subiecte logica

8/19/2019 subiecte logica

http://slidepdf.com/reader/full/subiecte-logica 1/7

Colegul nostru m-a rugat sa postez aceste raspunsuri ale sale la intrebarile din cursul de

logica, deoarece el nu putea face asta ieri fiind plecat din tara!Cum si eu am fost plecat le

pun acum cu speranta ca va vor ajuta la examenul de azi. SUCCES!

CURS LOGICA INTREBARI DIN CURS

CAP. 1 FORMELE FUNDAMENTALE ALE LOGICII

1. Ce intelegeti prin termenul de notiune? Dati exemple de notiuni in domeniul dreptului?

Notiunea este o constructie mentala compusa din reprezentare adica dintr-o imagine

mentala schematizata, la care se ataseaza un cuvant. Aceasta constructie mentala reflecta

un obiect, lucru sau categorie de obiecte, lucruri, fiinte existente in realitate. Reflecta in fapt

caracterele generale esentiale, necesare ale acestor obiecte, fiinte etc sau a categoriilor de

fiinte, obiecte, lucruri etc.

Exemple de notiuni in domeniul dreptului:

• Probelel (notiune generala)]

• Proba testimonial (notiune singular/individuala)

• Legal, echitabil, contradictoriu, rezonabil (notiuni positive)

• Ilegal/nelegal, inechitabil, necontradictoriu, nerezonabil (notiuni negative)• Contract de donatie teren, minor, prêt, ereditar (notiuni concrete)

• Justitie (notiune abstracta)

1. Cum actioneaza operatiile gandirii in abordarea unei spete judiciare?

Formarea corecta a notiunii presupune o serie de operatii mentale dupa cum urmeaza:

a. Comparatia = o operatiune mentala de stabilire a asemanarilor si deosebirilor dintre

obiecte, fiinte, fenomene ce duce la concluzia ca obiectele, fiintele, fenomenele pot fi

identice, usor diferite/asemanatoare, total diferite, opuse, necomopatibile;

b. Analiza = duce la o mai buna si profunda cunoastere a elementelor analizate, fiind

operatia de descompunere si izolare mentala a diferitelor insusiri, calitati, attribute ale

obiectelor, fiintelor, fenomenelor.Ea se poate face si concret, material, in laborator in cazul variantei fizice sau chimice.

c. Sinteza = reunirea mentala a partilor unei entitati intr-o entitate noua sau intr-un concept

ori notiune noua (ex. Barbatul/femeia ideal/ideala este rezultatul unei sinteze). Intre analiza si

sinteza exista o unitate, ele presupunandu-se una pe cealalta. Sinteza poate fi asimilata unei

concluzii.

d. Abstractizarea = comparatia si analiza presupun separarea unor insusiri de altele, precum

si de obiectul caruia acestea ii apartin. Aceasta separare in sine se numeste abstractizare.

Obiectele foarte diferite pot avea o insusire comuna care identificata si substrasa poate

constitui criteriu pentru o categorie anume. Aceasta abstractizare permite constituirea unei

noi clase sau categorii de obiecte (ex. Studentii vorbitori de lb engleza).e. Generalizarea = constituirea unei noi categorii pornind de la abstractizarea unei insusiri de

la cazuri particulare. Este si operatia prin care cuprindem intr-o notiune o pluralitate de

obiecte avand o insusire sau mai multe, commune.

1. Cum se defineste o notiune? Cum procedam cand nu reusim sa o definim?

Definitia este operatiunea de dezvaluire si identificare a notelor esentiale din continutul unei

notiuni si de evidentiere a insusirilor esentiale ale calsei de obiecte care se reflecat in sfera



ei.

