Transporturi: Definire: Tr este o ramura a economiei care deplas mrf si calatori invederea satisf necesit materiale si spirituale ale societatii Rol: Tr de mrf deplas mateprime, semifabr, prod finite intre producatori si consumatori (expeditori-destinatari)Particularitati: -tr realiz servicii nu bunuri mat -nu se poate inmagazina, stoca -sedesfasoara pe supraf intinse de aceea managem este dificil -polueaza med de aceeatrb restrictionat Importanta: -dezv tr contrib la dezv economiei si invers -dpdv istoric trs-au dezvoltat odata cu societatea -tr permit echilibrarea dintre cerere si oferta -trpermit comertul intern si international.Moduri de tr (tr naval interior si tr maritim: Elemente: port, nava, senal navigab, mrfSe realiz: naval interior (lacuri, fluvii), maritim (mari, oceane) Avantaje: -capacitateaunitara a navelor este mare -poluare redusa -paleta larga de nave corespunz tipurilorde mrf, tr feroviar: deplas mrf si calatorilor cu convoaie formate din locomotive sivagoane care se deplas pe cai fixe numite cai ferate Elemente: INFRASTRUCT:lucrari de arta (cai ferate, poduri, viaducte, tuneluri), SUPRASTRUCT: locomotive,vagoane, inst de semnaliz Avantaje: -capacit mare de tr -viteza buna -vagoanespecializ pt diverse tipuri de mrf -lucreaza dupa un orar bine stabilit -se desf pesupraf f intinse Dezavantaje: -manag este f dificil -necesita f mult personal, tr rutier:deplas mrf si calatori cu mijloace rutiere de tr, pe drumuri special amenajate sau peteren fara drum Elemente: INFRASTRUCT: reteaua de drumuri, trotuare, parcari,lucrari de arta, instalatii de semnaliz, SUPRASTRUCT: mijloace de tr rutier:autocamionul, autotren, autobuze, microbuze, autocare, trolebuze Avantaje: -mobilitate -poate realiza tr din poarta in poarta -se fol in lanturile de tr intermodal pesegmentele extreme pt colectare si distrib -viteza tehnica este buna -doc mrf se aflala sofer Dezavantaje: -poluare mare -capacitate de tr redusa -costul tr directproportional cu costul combustib (economic pe distante scurte), tr prin conducte:adecvat pentru mrf fluide Elemente: rezervoare de capete, conducta, statii depompare Avantaje: -cm ieftin -nu are pierderi -necesita personal redus -are un gradmare de automatiz -nu exista mijloc de tr Dezavantaje: -montarea conductelor este fdificila Poate fi: subteran, suprateran,submarin): elemente componente, sfere deactivitate, avantaje, dezavantaje.Indicatorii tehnico-economici ai subsitemelor de tr: distanta de tr distanta parcursaintr-un interval de timp [km/an], costul unitar raport intre totalitatea cheltuielilornecesare pt realiz unei prestatii si parcursul mrf c=c/p, capacit unitara a mijlocului detr capacit de incarcare Q=[t] [tdw], viteza comerciala raportul dintre dist strabatuta sitimpul consumat inclusiv stationar [km/h] [Nd] si viteza tehnica raportul dintre distantastabatuta si timpul consumat, capacit de circulatie si de tr a caii nr de mijloace de trsau de convoaie care pot trece printr-o sectiune a caii intr-un interval de timp pe unsens sau pe ambele sensuri [nr trenuri/h*sens], capacit de tr a caii cantit de mrf carepoate trece printr-o sectiune a caii in unitatea de timp intr-un sens sau in ambelesensuri [t/h*sens], productivitatea mijlocului de tr prestatia efectuata intr-un an[t*km/an]. Poluarea produsa de tr: poluarea structurala datorita existentei modurilorde tr, operationala datorita functionarii modurilor de tr si accidentala datorita unoraccidente. Comparatii.Tr maritim: definire: realizeaza tr in vederea satisf necesit mat si spirituale asocietatii, rol: realizeaza deplasarea marfurilor si/sau a calatorilor pe apa cu ajutorulnavelor, elemente: -marfa: obiect al transportului -nava: mijloc de transport -portul:loc de incarcare/descarcare, depozitare -marea: calea naturale de transport,avantaje: -calea de transp este naturala: permite ca tr sa fie economic -e mai ieftin cucat distanta si cantitatea de marfa sunt mai mari -exista tipuri de nave specializate pttipurile de marfa transportata -participa la tr intermodal -consum de combustibil redus-poluare redusa -siguranta buna -capacitatea de tr cea mai mare, probleme: -siguranta tr -stivuirea mrf la bordul navei -amararea mrf la bord.Marfa in transportul maritim: clasificare: MARFURI VRAC: -lichid neambalate sint i/din flux continuu -solid sub forma de granule neambalate, MARFURIUSCATE/GENERALE: bucata cu bucata: lazi, ladite, butoaie etc, evolutie: isi sporescvaloarea mai mult decat volumul, indice de stivuire: coeficientul de stivuire=cubajulmarfii u[m/t]: -daca u>50[pc/t] marfuri usoare -daca uTpp nava aprovata, Tpp>Tpv nava apupata, Tpp=Tpvnava pe chila dreaptaElemente fundamentale ale portului maritim: constructii de aparare: DIGURILEconstructii hidrotehnice legate de mal, SPARGE VALURI constructii hidrotehnicenelegate de mal, rada portului este suprafata de apa din fata unui port: -radaexterioara: in afara constructiilor de aparare (nesigura pt nava) -rada interioara(avanport) in spatele constructiei de aprare, acvatoriul portuar este intreaga suprafatade apa a unui port: zone de : stationare, acces, destinate intoarcerii navei, manevra,bazine, bazine: suprafata de apa de forme geometrice regulate a caror latimemaritima = 4xBx (paralelogram, trapez, dreptunghi) operative de manevra cudestinatie speciala, moluri: constructii hidrotehnice care reprezinta intranduri de uscatin mare de forma unui pieptane, cheu: front de acostare: totalitatea maenjarilorexecutate de-a lungul conturului acvatoriului face jonctiunea dintre apa si uscat permite stationarea navelor pt aparare, dane: lungimea de cheu si platformacorespunzatoare navei acostate pentru operare dane operative dane neoperative,front de acostare, adancimea apei in rada: H=h+Ehi[m] unde h este pescajul maximal navei; h1=0.3-0.6 [m] grosimea stratului de apa de sub nava in orice conditii;h2=0.5*h0 grosimea stratului de apa de sub nava necesara impotriva afundarii naveiprovocata de valuri; h3=0.2-0.5[m] grosimea stratului de apa de sub nava necesaraimpotriva afundarii navei provocata de miscarea navei in functie de viteza; h4=0.5-1[m] grosimea stratului de apa de sub nava necesar in zonele cu innisipari.Transportul naval interior: nave fluviale: nave care apartin flotei TEHNICE (dragar,remorcher, impingator, macara plutitoare,spargator de geata, stingator de incendii, de salubrizare, ), nave care apartin floteiCOMERCIALE (nave propulsatoare: remorchere, impingatoare; nave nepropulsate:slepuri, barje; motonave pt calatori; barje autopropulsate; bacuripropulsate/nepropulsate) si convoiae de nave: -stepuri trase de remorcher -barjeimpinse de impingator; Este considerat cel mai optim cel cu barje Avantaje barje: -dimensiuni de gabarit reduse -mai ieftine ca slepurile -nu au nevoie de echipaj, senalnavigabil: portiunea dintre mediul acvatic in care se poate desfasura in bune conditiinevigatia sa fie conrinuu fara obstacole coeficient de sinuozitate mic, ecluza:ecluza hidrotehnica ce permite recerea navei din dief amonte in dief aval in inversDEF: portiune din canalul navigabil cuprinsa intre doua ecluze in care adancimeaeste cst, gabarit de navigatie: conturul rezultat dintr-o sectiune facuta prin mediul incare se desfasoara navigatia, portul fluvial: se deosebeste de cel maritim prin traficredus, nr redus de dane, adancimi mici, lipsa constructiilor de aparare: -porturi incurent liber (aseazate de-a lungul malului) porturi amplasate in afara canaluluinavigabil porturi mixte.Portul maritim modern: definire: amenajare situata la gurile de varsare ale fluviilorsau in zona de litoral in scopul desfasurarii in bune conditii a activitatii legate denave, clasificare dupa functiile indeplinite: portul furnizor de servicii (detinesuprstructura si infrastructura) si efectueaza toate serviciile portuare portulproprietar (furnizor) de echipamente portul furnizor de teren (administratorulconditioneaza teren portuar unor operatori portuari privati) port privat (statul nuintervine deloc f putine) , activitatea unui port: pozitia geografica a portului disponibilitatea (poate fi primita oricand o nava fara asteptae) bune legaturi detransport cu hiterlandul calitatea si costul serviciilor portuare (calitate, fiabilitate,siguranta, productivitate) taxe portuare constante tehnologia informatiei performantele portuare (timp de stationare redus si productibil).Transportul si manipularea marfurilor generale (nave, utilaje, dispozitive si scule,depozite portuare).Tr mrf generale nava caracteristica: cargoul pt mrf generale. Tr mrf pe punteaprincip (coverta) se poate face doar cu acordul proprietarului marfii. Stivuireamrfurilor in magazii are ca scop dispunerea lor a.i. sa ajunga intacte la destinatar.Stivuirea sacilor poate fi realizata prin mai multe modalitati (2 saci asezatiperpendicular peste alti 2 saci; 1 sac asezat pe 2 jumatati de sac; 1 sac peste alt sac,unde gaurile sunt opuse). La stivuire se folosesc bracuri, saci, lanturi de marfa.Amararea marfurilor sarma, lanturi, intinzatori, chei de amaraj, springeri, sfori etc.Manipularea mef gen. Mijloace de manipulare: - apartin navei (brigi, macaralenavale) apartin portului : macarale portuare (plutitoare, feroviare, auto, de cheu)Productivitatea macaralei: teoretica, tehnica si de exploatare.Macaraua = utilaj cu functionare ciclica sau discontinua, are o cursa goala si unaincarcata + 2 tipuri de stationare la inc si desc.Productivitatea teoretica [t/h]Productivitatea tehnica Pt=ki*P [t/h] unde ki coef de utilizare a capacitatii de inc < 1Prod de exploatare Pex=ki*kt*P [t/h] unde kt coef de utilizare in timp a macaraleiMijloace de grupaj a marfurilor: paleta, containerul: este un mijloc de grupaj cudimensiuni si forme standardizate si rezistenta suficienta pt a fi reutilizat (aeriane,terestre, maritime-incarcarea se face dupa cargo plan), barja: containere mari cuflotabilitate proprie in care se pot incarca tot felul de marfuri inclusiv containere (saucontainerul cu flotabilitate proprie: /nava port barja: poate avea pana la 850t; barjeoceanice: LASH 500t, SEA BEE 800t, BACAT pt distrib scurte). Paleta: definitie:dispozitiv pe suprafata caruia se pot fixa marfuri, mijloace de manipulare a paletelor:-transpaleta mecanica/electrica in vagoane/magazii autostivuitoarele cu furcafrontala motostivuitoare in aer liber electrostivuitoare in spatii inchise macara dette tipurile. Clasificare: -in functie e material (lemn, plastic, carton, metal, combinatii)dpdv constructiv (plane, cu montanti, bax palet) dpdv al utilizarii (recuperabile,pierdute) in functie de nr supraf (cu 1 supraf) in functie de nr de intrari ale functieiautostivuitorului (2/4/mai multe intrari).Dispozive si utilaje pentru manipularea si depozitarea marfurilor generale. brigi,macarale navale macarale plutitoare macarale feroviare macarale auto macarale de cheu. Depozitarea de scurta durata: linia I in apropierea cheului.Depozitare de lunga durata: linia a II-a sau depozite. Depozit de termen lung: maiindepartate de cheu.Schema servirii navei in port. Schema standard a stationarii navei in port. Indicatoriide performanta ai stationarii navei in port.R rada unde sosesc navele1* - acceptul intrarii in dana2* - pilot la bordul navei3* - preluarea navei de 1-4 remorcher4* - acostarea navei la dana5* - legarea navei la cheu6* - control (vamal, sanitar) la sosire7* - operarea navei8* - control la plecare9* - pilot si remorchere10* - dezlegarea navei de la cheu11* - scoaterea de la dana12* - deplasarea catre radafara* rep timp de asteptare1 momentul sosirii navei