subiecte bac

Ministerul EducaŃiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului Centrul NaŃional de Evaluare şi Examinare

Proba A)

Examenul naŃional de bacalaureat 2010

Proba A)

23-24 august 2010

Bilet nr. 1

Obiectul analizei ortografice îl constituie aspectele scrierii corecte a fenomenelor lingvistice care se manifestă la diferite niveluri ale limbii: fonetic, lexical, morfologic şi sintactic. În procesul dezvoltării capacităŃii elevilor de a comunica, în scris, în mod corect şi eficient, preocuparea profesorilor (indiferent de disciplina îmbrăŃişată, dar în mod deosebit a acelora de limba şi literatura română) pentru însuşirea cunoştinŃelor, priceperilor şi deprinderilor ortografice şi de punctuaŃie este de o foarte mare importanŃă şi trebuie să fie prezentă în fiecare activitate didactică desfăşurată cu elevii (în special, în lecŃiile de toate tipurile), această preocupare fiind, de fapt, una din sarcinile de bază ale studierii limbii în şcoală, având în vedere şi principiul fundamental care stă la baza acestui proces, şi anume că studierea limbii în şcoală nu se realizează ca scop în sine, ci ca mijloc de dezvoltare a performanŃelor practice, de folosire corectă a sistemului limbii în diverse situaŃii de comunicare.

(Constantin Parfene, Metodica studierii limbii şi literaturii române române în şcoală) [Citeşte cu voce tare textul.] 1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaŃia de comunicare din textul dat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării? b. Cine este emiŃătorul mesajului? Precizează perspectiva şi intenŃiile autorului în textul de mai sus. c. Ce tip de text este acesta (narativ, descriptiv, informativ, argumentativ)? Argumentează-Ńi răspunsul. 2. Care este opinia ta despre necesitatea cunoaşterii corecte a limbii române? SusŃine, cu argumente, opinia prezentată.


Proba A)


Proba A)

23-24 august 2010

Bilet nr. 2

Ca orice sistem de semne, limbajul poetic se organizează în cele două planuri, al expresiei şi semantic, şi pe cele patru nivele: fonetic, morfologic, lexical şi sintactic. Numai că în structura acestora are mai puŃină importanŃă inventarul de semne, poetice şi nepoetice, cât mai ales ansamblul de relaŃii virtuale dintre semne, care determină dezvoltarea ideii abstracte în idee poetică şi constituirea semnificaŃiei poetice, convertirea comunicării lingvistice în comunicare estetică. Organizarea limbajului poetic prezintă trăsături definitorii, în raport cu sistemul limbii practice, în dezvoltarea relaŃiilor dintre nivele şi planuri; este vorba, în primul rând, de o strânsă interdependenŃă între planul expresiei, care nu se confundă cu semnificantul lingvistic şi planul semantic, diferit de semnificatul lingvistic; planul semantic nu înseamnă suma (şi nici sinteza) semnificatelor semnelor poetice, considerate în sine, ci constituirea semnificaŃiei, prin relaŃia internă semnificat-semnificant şi prin relaŃia externă creator-cititor.

(Dumitru Irimia, Limbajul poetic eminescian) [Citeşte cu voce tare textul.] 1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaŃia de comunicare din textul dat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării? b. Ce elemente importante de conŃinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? c. Cărui stil funcŃional îi aparŃine textul de mai sus? Motivează-Ńi răspunsul. 2. Care este opinia ta despre importanŃa limbajului poetic în receptarea mesajului unei poezii? SusŃine, cu argumente, opinia prezentată.


Proba A)


Proba A)

23-24 august 2010

Bilet nr. 3

Poienile cu fâneŃe coapte, de-un roz stins, ne înveleau, ne mângâiau braŃele şi picioarele, auriul aspru al lanurilor de grâu în care ne ascundeam se lipeau de piele. Şi epiderma noastră îndrăgostită ieşea în întâmpinarea tuturor. Acolo, în lan, suflam deasupra macilor strălucitori, fragili, făcându-i să tremure subŃirel. Umbra pădurii ne frăgezea corpurile şi făcea lucrurile adânci şi catifelate. Totul în jurul nostru era pufoşenie – norii şi păsările, bondarii şi florile; era licăr – boabele de rouă, licuricii, stelele; era respiraŃie – respiraŃia ierbii, a frunzelor, a pământului adânc. Totul era mireasmă, fructele pe care le sărutam înainte să le mănânc sau pe care le mângâiam de obraz sau de buze erau învelite de o aură înmiresmată, praful mirosea a uscat, rufele de pe sârmă aveau un iz bătrânicios, coaja copacilor şi lemnul miroseau dulceag-sărat, ploaia aducea cu ea prospeŃime şi noi, adunaŃi după ploaie, miroseam ca blana udă de câine, zăpada avea parfumul ei de apă şi pământ, subsolurile, gurile de canal anunŃau împărăŃia mucegaiului, barele de metal pe care făceam echilibristică miroseau a rugină, a vopsea şi a încă ceva dulceag. Poate ghips.

(Simona Popescu, Exuvii) [Citeşte cu voce tare textul.] 1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaŃia de comunicare din textul dat: a. Ce tip de text este acesta (narativ, descriptiv, informativ, argumentativ)? Motivează-Ńi răspunsul. b. Cine este emiŃătorul mesajului? Precizează perspectiva şi intenŃiile autorului în textul de mai sus. c. Cărui stil funcŃional îi aparŃine textul de mai sus? Motivează-Ńi răspunsul. 2. Care este opinia ta despre relaŃia om-natură în contextul societăŃii contemporane? SusŃine, cu argumente, opinia prezentată.


Proba A)


Proba A)

23-24 august 2010

Bilet nr. 4

Minunat om ar fi părintele Trandafir, dacă nu l-ar strica un lucru. Este cam greu la vorbă, cam aspru la judecată: prea de-a dreptul, prea verde-făŃiş. El nu mai suceşte vorba, ci spune drept în faŃă, dacă i s-a pus ceva pe inimă. Nu e bine să fie omul aşa. Oamenii se prea supără când le luăm căciula din cap. Şi e bine să trăim bine cu lumea. Aceasta s-a văzut şi cu ale părintelui Trandafir. Un om ca el nici doi ani n-a putut să steie în Butucani. Când una, când alta: o dată da cu vorba-n săteni, altă dată-n protopop. Şi este ştiut că, mai ales cu protopopul, preoŃii trebuie să nu facă multă vorbă. Decât vorbele, la protopopi, darurile au mai mult înŃeles. Dar asta părintele Trandafir nu voia s-o priceapă.

Nu-i vorbă! drept avea părintele Trandafir. Este numai că dreptul e treaba celor mari în putere. Cei mai slabi trebuie să şi-l arăte pe-ncetul. Furnica nu răstoarnă muntele, dar îl poate muta din loc: încet însă, încet, bucăŃică după bucăŃică. Poate că ştia şi părintele că este aşa în lume; dar el avea legea lui.

(Ioan Slavici, Popa Tanda) [Citeşte cu voce tare textul.] 1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaŃia de comunicare din textul dat: a. Cine este emiŃătorul mesajului? Precizează perspectiva şi intenŃiile autorului în textul de mai sus. b. Ce elemente importante de conŃinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? c. Ce tip de text este acesta (narativ, descriptiv, informativ, argumentativ)? Argumentează-Ńi răspunsul. 2. Care este opinia ta despre sinceritate în relaŃiile cu ceilalŃi? SusŃine, cu argumente, opinia prezentată.


Proba A)


Proba A)

23-24 august 2010

Bilet nr. 5

SecŃiunea a 3-a Drepturile elevilor Art.97. (1) [...] Elevii din învăŃământul de stat şi particular acreditat se bucură de egalitate în toate drepturile conferite de calitatea de elev. [...] Art.98. (1) Elevii din învăŃământul de stat beneficiază de învăŃământ gratuit. 2) Elevii pot beneficia de burse sau de alte forme de sprijin material şi financiar pentru studii, acordate de bănci, în condiŃiile legii. Statul îi sprijină material, cu precădere pe elevii care obŃin performanŃe, rezultate foarte bune la învăŃătură sau la activităŃi artistice şi sportive, precum şi pe cei cu situaŃie materială precară. [...] Art.100. În timpul şcolarizării, elevii beneficiază de asistenŃă psihopedagogică şi medicală gratuită. De asemenea, ei au dreptul la bilete cu preŃuri reduse, la spectacole, muzee, manifestări cultural-sportive şi la transportul în comun, pe baza carnetului de elev, vizat la zi. [...] Art.107. (1) Elevilor din învăŃământul preuniversitar de stat şi particular le este garantată, conform legii, libertatea de asociere în cercuri şi în asociaŃii ştiinŃifice, culturale, artistice, sportive sau civice, care se organizează şi funcŃionează pe baza unui statut propriu, aprobat de directorul unităŃii de învăŃământ. [...] Art.108. (1) În unităŃile de învăŃământ de stat şi particular, conform legii, libertatea elevilor de a redacta şi difuza reviste/ publicaŃii şcolare proprii, este garantată.

(Regulamentul de organizare şi funcŃionare a unităŃilor de învăŃământ preuniversitar-2005) [Citeşte cu voce tare textul.] 1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaŃia de comunicare din textul dat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării? b. Ce elemente importante de conŃinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? c. Cărui stil funcŃional îi aparŃine textul de mai sus. Motivează-Ńi răspunsul. 2. Care este opinia ta despre consilierea şcolară în alegerea carierei? SusŃine, cu argumente, opinia prezentată.


Proba A)


Proba A)

23-24 august 2010

Bilet nr. 6

N-am exagera afirmând că, în epoca de cultură modernă, aproape nu există om care să nu folosească zilnic un proverb, o maximă, un citat, ca aliment al condeiului sau al conversaŃiei.

[...] Pe scurt: dicŃionarul nostru cuprinde „cuvinte înaripate”, cum le numea rapsodul antichităŃii Homer, cuvinte care zboară din gură în gură, cuvinte care nu sunt atacate de rugina vremii, şi care – oricât de vechi şi chiar în graiuri stinse – rămân totuşi mereu vii şi mereu tinere.

De ce este necesar un asemenea dicŃionar? 1. Să ne informăm, să ne lămurim. Întâlnim o expresie şi nu-i cunoaştem actul de naştere.

