Subiecte Scoase ADIA

8/17/2019 Subiecte Scoase ADIA

http://slidepdf.com/reader/full/subiecte-scoase-adia 1/36



2, Obţinerea ambalajelor din material plastic prin extrudare, calandrare şi extrudare cu sulare – schem!, construcşie p!rţi componente

Obtinerea ambalajelor prin extrudare simpla

E&trudarea este unul din procedeele cele mai utiliate la transformarea granulelor în material plastic $iformarea ambalajelor. aterialul sub form# de granule este preluat de melcul ($necul) e&truderului care îlfor"ea# s# p#trund# în dispoiti+ul de formare a ambalajului sau printro filier# plat#, pentru transformarea înfolii sau filme sub"iri./n fig.0.* este repreentat# scema procesului de ob"inere a filmelor $i foliilor prin e&trudare simpl# cu filier#

plat#

e&trudare - .p6lnie de alimentare% .e&truder% 3.filier# plat#% 0.cilindri de laminare% *.cilindri de tragere

Obţinerea foliilor şi filmelor prin extrudare şi suflare cu aer

Acest procedeu de ob"inere a foliilor $i filmelor din material plastic este cel mai r#sp6ndit deoarece d# celemai pu"ine complica"ii tenologice, iar produsele sunt mai pu"in costisitoare.Pentru e&trudarea $i suflarea cu aer (fig.0.:.) se utiliea# la capul e&truder due de injec"ie inelare, combinatecu un sistem de suflare cu sec"iune tot inelar# (capul de suflare)! prin e&terior este e+acuat materialul plastice&trudat iar prin interior este suflat aer,

- .e&truder% .folie suflat#% 3.cap de e&trudare $i suflare% 0.pl#ci de gidare% *.+al"uri de tragere $i presare%2.dispoiti+ de t#iere longitudinal#% :.role de gidare% ;.role de înf#$urare<a e&trudarea prin filier# reult# un tub cu deplasare continu# care prin suflare cu aer se umfl# sub form# de

balon. Prin m#rirea diametrului tubului la suflare, folia ob"inut# se sub"ia# la +aloarea dorit#. =alonul reultat prin umflare nu poate dep#$i un diametru de -,* ori diametrul capului de suflare. El poate fi r#cit pe e&terior sau pe interior cu aer sau ap# pul+eriat#. Tubul de material astfel ob"inut trece apoi printre dou# +al"uri de

2



tragere, cu suprafa"a din cauciuc buretos care presea# $i trag folia format#. Ap#sarea +al"urilor este reglabil#,astfel c# pot fi ob"inute folii simple (prin lipirea celor dou# fe"e reultate sub efectul c#ldurii $i presiunii) saufolii duble (tubulare). 7istan"a dintre +al"urile de tragere $i unitatea de r#cire se stabile$te în func"ie de +iteade deplasare a foliei $i de timpul de r#cire $i constituie o caracteristic# important# a form#rii acesteia.5olosind dispoiti+e de t#iere longitudinal# sau dispoiti+e de pliere, din folia tubular# se opt ob"ine $i altetipuri de folii sau filme. Astfel, dac# dispoiti+ul de tragere are dou# dispoiti+e de t#iere longitudinal# pe celedou# laturi, se ob"in folii simple suprapuse, iar dac# se folose$te un singur dispoit+ de t#iere se ob"ine folieîmp#turit#.

Obţinerea foliilor şi filmelor din material plastic prin calandrare

Calandrarea (fig.0.;) este un procedeu utiliat la formarea foliilor $i filmelor cu grosimea de ','2 ',; mmdin materiale plastice +6scoase, li+rate de obicei sub form# de past#. aterialul termoplast (uscat sau past#)este for"at s# treac# printre mai mul"i cilindri de laminare (cel mai adesea patru cilindri) înc#li"i, cu distan"adin ce în ce mai mic# p6n# la ob"inerea grosimii dorite a filmului sau foliei.5ig.0.;. Principiul de ob"inere a foliilor $i filmelor din material plastic prin calandrare - .p6lnie de alimentare%.cilindri de laminare% 3.folie

Cilindrii, de diametre p6n# la ;'' mm, sunt confec"iona"i din font# $i au suprafa"a durificat# la circa *''>=.Ei sunt înc#li"i prin recircularea în interior a unui licid termic.5iecare cilindru poate fi antrenatindi+idual, în +ederea regl#rii corespun#toare a +iteei care trebuie corelat# cu tipul materialului $i

temperatura de calandrare.5olia este tras# cu ajutorul unor cilindri de tragere $i poate fi imprimat# (fiind cald#) cu un cilindru gra+at.?#cirea foliei se face prin trecerea ei peste mai mul"i cilindri de r#cire din o"el ino&, r#ci"i cu ap#. <#"imeafoliei se stabile$te prin t#iere longitudinal#, de$eurile fiind reciclate.odul de a$eare a cilindrilor de calandrare depinde de materialul plastic prelucrat.Ei pot fi a$ea"i în < (laPCV dur), în @ (la PCV plastifiat), în sau în B.

".Obţinerea ambalajelor auxiliare din material plastic #$%&, $'( prin expandareAmbalajele plastice de mai mari dimensiuni, utiliate în sectoarele de ambalare, pot fi rigide

(polistiren) sau suple (poliuretan).Proprietatea principal# a polistirenului e&pandabil (PSE) const# în aceea c# granulele sale se pot

dilata sub ac"iunea unei înc#liri cu ajutorul aburului uscat, structura materialului de+enind celular#, aspectule&terior fiind acela de spum#.

Prin e&pandarea în spa"iu încis, dilatarea granulelor crea# $i o oarecare ap#sare (presare) între eleceea ce conduce la unirea lor, sub efectul temperaturii $i presiunii create, sud6nduse puternic. Scemele de

principiu a procesului de e&pandare este preentat# în fig.0.- $i 0.-3.

3



5ig.0.-. Scema de principiu a ob"inerii ambalajelor din material plastic prin e&pandare- .pree&pandor% .agitator cu palete% 3,0.+ase de coacere% *.aer comprimat% 2.pistol (conduct#)de alimentare% :.pres#% ;.matri"# de formare% .conduct# de abur% -'.generator de abur

/n pree&pandor, granulele (perlele) de PSE sunt tratate în contracurent de abur saturat uscat sau cuaer uscat pentru a se dilata par"ial.Dranulele î$i m#resc +olumul de 3* ori, ajung6nd la o mas# +olumic# decirca '* g9m3.7up# pree&pandare granulele se depoitea# în bunc#re speciale 3, 0, unde r#m6n cel pu"in0 de ore pentru r#cire, degaare $i uscare.

E&pandarea total# a granulelor se realiea# în matri"# ;, unde din caua c#ldurii cedate de aburulsaturat uscat, granulele î$i m#resc în continuare +olumul p6n# la de 0'*' de ori +olumul ini"ial.

Pentru polistiren e&pandabil, matri"a (fig.0.-0) se confec"ionea# din Al, Cu sau aliaje ale acestora./n timpul e&pand#rii totale, în interiorul matri"ei iau na$tere presiuni mari (p6n# la -* at) la temperaturi de--'-3'oC.

Bmplerea matri"ei cu granule pree&pandate din PSE se face în mai multe puncte pentru a se asigura oumplere rapid#. Transferul de granule se face prin aspira"ia acestora din bunc#rele de coacere prin duele din

pere"ii matri"ei, acelea$i prin care se introduce ulterior abur saturat. C#ldura se e+acuea# prin r#cirea matri"eicu ap# rece demineraliat# introdus# sub presiune, astfel c# obiectul format în matri"# se contract# puternic

put6nd fi u$or e+acuat mecanic sau pneumatic.Ambalajele din PSE sunt! l#i, cutii, al+eole, t#+i"e, ambalaje compartimentate cu grosimea pere"ilor

de --* mm, ser+ind la ambalarea legumelor $i fructelor, a pe$telui proasp#t, înge"atei, etc.Tot prin e&pandare în instala"ii speciale poate fi ob"inut# $i spuma de poliuretan (spum# liber# sau spum#for"at#), fig.0.-3.

5ig.0.-3. Scema de ob"inerea a ambalajelor e&pandate din spum# de poliuretan, 12,'4

4



- .+as cu poliisocianat (agent de înt#rire)% .+as cu poliester sau poliuretan% 3.agent de umflare (e&pandare)%0.substan"e tensioacti+e (silo&an sau acilfenol) pentru m#rirea reisten"ei la compresiune% *.cataliator% 2.capde amestec% :.spum# liber#% ;.cu"it cald pentru decupare% .band# transportoare% -'.form# în poi"ie descis#%-- .form# cu material în poi"ie încis#%-.etu+#% -3.spum# for"at# a+6nd forma matri"ei (modelului)

). *ermoormarea ambalajelor. *ermoormarea ne+ati! şi poziti! – scheme, principii, descriereTermoformarea se baea# pe proprietatea materialelor termoplastice de a$i modifica forma la o

temperatur# apropiat# de cea de înmuiere, c6nd +6scoitatea lor scade.Ambalajele termoformate sunt folosite în industria alimentar#, $i nu numai, datorit# a+antajelor pe

care le preint#! producti+itate mare (ritm de produc"ie ridicat)% utiliare ra"ional#, foarte economic#, asurselor de înc#lire% u$urin"# în confec"ionarea formelor% formarea u$oar# a tuturor tipurilor de folii dinmateriale plastice, ciar $i imprimate, f#r# afectarea desenului imprimat% ob"inerea de ambalaje de tip pierdut(nerecuperabile) ieftine, de forme foarte diferite.

