Upload
anca-maria
View
229
Download
0
Embed Size (px)
Citation preview
8/18/2019 Subiecte DIP Corectate
1/35
Subiecte drept internațional privat
1. Elementul de extraneitate. Defniț ie ș i locul în cadrul
raportului juridic
Dreptul international privat are ca obiect raporturile de drept privat
cu element de extraneitate, dar confictele de legi intervin numai in
anumite raporturi de drept privat, in care partile se afa pe pozitii de
egalitate juridica.Obiectul dreptului international privat include si raporturile de
munca, raporturile de procedura civila precum si alte raporturi conexe
cu ele. Cu privire la raporturile de drept public nu este posibila in
principiu aplicarea legii straine.Competenta legislativa nu mai diera de cea jurisdictionala „ lex
ori” ind si „ lex causae”. n raporturile de drept public intereseaza
aplicarea legii in spatiu si nu confictele de legi.!otrivit Codului Civil, rapoturile de drept international privat sunt
raporturi civile, comerciale precum si ale raporturi de drept privat cuelement de extraneitate.
"lementul de extraneitate este #mprejurarea de apt care apare #n
leg$tur$ cu unul sau mai multe dintre elementele de structur$ ale
raportului juridic %i care are aptitudinea de a aduce #n discu&ie
posibilitatea aplic$rii legii str$ine. 'cest element este „str$in” prin raportare la sistemul de drept al
orului2), adic$ alinstan&ei (judec$tore%ti sau arbitrale) sesizat$ cu solu&ionarea unui
litigiu de drept interna&ionalprivat.
"l constituie principalul actor de dieren&iere a raporturilor juridice
de drept interna&ionalprivat de raporturile juridice interne.
2. Raportul juridic de drept internaț
ional privat. Conț
inut
8/18/2019 Subiecte DIP Corectate
2/35
*ub aspect structural, raportul juridic, #n genere, cuprinde
urm$toarele elemente+ a) subiectele, adic$ p$r&ile (persoane zice %isau persoane
juridice) #ntre care se
stabile%te raportul juridic-b) con&inutul, adic$ drepturile subiective %i obliga&iile corelative
acestora pe care legenereaz$ acel raport juridic-c) obiectul, adic$ conduita subiectului pasiv (ac&iune sau
inac&iune)- #n mod derivat, unbun (mobil sau imobil) poate obiect al raportului juridic.
ntr/un raport juridic de drept interna&ional privat elementul de
extraneitate nu constituie o component$ distinct$, ci oricare dintre
subdiviziunile amintite mai sus poate #mbr$ca orma extraneit$&ii.
'stel, #n leg$tur$ cu subiectele raportului juridic, pot constitui
elemente de extraneitate+a) pentru persoanele zice+ cet$&enia, domiciliul, re%edin&a %i
re%edin&a obi%nuit$, iar #n anumite sisteme de drept %i religia-b) pentru persoanele juridice+ na&ionalitatea, sediul, re%edin&a
obi%nuit$, locul de #nmatriculare,ondul de comer&, centrul economic
%.a.0eeritor la con&inutul raportului juridic, drepturile %i obliga&iile
p$r&ilor se stabilesc #n unc&ie de legea competent$ s$ reglementeze
acel raport juridic.
"le se materializeaz$ prin elemente de apt concrete, care, atuncic1nd sunt plasate #n str$in$tate ori sub inciden&a unei legi str$ine,
constituie, totodat$, elemente de extraneitate.
3. Metoda de relementare în dreptul internaț
ional privat
2etoda de reglementare reprezint$ mijlocul specic cu ajutorul
c$ruia statul asigur$ conduita necesar$ p$r&ilor raportului juridic.2ateria specic$ dreptului interna&ional privat o constituie
confictele de legi, solu&ionate cu ajutorul normelor confictuale.
8/18/2019 Subiecte DIP Corectate
3/35
Drept urmare, principala metod$ de reglementare #n dreptul
interna&ional privat este metoda confictual$ (sau confictualist$). 'ceast$ metod$ cunoa%te dou$ orme particulare, %i anume+a) metoda normelor de aplica&ie imediat$ (necesar$)-b) metoda proper law3).
0aportul juridic cu element de extraneitate poate c1rmuit %i denorme materiale (substan&iale), situa&ie #n care este incident$
metoda normelor materiale (substan&iale).
!. Caracterele metodei con"ictuale
'ceast$ metod$ presupune alegerea legii competente s$
reglementeze un raport juridic cu element de extraneitate cu ajutorulnormei confictuale.
n esen&$, ea #nseamn$ c$, ori de c1te ori o instan&$ (judec$toreasc$
sau arbitral$) este #nvestit$ cu solu&ionarea unui litigiu privind un
raport juridic cu element de extraneitate %i sunt susceptibile de
aplicare dou$ sau mai multe sisteme de drept, determinarea legii
aplicabile se ace #n raport de „ceea ce zice” norma confictual$ a
orului- #n al&i termeni, instan&a respectiv$ recurge la norma
confictual$ con&inut$ de propriul sistem de drept.4egea astel stabilit$ poate cea local$ (adic$ a orului), cea str$in$
sau ambele (caz #n care, ecare reglementeaz$ aspecte dierite ale
raportului juridic).5ormele confictuale sunt, de regul$, norme de drept intern,
stabilite prin legisla&ia ec$rui stat). n cazul &$rii noastre, aceste norme se reg$sesc, #n principal, #n
Cartea 6 din Codul civil (art. 7.889 / art. 7.::3)."le pot cuprinse %i #n conven&ii interna&ionale, caz #n care aceste
norme sunt uniorme (sau unicate) pentru &$rile c$rora li se aplic$
acea conven&ie.4a nivelul ;niunii "uropene ele pot cuprinse #n regulamente, care
cuprind norme confictuale direct aplicabile, ce #nl$tur$ de la aplicarenormele confictuale interne ale statelor membre #n domeniul de
reglementare al regulamentului.