in rada2 plecarea navei din rada catre dana; timp asteptare pt alocarea danei tWR=t2-t1>=03 momentul ajungerii in dreptul danei; timp de deplasare td=t3-t24 momentul acostarii la dana; tm=t4-t3 durata manevrei de acostare si legare lacheu5 momentul terminarii controlului; durata controlului tc=t5-t46 mom inceperii operarii; two=t6-t5 durata inaintea operarii7 momentul terminarii operarii t0=t7-t6 timpul de operare8 momentul terminarii controlului la plecare tc=t8-t79 mom termin manevrei de scoatere a navei de la dana tm=t9-t810 mom ajungerii in rada td=t10-t9Containerul: definitie: containerul=mijloc de grupaj cu dimensiuni si formestandardizate si rezistenta suficienta pt a fi reutilizat, clasificare: -AERIENE sedeosebesc prin forma lor destinata spatiilor aeriene, TERESTRE tr feroviar si rutier,MARITIME containere ISO 40 picioare, TEU=20 picioare, 2TEU=FEU, mijloace decotare, manipulare si stivuire: -portcontainere=pod de containere, -macaraleportcontainer, -stivuitor cu spreder, -calaretul, -transportor stivuitor lateral, -transtainereNave care transporta containere.-nava port container cu structura celulara: strict specializata pt transp containerelor;magaziile au structura celulara, intr-o celula pe latime incap 2TEU/1FEU si peinaltime 5-6 containere-nava ro-ro (ruliere,multideck) are deschideri la pv, pp in borduri cu parti etanse carese deschid si fac legatura cu cheul; con-ro: punti si spatiu cu structura celulara-nava port barje oceanice LASH 500t, SEABE 800t-nave port barje pt dist scurte (BACAT) are propriile barjeTerminalul de containere: definitie: locul special amenajat care face jonctiunea intre 2sau mai multe moduri de tr containere avand tte dotarile necesare pt transbordarea,inc/desc repararea si intretinerea containerelor precum si pt efectuarea operatiilorcomerciale si vamale, schema celor 5 legaturi.Subsisteme si utilaje caracteristice.- subsistemul de miscare a containerelor intre nava si cheu realiz inc/desc navelor(utilaje: -macarale navale cu spreder; -portcontainer; pod de containere; containerecreion)- subsistemul de transfer containere intre cheu si parc (utilaje: -transporter, stivuitorcu spreder; -tractor+trailer; -multitrailer tractor+max 7 remorci)- subsistemul de deplasare a containerelor in parc / depozitare (utilaje: -cararetul; -macara pod pt manipularea containerelor; -autostivuitor echipat cu spreder; -transportor stivuitor lateral pt cont goale; -transportainere pe pneuri)- subsistemul de livrare, receptie a containerelor aceasta activitate are loc la poartaterminalului, ea reprezinta jonctiunea terminalului cu celelalte moduri de tr.Capacitatea de depozitare a parcului.Nave strict specializate pentru transportul vracului uscat. Clasificare. Caracteristici.- Mineralierul : nava robusta, o singura punte, nr mare de magazii, castelul este situatla pp, de obicei nu au inst proprii de inc/desc- Nava pt tr bauxitei : asemanatoare cu mineralierul dar volumul magaziei de mrf estem mare dat coef de stivuire- Cerealierul : tancurile de balast de sub principala se incarca la voiajul in plin cu mrf,pe durata marsului cerealele se taseaza si creeeaza o supraf libera care estecompletata de mrf din tancurile de balast- Carbonier : vracher pt transp carbunelui trb sa aiba o buna inst de ventilatie peretii longitudinali se intind pe tta lungimea magaziei si au rolul de a limita miscareamarfii dintr-un bord in altul- Nava de tr ciment : cu inst proprii de inc/desc care sunt pneumaticeIncarcarea-descarcarea vracului solid.INCARCARE se face in flux continuu cu transportoare sau cu inst de cheu careruleaza pe sine asezate paralel cu cheul, care se bazeaza tt pe transportoare.Transportorul este o masina cu functionare in flux continuu care deplaseaza marfatotdeauna pe aceeasi directie intre punctul de inc si desc. (transportoare cu banda,cu