Subiecte Posibile Limba Si Literatura Romana Bacalaureat 2011

8/15/2019 Subiecte Posibile Limba Si Literatura Romana Bacalaureat 2011

1/847

Exceptând variantele de tip I pe alt text-suport decât cel liric, itemii sunt elaboraţi deCentrul Naţional pentru Curriculum şi Evaluare în învăţământul Preuniversitar.Editor: Călin Vlasie

Machetare: Cristina Mihart

Tehnoredactare: Marius Badea

Corectură: Daniel MitranCoperta colecţiei: Irina Bogdan

Prepress: Viorel Mihart

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României

Limba şi literatura română : Bacalaureat 2011:300

e !ariante "entru "roba scrisă / Cosmin Borza

!o"ana Din Cristina Erdei### $ Pite%ti: Paralela &'

()*)

I+B, -.$-.0$&.$)-&$.

i# Borza CosminII. Din !o"anaIII. Erdei Cristina(*#*0'#*#)-1).'#0'2

0.*#(.-#:0.0#'

Cop3right4 Editura Paralela &'()*)

Prezenta lucrare 5olose%te denumiri ce constituie mărci 6nregistrate

iar conţinutul este prote7at de legislaţia pri8ind dreptul de proprietate intelectuală#


2/847

# D I $ % R &

Cosmin Borza, Roxana Din, Cristina Erdei,Cristina Gogâţă, Smaranda Graur,Diana Hangan, Claudiu Turcuş

Limba si literatura română

BACALAUREAT 2011

300 e !ariante "entru "roba scrisăC&L#ND&R%Le'amenului e bacalaureat(2011)esiunea iunie(iulie 2011 6nscrierea candidaţilor la prima sesiune de e"amen

6ncheierea cursurilor pentru clasa a 9ll$a/a 9III$a

E8aluarea competenţelor ling8istice de comunicare

orală 6n lima rom;nă $ proa <

E8aluarea competenţelor ling8istice de comunicare

orală 6n lima maternă $ proa B

E8aluarea competenţelor digitale $ proa D

E8aluarea competenţelor ling8istice 6ntr$o limă de

circulaţie internaţională $ proa C

=ima %i literatura rom;nă $ proa E2a2 $ proă scrisă

=ima %i literatura maternă $ proa E22 $ proă scrisă

Proa oligatorie a pro5ilului $ proa E2c2 $ proă scrisă

Proa la alegere a pro5ilului %i specializării $ proa E2d2

proă scrisă


3/847

=ima %i literatura rom;nă $ proa E2a2 $ proa scrisă

=ima %i literatura maternă $ proa E22 $ proă scrisă

Proa oligatorie a pro5ilului $ proa E2c2 $ proă scrisă

Proa la alegere a pro5ilului %i specializării $ proa E2d2 $

proă scrisă

23 $ (. mai ()**(. mai ()**

> $ iunie ()**$ *) iunie ()***0$*. iunie ()**

() $ (0 iunie ()**

27 iunie ()**28 iunie ()**29 iunie ()**

* iulie ()**3 iulie ()**4 iulie ()**' $ . iulie ()**

iulie ()**

** $*' iulie ()**

(($(0 august ()**

(($(& august ()**

(0 $(& august ()**

(' $ (> august ()**

29 august ()**30 august ()**31 august ()**( septemrie ()**& septemrie ()**'

?> septemrie ()**. septemrie ()** :))2 %i depunereacontestaţiilor 1orele *>:)) $ ():))2!ezol8area contestaţiilor


4/847

+tănescu Marin +orescu#,otă# Con5orm programei %colare 6n 8igoare e"amenul de acalaureat nu implică studiul monogra5ic

al scriitorilor canonici ci studierea a cel puţin unui te"t din opera acestora# Te"tele literare la prima8edere pot aparţine at;t autorilor canonici c;t %i altor autori studiaţi#

Pentru proa scrisă ele8ii treuie să studieze 6n mod apro5undat cel puţin numărul

minim de te"te pre8ăzute 6n programa %colară despre care să poată reacta un eseustructurat un eseu lier sau un eseu argumentati8 6n care să aplice conceptele de

istorie %i teorie literară 1perioade curente literare/culturale elemente de analiză

tematică structurală %i stilistică2 menţionate 6n tael:

• proză scurtă: asm cult nu8elăA te"te reprezentati8e pentru aspecteleesenţiale

ale speciei narati8e pe care o ilustreazăA

• roman: te"te reprezentati8e pentru aspectele esenţiale ale genului %i alee8oluţiei

acestuiaA• poezie: te"te poetice care să ilustreze aspecte esenţiale ale genului %i alee8oluţiei

acestuiaA

• dramaturgie: comediaA te"te dramatice care să ilustreze aspecte speci5ice %idi5erite ale genului %i ale e8oluţiei acestuia#

Tematica studiilor de caz %i dezaterile menţionate 6n programă pot 5i 8alori5icate

6n cadrul proelor orale %i scrise prin solicitarea argumentării unor opinii sau 7udecăţi de

8aloare 1reproduse2 pe marginea temelor respecti8e#

b. LI.B l C+.%NIC&R#Ni!eluri e constituire a mesaului

Notă4 Conţinuturile de mai 7os 8izează:

- aplicarea 6n di8erse situaţii de comunicare a normelor ortogra5ice ortoepicede punctuaţie mor5osintactice %i 5olosirea adec8ată a unităţilor le"ico$semanticeA

- aplicarea cuno%tinţelor de limă inclusi8 a celor do;ndite 6n ciclul gimnazial 6n e"primarea corectă %i 6n receptarea te"telor studiate sau la prima 8edere#Ni!elul 5onetic- pronunţii corecte / incorecte ale neologismelorA hiat di5tong tri5tongA accentulA

- caco5oniaA hipercorectitudineaA- pronunţare/lectura nuanţată a enunţurilor 1ton pauză intonaţie2#


5/847

Ni!elul le'ico(semantic$8ariante le"icaleA c;mpuri semantice- erori semantice: pleonasmul tautologia con5uzia paronimică- deri8ate %i compuse 1pre5i"e su5i"e pre5i"oide su5i"oide2 schimareacategoriei

gramaticale

- relaţii semantice 1polisemieA sinonimie antonimie omonimie2- sensul corect al cu8intelor 16n special al neologismelor2- unităţi 5razeologice 1locuţiuni %i e"presii2$interpretarea sensului cu8intelor 6n conte"t

- c;mpuri semantice %i rolul acestora 6n interpretarea mesa7elor scrise %i orale$etimologia populară hipercorectitudinea

- sensul cu8intelor 6n conte"tA sens denotati8 %i sens conotati8Ni!elul mor5osintactic- 5orme 5le"ionare ale părţilor de 8orire 1pluralul sustanti8elor articulareasustanti8elor 5orme cazualeA 5orme 5le"ionare ale 8erului ad7ecti8e 5ără grade

de comparaţie numerale etc#2A 8alori e"presi8e ale părţilor de 8orireA mi7loace

ling8istice de realizare a suiecti8ităţii 8oritorului

- elemente de acord gramatical 16ntre predicat %i suiect $ acordul logic acordulprin atracţieA acordul atriutului cu partea de 8orire determinată2A

$elemente de relaţie 1prepoziţii con7uncţii pronume/ ad7ecti8e pronominale relati8e

ad8ere relati8e2

- 8alori stilistice ale coordonării %i suordonării 6n 5rază- anacolutulNi!elul orto*ra5ic şi e "unctuaţie- norme ortogra5ice %i de punctuaţie 6n constituirea mesa7ului scris 1scriereacorectă a cu8intelor scrierea cu ma7usculă despărţirea cu8intelor 6n silae 5olosirea

corectă a semnelor de ortogra5ie %i de punctuaţie2

- rolul semnelor ortogra5ice %i de punctuaţie 6n 6nţelegerea mesa7elor scriseNi!elul stilistico(te'tual- registre stilistice 1standard coloc8ial specializat etc#2 adec8ate situaţiei decomunicare

- coerenţă %i coeziune 6n e"primarea orală %i scrisa$tipuri de te"te %i structura acestora: narati8 descripti8 in5ormati8 argumentati8

- stiluri 5uncţionale adec8ate situaţiei de comunicare- lima7 standard lima7 literar lima7 coloc8ial lima7 popular lima7 regionallima7 arhaicA argou 7argon

- stil direct stil indirect stil indirect lier - rolul 5igurilor de stil %i al procedeelor artistice 6n constituirea sensului- rolul elementelor arhaice %i regionale 6n receptarea mesa7elor


6/847

)$R%C$%R& PR+B#I )CRI)# D# B&C&L&%R#&$

L& DI)CIPLIN& LI.B& l LI$#R&$%R& R+./NProa scrisă la lima %i literatura rom;nă conţine 0 tipuri de suiecte:

1. )%BI#C$%L I cuprinde un te"t literar studiat/la prima 8edere care aparţineunuia dintre genurile: liric epic dramatic# Tipuri de cerinţe:

menţionea6ă c;te un sinonim/antonim/omonim pentru sensul din

te"t al cu8intelor indicateA

"re6intă rolul semnelor de punctuaţie din structura indicatăA

scrie două e"presii/locuţiuni care conţin partea de 8orire

indicatăA

ienti5ică tema/moti8ul/8iziunea despre lume din 5ragmentul citatA

transcrie o sec8enţă care conţine o imagine artistică 18izuală

ol5acti8ă auditi8ă etc#2A

selectea6ă una/două sintagme care sugerează dimensiunea

spaţială temporală/dimensiunea morală a persona7ului 6n 5ragmentul

citat 16n 5uncţie de tipul te"tului2A

e'"lică semni5icaţia a două 5iguri de stil di5erite/unui element de

compoziţie/unei indicaţii a autoruluiA

comentea6ă7 6n > $*) r;nduri sec8enţa indicatăA

ilustrea6ă7 6n & $ > r;nduri o caracteristică a speciei literare/tipului

de te"t din care 5ace parte 5ragmentul citat#

2. )%BI#C$%L &L ll(L#& cuprinde un te"t de tip a5oristic/critic# Cerinţă: elaorarea unui te"t de tip argumentati8 cu dimensiunea de *' $ 0)de r;nduri prin raportare la te"tul suport#

3. )%BI#C$%L &L lll(L#& conţine ca tip de cerinţă elaorarea unui eseu

structurat

ce 8izează aspecte de analiză tematică structurală stilistică a operelor studiate

aparţin;nd autorilor canonici/speciilor literare menţionate#

RE!"#$/

Prezenta lucrare 6%i propune să o5ere ele8ilor un instrument adec8at cerinţelor

actuale ale proei de acalaureat#Considerăm necesare c;te8a precizări:

=a )ubiectul I 1primii patru itemi de oicei2 unele rezol8ări pot 5i sche$

matice 6n sensul că nu s$au 5ormulat peste tot răspunsuri su 5ormă de

enunţuri: repetiţiile ar 5i 5ost inerente/oositoare la lectură# E recomandail

6nsă ca ele8ii să soluţioneze cerinţele prin propoziţii dez8oltate#

=a )ubiectul al ll(iea $ de%i este e8ident că cerinţele solicită un răspunseminamente personal rezol8ările propuse de noi pot 5i utilizate de ele8i pentru


7/847

a$%i 5undamenta propriile te"te argumentati8e#

C;t despre )ubiectul al lll(lea7 reluările de idei %i de 5ormulări au 5ost deneocolit# 6nsă ceea ce propune a treia secţiune este ciar un e"emplu de

scriere a unui eseu structurat/argumentati8 %i nu o amalgamare de in5ormaţii#


8/847

E"plică semni5icaţia unei 5iguri de stil identi5icate 6n prima stro5ă# "uncte

Moti8ează plasarea 6n poziţie iniţială 6n 5iecare catren a sustanti8ului "erul.