Metode de obţinere a ambalajelor termoformate

Se cunosc mai multe metode de realiare a termoformatelor, preentate scematic în fig.0.-2, cum ar fi! formarea prin +acuum, formarea cu presiune de aer, formare cu +acuum $i presiune de aer, formare

blistersuport, formarea în matri"#, formarea prin curgere. Formarea prin vacuum

(fig.0.-2.a). 5olia, prins# întro ram# aflat# deasupra unei matri"e, a+6ndforma produsului de ambalat, este înc#lit# $i înmuiat# cu ajutorul unei surse de c#ldur#. Prin aplicarea de+acuum sub folie, aceasta se întinde $i se mulea# dup# conturul e&terior al matri"ei.7ac# se utiliea# oform# masculin# procesul se nume$te formare prin în+elire, iar dac# se utiliea# o form# feminin# procesul

poart# numele de formare +acuumatic#. Formarea masculină introduce tensiuni mecanice $i d# o distribu"ie uniform# a materialului, lucru

important, în general, pentru forme mai ad6nci care tind s# produc# sub"ieri e&cesi+e în onele critice.5ormarea +acuumatic# este utiliat# la sistemele blister, sin, la ob"inerea capacelor $i containerelor.

E&ist# multe +ariante ale metodei de ba# care se utiliea# ca atare sau în combina"ii cu presiune de aer saucu pistoane $i matri"e.

Formarea cu presiune de aer (fig.0.-2.b), folia, preînc#lit# sau nu, este for"at# s# intre întro matri"#

feminin# sau masculin# (obligatoriu înc#lit#) cu ajutorul unei presiuni de aer comprimat. etoda esteasem#n#toare cu formarea prin +acuum, folosinduse îns# o presiune de -,:' atm. Se utiliea#, în general, pentru ob"inerea unor detalii mai precise, a unor toleran"e mai str6nse (F','* mm), precum $i (în unelecauri) a unui timp de formare mai scurt.

Prin aceast# metod# se pot realia preforme blister, capace, recipiente, etc. Metoda combinată de formare prin vacuum şi presiune de aer (fig.0.-2.c), aplicate distinct pe cele

dou# fe"e ale foliei, preint# a+antajele ambelor metode, fiind utiliat# la realiarea de forme cu detalii maidificile sau ad6ncimi mai mari, precum $i acolo unde uniformitatea distribu"iei materialului este undeiderat.

In cazul metodei de obţinere a preformelor cu suport din carton (fig.0.-2.d), semifabricatul,constituit dintrun suport de carton cu fereastr# decupat# $i film din PCV aplicat deja peste aceasta (pe o

ma$in# separat#), se a$ea# peste desciderea unei matri"e înc#lite a+6nd forma produsului de ambalat. Prinaplicare de +acuum sub filmul din material plastic acesta ia forma matri"ei care este, de obicei, cu dou#cuiburi de formare (matri"# duple&) simultan.

La formarea în matriţă (fig.0.-2.e), folia este preînc#lit# în +ederea înmuierii $i apoi format# între dou#semimatri"e metalice masculfemel#. Prin aceast# metod# se ob"in detalii deosebit de precise, îns# metoda nueste a$a de fle&ibil# $i este mai dificil# dec6t metodele de formare prin +acuum sau cu presiune de aer. Esteeficient# pentru produc"ia de serie mare aplicat# la ob"inerea de forme comple&e pentru produse masi+e $ifragile, din folii din materiale plastice cu poroitate mare (polistiren, poliuretan).

La formarea prin curere ! fig.0.-2.f), materialul plastic topit este eliberat din capul e&truderului pentru a

acoperi produsele a$eate pe suport din carton cu un film sub"ire. etoda este similar# sistemului deambalare sin la care produsele sunt acoperite prin aspirarea aerului dintre film $i produs prin microporiisuportului de carton. 7ac# se utiliea# matri"e c#l#toare se pot ob"ine preforme blister.

5



a.formare prin +acuum% b.formare cu presiune de aer% c.formare cu +acuum $i presiune de aer% d.formare preform# cu suport% e.formare în matri"#% f.formare prin curgere.

n caul ma$inilor comple&e a+6nd în componen"# at6t unitate de înc#lire a foliei c6t $i unitate deformare a al+eolei, e&ist# dou# procedee de formare, 12,3-,34!

• formarea negati+#, prin care folia ia forma matri"ei conca+e%• formarea poiti+#, c6nd folia ia forma poansonului.

<a aceste ma$ini etapele ciclului de formare presupun! alimentarea $i transportul foliei, înc#lireafoliei, formarea ambalajului prin deformarea foliei înc#lite, doarea $i umplerea ambalajului termoformat,alimentarea cu folie superioar# pentru înciderea ambalajului, înciderea (cu +idarea incintei de încidere saumodificarea atmosferei acesteia), separarea (decuparea) ambalajelor, marcarea $i eticetarea ambalajuluiîncis, e+acuarea ambalajelor

Termormarea neativă(fig.0.-;) se utiliea# la ob"inerea de ambalaje termoformate din foliifle&ibile, cu rae mai mari de curbur#, de în#l"ime relati+ mic# $i suprafa"# mare $i se realiea# prin!

presiune de aer comprimat filtrat% +acuum, folosind o pomp# de +id integrat# în sistem (construc"ieeconomic#, cu pierderi mici de energie)% presiune de aer comprimat $i +acuum (solu"ie ce optimiea#

procesul de formare).

6





-. Maşin! de ormat ambalaje cu tambur rotati. nstalaţie de ambalare prin .u.i. cu dou! maşini determoormat.

n fig.0.3' si fig.0.3- sunt preentate scema constructi+a si scema unei instalatiide ambalare cu masini rotati+e de confectionat ambalaje prin termo+acuumare.

/i+.)."0. asina rotati+a de confectionat ambalaje termoformate, 1-0, 24-.tambur cu +id% .folie din material plastic% 3.rola de scimbare a directiei% 0.al+eole% *.instalatie de preîncalire% 2.instalatie de încalire% :.instalatie de racire% ;.ambalaje.

Tamburul cu al+eole pe toata circumferinta sa este antrenat în miscarea de rotatie, desfasur6nd folia de perola din st6nga. Aerul dintre folie si peretele al+eolei este e&tras prin intermediul tamburului, ceea ce face cafolia în stare plastica, datorita încalirii ei, sa se lipeasca de al+eola capat6nd forma acesteia. 7upa formareaambalajelor folia este racita cu ajutorul instalatiei de racire : si desprinsa de pe tambur. Capacitatea de lucru a

acestei masini poate ajunge la circa GH-0''' recip.9ora

8



1.masina rotativa pentru executarea capacelor; 2.masina rotativa pentru executarea recipientelor; 3.instalatie de

dozare a continutului ambalajelor; 4.dispozitiv de închideresi decupare5.jgheab de evacuare.

.$rincipiile de ambalare blister şi sin – scheme, descriere, dierenţe. Obţinerea oliilor contractibile La ambalarea în sistem blister (fig.0.2a) se formea# o al+eol# din folie transparent# de material plastic

(PE, PVC, PP) care se pune deasupra obiectului de ambalat a$eat pe un suport de carton (de orice tip).5i&area se face prin agrafare, lipire sau termosudare, 12,3',3-4.

5ig.0.*. nstala"ie comple&# de ambalare a produselor în ambalaje termoformate, 13-4

- .rol# pentru folia inferioar#% .dispoiti+ de t#iere la dimensiune% 3 unitate de termoformare% 0.on# deumplere a preformelor% *.rol# pentru folia de acoperire% 2.unitate de înc#lire a foliei superioare% :.unitate deîncidere a ambalajelor% ;.dispoiti+ de t#iere trans+ersal# a ambalajelor% .dispoiti+ de decuparelongitudinal#% -'.transportor de e+acuare produse ambalate

Aceast# ambalare ofer# o bun# preentare a produsului $i permite recuperarea par"ial# a suportului.Ea presupune, în scimb, folosirea unei forme pentru confec"ionarea ambalajului $i nu se pot utilia dec6t filmerigide. Se folose$te mai ales la produse de dimensiuni mici ca! accesorii electrice, papet#rie, articole de

birou, mercerie, cosmetice.

9



La ambalarea s"in (fig.0.2 b), produsul de ambalat a$eat pe un carton termosudabil cu microperfora"ii,ser+e$te el însu$i drept form# pentru ambalaj (matri"#). Confec"ionarea acestuia se face prin termoformareaunui film de PE de mic# densitate (sau dintrun alt material plastic) peste produs $i cartonul suport, filmulautolipinduse de carton. Se realiea#, în acest fel, imobiliarea perfect# a produsului în ambalaj.

Obţinerea foliilor contractibile

Sunt folii subtiri obtinute din polietilen# care sub efectul c#ldurii se contract# $i se mulea# pe suprafa"a produsului, conferindui acestuia un aspect comercial pl#cut $i o durat# mai mare de p#strare.

3.4mbalarea lichidelor 5n sistemul bottle6pac – schem!, prinicipii, uncţionare/n sistemul de ambalare bottlepac se ambalea#, în general, produsele licide de tipul! lapte, +in, bere,

ap# mineral#, sucuri, ulei, etc. în butelii din material plastic (PET).E&ist# ma$ini care ambalea# licidele însistemul bottlepac la care buteliile confec"ionate din polietilen# se încid prin sudarea g6tului acestora.