Cand nu se poate define o notiune se :

a. Foloseste descrierea

b. Foloseste caracterizarea

c. Foloseste comparatia

d. Indica obiecte asemanatoare

2. Dati exemple de judecati din domeniul dreptului

• Toate contractele de intretinere se incheie in forma autentica sub sanctiunea nulitatii

absolute ( judecata universala - se afirma ceva despre fiecare dintre obiectele unei clase)

• Toti judecatorii au fost studenti la drept (judecata universal afirmativa)

• Nici un student nu are experienta unui judecator (judecata negativa)

• Unii inculpati recunosc fapta ( judecata particulara si afirmativa)

• Unele cereri de chemare in judecata sunt scutite de taxa judiciara de timbru (judecata

particulara si afirmativa)

• Unele persoane nu pot fi ascultate ca martori (judecata partiala si negativa)

• Judecatorul de drepturi si libertati va dispune luarea masurii arestarii preventive fata deinculpat ori a controlului judiciar (judecata disjunctiva)

• Judecatorul poate din oficiu sa puna in discutia partilor necesitatea admninistrarii altor

probe (judecata problematica numita si “de posibilitate”)

1. Faceti un rationament inductiv complet si unul incomplet

Rationament inductiv complet: toti cursanti Institutului national ptr pregatirea si

perfectionarea avocatilor sunt avocati stagiari.

Rationament inductiv incomplet: Din primele o suta de autoturisme care au trecut pe langa”

accident” doar patru au oprit, incercand sa dea o mana de ajutor, acesta fiind un experiment

organizat de Brigada de Politie Rutiera. Concluzii: majoritatea conducatorilor auto (96%),

indifferent de motivele invocate, nu sunt dispusi sa opreasca in astfel de situatii!

CAP. II LOGICA SI LIMBAJUL

1. In ce consta corelatia dintre limbaj si gandire?

Intr-o conceptie initiala, in istoria stiintei, gandirea era considerata ca inseparabila de limbaj.

Limbajul reprezinta aspectul exterior al gandirii iar gandirea latura interioara a limbajului.

Ulterior s-a considerat ca gandirea functioneaza independent iar limbajul exteriorizeaza

rezultatele rationamentelor. Apoi s-a ajuns la concluzia ca gandirea si limbajul nu pot fi

identice ci total distincte dar aflate intr-o stransa interdependenta

Lipsa de identitate dintre gandire si limbaj se resimte in situatia in care avem o idée si nu

gasim cuvintele ptr a o exprima, dar si in situatia in care ne autoimpunem un control rationalal gandirii asupra a ceea ce vorbim! ( pag 44-45)

2. Care sunt functiile principale ale limbajului?

1. Comunicare

2. Practica

3. Afectiva sau expresiva

4. Ludica



5. Catarhica sau eliberatoare de tensiune

Alte perspective asupra functiilor limbajului vizeaza individual sau grupul. In privinta

individului exista:

a. Functia de integrare a individului in mediul sau

b. Functia de dezvaluire in fata celorlalti si de autodezvaluire

c. Functia valorizatoare

In privinta grupului exista:

a. Functia productiva

b. Functia facilitatoare a coeziunii

c. Functia rezolutiva a problemelor grupului

d. Functia de valorizare a grupului

1. Cum poate functia catarhica a limbajului sa puna o persoana in conflict cu legea?

Functia catarhica sau eliberatoare de tensiune se manifesta prin recurgerea la injurii, barfa,

defaimare, calomnie, denigrare. In unele situatii ea poate conduce la savarsirea unei

infractiuni ca: purtarea abuziva de tipul “intrebuintarea de expresii jignitoare fata de o

persoana, de catre cel aflat in exercitiul atributiilor de serviciu.

In ceea ce priveste insuklta, desi a fost dezincriminata de catre legiuitorul penal, poate fi

angajata raspunderea civila delictuala a celui ce profereaza insulte, in masura in care sunt

intrunite conditiile raspunderii civile delictuale.