"uncteComentează 6n >$*) r;nduri ultima stro5ă prin e8idenţierea relaţiei dintre ideeaPoetică %i mi7loacele artistice# "uncte


9/847

-# Ilustrează una dintre caracteristicile lima7ului poetic 1de e"emplu: expresivitate,

ambi"uitate, su"estie, re!lexivitate, prezentă 6n te"tul dat#

"uncte

rezol8are1. @erul promoroacă 6ngheţat gheaţă#2. Punctul %i 8irgula marchează o pauză 6n 8orire intermediară ca durată celor două semne de punctuaţie luate separat pauza 5iind mai scurtă dec;t cea impusă de

punct %i mai lungă dec;t 6n cazul 8irgulei#

3. )ă ne-aducă viu aminte de-ale verii în!loriri.4. Tema naturii iar moti8ele poetice sunt: iama gerul lunca 5ocul caii gheaţaetc#

5. Pronumele personal de pers# a l$a sg#: Ftu?A 8erul la imperati8: F8in?GA

inter7ecţia:Fol? construcţia e"clamati8ă: F+ă mă poarte ca săgeata unde el %tie %i eu? ce

conţine pronumele de persoana I eu.6. Higura de stil dominantă 6n prima stro5ă este personi5icareaA ea se reali&ea&ă

prinatribuirea unor trăsături !i&ice şi psiice umane unor elemente ale naturii gerul

respecti8 lunca#


10/847

construiesc imagini artistice de o plasticitate e"cepţională# !ele8ante sunt 6n acest

sens toate cele patru catrene# 6n primul de e"emplu moti8ul nopţii geroase se

realizează cu a7utorul personi5icării %i al epitetelor personi5icatoare "erul aspru şi


11/847


12/847

4. Menţionează două cu8inte din te"tul dat a căror 5ormă nu mai este acceptată de/**0 1 . "uncte

5. Transcrie un 5ragment de 8ers/un 8ers 6n care apare o imagine 8izuală# "uncte6. E"plică semni5icaţia unei 5iguri de stil identi5icate 6n a doua stro5ă# "uncte7. Prezintă semni5icaţia titlului 6n relaţie cu te"tul poeziei date# "uncte8. Comentează 6n ;(10 r;nduri ultima stro5ă prin e8idenţierea relaţiei dintre ideea

poetică %i mi7loacele artistice# "uncte

9. Moti8ează cu a7utorul a două argumente prezenţa descrierii 6n poezia citată# "uncterezol8are


13/847

VARIANTA 3 (Bac 2010, model de !b"ec#$)crie7 "e 5oaia e e'amen7 răs"unsul la 5iecare intre următoarele cerinţe7cu "ri!ire la te'tul e mai os:

#cum eram în voia mai multor emoţii încântat de primirea ce mi se 2ăcea, de peisa"iul "ol din !aţă, de marea de alături. Eram intimidat de atâţia oameni primindu-mă cuexclamaţii, cu toate că pe unii nici nu-i cunoşteam. Ioana, abia sosită şi ea la Cavarna, a şi luat aerul provincial arsă de soare, pe !runte cu câţiva pistrui, îmbrăcată !ără "ri%ă, cu

picioarele "ocde în panto!i. 3ocia şi-a lucrat-o sin"ură, !ără "ust, cu toate că a vrut să o!acă pretenţioasă' parcă şi-a luat modelul nu de la o mare croitoreasă unde se îmbracă deobicei, ci din vitrina prăvăliei principale din Cavarna. Câteva &or&oane inutile, şi la spateciar un început de trenă. 4otul nepotrivit pentru atmos!era rustică de acolo, şi, de alt!el,

pra!ul a bătut sto!a şi a !ăcut "arniturile şi mai cara"ioase. /ar această aină dădea un!armec nou Ioanei, o arăta sinceră, îi bănuiam toate "ândurile eipentm mine, căci voise să!ie ele"antă ca să-mi placă, "ânduri naive şi delicioase de copilită &ăpăcită, oricâte de&astre

ar !i trecut peste dânsa, rămasă proaspătă orice ar !i învăţat-o viaţa. * priveam acum cudra"oste, cu duioşie, milă, dar şi cu re!lecţia 5Ce rocie urâtă+ E lipsită de lo"ică dupăobicei, căci de atâtea ori a !ost îmbrăcată cu "ust.6

#veam remuşcări de "ândul meu ascuns lân"ă!ata care mă primea cu tot su!letul...E!oarte!rumoasă Ioana, dar numai când este !ericită. *cii îi scânteie, !aţa se luminea&ă,emoţia îi inundă toată !iinţa. *amenii au cipul !rumos sau urât, indi!erent de proporţia

per!ectă, numai când o"lindesc mistere venite din a!und. Numai cei cari au su!erit sunt !rumoşi...1 r;nduri o trăsătură morală a persona7ului 5eminin identi5icatăGn 5ragmentul citat# "uncte


14/847

rezol8are1. De e"emplu: rustic - ţărănesc rural patriarhal etc#A !armec $ drăgălă%enieatracţie

etc#2. Punctele de suspensie 6n structura e"empli5icată marchează 6ntrerupereamomen$

tană a 8oririi din cauza unor emoţii puternice#

3. a bate la cap, a bate câmpii, a-si bate capul etc#4. Perspecti8ă lipsită de omniscienţă 6n care naratorul %tie la 5el de mult ca perso$na7ulA este numită F6mpreună cu? naraţiunea este la persoana I persona7ul$narator

po8este%te o 6nt;mplare la care el este participant#

5. De e"emplu: arsă de soare etc#

6. Mărci ale suiecti8ităţii: 8ere la persoana I singular 7eram, aveam, ad7ecti8epronominale posesi8e 8meu etc#7. Epitetul dulu naive şi delicioase atriuie 6nsu%iri deoseite determinatului"ânduri, suliniind 5eminitatea IoaneiA personi5icarea pra!ul a bătut sto!a sugerează otrăsătură a peisa7ului marin unde are loc acţiunea ca %i 6n plan meta5oric 5ragili$

tatea 5emeii#

8. +ec8enţa din te"t suliniază legătura ce se creează 6ntre misterul dez8ăluiriitreptate a sinelui %i 5rumuseţea 5izică pun;nd 6n plan secund proporţiile per5ecte ale

unui chip 6n 5a8oarea 8ieţii su5lete%ti care 6l animă %i 6i con5eră distincţieA su5erinţa

este o stare psihică a cărei potenţare e"terioară se re5lectă 6n 5rumuseţea trăsă$turilor chipului uman etc#

9. Ioana este apreciată de narator pentru sinceritatea ei dulată de nai8itate %ide

prospeţime 1rămasă proaspătă orice ar !i învăţat-o viaţa. Lric;te lucruri ur;te i se

6nt;mplaseră 5emeia era capailă să se ucure mai departe inocent de 8iaţă 5ără

a$i 5i teamă să$%i dez8ăluie sentimentele#8&RI&N$& )crie7 "e 5oaia e e'amen7 răs"unsul la 5iecare intre următoarele cerinţe7

cu "ri!ire la te'tul e mai os: #le turnurilor umbre peste unde stau culcate'Către ţărmul dimpotrivă se întind, se prelun"esc,(-ale valurilor mândre "eneraţii spume"ate9idul veci al mănăstirei în cadenţă îl i&besc./intr-o peşteră, din râpă, noaptea iese, mă-mpresoară/e pe muce, de pe stâncă, cipuri ne"re se cobor'0uşciul &idului se mişcă... pântre iarbă se strecoară* su!lare, care trece ca prin vine un !ior.


15/847

Este ceasul nălucirei un mormânt se clesvâleşte,* !anlomâ-ncoroiiaiă din el iese... o &ăresc...lese... vine către ţărmuri... stă... în prea%ma ei priveşte...3ăul înapoi se tra"e... munţii vâr!ul îşi clătesc.

#scultaţi...+ marea !antomă !ace semn... dă o poruncă...

*ştiri, laberi!ără număr împre%uru-i învie&...

$lasul ei se-ntinde, creşte, repetat din stăncă-n stâncă,

4ransilvania-l aude, un"urii se înarme&.

*llule, care-ai!osl martur vite%iilor trecute(i puternici le"ioane p-a ta mar"ine-ai privit,

:irtuţi mari, !apte cumplite îţi sunt ţie cunoscute,Cine oarpoate se !ie omul care te-a-n"ro⁢1@rigore


16/847

5. #le turnurilor umbre peste unde stau culcate, /imr-o peşteră, din râpă,noaptea

iese- imagini 8izuale#

$lasul ei se-ntinde, creşte' "eneraţii spume"ate>7...? în cadenţă îl i&besc $ imaginiauditi8e#

6. Comparaţia pântre iarbă se strecoară>* su!lare, care trece ca prin vine un!ior

pune 6n alanţă două elemente concrete su!larea, pe de o parte termen comparat

cu !iorul, termen comparant# Perceperea acestor senzaţii una epidermică cealaltă

interioară 8iscerală se 5ace printr$o cominaţie a simţurilor tactil %i termic ceea ce

le apropie de s5era hipersensiilităţii 6n deplină consonanţă cu proiecţia halucinantă

a 6n8ierii domnitorului mort %i a o%tirii sale#

7. Verele din prima parte a te"tului 5i"ează un cadru lipsit parcă de8ulnerailitate

6n 5aţa 8remii situat 6ntr$un prezent continuu#


17/847

au sa8oarea limii 8echi# I

Cristina Erdei


18/847

5


19/847


20/847


21/847

VARIANTA 6 (Bac 2010, model de !b"ec#$9 )crie7 "e 5oaia e e'amen7 răs"unsul la 5iecare intre următoarele cerinţe7

I cu "ri!ire la te'tul e mai os:


22/847

4 B u nimă, din adâncul inimii, a rupe inima târ"ului etc#ima o ui indicaţiei scenice din prima replică a 5ragmentului dat este acela că redă o

auditi8ă anunţ;nd plecarea unui călăreţ#


23/847

5. Pe după deal, la vale... ca o mo"âldeaţă...6. *+ iartă-mă, doamnă...' 0ărio, o să vie boierii... etc#7. Epitetul antepus biată, care determină sustanti8ul bătrână, e"primăcompasiunea

8oritoruluiA personi5icarea %i enumeraţia )ân"ele 0uşatinilor nu are astâmpăr,!ierbe, năvăleşte... sugerează 8italitatea neamului domnesc legătura cu strămo%iidar %i nerădarea t;nărului 5iu de a lua locul tatălui#

8. E"primarea meta5orică a soţiei domnitorului sugerează sentimentelecontradictorii

pe care le are: admiraţie pentru Ote5an %i tristeţe că el se a5lă la capătul 8ieţii dar %i

speranţa că 5iul său Bogdan 8a 5i un domnitor strălucit etc#

9. Te"tul este structurat 6n acte scene repliciA modul de e"punere: dialogulAcon5lictul

dramatic etc#8&RI&N$& @)crie7 "e 5oaia e e'amen7 răs"unsul la 5iecare intre următoarele cerinţe7

cu "ri!ire la te'tul e mai os:Cu le"ănări abia simţite şi ritmice, incet-incet,Pe pa%iştea din !aţa casei, caişii, &ai&ării şi prunii,înveşmântaţi în aine albe se clatină în !aţa lunii,)tând "ata parcă să înceapă un pas uşor de menuet )e cală ram cu ram, se-nclină, şi-n urmă iarăşi vin la loc,

Cocetării şi "raţii albe, şi ro&e "esturi, dulci arome,împrăştie în aer danţul acesta ritmic de !antome,Ce-aşteaplă de un an de &ile minuta asta de noroc.Ce e de spumă, sus pe ramuri, se !ace %os de cati!ea,(i ast!el umbrele că&ute pe pa%işte par mantii "rele9vârlite de dănţuitorii ce au rămas numa-n daniele,In parcul le"endar în care s-a pre!ăcut "rădina mea.Pe "ura scorburilor vântul plecat a deşteptat un cânt,(i-nvoalte mâneci orbotate se-ntind uşoare să salute

Preludiul acestei stinse şi dulci orcestre nevă&ute,(i-apoi cu reverenţe pomii s-au înclinat păn la pământ. 7...? #şa-s în clipa asta toate, dar mâine albii cavaleri,/espodobiţi de-atâtea "raţii, ce le-mprumutâ luciul lunii,:or deveni ce-au !ost de-a pururi caişii, &ar&ării şi prunii,Aanalii pom i din !aţa casei, ce-i ştiu de-atătea primăveri.1Dimitrie


24/847

$ anscrie două cu8inte care aparţin c;mpului semantic al pomilor. 2 "uncte1 Precizează rolul cratimei si al apostro5ului din structura Fs-au înclinat pâri la2 pământ6. 4 A 4 2 "uncte3 Transcrie doi termeni deri8aţi cu pre5i"# 2 "uncte

4 Menţionează două teme/moti8e literare prezente 6n poezie# "uncte5 Transcrie două structuri/5ragmente de 8ers care conţin imagini artistice di5erite# "uncte