/n fig.0.3* este preentat# scema unei astfel de ma$ini (=ottlePac 3'-), .

5ig.0.3*. Ambalarea produselor licide în sistemul bottlepac 10



-.p6lnie de alimentare% .melc de e&trudare% 3.cap de e&trudare% 0.tub din plastic% *.matri"a inferioar#%2.matri"a superioar# mobil#% :.cu"it% ;.racord umplere% .recipient% -'.pomp# cu piston% --.robinet cu 3.c#i%-.tub de umplere cu licid% -3.racord de aer comprimat% -0.racord e+acuare aer din butelie

aterialul plastic granulat se introduce în p6lnia (-), fiind preluat de melcul de e&trudare (). 7up#topire în corpul e&truderului, materialul plastic este e&trudat prin capul tubular (3), în form# de unul saudou# tuburi (0), în func"ie de num#rul de cuiburi din matri"#.

Tubul este prins în matri"a fi&# (*)alc#tuit# din dou# p#r"i, pe care se g#se$te matri"a mobil# (2) pentruformarea capului buteliei. Cu ajutorul cu"itului (:) tubul este t#iat la o anumit# lungime, dup# care matri"aeste deplasat# sub dispoiti+ul de suflare $i umplere.

Tija de suflare $i umplere (;) este a$eat# pe cap#tul reteat al tubului din plastic. Suflarea buteliilor seface cu aer comprimat la ;-' atm, tubul din plastic c#p#t6nd forma matri"ei (*). Aerul p#trunde prinracordul (-3) $i este apoi e+acuat prin (-0)./n acest timp, ma$ina de doat cu piston (-') aspir# licid dinrecipientul () prin intermediul robinetului cu trei c#i (--).

7up# formarea buteliei, robinetul cu trei c#i (--) î$i scimb# poi"ia $i licidul este împins prin tubul deumplere (-) c#tre interiorul buteliei prin tija de umplere (;). Bmplerea se face de jos în sus, aerul din

butelie fiind e+acuat prin racordul (-0) care se descide în momentul începerii umplerii.

7eplasarea matri"ei $i men"inerea încis# a acesteia în timpul form#rii buteliei $i umplerii se realiea#de la o instala"ie idraulic#. 7up# umplere $i în timpul reali#rii acesteia, se e&ecut# $i o r#cire cu ap#, maiales a matri"ei superioare, care se încide imediat dup# umplere, reali6nd înciderea buteliei $i formareacapului acesteia. 7up# înciderea buteliei, matri"a se descide $i butelia cade liber, iar matri"a este readus#în poi"ia de început pentru formarea unei noi butelii. Capacitatea de lucru a unui astfel de ma$ini este de*'' butelii9or#, utili6nd un cap de e&trudare cu dou# ie$iri $i o matri"# cu dou# cuiburi.

7.nstalaţie de ambalare cu lux ertical 5n ambalaje lexibile 5n sistemul .u.i.

#isteme de ambalare cu flux vertical în ambalaje flexibile

Ambalajele fle&ibile din material plastic se utiliea# la ambalarea unei game largi de produse!dulciuri, paste f#inoase, ore, alune, a#r, cafea, supe concentrate, lapte praf, lapte, br6n#, produse de

panifica"ie $i patiserie, etc. Aceste ambalaje sunt dintre cele mai des utiliate, mai ales pentru produse detip alimentar, ele put6nd a+ea at6t form# de pung# (pacet) c6t $i de plic, cu sau f#r# pliuri.nstala"iile care fac ambalarea produselor în pungi din material fle&ibil termosudabil pot fi at6t cu flu&+ertical c6t $i cu flu& oriontal.

nstala"iile cu flu& +ertical se utiliea# at6t la ambalarea produselor licide (lapte $i alte licide alimentaresau nealimentare), c6t $i a celor solide (granulare sau pul+erulente), a+6nd în componen"# aparate de doarecorespun#toare.n fig.*.* este preentat# scema unei instala"ii de ambalare cu flu& +ertical de formareumplereîncidere alicidelor alimentare.

11



5ig.*.*. Scema unei instala"ii cu flu& +ertical de formare umplere încidere în pungi dinmateriale fle&ibile termosudabile, 134- .reer+or de licid% .indicator de ni+el% 3.supap# electrocomandat#% 0.conduct# de umplere ambalaj% *.rol#cu folie (film)% 2.band# de fr6nare% :.folie din material fle&ibil termosudabil% ;.pies# formare tub% .tubformat% -'.cap de sudare longitudinal#% -- .capete de sudare trans+ersal#%-.band# de e+acuare ambalaje pline% -3.pung# cu licid ambalat% -0.beni antrenare folie

?eer+orul de licid - poate fi pre+#ut cu plutitor de ni+el $i +entil sau cu dou# traductoare de ni+el(pentru ni+elul inferior $i superior). <a e+acuarea (desc#rcarea) licidului din reer+or în pung#, reer+oruleste pre+#ut cu o supap# (+entil) 3 comandat#de capetele de sudare trans+ersal# --.

Pentru transformarea foliei : din film în tub, ma$ina are în componen"# o pies# din tabl# ;asem#n#toare cu re+erele $i gulerul unui sacou peste care trece filmul din material plastic. Se pot utiliamateriale plastice de tip PEI7, =JPP, PCV, materiale comple&e, folie de aluminiu, cu grosimea de ',' ',-mm.

Pe m#sur# ce tubul din material plastic coboar#, capul de sudare longitudinal# -' se apropie $iformea# cus#tura longitudinal#. n momentul în care capul apas# folia pe "ea+a de umplere (care constituie

reaemul) prin reisten"a acestuia trece un curent electric care o înc#le$te lipind marginile filmului printermopresare. Sudarea se poate realia at6t cu cap de sudare tip bar# c6t $i cu role de sudare, în primul catermosudarea reali6nduse cu marginile foliei una peste alta, în timp ce în al doilea ca sudarea serealiea# cu marginile foliei una l6ng# cealalt#.

Tubul din material plastic este antrenat în jos, fie cu ajutorul a dou# beni -0 ce sunt cuplateintermitent (la formarea continu# a ambalajelor), fie ciar de capetele de sudare trans+ersal# (la formareaintermitent#) care au în acest ca, pe l6ng# mi$carea de apropiere $i o mi$care pe +ertical# de sus în jos. Prinapropierea capetelor de sudare trans+ersal#, acestea formea# punctul de sprijin al pungii în momentulumplerii cu licid. <a apropierea acestora prin reisten"ele ce le tra+ersea# trece un curent electric deimpuls care termosudea# folia prin ap#sarea marginilor acesteia.

8.nstalaţie de ambalare cu lux orizontal 5n ambalaje lexibile 5n sistemul .u.i#isteme de ambalare în materiale flexibile cu flux orizontal

Ambalarea în pungi (pacete) din material fle&ibil termosudabil, pe ma$ini de formare umplere încidere cu flu& oriontal, se utiliea#, în special, pentru ambalarea produselor sub form# de buc#"i maimari (biscui"i, stisuri, produse de panifica"ie $i patiserie, batoane de ciocolat#, legume $i fructe în stare

proasp#t#, produse de larg consum, juc#rii, etc.) $i mai pu"in pentru produse granulare sau pul+erulente.n acest ca, cu ajutorul unei piese de form# special# se formea# un tub cu sec"iune rectangular#

prin împ#turirea foliei pe lungime, ma$inile cu flu& oriontal fiind similare celor cu flu& +ertical, elereali6nd acelea$i opera"ii! formarea ambalajului, umplerea cu produs, înciderea longitudinal# aambalajului, înciderea $i separarea trans+ersal# a produselor ambalate, numai c# tragerea foliei se face întrun plan oriontal.

aterialul de ambalare, sub form# de folie, se derulea# de pe o bobin# (rol#) a$eat# fie deasupra planului de formare umplere încidere, fie dedesubt (fig.*.2). Cu ajutorul unei piese de formare serealiea# un tub care se încide longitudinal în jurul produsului, urm6nd ca sudarea longitudinal# s# aibe

12



loc dup# ce produsul se afl# deja în tub. Bnitatea de încidere longitudinal# este alc#tuit# din! role detragere, dispoiti+ de înc#lire a marginilor foliei $i role de presare în +ederea sud#rii.

Alimentarea cu produse a ma$inii se poate realia at6t pe direc"ia flu&ului de formare $i sudare c6t si pe o direc"ie perpendicular# pe aceasta, cu ajutorul unui transportor cu raclete./mpingerea produsului întubul format se efectuea# ciar la formarea acestuia, de c#tre racletele transportorului de alimentare sau cuajutorul unui piston pneumatic.

nciderea trans+ersal# a pacetelor (pungilor) se efectuea#, de obicei, cu ajutorul a dou# f#lci desudare cu mi$care de rota"ie, dar poate fi realiat# $i cu capete de sudare de tip bar# cu mi$care alternati+#(dute +ino) care realiea# $i tragerea foliei peste piesa de formare a tubului.

5ormarea oriontal# a pacetelor asigur# un bun raport între +olumul produsului de ambalat $im#rimea ambalajului, ma$inile preent6nd o construc"ie relati+ simpl#, iar materialul de ambalaj poate fi at6tfolie din material plastic, c6t $i materiale comple&e sau 6rtie înnobilat# termosudabil#. Producti+itatea uneima$ini poate +aria între 0' 2'' pungi9min, modificarea dimensiunilor ambalajului f#c6nduse cu u$urin"#.