8/18/2019 Subiecte DIP Corectate
4/35
n poda criticilor ormulate
8/18/2019 Subiecte DIP Corectate
5/35
8/18/2019 Subiecte DIP Corectate
6/35
legea altui stat, iar interesele legitime ale partilor o impun avand in
vedere obiectul si scopul lor , precum si consecintele care decurg din
cauze .5ormele de aplicatie imediata au acest caracter intrucat exprima
un interes economic, social sau politic important.
. &ariante ale metodei con"ictuale. Metoda proper la*
'ceast$ metod$ a ap$rut mai #nt1i #n sistemul common law, #n
materia r$spunderii delictuale, ind extins$ %i la alte materii (ca, de
exemplu+ domeniul contractual, regimul matrimonial) %i sisteme de
drept.n esen&$, metoda proper law const$ #n acea c$, pentru ecare
spe&$, legea aplicabil$ se determin$ #n unc&ie de situa&ia concret$
(#mprejur$ri de apt, particularit$&i etc.).
!rin urmare, spre deosebire de metoda confictual$ (confictualist$)
/ care presupune aplicarea aceleia%i legi tuturor cauzelor de acela%i el
/, metoda analizat$ implic$ un rol sporit al instan&ei, care stabile%te
legea aplicabil$, nu dup$ reguli generale, ci #n raport de cele mai
puternice puncte de leg$tur$, astel #nc1t legea determinat$ s$ e cea
mai indicat$ pentru acea spe&$.
'dep&ii metodei proper law au avansat urm$toarele propuneri
pentru determinarea legii aplicabile+
a) s$ se &in$ cont de cele mai puternice puncte de leg$tur$
identicate, dup$ gruparea %i aprecierea tuturor punctelor de
leg$tur$-
b) trebuie aplicat$ legea care are cel mai mare interes s$
reglementeze situa&ia juridic$ litigioas$- aceasta presupune
determinarea scopurilor legilor respective, prin analiza
con&inutuluilor-
8/18/2019 Subiecte DIP Corectate
7/35
c) se aplic$ legea cea mai avorabil$ p$r&ii care trebuie protejat$-
aceast$ lege trebuie s$ exprime ideea de justi&ie, astel cum este
conceput$ de instan&a #nvestit$ cu solu&ionarea litigiului.
Codul civil acord$ o importan&$ #nsemnat$ acestei metode, stabilind
#n anumite domenii aplicarea legii cu care situa&ia juridic$ prezint$
cele mai str1nse leg$turi. 'vem #n vedere,de exemplu, ocrotirea
minorului , patrimoniul de aecta&iune, actul juridic,etc. De asemenea,
instituie un caz de #nl$turare excep&ional$ a aplic$rii legii determinate
de norma confictual$ a orului #n locul c$reia se va aplica legea cu
care raportul juridic prezint$ cele mai str1nse leg$turi.
+. Denumirea di,ciplinei. Drept internaț
ional privat0ela&iile interna&ionale presupun existen&a unor reglement$ri
specice menite s$ asigureordinea juridic$ #n acest plan. Datorit$ componen&ei lor aceste rela&ii
atrag concursul unorsisteme juridice dierite.
Dreptul interna&ional privat este ramura de drept ormat$ din
normele juridice care0eglementeaz$ rela&iile sociale cu elemente de extraneitate, stabilite
#ntre persoanele zice%isau persoanele juridice, ca subiecte de drept privat.
'ceste norme indic$ autoritatea component$ %i legea aplicabil$ #n
materiile reglementate.
-. e(tura dreptului internaț ional privat cu dreptul
internaț
ional publicDreptul interna&ional public este ramura de drept care grupeaz$, #n
mod tradi&ional, norme juridice care reglementeaz$ conduita statelor,
ca subiecte de drept dar %i conduita colectivit$&ilor %i organismelor
interna&ionale.Dreptul interna&ional privat este alc$tuit din norme aplicabile #n
general persoanelor zice %i juridice participan&i la rela&iile
interna&ionale.Dreptul interna&ional public este totodat$ sistem de reerin&$
deoarece anumite no&iuni juridice, proprii dreptului interna&ional
8/18/2019 Subiecte DIP Corectate
8/35
public infuen&eaz$ #n mod direct anumite probleme de drept
interna&ional privat.De pild$, pentru ca o lege str$in$ s$ poat$ aplicat$ #n &ara orului,
trebuie s$ emane de la o autoritate competent$.Ori, dreptul interna&ional public este cel care urnizeaz$ regulile de
determinare a unei asemenea autorit$&i (stat recunoscut sau
nerecunoscut interna&ional).De asemenea, unele norme de drept interna&ional privat sunt
cuprinse #n conven&ii interna&ionale, iar dreptul interna&ional public
este cel care precizeaz$ #n ce condi&ii un stat este parte a unui tratat
interna&ional.
*ingura asemanare dintre cele doua ramuri este data de caracterulinternational al raporturilor juridice care intra in obiectul de studiu al
celor doua ramuri.1/. e(tura de conexitate a dreptului internaț ional privat cu
dreptul internaț ional public 0 dem punctul ?.11. Domeniul dreptului internaț ional privat. Doctrina
exten,iv (
!rincipalele institutii care intra in domeniul drpetului internationalprivat rezulta din prevederile legii si sunt urmatoarele+
/ normele pentru determinarea legii aplicabile unui raport
juridic material de drept international privat. 'cestea sunt norme
confictuale care solutioneaza confictele de legi materiale, ele
reprezentand principala materie de studiu a stiintei dreptului
international privat.
/ normele de procedura in litigiile de drept international privat(competenta jurisdictionala).
12. 'voarele dreptului internaț ional privat!rincipalele izvoare interne ale dreptului interna&ional privat sunt
actele normative, care se subclasic$ #n dou$ categorii+zvoarele specice ale dreptului interna&ional privat con&in, #n
marea majoritate, norme confictuale sau materiale, destinatereglement$rii raporturilor juridice de drept interna&ional privat.