6 E"plică semni5icaţia unei 5iguri de stil identi5icate 6n stro5a a doua a poeziei# "uncte

7 Prezintă semni5icaţia titlului 6n relaţie cu te"tul poeziei date# "uncte8 Comentează 6n >$*) r;nduri ultima stro5ă a poeziei prin e8idenţierea relaţiei

dintre ideea poetică %i mi7loacele artistice# "uncte

9 Moti8ează cu a7utorul a două argumente prezenţa descrierii 6n poezia citată#

"uncterezol8are1. Cu8intele care aparţin c;mpului semantic al pomilor sunt caişii, &ar&ării,

prunii.2. Cratima are rolul de a marca rostirea 6ntr$o singură silaă a două cu8intedi5eriteA

apostro5ul notează căderea accidentală a sunetului ă, pentru păstrarea măsurii %i aritmului#

3. înveşmântaţi, despodobiţi

4. 6n poezie sunt prezente teme/moti8e literare precum pomii, luna, dansul,vântul etc#5. 6n te"t sunt prezente imagini 8izuale ca de e"emplu: caişii, &ar&ării şi prunii,> înveşmântaţi în aine albe' cu reverenţe pomii s-au înclinat. Din s5era auditi8ului 5acparte 5ragmentele: vântul plecat a deşteptat un cânt sau Preludiul acestei 7...? orcestre nevă&ute.6. Enumeraţia Cocetării şi "raţii albe, şi ro&e "esturi, dulci arome nuanţează 6n

planul senzaţiilor 8izuale %i ol5acti8e 5rumuseţea pomilor 6n5loriţi# Lser8ăm că

elementele constituti8e ale acestei 5iguri de stil sunt preluate primele două din gama5eminină a atitudinilor umane iar cel de$al treilea din s5era mirosurilor# De

asemenea succesiunea respectă speci5icul 5loral si ol5acti8 al speciilor 5ructi5ere

dispuse 6n ordinea dată#

7. Titlul poeziei e"primă su 5ormă meta5orică 6n5lorirea pomilor 5ructi5eri pe pa%iştea

m !aţa casei. Ve%mintelor 5astuoase purtate la o ast5el de petrecere le corespund 6nP an 8egetal in5lorescenţele ogate 6n tonuri de al %i roz eman;nd dulci arome. Din

era semantică a alului 5ac parte elemente le"icale precum menuet, danţ, mantii,

2D-


25/847

de /15 0$ 7r Grnă8erii 7 trans5ormă din banalii pomi din !aţa casei albii cavaleri poleiţie8olurG? Mărcile succesiunii temporale sunt asociate cu etape di5erite din

toată Gs iaCe+t)r cRPaci$ după legile naturii#


26/847

adică prezenţe oi%nuite# Mesa7ul poetic se conturează printr$o suită de 5iguri

artistice ca meta5ora cominată cu epitetul 6n e"presia albii cavaleri, in8ersiunea

luciul lunii, ce potenţează atmos5era 5eerică %i enumeraţia# Toate acestea constituieimagini artistice caracterizate prin 5armec %i delicateţe#

-# Jnul dintre argumente este prezenţa a numeroase sustanti8e 6n detrimentul

8erelor semn că nu a8em 6n 5aţă un talou dinamic ci unul descripti8#


27/847

S Nn#" mărci le"ico$gramaticale prin care se e8idenţiază prezenta eului

( PreCA E eFtu9 dat

"unctel nC in? semni5icaţia unei 5iguri de stil identi5icate 6n stro5a a doua a poeziei# "uncte

> HVntiază o 8aloare e"presi8ă a 6ntreuinţării 8erelor la imperati8 6n te"tul dat#@( #!l eA Ac

"uncte

entează 6n >$*) r;nduri prima stro5ă a poeziei prin e8idenţierea relaţieiG dRnU ideea poetică %i mi7loacele artistice#

"uncte

Moti8ează prin e8idenţierea a două trăsături caracterul de artă poetică al te"tuluiA 5lt A "uncte

rezol8are


28/847

de 6nduio%are de milă 6n 5aţa 8ulnerailităţii lor iar meta5ora stiuri... şciopăt at% transmite impresia de 5ragilitate# Constatăm cu surprindere că un act de cultură

scrisul 6%i găse%te corespondent 6n uni8ersul miniatural ai naturii#

-# dinspre stân"a, domnişoara Cucu.OEHJ= 8bătând în "eam. +ăruG m;na domni%oară Cucu#DLM,IOL


29/847

= DaG de unde domni%oară CucuW Mai 6nt;i n$a 5ost rapidul# < 5ost acceleratul# Oi pe

urmă

+++ uită cum e"agerează lumeaDL# $ n1 pestriţă cu ciocul sur# < 5acut$o ne8astă$mea pe 8arză azi la pr;nz#FFF J I HDLM,IOL

!erbul a trece. 2 "uncte4. Preci6ea6ă unul intre subiectele "re6ente Kn iscuţia intre "ersonaele (e!ul şi

domnişoara Cucuî n 5ra*mentul at4 "uncte5. $ranscrie ouă cu!intestructuri in te't care a"arţin re*istrului coloc!ial4 "uncte

6. +electează din te"t două cu8inte/grupuri de cu8inte care reprezintă mărci aleadresării directe# "uncte7. Prezintă rolul indicaţiilor scenice din 5ragmentul dat# "uncte• Comentează 6n >$*) r;nduri comportamentul persona7ului (e!ul, a%a cum rezultă

in replicile %i indicaţiile scenice din 5ragmentul "uncte• Menţionează două trăsături ale te"tului dramatic prezente 6n 5ragmentul dat "uncterezol8are2 =5F.i( toro"ealăM aspră (se!eră43 $*ula se"ară un !ocati! e restul "ro"o6iţiei44 N: A trecut P ri n cap să 8ină mai repede#5 Z 6nirea ele8ei Xam5irescu la gară#6 /oîG>v>cn :romea- dom le+ .


30/847

7. !olul indicaţiilor scenice din 5ragmentul citat este acela de a indica mi%căriepersona7elor 8trece, se ridică, iese, intră, se tra"e etc#2 dar %i atitudinile lor 8se uită î ndreapta şi-n stân"a, cu un aer de pre!ăcută indi!erenţă2 contriuind la realizareaportretului persona7ului#

8. Domnul Ispas este %e5ul de gară#


31/847

ouă cu!inte care a"arţin câm"ului semantic al vorbirii. 1 "uncteT r a n s c r i e FF crat mei in !ersul (i-ar voi să culea"ă roade6. 1 "uncte

Fr;CI e un !ers care conţine oi termeni a5laţi Kn relaţie e antonimie4 2 "uncte

t nează ouă cu!inte in te'tul at7 a căror 5ormă nu mai este acce"tată e

+00. "reci6ânu(le 5orma literară actuală4 "uncte

" ze;ză ouă mărci le'ico(*ramaticale "rin care se e!ienţia6ă "re6enţa euluiA lirici te'tul at4 K"%nCte

E"empli5ică ouă ima*ini artistice i5erite7 din te't4 "unctePrezintă semni5icaţia titlului7 6n relaţie cu te'tul "oe6iei ate4 "uncte Comentează Kn ;(10 rânuri7 ieeao iee "oetică centrală7 ienti5icată Kn te'tulJ at A "uncte

G4rezol8areIlustrea6ă una intre caracteristicile limbaului "oetic He e'em"lu: expresivitate,ambi"uitate, su"estie, re!lexivitate, "re6entă Kn te'tul at "uncte


32/847

8. Ieea centrală a te'tului este că ra*ostea recon5i*urea6ă uni!ersulomului7 ar

şi miloacele curente e re"re6entare a lumii7 aică elementele s"eci5ice cu!ântului

lo*osului4 Cel Knră*ostit Kşi raio*ra5ia6ă cu uimire starea su5letească7 mani5estările

noii sale coniţii7 se esco"eră altul7 căci trans5ormarea e atotcu"rin6ătoare: 4oate> Cuvintele mele sunt stricate.

Conştiinţa ia act e ru"tura intre !oinţăintenţie şi "osibilităţi7 e o !ulnerabili(

tate nemaiKntâlnită "ână atunci4 &st5el7 cu!intele 8... au că&ut, s-au sculat2#u vrut să

aler"e şi să se %oace2/ar beţia le-a prăvălit încoace.>Nu mai ştiu ce spun 8.... Dra$

*ostea este beatituine7 beţie, e6inOibare "rin râs, reKntoarcere la !ârsta e aur7 laco"ilărie şi oc7 inocenţă7 ar şi Knălţare la stele, *in*ăşia !e*etalului miniatural su*erate sălciile mici ver&i. %ltima stro5ă auce Kn "rim("lan sen6ualitatea rostirii aceloraşi

cu!inte e către cei oi Knră*ostiţi7 ecOi!alentul s"iritual şi substitutul Kmbrăţişării7

ast5el Kncât rostirea lor succesi!ă e"ăşeşte limitele su"ortabilului7 Knemnân la

Hrene*are: uleşte-le+ 9. #'"resi!itatea ar*Oe6iană a re!oluţionat Kn literatura română ieea e liric. 6n"rimul rân7 a"elân la teOnica in*ambamentului7 re5u6ul !ersi5icaţiei clasice anunţă

un iscurs "oetic necon!enţional7 !aliat e utili6area elementelor le'icale din

re*istrul "o"ular7 ca e "ilă îs, deştele, prăvălit, in cel biblic7 "rin !erbul a uli sau

mocirle, in s5era nonliterarului sau a re*istrului 5amiliar 8=e ve&i;. .i6a este

esiur7 o nouă estetică7 ce emer*e in urât? şi care se ra"ortea6ă "olemic la o

traiţie4 &st5el7 !ersurile rimea6ă ouă câte ouă ca Kn "oe6ia "o"ulară7 ar ritmul

cunoaşte o !ariaţie neaşte"tată7 susţinută şi e măsura ine*ală7 strate*ii abil 5olosite

"entru "otenţarea unui nou ti" e sensibilitate4 .eta5ora 8beţia, stricate, bolnave derâs este e'trem e "ersonală şi creatoare e noi şi noi sensuri7 atorită "olisemiei4

Cristina Erdei 8&RI&N$& 11)crie7 "e 5oaia e e'amen7 răs"unsul la 5iecare intre următoarele cerinţe7

cu "ri!ire la te'tul e mai os:

Niciodată toamna nu !u mai !rumoasă)u!letului nostru bucuros de moartePalid aşternut e şesul cu mătasă.Norilor copacii le ur&esc brocarte.Casele-adunate, ca nişte urcioareCu vin în"roşat în !undul lor de lut,)tau în ţărmu-albastru-al râului de soare,/in mocirla cărui aur am băut.Păsurile ne"re suie în apus.

Ca !run&a bolnavă-a carpenului sur Ce se des!run&eşte, scuturând în sus,loile-n a&ur.