Sau nu ni-l amintim. Memoria nu ne serveşte cu promptitudine, poate nici cu întârziere. [...] 2. Să ne împodobim vorba, scrisul. DicŃionarul nostru poate servi nu numai orelor de consultare, de lectură, ci şi celor de creaŃie. Într-o lucrare scrisă (nuvelă, schiŃă, teză, articol, epistolă etc.), un citat bine ales şi plasat, sau o expresie adecvată, conferă textului mai multă autoritate, culoare şi chiar strălucire, [...].

3. Să ne ferim de greşeli (grave sau ridicole, sau amândouă laolaltă).

(I. Berg, Cuvânt despre cuvinte, prefaŃă la DicŃionar de cuvinte, expresii, citate celebre) [Citeşte cu voce tare textul.] 1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaŃia de comunicare din textul dat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării? b. Ce elemente importante de conŃinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? c. Ce tip de text este acesta (narativ, descriptiv, informativ, argumentativ)? Argumentează-Ńi răspunsul. 2. Care este opinia ta despre utilitatea unui dicŃionar de expresii celebre? SusŃine, cu argumente, opinia prezentată.


Proba A)


Proba A)

23-24 august 2010

Bilet nr. 7

Blancul Constă în absenŃa oricărui semn. Cuvintele se delimitează grafic prin blancuri potrivit

statutului lexico-gramatical şi sensului lor, funcŃia principală a blancului fiind aceea de semn de delimitare şi separare a cuvintelor sau a elementelor componente ale unor cuvinte compuse (Anul Nou, câte unul, douăzeci şi unu, Evul Mediu, Unirea Principatelor), ale locuŃiunilor (altă dată „în altă împrejurare”) şi ale altor grupuri relativ stabile de cuvinte (câte o dată).

El marchează în scris o realitate fonetică, şi anume pauza care separă în vorbire aceste elemente. [...]

El poate compensa absenŃa punctului între iniŃialele majuscule ale unei abrevieri: IDEB pentru Întreprinderea de DistribuŃie a ElectricităŃii; actualmente se preferă însă în aceste cazuri suprimarea şi a blancurilor, mai economică.

Blancul poate preceda sau urma ori nu celelalte semne ortografice. În uzanŃele scrierii limbii române (de tipar, la calculator, la maşină), blancul nu precedă, în general, semnele de punctuaŃie, dar le urmează.

(DicŃionarul ortografic, ortoepic şi morfologic al limbii române – 2005, p. XXXIX)

[Citeşte cu voce tare textul.] 1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaŃia de comunicare din textul dat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării? b. Ce elemente importante de conŃinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? c. Cărui stil funcŃional îi aparŃine textul de mai sus? Motivează-Ńi răspunsul. 2. Care este opinia ta despre obligaŃia de a cunoaşte normele limbii literare? SusŃine, cu argumente, opinia prezentată.


Proba A)


Proba A)

23-24 august 2010

Bilet nr. 8

De Paşti în satul vesel căsuŃele-nălbite Lucesc sub a lor malduri de trestii aurite Pe care cocostârcii, înfipŃi într-un picior, Dau gâtul peste aripi, tocând din ciocul lor. Un scrânciob mai la vale pe lângă el adună Flăcăi şi fete mândre ce râd cu voie bună; Şi-n sunet de vioare, de cobze şi de nai Se-ntoarce hora lină, călcând pe verde plai. Bătrâni cu feŃe stinse, români cu feŃe dalbe, Românce cu ochi negri şi cu ştergare albe Pe iarba răsărită fac praznic la un loc, Iar pe-mpregiur copiii se prind la luptă-n joc.

(Vasile Alecsandri, Paştele)

[Citeşte cu voce tare textul.] 1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaŃia de comunicare din textul dat: a. Cine este emiŃătorul mesajului? Precizează perspectiva şi intenŃiile autorului în textul de mai sus. b. Ce elemente importante de conŃinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? c. Cărui stil funcŃional îi aparŃine textul de mai sus. Motivează-Ńi răspunsul. 2. Care este opinia ta despre importanŃa păstrării tradiŃiilor astăzi? SusŃine, cu argumente, opinia prezentată.


Proba A)


Proba A)

23-24 august 2010

Bilet nr. 9

Prăznuirea pe 14 februarie a Zilei ÎndrăgostiŃilor e un fenomen care a crescut în amploare în ultimul deceniu, de la an la an, sub ochii critici ai consumatorilor conştienŃi. [...]

Este clar pentru aproape toŃi adulŃii cu capul pe umeri: 14 februarie constituie, în calendarul de marketing, un moment de strunire a vânzărilor în plină perioadă de secetă consumeristă. E ocazia cu care, printr-un consemn global, operatorii comerciali iscă un val de oferte şi promoŃii, cărora le asociază, în chip mai mult sau mai puŃin credibil, motivul amoros. Inimioarele şi declaraŃiile de iubire sunt privite fără iluzii, ca un pretext, ca o convenienŃă socială, ca poleiala de pe o bomboană. Şi la fel ne şi sunt livrate: cu un aer convenŃional, desvrăjit, dezabuzat. Fantezia constă mai degrabă în a descoperi ce se mai poate vinde, ce se mai poate publiciza proŃăpind o inimioară pe ambalaj. În cazul restaurantelor e simplu – e deja clasic – să anunŃi un Happy Day cu balonaşe cardioide la intrare, cu lumânări pe masă, buchete-n glastre şi praline pe farfurie. [...] Cu adevărat ingenioşi sunt producătorii care pătrund cu inimioare în marile magazine de construcŃii şi amenajări („pentru un cămin întemeiat pe dragoste” – citat aproximativ); sau în acele imperii în care par să domnească numai unul sau altul dintre genuri: raionul detergenŃilor, raionul de piese auto etc.

(Florin Dumitrescu, Ultimul americanism la modă) [Citeşte cu voce tare textul.] 1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaŃia de comunicare din textul dat: a. Ce tip de text este acesta (narativ, descriptiv, informativ, argumentativ)? Argumentează-Ńi răspunsul. b. Cine este emiŃătorul mesajului? Precizează perspectiva şi intenŃiile autorului în textul de mai sus. c. Cărui stil funcŃional îi aparŃine textul de mai sus? Motivează-Ńi răspunsul. 2. Care este opinia ta despre sărbătorile şi obiceiurile preluate de români de la alte popoare? SusŃine, cu argumente, opinia prezentată.


Proba A)


Proba A)

23-24 august 2010

Bilet nr. 10

Încă de la primele romane citite, mi-am pus întrebarea – naivă [...]: ce se întâmplă cu personajele după încheierea cărŃii?

Unde se duc ele atunci când nu le mai vedem? Prin ce aventuri, bucurii ori suferinŃe trec? Lucrurile se simplifică în tragedii: acolo e limpede, eroii mor, cortina cade şi se încheie o lume. Dar nu toate cărŃile sunt tragedii. Unele se ocupă cu personaje tinere, urmărite un anumit interval al vieŃii, după care sunt abandonate cu dezinvoltura cu care au fost aduse în prim-plan. Când e vorba de cărŃi cu subiect istoric îŃi poŃi satisface curiozitatea uşor: parcurgi un manual sau un tratat şi afli ce s-a petrecut cu adevărat. Nu doar cititorii, ci şi scriitorii sunt vizitaŃi de obsesii asemănătoare. Altminteri, de ce ar scrie urmări, continuări, de ce ar adăuga secvenŃe existenŃei unor personaje despre care păruseră că au spus totul? Uneori e vorba de exploatarea comercială a unui succes iniŃial. Alteori apare tentaŃia discursului confesiv, dorinŃa autorului de a se scrie pe sine.

(Mircea Mihăieş, ViaŃa de apoi a cărŃilor) [Citeşte cu voce tare textul.] 1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaŃia de comunicare din textul dat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării? b. Ce elemente importante de conŃinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? c. Ce tip de text este acesta (narativ, descriptiv, informativ, argumentativ)? Argumentează-Ńi răspunsul. 2. Care este opinia ta despre implicarea cititorului în universul unei cărŃi? SusŃine, cu argumente, opinia prezentată.


Proba A)


Proba A)

23-24 august 2010

Bilet nr. 11

E un amurg de toamnă târzie. Soarele scăpătat, cu discul pe jumătate după dealuri, aruncă

razele pieziş, depărtările se estompează şi o negură albăstrie îndepărtează colinele. În tăcerea asta divină care te-mpresoară, nu poŃi şti ce clipă anume arată ceasul în curgerea vremii. Un sentiment de veşnicie te cuprinde. […] Şi în singurătatea aceasta a înserării, deodată o umbră de om ieşit ca din pământ, ca o arătare, a început să plângă un cântec trist pe vioară. Cu hainele vechi în bătaia vântului, zgribulit, cu o bărbie violetă înŃepenită de coşul uscat al vioarei, cu pletele în neorânduială peste ochi, cu un umăr mai ridicat decât celălalt, îşi tremură arcuşul, în timp ce un glas ca de pe altă lume, prinde să cânte un cântec vechi, o romanŃă duioasă auzită în copilărie.

(Dimitrie Anghel, Fantome) [Citeşte, cu atenŃie, textul.] 1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaŃia de comunicare din textul dat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării? b. Ce elemente importante de conŃinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? c. Ce tip de text este acesta (narativ, descriptiv, informativ, argumentativ)? Motivează-Ńi răspunsul. 2. Care este opinia ta despre destinul oamenilor talentaŃi? SusŃine, cu argumente, opinia exprimată.


Proba A)


Proba A)

23-24 august 2010

Bilet nr. 12

Între condiŃia de vânător şi aceea de cultivator, omul a descoperit nu atât recolta, cât răbdarea, capacitatea de a aştepta. Înainte, stând la pândă, el n-avea timp să viseze. Era concentrat să-şi fixeze prada. Ştia din instinct, ceea ce urmaşii săi aveau să teoretizeze, că scopul scuză mijloacele şi că viaŃa e o pândă perpetuă în care n-ai voie să aŃipeşti, nici să fii prea încrezător; o singură clipă de neatenŃie şi victima sau şansa vor scăpa; după cum o singură încredere naivă e de ajuns pentru a transforma vânătorul în vânat.

