de firmele mijlocii, care au cifre aproape duble fata de micro-intreprinderi (Comisia Europeana, 2003). Graficul 2.13. Productivitatea muncii in sectorul IMM, pe categorii de marime, exprimata in Euro/angajat

Page 35: Sud-Vest - CAPITOLUL II CONTEXTUL ECONOMIC ......Regiunea Sud-Vest Oltenia inregistreaza la finele anului 2003 un produsul intern brut (PIB) total de 179313.8 miliarde lei preturi

124

Sursa: Ministerul Finantelor Publice, INS

Tabelul 2.28. infatiseaza ratele anuale de crestere a productivitatii IMM-urilor, pe categorii de marime, in perioada 2000-2004. Intreprinderile micro si mici au fost caracterizate de o crestere a productivitatii in anul 2002, urmata de un declin destul de semnificativ in 2003. In schimb, in anul 2004 s-au inregistrat o situatie de redresare a productivitatii la toate categoriile de marime. In special, intreprinderile mijlocii, despre care se detalia ca se caracterizeaza printr-o situatie particulara comparativ cu tendintele generale din cele 15 state membreale UE, totusi in 2004 au marcat o apreciere a ratei de crestere, considerabil fata de anii precedenti. Tab. 2.28. Ratele de crestere a productivitatii muncii fata de anul anterior, pe categorii de marime, 2000-2004

Tipul de intreprindere 2001 2002 2003 2004

Micro -2.5 -1.0 -12.6 -5.9

Mici -5.5 +1.8 -9.1 +9.5

Mijlocii +7.4 -6.2 -0.2 +15.6

Sursa: Ministerul Finantelor Publice, INS si calcule ANIMMC

Productivitatea IMM-urilor analizata pe sectoare relevante ale economiei si exprimata in Euro pe angajat este prezentata in Graficul 2.8.2. In anul de 2004 productivitatea IMM-urilor din domeniul serviciilor era de 36 863 Euro/angajat, inindustrie de 17 303, de 18 964 in constructii si de 18 445 de Euro/angajat in agricultura. Fig. 2.14. Productivitatea muncii pe sectoare, exprimata in euro/angajat

Sursa: Ministerul Finantelor Publice, INS si calcule ANIMMC

Sectorul serviciilor se detaseaza cu cea mai mare productivitate, cu aproximativ 50% in plus fata de celelalte sectoare. Insa, aceste date trebuie interpretate cu atentie si tinand cont de specificitatea sectorului, datorita diversitatii de activitati din sectorul servicii, in care se include si comertul, precum si preponderentei micro-intreprinderilor in acest domeniu,

Page 36: Sud-Vest - CAPITOLUL II CONTEXTUL ECONOMIC ......Regiunea Sud-Vest Oltenia inregistreaza la finele anului 2003 un produsul intern brut (PIB) total de 179313.8 miliarde lei preturi

125

care afecteaza rezultatul agregat. Un punct important il reprezinta performanta sectorului constructii, care se mentine peste performanta din industrie. In plus in anul2004, pe fondul unuia dintre cei mai buni ani agricoli din ultimul deceniu, IMM-urile din agricultura a cunoscut o productivitate mai mare, atingand un nivel valoric asemanator sectorului constructii. Tabelul 2.29. Ratele de crestere a productivitatii in IMM, pe sectoare economice in anii 2001 -2004 (fata de anul precedent)

Sector economic 2001 2002 2003 2004

Agricultura, silvicultura si pescuit 36.7 -0.9 -1.5 17.8

Industrie si energie -3.5 -1.3 -2.2 11.7

Constructii 3.4 11.5 -3.9 9.5

Servicii 0.2 -1.2 -10.1 2.8

Sursa: Ministerul Finantelor Publice, INS si calcule ANIMMC

Asa cum se poate observa in tabelul de mai sus, cea mai importanta crestere a fost inregistrata de IMM-urile din agricultura, silvicultura si pescuit care au inregistrat o crestere cu 17,8% mai mult decat in anul precedent, mai ales ca inanii anteriori a avut rate negative de crestere. Se mai poate adauga si observatia ca pe locul 2 se afla sectorul industrie care a avut o rata de crestere a productivitatii mai ridicata fata de cea din sectorul constructiilor. De altfel, tendinta pozitiva este valabila si pentru celelalte sectoare, determinand redresarea liniei de evolutie pe ansamblu a IMM-urilor. Desi productivitatea sectorului servicii nu difera cu mult fata de anul precedent (o crestere de doar2,8%), totusi tendinta generala de crestere a productivitatii muncii in sectorul IMM i se datoreaza avand in vedere ponderea ridicata a acestuia in totalul IMMurilor. Tabel 2.30. Productia principalelor produse industriale si agricole, Regiunea Oltenia 2004. Locul Regiunii de Dezvoltare Sud - Vest Oltenia in context national si al judetelor componente in cadrul Romaniei in anul 2004