33/847

Cine vrea să plân"ă, cine să %elească:ie să asculte-ndemnul ne-nţeles,(i cu ocbii-n !acla plopilor cerească)ă-şi în"roape umbra-n umbra lor, în şes.H$uor &r*Oe6i7 Niciodată toamna brocart brocarturi, s4n4 ( ţesătură e mătase e calitate su"erioară7

Kn5iorată sau ornamentată cu 5ire e aur ori e ar*int

1 Transcrie două cu8inte oţinute prin deri8are cu pre5i"e# 2 "uncte2 Preci6ea6ă ouă consecinţe ale utili6ării cratimei Kn structura să asculte-ndemnul6.2 "uncte

3


34/847

8. $itlul7 a"arent li"sit e coerenţă7 Kşi clari5ică Knţelesul Kn "rimul !ers7urmân ca

"e "arcurs să 5ie nuanţat4 .esaul "oetic atra*e atenţia asu"ra 5rumuseţii une

toamne anume7 "e care eul o ini!iuali6ea6ă intr(o serie4 Ra"ortul "re6enttrecut

reiese in 5olosirea ca re"er a "er5ectului sim"lu7 Kn "rimul !ers7 urmat e "re6ent7 ca

tim" al escrierii4 &ceasta sur"rine elementele naturii marcate e trans5ormările

s"eci5ice anotim"ului4 &st5el7 şesul e palid, în"ălbenit, coroanele co"acilor "roiectate"e cer7 "ri!ite e os Kn sus7 au ima*inea unei sto5e "reţioase7 păsările ne"re suie în

apus, iar culoarea "lo"ilor aminteşte e o 5aclă4 Qrumuseţea lucrurilor şi atmos5eramelancolică tre6esc Kn su5letul omului ne!oia e re6onanţăM e aceea7 Cine vrea să

plân"ă, cine să %elească este Knemnat să vie să asculte-ndemnul ne-nţeles, carecOeamă la armoni6are cu natura4

9. &"artenenţa te'tului la moernism este usti5icată e trăsături "recumin*ambamentul7 "rin care Knţele*em continuarea ieii intr(un !ers Kn !ersul următor7

ca e e'em"lu Kn *ru"area: Ce se des!run&eşte, scuturând în sus, > Hoile-n a&ur.0 altă caracteristică a curentului amintit este abaterea e la re*ulile "ro6oiei

traiţionale "rin măsura ine*ală7 s5ărâmarea relaţiilor sintactice7 ca Kn e'"resia

Niciodată toamna nu !u mai !rumoasă>)u!letului nostru. )ubstanti!ul su!letului

etermină un aecti! şi stă Kn ca6ul ati!7 Kn loc e acu6ati!7 "e care Kl "oate construi

cu "re"o6iţia pentru HNicioată toamna nu 5u mai 5rumoasă pentru noi, ceea ce(i

con5eră Kn acest conte't o mare 5orţă e e'"resie4

Cristina Erdei 8&RI&N$& 12 HBac 20107 iulie7 subiect e e'amen)crie7 "e 5oaia e e'amen7 răs"unsul la 5iecare intre următoarele cerinţe7



35/847

XLI< 1lui lor"u Hugi că 8ine#IL!@J 8voind să !u"ă M$am dus#


36/847

[# 7mi 8ine$o idee# 8=uilor"u, oprindu-l. ,u pe$acolo#XLI< 1?G Par n1le,IL!@J: Da pe ţn ceasornic p;n[ ce$oi depărta pe ăratu$meu#)otcuml(FFcX

R!rJ 6eTutesc dar ce are$a 5ace dragostea mea cu ceasorniculWYiINI


37/847

7. Rolul inicaţiilor scenice in 5ra*mentul citat este e a e'"lica une sea5lă 5iecar A

"ersona7 e e'em"lu: TI%L&Q+-L% Hstri"ând din culise, sau e a clari5ica anumitUVre"lici: oiţa Ki s"une lui lor*u că Kl iubeşte7 ar in parte Knţele*em că Ki oacă o 5arsă

8. oiţa Ki s"une lui lor*u că Kl iubeşte7 ar în parte Knţele*em că Ki oacă o5arsă şi cW

este !orba es"re un rămăşa* "e care l(a câşti*at4 #a Ki s"une bărbatului ce !rea s*

auă numai ca să(l ba*e Kn ceasornic4 #5ectul este unul comic7 solemnitatea

eclaraţiei contrastân "uternic cu "ostura riicolă Kn care se a5lă lor*u4

9. De e'em"lu: e'istenţa re"licilor7 a inicaţiilor sceniceM structurareate'tului Kn

acte si scene48&RI&N$& 13


38/847

( Kn ;(10 rânuri7 ultima stro5ă7 "rin e!ienţierea relaţiei intre ieea( CX$r ă$rnailoacele artistice4 "uncte

ntă semni5icaţia titlului7 Kn relaţie cu te'tul "oe6iei ate4

"uncteG4, # ,ta sub semnul a ceva, a da semn de viaţă.*# M # \\\] F ̂ A_`/$_ Irtnnl Ciinotnliii o

tura ată7 cratima ţine locul sunetului ă, in cu!ântul până şi marcOea6ă( Gn aG6mpreună a celor ouă cu!inte7 eterminân reucerea măsurii cu o silabă

5ată e8ituatia iniţială7 ceea ce in5luenţea6ă ritmul şi măsura4

Cu8intele semnşi umbră au sens conotati!Kn enunţurile: Nu a datniciun semn de

Yara?respecti8 Ele doar umbra celui care a !ost.4 )tructurile in te't care im"lică antite6a sunt /e ce-ai plecat; /e ce-aimai !i rămas;5 Prin e5iniţie7 intero*aţia retorică este o Kntrebare la care nu se aştea"tărăs"uns7

eoarece acesta este im"licit7 5iin "rin irecţionarea Kn sensul orit e subiectulliric unic7 e5initi!M e aici eucem rolul e a creşte !aloarea a5ecti!ă a unei

conclu6ii Hsă nu uităm că a"are la 5inal7 ce se im"une ast5el cu mai multă "utere7 "rincom"araţie cu o 5ormulare enunţiati!ă46. $ememoti!e literare "re6ente Kn "oe6ie sunt iubirea, semnul, poteca.7. .ărcile le'ico(*ramaticale ale eului liric Kn te'tul at sunt 5ormele !erbale

e"ersoana I7 am ru"at, voiam, !erbele la "ersoana a ll(a7 plecaseşi, să pleci, "ronumelela "ersoana a ll(a te, "ro"o6iţiile intero*ati!e7 /e ce-ai plecat; /e ce-ai mai !i rămas;,"ro"o6iţiile e'clamati!e4 Nu te-ai uitat o dată înapoi+ 8. Primul !ers al stro5ei 5inale e'"rimă contraicţia Kn sentimente7 "ornirileanta*o(nice7 ar la 5el e "uternice ale eului "oetic7 "roiectate asu"ra atituinii 5iinţei iubite7

5a"t subliniat e re"etiţia !erbului voiam. %rmătoarele ouă arată inirect7 !ă6ut in"ers"ecti!a eului7 un "roces mintal com"licat7 e6itarea ce sur!ine între "ândul cel

dintâi al "lecării şi "ândul !ără "las al o"ririi4 +bser!ăm că intero*aţia retorică /e ce-ai plecat; /e ce-ai mai !i rămas; este construită Kn relaţie e ublă simetrie 5aţă e:oiam să pleci, voiam şi să rămâi, o ată ca loc al aşe6ării Kn stro5ă7 a"oi in "unctule !eere al cores"onenţelor :oiam să pleci-/e ce-ai plecat; şi voiam şi să rămâi - /e ce-ai mai !i rămas; Natura com"licată a unui ast5el e amestec Kn trăiri "oate 5ie'"licată "rin su"ra"unerea iealului cu realitatea7 a unei ima*ini mentale cu una

"re6entă7 !ie4neuFA%F)-=Gereaă es"ar KAreaA ruPtt=ra intre Knră*ostiţi7 re*retul7 a"ărut instanta(

F u"a Kne"ărtarea 5iinţei iubite7 şi recu"erea6ă7 5olosin ca instrument *ramati(

mai(mult(ca("er5ectul7 traseul unui sentiment sinuos7 antici"at e structurareacont1 %A enun K ur A scur te4 cu o tonalitate sacaată4 Ima*inarul "oetic seunul Zaa m K ermenAA Aum? 5A6Ace ( "oteca7 tri5oii şi7 im"licit7 Knră*ostiţii in care


39/847

K n (amane Kn urma celuilalt ar sur"rine şi "lanul interior7 al *ânului4!ăcut 3r area ;)te urmata inutil-tari! e im"ulsul e a comunica 5ără !orbe: Ji-aş !i acestora );[A după P lecare > /ar ce-i un semn de umbră-n depărtare; &bsenţaA consumarea comunicării la ni!el intim7 interiori6at7 s"oreşte caracterul


40/847

dramatic al despărţirii mute marcată de sentimente ce contrariază# #'clamaţiretorică: Nu te-ai uitat o dată înapoi+ trădează un repro% 6n stro5a a doua intero*aţaretorică /ar ce-i un semn de umbră-n depărtare; arată zădărnicia gestului li"sit e5undament a5ecti8 iar ultimul 8ers al poeziei le sintetizează pe amele#

Cristina Erdei A5eşl )crie7 "e 5oaia e e'amen7 răs"unsul la 5iecare intre următoarele cerinţe

! = cu "ri!ire la te'tul e mai os:

Plâns de cobepe la "eamuri se opri.

(i pe lume plumb de iarnă s-a lăsat'

2-au&i corbii6 - mi-am &is sin"ur... şi-am o!tat'

Iar în &area "rea de plumb

Nin"e gri

Ca şi &area, "ândul meu se înne"ri...

(i de lume tot mai sin"ur, mai barbar,4rist cu-o pană mătur vatra, solitar...Iar în &area "rea de plumb

Nin"e gri

1@eorge Baco8ia $ri

cobe, s#5# $ 5iinţă sau lucru care ar pre8esti ar aduce o nenorocire

1. $*) r;nduri ultima stro5ă prin e8idenţierea relaţiei dintre ideea

poetică %i mi7loacele artistice# & puncte

9. Prezintă semni5icaţia titlului 6n relaţie cu te"tul poetic# & puncterezol8are


41/847

ză marchează o construcţie incidenţă o inter8enţie autore5erenţială(# =inia de P

a euiui PReCce8a6n ggnd1 a a8ea de g;nd g;nd la g;nd etc#

0


42/847

8&RI&N$& 1 HBac 20107 au*ust7 subiect e e'amen)crie7 "e 5oaia e e'amen7 răs"unsul la 5iecare intre următoarele cerintecu "ri!ire la te'tul e mai os: F

T

să$i dea trei zile mai t;rziu### Cine o 5i ăla acolo mai mare### c$a%a$i zice: director###MIL

a8em### 8lese.MIL


43/847

(to lin sinonim "entru sensul in te't al cu!intelor: casa şi omul.3 ,ume%te cate 2 "uncte

Iul !ir*ulei Kn sec!enţa: # venit Ilie, bărbatul :asiliciii... 1 "uncte2 #'"lica r0 en%nt Kn care să 5olosesti o locuţiunee'"resie care să conţină3 ConstruieşteF 2 "uncte

!erbul a a FF *cuţei intre cele ouă "ersonae Kn 5ra*mentul at4 "uncte4 Precize cu8 7nte structuri in te't care a"arţin re*istrului coloc!ial45 Transcr "unctetea6ă in te't7 ouă cu!inte*ru"uri e cu!inte ce re"re6intă mărci ale aresării6 recteG "uncte

Pre6intă rolul inicaţiilor scenice in 5ra*mentul at4 "uncte

8 Comentează Kn ; ( 10 rânuri7 re"licile "ersonaului =ina, in te'tul at7 a!ân Kn!eere starea e "lictiseală a 0ioarei. "uncte

9 Menţionează ouă trăsături ale te'tului ramatic "re6ente Kn 5ra*mentulat4 "uncte

;nd G

r

Mu V ao l l l u l l l@ I JCd5N IC 0 IJNJCI JI I IJIJI dau JCd5N I@ JI IC=IJI LLIMI I I $ n ultimă instanţă subiectul cu un altul la 5el e neinteresant "entru .ioara:

uar de ce n !i mt Gtablour

rezol8are1. casa (locuinţaM omul-bărbatul42. 8ir*ula se"ară a"o6iţia bărbatul :asiliciii de restul "ro"o6iţiei43. Nu !ăcea !aţă la atâtea Knatoriri44. De e'em"lu7 es"re 8asilicOia şi Ilie4

5. :asilicia, nevasta aia care stă pe ulicioară...' Cine o !i ăla acolo maimare...c-aşa-i &ice director...