Cele mai importante izvoare specice al acestei ramuri de drept,
care con&in norme confictuale #n dierite sisteme de drept, constituie
8/18/2019 Subiecte DIP Corectate
9/35
legile privitoare la reglementarea raporturilor de drept interna&ional
privat.5orme materiale sunt cuprinse #n mai multe acte normative care
constituie, #n mod preponderent, izvoare ale dreptului interna&ional
privat.zvoarele interna&ionale ale dreptului interna&ional privat sunt+
- @ratatul-- Conven&ia sau acordul interna&ional-- Cutumele interna&ionale-- ;zan&ele comerciale interna&ionale.
5otiunea de izvor de drept intern in dreptul international privat
trebuie inteleasa in sensul larg, adica pe langa legea cuprinzand
exclusiv reglementari in domeniul dreptului international privat si
actele subordonate legii, acte emise de organele competente ale
statului, cuprinzand reglementarea activitatii intr/un domeniu, dar
si dispozitii interesand dreptul international privat.zvoarele interne ale dreptului international privat al 0omaniei
sunt + / Constitutia 0omaniei > stabileste principiile undamentale ale
politicii internationale a statului roman si contine norme care
intereseaza dreptul international privat - / 4egea nr.
8/18/2019 Subiecte DIP Corectate
10/35
8/18/2019 Subiecte DIP Corectate
11/35
conditiilor de ond li se aplica lex personalis ( legea romana), necesita
recurgerea la operatiunea de calicare pentru a stii care sunt conditii
de ond si care sunt conditii de orma, astel calicarea se va ace dupa
legea romana .
"xceptiile+ retrimiterea, natura mobiliara sau imobiliarabunurilor, institutiile juridice necunoscute legii orului si conventia
partilor.n caz de retrimitere, calicarea se ace dupa legea straina care a
retrimis la legea romana. 'ceasta prevedere este o exceptie de la
calicarea dupa lex ori, deoarece admiterea de catre legea ormei ,
( legea romana) a retrimiterii implica luarea in considerare si a
calicarii date de legea straina.O alta ipoteza o reprezinta situatia in care intr/o situatie de drept
international privat, obiectul material al raportului juridic il reprezinta
anumite bunuri mobile sau imobile.ntr/o asemenea ipoteza se recurge la notiunea de calicare
pentru a stii care lucruri sunt mobile si imobile, iar legea dupa care se
ace calicarea de principiu este lex rei site ( legea locului situariibunului). 'stel ea este prevazuta la alin.3 art.788 si reprezinta de
asemenea o exceptie de la calicarea lex ori.O alta prezumtie prevazuta la alin. E al art.788 este aceea a unor
institutii juridice straine care nu au corespondent in dreptul tarii de
care apartine instanta, asadar calicarea se poate ace dupa legea
straina. Din nou ne gasim in prezenta unei exceptii de la calicarea
dupa lex ori, justicata de dierentele dintre sistemele juridice care nu
intotdeauna cunosc institutii juridice comune.O ultima situatie reglementata de art.788 este aceea cand
partile au determinat ele insele intelesul notiunilor dintr/un act juridic-
calicarea acestor notiuni se ace dupa vointa partilor. 'ceasta
reprezinta iarasi o exceptie de la calicarea dupa lex ori, insa ea este
aplicabila in domeniul contractelor si se bazeaza pe principiul libertatiisi autonomiei de vointa in domeniul contractelor. 'ltel spus calicarea
se ace dupa lex voluntatis ( legea vointei partilor).
8/18/2019 Subiecte DIP Corectate
12/35
1!.ormele con"ictuale. oț iune ș i caractere4egea aplicabila unui raport juridic de drept international privat
se determina de catre normele confictuale. Dintre legile afate in
prezenta, normele confictuale indica legea care este competenta,
tinand seama de anumite criterii. Desemnata a se aplica, poate legea
orului sau legea straina.5ormele confictuale solutioneaza confictul de legi, ara a contine
o reglementare a relatiei cu element de extraneitate. 'vand un
caracter prealabil, normele confictuale sunt norme de trimitere sau de
xare, normele confictuale sunt incluse in dreptul intern sau in
conventiile internationale, ind unitare si uniorme.5orma confictual$ are rolul de a stabili care dintre sistemele de
drept in prezen&$ este c=emat s$ se aplice pe parcursul existen&ei
raportului juridic. Din momentul desemn$rii legii competente rolul
normei confictuale #nceteaz$.5O02' CO5F4C@;'4G H 5O02' 2'@"0'4G a) norma confictual$ rezolv$ doar o problem$ prejudicial$/
confictul de legi/ #n timp ce norma material$ (substan&ial$) c1rmuie%tepe ond raportul juridic-
b) norma confictual$ are o aplicare prealabil$ a&$ de norma
material$- dup$ ce instan&a se declar$ competent$ se determin$ mai
#nt1i sistemul de drept aplicabil %i abia apoi se determin$ din acest
sistem legea material$.
1#. biectul dreptului internaț
ional privatObiectul de reglementare al unei anumite ramuri a dreptului
vizeaz$ rela&iile sociale ce intr$ sub inciden&a respectivei „prescrieri” a
conduitei juridice.Dreptul interna&ional privat are ca obiect rela&iile sociale #n care
unul, mai multe sau toate elementele sunt „de extraneitate”.!rin reglementarea legislativ$ aceste rela&ii sociale devin
raporturi juridice de drept interna&ional privat. Exemplu: raporturile de munca, de dreptul amiliei, raporturile
de procedura civila precum si alte raporturi conexe cu ele.
8/18/2019 Subiecte DIP Corectate
13/35
1%. eea dup( care ,e 4ace califcareaConfictul de calicare se poate solutiona prin mai multe
procedee. !rincipalele criterii utilizate sunt+ lex ori si lex causae.