5ig.*.2. Scema unei instala"ii cu flu& oriontal de formare umplere încidere, 134- .rol# cu folie% .role de sprijin% 3.rol# de de+iere% 0.band# de alimentare% *.pies# de formare%2.plac# de transfer% :.jgeab de dirijare% ;.band# de transport% .band# de e+acuare% -'.role de sudarelongitudinal#% -- .capete de sudare trans+ersal#% -.produse sub form# de buc#"i%-3.pung# cu produsul ambalat% -0.tub format cu marginile nesudate

10.4mbalarea 5n sistemul boato6pac. Maşin! de ambalat 5n plicuri mari – schem!, uncţionare

Plicurile sunt utiliate la ambalarea unei game +ariate de produse! granulare, pul+erulente, paste $i produse gelatinoase (a#r, sare, condimente, cafea solubil#, ceai, paste f#inoase mici, lapte concentrat,sm6nt6n#, mu$tar, etcup), dar $i produse sub form# de buc#"i (carne $i preparate din carne por"ionate,

br6n#, produse de patiserie, pe$te, etc.).Plicurile pot fi ob"inute dintro singur# folie (film) prin îndoirea longitudinal# $i sudarea marginilor

acesteia pe trei laturi (una l6ng# alta), sau din dou# folii suprapuse $i încise pe toate cele patru laturi.5ormarea plicurilor se poate realia at6t pe ma$ini cu flu& +ertical c6t $i pe ma$ini cu flu& oriontal

n fig.*.; este preentat# scema unei ma$ini de ambalat produse de patiserie cu flu& oriontal, a+6ndîn componen"# dou# bobine de folie, una sub planul de formare umplere încidere $i una sub acest plan,

la care sudarea trans+ersal# a plicurilor (pacetelor) are loc înaintea sud#rii longitudinale, 1-;4.Produsele -, sub form# de buc#"i, +in pe rampa de alimentare , ajung6nd pe ona plat# a acesteia de

unde sunt împinse cu ajutorul pistonului pneumatic 3 în ona de formare a ambalajului. 5olia de ambalaj sederulea# de pe rolele 0 datorit# împingerii produsului de c#tre piston.

7esf#$urarea foliei se face mecanic cu ajutorul unui motor secundar de rotire a rolelor. 7up# intrarea produsului între cele dou# folii are loc sudarea trans+ersal# a ambalajului concomitent cu t#ierea cu ajutorulunor lame de cu"it ac"ionat pneumatic. Produsul, par"ial ambalat este preluat de banda transportoare -, pe

p#r"ile laterale ale acesteia afl6nduse capetele de sudare longitudinal# (lateral#) a plicului. Daele reultateîn procesul de sudare a materialului de ambalaj (celofan, polietilen#, materiale comple&e, etc.) sunt eliminate

prin ota ; cu ajutorul unui +entilator.

13



5ig.*.;. a$in# de ambalat cu flu& oriontal cu ambalaj din dou# buc#"i (folii), 1-;4- .produse sub form# de buc#"i% .ramp# de alimentare% 3.piston pneumatic% 0.role cu folie% *.role de reglaj aîntinderii foliilor% 2.role fi&e% :.capete de sudare trans+ersal#% ;.ot# de e+acuare a gaelor% .capete desudare longitudinal#% -'.produse ambalate% -- .motoreductor de antrenare a benii de e+acuare -

11.4mbalarea 5n sistemul boato6pac. Maşin! de ambalat 5n pliculeţe prin ormare multipl!n fig.*. este preentat# scema de principiu a unei ma$ini TJ?8A7J de ambalare în plicuri din

dou# folii ob"inute prin decuparea longitudinal# a unei singure folii derulat# de pe o bobin#, utili6nddispoiti+e de doare $i capete de sudare multiple. Printrun dispoiti+ de scimbare a direc"iei, cele dou#foli sunt aduse una l6ng# cealalt# în poi"ie +ertical#, astfel c# flu&ul se transform# din flu& pe oriontal# înflu& de formare umplere încidere a plicule"elor pe +ertical#.

7imensiunile plicule"elor pot +aria între *'9-0' mm :'9*' mm, l#"imea ma&im# a foliei ini"ialefiind de *'' --'' mm.

5ig.*.. a$in# de ambalare în plicule"e prin formarea multipl# a acestora, 13-4

- .rol# cu folie% .sudarea manual# a dou# bobine% 3.rol# de derulare% 0.rol# de întindere% *.rol# de de+iere%2.rol# de di+iare% :.role de scimbare a direc"iei% ;.role motoare% .celul# fotolelectric#% -'.role pentrusudare lateral# reglabile% -- .cu"ite de di+iare longitudinal#% -.capete de sudare trans+ersal#% -3.role detragere% -0.role de decupare trans+ersal#% -*.on# de alimentare cu produsul de ambalat

12./ormarea şi 5nchiderea pliculeţelor dintr6o olie 5mp!turit! #pe trei laturi(/n fig.*.-' este repreentat modul de sudare longitudinal# $i trans+ersal# a plicule"elor dintro singur# folieîmp#turit#, cu sudare pe trei p#r"i, 134.

14



-,.tambure stelate (cu role de cap#t) pentru sudarea longitudinal# $i trans+ersal# a plicului% 3.folieîmp#turit# pe lungime% 0.capete (role) de sudare longitudinal#% *.capete bar# (stea) de sudare trans+ersal#%2.conduct# de alimentare cu produsul de ambalat

1".Maşina de ambalat sub id 5n pun+i din material plastic termosudabil – schem!, uncţionareasinile de ambalat sub +id au o constructie simpla, cu fiabilitate ridicata, fiind alcatuite

dintro carcasa metalica din otel ino&idabil, în interiorul careia se afla o pompa de +id si circuitul pneumatic aferent acesteia, în +ederea realiarii +acuumului necesar în camera de +idare (+acuumare).

5unctionarea masinii este la fel de simpla ca si constructia acesteia si poate fi urmarita pe scemadin fig.*.-2.

/i+.-.1. Scema functionala a masinii de ambalat sub +id, 13-4

-.incinta de +idare% .orificiu de aspiratie% 3.reistenta de sigilare% 0.membrana elastica% *.conducta de+acuum% 2.distribuitor actionare cap de sudare% :.drosel% ;.distribuitor comanda +acuumare% .filtru%-'.distribuitor comanda descidere capac% --.circuit pneumatic% -.pompa de +id

7upa pornirea masinii si încarcarea unuia din programele de +acuumare memorate, punga cumaterial poate fi introdusa în interiorul camerei de lucru în +ederea +idarii si sigilarii. Prin

mentinerea apasata a capacului circa 3 secunde, acesta ram6ne încis datorita depresiunii din

15



interior. Etansarea capacului si, deci, a camerei de +idare se realieaa printro garnitura tubulara dincauciuc siliconic.

7upa atingerea presiunii finale $, în interiorul camerei de +idare, respecti+ în punga, sesiata printraductorul de presiune T p (fig.*.-2), blocul de control comanda distribuitorul pneumatic %3 pentru sigilarea

pungii. Prin actionarea acestui distribuitor, aerul atmosferic ajunge în partea inferioara a membraneielastice 0 a capului de sudare inferior. Sub actiunea diferentei de presiune între cele doua fete ale

membranei (+acuum în partea superioara si presiune atmosferica în partea inferioara), centrul rigid alacesteia deplaseaa în sus capul de sudare, pres6nd marginile pungii pe capul de sudare superior (care estefi&). /n acest moment reistenta electrica &s a capului de sudare inferior este conectata la circuitulelectric pe perioada de timp c6t a fost programata si cele doua margini ale pungii +or fi sudate.

Punerea în functiune a reistentei de sigilare este conditionata, prin program, de realiarea+acuumului în interiorul incintei de +idare si apropierea prin apasare a celor doua capete de sudare(care prind între ele marginile pungii).

7upa terminarea perioadei de sigilare se deconecteaa reistenta de sigilare &s si apoi se înceteaa

comanda distribuitorului %3 pentru sigilarea pungii, creînduse din nou +acuum sub membrana elastica 0care re+ine la poitia initiala sub actiunea unui resort.

mediat ce marginile pungii au fost sigilate, circuitul pneumatic este modificat prin blocul decontrol al instalatiei care comanda distribuitorul %0 si în camera de +idare patrunde aer la presiuneatmosferica care duce la ridicarea automata a capacului printrun mecanism cu resort elicoidal. Patrundereaaerului în incinta de +acuumare are loc întro perioada de timp (timp de e+acuare) mai mare sau maimica, în functie de reglajul reistentei pneumatice (drosel) :, prin care se comanda pneumaticdistribuitorul %.

asinile de ambalat sub +id permit ciar si ambalarea de licide calde (supe, sosuri) latemperaturi între 0' K ;'oC, în acest ca presiunea finala (de +acuumare) regl6nduse la +alori maimari (2*'' mbari), în timp ce la produsele solide presiunea finala este mai mica (* mbari la carne).

Capul de sudare inferior (care este mobil) poate fi alcatuit din doua fire de nicelina amplasate peun suport din teflon sau stearit. 7istanta dintre cele doua fire trebuie sa permita detasarea surplusuluide material al pungii fara ca în punga sa patrunda aer. /n acest sens, poate fi facuta diferentierea si latrecerea curentului electric prin cele doua fire.