Denumire domeniu/indicator

UM

REGIUNEA DE

DEZVOLTARE SUD – VEST

OLTENIA

DOLJ GORJ MEHEDINTI OLT VALCEA

Valori absolute

Loc Valori

absolute Loc

Valori absolute

Loc Valori

absolute Loc

Valori absolute

Loc Valori

absolute Loc

PRODUCTIA PRINCIPALELOR PRODUSE INDUSTRIALE

Carbune extras tone 28063717 1 - - 23568712 1 2096910 4 - - 2398095 3

Titei extras tone 796245 3 56177 18 300200 8 - - 163560 13 276308 9

Cherestea - total m.c. 99905 7 12857 27 16605 26 5114 33 82 40 65247 14

Ingrasaminte chimice (100% s.a.) tone 127495 3 127495 3 - - - - - - - -

Ciment tone 374135 7 - - 374135 8 - - - - - -

Page 37: Sud-Vest - CAPITOLUL II CONTEXTUL ECONOMIC ......Regiunea Sud-Vest Oltenia inregistreaza la finele anului 2003 un produsul intern brut (PIB) total de 179313.8 miliarde lei preturi

126

Denumire domeniu/indicator

UM

REGIUNEA DE

DEZVOLTARE SUD – VEST

OLTENIA

DOLJ GORJ MEHEDINTI OLT VALCEA

Valori absolute

Loc Valori

absolute Loc

Valori absolute

Loc Valori

absolute Loc

Valori absolute

Loc Valori

absolute Loc

Laminate finite pline din otel la cald tone 62020 6 - - - - 61888 8 132 13 - -

Tevi din otel tone 80449 3 - - - - - - 80449 3 - -

Carne taiata in abatoare - inclusiv organe tone 8348 8 41 40 4698 15 - - 79 39 3530 20

Uleiuri comestibile tone 25483 5 25483 4 - - - - - - - -

Lapte de consum hl. 45721 7 9132 27 1494 36 12834 21 6219 30 16042 19

AGRICULTURA

Suprafata agricola dupa modul de folosinta

Suprafata agricola - la sfarsitul anului ha 1807794 7 585759 2 243768 38 294203 30 437845 7 246219 37

Arabila ha 1256067 4 487516 3 99215 36 188522 20 392828 6 87986 38

Pasuni ha 376931 5 68679 27 88469 18 80457 22 30128 37 109198 12

Fanete ha 87392 6 2952 31 42487 14 10687 29 343 34 30923 21

Vii si pepiniere viticole ha 40286 2 18260 3 4439 16 6001 13 7523 11 4063 20

Livezi si pepiniere pomicole ha 47118 2 8352 11 9158 8 8536 10 7023 14 14049 2

Parcul de tractoare si masini agricole

Tractoare agricole fizice bucati 21777 5 7422 4 2391 36 3592 22 6041 6 2331 37

Semanatori mecanice bucati 10930 2 4203 2 837 35 1730 11 3509 4 651 38

Combine autopropulsate pentru recoltat cereale paioase bucati 4297 1 1947 1 303 37 600 12 1225 3 222 40

Suprafata cultivata - total ha 1197442 4 484124 2 93182 33 185975 19 362710 6 71451 38

Cereale pentru boabe ha 1000706 3 401136 1 86916 30 162812 17 287238 4 62604 34

Grau si secara ha 498777 2 240228 1 22274 34 76430 9 145042 3 14803 38

Porumb boabe ha 458731 4 146786 2 61191 27 79213 19 125675 9 45866 30

Leguminoase pentru boabe ha 1145 4 611 13 120 30 133 29 180 25 101 32

Page 38: Sud-Vest - CAPITOLUL II CONTEXTUL ECONOMIC ......Regiunea Sud-Vest Oltenia inregistreaza la finele anului 2003 un produsul intern brut (PIB) total de 179313.8 miliarde lei preturi

127

Denumire domeniu/indicator

UM

REGIUNEA DE

DEZVOLTARE SUD – VEST

OLTENIA

DOLJ GORJ MEHEDINTI OLT VALCEA

Valori absolute

Loc Valori

absolute Loc

Valori absolute

Loc Valori

absolute Loc

Valori absolute

Loc Valori

absolute Loc

Floarea - soarelui ha 90617 4 36270 12 140 37 5300 25 48553 8 354 35

Sfecla de zahar ha 351 6 9 29 - - - - 342 16 - -

Productia principalelor culturi

Cereale pentru boabe tone 3721764 3 1428540 2 344164 30 638239 17 987795 6 323026 31

Grau si secara tone 1644224 2 760117 1 78219 30 277031 10 478648 4 50209 37

Porumb boabe tone 1940995 4 624762 7 257364 28 334242 20 457506 14 267121 27

Leguminoase pentru boabe tone 5690 5 1577 18 2442 14 363 35 552 33 756 28

Floarea - soarelui tone 141189 3 59853 10 157 37 9040 25 71292 7 847 35

Sfecla de zahar tone 5379 6 119 28 - - - - 5260 17 - -

Fructe tone 234345 4 17300 31 46528 16 41168 22 42510 20 86839 5

Vii pe rod

Suprafata ha 34533 2 14255 4 3238 21 5988 11 6629 9 4423 16

Productia de struguri tone 163849 2 58705 7 16684 20 24538 14 33848 10 30074 11

Numarul animalelor, la sfarsitul anului

Bovine capete 299657 6 50264 31 70043 17 41234 37 62697 20 75419 15

Porcine capete 892263 3 205813 10 213531 8 105083 32 207473 9 160363 16

Ovine capete 605380 7 183832 20 99432 36 100987 35 125746 28 95383 38

Caprine capete 145203 2 55288 2 16574 14 29609 4 25553 8 18179 10

Pasari capete 11244142 4 2838173 7 2176274 22 1344829 34 2766812 9 2118054 24

Productia agricola animala

Carne sacrificata tone gr.vie 156275 5 29038 19 41595 4 18472 38 23329 27 43841 3