Pe cale de consecinta limbajul trebuie controlat de factorul rational, in caz contrar, urmand a

fi suportate consecintele de natura sociala si in anumite cazuri, precum am aratat mai sus,

se poate angaja raspunderea civila sau chiar penala a celui ce foloseste un astfel de limbaj

2. Ce rol are limbajul in cadrul unui grup?

a. Functia productiva permite cooperarea in rezolvarea sarcinilor

b. Functia facilitatoare a coeziunii –comunicarea da viata grupului si il mentine, in timp ce

incetarea comunicarii duce la “moartea” grupului”

c. Functia rezolutiva a problemelor grupului

d. Functia de valoare a grupului

Pag 19-51

1. Care sunt formele limbajului si cum pot fi utilizate in incalcarea normelor sociale?

Formele limbajului sunt:

a. Limbajul interior – este utilizat preponderent utilizat in derularea gandirii si in masura in

care nu se exteriorizeaza nu poate fi utilizat in incalcarea normelor sociale. Cand este

exteriorizat insa prin intreprnderea unor actiuni necorespunzatoare normelor sociale poate

conduce la incalcarea acestora ( ex. Proferarea de insulte, limbajul gesturilor – intrebuintareade gesturi jignitoare, denigrante )

b. Limbajul exterior – poate fi oral sau scris. Se exprima sub forma de monolog sau dialog.

Ca forma a limbajului exterior mentionez si forma particulara non verbala ( limbajul gesturilor

– intrebuintarea de gesturi jignitoare, denigrante)

CAP III LIMBAJUL JURIDIC

1. Ce reprezinta limbajul juridic in raport cu limbajul natural?

Spre deosebire de limbajul natural, limbajul juridic este specific domeniului dreptului, prin



intermediul acestuia fiind formulate si transmise normele de drept

Avantajul limbajului specializat consta in eliminarea ambiguitatiilor provenite din omonimia si

polisemia termenilor din limbajul natural.

O particularitate a limbajului juridic este abundenta de reguli, maxime si adaugari de noi

argumente formulate in limba latina.

2. Dati minimum 10 exemple de termini specifici domeniului juridic:

Uzucapiune, avulsiune, accesiunie imobiliara artificial, arvuna, substitutie fidejicomisora,

perimare, clauza de inalienabilitate practica (partea introductiva a unei hotarari

judecatoresti), decadere, conexitate, detentie precara, recidiva post executorie, infractiune

progresiva, jonctiunea posesiilor.

1. Ce intelegeti prin maxime in contextual dreptului? Dati exemple.

Maximele utilizate ca si reguli juridice, sunt scurte definitii ale unor principii ce se aplica

diferitelor tipuri de cazuri. Exemple:

• Testis unus testis nullus = un singur martor echivaleaza cu lipsa de martor/nu mai are

aplicabilitate in present;

• Res judicata pro veritate habetur = lucrul judecat este considerat ca exprima adevarul;• Bona fides proesumitur = buna credinta se prezuma;

• Onus probandi incumbit actori = sarcina probei revine reclamantului;

• Pacta sunt servanda = conventiile legal facute au putere de lege intre partile contractante;

• Tempus regit actum = actul juridic este reglementat de legea valabila in momentul incheierii

acestuia;

1. Ce intelegeti prin adagii? Dati exemple.

Adagiile sunt forme generale concise, usor de retinut care ofera o sugestie sau o directie

atunci cand legea este obscura sau insuficienta. Ex.:

• Nemo auditur propriam turpitudinum allegans = nimeni nu-si poate invoca propria culpa;

• Qued nullum est nullum producit effectum = ceea ce este nul nu poate produce efecte;

Cap.IV. Reguli de interpretare a juridicitatii.

1. Ce este lacuna juridica?

Lacuna juridica (a dreptului sau a legii) consta in lipsa intr-un system de drept, a unei norme

care sa poata fi aplicata la un caz determinat. De asemenea exista lacuna juridica si atunci

cand norma este incompleta si pe baza ei nu poate fi formulata nicio solutie.

2. Ce este antinomia?

Antinomia este o incompatibilitate, un conflict intre 2 norme contradictorii, constand in

dificultatea de a allege o solutie din 2 sau mai multe solutii contradictorii.