6. De e'em"lu: =IN# Cum, care :asilicia;' 0I*#3# 8... Ce să !aci în plictiseala

asta; Nu ve&i cum trece timpul;

7. Rolul inicaţiilor scenice in 5ra*mentul at este 5oarte im"ortant "entrucarac(

teri6area "ersonaelor in scenă7 "entru că au in5ormaţii es"re stările su5leteşti ale

.ioarei şi Linei 8plictisită, mirată, necă%ită puţin, nu e supărată. Qără aceste "reci6ăriialo*ul celor ouă 5emei nu ar a!ea semni5icaţie4

Din toate re"licile Linei reiese e5ortul ei e a ca"ta atenţia .ioarei 8#u&i...;înţele"i;,; a >ce 0 tire intr(un e!eniment mărunt ca cel al sosirii bărbatului 8asilicOiei 8Ea

ţn Ca era să vie de Crăciun.... Pentru că nu obţine re6ultatul scontat4 Lina se "iere

4F1103A? esPr e casa 8asilicOiei7 es"re sluba omului sau es"re irector7 scOim(ce o !i întâr&iat;...I e'em"lu: e'istenţa re"licilor7 a inicaţiilor sceniceM structurarea te'tului Kn?r9 şi scene4


44/847

9 )crie7 "e 5oaia e e'amen7 răs"unsul la 5iecare intre următoarele cerinteI cu "ri!ire la te'tul e mai os: [Carboni&ate !lori, noian de ne"rii...)icrie ne"re, arse. de metal,

:eştminte !unerare de man"al.Ne"ru pro!und, noian de ne"ru...:ibrau scântei de vis... noian de ne"ru,Carboni&at, amorul !ume"a -

Par!um de pene arse, şi ploua...Ne"ru, numai noian de ne"ru...1@eorge Baco8ia Ne"iiI noian, s#n# $ cantitate 8olum mare din ce8aA nemărginireman"al, s#n# $ cărune u%or s5ăr;micios

1. Preci6ea6ă sensul in conte't al cu!intelor pro!und şi par!um. 2"uncte2. .oti!ea6ă Kntrebuinţarea liniei e "au6ă Kn al oilea !ers in stro5a aoua4 2 "uncte

3. &lcătuieşte un enunţ cu sensul enotati! al cu!ântului scânteie. 2"uncte

4. $ranscrie "atru termeni a"arţinân câm"ului semantic ominant Kn"oe6ie4 "uncte

5. .enţionea6ă ouă tememoti!e literare7 "re6ente Kn "oe6ie4 "uncte

6. #'"lică semni5icaţia unei 5i*uri e stil ienti5icate Kn "rima stro5ă ate'tului citat I "uncte

7. Comentea6ă7 Kn ;(10 rânuri7 stro5a a oua7 "rin e!ienţierea relaţiei intre ideea"oetică şi miloacele artistice4 "uncte

8. Pre6intă semni5icaţia titlului7 Kn relaţie cu te'tul "oe6iei ate4 "uncte9. Ilustrea6ă una intre caracteristicile limbaului "oetic He e'em"lu: expresivitate,

ambi"uitate, su"estie, "re6ente Kn te'tul citat4 "uncte

rezol8are1. Cu!intele pro!und şi par!um au sensul e intens, res"ecti! e i&,duoare.2. Linia e "au6ă e la s5ârşitul !ersului inicat are rolul e a antici"a e"plicareanuanţei ol5acti!e a amorului 5ume*ân7 şi anume aceea e par!um de pene arse.

3. )cânteie are sens enotati! Kn enunţul * scânteie din !oc i-a sărit pe braţ.4. Câm"ul semantic al morţii7 su*erat e ne*ru7 este alcătuit in următorii termeni:

sicrie, !unerare, carboni&ate, arse.

5. $emelemoti!ele literare "re6ente Kn "oe6ie sunt: amorul7 moartea7 "loile7 sicriele


45/847

5lorile7 culoarea nea*ră4


46/847

!lori este un e"itet Kn in!ersiune care asocia6ă aici elementul !e*etalQ Carboni&ate F "entru ieea e 5rumuseţe a naturii cu arerea "ână la scrum7cel mai repreze F cărbune7 s"eci5ică7 Kn *eneral7 materialului lemnos4 Qlorile

cJ trans5orma B li"sa !ieţii7 sub toate as"ectele caracteristice7 "recum se!a7

carboni6ate su* F consstenţa materială etc4culoarea n FF 8alori5 ică moti!ul culorii celei mai Kntunecate in s"ectru7 o "re(

@4 )tro5a aF F F "rimul catren4 Ne*rul e!ine un 5unal "entru el Knsuşi7 o Kntin(zenţă X 090r * nes5ârşită7 sen6aţie ce se susţine la ni!el stilistic "rin re"etiţia

ere mon B ne"ru. Pre6entă e trei ori nominal7 culoarea ca laitmoti! estemet3 Xt? e o s5eră semantică alcătuită in le'emele carboni&at, arse şi7 Kntr(o maisu"sîra 0,,,ă !nmpoa Ima\inea ol5acti!ă o ublea6ă "e cea !i6uală7 reluân(o la unm ca măsura tumn F # l

ni!el cel al par!umului de pene arse, o meta5ora "entru mirosul ne"lăcut e*aatJ urma arerii "ână la scrum4 &s"ectele e mai sus !i6ea6ă mesaul central al "oe6iei7

amorul ce 5ume*ă meta5oric7 aică este e"ui6at7 trans5ormat "rin 5oc4 &ceeaşi 5i*urăe stil arată iminuarea sentimentului e iubire7 care se e!orea6ă "rin autocom(

bustie "ână la o reminiscenţă7 scânteia. $itlul este reluat sub aceeaşi 5ormă e cinci ori7 la sin*ular7 o ată la neutru

"lural7 şi se a"lică atât uni!ersului e'terior ( !lori, sicrie, veştminte cât şi celuiinterior7 amorului. Li"sită e nuanţă7 culoarea uni5ormi6ea6ă7 a"lati6ea6ă contururile7trans5ormân ast5el lucrurile Kntr(un noian de ne"ru, o stare a lucrurilor careinstalea6ă Kn lume un oliu uni!ersal4

G4 &mbi*uitatea re6ultă in caracterul inter"retabil7 ecOi!oc al unor e'"resii"oetice7 "recum scântei de vis, amorul !ume"a, carboni&ate !lori etc4 $oate etaliiletrimit7 ca "rimă inter"retare7 la un ecor mortuar7 un s"aţiu al incinerării7 care sesusţine "rintr(un iscurs coerent7 Kn sensul că se construieşte o arie semantică Kn

urul cu!ântului ne"ru. Pe e altă "arte Knsă7 e'istă sinta*me7 ca e e'em"lu celearătate mai sus7 une sensul meta5oric irecţionea6ă mesaul s"re o stare interioarăin consonanţă cu ieea e"ui6ării sentimentului e ra*oste4Cristina Erdei 8&RI&N$& 1@)crie7 "e 5oaia e e'amen7 răs"unsul la 5iecare intre următoarele cerinţe7cu "ri!ire la te'tul e mai os:R#dio, pică !run&a(i-i "albenă ca tine, -3ămâi, şi nu mai plân"e,(i uită mă pe mine.(i s-a pornit iubita(i s-a pierdut în &are -Iar eu in "olul toamnei Cemam in aiurare...


47/847

R0ai stai de mă alintăCu mâna la cea mică,(i spune-mi de ce-i toamnă(i !run&a de ce pică...

1@eorge Baco8ia Pastel21. $ranscrie ouă cu!inte care a"arţin câm"ului semantic al toamnei. 2puncte

2. Preci6ea6ă un rol al utili6ării cratimei Kn structura 5(i-i "albenă6. 2puncte

3. )crie ouă e'"resiilocuţiuni care conţin cu!ântul !run&ă. 2 puncte4. $ranscrie câte o structurăun 5ra*ment e !ers ce conţine o ima*ine auiti!ă

res"ecti!7 o ima*ine !i6uală4 "uncte

5. Preci6ea6ă ouă mărci le'ico(*ramaticale "rin care se e!ienţia6ă "re6enţa euluiliric7 Kn te'tul at4 "uncte

6. #'"lică rolul Kntrebuinţării 5rec!ente a "unctelor e sus"ensie şi a liniilor de"au6ă7 Kn te'tul "oe6iei citate4 "uncte

7. Comentea6ă7 Kn ;(10 rânuri7 stro5a a oua7 "rin e!ienţierea relaţiei intre ieea"oetică şi miloacele artistice4 "uncte

8. Pre6intă semni5icaţia titlului7 Kn relaţie cu te'tul "oe6iei ate4 "uncte9. .oti!ea6ă a"artenenţa te'tului at la simbolism, "rin "re6entarea a ouă trăsături

e'istente Kn te't4 "uncte

rezol8are1. Cu!intele "olş i "albenă 5ac "arte in câm"ul semantic al toamnei42. Consecinţele utili6ării cratimei Kn structura ată sunt rostirea le*ată a ouă

cu!inte7 Knsoţită e moi5icarea 5onetică a lui eKn i, res"ecti! "ăstrarea ritmului şi a

măsurii4

3. Cu!ântul !run&ă intră Kn com"onenţa unor e'"resiilocuţiuni "recum: atăia !run&ăla câini, a umbla de !run&a !răsinelului etc44. #'"resia Cemam în aiurare conţine o ima*ine auiti!ă7 iar "olultoamnei, oima*ine !i6uală4

5. La ni!el le'ico(*ramatical7 ar şi la ni!elul "unctuaţiei7 mărcile eului liric se

e'"rimă "rin 5orme !erbale şi "ronominale e "ersoana I şi a ll(a: cemam, Ga,rămâi, nu plân"e, "unctele e sus"ensie7 linia e "au6ă etc46. Rolul Kntrebuinţării 5rec!ente a "unctelor e sus"ensie şi a liniilor e"au6ă Kn te'tul

citat este e a susţine retorica a5ecti!ităţii7 e a e'"rima "artici"area eului liric4 =

7. )tro5a a oua su"ra"une ouă "lanuri7 unul e'terior7 marcat e meta5ora*o7u


48/847

toamnei, care su*erea6ă caracteristicile acestui anotim" e s5ârşit e ciclu !e*eta(celălalt7 interior7 al i6ol!ării su5leteşti cau6ate e "iererea iubitei4 Despărţirea es sur"rinsă Kn "rocesualitatea ei4 &st5el7 iubita s-a pornit, a "ărăsit un s"aţiu 6mpărţit o

Knră*ostiţi7 s-a pierdut în &are, eta"ă a ru"turii ire!ersibile7 cân lucrurile nu mai " F

5i scOimbate4 Plecarea ei "une eul "oetic Kn "ostura celui "ărăsit7 5a"t subliniat e cortS

uncţia a!ersati!ă iar. -olul toamnei7 Knţeles ca is"ariţie a "lantelor7 5run6elor etc(7 4


49/847

• stări su5lete%ti care e"ăşeşte sen6aţia e "ustiu şi aun*e lasu"ra"une unei F cOemarea celei ra*i "orneşte in straturile cele mai aânci

aiurareA Kn ace• con%tient 5iin o o!aă că intensitatea urerii a auns "rea

ale 5i9nFAeA?tCr 0ua 5i suportată cu luciitate4puternica F s"ecie a liricii româneşti7 ori*inală7 ce enumeşte o "oe6ie

$itlu ca tem* %*ră!irea unui tablou in naturăM termenul este "reluat

descripti8a F omeniul "icturii7 une are ca obiect un esen cu tonuri cale7de t 6n creion moale4 Ieea e "astel este reată 6n te't la ouă ni!eluri7 cum s(aeeCaArătat unul e'terior7 cu etalii "eisa*istice "recum pică !run&a>(i-i "albenă catine sau "olul toamnei, şi unul interior7 alonat e melancolie7 tristeţe7 or7 e ne!oiae a 5i consolat e iubită4*


50/847

*# Menţionează c;te un sinonim pentru sensul din te"t al cu8intelor: boţite, ostenită2 Puncte* Precizează rolul e"presi8 al punctelor de suspensie din te"t# ( puncte

3. Menţionează două e"presii/locuţiuni care conţin 8erul a !ace. 2 puncte

4. Transcrie o structură care conţine o imagine auditi8ă# 4 puncte5. E"plică semni5icaţia unei 5iguri de stil identi5icate 6n primul alineat# 4 puncte6. Transcrie o structură antitetică din te"t# 4 puncte7. +crie o propoziţie eliptică din primul alineat# 4 puncte8. Comentează 6n 0$' r;nduri sec8enţa: 0ilioane de "ânduri îi plouau în minte şi )e

ciocneau în &"omote surde. 4 puncte9. Ilustrează 6n &$> r;nduri un scurt portret al persona7ului masculin din te"t#4 puncte

rezol8are

1. %i5onate mototoliteA isto8ită e"tenuată#2. Punctele de suspensie marchează o pauză 6n 8orire suger;nd 6ntreruperea5lu"ului g;ndirii persona7ului datorită unei trăiri puternice# in locul unor cu8inte pe

care nu le poate rosti din cauza emoţiei#

3. a 5ace ine cui8a a$%i 5ace treaa4. sin"urul &"omot în lume îl !ăcea respiraţia lui ostenită5. Kiperola FMilioane de g;nduri 6i plouau 6n minte? sugerează starea de panică%i

de con5uzie pe care o trăie%te persona7ul care se g;nde%te la un milion de lucruri 6n

acela%i timp 5ără a 5i capail să se oprească asupra unuia#

6. că trăieşte şi că e moartă, că a ucis-o şi că n-a ucis-o, că nu s-a întâmplat nimic şi

că s-a s!ârşit tot.