Lapte de vaca si bivolita mii hl. 5506,3 6 1332,1 18 1164,5 25 761,5 37 1041,9 29 1206,3 20

Valoarea productiei agricole

Total mil. lei 65268691 6 18915471 2 9532117 33 9509143 34 16786388 10 10525572 31

Vegetala mil. lei 45359318 5 14513236 3 5489924 37 7049670 31 11901367 10 6405121 34

Animala mil. lei 19447722 6 4160312 19 4028243 21 2382608 39 4773972 13 4102587 20

Servicii agricole mil. lei 461651 3 241923 4 13950 40 76865 16 111049 11 17864 38

Sursa: Directia Regionala de Statistica Dolj, 2006

Page 39: Sud-Vest - CAPITOLUL II CONTEXTUL ECONOMIC ......Regiunea Sud-Vest Oltenia inregistreaza la finele anului 2003 un produsul intern brut (PIB) total de 179313.8 miliarde lei preturi

128

2.9. Comertul exterior al Regiunii SV Oltenia 2004 In anul 2004, exporturile FOB realizate la nivelul regiunii de dezvoltare SV Oltenia s-au cifrat la 1.124,723 milioane euro reprezentand 5,94% din nivelul national (18.935 milioane euro), iar importurile CIF au inregistrat valoarea de 721,591 milioane euro reprezentand 2,75% din nivelul national (26.281 milioane euro). Balanta comerciala externa la finele anului 2004, prezinta un excedent de 403.132 mii euro, preturi FOB. La nivelul judetelor componente, judetul Dolj este singurul care a inregistrat un deficit de 76.764 mii euro, celelalte judete inregistrand excedente cuprinse intre 3.578 mii euro judetul Gorj si 292.051 judetul Olt. Tab. 2.31. Exporturile si importurile de marfuri, Regiunea SV Oltenia, 2004 – mii euro

Sursa: Directia Regionala de Statistica Dolj, 2006

Fig. 2.15. Exporturile si importurile de marfuri, pe judete, Regiunea Oltenia, 2004

0

50000

100000

150000

200000

250000

300000

350000

400000

450000

500000

Dolj Gorj Mehedinti Olt Valcea

Export FOB

Import CIF

Fig. 2.16. Structura exportului si importului de marfuri pe judete, Regiunea Oltenia, 2004

Reg SV Oltenia Dolj Gorj Mehedinti Olt Valcea

Export (FOB) 1124723 230748 25563 113964 457247 297201

Import (CIF) 721591 307512 21985 60232 165196 166666

Sold FOB/CIF (+/-) 403132 -76764 3578 53732 292051 130535

Structura exportului de mãrfuri,

pe judete, în anul 2004

26,4%

40,7%

10,1%

2,3%

20,5%

Dolj Gorj Mehedinti Olt Vâlcea

Structura importului de mãrfuri,

pe judete, în anul 2004

42,6%

3,1%

8,3%22,9%

23,1%

Dolj Gorj Mehedinti Olt Vâlcea

Page 40: Sud-Vest - CAPITOLUL II CONTEXTUL ECONOMIC ......Regiunea Sud-Vest Oltenia inregistreaza la finele anului 2003 un produsul intern brut (PIB) total de 179313.8 miliarde lei preturi

129

Analizand datele din tabelul 2.31 la nivelul regiunii Oltenia, in anul 2004, singurul judet cu sold negativ al balantei comerciale externe este judetul Dolj care „reuseste” contraperformanta de a importa net mai mult decat exporta per ansamblul grupelor de marfuri. Performerii sunt judetele Olt si Valcea, care isi datoreaza competitivitatea la export firmelor lor stindard, ALRO (aluminiu) si respectiv Oltchim (mase plastice, cauciuc). Tab. 2.32. Exportul FOB de marfuri, pe sectiuni si pe principalele capitole in anul 2004 (mii euro)

Sectiuni, capitole din Nomenclatorul Combinat

Regiunea de

Dezvoltare Sud – Vest

Oltenia

Dolj Gorj Mehedin

ti Olt Valcea

A 1 2 3 4 5 6

Total export FOB 1124723 230748 25563 113964 457247 297201

din care:

Animale vii si produse animale 2541 603 1570 0 181 187

Carne si organe comestibile 226 226 0 0 0 0 Lapte, produse lactate, oua; miere;

produse comestibile de origine animala 1922 353 1569 0 0 0

Produse vegetale 8128 3292 3056 951 262 567 Legume, plante, radacini si tuberculi

alimentari 4277 11 3026 945 6 289 Seminte si fructe; plante industriale si

medicinale; paie si furaje 2515 2500 0 0 0 15

Grasimi si uleiuri animale sau vegetale 3489 3489 0 0 0 0

Grasimi si uleiuri animale sau vegetale 3489 3489 0 0 0 0

Produse alimentare, bauturi, tutun 2590 2534 9 10 14 23 Preparate de cereale, faina, amidon,

lapte; produse de patiserie 602 599 0 0 0 3 Reziduuri si deseuri ale industriei

alimentare 1833 1833 0 0 0 0

Produse minerale 490 143 0 2 344 1 Combustibili; uleiuri minerale; materii

bituminoase 487 143 0 0 344 0 Produse ale industriei chimice si ale industriilor conexe 57291 12699 9 2460 1060 41063

Produse chimice anorganice 30368 3456 8 2460 692 23752

Produse chimice organice 20588 3313 0 0 0 17275

Ingrasaminte 5715 5715 0 0 0 0 Materiale plastice, cauciuc si articole din acestea 172559 997 8322 33 106 163101 Materiale plastice, cauciuc si articole

din acestea 162273 940 88 13 106 161126 Piei crude, piei tabacite, blanuri si produse din acestea 3186 2843 1 1 0 341 Obiecte din piele; articole de curelarie

sau de selarie 2846 2779 1 1 0 65 Produse de lemn, pluta si impletituri din nuiele 25723 3022 1473 7223 633 13372

Lemn, carbune de lemn si articole de 25722 3021 1473 7223 633 13372

Page 41: Sud-Vest - CAPITOLUL II CONTEXTUL ECONOMIC ......Regiunea Sud-Vest Oltenia inregistreaza la finele anului 2003 un produsul intern brut (PIB) total de 179313.8 miliarde lei preturi

130

Sectiuni, capitole din Nomenclatorul Combinat

Regiunea de

Dezvoltare Sud – Vest

Oltenia

Dolj Gorj Mehedin

ti Olt Valcea

A 1 2 3 4 5 6

lemn

Pasta de lemn, deseuri de hartie sau de carton; hartie si carton si articole din acestea 4254 234 44 3771 149 56

Materii textile si articole din acestea 192256 79959 4669 21470 73134 13024

Tesaturi tricotate sau crosetate 2398 2358 1 0 35 4 Articole si accesorii de imbracaminte

din tricotaje 80990 49770 171 4988 22835 3226

Articole de imbracaminte si accesorii 100848 25953 4371 16347 49326 4851 Incaltaminte, palarii, umbrele si articole similare 23461 10874 14 10 8 12555

Incaltaminte, ghete si articole similare 23337 10760 14 0 8 12555 Articole din piatra, ciment, ceramica, sticla si din alte materiale similare 4041 862 2980 0 2 197

Sticla si articole din sticla 3775 669 2965 0 0 141

Metale comune si articole din acestea 381020 1706 877 7329 341196 29912

Fonta, fier si otel 17130 458 3 5721 10830 118

Produse din fonta, fier sau otel 59449 1008 800 620 27405 29616

Aluminiu si articole din aluminiu 303365 87 66 248 302945 19 Masini, aparate si echipamente electrice; aparate de inregistrat sau de reprodus sunetul si imagini 118777 79947 1927 2504 25577 8822 Reactori nucleari, boilere, masini si

dispozitive mecanice 52974 39821 1901 1420 1026 8806 Masini, aparate si materiale electrice si

parti ale acestora 65800 40125 27 1082 24550 16

Mijloace de transport 106080 21841 1 63051 14326 6861 Vehicule si echipamente pentru caile

ferate 19693 7628 0 9735 2330 0 Automobile, tractoare, biciclete, alte

vehicule, accesorii 33037 14145 1 34 11996 6861

Navigatia maritima sau fluviala 53303 18 - 53285 - - Instrumente si aparate optice, fotografice, cinematografice, de masura, de control sau precizie 973 743 168 25 24 13 Instrumente si aparate optice,

fotografice, cinematografice, de masura, de control sau precizie 973 743 168 25 24 13

Marfuri si produse diverse 16091 4947 417 3390 234 7112 Mobila; mobilier medico-chirurgical;

articole de pat, similare 15589 4640 400 3226 218 7105

Alte produse nenominalizate in alta parte 1775 13 26 1734 0 0 Sursa: Directia Regionala de Statistica Dolj, 2006

Page 42: Sud-Vest - CAPITOLUL II CONTEXTUL ECONOMIC ......Regiunea Sud-Vest Oltenia inregistreaza la finele anului 2003 un produsul intern brut (PIB) total de 179313.8 miliarde lei preturi

131

Tab. 2.33. Importuri CIF de marfuri, pe sectiuni si pe principalele capitole in anul 2004- mii euro -