1).%istemul de ambalare shrin 5n olie termocontractibil! – principiu, schem!, uncţionareAmbalarea produselor sub form# de buc#"i în folie transparent# sau imprimat# din material plastic preint#

a+antajul c# ofer# cump#r#torului un sentiment de produs bine îngrijit, igienic $i de bun# calitate. Totodat#, ambalajeledin folie sau film de material plastic asigur# o protec"ie complet# prin în+elirea complet# a produsului.Pentru ambalarea în folii contractibile este necesar a se utilia folii biorientate.

Principiul de ambalare const# în în+elirea produsului în folie sau film, e+entual sudarea acestuia, urmate detrecerea produsului ambalat printrun tunel de înc#lire în +ederea contrac"iei foliei care se str6nge $i se mulea# peste

produs. <a ie$irea din tunelul de contrac"ie produsul ambalat este de cele mai multe ori r#cit cu un curent de aer.E&ist# mai multe metode de formare a ambalajelor din folie termocontractibil# care difer# prin modul de

în+elire a produsului în folie $i sudarea acesteia.Astfel, e&ist# metoda de ambalare cu cadru de încidere $i sudare în <, pentru folii împ#turite în dou#% metoda

de ambalare prin formare umplere încidere, asem#n#toare cu ambalarea în pungi în flu& oriontal sau metoda deambalare în perdea care utiliea# dou# folii ce în+elesc produsul $i care pot fi sudate at6t trans+ersal c6t $i

longitudinal. n toate caurile dup# în+elirea produsului cu folie, flu&ul tenologic continu# cu trecerea produsuluiambalat prin tunelul de contrac"ie.

16



Se utiliea# folii din material plastic (polipropilen#, polietilen#, policlorur# de +inil) cu grosimea de ','3 ',* mm, ob"inute prin biorientare a lan"ului de molecule (bia&ial) astfel înc6t contrac"ia s# aib# loc dup# cele dou#direc"ii, longitudinal# $i trans+ersal#.n fig.*.-0 este preentat# scema ambal#rii colecti+e în perdea a produselor, 1-;4.

5ig.*.-0. Ambalarea colecti+# a produselor în folie termocontractibil#, 1-;4- .transportor de alimentare% .piston idraulic% 3,0.bobine (role) cu folie contractibil#% *.capete de sudare trans+ersal#%2.band# de e+acuare% :.tunel de contrac"ie% ;.due de aer cald

Prin procedeul de ambalare srin pot fi ambalate $i legume $i fructe în stare proasp#t# (singulare sau încasolete termoformate). Contrac"ia $i str6ngerea foliei în jurul produselor se poate realia, fie cu un curent de aer caldadus din afar#, fie cu ap# fierbinte sau reisten"e electrice. J ma$in# de ambalat fructe $i legume în casoletetermoformate este ma$ina de tip LPlanoMeldN a firmei 5inis din Jlanda care utiliea# metoda de ambalare cu dou#folii $i cadru de încidere a casoletei la partea superioar#. Termosudarea celor dou# folii se realiea# automat,opera"ia fiind sincroniat# cu mi$carea de deplasare a benii transportoare, capetele de sudare trans+ersal# a+6nd omi$care pe +ertical#.

1-.Maşin! de ambalat castraeţi 5n olie contractibil! – schem!, descriere, uncţionarea$inile de ambalat castra+e"i în folie contractibil# realiea#, de obicei, ambalarea castra+e"ilor de ser# în

folie sub"ire din polietilen# care sub efectul c#ldurii se contract# $i se mulea# pe suprafa"a produsului, conferinduiacestuia un aspect comercial pl#cut $i o durat# mai mare de p#strare.

Capacitatea de produc"ie a acestor ma$ini +aria# între -2'' 0''' buc9or#, castra+e"ii ambala"i fiind decalitate superioar#.Scema tenologic# a unei ma$ini de ambalat castra+e"i cu flu& pe oriontal# este preentat# în fig.*.--, 13-4.

5ig.*.--. Scema tenologic# a ma$inii de ambalat castra+e"i în folie contractibil#, 13-4- .lan" transportor% .motor electric de ac"ionare% 3.rola foliei inferioare% 0.rola foliei superioare%*.+ergele metalice

acoperite cu cauciuc microporos% 2.rol# comandat# electromagnetic% :.fr6n# împotri+a desf#$ur#rii prin iner"ie%;,;O.capete de sudare% .mecanism de ac"ionare cap de sudare% -'.camer# de contrac"ie% -- .reisten"e electrice%

17



-.+entilatoare de uniformiare a aerului în etu+#% -3.ferestre de dirijare a aerului cald% -0.u$iclapete care se încidîntre dou# intr#ri $i ie$iri succesi+e% -*.termostat pentru reglarea temperaturii în etu+#%-2.+entilator de r#cire a preambalatelor $i a lan"ului cu +ergele

a$ina este alc#tuit#, în principal, dintrun transportor cu lan" care preia castra+e"ii dirij6ndui între dou#straturi de folie dup# care aceasta este sudat# termic cu ajutorul unui cap de sudare $i t#iat# la dimensiune, trecut#împreun# cu castra+etele printro etu+# în care folia se contract# $i se mulea# dup# conturul e&terior al castra+etelui,fiind dup# aceea, e+entual, r#cit# cu ajutorul unui curent de are realiat de un +entilator a&ial.

Lanţul transportor al ma$inii asigur# a$earea corect# $i ordonat# a castra+e"ilor, precum $i transportulacestora la dispoiti+ul de sudare $i la tunelul de contrac"ie. Este format din dou# lan"uri paralele cu eclise specialeîntre care sunt montate elementele de transport pentru castra+e"i alc#tuite din +ergele de "ea+# acoperite cu cauciucastfel înc6t s# se creee loca$uri pentru a$earea în poi"ie fi&# a castra+e"ilor.

<an"ul transportor este antrenat prin intermediul unui motor electric cu puterea de ',** $i tura"ia de -'''rot9min $i a unui reductor cu raportul de transmitere de -!-.

'paratul de sudare este compus dintro pies# superioar# cu fir cald care asigur# sudarea $i t#ierea $i o pies#inferioar# care formea# talpa pe care se sprijin# piesa care e&ecut# opera"ia de sudaret#iere. 5irul cald este constituitdintro s6rm# de nicelin# înc#lit# cu un curent de 0 V, plasat întrun suport din stearit cu canal. Alungirea firuluicald datorat# dilat#rii acestuia este preluat# de dou# role cu arcuri elicoidale.

Lanţul transportor are o mi$care continu#, în timp ce aparatul de sudare se încide $i descide alternati+ prinapropierea capului superior de cel inferior printre +ergelele ce separ# dou# loca$uri pentru castra+e"i. Totodat#, ambele

capete ale aparatului de sudare au $i o mi$care alternati+# pe oriontal# (înainteînapoi) astfel înc6t sudarea $i t#iereas# se fac# în timp ce lan"ul transportor înaintea#, f#r# mi$care relati+# între capete. (elicula inferioară se desf#$oar# continuu de pe rol#, îmbr#c6nd +ergelele transportorului, peste ea a$e6ndu

se manual castra+e"ii, în loca$urile realiate de +ergele.7erularea se realiea# datorit# contactului cu +ergelele $i cucastra+e"ii.

(elicula superioară se derulea# de pe rol# în flu& discontinuu în momentul în care apar tensiuni în f6$ia de polietilen#. Pentru aceasta, pelicula este trecut# peste o rol# ac"ionat# printrun cuplaj electromagnetic comandat de o+ergea mobil# cu p6rgie $i contragreutate. Prin cuplajul electromagnetic se stabile$te leg#tura între lan"ul transportor $i rola motoare din mecanismul de antrenare a foliei.

)amera de contracţieeste de tip tunel cu dou# grupuri de înc#lire cu reisten"e electrice (2 superioare $i 2inferioare cu puterea de -2'' ) comandate de un miliampermetru regulator pentru fiecare grup de reisten"e.Temperatura este reglabil# între '0'' oC. Aerul cald din incinta tunelului este omogeniat cu ajutorul a dou#

+entilatoare a&iale, aerul cald fiind dirijat c#tre produsele ambalate prin -; ferestre ( la partea de sus $i la partea de jos). Temperatura din interior este reglat# $i men"inut# la o +aloare constant# cu ajutorul a dou# termostate. n timpultrecerii printre grupurile de înc#lire, superior $i inferior, sub influen"a c#ldurii, folia se contract# $i se mulea# pesuprafa"a castra+e"ilor. <a ie$irea din tunel, castra+e"ii ambala"i sunt r#ci"i de +entilatorul de r#cire, fiind prelua"i apoimanual de pe band#, sorta"i $i depoita"i. 7ac# este necesar capetele peliculei care dep#$esc lungimea preambalatuluise r#sucesc manual $i se înl#tur#. 7e asemenea, lan"ul cu +ergelele transportoare este r#cit la ie$irea din tunel cuajutorul unui +entilator montat la cealalt# e&tremitate a arborelui motorului de ac"ionare a uniformiatorului inferior din tunelul de contrac"ie.

Scimbul de c#ldur# dintre carcasa reisten"elor $i incinta camerei de contrac"ie are loc prin con+ec"ie $iconductibilitate.