Calicarea dupa legea orului permite adaptarea categoriilor dreptului
intern ara sa inlature rolul legii straine. 'ceasta metoda este admisa si de dispozitiile alin.< al art.788
5CC. *olutia calicarii dupa legea instantei este argumentata prin
legatura cu normele de drept international privat si succesiunea
operatiunilor in solutionarea unui confict de legi.
1. Excepț
iile de la califcarea dup ( lex 4oriO ipoteza este prevazuta de alin.7, art.788 C. Civ. care stabileste
ca in caz de retrimitere calicarea se ace dupa legea straina care a
retrimis la legea romana. 'ceasta prevedere este exceptia de la calicarea dupa lex ori,
deoarece admiterea de catre lex ori ( legea romana) a retrimiterii
implicat luarea in considerare si a calicarii date de legea straina.O alta ipoteza o reprezinta situatia in care intr/o ipoteza de drept
international privat obiectul material al raportului juridic il reprezintaanumite bunuri mobile sau imobile. ntr/o asemenea ipoteza se recurge
la notiunea de calicare pentru a stii care lucruri sunt mobile si
imobile, iar legea dupa care se ace calicarea de principiu este lex rei
site ( legea locului situarii bunului) ca urmare, aceasta ipoteza este
prevazuta la alin. 3 art.788, reprezinta de asemenea o exceptie de la
calicarea lex ori.De asemenea alin.E al art. 788 prevede ipoteza unor institutii
juridice straine care nu au corespondent in dreptul tarii de care
apartine instanta, intr/o asemenea situatie calicarea se poate ace
dupa legea straina. Din nou ne regasim in prezenta unei exceptii de la calicarea
dupa lex ori, justicata de dierentele dintre sistemele juridice care nu
intotdeauna cunosc institutii juridice comune.
8/18/2019 Subiecte DIP Corectate
14/35
O ultima ipoteza este reglementata de art. 788, este aceea cand
partile au determinat ele insele intelesul notiunilor dintr/un act juridic-
calicarea acestor notiuni se ace dupa vointa partilor. 'ceasta reprezinta iarasi o exceptie de la calicarea dupa lex
ori, insa ea este aplicabila in domeniul contractelor. "a se bazeaza peprincipiul libertatii si autonomiei de vointa contractelor. 'ltel spus,
calicarea se ace dupa lex voluntatis( legea partilor).
1+. Retrimiterea. oț
iune ș
i 4orme!rin retrimitere se intelege, situatia in care normele orului trimit
la dreptul strain ale carei reguli confictuale trimit inapoi la legea
instantei sau mai departe la legea unui alt stat . 0etrimiterea , potrivit dreptului international privat roman se
ace la intregul sistem de drept , de asemenea trimiterea se ace la
intregul sistem de drept strain care cuprinde normele materiale si
normele confictuale .Operatiunea retrimiterii este o consecinta logica a deosebirilor
dintre normele confictuale ale sistemelor de drept, in prezenta cuprivire la un raport juridic.
5CC stabileste ca trimiterea se ace la intregul sistem de drept
strain, care cuprinde norme materiale si norme confictuale. !otrivit
acestei conceptii, legea straina reprezinta o acceptiune larga,
incluzand si normele de drept international privat, cu exceptia unor
dispozitii contrare.
!rin raportare la sistemul de drept strain, in totalitatea sa poatesa apara retrimiterea.
!otrivit art . 788 alin. (7) daca legea straina retrimite la dreptul
roman sau la dreptul altui stat se aplica legea romana , mai putin daca
nu se prevede in mod expres alt el .Din aceasta prevedere rezulta ca
legea romana accepta doar retrimiterea de gradul
8/18/2019 Subiecte DIP Corectate
15/35
n legislatia noastra, dispozitiile alin.7 al art.788? 5CC admit
retrimiterea simpla, care se ace de dreptul strain la legea orului.
0egula de drept international privat va luata in considerare, in orma
si continutul existente la momentul identicarii legii aplicabile.
Daca normele confictuale straine retrimit la dreptul altui stat, se va aplica legea romana. 'sadar, dreptul roman nu accepta retrimiterea
de gradul al / lea. @rimiterea mai departe la dreptul unui stat tert
creeaza o nesiguranta care este inalturata prin aplicarea dreptului
material al orului.
1-. imitele aplic(rii retrimiterii
!rin exceptie de la dispozitiile preconizate, retrimiterea nu poate aplicata daca exista prevederi contrare. n masura in care trimiterea
nu se ace si la normele confictuale, retrimiterea este exclusa. 'stel,
in cazurile enumerate la alin.3 al art.788? 5CC trimiterea se ace
numai la normele materiale.4imitarea retrimiterii intervine in cazul alegerii de catre parti a
legii straine aplicabile in virtutea autonomiei de vointa, a legii straine
aplicabile ormei actelor juridice si obligatiilor extracontractuale,
precum si in alte situatii speciale.
2/. Reciprocitatea0eciprocitatea presupune o situatie legislativa, diplomatica sau
aptica prin care un anumit stat ocroteste in mod asemanator
interesele persoanelor precum si statul orului.
4egislatia romana nu impune conditia reciprocitatii in privintanormelor confictuale si nici a normelor materiale. 4egea straina
aplicabila intr/o situatie determinata nu trebuie sa aiba aceleasi
prevederi ca legea orului.!rin derogare de la regula, legea straina este luata in considerare
sub conditia aplicarii concordate a legii romane. Conditia reciprocitatii
in anumite materii este prevazuta expres prin dispozitii speciale.n cazul in care pentru aplicarea legii straine se cere conditia
reciprocitatii de apt, indeplinirea ei este prezumata pana la dovada
contrara.
8/18/2019 Subiecte DIP Corectate
16/35
'ceasta dovada se solicita 2inisterului Iustitiei care stabileste
situatia reala prin consultarea cu 2inisterul 'acerilor "xterne.