Sectiuni, capitole din Nomenclatorul Combinat

Regiunea de Dezvoltare Sud Vest Oltenia

Dolj Gorj Mehedinti Olt Valcea

A 1 2 3 4 5 6

Total importuri CIF 721591 307512 21985 60232 165196 166666

Animale vii si produse animale 7599 3841 588 273 337 2560

Animale vii 695 393 49 0 23 230

Carne si organe comestibile 4001 1272 0 154 247 2328 Peste si crustacee, moluste si

alte nevrtebrate acvatice 2131 2065 0 0 66 0

Produse vegetale 6525 3430 685 62 183 2165 Legume, plante, radacini si

tuberculi alimentari 1289 546 500 45 171 27 Fructe comestibile; coji de citrice

si de pepeni 578 486 0 0 7 85

Cereale 4248 2275 156 4 0 1813 Grasimi si uleiuri animale sau vegetale 4474 4467 0 0 0 7 Grasimi si uleiuri animale sau

vegetale 4474 4467 0 0 0 7

Produse alimentare, bauturi, tutun 6100 5234 46 30 156 634 Preparate din legume, fructe,

samburi sau alte parti de plante 2736 2662 9 18 13 34 Reziduuri si deseuri ale

industriei alimentare 1138 833 0 0 11 294

Produse minerale 17404 2308 360 13 13434 1289 Combustibili; uleiuri minerale;

materii bituminoase 15937 2205 1 8 12491 1232 Produse ale industriei chimice si ale industriilor conexe 128878 11316 2327 3133 44132 67970

Ingrasaminte 1887 1887 0 0 0 0

Produse chimice anorganice 45436 995 1043 991 41270 1137

Produse chimice organice 63472 941 343 6 188 61994

Extracte tanante sau colorante 6845 3424 552 1571 86 1212 Substante albuminoidale;

amidon modificat; cleiuri; enzime 1135 1013 0 46 0 76

Produse diverse ale industriei chimice 7762 1443 292 117 2541 3369

Materiale plastice, cauciuc si articole din acestea 39223 17838 3382 2402 7415 8186 Materiale plastice si articole din

material plastic 26744 10809 223 1993 7060 6659

Cauciuc si articole din cauciuc 12482 7029 3162 409 355 1527 Piei crude, piei tabacite, blanuri si produse din acestea 14805 9923 202 10 98 4572 Piei brute (altele decat blanurile)

si piei tabacite 12479 7958 5 0 14 4502 Obiecte din piele; articole de

curelarie sau de selarie 2100 1936 6 5 83 70 Produse de lemn, pluta si impletituri din nuiele 1327 449 21 448 39 370

Page 43: Sud-Vest - CAPITOLUL II CONTEXTUL ECONOMIC ......Regiunea Sud-Vest Oltenia inregistreaza la finele anului 2003 un produsul intern brut (PIB) total de 179313.8 miliarde lei preturi

132

Sectiuni, capitole din Nomenclatorul Combinat

Regiunea de Dezvoltare Sud Vest Oltenia

Dolj Gorj Mehedinti Olt Valcea

A 1 2 3 4 5 6

Lemn, carbune de lemn si articole de lemn 1319 443 21 448 38 369

Pasta de lemn, deseuri de hartie sau de carton; hartie si carton si articole din acestea 7766 2230 286 2057 1220 1973 Hartie si carton; articole din

pasta de celuloza 6768 1927 284 1576 1196 1785

Materii textile si articole din acestea 136589 56012 5279 15221 46069 14008 Lana, par de animale; fire si

tesaturi din par de cal 11642 6086 109 352 4322 773

Bumbac 27377 9361 143 4114 12381 1378

Filamente sintetice sau artificiale 12555 3544 695 2486 3135 2695 Fibre sintetice sau artificiale

discontinue 30533 7754 797 2056 16027 3899 Tesaturi speciale; buclate

dantele, tapiserie; pasmanterie 11767 5536 135 1846 1749 2501 Tesaturi impregnate,

cauciucate, acoperite sau stratificate 5508 1088 2837 242 155 1186

Tesaturi tricotate sau crosetate 8775 6455 6 1650 623 41 Articole si accesorii de

imbracaminte din tricotaje 18263 12413 139 1672 3830 209 Articole de imbracaminte si

accesorii 5642 1844 238 445 2740 375 Incaltaminte, palarii, umbrele si articole similare 3352 1285 77 35 42 1913 Incaltaminte, ghete si articole

similare 3317 1273 72 29 39 1904 Articole din piatra, ciment, ceramica, sticla si din alte materiale similare 12316 5745 689 347 4273 1262 Articole din piatra, ipsos, ciment,

azbest, mica 3456 1412 249 109 1346 340

Produse ceramice 5580 1799 210 213 2734 624

Sticla si articole din sticla 3287 2534 229 25 200 299 Metale comune si articole din acestea 94436 31070 1008 16683 15950 29725

Fonta, fier si otel 52836 7530 381 14323 7452 23150

Produse din fonta, fier sau otel 16669 9327 292 1662 1434 3954

Aluminiu si articole din aluminiu 9799 6888 58 101 2582 170 Articole diverse din metale

comune 5168 3397 181 303 472 815 Masini, aparate si echipamente electrice; aparate de inregistrat sau de reprodus sunetul si imagini 148067 88766 3327 12036 23887 20051 Reactori nucleari, boilere