1.&lemente de calcul la maşina de ambalat castraeţi – capacitate de lucru, orţe rezistente, puterea deacţionare a transportorului, calculul debitului de aer şi ale+erea entilatoarelorCalculul capacit#"ii de lucru. Se consider# c# transportorul cu +ergele pe lan" lucrea# ca un transportor cu raclete cuflu& continuu de material, acesta asigur6nd a$earea ordonat# a castra+e"ilor $i transportul acestora la dispoiti+ul desudare $i tunelul de contrac"ie.Astfel, masa castra+e"ilor se distribuie apro&imati+ uniform pe toat# lungimea +ergelelor $i pe distan"a unui pas alacestora. /n aceast# situa"ie, capacitatea de transport se determin# conform rela"iei!

G H = Q Q + Q pQ o 1g9s4în care! = este l#"imea transportorului, egal# cu lungimea unei +ergele (m)% în#l"imea medie calculat# de dispunerea stratului de material% + +itea transportorului (m9s)% p masa specific# a materialului transportat (pentru castra+e"i pH 2* g9m3)% o coeficient de corec"ie datorat r#m6nerii în urm# a materialului fa"# de lan" (în general, o H ',: ',;dar în caul de fa"# o H -).

18



Calculul forţelor rezistente şi a puterii necesare la acţionarea transportorului a maşinii de ambalat castraveţi.5or"ele reistente care apar la func"ionarea transportorului de la ma$ina de ambalat castra+e"i în folie contractibil#sunt, 1-4! for"a reistent# ce apare la înc#rcarea cu material, 5i for"a reistent# ce apare în ramura înc#rcat#, 5% for"a reistent# din ramura desc#rcat#, 53.Aceste for"e sunt preentate scematic în fig.*.-.Calculul for"ei reistente 5i care apare al înc#rcarea transportorului, se face în ipotea c# materialul de mas# m are+itea +o, pe direc"ia $i în sensul +iteei + atransportorului, $i întrun timp scurt At aceasta ajunge s# fie egal# cu +. Aplic6nd teorema impulsului reult#!

19



Conectarea la reţea a rezistenţelor electrice ale maşinii de ambalat castraveţi în folie contractibilă.

20



Calculul debitului necesar de aer şi alegerea ventilatoarelor.Alegerea unui +entilator se face în func"ie de caul concret de utiliare, prin calculul debitului de aer $i a

în#l"imii de +entilare necesare. Atunci c6nd +entilatorul se utiliea# pentru a transporta c#ldur#, debitul de aer este datde rela"ia!

21



13. 9onecţionarea ambalajelor metalice din dou! şi trei p!rţi. nchiderea lon+itudinal!Pentru ambalarea produselor se pot utilia, ca recipiente din materiale metalice, cutiile cu capac

aplicat sau cu capac faltuit, bidoane si butoaie, doe de bere si bauturi racoritoare, etc. Cele mai des înt6lniterecipiente metalice sunt cutiile de conser+e.

Pentru confectionarea cutiilor metalice se utilieaa tabla cositorita sau tabla neagra lacuita, procesul derealiare a acestora fiind constituit din doua linii distincte! una pentru confectionarea corpului cutiei si una

pentru confectionarea capacelor si fundurilor cutiei. 5undul cutiei (capacul inferior) se prinde de cutie în faa defabricatie a acesteia, în timp ce capacul superior este destinat înciderii cutiei dupa umplerea ei.

22



Drosimea foii de tabla este cuprinsa, în mod obisnuit, între ', K ',3 mm. Ea se obtine printrolaminare la cald p6na la grosimea de -,; mm, urmata de o cufundare în baie fierbinte de acid sulfuric diluatsi de o a doua laminare la rece, dupa care se face recoacerea tablei. E&ista si sortimente de tabla cu grosimeredusa de ',- K ',-* mm.

5orma si dimensiunile cutiilor si capacelor metalice utiliate în sectorul industrial al conser+elor sunt tipiate saustandardiate.

Închiderea longitudinala a cutiilor de conserve se poate realiza prin falt (fig.4.50) sau sudare prin

presare. În general, faltul care se executa în acest caz este un falt simplu. Se poate practica

sudarea cu ultrasunete, în aceasta situatie energia necesara sudarii introducându-se în

componentele de sudat prin provocarea unor microvibratii în locul de îmbinare, cu o frecventa de

16.103 – 1010 Hz (ultrasunete) .

5ig.0.*'. Sceme de +irolare, îmbinare prin fal" $i bordurare a cutiilor de conser+e

5ig.0.*-. 7imensiunile constructi+e ale unor tipuri de capace pentru cutii metalice

5ig.0.*. Sudarea longitudinal# a cutiilor (a) $i sudarea cu ultrasunete a tablelor (b), 1--4

23



a! - .corpul cutiei% .role de contact% 3.transformator de sudare% b! - .concentrator de energie% .+6rf de sudare (scula)%3,0.table% *.nico+al#

Vibra"iile produse de transductoare magnetostricti+e sunt amplificate de un concentrator de energieultrasonic# - (fig.0.*,b) $i transmise prin +6rful de sudare în ona de îmbinare. Amplitudinea +ibra"ieiconcentratorului este ao, ea reduc6nduse de la capul de sudare la nico+ala * (aoRa- R a R a3). Prin ac"iuneasimultan# a +ibra"iilor $i a unei for"e de ap#sare P se produc tensiuni oscilante în onele +ecine celei de contact,reali6nduse leg#tura metalic# a pieselor 3 $i 0. Punctul de sudur# are o m#rime care depinde de timpul de sudare,

p#trunderea lui fiind cuprins# între ','* ',0 mm.

Partea cea mai important# a unei instala"ii de sudare cu ultrasunete o constituie sistemul oscilant care estealc#tuit din! transductor, concentratoare acustice $i scula (+6rful de sudare). Transductorul este dispoiti+ul utiliat pentru transformarea energiei primite de la un sistem tenic întro energie de o alt# form# cedat# altui sistem(e&.microfon, difuor, etc.).

Transductoarele transform# impulsurile electrice de frec+en"# ultraacustic# în +ibra"ii mecanice cu o anumit#amplitudine $i frec+en"#. Cele mai utiliate transductoare sunt cele magnetostricti+e care se baea# pe proprietateaunor metale (8i, permendur, Al5e) de a$i modifica dimensiunile geometrice sub ac"iunea c6mpului magnetic

17.Or+anele de lucru ale maşinilor de 5nchis cutii metalice. /azele 5nchiderii prin alţ/nciderea cutiilor de conser+e se realiea# prin f#l"uire, opera"ie care repreint# o dubl# îmbinare a

marginii capacului cu bordura corpului.

P#r"ile principale ale ma$inii de încis sunt! rolele de încidere, capul de încidere $i talerul.

Faza de formare a faltului (nr. 1) side presare a faltului format (nr. 2).

5ig.:.:. Profilul fal"ului la începutul $i sf6r$itul faei (faa de formare)

24



5ig.:.;. Profilul fal"ului la începutul $i sf6r$itul faii (faa de presare)

18.Mecanism de 5nchis cutii metalice cilindrice cu came ixe Mecanism de înc$idere cu came staţionare !fixe*+

7ac# la mecanismul cu came în mi$care rolele de încidere se roteau în jurul recipientului (cutiei) careera sta"ionar# fa"# de a&ul s#u geometric, la mecanismul cu came fi&e (fig.:.--), recipientul efectuea# at6t o

mi$care în jurul a&ei sale geometrice c6t $i în jurul a&ei geometrice a caruselului cu role. ?olele de încideresunt libere pe a&ul lor $i ac"ionea# radial asupra cutiilor în ona de încidere a capacului.

<a acest mecanism mi$carea arborelui de antrenare se transmite caruselului prin intermediul bra"elor de leg#tur# 3 astfel c# tot mecanismul cap#t# o mi$care de rota"ie. 7atorit# acestei mi$c#ri, ro"ile din"ate * se+or roti planetar în jurul ro"ii din"ate centrale.

i$carea de re+olu"ie a caruselului se transform# în mi$care de rota"ie a rolelor de f#l"uit : cu profilinterior care se apropie de cutie $i capac sub ac"iunea camei fi&e . ?ecipientele (cutiile) sunt antrenate at6tîn mi$care de rota"ie în jurul a&ei caruselului prin intermediul ro"ii stelate de antrenare c6t $i în mi$care de

rota"ie proprie sub ap#sarea capetelor de fi&are a capacelor 2. Cutiile sunt aduse s# intre sub ac"iunea rolelor de încidere :, prin ridicarea talerelor mecanismului cu mi$care pe cama fi&# --, aflat# la partea de jos.

5ig.:.--. Scema cinematic# a mecanismului de încidere cu came fi&e, 1-24

- .roat# din"at# cilindric#% .arbore de antrenare% 3.bra"e de leg#tur#% 0.sus"in#toare de role% *.ro"i din"ate deantrenare în mi$care de rota"ie a cutiilor% 2.capete de fi&are a capacelor% :.role de încidere libere pe a&%;.împing#tori% .cam# fi&# pentru angrenarea rolelor%-'.taler cu piston% -- .cam# de ridicare a talerului%-.cutii din tabl#% -3.dispoiti+ de ridicare a talerelor% -0.reaem fi& (cam#) pentru ac"ionarea împing#torilor

20.Mecanism de 5nchis cutii metalice cilindrice cu came mobile

25



Mecanismele de înc$idere a cutiilor de conserve pot fi cu came în mişcare sau cu came staţionare !fixe*+

ecanismul de încidere cu came în mi$care, preentat în fig.:.-', poate fi cu unul sau dou# capete. Eleste de tipul carusel cu mi$care de rota"ie.i$carea primit# de la arborele de antrenare - se transmite printrun angrenaj cu ro"i din"ate la arborele - care transmite, la r6ndul lui, mi$carea la arborii tubulari -3 deantrenare a rolelor de f#l"uire. Aceasta se realiea# prin intermediul bra"elor de leg#tur# -2 cu a&ele rolelor.