[...] Omul care pune sămânŃa în pământ descoperă deodată răbdarea. Şi, o dată cu ea, descoperă că poate spera şi altceva decât să omoare: să-şi depăşească într-un fel propria moarte. Aşteptând ca sămânŃa să rodească, are vreme să ajungă chiar la ideea de eternitate. A privit stelele, a urmărit norii pentru a afla ce se va întâmpla cu recolta lui şi, tot studiind stelele şi norii a descoperit că umbra lui se alungeşte, ca şi a copacilor.

(Octavian Paler, Vânători şi cultivatori) [Citeşte cu voce tare textul.] 1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaŃia de comunicare din textul dat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării? b. Ce elemente importante de conŃinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? c. Ce tip de text este acesta (narativ, descriptiv, informativ, argumentativ)? Argumentează-Ńi răspunsul. 2. Care este opinia ta despre dezvoltarea simŃului practic prin activităŃile cotidiene? SusŃine, cu argumente, opinia prezentată.


Proba A)


Proba A)

23-24 august 2010

Bilet nr. 13

Prietenia e una din manifestările esenŃiale ale libertăŃii, în primul rând fiindcă înseamnă alegere, dincolo de legăturile rudeniei (dar, liberă fiind alegerea, ea poate fi făcută şi înăuntrul acestora). Prietenie înseamnă opŃiune manifestă şi constantă, deci o angajare deliberată şi încărcată de răspundere. E deci cu totul străină de orice capriciu şi de regulă nu se declanşează prea spontan (ceea ce nu înseamnă deloc că întâmplarea nu joacă şi în prietenie ca şi în toate lucrurile omeneşti un rol pe care numai cine nu are simŃul realităŃilor se încumetă a-l nega). [...]

Prietenia fiind o opŃiune, cum spuneam, deliberată şi constantă, fiind un mod de a asuma destinul altuia, e limpede că ea nu se poate da cu uşurinŃă. Genul de om „prietenos”, aşa-zis cald şi comunicativ, spontan, îndatoritor, nu e deloc cel din care se aleg prietenii durabile. Soiul acesta prea simpatic de oameni cu bunăvoinŃa împrăştiată e prin natură inapt pentru virtutea eliminatorie, răspunzătoare şi perseverentă care este prietenia. Cred, dimpotrivă, mult mai capabil de prietenie genul mai distant, mai rezervat, mai puŃin doritor de a plăcea, poate chiar în aparenŃă mai egoist, poate uneori cu un caracter mai dificil.

(Alexandru Paleologu, Despre lucrurile cu adevărat importante) [Citeşte cu voce tare textul.] 1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaŃia de comunicare din textul dat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării? b. Ce elemente importante de conŃinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? c. Ce tip de text este acesta (narativ, descriptiv, informativ, argumentativ)? Argumentează-Ńi răspunsul. 2. Care este opinia ta despre libertate/ responsabilitate în menŃinerea unei prietenii? SusŃine, cu argumente, opinia prezentată.


Proba A)


Proba A)

23-24 august 2010

Bilet nr. 14

Majoritatea persoanelor, atunci când se află în situaŃia de a lua cuvântul în public, au emoŃii. În mod curent, aceste emoŃii se manifestă printr-o serie de simptome ce caracterizează tracul. Dintre acestea, mai frecvente sunt [...]: gura uscată, transpiraŃia, palmele umede, tremuratul, sentimentul de oprimare, respiraŃia accelerată, gâtul strâns, asfixia, palpitaŃiile, picioarele grele, greaŃa, amorŃeala, nodul în gât, [...]

Tracul este cauzat de situaŃia de aşteptare: la un examen, la doctor, în faŃa unei decizii importante etc. Tracul apare, de asemenea, când trebuie să vorbim în public (frica de a ne expune privirilor, de a fi judecaŃi aspru sau neînŃeleşi, de a dezamăgi).

Pentru a diminua tracul, se recomandă folosirea unor tehnici de relaxare [...] - de exemplu, capul şi ceafa sprijinite de spătarul fotoliului, antebraŃele uşor îndoite, genunchii puŃin depărtaŃi, tălpile sprijinite de podea.

În cazul în care trebuie să vorbiŃi, nu vă propuneŃi să faceŃi multe lucruri, ca să nu vă enervaŃi. Nu beŃi multă cafea sau ceai. MâncaŃi puŃin şi încet. Nu vorbiŃi mult înainte. Nu le explicaŃi celor din jur ce aveŃi de gând să spuneŃi. Nu vă grăbiŃi, purtaŃi-vă firesc. Când se apropie ora, mergeŃi din timp în locul respectiv. În sală, concentraŃi-vă. LuaŃi loc – înainte de a lua cuvântul – şi respiraŃi lent.

(Viorica Aura Păuş, Comunicare şi resurse umane)

[Citeşte cu voce tare textul.] 1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaŃia de comunicare din textul dat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării? b. Ce tip de text este acesta? Motivează-Ńi răspunsul. c. Ce elemente importante de conŃinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? 2. Care este opinia ta despre efectul tracului în rezultatul unui examen sau al unui interviu? SusŃine, cu argumente, opinia prezentată.


Proba A)


Proba A)

23-24 august 2010

Bilet nr. 15

Ai să pleci de-aici... ai să pleci în America... – Nu, n-ai să pleci, îmi şopteau frunzele pomilor, iarba. Ba da!, răspundeam din răsputeri. Ce să fac aici, în lumea asta urâtă?

– Ei se vor duce, tu vei rămâne, şi va veni clipa când cel mai frumos lucru de pe pământ îl vei vedea aici! – Şi noaptea în gând mă retrăgeam în copilărie. Şi acolo cerul îmi vorbea, râul, şi, mai ales, crucile nevorbitoare din cimitirul mic al bisericuŃei din sat. Înserarea venea ca o zână nevăzută, cărăbuşii alergau prin aer şi eu vroiam să fac rost de aripi ca ale lor. – Scoală, bă, nesimŃitule!, se auzea glasul plutonierului, care ne chinuia dimineaŃa.

Inima îmi sărea din piept şi fugea înainte-mi. Îmi îmbrăcam corpul fără de mine, trup inert. Mâinile bâlbâiau nasturii şi şireturile. Apoi respiraŃia aburindă a mea şi a colegilor mei în plină dimineaŃă, ca o tânără herghelie alungată nicăieri. Prin ordine scurte, caporalul îmi reteză şi ultimele picături de vis. Realitatea era a lor.

Am să plec din Ńara asta!, spuneam scrâşnind din dinŃi. E plină de ceva rău, nefiresc! – Ba n-ai să pleci!, îmi răspundea pământul îngheŃat, călcat de bocancii mei soldăŃeşti.

(Dan Puric, despre OMUL FRUMOS)

[Citeşte cu voce tare textul.] 1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaŃia de comunicare din textul dat: a. Ce tip de text este acesta (narativ, descriptiv, informativ, argumentativ)? Argumentează-Ńi răspunsul. b. Cine este emiŃătorul mesajului? Precizează perspectiva şi intenŃiile autorului în textul de mai sus. c. Cărui stil funcŃional îi aparŃine textul de mai sus. Motivează-Ńi răspunsul. 2. Care este opinia ta despre „retragerea în copilărie”? SusŃine, cu argumente, opinia prezentată.


Proba A)


Proba A)

23-24 august 2010

Bilet nr. 16

Cromatica ambientală este foarte importantă, putând influenŃa capacitatea de învăŃare, starea de confort psihic (buna dispoziŃie), calitatea atenŃiei, starea de oboseală intelectuală, ritmul asimilării şi memoria. În cadrul unor experimente pedagogice, elevii cărora li s-au dat teme pe fişe colorate au obŃinut performanŃe net superioare faŃă de cei care au lucrat pe hârtie albă cu scris negru. De asemenea, s-a constatat că elevii care au crescut într-un mediu cromatic variat, nuanŃat şi armonizat, au indici de inteligenŃă cu mult superiori celor crescuŃi într-un mediu acromatic.

Goethe spunea despre culori că „acŃionează asupra sufletului, putând trezi sentimente diferite, idei, emoŃii, care ne aduc linişte sau, dimpotrivă, ne agită şi ne provoacă tristeŃe” […]

Sala de studiu trebuie să fie cât mai stimulatoare din punct de vedere vizual, dar fără să atragă atenŃia. Atunci când înveŃi, este bine să creezi un fond uşor excitant. Pentru aceasta, foloseşte culori vii, care încântă privirea, dar nu prea intense şi în nici un caz “şterse” sau “murdare”. Un rol foarte important îl are faŃa de masă pentru care cea mai potrivită culoare este galben, apoi portocaliu sau verde (şi niciodată în alb, deoarece scade ritmul oricărei activităŃi).

(Oana PanagoreŃ, C.M. Armeanu, Tehnici de superînvăŃare)

[Citeşte cu voce tare textul.] 1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaŃia de comunicare din textul dat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării? b. Ce elemente importante de conŃinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? c. Ce tip de text este acesta (narativ, descriptiv, informativ, argumentativ)? Argumentează-Ńi răspunsul. 2. Care este opinia ta despre configuraŃia spaŃiului adecvat învăŃării? SusŃine, cu argumente, opinia prezentată.


Proba A)


Proba A)

23-24 august 2010

Bilet nr. 17

Deosebit de importantă este atitudinea profesorului, relaŃia sa cu elevii. Nu este deloc indicată poziŃia sa autoritară, oarecum despotică. Ea creează blocaje afective. Copiii nu îndrăznesc să pună întrebări, se tem de eşec, de ironii. E nevoie de un climat democratic, destins, prietenos. Autoritatea unui profesor nu se bazează pe constrângere, pe frică, ci pe competenŃa sa profesională, pe obiectivitatea şi Ńinuta sa ireproşabilă. El trebuie să fie apropiat de elevi, îngăduitor (în anume limite fireşti) şi să încurajeze imaginaŃia, sugestiile mai deosebite. Şcolarii să-şi poată manifesta în voie curiozitatea, spontaneitatea. Să fie ceva firesc ca o idee originală, mai aparte, să atragă un punct în plus la notare, chiar dacă prin ea nu s-a putut soluŃiona chestiunea în discuŃie.