,masini si dispozitive mecanice 102836 58989 2749 9612 12736 18750 Masini, aparate si materiale

electrice si parti ale acestora 45237 29779 579 2425 11152 1302

Mijloace de transport 69191 50359 2969 5044 3062 7757

Page 44: Sud-Vest - CAPITOLUL II CONTEXTUL ECONOMIC ......Regiunea Sud-Vest Oltenia inregistreaza la finele anului 2003 un produsul intern brut (PIB) total de 179313.8 miliarde lei preturi

133

Sectiuni, capitole din Nomenclatorul Combinat

Regiunea de Dezvoltare Sud Vest Oltenia

Dolj Gorj Mehedinti Olt Valcea

A 1 2 3 4 5 6

Automobile, tractoare, biciclete ,alte vehicule ,accesorii 63588 48280 2969 2511 2073 7755

Instrumente si aparate optice, fotografice ,cinematografice, de masura, de control sau precizie 12445 8115 229 238 3015 848 Instrumente si aparate optice,

fotografice ,cinematografice, de masura, de control sau precizie 12351 8064 229 234 3014 810

Marfuri si produse diverse 9151 4910 465 696 1868 1212 Alte produse nenominalizate in alta parte 1943 214 45 1504 16 164 Sursa: Directia Regionala de Statistica Dolj, 2006

Pe categorii de produse, este de remarcat soldul negativ la produsele textile, in conditiile in care confectiile reprezentau in anii trecuti un punct forte la export, explicatia regasindu-se in prelucrarea in regim de lohn. Deja in anul 2004 sectorul de textile-confectii a demonstrat clar pierderi de competitivitate la export. Celalalt sector traditional, produse din lemn si mobila, a pastrat avantajul sau la export, dar se afla intr-o pierdere de teren. Per ansamblu, regiunea inregistreaza in anul 2004 un sold pozitiv, care ar trebui pastrat in viitor. Importurile in crestere la masini si echipamente nu trebuie sa constituie un motiv de ingrijorare, ci din contra, ar putea sa reflecte o tendinta corecta de retehnologizare, care pe termen mediu ar duce la cresteri de competitivitate. 2.10. Proiectia ratelor medii de crestere a PIB, a productivitatii muncii si a ocuparii pe activitati economice In prognozele privind evolutia cererii de forta de munca la orizontul anilor 2013 s-a utilizat pentru proiectia cererii modelul econometric recursiv Macbeth propus de Centrul de Studii pentru Piata Muncii din Olanda si recomandat pentru tarile in tranzitie avand ca si caracteristica faptul ca nu se reproduc evolutii trecute, ci se porneste de la un an de baza, cat mai apropiat de orizontul de proiectie (in cazul nostru anul 2002), stabilindu-se tinte pentru rata investitiilor si ritmul de dezvoltare economica pentru anul de prognoza (ritmul mediu anual de crestere economica considerat a fost de 5,5%, iar rata investitiilor de circa 30-35% din PIB). Se presupune constanta contributia fiecarui judet la crearea valorii adaugate brute si a produsului intern brut din si egala cu cea din perioada 1998-2001 (pentru care au existat date disponibile) - Se utilizeaza tinte de crestere/scaderii a ponderii ramurii in ocupare pana la niveluri comparabile cu cele ale economiei poloneze (a carei structura sectoriala de ocupare dintre tarile proaspat admise seamana cel mai mult cu cea a Romaniei). - Se propun tinte inalte atat pentru cresterea investitiilor si tinte moderate pentru cresterea productivitatii muncii, prin urmare se prevede un proces de usoara reducere a scaderii ocuparii .

Page 45: Sud-Vest - CAPITOLUL II CONTEXTUL ECONOMIC ......Regiunea Sud-Vest Oltenia inregistreaza la finele anului 2003 un produsul intern brut (PIB) total de 179313.8 miliarde lei preturi

134

In ipotezele de mai sus, proiectia ratelor medii de crestere a PIB, a productivitatii muncii si a ocuparii pe activitati economice la nivelul regiunii in perspectiva anului 2013 este redata in tabelul de mai jos . Mentionam ca pentru asigurarea ratei anuale de crestere economica sunt necesare eforturi investitionale majore. Tab. 2.34. Proiectia ratelor medii de crestere a PIB, a productivitatii muncii si a ocuparii pe activitati economice in perspectiva anului 2013 – Regiunea Oltenia

Regiunea Sud- Vest Oltenia

Rata medie anuala proiectata de crestere PIB%

Rata medie de crestere a productivit propusa%

Rata medie de crestere ocup. Propusa%

Agricultura, vanatoare si silvicultura 3 2,1 -1,9

Pescuit si piscicultura 0,4 0 0

Industrie extractiva 1,4 1,3 -0,1

Industrie prelucratoare 4,6 2,2 1,9

Energie electrica, termica, gaze, apa 4,7 1,6 -1

Constructii 6,1 2 1,2

Comert 5,6 1,1 2,3

Hoteluri si restaurante 5,5 1,2 1,3

Transport, depozitatare, comunicatii 5,5 1,6 4,4

Intermedieri financiare 5,5 2 2,3

Tranzactii imobiliare, inchirieri si activitati de servicii prestate in special firmelor 5,3 2,4 0,7

Administratie publica si aparare 3,7 1,1 -1,9

Invatamant 3,7 0,9 -1,3

Sanatate si asistenta sociala 3,7 0,8 0,1

Altele 4,6 2,1 -0,8 Sursa: Institutului National de Cercetare Stiintifica in domeniul Muncii si Protectiei Sociale, 2005

2.11. Zonele Defavorizate

In conformitate cu legea in vigoare, SV Oltenia are trei zone defavorizate, zone ce au fost in mod special afectate de restructurarea industriala si in particular de crizele din sectorul minier. Aceste zone sunt Albeni, Schela si Motru, toate localizate in judetul Gorj, cu o suprafata totala de 1282 km patrati.