7. încolo o tăcere blândă, moleşitoare8. Kiperola Fmilioane de g;nduri? %i 8erul meta5oric F16i2 plouau 16n minte2? sugerează

con5uzia %i spaima prin care trece persona7ul# Epitetul %i 8erul cu 8aloare meta5o(

rică Fse ciocneau 6n zgomote surde? e8idenţiază neputinţa acestuia de a g;ndi luci%i tensiunea ma"imă 6n care se găse%te de 8reme ce i se pare că 6%i aude g;ndurile#

9. Persona7ul masculin trăie%te un moment de mare tensiune interioară# )tarealui

psihică este transpusă la ni8elul trăirilor 5izice prin senzaţii stranii: )udorile îi cur"eau

pe obra%i ca lacrimile, care e8idenţiază teama panica acestuia# Este speriat con5uz

%i a%a cum sugerează 5ragmentul pare a 5i autorul unei crime 6ngrozitoare pe care

nu are cura7ul să o recunoască nici măcar 5ată de el 6nsusi# *)maranda $raar


51/847

5oaia e e'amen7 răs"unsul la 5iecare intre următoarele cerinţe7Fcu"ri!ire la te'tul e mai os:)unt solitarul pustiilor pieţeCu tristele becuri cu pală lumină -

Când sună arama în noaptea deplină,)unt solitarul pustiilor pieţe.4ovarăş mi-i râsul idos, şi cu umbraCe sperie câinii pribe"i prin canale')ub tristele becuri cu ra&ele pale,4ovarăş mi-i râsul idos, şi cu umbra.)unt solitarul pustiilor pieleCu %ocuri de umbră ce dau nebunie'Pălind în tăcere şi-n parali&ie, -)unt solitarul pustiilor pieţe...

1@eorge Baco8ia Pălind

idos, idoasă, ad7# $ 5oarte ur;t dezgustător 6n5iorător la 8edere1. )crie câte un sinonim "otri!it "entru sensul in te't al cu!intelor triste şi

pală. 2 "uncte

2. #'"lică rolul utili6ării cratimei Kn structura 5şi-n parali&ie6. 2 "uncte3. &lcătuieşte câte un enunţ Kn care cu!intele ra&ă şi umbră să aibă sens

conotati!42 "uncte

4. $ranscrie ouă structuri5ra*mente e !ers care conţin ima*ini !i6uale4 "uncte

5. #'"lică semni5icaţia a ouă 5i*uri e stil ienti5icate Kn "rima stro5ă a"oe6iei4 "uncte

6. Preci6ea6ă ouă mărci le'ico(*ramaticale "rin care se e!ienţia6ă"re6enta eului

7 A??ic Kn te'tul at4 "uncteJ Comentea6ă7 Kn ;(10 rânuri7 ultima stro5ă7 "rin e!ienţierea relaţiei intre ieea8 Poetică şi miloacele artistice4 "uncte9 .m ?113 )-emni5icaţia titlului(relaţie cu te'tul "oe6iei ate4 "uncteo i!ea6ă7 "rin e'"licarea a ouă trăsături e'istente Kn te't7 a"artenenţa "oe6iei13 )lmboO[ "unctere6ol!areFF1: cr )ma)reMPF)labă-celor ouăacnA+C%ieFe(An structura ată !ocala K? şi marcOea6ă rostirea Km"reună acu una Kn uBr Ai? ;A a!an re"t consecinţe "ro6oice reucerea numărului e silabeversul res"ecti! şi "ăstrarea măsurii4


52/847

3. Cu!intele piaţă şi umbră au sens conotati! Kn enunţurile:)(au certat ca la piaţă. Ki mai "ăstrea6ă oar o umbră e res"ect4

4. Ima*ini !i6uale a"ar Kn structuri "recum: tristele becuri cu pală lumină,

pustiilorpi et e5. Qi*ură e stil sonoră7 asonanţa este bine re"re6entată la ni!elul Kntre*ului te"t s7

are un loc a"arte Kn *aleria teOnicilor simboliste7 "rin 5orţa sa e su*estie4


53/847

u"ă cum recomana şi "oetul )4 .allarme ( 8... a su"era, iată visul+ !emarcăm del

asemenea7 mu6icalitatea !ersurilor7 ca şi cores"onenţa intre "lanul interior %i cBK

e'terior4Cristina Erdei


54/847

oe 5oaia e e'amen7 răs"unsul la 5iecare intre următoarele cerinţe7Fcu"ri!ire la te'tul e mai os:4i-am împletii supremei cunună de tristeţe,)ă te înalţi mai "ravă în cadrul tău de-a&ur

Iar seara să-ţi umbrească înalta !rumuseţe(i ast!el între"ită să-atin"i #cordul-Pur./ar dacă-încumetarea la şovăie şi seara/escinde !ri"uroasă în inimă şi "ând iar, umedă, pe !runte apasă "reu tiara,

#tunci, slăvită )oră, &oreşte mai curând )pre malurile unde de mult îmbrăţişarea

#şteaptă să te-adoarmă aşa cum tu desmier&i, #şteaptă in!inită şi limpede ca marea)ă te cununi cu somnul şi-n unde să te pier&i.1Ion Baru Ji-am împletit... tiară, tiare, s#5# $ coroană purtată de către regi papă 5ormată din treicoroane suprapuse1. .enţionea6ă câte un sinonim "entru sensul in te't al cu!intelor cunună şi "ravă.2 "uncte2. E"plică rolul utili6ării !ir*ulelor Kn !ersul 5#tunci, slăvită )oră, &oreşte mai 7 l%rânAA 2 "uncte=4 icrie oua e'"resiilocuţiuni care să conţină cu!ântul inimă. 2 "uncte• lustrea6ă7 "rin alcătuirea a ouă enunţuri7 omonimia cu!ântului unde "uncteranscrie ouă structuri5ra*mente e !ers care conţin ima*ini artistice !i6uale4; #'nli ( J

"uncte1 " semm5lca K la unei 5i*uri e stil ienti5icate Kn stro5a a oua a "oe6iei4 "uncte8. .eFa se[m5icaţia titlului7 Kn relaţie cu te'tul "oe6iei ate4 "uncte4Aonea6ă ouă elemente "rin care se reali6ea6ă subiecti!itatea Kn te'tul at49. Ilustrea6ă O "uncte

ambiauitatV ; caracteristicile limbaului "oetic He e'em"lu: exoresivitate,su"estie, re!lexivitate, "re6entă Kn te'tul at4 "uncte

le6ol!are>

)inonimele cu8intoi)ol emnă. eior cunună şi "ravă sunt coroană, res"ecti! maiestuoasă,


55/847

2. Virgulele izolează 6n cadrul acestui enunţ o construcţie nominală 6n 8ocati8#3. Cu8;ntul inimă apare 6n e"presii /locuţiuni ca: a-i sta inima în loc a nu avea

pe

cineva la inimă' a pune ceva la inimă' din inimă etc#4. Lmonimia cu8;ntului unde poate 5i ilustrată 6n enunţurile:


56/847

speci5ici precum tiară, )lăvită )oră, suprema cunună etc# sugerează că ade8ăra_

oiect al discursului poetic este luna 5apt pe care 6l putem deduce dintr$un cRnF1N

alcătuit din construcţiile: cadrul tău de a&ur, să te cununi cu somnul, si-n unde sa S


57/847

5naia e e'amen7 răs"unsul la 5iecare intre următoarele cerinţe4)crie7 "ecu "ri!ire la te'tul e ma49os:odată într-un sat doi !raţi, şi amundoi erau însuraţi. Cel mai mare era arnic,

• r ciabur pentru că unde punea el mâna punea şi /umne&eu mila, dar n-avea copii,

"ri%u 62B. m-c gra sărac. /e multe ori !u"ea el de noroc şi norocul de dânsul, căci era leneş,la minle şi necib&uit la trebi' ş-apoi mai avea şi o mulţime de copii+ Nevasta acestui B era muncitoare şi bună la inimă, iar a celui bo"at era pestriţă la maţe şi !oarte &"ârcită,Borba i lecbe 4ot un bou ş-o beleaHratele cel sărac - sărac să !ie de păcate+ - tot avea şi el onărece de boi, dar cole. porumbi la păr, tineri, nalţi de trup, ţepoşi la coame, amundoi cudalbi liniaţi în !runte, ciolănoşi şi "roşi, cum sunt mai buni de în%u"ai la car, de ieşit cudânşii în lume şi de !ăcut treabă. /ar plu", "rapă, telea"ă, sanie, car, tân%ală, cârceie, coasă.reapcă, ţăpoi, "reblă şi câte alte lucruri ce trebuiesc omului "ospodar nici că se a!lau la casaacestui om nesocotit. (i când avea trebuinţă de asemene lucruri, totdeauna supăra pe alţii,

iară mai ales pe !rate-său, care avea de toate. Nevasta celui bo"at de multe ori !ăcea &ile!riptebărbatului, ca să-l poată descotorosi odată de !rate-său.

Ea &icea adeseori.R Hrate, !rate, dar pita-i cu bani, bărbate.R#poi, dă, măi nevastă, sân"ele apă nu se !ace. /acă nu l-oi a%uta eu, cine să-l a%ute;Nevasta, nemaiavând incotro, tăcea şi în"iţea noduri. 4oate ca toate, dar carul său

era de aimana. Nu treceau două-trei &ile la mi%loc, şi se tre&ea la uşa ei cu /ănilă,cumnatu-său, cerând să-i împrumute carul ba să-şi aducă lemne din pădure, ba !ăină de

la moară, ba căpiţi din ţarină, ba multe de toate.

1Ion Creangă /ănilă Prepeleac

1( .enţionea6ă cel "uţin trei termeni in 5amilia le'icală a cu!ântului săi sarac.

> 2 "uncte2 Fcne oua e'"resiilocuţiuni care conţin !erbul a tra"e. 1 "uncte

.enţionea6ă ouă cu!inte in te'tul at7 a căror 5ormă nu mai este acce"tată e


58/847

3. amundoi X amânoiM trebiX treburi44. Erau odată într-un sat 5. moti!ul celor oi 5raţi7 moti!ul soţiei celei rele6. Im"er5ectul !erbelor are rolul e a "roiecta Kntâm"lările Kntr(un tim"ne"reci6at Kn

eternitate7 acţiunea lor nea!ân 5inalitate4

7. %na intre caracteristici este oralitatea stilului4 .ărcile oralităţii "re6ente Kn acest

5ra*ment sunt: 5ormulele s"eci5ice "recum toate ca toate, vorba veceM utili6area

ialo*uluiM 5olosirea re*ionalismelor cudalbi, cârceie, inserarea unor "ro!erbe "recum

4ot un bou ş-o belea.

8. Descrierile in te't7 concise şi li"site e etalii7 au rolul e a caracteri6a

"ersonaele:Nevasta acestui sărac era muncitoare şi bună la inimă, iar a celui bo"at era pestriţă

la maţe şi !oarte &"ârcită. #le "ăstrea6ă oar esenţialul7 con5erin ra"iitate acţiunii4

9. $e'tul at a"arţine basmului4 .oti!ele Kntâlnite sunt cele s"eci5iceacestei s"ecii:

moti!ul celor oi 5raţi7 moti!ul soţiei celei rele4 Qormula iniţială este şi ea o 5ormulă

s"eci5ică basmului "o"ular7 "roiectân acţiunea Kn atem"oralitate şi as"aţialitate: Erau

odată într-un sat doi !raţi. Qiin un basm e autor7 /ănilă Prepeleac este un basm cult

)maranda $raur

8&RI&N$& 22)crie7 "e 5oaia e e'amen7 răs"unsul la 5iecare intre următoarele cerinţe7 >= cu "ri!ire la te'tul e mai os:

Cad!ul"ii şovăielnici în stoluri !ără număr,/in nevă&ute urne ei cad pe albul umăr

#l dealurilor prinse de-o crustă ar"intie.*ştiri de nori alear"ă...

RCe surdă simpatie,

Nori turburi, nori metalici, spre voi întins mă poartă;

#ţi pre!ăcut în domuri de-ar"int natura moartă(i-aţi pus în peisa"iu un nou !ior de viaţă,

:oi, blocuri moorâte, convoi de-obscură ceaţă+...