Desigur, profesorul trebuie să depisteze şcolarii cu potenŃialităŃi creative superioare, cărora e firesc să li se asigure posibilităŃi speciale de dezvoltare a capacităŃilor lor. Există şi teste speciale în vederea diagnosticului creativităŃii, dar cei deosebiŃi oricum pot fi observaŃi prin felul de a rezolva probleme neobişnuite sau prin întrebările neaşteptate pe care le pun. Însă profesorul are îndatorirea de a cultiva disponibilităŃile imaginative ale întregii clase, folosind metode adecvate acestui obiectiv didactic major.

(Andrei Cosmovici, LuminiŃa Iacob, coord., Cultivarea creativităŃii în învăŃământ) [Citeşte cu voce tare textul.] 1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaŃia de comunicare din textul dat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării? b. Ce tip text este acesta (de exemplu: narativ, descriptiv, argumentativ, informativ)? Justifică-Ńi opŃiunea. c. Ce elemente importante de conŃinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? 2. Care este opinia ta despre relaŃia profesor – elev în învăŃământul liceal? SusŃine cu argumente opinia formulată.


Proba A)


Proba A)

23-24 august 2010

Bilet nr. 18

Ideea că mesajele ajung direct la receptor, nefiltrate de vreun factor social (individ, grup, organizaŃii etc.) sau cultural (tradiŃii, sisteme simbolice, concepŃie despre lume) a sugerat denumirea acestei teorii prin sintagma fluxul într-un singur pas („one step flow”). Conform acestei interpretări, de îndată ce mesajul „atinge” receptorul, el declanşează o reacŃie uniformă - la fel cum un stimul extern declanşează, în corpul omenesc, reacŃii senzoriale spontane. Din această cauză, în unele lucrări de specialitate, această concepŃie este numită teoria acului hipodermic. Expresia vine să sublinieze, prin metafora senzorială, iluzia că: a) mesajele presei penetrează conştiinŃa receptorului cu uşurinŃa cu care un ac străpunge pielea; b) ele generează un răspuns imediat, rapid şi necontrolat raŃional, analog celui provocat de o împunsătură.

O altă sintagmă, teoria glonŃului magic, propusă de Melvin De Fleur scoate în evidenŃă o nouă caracteristică a acestor cercetări şi anume ideea că, pătrunzând atât de uşor în conştiinŃe, mesajul presei ar fi un instrument „vrăjit” pentru modelarea opiniei publice.

(Mihai Coman, Introducere în sistemul mass-media) [Citeşte cu voce tare textul.] 1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaŃia de comunicare din textul dat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării? b. Ce tip de text este acesta? Motivează-Ńi răspunsul. c. Ce elemente importante de conŃinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? 2. Care este opinia ta despre influenŃa presei asupra publicului în perceperea socială a lumii? SusŃine, cu argumente, opinia prezentată.


Proba A)


Proba A)

23-24 august 2010

Bilet nr. 19

În anii ’80, formele clasice, tradiŃionale de dialog literar erau deja pe cale de dispariŃie; salonul literar, frecventat în secolul al XIX-lea, era o instituŃie depăşită încă de când a dispărut aşa-zisă lume mondenă; iar cafeneaua literară din interbelic mai exista, ca model de socializare şi dialog literar, poate doar la Viena, dar chiar şi acolo era un fenomen cu totul izolat. Librăriile germane au încercat să acopere acest deficit de comunicare organizând, mai mult sau mai puŃin regulat, evenimente în jurul cărŃilor, însă aceste programe sau serate literare nu aveau cum să astupe golul imens căscat între scriitori şi cititorii lor. În plus, odată cu înfiinŃarea marilor lanŃuri de librării (şi închiderea tot mai multor librării mici, de autor, cum se spune) şi introducerea la scară largă a vânzărilor standardizate, orientate, până şi lansările propriu-zise de carte deveniseră o raritate. Aşa a apărut ideea creării unui spaŃiu în care locuitorii oraşului şi scriitorii să poată dialoga în mod curent şi, mai ales, sistematic.

(Matei Martin, Cum se formează cititorii activi) [Citeşte cu voce tare textul.] 1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaŃia de comunicare din textul dat: a. Cine este emiŃătorul mesajului? Precizează perspectiva şi intenŃiile autorului în textul de mai sus. b. Ce tip de text este acesta? Motivează-Ńi răspunsul. c. Ce elemente importante de conŃinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? 2. Care este opinia ta despre valoarea cititorului activ în societatea actuală? SusŃine, cu argumente, opinia prezentată.


Proba A)


Proba A)

23-24 august 2010

Bilet nr. 20

Cum aŃi descoperit cărŃile din copilărie, cine v-a apropiat de literatură? Am fost un cititor pasionat încă de mic copil şi citeam orice, inclusiv reviste de benzi

desenate americane. Nimeni din familie nu m-a îndrumat, apropierea de literatură s-a produs natural. Când eram student la Universitatea din Aligarh, unde învăŃase şi bunicul meu, am început să citesc Agatha Christie şi P.G. Wodehouse, iar în Bombay mă delectam cu romane poliŃiste pentru adolescenŃi sau comedii englezeşti de colegiu, cu science fiction, cu de toate.

EraŃi de mic fascinat şi de filme... Da, să creşti în Bombay însemna să fii obsedat de cinema. Filme indiene, bineînŃeles, cu

vedetele de atunci – Raj Kapoor, Meena Kumari, Nargis - dar şi filme americane. Îmi amintesc că am văzut Scaramouche, Cavalerii Mesei Rotunde, Vrăjitorul din Oz.

De ce scrieŃi satiră şi realism magic, şi nu realism pur, de modă veche? DatoraŃi această formulă literară fantezistă folclorului oriental cu care aŃi crescut?

Da, cred că în mare parte este vorba despre faptul că vin, totuşi, din lumea orientală a minunatelor O mie şi una de nopŃi, Panciatantra, Hazar Afsanah, Hamzanama, dar îmi place la fel de mult şi realismul pur, de modă veche, pe care îl folosesc destul de mult.

(Marius Chivu, Interviu cu Salman Rushdie)

[Citeşte cu voce tare textul.] 1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaŃia de comunicare din textul dat: a. Care este ideea în jurul căreia s-a construit interviul? b. Cărui stil funcŃional îi aparŃine textul de mai sus? Motivează-Ńi răspunsul. c. Ce elemente importante de conŃinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? 2. Care este opinia ta despre importanŃa cunoaşterii biografiei unui scriitor în receptarea operei literare? SusŃine, cu argumente, opinia prezentată.


Proba A)


Proba A)

23-24 august 2010

Bilet nr. 21

MărŃişoarele de tarabă rămân preferatele mele. Nu pentru că ar fi nişte capodopere, ci fiindcă mă simt liberă printre ele. Anul acesta nu au fost mai frumoase sau mai originale decât în anii trecuŃi. Mi-au sărit în ochi doar unele pictate, în stil naiv, pe sticlă, cu animale. Am aflat - de la tânărul de 20 de ani care le face – că sunt “lucrate manual. Cu o altă sticlă pusă deasupra pentru protecŃie şi rama din ceramică”. Şi costă de la 5 la 20 de lei. Dar ele nu se vând cel mai bine din ce are, ci ”broscuŃele acestea, din scoici lăcuite. MărŃişoarele din ceramică la 10 lei. Felicitările, tot la 10 lei”.

Motivul? Evident, preŃul mai mic. Un altul ar putea fi felul în care sunt făcute. Se pare că eticheta ”lucrate manual” e un atu important. Oamenii s–au săturat de cele standardizate, făcute pe bandă rulantă, fără… suflet. Vor ceva migălit, personalizat – chiar dacă efectul final e departe de a fi perfect. Aşa cum se întâmplă cu cele produse de o doamnă casnică de 31 de ani: clovnii ei din boabe de fasole şi nas din soia, precum şi omuleŃii de ghindă sunt chiar hidoşi uneori, şi cu zâmbete şui. Dar au ceva viu.

(Iaromira Popovici, Manual, eco şi retro)

[Citeşte cu voce tare textul.] 1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaŃia de comunicare din textul dat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării? b. Cărui stil funcŃional îi aparŃine textul de mai sus? Motivează-Ńi răspunsul. c. Ce elemente importante de conŃinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? 2. Care este opinia ta despre valoarea tradiŃiilor într-o societate modernă? SusŃine, cu argumente, opinia prezentată.


Proba A)


Proba A)

23-24 august 2010

Bilet nr. 22

Sunt duioase amintirile din trecut, mai cu samă ale copilăriei. Jocurile şi petrecerile copilăreşti, în paşnicul nostru oraş, îşi aveau farmecul lor deosebit. Nu era casă, nu era stradă, unde să nu se audă glasurile zburdalnicilor copii, cari pe lângă casele lor, cât era ziulica de mare, o Ńineau numai într-o joacă.

AdunaŃi în jurul unuia care Ńinea de sfoară, băieŃii făceau şi trimeteau smeului cari de abia se zărea, scrisori cari porneau alene în văzduh, prin şfoara cea subŃirică. Ceva mai depărtişor, alŃii urcau smei „turceşti”, fabricaŃi cu multă îndemânare. Erau smeii cei mai frumoşi, inventaŃi de către copii, în zilele lor de odihnă din vacanŃa cea mare, smei cari erau urcaŃi şi noaptea cu lampioane. Pe câmpul cel larg din dealul Copoului, se adunau sute de copii. Ei băteau aici mingea, de se cutremura şi pământul. łâcul şi oina erau jocurile cele mai gustate. Ceasuri întregi alergau şi săreau şi nu mai oboseau, atât le era de drag jocul.

(Rudolf ŞuŃu, Iaşii de odinioară) [Citeşte cu voce tare textul.] 1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaŃia de comunicare din textul dat: a. Cine este emiŃătorul mesajului? Precizează perspectiva şi intenŃiile autorului în textul de mai sus. b. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării? c. Ce elemente importante de conŃinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? 2. Care este opinia ta despre rolul jocului în dezvoltarea personalităŃii? SusŃine, cu argumente, opinia prezentată.