Pentru apropierea $i dep#rtarea rolelor de cutie $i capac arborele tubular : transmite mi$care de rota"iecamelor duble -* prin intermediul angrenajelor -'-.

Prin intermediul bra"elor ; ale caruselului mi$carea de rota"ie se transform# în mi$care de re+olu"ie,astfel c# rolele- se +or roti în jurul cutiei $i capacului p6n# laasamblarea lor definiti+#. ?olele de încidere,corespun#toare celor dou# fae ale fal"ului ac"ionea# succesi+ datorit# ac"ion#rii lor decalate de c#trecamele -*.

7up# a$earea cutiei pe talerul ma$inii $i punerea capacului deasupra acesteia, se ridic# pistonul cu taler,astfel înc6t cutia ajunge cu partea superioar# la ni+elul rolelor de bordurare () $i încidere definiti+# (),reali6nduse fal"ul, dup# care cutia este cobor6t# $i plasat# pe banda transportoare care o conduce maideparte.

5ig.:.-'. Scema cinematic# a unui mecanism de încidere cu came în mi$care, 1-04

- .arbore de antrenare% .roat# din"at# de ac"ionare% 3,0,*.ro"i din"ate pentru antrenarea arborilor%:.arbore

tubular (carusel)% ;.bra"e de antrenare% ,-'.ro"i din"ate% --.ro"i pentru antrenarea rolelor de încidere% -.ro"i pentru antrenarea camelor% -3.arbori tubulari pentru antrenarea rolelor% -0.arbori tubulari pentru antrenareacamelor% -*.came% -2.bra"e de leg#tur# cu a&ele rolelor%-:.a&ul rolei de încidere% -;.role în contact cucamele% -.role de încidere%'.cap de presare pe capac% - .împing#tor.

21.9alculul momentului de 5ndoire a bordurii cutii şi capacului la cutiile metalice cilindrice

26



27



22.9alculul orţei de 5ndoire a bordurii cutii şi capacului la cutiile metalice cilindrice

28



29



2".9alculul consumului de ener+ie la 5nchiderea cutiilor metalice

2).nchiderea ambalajelor lexibile din material plastic. nchiderea cu bare 5nc!lzite şi prin impulsnciderea ambalajelor din material plastic sau a celor comple&e acoperite cu filme din material plastic se

realiea#, de cele mai multe ori, prin sudarea marginilor ambalajului format $i umplut. Sudarea are loc, în general, prin aplicare de c#ldur#, cu sau f#r# presiune, astfel înc6t materialele s# se poat# topi local $i îmbina.

Este important de cunoscut temperatura de topire a materialelor plastice care se sudea# pentru a putea facereglajele optime la sistemele de îmbinare utiliate. Astfel, polietilena se tope$te la circa -3* oC% policlorura de +inil(PVS) plastifiat# -0'oC% PVC neplastifiat# -0oC% polistirenul -:2 oC% polipropilena -0 oC% celofanul -' oC%acetatul de celulo# '* oC% poliamida -' oC. Sudabilitatea termic# a materialelor plastice depinde de! natura $igrosimea materialului, modul de fi&are a materialului termoplastic pe suport (la materialele comple&e), timpul desudare $i for"a de ap#sare.

#udarea termică cu reistente electrice se utiliea#, de obicei, la foliile al c#ror material de ba# nu permite un alt tipde sudare termic#. <a aceste folii, materialul de ba# este acoperit cu un strat din material plastic termosudabil.Sudarea are loc prin prinderea pieselor de sudat între dou# f#lci (sau role) ce se încid cu presiune, construite dintrunmaterial conductor înc#lit prin trecerea curentului electric (fig.:.- ,a $i fig.:.). Pentru separarea ambalajelor (e&. lama$inile cu flu& oriontal, +ertical sau boatopac), se utiliea# fie un cu"it cu ac"iune mecanic#, fie o s6rm# de

nicelin# înc#lit# tot electric prin topirea foliilor p6n# la t#iere. Cele dou# f#lci au suprafa"a de presare custriuri,im"iitrebuind s# fie conjuga"i în +ederea ob"inerii unei bune sud#ri

30



5ig.:.-. 7ispoiti+e pentru sudarea termic# a foliilor din material plastic, 124- .t#lpi de sprijin% .f#lci cu suprafe"e im"ate% 3,:.cu"ite de decupare%0.beni de înc#lire din 8iCr%*.apa de r#cire%2.beni din teflon% ;.capete de fi&are a foliilor

#udarea termică prin impulsse efectuea# tot prin a$earea foliilor între dou# f#lci înc#lite prin efectul Ioulela trecerea curentului electric, materialele de sudat fiind constituite dintrun singur strat care se poate suda termic(toate materialele termoplaste, ca PE $i PP, în caul ambalajelor de tip pung# sau plic). Capetele de sudare sunt

alc#tuite din beni de nicelcrom înc#lite prin trecerea unui curent electric de impuls de tensiune mic# pentru a e+itatopirea în mas# a materialului. C#ldura radiat# tope$te local cele dou# folii care se sudea# între ele. mpulsul decurent este urmat de o r#cire cu ap# pentru ob"inerea unei încideri ferme. Timpul $i presiunea de sudare suntinfluen"ate de grosimea foliilor $i de natura materialului acestora. T#ierea (decuparea) se realiea# cu ajutorul unuicu"it dup# ce sa efectuat sudarea.

5ig.:.. Sudarea materialelor plastice cu role înc#lite electric (con+ertioare), 1'4- .transformator rotati+% .tambur suport (rol#)% 3.piese de sudat% 0.punct de sudur# (cus#tur#)%*.contact inelar%2.element pasi+ a con+ertiorului% :.element acti+

)apetele de sudare ale ma$inilor de ambalat în plicule"e, a$a cum au fost ele preentate în capitolul *..3, permit at6t sudarea longitudinal# a ambalajului c6t $i sudarea trans+ersal# a acestuia, datorit# e&isten"ei barelor de

leg#tur# (f#lcilor) rotati+e înc#lite de pe rolele de sudare (fig.:.3,a).

31



5ig.:.3. Sudarea plicule"elor (a) $i lipirea cu material de adaos a materialelor plastice (b)a ! -..tambure stelate% 3.folii de sudat% 0.role de sudare longitudinal#% *.bare sudare trans+ersal# b ! - .p6lnie cugranule% .e&truder% 3.înc#litor% 0.folii% *.material de adaos% 2.role presare%:.cilindru (rol#) de înf#$urare

2-.nchiderea ambalajelor din material plastic. %udarea cu role conertizoare şi cu role şi pre5nc!lzitorLadispozitivul de sudare cu preîncalzitor (optional)si role (fig.7.4,b) materialul este trecut

manual sau cu ajutorul unor benzi printre cele doua preîncalzitoare, fiind apoi preluatsi presat

între rolele cu miscare de rotatie. Una din role poate fi elasticasi una sau amândoua sunt zimtatepentru a produce o îmbinare buclataa ambalajului.

5ig.:.. Sudarea materialelor plastice cu role înc#lite electric (con+ertioare), 1'4- .transformator rotati+% .tambur suport (rol#)% 3.piese de sudat% 0.punct de sudur# (cus#tur#)%*.contact inelar%2.element pasi+ a con+ertiorului% :.element acti+

2.nchiderea ambalajelor din material plastic prin lipire cu material de adaos şi cu benzi rotatie<a dispozitivul de îmbinare cu benzi rotative (fig.:.0,d), benile metalice = deplaseaa ambalajul

între falcile încalite S, rolele de presare ? si falcile de racire C.

=enile fiind subtiri transmit caldura rapid, mentin marginile ambalajului în contact pe perioadaîncalirii pentru a forma cusatura si la racire pentru a fi&a îmbinarea. n caul ambalajelor din materialsubtire rolele ? sunt omise si falcile sunt deplasate în locul lor.7e asemenea, materialele plastice pot fi sudate cuajutorul curentilor de înalta frec+enta (prin inductie)% cu ultrasunete% cu fascicul de laser% prin difuie(sudare cimica) sau pot fi lipite cu material de adaos de natura pieselor ce se lipesc sau de alta natura(compoitie cimica).(5ig :.3)

23.&tichetarea, uncţiile etichetei, etichete. 9odul de bare &4;61". 9alculul cirei de controlEticeta repreint# orice material scris, imprimat, litografiat sau ilustrat, care con"ine informa"ii despre produs

$i care înso"e$te produsul la +6nare. Ea are rolul de a informa consumatorii în mod complet, corect $i precis.

Eticeta, oric6t de simpl# ar fi ea, ofer# o multitudine de informa"ii u$or de receptat de c#tre cump#r#tor!denumirea produsului% denumirea $i adresa produc#torului% grupa din care face parte produsul% principalele

32



caracteristici de calitate% masa pe unitate de ambalaj% ingredientele% domeniile de utiliare% restric"ii pri+ind consumul,condi"iile de p#strare% elementele de identificare a lotului% termenul de garan"ie sau data limit# de consum $.a.

Eticetele îndeplinesc o serie de funcţii, care, în timp, sau amplificat $i au permis $i clasificarea lor în! eticetede identificare% eticete de clasificare% eticete de preentare, care descriu produsul% eticete de promo+are.E&istadoua tipuri de eticete!nutritionala si ecologica.