4ot plumbul meu din su!let, o, !orme călătoare,

Cu voi să se topească în "ânduri de ninsoare,

Căci, iată, vine vremea când albe, împietrite,

Pe "ând descăleca-vor &ăpe&i nepriănite...Cad !ul"ii şovăielnici, aşa cum în povesteCad stropi de piatră scumpă, uşor şi leneş, peste


59/847

Jinuturi ale mintii, lăsaţi să vă-mpresoare,=ăsaţi să cadă-intr-una din neaua altui soare,Ce, veşnic, braţul ritmic al timpului aruncă... 7...? 1Ion Baru Hul"ii

* +crie c;te un sinonim pentru sensurile din te"t ale cu8intelor scumpă %i aruncă.2 "uncte

T Moti8ează utilizarea cratimei 6n structura 5să vă-mpresoare6. 2"uncte

3 Transcrie un 8ers care conţine o locuţiune ad7ecti8ală 5olosită cu e5ectee"presi8e# 2"uncte

4. Menţionează două teme/moti8e literare prezente 6n poezie# "uncte5. Precizează două mărci le"ico$gramaticale prin care se e8idenţiază prezenţa eului

liric 6n te"tul dat# "uncte6. E"plică semni5icaţia a două 5iguri de stil di5erite din prima sec8enţă 18ersurile *$-2# "uncte

7. E"primă$ţi opinia despre rolul utilizării persoanei a ll$a 6n discursul liric# "uncte

8. Comentează 6n >$*) r;nduri ideea/o idee poetică centrală identi5icată 6n te"tuldat# "uncte

9. Ilustrează una dintre caracteristicile lima7ului poetic 1de e"emplu: expresivitate,ambi"uitate, su"estie, re!lexivitate2 prezente 6n te"tul dat# "uncte

rezol8are


60/847

$ăcerea 5irească a acesteia im"rimă iscursului liric un as"ect monolo*al7 un 5on

contrasti! "e care se e!ienţia6ă tonul !ibrant7 trăirile "uternice ale eului Kn 5aţa

semni5icaţiei ei4 &ceastă cate*orie *ramaticală s"eci5ică7 "ersoana7 susţine la ni!el

lin*!istic elementele ce se constituie Kn 5i*uri e stil ca in!ocaţia7 aici cu rol Kn

e'"rimarea subiecti!ităţii7 "rin e!ocarea stărilor şi a sentimentelor4

8. %na intre ieile acestui te't !alori5ică o creinţă cu traiţie Kn literatură7şi anume

inte*rarea esă!ârşită a omului Kn meiul natural7 ca sentiment7 reKntoarcerea la

5orţele elementare "entru a obţine "rimenirea su5letească4 Constatarea acestui ae!ăr

este Kntâm"inată cu uimire: -Ce surdă simpatie,>Nori tulburi, nori metalici, spre voi

întins mă poartăY şi Kneamnă la o atituine e abanonare a omului ci!ili6at7 raţionalşi sce"tic7 Kn 5a!oarea esco"eririi su5letului "rimar7 ce cunoaşte Knemnul e a

!enera natura şi 5iinţa Knnoită7 "rin 5ormule !erbale a"ro"iate incantaţiilor: 4ot plumbul meu din su!let, o, !orme călătoare>Cu voi să se topească în "ânduri de ninsoare şi

"ro5eţiilor: Căci, iată, vine vremea când albe, împietrite,>Pe "ând descăleca-vor &ăpe&i nepriănite... Kntoarcerea la natură 5a!ori6ea6ă actuali6area mitului7 ieşirea iniţiatuluiin tim"ul "ro5an şi situarea Kn illo tempore, ca Kn !ersurile: Cad !ul"ii şovăielnici, aşacum în poveste>Cad stropi de piatră scumpă, uşor şi leneş, peste>


61/847

3e!luxul liniştii nu locuiaCu lumea lui năvalnicele ape.../ar anii au trecut... /in matca ta,Prea strâmtă-atunci, ai dispărut aproape.

*"lindă călătoare, cer mobil,4e-ai încadrai într-o uşoară spumă

(i-ţi porţi acum cristalul tău steril )pre-a mărilor îndepărtată brumă.

/ar murmurul, acord eterni&at,Neîncetat mărirea ta o plân"eZ'(i-ntre"ul tău trecut, pietri!icat,In unda potolită se răs!rân"e.1Ion Baru# 3âul ne-ntumat, ad7# $ ne6ntors 16napoi2 nere8enit1. +crie c;te un sinonim potri8it pentru sensul din te"t al cu8intelor neîncetat şi

potolită. 1 "uncte2. Moti8ează 6ntreuinţarea punctelor de suspensie 6n cea de a doua stro5ă# 2"uncte

3. 4e-ai încadrat într-o uşoară spumă6. "uncte6. E"plică semni5icaţia a două 5iguri de stil di5erite identi5icate 6n penultima stro5ă a

te"tului# "uncte

7. Precizează două elemente prin care se realizează suiecti8itatea 6n te"tul dat# "uncte

8. Comentează 6n >$*) r;nduri prima stro5ă prin e8idenţierea relaţiei dintre ideeapoetică %i mi7loacele artistice# "uncte

-$ Ilustrează una dintre caracteristicile lima7ului poetic de e"emplu: expresivitate,ambi"uitate, su"estie, re!lexivitate2 prezente 6n te"tul dat#

"uncterezol8are

)inonimele in te't "entru cu!intele neîncetat şi potolită sunt necontenit, mereu,res"ecti!7 calmă, limpede.] Punctele e sus"ensie marcOea6ă o "au6ă Kn !orbire7 care7 Kn acest ca67 "une Kn

e!ienţă tonul re5le'i!7 meitaţia asu"ra trecerii ine'orabile a tim"ului4

Polisemia cu!ântului aproape "oate 5i emonstrată şi "rin următoarele enunţuri:

Dcuiesc !oarte aproape de şcoală. Calculatorul e aproape nou. etc4


62/847

4 Dintre moti!ele literare culti!ate Kn această "oe6ie7 amintim: "eaţa, apa,stânca,

lutul etc47 iar ca temă: trecerea ine'orabilă a tim"ului4

5 #"itetul meta5oric cer mobil su*erea6ă re5lectarea seninului Kn a"a lină arâului şi7ast5el7 imobilitatea celestă contrastea6ă cu răs5rân*erea sa Kntr(o o*lină naturală7

a5lată Knsă Kn mişcare4

6. #"itetul meta5oric cristalsteriltece re5erire la luciul netulburat al râului7 osu"ra5aţă

"er5ect "lană7 străină eci nere*ularităţii s"eci5ice !ieţii7 iar aecti!ul e!ocat aici

este ecOi!alent cu neroditor, sterp. .eta5ora e'"licită a mărilor 8îndepărtată brumă

asocia6ă oi termeni in s5era concretului ac!atic7 su*erân "unctul terminus7 abia

intuit !i6ual e la istanţă7 al călătoriei râului4

7. Kn te'tul at7 cele mai vi&ibile elemente ale subiecti!ităţii sunt mărcileeului liric7

"recum 5ormele !erbale şi "ronominale e "ersoana a ll(a7 te prăvăleai, te-ai încadrat,

aecti!ul "ronominal ta>tău, "unctele e sus"ensie4 Din "ers"ecti!a unui iscurs

liric "ersonali6at şi eci subiectiv, sunt s"eci5ice lui Ion Barbu intelectuali6area

e'"resiei "ână la cri"tic7 e e'em"lu7 trecut, acord eterni&at, in!enti!itatea le'icală7

monumentau, culti!area unor simboluri ti"ice unei eta"e e creaţie4 &st5el7 râul,

"eaţa, o"linda, stânca, lutul alonea6ă parnasianismul barbian7 caracteri6at "rinreesco"erirea armoniei7 a raţionalului7 a e'em"larităţii clasice4

8. Prima stro5ă o5eră o "ers"ecti!ă "anoramică asu"ra râului7 Kntrucât"ri!irea urmă(

reşte escenent traseul acestuia7 din culmea 8... mai presus de nor, une doar "eaţa

îşi sculptea&ă diamantul Hmeta5oră7 simbol al reclu6iuniii6olării su"erioare Kn "ro"riu

uni!ers7 al inaccesibilităţii subliniate e a!erbul doar, "ână la "enetrarea su"ra5e(

ţelor "lane7 "e care le intuim "ornin e la cu!ântul &area. 8ă6ut in amonte7 râu

con5irmă im"resia că 5orţele naturii sunt libere7 e nestă!ilit7 e'"ansi!e7 măreţe7

teri5iante "rin 5orţa lor4 Ima*inile artistice cu accentuate re6onanţe !i6uale şi auiti!e

sunt reali6ate Kn linii "uternice7 am"le7 cu autorul Oi"erbolei4 4e prăvăleai, "i"ant

clocotitor> Cât &area-ntins, aotic ca neantul, a meta5orei e'"licite "i"ant, a com"a(

raţiei cu alte elemente e an!er*ură ale uni!ersului7 "recum &area sau neantul.

9. Kn te'tul at7 "oetul 5oloseşte miloacele s"eci5ice liricii sale "entrucrearea

ambi*uităţii4 &st5el7 culti!area lirismului obiecti!7 s"eci5ic eta"ei parnasiene, a!erti6ea6ă

asu"ra e'istenţei unui subte't7 construit cu autorul unor simboluri "reilecte la

Barbu7 "recum *Oeaţa7 lutul7 a"a7 o*lina etc4 Cu alte cu!inte7 Kn a"arenţă esteaborată tema naturii7 cântată in !remuri imemoriale7 ar Kn esenţă sunt sur"rinse


63/847

i"osta6e umane4 Kn ca6ul e 5aţă7 râul "oate 5i inter"retat ca 5iin omul su"erior Kn!ins

e tim"4 &st5el7 re!luxul liniştit su*erea6ă slaba Km"otri!ire a omului comun la 5orţa

!itală a *eniului7 matca 5ace alu6ie la limitele naturale im"use acestuia in urmă7 Kn

!rânturi de stâncă, lut,>Cadavre ale !lorei uriaşe "utem !eea !arietatea şi 5rumuseţea

creaţiei unei "ersonalităţi ieşite in comun etc4Cristina Erdei


64/847

$1 )crie7 "e 5oaia e e'amen7 răs"unsul la 5iecare intre următoarele cerinţe7


primenit de .sărbătoare, "ata de mult de ducă, 4oma =otru şedea mototol pe laviţă, cucoatele ră&imate de mar"inea mesei, cu obra%ii scu!undaţi în "ăvanele palmelor, privind

ţintă In un !ereastră pe care "erul de astă-noapte &u"răvise sumedenie de !i"uri de"eaţă, ciudate şi întortoceate, ca visurile urâte ale unui om necă%ii. îşi bătea capul să leslovenească... lată. colo-n mi%loc, o minune mândră şi mlădioasă, un trup !rumos de !emeie,

proptit şi-n dreapta, şi-n stân"a, pe două mataale şterse si prelinse. 8...4oma clipi va%nic de două ori, de&văluind doi oci mari de cărbune stins. !ul"erare de

pară lucitoare îi învioră o clipă privirea, o licărire de mănie pătimaşă, care însă se înecăîndată în nedumerirea ce-i ţinea încătuşat su!letul.1l#i8iu !ereanu 3ă!uiala14 +crie c;te un sinonim pentru sensul din te"t al cu8intelor: primenit proptit. 2

"uncte( Menţionează două e"presii/locuţiuni care conţin 8erul a duce. 2"uncte

a E8idenţiază rolul 8irgulei din structura: lată, colo-n mi%loc... 2"uncte

4. Precizează rolul e"presi8 al utilizării punctelor de suspensie# "uncte5. Menţionează perspecti8a narati8ă din 5ragmentul dat# "uncte6. Precizează modul de e"punere prezent 6n 5ragment# "uncte7. Transcrie două sintagme/scurte 5ragmente care conţin imagini artistice# "uncte

8. E"plică semni5icaţia a două 5iguri de stil di5erite identi5icate 6n te"t "uncte

9. Prezintă 6n 0 $ r;nduri semni5icaţia titlului 6n relaţie cu te"tul citat "uncte

rezol8are1- primenit X aran7at 6ngri7itA proptit f spri7init susţinut#2- a duce cu 8ora a te duce cu g;ndul a duce gri7a cui8a a duce cu zăhărelul3- Virgula din structura lată, colo-n mi%loc... are rolul de a separa inter7ecţia

predicati8ăde restul enunţului#& Punctele de suspensie marchează o pauză 6n 8orire e8idenţiind 5ocalizarea pri8irii

Persona7ului asupra 5igurilor de gheaţă de pe geam care seamănă cu ni%te slo8e

tere2A sugerează e5ortul %i e%ecul acestuia de a le desci5ra#

Perspecti8a narati8ă este cea speci5ică unei opere realiste: naratorul esteor nniscient %i omniprezent %tie tot ce g;nde%te %i ce simte persona7ul asum;ndu$%i

Perspecti8ă deta%ată 6n raport cu e8enimentele prezentate# ,araţiunea se realizeazăPersoana a lll$aModul de e"punere predominant 6n acest 5ragment este descrierea#