Proba A)


Proba A)

23-24 august 2010

Bilet nr. 23 CAPITOLUL I

DispoziŃii generale Art. 2. - În sensul prezentei legi: a) voluntariatul este activitatea de interes public desfăşurată de persoane fizice, denumite voluntari, în cadrul unor raporturi juridice, altele decât raportul juridic de muncă şi raportul juridic civil de prestare a unei activităŃi remunerate; b) activitatea de interes public este activitatea desfăşurată, potrivit legii, în domenii cum sunt: asistenŃa şi serviciile sociale, protecŃia drepturilor omului, medico-sanitar, cultural, artistic, educativ, de învăŃământ, ştiinŃific, umanitar, religios, filantropic, sportiv, de protecŃie a mediului, social şi comunitar; Art. 3. - Prezenta lege se fundamentează pe următoarele principii: a) participarea ca voluntar, pe baza consimŃământului liber exprimat; b) implicarea activă a voluntarului în viaŃa comunităŃii; c) desfăşurarea voluntariatului cu excluderea oricărei contraprestaŃii materiale din partea beneficiarului activităŃii; d) recrutarea voluntarilor pe baza egalităŃii şanselor, fără niciun fel de discriminări.

(Legea nr. 195/2001 din 20/04/2001, Legea voluntariatului)

[Citeşte cu voce tare textul.] 1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaŃia de comunicare din textul dat: a. Ce tip de text este acesta (narativ, descriptiv, informativ, argumentativ)? Argumentează-Ńi răspunsul. b. Cine este emiŃătorul mesajului? Precizează perspectiva şi intenŃiile autorului în textul de mai sus. c. Cărui stil funcŃional îi aparŃine textul de mai sus. Motivează-Ńi răspunsul 2. Care este opinia ta despre necesitatea implicării tinerilor în acŃiuni de voluntariat? SusŃine, cu argumente, opinia prezentată.


Proba A)


Proba A)

23-24 august 2010

Bilet nr. 24

[...] 4. În Universitatea Babeş-Bolyai admiterea pentru nivelul licenŃă se face, de regulă, pe baza rezultatelor din liceu ale candidaŃilor şi de la examenul de bacalaureat. ExcepŃie fac specializările la care se impun probe de aptitudini, unde se elaborează criterii proprii. 5. CandidaŃii la concursul de admitere în învăŃământul universitar, la studii universitare de licenŃă, pot fi absolvenŃi de liceu cu diplomă de bacalaureat (sau echivalentă cu aceasta), precum şi studenŃi sau absolvenŃi ai diverselor instituŃii de învăŃământ superior, cetăŃeni ai României. Nu pot constitui criterii de selecŃie a candidaŃilor: vârsta, sexul, etnia, limba maternă, religia, rasa, apartenenŃa politică, apartenenŃa la organizaŃii legal constituite (ori a căror activitate nu încalcă legile statului român) sau bolile cronice care nu prezintă risc pentru colectivitate, inclusiv SIDA. CetăŃenii străini pot fi admişi, conform hotărârilor în vigoare ale Ministerului EducaŃiei. Responsabilitatea oferirii de informaŃii, a verificării documentelor şi a înscrierii acestor candidaŃi revine în exclusivitate Centrului de Cooperări InternaŃionale al UniversităŃii Babeş-Bolyai.

(Regulamentul de admitere al UniversităŃii Babeş-Bolyai)

[Citeşte cu voce tare textul.] 1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaŃia de comunicare din textul dat: a. Ce tip de text este acesta (narativ, descriptiv, informativ, argumentativ)? Argumentează-Ńi răspunsul. b. Cine este emiŃătorul mesajului? Precizează perspectiva şi intenŃiile autorului în textul de mai sus. c. Cărui stil funcŃional îi aparŃine textul de mai sus? Motivează-Ńi răspunsul

2. Care este opinia ta despre obligaŃia cetăŃenilor de a cunoaşte regulamente/ metodologii/ norme? SusŃine, cu argumente, opinia prezentată.


Proba A)


Proba A)

23-24 august 2010

Bilet nr. 25

Omul poartă, aici pe pământ, infimul său spaŃiu, sufletul lui încărcat de evenimente, de

relaŃii, un cosmos de idealuri aproape tangibil. Zările lui sunt acelea pe care i le oferă locul în care se zbate. Şi, între ele şi el, trec atâŃia alŃii...

MunŃii deschid omului un imens teatru. Ei invită pe om să-i domine. Fiecare vârf repetă ispita: Tot ce vezi poate fi al tău!

Ca pupilele noaptea, spaŃiul moral se dilată. Idealurile mărunte se şterg, cele mari capătă profil. Şi, cu cât sui, desăvârşirea e mai mare. În spaŃiul tău, în cercul definit de orizont, eşti însă tot mai singur, tot mai trist.

Suprema tristeŃe e să fii desăvârşit şi desăvârşit de singur. Izolarea, în plin soare, pecetluit pe stâncă la cea mai mare altitudine...

TristeŃea, sentiment al unei singurătăŃi, aş spune cosmice, sentiment al perfecŃiunii în spaŃiul gravitaŃiilor încărcat de materie, răsare doar pe culmi. E melancolia înălŃimii.

(Dan Botta, Limite şi alte eseuri)

[Citeşte cu voce tare textul.] 1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaŃia de comunicare din textul dat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării? b. Ce tip de text este acesta? Motivează-Ńi răspunsul. c. Ce elemente importante de conŃinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? 2. Care este opinia ta despre influenŃa singurătăŃii în existenŃa omului? SusŃine, cu argumente, opinia prezentată.


Proba A)


Proba A)

23-24 august 2010

Bilet nr. 26

Cu timpul, Felix se obişnui în casa lui moş Costache, în care începu să se simtă bine. Deplina libertate de care se bucura în această casă, în care fiecare făcea ce poftea, fără să întrebe pe celălalt, şi care contrasta cu rigoarea vieŃii lui de până acum, pria caracterului său singuratic. Totuşi, un simŃ de disciplină înnăscut ferea pe Felix de excese. Libertatea îi risipise timiditatea şi-i dăduse sentimentul valorii lui personale. Lipsa lui de legături familiale mai afectuoase, deferenŃa uşor compătimitoare cu care-l înconjurau toŃi fiindcă era orfan dezvoltase firea lui ambiŃioasă. Aştepta cu nerăbdare să se deschidă Universitatea, pentru a se pune cu aprindere pe muncă, voind să-şi facă o carieră solidă, cât mai curând. Numără lunile până la majorat, tăind pe un calendar săptămânile trecute şi făcând de pe acum planuri asupra viitorului. Îi trebuiau bani să-şi cumpere cărŃi şi unele lucruri de îmbrăcăminte şi, după câteva codiri, merse într-o zi la moş Costache şi-i ceru.

(G. Călinescu, Enigma Otiliei) [Citeşte cu voce tare textul.] 1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaŃia de comunicare din textul dat. a. Ce tip de text este acesta (narativ, descriptiv, informativ, argumentativ)? Argumentează-Ńi răspunsul. b. Cine este emiŃătorul mesajului? Precizează perspectiva şi intenŃiile autorului în textul de mai sus. c. Cărui stil funcŃional îi aparŃine textul de mai sus? Motivează-Ńi răspunsul. 2. Care este opinia ta despre importanŃa afirmării valorii personale a unui adolescent? SusŃine, cu argumente, opinia prezentată.


Proba A)


Proba A)

23-24 august 2010

Bilet nr. 27

EvoluŃia ideii despre raporturile poeziei cu artele plastice a continuat şi peste pragul antichităŃii, uneori cu precizări cu totul diferite. În această privinŃă, îi datorăm lui K.Borinski, […] observaŃia că epoca barocului răstoarnă maxima horaŃiană, transformând-o în contrariul ei: ut poesis pictura. Este într-adevăr caracteristic pentru baroc tendinŃa de a pătrunde reprezentările picturii, prin intermediul alegoriei, de multe idei literare; o tendinŃă remarcată de Winckelmann, citat de Borinski, care [...] face următoarele observaŃii: „A apărut o epocă în lume, când o mare mulŃime de învăŃaŃi s-a ridicat cu o adevărată turbare pentru distrugerea bunului gust. Aceşti învăŃaŃi nu mai vedeau în natură altceva decât simplitatea cea mai copilărească şi se socoteau astfel obligaŃi să o facă mai inteligentă [...]. Tineri şi bătrâni au început atunci să picteze (în loc de imagini) devize şi simboluri...”

(Tudor Vianu, Studii de stilistică)

[Citeşte cu voce tare textul.] 1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaŃia de comunicare din textul dat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării? b. Ce tip de text este acesta? Motivează-Ńi răspunsul. c. Ce elemente importante de conŃinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? 2. Care este opinia ta despre relaŃia dintre literatură şi alte arte (pictură, muzică etc.)? SusŃine, cu argumente, opinia prezentată.


Proba A)


Proba A)

23-24 august 2010

Bilet nr. 28

Omului înzestrat cu adevărat talent îi este absolut indiferentă judecata altuia despre operele sale; el are atâta încredere în puterea lui de expresie, încât şi când se aude lăudat, şi când se aude criticat, în faŃa şi a aplauzelor şi a bârfirilor, şi a indiferenŃei, el îşi râde în barbă, sigur fiind că foarte rar îl poate pricepe cineva mai bine şi-l poate aprecia mai exact decât se pricepe şi se apeciază el însuşi. Din această siguranŃă rezultă nealterarea personalităŃii adevăratului artist, cu toate stăruitoarele păreri multiple şi varii ale criticei şi ale amatorilor; din această neclintită încredere în sine rezultă neîncovoierea lui la vreuna din mode, particularitatea susŃinută a stilului, dispreŃul pentru gustul contemporanilor şi, prin urmare, pentru o manieră simpatică acestora – manieră care i-ar garanta un succes facil – şi dispreŃul pentru orice imitaŃie a vreunui model anterior sau contemporan. În fine, pentru adevăratul artist opinia publică nu există mai mult şi nu-i poate inspira mai multă consideraŃie decât animalele fabuloase.

(I. L. Caragiale, Câteva păreri)

[Citeşte cu voce tare textul.] 1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaŃia de comunicare din textul dat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării? b. Ce elemente importante de conŃinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? c. Ce tip de text este acesta (narativ, descriptiv, informativ, argumentativ)? Argumentează-Ńi răspunsul. 2. Care este opinia ta despre influenŃa opiniilor critice asupra creaŃiei artistului? SusŃine, cu argumente, opinia prezentată.