3. Cand avem de a face cu o antinomie perfecta?

Pentru ca o antinomies a fie perfecta sis a genereze o lacuna logica este necesar ca 2

norme (legi) sa fie promulgate in aceeasi zi, sa se afle pe acelasi nivel ierarhic, iar

contradictia sa priveasca aceeasi actiune si acelasi subiect in aceleasi circumstante.

4. Ce tipuri de antinomii putem intalni in practica?

a. 2 norme de drept ce trebuiesc aplicate la aceeasi relatie juridical sunt simultan inaplicabile

( casatoria dintre personae de nationalitate diferita cand legiuitorii celor 2 tari au prevazut

solutii divergente ptr aceasta situatie)



b. Situatia cand legea nationala contravene ordinii publice international

c. Situatia cand este imposibil sa aplicam simultan 2 norme asa cum sunt ele enuntate –

antinomie de interpretare.

5. Ce precizeaza art.3 din Codul civil cu privire la lacuna juridical?

“judecatorul care va refuza a judeca sub cuvant ca legea nu prevede sau ca este intunecata

sau neindestulatoare, va putea fi urmarit ca si culpabil de denegare de dreptate.

6. Ce tipuri de lacune se pot intalni in practica juridical?

a. Lacune veritabile – apare atunci cand nu se ofera nici un indiciu de interpetare ptr

solutionarea cazului

b. Lacune false – lingvistica/ ideologica (politica) / creata de o lege desueta

c. Lacune intentioonate

d. Lacune neintentionate

e. Lacune primare – exista déjà in momentul aparitiei legii

f. Lacunele secundare – apar ulterior aparitiei legii datorita progresului social sau a

schimbarii sistemului social

g. Lacune in lege – se poate rezolva prin apelul la principiile dreptuluih. Lacune in drept

i. Lacune critice – imposibilitatea de evaluare a unui comportament mentionat intr-o norma. “

A parte obiecti” sau a” a parte subiecti”

j. Lacune diacritice – apar cand sanctiune din norma nu este clara

k. Lacune de cunoastere – apar cand modul de solutionare nu este prevazut in lege sau

cand exista mai multe solutii ptr un caz dar bnu sunt mentionate si criteriile de alegere a

solutiei in speta. Sau cand exista un defect in system ce presupune : lipsa informatiei factual

sau indeterminarea semantic.

l. Lacune provizorii – create de legiutor prin trimitere la o reglementare ulterioara “ de

completare” ( legea in alb)m. Lacuna tehnica – cand prevde legiuotul o norma fara a preciza si conditiile ei concrete de

aplicare

Cap.V Interpretarea logica a legilor

1. Ce metode se utilizeaza in domeniul interpretarii legilor?

Interpretare ordinara cand legea este obscura sau ambigua

Interpretarea extensive cand legea este obscura

Metoda gramaticala are 3 etape:

a. Analiza sintactica si morfologica

b. Determinarea sensului grammatical

c. Analiza intelesului etimologic2. Care sunt regulile de interpretare logica directa?

Cele mai folosite reguli sunt

a. Cautarea argumentelor in lucrarile preparatorii

b. Regula autoritatii care trimite la doctrina sau solutiile date de jurisprudenta pornindu-se de

la presupunerea ca somitatile in materie sunt cele mai in masura sa desprinda intelesul cel

mai potrivit al legii.

1. Care sunt regulile de interpretare logica semidirecta?



Pag 66-67 curs

2. Care sunt regulile de interpretare logica semidirecta?

Cautarea argumentelor in lucrarile preparatorii

3. Care sunt regulile de interpretare logica semiindirecta?

a. Regula utilitatii logice

b. Regula tendintei “in favore” sau “in odio” alegii

c. Regula identitatii de ratiune juridical “ a simili ad simile”

d. Regula “a fortiori ratione”

4. In ce consta interpetarea extensiva?

interpetarea extensive se foloseste in cazul in care legea este lacunara si presupune metode

similar cu cele utilizate in cazul interpretarii semiindirecte ( pag 69-70 curs)