Albeni are o suprafata de 239 kmp cuprinzand ca localitati mai importante: Tg. Carbunesti, Albeni, Bustuchin si Rosia de Amaradia. Este o zona deluroasa cu un total de 18.000 locuitori si o rata a somajului de 70% din totalul populatiei, la sfarsitul anului 2000. Zona depinde in special de industria grea: miniera, extractie de gaz si petrol, constructii materiale si lemn. Schela este o zona cu o suprafata de aprox. 384,6 kmp si cuprinde ca localitati mai importante Bumbesti-Jiu si Schela, cu

Page 46: Sud-Vest - CAPITOLUL II CONTEXTUL ECONOMIC ......Regiunea Sud-Vest Oltenia inregistreaza la finele anului 2003 un produsul intern brut (PIB) total de 179313.8 miliarde lei preturi

135

un total de 14.000 locuitori si o foarte scazuta densitate a populatiei. In anul 2000 somajul a fost de 37% din totalul populatiei. Ultima zona, Motru-Rovinari are o suprafata de aprox. 430,84 kmp si cuprinde doua localitati: Motru si Rovinari cu un total de 66.000 locuitori si o rata a somajului de 74% in anul 2000. Toate zonele defavorizate au un statut special fiscal si ofera spatii si facilitati disponibile pentru investitori. In perioada aprilie 1999, cand au intrat in vigoare Legea 20/1998 si OUG 24/1999 privind zonele defavorizate, un numar de 155 firme au beneficiat de facilitatile acordate (26 in zona Albeni, 25 in zona Schela si 85 in zona Motru-Rovinari), infiintandu-se un numar de peste 2500 noi locuri de munca (452 in zona Albeni, 203 in zona Schela si 1931 in zona Motru-Rovinari). Valoarea investitiilor in cele trei zone s-a cifrat la 160.341 milioane lei (40.980 milioane in Albeni, 51.223 milioane in Schela, respective 68.138 milioane lei in Motru-Rovinari). La ora actuala detin certificate definitive 67 agenti economici, in domeniile economice prioritare prevazute de legislatia in vigoare in zone defavorizate. Domeniile de activitate ale acestora sunt: industrie alimentara, productie materiale constructii, constructii, transport persoane si industrial, industria textila, reparatii utilaje si echipamente industriale, productie echipamente electrice si electrotehnice etc. Printre firmele care detin certificat de investitor in zone defavorizate exista investitori straini (in special din Italia), care realizeaza produse pentru export, in special in tarile membre ale Uniunii Europene. Tab. 2.35. Repartizarea pe sectoare de activitate a agentilor ec. detinatori de certif. de investitor in zone defavorizate – regiunea Oltenia

SECTOR ACTIVITATE Numar agenti economici

Productie industriala 37

Industrie alimentara 15

Constructii 11

Servicii 4

TOTAL 67 Sursa: ADR SV Oltenia, 2006

2.12. Poli de crestere economica In urmatoare perioada, principala provocare pentru regiunea Sud-Vest Oltenia este sa gaseasca modalitatile optime de stimulare a cresterii economice. Experienta altor state arata ca motorul regional de crestere economica este concentrat in anumiti poli de crestere, care pot fi de doua categorii:

economii de localizare (rezultand din concentrarea geografica a unor intreprinderi apartinand aceleiasi ramuri, deci intre care exista legaturi de tipul input-output, incluzand si economiile de transfer/legatura) –clusterele publice sau private

economii de aglomerare (ca rezultat al asocierii geografice a unui numar mare de activitati economice care pot sa nu apartina aceleiasi ramuri, de ex. concentrarea unor elemente ce se constituie in avantaje pentru firme din diverse ramuri: transportul urban bine dezvoltat, piete ale muncii bine organizate, cu resurse de munca cu calificari variate, servicii guvernamentale, o gama larga de servicii de asistenta comerciala, financiara, contabila, juridica; dotarile de ordin social-cultural, infrastructura sanitara) – traditional, astfel de poli de crestere economica sunt orasele.