Proba A)


Proba A)

23-24 august 2010

Bilet nr. 29

Jurnalul este, evident, o metodă de a „salva" t impul, de a smulge momente semnificative sau epifanice din ireversibila scurgere a timpului linear şi de a le conserva pentru amintirea ulterioară, pentru reinspectarea şi resuscitarea lor - cu un cuvânt, pentru recitire. [...]

Genul s-a apropiat de autobiografie cu toate că şi-a păstrat trăsăturile distinctive: structura aleatorie, logica internă specială impusă de necesitatea de a scrie paragrafe datate sau de notarea zilnică a observaŃiilor, precum şi conŃinutul eterogen (jurnalul poate consemna lucruri de mare diversitate, cum sunt stările sufleteşti, evenimentele personale, momentele de scrutare a sinelui, visele, discuŃiile, lecturile, impresiile, amintirile, proiectele, zvonurile, bârfele şi multe altele). Stilistic, dacă nu şi în alt sens, jurnalul a continuat să fie - ceea ce este important - o specie de scriere secretă, de fapt pseudo-secretă. Diariştii pot opta să împărtăşească secretele lor şi altora şi pot chiar folosi secretele (sau pseudo-secretele) cu scopul de a se auto-flagela în public sau de a-şi face singuri publicitate (sau ambele); cu toate acestea, legătura dintre ideea de jurnal intim şi ideea de lucru secret rămâne neafectată, fiind o trăsătură structurală a genului.

(Matei Călinescu, A citi, a reciti)

[Citeşte cu voce tare textul.] 1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaŃia de comunicare din textul dat: a. Ce tip de text este acesta (narativ, descriptiv, informativ, argumentativ)? Argumentează-Ńi răspunsul. b. Cine este emiŃătorul mesajului? Precizează perspectiva şi intenŃiile autorului în textul de mai sus. c. Ce elemente importante de conŃinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? 2. Care este opinia ta despre valoarea de model a jurnalelor scrise de personalităŃile publice? SusŃine, cu argumente, opinia prezentată.


Proba A)


Proba A)

23-24 august 2010

Bilet nr. 30

După cum am arătat deja, copiii îşi recitesc adesea cărŃile favorite, continuând să fie fascinaŃi de ele chiar şi când le cunosc aproape pe dinafară. Cu toate acestea, trebuie să facem deosebirea dintre citirea aceleiaşi cărŃi de câteva ori, cum procedează copiii, cu scopul repetării unei fantezii favorite [...] şi (re)citirea meditativă, care presupune unele capacităŃi critice şi un grad destul de înalt de conştiinŃă de sine. La (re)citirea de ultimul tip, reluarea unui proces de lectură specific urmăreşte nu receptarea unei experienŃe identice, ci exact contrariul, descoperirea unor posibilităŃi ale textului nebănuite prima oară [...].

Se înŃelege că în realitate cititorul copil sau adolescent este mult mai complex decât tipul simplificat schiŃat aici. Pe de altă parte, există şi copilul mai mic, căruia îi place să asculte aceeaşi istorioară, repovestită seară de seară. Copilul respectiv va protesta la cea mai mică schimbare de conŃinut sau variaŃie de formă [...]

Pe de altă parte, mai există şi tânărul aflat abia în pragul adolescenŃei, mereu ,,hulpav" după cărŃi de aventuri de tot soiul, care citeşte febril, stăpânit de o curiozitate imensă, insaŃiabilă, de cea mai intensă dorinŃă de a trăi experienŃa (la nivelul fanteziei) unor situaŃii noi şi de a călători, în închipuire, prin universuri noi, exotice.

(Matei Călinescu, A citi, a reciti)

[Citeşte cu voce tare textul.] 1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaŃia de comunicare din textul dat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării? b. Ce elemente importante de conŃinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? c. Ce tip de text este acesta (narativ, descriptiv, informativ, argumentativ)? Argumentează-Ńi răspunsul. 2. Care este opinia ta despre „citirea aceleiaşi cărŃi de câteva ori” în perioada adolescenŃei? SusŃine, cu argumente, opinia prezentată.


Proba A)


Proba A)

23-24 august 2010

Bilet nr. 31

Se crede îndeobşte că există două feluri de scris: unul care este ,,creaŃie”, şi care constă în

născocirea unor personaje, a unor întâmplări, a unor idei, în suscitarea emoŃiilor unor personaje şi descărcarea lor; un al doilea, care este un scris „despre” celălalt fel de scris, şi care constă în esenŃă în datul cu părerea. [...]

Aş îndrăzni să sugerez că există de fapt trei feluri de a scrie: a relata experienŃe, a construi ficŃiuni şi a interpreta, sau a tălmăci, faptele şi scrierile altora. Toate aceste moduri de expresie se întâlnesc în toate tipurile de texte. Romanul interpretează acŃiunile şi spusele unor personaje, care sunt ficŃiuni. În ştiinŃă relatăm experienŃe, construim ficŃiuni atunci când propunem o anumită viziune asupra lumii şi interpretăm articolele înaintaşilor.

(Ioan Pânzaru, Practici ale interpretării de texte) [Citeşte cu voce tare textul.] 1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaŃia de comunicare din textul dat: a. Ce tip de text este acesta (narativ, descriptiv, informativ, argumentativ)? Argumentează-Ńi răspunsul. b. Cine este emiŃătorul mesajului? Precizează perspectiva şi intenŃiile autorului în textul de mai sus. c. Ce elemente importante de conŃinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat?. 2. Care este opinia ta despre raportul dintre „relatarea unei experienŃe” şi ficŃiune într-o operă literară? SusŃine, cu argumente, opinia prezentată.


Proba A)


Proba A)

23-24 august 2010

Bilet nr. 32

Răzvan Bucuroiu: Domnule Al. Paleologu, în preambulul discuŃiei noastre aŃi remarcat că, la nivel lingvistic, cuvântul paşoptist a căpătat o conotaŃie derizorie. Cum explicaŃi acest lucru când, conform istoriei pe care am învăŃat-o cu toŃii, acest cuvânt defineşte, în fapt, un lucru foarte serios?

Alexandru Paleologu: Limba curentă aduce corective fireşti; respectiv, arată forŃa irezistibilă a adaptării lexicului cu nuanŃele pe care le evocă în mentalul colectiv. Şi, vrem nu vrem, ne place sau nu ne place, rămânem cu formula paşoptist... Şi în zadar unii publicişti şi istorici, care vor să dea mai multă seriozitate şi demnitate noŃiunii, au încercat să spună „patruzecişioptişti", căci limba a refuzat cuvântul. Limba are anumite reacŃii, ale ei, refuză ceea ce este nefiresc sau adoptă un cuvânt tot ca fenomen derizoriu - în specie, ea nu a adoptat „patruzecişioptismul" deoarece este un cuvânt impronunŃabil şi a luat mai firescul, mai românescul, mai bine-dispusa formulă „paşoptism". [...] Cu faptele care nu au fost ale unui individ, ci cu faptele colectivităŃii, cu faptele societăŃii nu te poŃi pune! PoŃi să fii contra, dar degeaba eşti contra; poŃi să fii pentru, dar degeaba eşti pentru - ele nu Ńin de sufragiile noastre. Cuvântul paşoptism rămâne cu o conotaŃie oarecum derizorie...

(Interviu realizat de Răzvan Bucuroiu, Paşoptismul între deriziune şi ideologie)

[Citeşte cu voce tare textul.] 1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaŃia de comunicare din textul dat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării? b. Care este ideea în jurul căreia s-a construit interviul? c. Ce elemente importante de conŃinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? 2. Care este opinia ta despre tendinŃa limbii române de a modifica pronunŃarea corectă a unor termeni consacraŃi de evenimentele istorice? SusŃine, cu argumente, opinia prezentată.


Proba A)


Proba A)

23-24 august 2010

Bilet nr. 33

Deveneam un adolescent dificil, cu bizarerii şi idei absurde. Citeam toată ziua şi o mare parte din noapte, descoperind, din aproape, întregi familii de poeŃi (căci citeam în primul rând poezie), pe care îi exploram apoi individual, împrumutând cărŃi de la vreo patru biblioteci la care eram abonat. Tot ce-mi plăcea reŃineam foarte uşor şi, în pauze, pe când colegii mei jucau ping-pong pe catedră, eu umpleam tabla cu versuri din Verlaine sau Eluard. Dar învăŃam foarte bine şi luasem nişte premii la „concursurile de creaŃie”, aşa că mă lăsau cu toŃii în pace. Mă socoteam un damnat şi îmi dispreŃuiam profund colegii. Fiecare lectură nouă era pentru mine o nouă viaŃă. Am fost, pe rând, cu toată fiinŃa mea, Camus, Kafka, Sartre, Bacovia, Voronca...

Ignoram tot ce iubeau tinerii de aceeaşi vârstă cu mine. Pentru că nu puteam sta să citesc chiar tot timpul şi pentru că dacă ieşeam la aer, aveam noaptea sufocări şi coşmaruri, ieşeam să mă plimb zilnic, înainte de căderea serii.

(Mircea Cărtărescu, Gemenii)

[Citeşte cu voce tare textul.] 1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaŃia de comunicare din textul dat: a. Ce tip de text este acesta (narativ, descriptiv, informativ, argumentativ)? Argumentează-Ńi răspunsul. b. Cine este emiŃătorul mesajului? Precizează perspectiva şi intenŃiile autorului în textul de mai sus. c. Cărui stil funcŃional îi aparŃine textul de mai sus? Motivează-Ńi răspunsul. 2. Care este opinia ta despre importanŃa lecturii în definirea personalităŃii adolescentului? SusŃine, cu argumente, opinia prezentată.