21. Conț
inutul leii ,tr ( ine4egea straina, constituind un element de drept, beneciaza de
regimul recunoscut legii nationale. n unctie de interesele lor, partile
doar invoca legea straina ara a necesar sa o dovedeasca.*arcina probei revine instantei, care va lua toate masurile pentru
a cunoaste legea straina aplicabila. 2ijloacele de proba ale legii
straine sunt directe si indirecte.nstanta se va inorma prin mijloace directe, recurgand la
culegeri de legi si jurisprudenta, precum si prin mijloace indirecte,
apeland la atestari obtinute de la autoritatile competente ale statului
strain, avizul unui expert sau un alt mod adecvat.n dreptul nostru, sarcina probei legii straine se imparte intre
judecator si parti. *tabilirea adevarului obiectiv se asigura prin rolul
activ al judecatorului in desasurarea procesului civil. Iudecatorul este dator sa staruie prin toate mijloacele legale,
pentru afarea continutului si intelesului legii straine. n scopullamurarii tuturor imprejurarilor, judecatorul poate dispune din ociu
orice mijloace de proba.nitiativa judecatorului nu exclude insa concursul partilor. n
cadrul probatiunii judiciare, partile pot obligate, conorm
dispozitiilor alin.7 al art.78:7 5CC sa aca dovada continutului legii
straine.
Dicultatile de inormare sau interesul partilor pot determinaimposibilitatea de probare a legii straine. Daca intr/un termen
rezonabil, legea straina nu poate probata, se aplica legea romana.
'ceasta solutie se justica prin competenta generala subsidiara a legii
romane, intrucat litigiul nu poate ramane nesolutionat pe motivul
necunoasterii legii straine.!e de alta parte, competenta instantei romane ind acceptata de
catre parti, se prezuma, ca ele au admis in subsidiar si aplicarea legii
romane.
8/18/2019 Subiecte DIP Corectate
17/35
22. nterpretarea ș
i aplicarea leii ,tr(inenterpretarea si aplicarea legii straine ca regula generala, se ace
potrivit regulilor de interpretare si aplicare existente in sistemul de
drept caruia ii apartine."xemplu, in sistemul nostru de drept avem reguli de interpretare
undamentale dar, nu in toate sistemele de drept intalnim o ierar=ie a
actelor normative, pentru interpretare si intotdeauna actul juridic
superior are prioritate ata de cel inerior, dar in alte sisteme de drept
nu este la el, se aplica alt principiu de interpretare ( specialia derogat
generalia).n dreptul romanesc, partile unui proces au dreptul sa exercite
cai de atac. 'stel, potrivit Codului civil, unul dintre temeiurile de
exercitare ale recursului prevazut la art.E7 alin.
8/18/2019 Subiecte DIP Corectate
18/35
• in mod normal legea romana ar ost competenta sa se aplice• mijlocul utilizat pentru a se aplica legea strina este un mijloc
legal, licit,• aplicarea legii straine este rezultatul maniestarii de vointa a
partilor raportului juridic• rezultatul obtinut este unul ilicit
2. 4egea straina este inlaturata atunci cand aceasta incalca ordinea
publica de drept international privat roman / are ca si consecinta
inlaturarea aplicarii legii straine si aplicarea legii romane . Ordinea
publica de drept international privat reprezinta un mijloc exceptional
prin care se inlatura aplicarea legii straine cand este contrara
principiilor undamentale ale dreptului orului. !entru invocarea
ordinii publice trebuie indeplinite doua conditii in mod cumulativ+/ 4egea straina sa e competenta a reglementa raportul juridic
cu element de extraneitate -/ 4egea straina sa e contrar principiilor undamentale ale drepului
orului
n ce priveste aceasta conditie , este necesar ca deosebirile intrelegea straina si reglementarile existente in 0omania sa e esentiale -
numai astel se poate utiliza criteriul pentru invocarea ordinii publice
de drept international privat, care sa aiba drept consecinta inlaturarea
aplicarii legii straine. 'cest criteriu consta in aceea ca rezultatul obtinut prin aplicarea
legii straine ar incompatibil cu principiile undamentale ale
sistemului de drept roman."xemplu + situatia in care se pune problema aprecierii statului
personal al unor copii nascuti dintro casatorie mixta intre un taliban si
o romanca.*istemul de drept din zonele 'ganistan , etc da puteri sporite
barbatului in ce priveste relatia ata de emeie si copil (puteri
absolute) - care vine in contradictie cu legea romana. Daca aceste perdoane divorteaza in romania, iar cel strain invoca
aplicabilitatea propriei legi, o asemenea lege ar putea sa se aplice intr/
8/18/2019 Subiecte DIP Corectate
19/35
un context obisnuit , dar nu aceasta lege deoarece ar duce la
incalcarea principiilor undamentale+ protectia copilului, etc.ee5 4egea straina se inaltura de la aplicare potrivit alin.< al
art.78:E 5CC in urmatoarele cazuri+
/ daca incalca ordinea publica de drept international privat
roman,/ daca a devenit competenta prin raudarea legii romane
n locul legii straine, care este inalturata, instanta romana va
aplica legea proprie.
2!. rdinea public( în dreptul internaț
ional privatConceptul de ordine publica de drept international privat nu se
identica c-u conceptul de ordine publica. *era sa este mult mai
restransa. Cu titlu de exemplu+ astel+ anterior 5CC, institutia prescriptiei
era o c=estiune de ordine publica in dreptul international roman, dar
in prezent nu mai este. "a insa este o problema de ordine publica de
drept . Exemplu5 problema ormei autentice a unui act pentru
valabilitatea sa este o c=estiune de ordine publica de drrept intern dar
nu este o c=estiune in dreptul international privat roman. $,t4el + daca o donatie necesita orma autentica in dreptul
romanesc, ea ramane valabila si in orma consensuala daca acolo unde
a ost inc=eiata dreptul locului ii accepta valabilitatea.
ee5otiunea de ordine publica de drept international privat reprezinta
un mijloc exceptional prin care se inaltura aplicarea legii straine, cand
este contrara principiilor undamentale ale sistemului de drept al
orului.!entru invocarea ordinii publice trebuie indeplinite cumulativ doua
conditii+
/ legea straina sa e competenta a reglementa raportul cu
element de extraneitate
8/18/2019 Subiecte DIP Corectate
20/35
/ legea straina aplicabila sa e contrara principiilor
undamentale ale dreptului instantei
nlaturarea legii straine se produce numai atunci cand deosebirile
dintre reglementarile in prezenta sunt esentiale. "ectele invocariiordinii publice sunt corespunzatoare confictelor de legi in spatiu si
confictelor de legi in timp si spatiu. 'ctionand in mod dierit, eectele ordinii publice vor depline sau
atenuate.