Codul de bare EA8-3 se numeste asa pentru ca numarul de cod al fiecarui produs contine -3 cifre.TermenulEA8 semnifica un sistem de codificare .Primele : cifre indica tara de pro+enienta iar celelate * tipul

produsului.Bltima cifra repreinta cifra de control care se calculeaa cu relatia!CcH-'odulo -'(p)P se calculeaa adunanad suma produselor dintre fiecare cifra din codul de bare cu coeficientul sau.Pentru

prima coeficientul este - deoarece poitia este E iar pentru al doilea coeficientul este 3 deoarece poitia este J.

27.Maşin! de etichetat cu adezi lichid: schem!, descriere, uncţionare7in punct de +edere functional, o masina de eticetat cu adei+ licid (clei) se compune din!

transportorul de butelii (recipiente)% transportor de eticete% grup de alimentare si doare clei% doatorulde eticete% dispoiti+ul de stampilat data si dispoiti+ele au&iliare de comanda si siguranta (fig.;.). Toatemecanismele au functionare ciclica, sincroniata, comandata de came, încadr6nduse întrun lant cinematiccomple&.

28.Maşin! de pus etichete autoadezie pe recipiente cilindrice: schem!, descriere, uncţionaren ultimul timp se utiliea# tot mai mult eticete autoadei+e fi&ate pe band# suport sub form# de rol#, de pe

care eticetele sunt desprinse una c6te una $i fi&ate pe recipiente cilindrice sau paralelipipedice. Pentru desprindereaeticetelor de pe band# $i transferul lor pe recipiente (ambalaje) sunt necesare ma$ini $i dispoiti+e speciale care s#e&ecute aceste opera"ii.

Eticetele sunt confec"ionate din 6rtie% 6rtie cu material plastic sau folii metalice% materiale l#cuite%materiale reistente la ap#% fluorescente, etc.7imensiunile eticetelor corespund dimensiunilor ambalajului $i pot fi cuprinse între -3&-3:2&-: mm.

n fig.;.* este preentat# scema de principiu a unei ma$ini de fi&at eticete autoadei+e pe recipiente cilindrice sau butelii.

33



5ig.;.*. a$in# de pus eticete autoadei+e pe recipiente cilindrice (butelii), 1-24- rol# de alimentare% rol# receptoare% 3ro"i de întindere% 0arola pentru comanda principal#% 0b rola pentrucomanda au&iliar#% *ro"i de gidaj% 2ambreiaj comandat prin solenoid% :plac# de smulgere% ;ecran (oglind#)% celule fotoelectrice comandate de eticet#%-' celul# fotoelectric# comandat# de produse (sticle)% --plac# de presareeticet#% -unitate de comand#% -3transportor de sticle.

"0.Maşin! de pus etichete autoadezie pe recipiente paralelipipedice: schem!, descriere, uncţionare

5ig.;.2. a$in# (dispoiti+) de pus eticete autoadei+e pe ambalaje paralelipipedice, 134- .transportor cu band#% .carcasa angrenajelor% 3.rol# palpatoare% 0.rol# de înf#$urare band# de$eu% *.motor deantrenare% 2.rol# cu band# suport eticete% :.celul# fotoelectric#% ;.plac# de smulgere% .eticet#% -'.rol# sau perie de

presare% -.ambalaj%n fig.;.: sunt preentate mai multe +ariante constructi+e de dispoiti+e pentru fi&area (presarea) eticetelor perecipiente cilindrice (butelii).

"1.%isteme de ixare a etichetelor pe ambalaje – cu paduri, cu band!, cu perii #şi altele(n fig.;.: sunt preentate mai multe +ariante constructi+e de dispoiti+e pentru fi&area (presarea)eticetelor pe recipiente cilindrice (butelii).

34



"2.&tapele proiect!rii ambalajelor. 4specte #actori( ale ale+erii ambalajului.ndicatori de calitate.&lemente obil+atorii ale +raicii ambalajului

&tapele proiect!rii ambalajelor:-.e&plorarea preliminara in timpul careia se aduna idei si de fac scite cu pri+ire la dimensiunile si aspectule&terior al ambalajului%.alegerea +ariantei optime de ambalaj si punerea la punct a elementelor grafice%

3.modificarile finale cu includerea specificatiilor topografice, a ilistratiilor si a altor implementari grafice%0.finaliarea din pct de +redere al productiei si pregatirea imprimarii.4specte #actori( ale ale+erii ambalajului:a)proprietatile produsului care trebuie ambalat%

• 8atura,dimensiunea, masa,forma produsulu,etc• 5ragilitatea produsului,• nteractiunile de ordin fiic si cimic care pot aparea intre produs si ambalaj

b)conditii de transport , manipulare si depoitare%• 8r operatiilor de incarcaredescarcare%• 7urata stocarii%• <ocul +anarii%

c)metoda de ambalare,tipul si functiile ambalajelor%• odalitatea si tipul inscriptionarii• ?eistenta la presiuni mari%• reistenta la socuri termice%

d)+alorificarea economica a amblajului%• costul ambalajului%• +aloarea de recuperare%ndicatori de calitate indicatori tenicoeconomici! caracteristicile func"ionale $i tenicoconstructi+e, materialele, economicitatea% indicatori de ordin estetic! raport form#finalitate, form#material, grafic#, compoi"ie, influen"# psiologic#.

&lemente obil+atorii ale +raicii ambalajului

denumirea produsului%

denumirea producatorului si importatorului, a distribuitorului si adresa%35



locul de pro+inienta al produsului%

marca,logo% ingediente%

instructiuni de folosire% gramaj%

data fabricarii%termenul de +alabilitate%

codul de bare."".&lemente de +raica şi desi+n6ul ambalajelor 6 estetica, elemente de psiholo+ie, actorul izual.&lementele desi+nului de ambalaj #orma, +raica, culoarea ş.a.(

,stetica ambalajelor este subordonata economicitatii! obiecti+ul nu este de a obt ambalajefrumoase,ci a mbalaje care sa raspunda optim cerintelor acti+itatii practice! protectia produsului,dar si+anarea acestuia.

,lementele de psi$oloie sociala ,dorintele consumatorilor si importanta mesajului informational alambalajului in asigurarea unei reale protectii a acestora,relatiile cu publicul si reclama,ecologia si ,nu inultimul rand, designul sunt factorii ce determina comple&itatea procesului de crestere a ambalajelor.

Aspectul formal, factorul vizual este una din principalele date ale emotiei pe care designul o are dereol+at.Conceperea perceptiei ca proces unitar si dinamic al intersectiunii subiectobiect,sublinierea unor tendinte fundamentale catre L forma privileiataN creeaa cadrul definirii posibile a unui optim perceptual+iual.&lementele desi+nului de ambalaj sunt: forma grafica, ecilibrul,lumina,culoarea,miscarea,tensiunea,e&presia

")./actorii care contribuie la creşterea rolului ambalajului. ndicatorii eicienţei ambalajelor #spaţiali,de mas!, de consum, de productiitate, de aprecire a costului(.5actorii care contribuie la cre$terea rolului ambalajului!

K autose+irea a determinat producatorii sa acorde atentie ambalajului ,acesta trb sa!straga atentia %sa preinte caract.produsului% sa produca increderea consumatorului% sa protejee produsulfata de factorii de mediu% in general sa produca o impresie fa+orabila%

– afluenta consumatorilor care sunt dispusi sa plateasca ce+a mai mult pentru comoditatea , aspectul,siguranta si prestigiul unui ambalaj bun si usor de manipulat%

– posibilitatea de promo+a imaginea firmei si a marcii cu ajutorul ambalajelor% posibilitatea de imbunatatiresi innoire a ambalajului datorita aparitiei unor materiale cu propr.tenice si e&tetice noi,ca si consecinta ade+oltarii stiintei si tenologiei%

– industria de ambalaje a de+enit o industrie de sine statatoare ,care ofera numeroase locuri de munca sisatisfactii angajatilor sai.1. indicatorii spaţialireflecta gradul de ocupare a spatiului , informatie importanta la transport si depoitare.

-.+olumul util.%. Volumul de depoitare%3.gradul de paletiare.% 0.suprafata interioara a ambalajului raportata la masa produsului ambalat*. Suprafata e&terioara a ambalajului raportata la nr de probe din ambalaj2. indicatorii de mas! permit compararea ambalajelor din pct de +edere al masei lor!

-. asa ambalajelor raportata la +olumul interior% . asa ambalajului raportata la masa produsului%3. asa ambalajului raportata la nr de produse dintrun ambalaj%

0.masa ambalajului raportata la masa bruta ambalaj si continut%". indicatorii de consum ofera posibilitatea compararii diferitelor ambalaje in fct de consumul de materiale fct pt obtlor!-. Consumul de material raportat la +olumul interior al ambalajului%. Consumul de material raportat la masa produsului ambalat%3. Consumul de material raportat la nr de produse de ambalaj%0. 8r de ambalaje necesare pe tona de produs.). ndicatorii de productiitate a muncii la operatia de ambalare ofera posibilitatea comparariiambalajelor din pct de +ede al aptitudinii si usurintei cu care se efectueaa operatia!-.masa produselor ambalate de un lucrator intrun scimb%.+olumul produselor ambalate de un lucrator intrun scimb%

3 nr de produse ambalate de un lucrator intrun scimb%0 nr de ambalaje umplute de un lucrator intr un scimb%

Documents

Subiecte Scoase ADIA