Proba A)


Proba A)

23-24 august 2010

Bilet nr. 34

1 septembrie orele 11 seara M-am considerat totdeauna drept un om puternic, nu m-am îndoit niciodată de mine. A venit

însă vremea să mă chinuiesc din pricina forŃei mele; mă suport greu, răspund greu la îndoielile care mă copleşesc, care au o mare virulenŃă şi cu care nu sunt învăŃat. ExistenŃa a fost pentru mine o bucurie prin ea însăşi şi niciodată n-am considerat acŃiunea drept izvor al bucuriei de a trăi. Bucuria de a trăi consta în a asista la spectacolul vieŃii şi în a năzui să-l descriu. Această descriere nu o făceam ca o profesiune, ci ca un lux, un privilegiu, un dar făcut mie de semenii mei pentru a-i bucura, precum la rândul lor ei mă bucură pe mine oferindu-mi spectacolul vieŃii lor. Fapt e că pe nesimŃite am cedat de la menirea mea, aşa cum am formulat-o mai sus şi, intrând eu însumi ca erou în spectacol, mi-am ales un rol pe care nu puteam să-l joc cu succes. Acum iată-mă dat afară din joc şi, în loc să fiu fericit că am scăpat de năpastă, sunt furios şi deprimat că n-am avut succes. Năzdrăvană fiinŃă mai este şi omul!

(Marin Preda, Jurnal intim)

[Citeşte cu voce tare textul.] 1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaŃia de comunicare din textul dat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării? b. Ce elemente importante de conŃinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? c. Ce tip de text este acesta (narativ, descriptiv, informativ, argumentativ)? Argumentează-Ńi răspunsul. 2. Care este opinia ta despre importanŃa editării unor memorii/ jurnale ale marilor scriitori? SusŃine, cu argumente, opinia prezentată.


Proba A)


Proba A)

23-24 august 2010

Bilet nr. 35

Tu este un mod de a reformula - în condiŃii de intimitate – instituŃia respectului. Dimpotrivă, inflaŃia tutuielii instituie indiferenŃa, stereotipia, griul. SpaŃiul dintre oameni devine monoton, ierarhiile se şterg, nuanŃele sufleteşti ale comunicării devin irelevante. Tutuiala reduce totul la orizontală. În aparenŃă, ea face dialogul mai direct, în realitate, îl sărăceşte.

Din când în când, mi se pare că o mulŃime din relele cotidiene sunt rezultatul unei proaste administrări a tutuielii, efectul exceselor ei. GuvernanŃii îi tutuiesc cu autoritară nonşalanŃă pe gazetari, gazetarii îi tutuiesc sprinŃar pe guvernanŃi, miniştrii tutuiesc instituŃiile, instituŃiile îi tutuiesc pe cetăŃeni, cetăŃenii se tutuiesc între ei şi toŃi laolaltă ne tutuim cu Europa. DiferenŃele, demnităŃile, eticheta, protocolul – sunt demodate. Ne scufundăm în omogenitatea lui tu, iar tu evoluează semantic spre nimeni. Nu ne-ar strica un pic de ştaif. Nu ne-ar prinde rău o scurtă epidemie de politeŃe.

(Andrei Pleşu, Tutuiala)

[Citeşte cu voce tare textul.] 1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaŃia de comunicare din textul dat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării? b. Ce elemente importante de conŃinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? c. Ce tip de text este acesta (narativ, descriptiv, informativ, argumentativ)? Argumentează-Ńi răspunsul. 2. Care este opinia ta despre forma de adresare depersonalizată, acceptată şi utilizată astăzi pe scară tot mai largă? SusŃine, cu argumente, opinia prezentată.


Proba A)


Proba A)

23-24 august 2010

Bilet nr. 36

În romanul Adam şi Eva, Liviu Rebreanu proiectează, pe fondul metempsihozei, o nelinişte de şapte vieŃi pentru ca o iubire, reluată în alte corpuri şi în alte contexte istorice, să se potrivească şi să se împlinească.

El şi ea tind mitic unul spre altul de sute de ani, într-o poveste de dragoste ce străbate o istorie zbuciumată, ostilă, în încercări succesive de contopire definitivă în androginul refăcut la capătul unor secvenŃe de suferinŃe şi eşecuri.

În Enigma Otiliei, G. Călinescu se amuză de prejudecata unui tânăr că unei femei îi ajunge să iubească şi să fie iubită, pentru a fi fericită. ViaŃa îi compromite idealismul.

În Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război, Camil Petrescu arată că există ceva mai dezastruos decât să te decepŃioneze o femeie: să te decepŃioneze toŃi oamenii. De la gelozie la mizantropie nu e decât un pas. Sau, altfel spus: gelozia are un remediu – mizantropia, un rău mai mare decât primul.

(Ion SimuŃ, Din carnetul unui critic) [Citeşte cu voce tare textul.] 1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaŃia de comunicare din textul dat. a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării? b. Ce tip de text este acesta? Motivează-Ńi răspunsul. c. Ce elemente importante de conŃinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? 2. Care este opinia ta despre importanŃa lecturii unor opinii critice în receptarea mesajului unei opere literare? SusŃine, cu argumente, opinia prezentată.


Proba A)


Proba A)

23-24 august 2010

Bilet nr. 37

La nivel global, patru din cinci oameni consideră accesul la Internet un drept fundamental, potrivit unui studiu realizat de compania de cercetare de piaŃă GlobeScan, la cererea BBC World Service.

Studiul, realizat pe un eşantion de 27.000 de adulŃi, din 26 de Ńări din întreaga lume, indică faptul că oamenii sunt în favoarea accesului neîngrădit la Internet.

Pentru 87% din respondenŃi, accesul la Internet ar trebui să fie "un drept fundamental al oamenilor", iar 70% din participanŃii la sondaj declară că trebuie să aibă acces la Internet.

În Coreea de Sud, Ńara cu cel mai mare număr de gospodării cu acces la Internet, s-a înregistrat cel mai mare număr de internauŃi (96%) care consideră Internetul un drept fundamental.

[…] Majoritatea participanŃilor la studiu sunt de părere că Internetul are un impact pozitiv asupra vieŃii lor, aproape patru din cinci respondenŃi precizând că Internetul le oferă libertate.

Totuşi, mulŃi dintre utilizatorii de Internet şi-au exprimat îngrijorarea faŃă de delictele online, precum frauda, încălcarea dreptului la confidenŃialitate, sau în privinŃa conŃinuturilor violente sau explicite.(Cristina Mihalaşcu, Accesul la Internet, drept fundamental) [Citeşte cu voce tare textul.] 1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaŃia de comunicare din textul dat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării? b. Ce tip de text este acesta? Motivează-Ńi răspunsul. c. Ce elemente importante de conŃinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? 2. Care este opinia ta despre influenŃa Internetului asupra tinerilor? SusŃine, cu argumente, opinia prezentată.


Proba A)


Proba A)

23-24 august 2010

Bilet nr. 38

Facultatea de Litere a UniversităŃii din Bucureşti, cea mai veche facultate cu acest profil din Ńară (1863) şi cu un prestigiu de necontestat, pregăteşte anual specialişti pentru diferite domenii de activitate, asigurându-le o bază teoretică solidă, necesară integrării în activităŃile socio-profesionale. Continuând o remarcabilă tradiŃie culturală, Facultatea de Litere este astăzi una dintre cele mai complexe, moderne şi dinamice structuri universitare din România. [...]

Facultatea de Litere s-a raliat politicilor de restructurare a învăŃământului românesc în acord cu „Procesul Bologna”: 3 ani studii de licenŃă + 2 ani studii de masterat + 3 ani studii doctorale. Transformările sunt menite să asigure compatibilizarea sistemului universitar naŃional cu sistemele educaŃionale europene şi recunoaşterea diplomelor româneşti în străinătate. [...]

Departamentul RelaŃii internaŃionale şi studii europene vine în întâmpinarea necesităŃilor unei societăŃi în schimbare. AbsolvenŃii, viitori profesionişti, vor fi capabili să gestioneze în mod optim domeniul cultural, în raport cu realităŃile europene de azi, conform exigenŃelor din procesul integrării europene. Ei vor putea lucra ca funcŃionari superiori în instituŃiile de cultură şi în diplomaŃie, euroconsilieri în departamentele guvernamentale de integrare, manageri ai instituŃiilor culturale din Ńară şi din străinătate, organizatori de evenimente culturale (expoziŃii, simpozioane, congrese), manageri editoriali, producători de programe în audio-vizual etc.

(Universitatea Bucureşti, Facultatea de Litere, Admitere. Ghidul candidatului)

[Citeşte cu voce tare textul.] 1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaŃia de comunicare din textul dat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării? b. Ce elemente importante de conŃinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? c. Ce tip de text este acesta (narativ, descriptiv, informativ, argumentativ)? Argumentează-Ńi răspunsul. 2. Care este opinia ta despre studiile universitare şi perspectiva în carieră? SusŃine, cu argumente, opinia prezentată.


Proba A)


Proba A)

23-24 august 2010

Bilet nr. 39

Veronica s-a sculat brusc în picioare dând să plece. – Te rog, nu pleca! strigă directorul atât de tare [...]. Spuneai ieri că îŃi place Haendel... Să

ştii că şi mie îmi place muzica simfonică. Şi încă foarte mult. Am fost la câteva dintre cele mai bune concerte ale Filarmonicii de Stat „George Enescu”, dirijate de George Georgescu, şi la concertele simfonice de la Ateneul Român, dirijate de Constantin Silvestri şi Sergiu Celibidache, nume celebre în lumea melomanilor. La Viena am fost la un concert dirijat de Herbert von Karajan, iar la Paris de dirijorii americani Leopold Stokowski şi Leonard Bernstein, conducătorul Orchestrei Filarmonice din New York. [...] Îmi pare rău că nu am putut studia încă de mic muzica. Mi-ar fi plăcut să fiu un dirijor, un compozitor sau măcar un membru într-o astfel de orchestră, spre a bucura sufletele oamenilor. Aş fi vrut să fiu un om de artă, un om de creaŃie, că nu-s lipsit de sensibilităŃi sufleteşti cum crezi. Dar nu s-a putut; nu aveam acces material la asemenea visuri prea frumoase pentru sărăcia mea. Iar astăzi, ce folos! Dacă în clipa de faŃă dispun de unele posibilităŃi materiale, evident, este prea târziu.

(Cristian Petru Bălan, Zborul destinului) [Citeşte cu voce tare textul.]

1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaŃia de comunicare din textul dat: a. Ce tip de text este acesta (narativ, descriptiv, informativ, argumentativ)? Argumentează-Ńi răspunsul. b. Cine este emiŃătorul mesajului? Precizează perspectiva şi intenŃiile autorului în textul de mai sus. c. Cărui stil funcŃional îi aparŃine textul de mai sus. Motivează-Ńi răspunsul. 2. Care este opinia ta despre rolul educaŃiei muzicale la tineri? SusŃine, cu argumente, opinia prezentată.