placi, elevatoare gravitationale etc)DESCARCAREA se face cu :- inst nav - in flux continuu (pod cu draga cu cupe, transportor cu banda) - in fluxdiscontinuu (macarale nav cu graifer, poduri cu graifer)- inst portuare - in flux continuu (mecanice cu draga cu cupe, pneumatice, fluidizare) -flux discontinuu (macara cu graifer, poduri cu graifer)Manipularea prin fluidizare consta in inoroirea mineralierului de fier pt inc/desc la/dela navaCaracteristicile cerealelor care determina precautii la incarcare. Nave care transportacereale. Sectiunea cerealierului.Caracteristici:- Alunecarea: se dat caracterului fluid si are ca urmare deplasarea cerealelor inmagazia navei partial unflata (cu o supraf libera) dintr-un bord in altul ca urmare amiscarii de balans al navei- Tasarea: consta in asezarea compacta a cerealelor datorita vibratiilor provocate desistemul de propulsie. Marfa isi reduce volumul cu pana la 2% => spatiu liber- Incingerea: inmagazinarea caldurii in masa marfii avand ca urmare degradareachiar incoltirea marfii daca voiajul este lung.Nave: CerealierulCargouri pt mrf generale:- daca fol dotari specifice- daca fol sacarieNave pentru transportul vracului lichid: clasificare, conditii, descriere.- Tacncuri petroliere: nava robusta cu o singura punte cu castelul situat pa pp si cupuntea libera pe tta lungimea tancului de mrf sa poata transporta simultan inmagazii separate pana tancurile de mrf sa aibe un volum suficient pt expansiuneamarfii la trecerea in zone cu temp mari- Vrachere combinate: O/O oil ore; B/O bulk ore; O/B/O ore bulk oil- Petroliere mici: transporta intre rafinarii si centrul de stocare; pana la 5000tdwcapacit; transp un sg tip de mrf; au un sg perete longitud situat in PDInstalatii specifice tancurilor petroliere.INST DE VENTILATIE elibereaza in mod controlat in atmosfera vaporii marfii ajunsila o presiune ce poate periclita tnc de mrfINST DE INCALZIRE A MRFIncarcarea-descarcarea petrolierelor.inc-desc se face cu ajut unui sist de tubulat (circular-direct) care impr cu valvele sauarmaturile permite formarea firelor de inc/descinc: cu inst de pompare a terminaluluidesc: cu inst de pompare a navPorturi si terminale petroliere.Porturi petroliere satelit : situate in apropierea portului principal langa o rafinarie a.i.materia prima sa fie adusa la prelucrare si sa o parte din produsele finite sa fieexpediate pe cale maritima.Terminale petroliere: are loc inc/desc petrolierelor, depozit mrf, analize referitoare lacompoz mrf, asezarea este intr-o zona ferita de valuri si vanturi iar bazinul cu apaadanca. Dotari: cheuri, estacade, rezervoare de combusibil, inst de cheu de inc/desc,bazine cu apa adanca.Prevenirea si combaterea poluarii cu hidrocarburi: poluarea accidentala: in functie deintensit traficului si marimea navei si operationala: de la uleiurile arse de la motor side la balastul murdar produsa de nave, masuri de prevenire: -constructia petrolieruluicu cap dublu si tancuri balast curate masuri de depoluare: -barje flotante, neflotantetaierea vegetatiei contaminate si arderea ei imprastierea dispersantilor chimici pepetele de petrol, masuri legislative: -limitarea posibilitatilor navei de a deversareziduri si retinerea acestora in tancuri speciale scoaterea din exploatare apetrolierelor vechi de 20-30 ani dotarea cu sist moderne de navig sist internationalde control a navelor a starii tehnice si respectarii normelor.Containerizarea: definire: tehnologie care consta in folosirea containerelor pt tr simanipularea mrf, avantaje: -sarcina mare 20-35t nu se cun continutul containeruluireduce ambalajele depozitarea se face suprapus in aer liber timpul de inc/descredus, dezavantaje: -mijl de tr specializate utilaje de manipulare, terminalespecializate durata de viteza a containerelor mica 12-14ani permite tr ilicite secreaza fluxuri de containere goale.