2#. 6raudarea leii rom7ne!entru a evita aplicarea legii normal competente, partile pot sa
sc=imbe continutul aptic al elementelor confictuale. Frauda la lege
reprezinta operatiunea prin intermediul careia partile supun raportului
lor juridic unei legi, care nu este normal aplicabila dar cuprinde
dispozitii mai avorabile. 'stel, doi tineri care vor sa se casatoreasca ara a indeplini o
anumita ormalitate stabilita de legea lor personala, isi sc=imba
domiciliul in alta tara, atragand aplicarea legii straine."xistenta raudei la lege in dreptul international privat necesita
intrunirea cumulativa a urmatoarelor conditii+ / un act de vointa a
partilor/ olosirea unui mijloc licit
2%. 8nl(turarea excepț
ional ( a leii aplicabile*ituatia este reglementata la art .78:8 din C civ. , este o institutie
noua pentru dreptul international roman . !otrivit acestuia in situatia in care raportul juridic cu element de
extraneitate prezinta o legatura oarte indepartata cu legea straina
atunci se va ace aplicarea altei legi, legea straina ind inlaturata in
mod exceptional .;na dintre conditii pentru a vorbi de inlaturarea exceptionala a
legii straine , este ca aceasta sa e competenta a reglementa raportul
juridic cu element de extraneitate . $ doua conditie + legea traina prezinta legaturi oarte
indepartate cu raportul juridic , iar a treia conditie +raportul juridic sa
8/18/2019 Subiecte DIP Corectate
21/35
nu priveasca starea civila , capacitatea , sau legea aleasa de catre parti
. Iudecatorul orului va aplica legea care prezinta legaturile cele
mai stranse cu raportul juridic.
ee5!revederile art.78:8 alin.< 5CC consacra o instituie noua care
premite inlaturarea exceptionala a legii aplicabile. ndependent de
continutul normei confictuale, judecatorul paote stabili legea
aplicabila cea mai indicata in cauza."xistenta unei situatii exceptionale este congurata de
circumstantele concrete. "lementele de legatura trebuie sa creeze
legaturi mai stranse intre raportul juridic si legea aplicabila.De la regula stabilita, alin.7 al art.78:8 5CC admite doua
derogari. 'ceasta regula nu paote aplicata in materiile in care
normele confictuale au un caracter imperativ, cum sunt legile privind
starea civila si capacitatea persoanei, precum si atunci cand partile
convin asupra legii aplicabile in temeiul principiului autonomiei de vointa.
2. ormele de aplicaț ie imediat (n conormitate cu art.78:: C civ. Dispozitiile imperative , care se
impun unui raport juridic cu element de extraneitate sunt de aplicatie
imediata si se aplcia in mod prioritar.Ca urmare aceste dispozitii constituie norme materiale care
inlocuiesc confictul de legi . n anumite circumstante se pot aplica in
mod direct si normele imperative prevazute de legea altui stat . 'ceste dispozitii din dreptul strain vor aplicate daca raportul
juridic prezinta stanse legaturi cu legea altui stat, iar interesele
legitime ale partilor o impun avand in vedere obiectul si scopul lor ,
precum si consecintele care decurg din cauze .5ormele de aplicatie imediata au acest caracter intrucat exprima
un interes economic, social sau politic important.ee5
8/18/2019 Subiecte DIP Corectate
22/35
8/18/2019 Subiecte DIP Corectate
23/35
8/18/2019 Subiecte DIP Corectate
24/35
32. eea aplicabil( ,t(rii civile 9i capacit(:ii per,oanei
f'ice n mod tradi&ional, starea civil$ %i capacitatea sunt reglementate
#mpreun$. Cele dou$ no&iuni nu se suprapun, dar #ntre ele exist$ o
anumit$ rela&ie. ndierent de situa&ia capacit$&ii sale, persoana are
#ntotdeauna o stare civil$.2ai mult, starea civil$ poate infuen&a capacitatea de exerci&iu,
precum %i con&inutul capacit$&ii de olosin&$. ncluse #n acela%i text,
starea %i capacitatea persoanei zice sunt guvernate de legea sa
na&ional$, dac$ prin dispozi&ii speciale nu se prevede altel. 4egea
na&ional$ este legea statului a c$rui cet$&enie o are persoana zic$, lex
patriae.ncapacit$&ile speciale. n privin&a con&inutului capacit$&ii de
olosin&$ intereseaz$ problema incapacit$&ilor de olosin&$. ntruc1t
lipsesc persoana zic$ de anumite drepturi %i obliga&ii, incapacit$&ile
de olosin&$ sunt speciale.Datorit$ calic$rii date #n ecare caz, incapacit$&ile de olosin&$
vor c1rmuite de norme confictuale dierite. 'stel, incapacit$&ile cu caracter de sanc&iune civil$ sunt supuse
legii na&ionale a persoanei zice (de exemplu, dec$derea din drepturile
p$rinte%ti), #n vreme ce incapacit$&ile de olosin&$ absolute sunt supuse
legii na&ionale a persoanei #ngr$dite (cum ar incapacitatea minorului
sub
8/18/2019 Subiecte DIP Corectate
25/35
nceputul si incetarea personalitatii sunt determinate de legea
nationala a ecarei persoane. 0egula are in vedere posibilitatea de a
avea drepturi si obligatii, precum si posibilitatea de a le exercita- ca
urmare, independent de prevederile statului orului , in ceea ce
priveste inceputul capacitatii de olosinta si sarsitul acesteia , legea
nationala a persoanei vizate este cea care stabileste .Declararea judecatoreasca a mortii, stabilirea decesului si a datei
prezumate a mortii, precum si prezumtia ca cel disparut este in viata
sunt guvernate de ultima lege nationala a persoanei disparute .