5. Ce argumente se pot utiliza in interpretarea extensiva?

a. Argumentul “per a contrario”

b. Argumentul “ a fortiori ratione”

1. Care sunt criteriile logice de utilizare a regulilor de interpretare a legilor

a. Norma juridical trebuie aplicata si nu inlaturata aplicarea ei

b. “acolo unde legea nu distinge nici noi nu trebuie sa distingem”

c. “exceptiile sunt de stricta interpretare”

CAP VI ANALOGIA JURIDICA

1. Ce este analogia juridica?

Analogia juridical se refera la gasirea unei egalitati juridice necesare solutionarii, dupa

aceleasi reguli juridice, a unor spete asemanatoare

2. Ce presupune aplicarea analogiei in domeniul dreptului?

Aplicarea analogiei in domeniul dreptului presupune plecarea de la un caz special, care nu

este prevazut sau reglementat de lege, la un alt caz a carui solutionare este reglementata

clar , ulterior aplicand aceste reguli la solutionarea primului caz. Din similitudinea de situatii

juridice deriva si similitudinea de solutii.

3. In ce situatii nu se poate utilize metoda analogiei?

a. In dreptul penal

b. In cazul exceptiilor, conform principiului universal recunoscut potrivit caruia exceptiile sunt

de stricta interpretare

c. In cazul prezumtiilor legale absolute

CAP VII CONSTRUCTIILE JURIDICE

1. Ce sunt constructiile juridice si care este functia lor?

Constructia juridica este un procedeu logic complex care are drept scop sa ofere oconfiguratie logica, sintetica si consistent solutiilor legale

Functia constructiilor este aceea de a induce un element de carenta logica in complexul de

reglementari juridice Ex: in cazul institutiei transmisiunii succesorale, constructia juridica

celeaga intre ele diferitele elemente ale acestor institutii constituie ideea potrivit careia

“eredele”( mostenitorul chemat la succesiune continua …..



2. Ce este fictiunea?

Fictiunea constituie o deformare constienta si voita a faptelor reale, in scopul atingerii unor

obiective de politica legislative

3. Ce este prezumtia?

Prezumtia

• consta in transformarea unei posibilitati intr-o certitudine

• Este un artificiu si nu o fortare sau o deformare a realitatii si are un rol atat economic cat si

de stabilitate juridical

• Se bazeaza pe probabilitate de cele mai multe ori, probabilitate ce se stabileste pe baze

stiintifice sau pe evidente factual

In cazul prezumtiei se tinde la o justa reflecatre a realitatii pe cand in cazul fictiunilor avem

de a face cu o deformare constienta si voita a faptelor reale in scopul atingerii unor obiective

de politica legislative

CAP. VIII FUNDAMENTAREA ADEVARULUI JURIDIC

1. In ce consta fundamentarea adevarului juridic?

Fundamentarea ( intemeierea) este operatia logica prin care se indica temeiul asertiunilor

sau afirmatiilor facute.

Temeiul reprezinta o judecata sau un sir de judecati, din care se poate deriva o asertiune pe

baza unui procedeu logic valid

2. Care sunt cele mai importante forme ale fundamentarii?

Demonstratia – caracterizata prin premise certe, este alcatuita din lantueri de silogisme, tine

de logica formala, poate fi corecta sau incorecta, se utilizeaza cand textul legii este cunoscut

Argumentarea – se bazeaza pe opinii, recurge la logica informational si retorica, poate fio

convingatoare sau mai putin convingatoare, se foloseste in cazul lacunei sau a obscuritatii

legii

3. Ce argument irelevante se intalnescin practica in incercarea de a fundamenta adevararuri

juridice?

a. Argumentul la persoana

b. Argumentul autoritatii

c. Argumentul prin dreptul la opinia poporului, la pasiunile, judecatile si sentimentele acestuia

d. Argumentul prin apelul la mila

e. Argumentul prin apelul la modestie

f. Argumentul prin apelul la ignorant

g. Argumentul prin flotarea vanitatii

h. Argumentul bastonului

Documents

subiecte logica