4oma =otru şedea mototol pe laviţă - imagine 8izuală staticăDma clipi va%nic de două ori-imagine 8izuală dinamică


65/847

#"itetul şedea mototol su*erea6ă o stare meitati!ă7 e moleşeală a "ersonaului7care 5i'ea6ă *ânitor *eamul "e care(l "ri!eşte4 Personi5icarea "erul de astă-noapte

&u"răvise sumedenie de !i"uri de "eaţă conturea6ă tim"ul es5ăşurării acţiunii7 oiarnă *eroasă7 escriin e5ectele "e care le are "re6enţa acestui element stiOiaV al

naturii4

G4 $itlul 3ă!uiala antici"ea6ă "re6enţa unui con5lict4 COiar acă 5ra*mentul ebutea6ăcu o atmos5eră calmă7 e'istă elemente care su*erea6ă un "osibil con5lict: "ersonaul

"ri!eşte cu nelinişte la 5lorile e *Oeaţă şi le com"ară cu nişte *ânuri urâteM e!inelim"ee că omul necăit este cOiar el4 .oti!ul neliniştii "are a 5i le*at e o 5emeie7

"entru că 5orma ei o !ee Kn 5lorile e "e *eam4 &"oi7 escrierea ocOilor lui $oma7 doi oci mari de cărbune stins, "ri!irea acestuia Kn care se "oate esluşi o licărire demânie pătimaşă e'"rimă meta5oric "re6enţa unui con5lict interior şi su*erea6ă 5a"tulcă "lănuieşte o ră6bunare4

)maranda $raur 8&RI&N$& 2

)crie7 "e 5oaia e e'amen7 răs"unsul ia 5iecare intre următoarele cerinţe7 >> = cu "ri!ire la te'tul e mai os:Iubeşti - când urciorul de-aramâse umple pe rând, de la sineaproape, de !lori şi de toamnă,de !oc, de-anotimpul din vine.Iubeşti - când suavă icoana

ce-ţi !aci în durere prin veac o ţii înrămată ca-n ranastrăveciului verde copac.Iubeşti - când sub timpuri prin sumbrevăltori. unde nu a%un" sorii,te-avânţi să cule"i printre umbrebălaiul surâs al comorii.Iubeşti - când simţiri se deşteaptăcă-n lume doar inima este,

că-n drumuri la capăt te-aşteaptănu moartea, ci altă poveste.Iubeşti - când întrea"a !ăptură,cu scimbul, odină, !urtunăîţi esie-n aceeaşi măsurăşi lavă pătrunsă de lună.1lucian Blaga Iubire


66/847

& +crie câte un sinonim "entru sensurile in te't ale cu!intelor se deşteaptă şi

simţire. 2 "uncte

2 "reci6ea6ă rolul liniilor e "au6ă utili6ate Kn "rimul !ers al 5iecărei stro5e42 "uncte

3 Transcrie ouă cu!intestructuri 5olosite Kn te't cu sens conotati!4 2"uncte

4 .enţionea6ă ouă tememoti!e literare7 "re6ente Kn "oe6ie4 "uncte5 #'"lică semni5icaţia a ouă 5i*uri e stil i5erite in stro5a a oua4 "uncte

6 =usti5ică utili6area "ersoanei a ll(a sin*ular a !erbelor şi a "ronumelor Kn te'tulat4 "uncte

7. #'"lică semni5icaţia titlului7 Kn relaţie cu te'tul citat4 "uncte

8. Comentea6ă7 Kn ;(10 rânuri7 ultima stro5ă7 "rin e!ienţierea relaţiei intre ieea"oetică şi miloacele artistice4 "uncte9. Ilustrea6ă una intre caracteristicile limbaului "oetic He e'em"lu: expresivitate,

ambi"uitate, su"estie7 "re6entă Kn te'tul at4 "uncte

rezol8are1. )inonimele "entru sensurile in te't ale cu!intelor se deşteaptă şi simţire sunt setre&esc, res"ecti!7 sentiment.2. Liniile e "au6ă au un rol e'"licati!7 su*erân "rin re"etiţie e'istenţa

unor i"osta6eşi mouri i5erite e mani5estare a sentimentului iubirii4

3. Cu!intelestructurile cu sens conotati! sunt: anotimpul din vine, icoana, poveste,!urtuna, lava etc44. $emelemoti!ele literare "re6ente Kn "oe6ie sunt iubirea, timpul, copacul,inima etc45. .eta5ora im"licită icoana are conotaţii reli*ioase7 "rin sentimentul e!eneraţie

şi Knălţare s"irituală e!ocat7 ar sensul "oetic al termenului trimite la o mare şine5ericită iubire7 înrămată, !alori6ată "ermanent7 "rin situarea acestuia Kn conte'tulsimbolului !e*etal ai rănii co"acului şi "rin re5erirea la urere4 Com"araţia icoana>o

ţii înrămată ca-n rana>străveciului verde copac im"lică oi termeni cu sens 5i*urat7re"re6entarea iubirii sau a iubitei7 res"ecti!7 su5erinţa Kn "lan !e*etal *enerată e

obiceiul Knră*ostiţilor e a inscri"ţiona "e truncOiul co"acilor semne e!ocatoare ale

sentimentului4 &lt5el s"us7 această !i6iune ori*inală e asimilare a trăirii cu natura

Aransmite ieea că ra*ostea are 5orţa şi re6istenţa acesteia4

; %tili6area "ronumelui la "ersoana a oua Kn te't se e'"lică "rin intenţia e

*enerali6are a unei re*ulie'"erienţe ce 5ace re5erire la sentimentul iubirii4 Iubeşti lr9seamnă7 e 5a"t7 se iubeşte, există iubire atunci când... şi e'"rimă7 Kn acelaşi tim"7Partici"area a5ecti!ă a eului "rin eublare4


67/847

Qiin alcătuit intr(un substanti! nearticulat7 titlul su*erea6ă că mesaul "oeticarată o anumită "ers"ecti!ă asu"ra sentimentului4 Im"ortanţa trăirii este subliniată

"rin re"etarea !erbului a iubi, la 5orma e inicati! "re6ent "ersoana a oua sin*ular7ln )ecare inci"it e stro5ă7 e şase ori Kn total7 "entru a rele!a semnele s"eci5ice

Fm5estării ei7 ast5el Kncât iubirea e!ine7 "e rân7 "asiune7 ieal7 s"eranţă şia 8ar e7 nemurire7 5orţă şi romantism4


68/847


69/847

1 +crie c;te un sinonim conte'tual "entru cu!intele surâsulşi pâlpâire. 2 "uncte

(\ precizează rolul liniilor e pauză in te't4 2

"uncte

3 Menţionează ouă mărci le'ico(*ramaticale "rin care se e!ienţia6ă "re6enţaeului liric Kn te'tul at4 2 "uncte

4 Precizează ouă tememoti!e literare ienti5icate Kn "oe6ia ată4 "uncte

Prezintă ouă "articulariăţi "ro6oice ale te'tului4

"uncte

6 #'"lică e5ectul stilistic al utili6ării inicati!ului "re6ent7 Kn "oe6ia citată4 "uncte

7 E"primă(ţi o o"inie ar*umentată es"re relaţia intre titlu şi te'tul "oe6iei4

"uncte8 Comentează Kn ;(10 rânuri7 a treia stro5ă7 "rin e!ienţierea relaţiei intre ieeapoetică %i miloacele artistice4 "uncte

G4 Ilustrea6ă una intre caracteristicile limbaului "oetic He e'em"lu: expresivitate,

ambi"uitate, su"estie, re!lexivitate, "re6ente Kn te'tul at4

"uncte

rezol8are1. )inonimele conte'tuale ale cu!intelor surâsul şi pâlpâire sunt &âmbetul, res"ecti!

&batere.2. Liniile e "au6ă marcOea6ă o construcţie incienţă43. .ărcile eului liric Kn te't sunt 5ormele !erbale şi "ronominale e "ersoanaI: să

sărut, simt îmi, mea, "ronumele şi !erbele la "ersoana a ll(a: ta, ti, eşti etc.

4. Dintre temelemoti!ele literare culti!ate Kn acest te't amintim: livada,luna, iubirea,

norii, îmbrăţişarea etc4

5. Dintre "articularităţile "ro6oice ale te'tului7 amintim li"sa rimei şi aritmului7

măsura ine*ală4

6. Inicati!ul "re6ent s"oreşte e5ectul ramatic al !erbului7 reă intensitateatrăirii7

su*erată e Kncărcătura emoţională a cu!intelor: strân", creşte, întinde, adun, eşti, simt

7. $itlul e'"rimă sub 5ormă e meta5oră o !i6iune asu"ra orinţei erotice4Intrarea e

icţionar a substanti!ului în!ri"urare @I e5ineşte "rin stare de încordare nervoasă, de

nerăbdare, de emoţie. $oate aceste sensuri se re*ăsesc la ni!elul te'tului7 Kn "rimulrân "rin 5orţa e su*estie a carului natural romantic7 alonat e ouă "rinci"ii:

călura7 Kn !ersul: =ivada s-a încins în somn, şi lumina7 la ni!elul sinta*melor lacrimi


70/847

de văpaie licurici' creşte luna. )entimentul intens e or trans"are in notaţia

Gesturilor bărbatului Knră*ostit7 mascată sub o 5ormulare e intensă e'"resi!itate:

ani tomnatice întinde noaptea mea spre tine. Kn "lanul 5eminităţii7 emoţia "uternică

se mani5estă "rin sen6aţii termice o"use ca s"eci5ic celor resimţite e li!aa "erso(

A Acată7 căci *ura iubitei e stru"ure-n"eţat. Comunicarea "rin cu!ânt7 e!enită

Jnutilă şi im"osibilă atorită trăirii7 este su"linită "rin atituini s"eci5ice ra*ostei:

adun n mimă surâsul, Prin noapte simt o pâlpâire de pleoape. Construcţia incienţă

Gerea6ă intimitatea intre Knră*ostiţi7 a"ro"ierea lor 5i6ică şi su5letească4

aAl4 roAa a treia "une Kn e!ienţă un ti" s"ecial e comunicare Kntre oameni7 un colnră*ostiţilor7 care nu au ne!oie e cu!inte "entru a(şi e'"rima sentimentele7 ci


71/847

5olosesc atituinile semni5icati!e4 &st5el7 tăcerea iubitei7 su*erată e meta5ora

e'"licită: $ura ta e stru"ure în"eţat, aau*ă o nouă !alenţă ieii e linişte "rin li"sa

cu!ântului7 şi anume aceea e emoţie "uternică7 ar şi e "artici"are a5ecti!ă "rin

surâs4 Con5orm unor traiţii 5i6ionomice7 *ura trăea6ă tem"eramentul şi caracterul

unui om7 Kn consecinţă e!ienţierea ei ca element semni5icati! intre toate struc(

turile anatomice nu este Kntâm"lătoare4 Ne!oia atin*erii 5iinţei ra*i reiese in "rimul

!ers "rin *estul Kntinerii mâinilor s"re ea7 Kn noa"te7 cu un ar neaşte"tat7 licuricii7 la

a căror lumină se *Oiceşte7 mai e*rabă7 surâsul4 &cesta7 la rânu(i7 Kşi *ăseşte ecou

Kn inima bărbatului7 ca o con5irmare a unui mesa e iubire4

G4 )u*estia este utili6ată Kn te't "entru a 5ace re5erire inirect la atituinile "asionale

ale eului7 "rin intermeiul unor ima*ini s"eci5ice omeniului naturii7 ca e e'em"lu:

=ivada s-a încins prin somn sau 0âni tomnatice întinde noaptea mea spre tine.

Cristina Erdei 8&RI&N$& 2@)crie7 "e 5oaia e e'amen7 răs"unsul la 5iecare intre următoarele cerinţe7

A cu "ri!ire la te'tul e mai os:

Când se tre&i a doua oară, tro&neau şi puştile. 3ar, nesi"ur, parcă şi ele de-abia s-ar !i deşteptat din somn. Era &iuă. dar soarele nu se vedea din nişte nouri ne"ri !urioşi, ce se!rământau şi ameninţau. în creştetul ceridui vânăt însă, câteva ra&e luminoase prevesteo &i de toamnă !rumoasă.

)e simţea acuma uşurat şi dornic de muncă. /e cănd nu mai simţise el liniştea acea

rece, otărâtă, biruitoare+ )in"ur se mira şi se bucura. Parcă somnul i-ar !i l

Documents

Subiecte Posibile Limba Si Literatura Romana Bacalaureat 2011