'ceasta regula prevazuta de art. 789E Cod civ. stabileste regimul
privind sarsitul capacitatii de olosinta a persoanei zice. 0egulareprezinta relevanta , in special, in domeniul succesoral, interesand
momentul mortii unei persoane si consecintele devolutiunii
succesorale.Dobandirea majoratului , acesta este supus legii nationale a
persoanei, la momentul dobandirii, iar sc=imbarea legii nationale prin
deplasarea punctului de legatura al normei confictuale nu
infuenteaza statulul sobandit prin atingerea majoratului - ca urmare, o
persoana care a dobandit capacitate de exercitiu conorm legii
nationale romane c=iar daca pierde cetatenia romana prin renuntare si
dobandeste cetatenia altui stat a carui legi pretind o varsta mai mare
pentru dobandirea capacitatii de exercitiu , totusi el isi va mentine
aceasta capacitate prin prisma dreptului international privat roman.
5umele persoanei reprezinta atribut de identicare care includenumele de amilie si prenumele, iar legea aplicabila , ca regula
generala , este legea nationala a persoanei. !rin derogare de la
regula , stabilirea numelui copilului la nastere este carmuita la
alegere, e de legea statului a carui cetatenie comuna o au atat
parintii cat si copilul, e de legea statului unde s/a nascut copilul si
locuieste la nastere.Ocrotirea dreptului la nume ata actele de incalcare a acestuia
savarsite in 0omania se asigura potrivit legii romane.
8/18/2019 Subiecte DIP Corectate
26/35
8/18/2019 Subiecte DIP Corectate
27/35
'nterior 5oului Cod Civil, precum si in prezent in numeroase
elgislatii de drept international privat ale altor state se acea, respectiv
se ace dierentierea intre bunuri mobile si bunuri imobile, in sensul ca
legea aplicabila bunurilor immobile era J lex rei site” in timp ce
bunurile mobile se deneau e potrivit lui Jlex patrie”, e potrivit lui J
lex domicili”.n privinta locului desc=iderii suceesiunii, legea resedintei
obisnuite este cea care guverneaza ormalitatile notariale sau
administrative.n privinta succesiunilor vacante, teoriile care undamenteaza
dreptul de culgere a mostenirii de catre stat sunt+ statul culege
bunurile mobile in virtutea suveranitatii sale, ca urmare potrivit
dispozitiilor de drept international privat roman, statul va culege
numai bunurile mobile sau immobile situate sau afate pe teritoriul
sau.Sfera de aplicare a legii moştenirii. 2o%tenirea se desc=ide prin
decesul unei persoane. Domeniul de aplicare a legii mo%tenirii
cuprinde mai multe aspecte. "le sunt stabilite #ndeosebi prin lit. a)/=)ale art. 7:3: 5CC. "numerarea principalelor elemente incluse #n
domeniul legii mo%tenirii este exemplicativ$ .Succesiunea vacantă. n economia art. 7:3: 5CC, prevederile
reeritoare la succesiunea vacant$ constituie un aspect distinct.Conorm alin. (7) al textului, #n cazul unei succesiuni vacante,
bunurile situate sau afate pe teritoriul &$rii noastre vor preluate de
statul rom1n, #n temeiul dispozi&iilor legii rom1ne aplicabile #n aceast$
materie. *tatul va culege mo%tenirea vacant$, #n virtutea suveranit$&ii
sale, av1nd un drept de des=eren&$.Kunurile din patrimoniul succesoral vor intra #n domeniul privat
al statului. "le se dob1ndesc retroactiv de la data desc=iderii
mo%tenirii.
3!. eea aplicabil( actului juridic. Con,ideraț
ii enerale0eglementarea principala este stabilita la articolul 7:39/7:3?.
8/18/2019 Subiecte DIP Corectate
28/35
n esenta, regula principal este ca legea aplicabila actului juridic
este Jlex voluntatis”, adica legea aleasa de autorul autorii actului
juridic. 'ceasta lege atunci cand vointa este explicit mentionata in
cuprinsul actului juridic si priveste un contract se numeste J lexcontractus”.
Daca partile nu au stabilit legea aplicabila, atunci legea aplicabila
este lgea care prezinta cele mai stranse legaturi cu actul juridic.
!entru a determina o asemenea lege trebuie realizata o evaluare cu
privire la dierite aspect cum ar +
- locul executarii obligatiei caracteristice- locul inc=eierii actului juridic- locul inregistrarii actului juridic, etc.
J4es voluntatis” guverneaza totalitatea aspectelor privind actul
juridic. Cu toate acestea, orma actului juridic poate supusa mai
multor legi a caror respectare determina valabilitatea actului juridic
cum ar urmatoarele+
- legea locului unde a ost intocmit- legea cetateniei sau resedintei obisnuite a autorului
autorilor.- legea aplicabila potrivit dreptului international privat al
autoritatii care examineaza validitatea actului juridic.
4imitele ordinii publice de drept international privat sunt stabiliteinsa de legea aplicabila conditiilor de ond ale actului juridic, aceasta
inseamna ca daca legea aplicabila conditiilor de ond prevede, sub
sanctiunea nulitatii respectarea unei conditii de orma atunci aceasat
trebuie respectata.ntrucat in materie contractuala numeroase acte juridice au un
regim stabilit prin reglementari ale ;.". in regim conventional
international usese adoptata si aplicata o politica unitara in materie
contractuala.