Page 47: Sud-Vest - CAPITOLUL II CONTEXTUL ECONOMIC ......Regiunea Sud-Vest Oltenia inregistreaza la finele anului 2003 un produsul intern brut (PIB) total de 179313.8 miliarde lei preturi

136

In timp ce economiile de localizare se pot constitui in poli de crestere industriala (acestia vor fi analizati in capitolul IV), economiile de aglomerare se constituie cel mai adesea in poli de crestere urbana. Dezvoltarea regionala este in mod normal concentrata in jurul a cel putin unui oras mare pe regiune, iar in unele cazuri in jurul mai multor orase, datorita dificultatilor in dezvoltarea serviciilor de sprijin si a facilitatilor de orice fel. Polarizarea corespunde tuturor relatiilor asimetrice care leaga un centru de periferia sa si care plaseaza periferia intr-o pozitie de dependenta fata de centru. Orasul este un loc de atractie si difuzie, avand functia de stimulare a spatiului invecinat. Intr-o structura teritoriala policentrica, specializarile si complementaritatile diferitelor centre urbane permit mai multor orase sa exercite functia de poli. Dezvoltarea regionala polarizata sau multi-polarizata ofera posibilitatea interconexiunilor geografice, tehnice si economice. Potrivit studiului efectuat de Grupul de Economie Aplicata (GEA), la nivelul regiunii Sud-Vest Oltenia, cele patru capitale de judet Slatina, Targu-Jiu, Drobeta-Turnu Severin si Ramnicu-Vilcea au relevanta locala insa nu reprezinta poli de crestere regionala, Craiova este singurul oras cu potential de transformare in pol de crestere economica pentru intreaga regiune, reprezentand atat un centru administrativ de decizie, cat si un important centru universitar. In general, sistemul urban romanesc inca suporta consecintele politicilor de industrializare socialista, care au dus la crearea unor centre urbane in mijlocul unor zone rurale fara nici un serviciu de baza si cateodata, si fara nici o resursa industriala. Azi situatia se prezinta in mod diferit, intre cele care au inregistrat un succes si cele care se lupta inca cu statutul de oras. Principala problema a acestor centre urbane o reprezinta nivelul scazut al infrastructurii urbane – doar facilitati de baza precum sanatatea si educatia au fost dezvoltate, in schimb aspectele de mediu urban (apa, canalizare, o structura rutiera modernizata) au fost neglijate. Totodata, nu s-a facut nici un efort privind ceea ce se numeste dezvoltarea unei „culturi urbane”.

2.13. COMPARATII CU UNIUNEA EUROPEANA

Ultimele date aferente anului 2003 arata ca 78 din cele 272 regiuni NUTS 2 care acopera Uniunea Europeana, Bulgaria, Romania si Croatia au un PIB/capita (PPS), mai mic de 75% din media UE25 de 21.741 PPS. Produsul intern brut regional per capita variaza intre 4.721 PPS (22% din media EU) pentru Regiunea Nord-Est in Romania si 60.342 PPS (278% din media EU) pentru regiunea Londra din Marea Britanie. Cu alte cuvinte, intre regiunea cu cel mai mare repectiv cel mai mic PIB/capita este o diferenta de aproximativ 13 ori. Regiunea SV Oltenia inregistreaza un PIB/capita (PPS) de 25,5% din media UE 25 situandu-se intre ultimele regiuni (figura 2.13.3). Privitor la impartirea fortei de munca pe sectoare,in ultimii ani, in tarile UE, sectorul serviciilor a contribuit decisiv la cresterea ocuparii, in timp ce, spre deosebire de Romania, sectorul agricol a pierdut mult ca pondere a populatiei ocupate. Ponderea cea mai mare a locurilor de munca in servicii este intalnita in regiunile din jurul capitalelor (Ile-de-France,

Page 48: Sud-Vest - CAPITOLUL II CONTEXTUL ECONOMIC ......Regiunea Sud-Vest Oltenia inregistreaza la finele anului 2003 un produsul intern brut (PIB) total de 179313.8 miliarde lei preturi

137

Bruxelles) si in cele cu afluenta mare de turisti. Mai mult de 75% din populatia ocupata activa in sectorul serviciilor in cea mai mare parte a regiunilor Marii Britanii,Belgiei, Olandei si Luxemburgului. La polul opus, aproape in intreaga Grecie, nordul Portugaliei, nordul si centrul Spaniei, vestul Irlandei si nordul Italiei populatia ocupata in sectorul serviciilor nu depasea 60%.

Page 49: Sud-Vest - CAPITOLUL II CONTEXTUL ECONOMIC ......Regiunea Sud-Vest Oltenia inregistreaza la finele anului 2003 un produsul intern brut (PIB) total de 179313.8 miliarde lei preturi

138

Fig. 2.17. PIB pe locuitor, in PPS, 2003 – NUTS 2 (EUROSTAT)

Page 50: Sud-Vest - CAPITOLUL II CONTEXTUL ECONOMIC ......Regiunea Sud-Vest Oltenia inregistreaza la finele anului 2003 un produsul intern brut (PIB) total de 179313.8 miliarde lei preturi

139

Fig. 2.18. PIB regional – creşterea medie in procente, in perioada 2003-2001 – NUTS 2

(EUROSTAT)

Page 51: Sud-Vest - CAPITOLUL II CONTEXTUL ECONOMIC ......Regiunea Sud-Vest Oltenia inregistreaza la finele anului 2003 un produsul intern brut (PIB) total de 179313.8 miliarde lei preturi

140

Tab. 2.36. Regiuni NUTS 2 cu cel mai ridicat/scazut PIB/capita exprimat in PPS (EU 25=100%) (EUROSTAT)