8/18/2019 Subiecte DIP Corectate
29/35
'rt. 7:EA Cod Civil stabileste ca, in materie contractuala legea
aplicabila se determina potrivit dreptului ;.".Daca o anumita materie nu este reglementata de dreptul ;.".,
nici nu se stabileste altel printr/o conventie international sau prin
dispozitii speciale, atunci aceasta este guvernata de norme de dreptinternational privat stabilite de Codul Civil pentru actul juridic.
ee5 Aplicarea legii alese de părţi ( art.2637Condi&iile de ond ale actului juridic sunt supuse legii actului, lex
actus. n materia contractelor, aspectele de ond, #n totalitatea lor, sunt
c1rmuite de lex contractus.4egea aplicabil$ ondului actului este aleas$, de c$tre p$r&i, #n
temeiul autonomiei de voin&$, lex voluntatis. !otrivit acestui principiu,
p$r&ile pot s$ determine legea aplicabil$ actului juridic.n alegerea legii aplicabile, p$r&ile au deplin$ libertate. 'legerea
p$r&ilor nu este circumstan&iat$ de existen&a unei leg$turi reale #ntre
legea desemnat$ %i actul #nc=eiat sau a unui interes ra&ional al p$r&ilor
.
!odalităţile de exprimare a voinţei părţilor. "xprimarea voin&ei
p$r&ilor se realizeaz$, conorm alin. (7) al art. 7:39 5CC, prin dou$
modalit$&i. Dup$ prima modalitate, alegerea expres$ se poate eectua
prin inserarea unei clauze #n actul juridic sau prin #nc=eierea unui
contract separat #ntre p$r&i, care s$ prevad$ legea aplicabil$. 'legerea
expres$ poate direct$ sau indirect$. Dac$ p$r&ile se reer$ la uzan&e,
contracte/tip sau condi&ii generale, alegerea este indirect$.
Dup$ a doua modalitate, alegerea tacit$ a legii aplicabile rezult$
ne#ndoielnic din cuprinsul actului sau din circumstan&e. n aprecierea
voin&ei tacite a p$r&ilor, organul de jurisdic&ie va analiza elementele
subiective sau obiective ale actului juridic. "lementele subiective sunt
intrinseci actului, pe c1nd cele obiective, ind extrinseci sauexterioare, &in de natura raporturilor respective.
8/18/2019 Subiecte DIP Corectate
30/35
"ntinderea voinţei părţilor. Dispozi&iile alin. (3) al art. 7:39 5CC
se reer$ %i la #ntinderea voin&ei p$r&ilor. Din ormularea acestui text,
rezult$ c$ p$r&ile au posibilitatea de a supune elementele de ond ale
actului unor legi din sisteme de drept dierite. *olu&ia ragment$rii
actului juridic, cunoscut$ sub denumirea de dLpeMage sau spliting/up,
de%i criticat$, indc$ nu respect$ unitatea contractului, se impune prin
considera&ii de ordin juridic %i economic
!odi#carea alegerii legii aplica$ile. n temeiul principiului
autonomiei de voin&$, p$r&ile pot s$ revin$ asupra alegerii lor ini&iale.
2odicarea acordului asupra legii aplicabile, convenit$ ulterior datei
#nc=eierii actului, are eect retroactiv. @otu%i, noua lege desemnat$ de
p$r&i nu poate s$ inrme validitatea ormei actului ori s$ aduc$
atingere drepturilor dob1ndite #ntre timp de ter&i.
eea aplicabil( în lip,a aleerii ;$rt. 2%3+)
%eterminarea legii aplica$ile după criterii o$iective.
n cazul #n care p$r&ile nu %i/au exprimat voin&a, legea aplicabil$ se
determin$ de organul de jurisdic&ie dup$ criterii obiective. Conorm
alin. (
8/18/2019 Subiecte DIP Corectate
31/35
caracteristice sau autorul actului are re%edin&a obi%nuit$, ondul de
comer& sau sediul social. !unctele de leg$tur$ admise sunt alternative.
Organul de jurisdic&ie va aprecia, #n unc&ie de data #nc=eierii actului,
cu care dintre ele exist$ leg$turile cele mai str1nse.
eea aplicabil( condi:iilor de 4orm( ;$rt. 2%3-) Aplicarea legii fondului. n materia ormei actului juridic, regulile
confictuale aplicabile prev$d mai multe solu&ii. !otrivit alin. (
8/18/2019 Subiecte DIP Corectate
32/35
'spectele confictuale privind aptele ilicite sunt reglementate
printr/o norm$ cu caracter general. Conorm dispozi&iilor art. E alin.
(
8/18/2019 Subiecte DIP Corectate
33/35
conorm art.
8/18/2019 Subiecte DIP Corectate
34/35
)i$ertatea de alegere. !rincipiul autonomiei de voin&$ este admis %i
de 0egulamentul 0oma . Conorm dispozi&iilor art.
8/18/2019 Subiecte DIP Corectate
35/35
n privin&a materiilor care nu intr$ sub inciden&a reglement$rilor
;niunii "uropene se va aplica legea care c1rmuie%te ondul raportului
juridic preexistent #ntre p$r&i, dac$ nu se prevede altel prin conven&ii
interna&ionale sau prin dispozi&ii speciale.
3%. eea aplicabil( pre,cripț iei extinctive. Con,ideraț ii
enerale ;$rt. 2%%3.)
Aplicarea legii raportului fundamental. !rin prescrip&ie, dreptul
material la ac&iune se stinge dac$ nu a ost exercitat #n termenul
stabilit de lege. n sistemul nostru de drept, prescrip&ia extinctiv$ a
dreptului material la ac&iune este considerat$ ca o problem$ de ond.
Fiind un mod de stingere a obliga&iei, prescrip&ia extinctiv$ este
supus$ legii care guverneaz$ ondul raportului juridic.
n conormitate cu natura dreptului subiectiv, prescrip&ia extinctiv$
va reglementat$ de legea contractului, a aptului ilicit sau a
delictului.