Proba A)


Proba A)

23-24 august 2010

Bilet nr. 40

Mirceşti, 8 iunie 1871

Dragă prietene, Am primit chiar acum scrisoarea dumitale, din 5, şi răspund numaidecât, aşa sunt de grăbit

să-Ńi spun cât sunt de fericit de a te şti încă pe lumea asta [...], căci, la depărtarea care ne desparte de FranŃa şi în urma dezastrelor oribile pe care le-a încercat Ńara voastră, ni se pare că toŃi francezii trebuie să fie morŃi [...]; nimic nu i-a lipsit acestei frumoase FranŃe, care era aşa de atrăgătoare prin prosperitatea sa şi care este atât de simpatizată din cauza nenorocirii sale. [...]

Parisul a fost bombardat de prusieni, incendiat de comunarzi; acest oraş, mândria şi bucuria lumii, este astăzi presărat cu ruine. Ei bine, amatorii de spectacole dureroase să se grăbească să meargă să viziteze aceste ruine căci curând nu va mai rămâne nimic din ele [...]; monumentele se vor ridica în curând ca prin minune, căci Parisul este oraşul miracolelor şi lumea întreagă va conlucra la restaurarea sa. Parisul este stăpânul lumei inteligente şi bogate, este iubit şi-l doresc frumos şi împodobit ca un prinŃ. Ceea ce ar fi însemnat distrugerea pentru Berlin, [...] va fi pentru Paris începutul unei noi splendori; [...] este spiritul care inventă, creează, străluceşte, luminează şi subjugă.

Adio şi al dumitale, din inimă, V. Alecsandri.

(Vasile Alecsandri, Cele mai frumoase scrisori)

[Citeşte cu voce tare textul.] 1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaŃia de comunicare din textul dat: a. Ce tip de text este acesta (narativ, descriptiv, informativ, argumentativ)? Argumentează-Ńi răspunsul. b. Cine este emiŃătorul mesajului? Precizează perspectiva şi intenŃiile autorului în textul de mai sus. c. Ce elemente importante de conŃinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat?. 2. Care este opinia ta despre importanŃa abordării subiectelor de călătorie în genul epistolar? SusŃine, cu argumente, opinia prezentată.


Proba A)


Proba A)

23-24 august 2010

Bilet nr. 41

<BIBLIOTECA>

Din câte am văzut întru acest oraş, (München) cel mai vrednic de vedere, şi atât de deosibit lucru încât poci zice că în puŃine locuri să va mai afla, este o mare zidire coprinzătoare de 52 săli şi odăi, întru care au o minunată bibliotecă de cărŃi deosebite şi în toate limbile, în număr peste 400.000 de tomuri, din care 12.000 sunt numai manuscripturi din vremea ce încă tiparul nu să isvodisă, şi dintră aceste peste 6.000 sunt greceşti, dintră care 1.060 sunt numai tomuri al lui Aristotel. Apoi socotească-să ce comoară de cărŃi scumpă este aceasta! Iar celealante manuscripturi, până la împlinirea de 12.000 sunt în limba latinească, cea veche nemŃească, ovreiască, turcească, arăpească, persienească şi eghiptienească. Şi din toată această mare sumă de cărŃi, cele ce au arătat orânduitul om sunt acestea:

Iliada lui Omir, toată tipărită cu slove mari, şi în fieştecare foaie, la începerea istoriii, este şi cadra aceii istorii, care este prescrisă după orighinalul cel mai vechi, ce să află într-acel frumos oraş Milan, pentru care am cuvântat în călătoria de al doilea an.

Cartea lui Theocrit, ce se numeşte Idilien, manuscriptă de la anul 1395. Lexicon latinesc, manuscript pre memvrană, de la anul 1158.

(Dinicu Golescu, Însemnare a călătoriii mele)

[Citeşte cu voce tare textul.]

1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaŃia de comunicare din textul dat: a. Ce tip de text este acesta (narativ, descriptiv, informativ, argumentativ)? Argumentează-Ńi răspunsul. b. Cine este emiŃătorul mesajului? Precizează perspectiva şi intenŃiile autorului în textul de mai sus. c. Cărui stil funcŃional îi aparŃine textul de mai sus. Motivează-Ńi răspunsul. 2. Care este opinia ta despre importanŃa colecŃiilor de manuscrise în marile biblioteci publice? SusŃine, cu argumente, opinia prezentată.


Proba A)


Proba A)

23-24 august 2010

Bilet nr. 42

Iată de ce primisem dintr-o dată să-l întovărăşesc pe tata. Eram înalt şi zdravăn. Voiam să alerg la rândul meu, cu vântul şi ciulinii, să mă pierd sau să

mă înfieze cineva, dar să plec, să alerg, să scap de această apă care-mi putrezise picioarele, de acest peşte, pe care-l căram în van.

Acum ciulinii erau acolo, la picioarele mele, frumoşi ca nişte merişori mari, numeroşi ca stelele, cărnoşi, plesnind de sevă, dar nemişcaŃi. [...]

Alerga-voi cu ei peste o lună? Afla-voi unde se duc, încotro aleargă? Ştiam că cei mai mulŃi o sfârşesc în foc, trosnind în vreo sobă! Dar ceilalŃi? Cei care „scornesc poveşti”? Ce Ńări vor arăta privirii unui băieŃaş? Cum poate fi schimbată soarta unora?

Ah! cât doream să vorbesc cu cineva care mi-ar fi istorisit năzdrăvănii, care să mă mintă, dar să mă facă să visez puŃin, să cutez! Şi ciulinii nu erau decât vis şi îndrăzneală, invitaŃie să schimbi ceea ce ai cu ceea ce ai putea să ai, fie chiar mai prost. Ori nimic nu-i mai rău decât să putrezeşti locului, atunci când iubeşti întreg pământul.

Bărăganul despre care se spunea că-i „nesfârşit” era în ochii noştri de copii „întreg pământul”. Pustiu, Ńelinos, plin de primejdii, oricine ştia asta.

(Panait Istrati, Ciulinii Bărăganului)

[Citeşte cu voce tare textul.] 1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaŃia de comunicare din textul dat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării? b. Ce tip de text este acesta? Motivează-Ńi răspunsul. c. Ce elemente importante de conŃinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? 2. Care este opinia ta despre necesitatea de a face schimbări în propria viaŃă? SusŃine, cu argumente, opinia prezentată.


Proba A)


Proba A)

23-24 august 2010

Bilet nr. 43

VoinŃa, ca lucru în sine, constituie natura internă, adevărată şi indestructibilă a omului, şi totuşi în ea însăşi este lipsită de conştiinŃă. Căci conştiinŃa este condiŃionată de intelect, iar intelectul este doar un accident al fiinŃei noastre, fiind o funcŃie a creierului. [...] VoinŃa hotărăşte, aşadar, în conformitate cu această din urmă cunoaştere, şi forŃează intelectul să o asculte. Aceasta se cheamă „a fi propriul său stăpân”; aici, evident, voinŃa este stăpânul, iar intelectul este slujitorul ei, căci în cele din urmă voinŃa este totdeauna cea care comandă şi, prin urmare, reprezintă adevăratul miez, fiinŃa în sine, a omului. [...] Totuşi, în adevăr, cea mai izbitoare imagine a relaŃiei dintre cele două este aceea a unui orb puternic cărând în spate un schilod care are vedere.

(coord. Mihaela Miroiu, Adrian-Paul Iliescu, Adrian Miroiu, Filosofie)

[Citeşte cu voce tare textul.] 1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaŃia de comunicare din textul dat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării? b. Ce tip de text este acesta? Motivează-Ńi răspunsul. c. Ce elemente importante de conŃinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? 2. Care este opinia ta despre relaŃia inteligenŃă-voinŃă? SusŃine, cu argumente, opinia prezentată.


Proba A)


Proba A)

23-24 august 2010

Bilet nr. 44

Până la urmă am ajuns la minciună. Este minciuna ceva nativ? Ştim că nu toŃi oamenii mint la fel, dar există oare oameni care nu mint deloc? Se spune că există oameni care mint fără să aibă vreo justificare pentru minciună, aşa cum este minciuna pentru a te proteja, pentru a te apăra, pentru a nu cădea într-o nedreptate. Accept să mint uneori, i-am spus eu. Când cineva mă pisează la telefon, spun că sunt pe picior de plecare sau că sună cineva la uşă şi trebuie să mă duc să deschid, să văd cine este, deci trebuie să închei conversaŃia.

Există însă şi minciuni pe care noi nu le considerăm, în sinea noastră, miniciuni [...] Este vorba despre faptul că nimeni nu doreşte să facă o proastă impresie, toŃi vrem să facem o impresie bună şi atunci minŃim fără să fim conştienŃi, alegând un răspuns care ar fi apreciat pozitiv de altcineva. Atunci ajungem la concluzia că toŃi minŃim cel puŃin în registrul inconştient, al dorinŃei de a fi plăcuŃi, apreciaŃi de ceilalŃi. Cum este oare mai bine? Cine este mai mare mincinos: cel care minte fără să ştie sau cel care minte cu bună ştiinŃă?

(Aurora Liiceanu, Rendez-vous cu lumea)

[Citeşte cu voce tare textul.] 1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaŃia de comunicare din textul dat: a Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării? b. Care este ideea în jurul căreia s-a construit textul? c. Ce elemente importante de conŃinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? 2. Care este opinia ta despre „cel care minte cu bună ştiinŃă”? SusŃine, cu argumente, opinia prezentată.


Proba A)


Proba A)

23-24 august 2010

Bilet nr. 45

Valorile preadoloescenŃilor şi adolescenŃilor au rolul de a-i defini din perspectiva identităŃii. Ei sunt un segment de populaŃie care se distinge de alte grupe de vârstă printr-o subcultură proprie: muzica, vestimentaŃia, preferinŃele, stilul lor de viaŃă diferă de cel al adulŃilor, iar această diferenŃă creează adesea incompatibilităŃi, tensiuni, respingere şi ostilitate, intoleranŃă, criticism etc. din partea ambelor categorii. Sociologii spun că adulŃii de astăzi – părinŃi, profesori - au cunoscut o educaŃie dură, dar o viaŃă mai uşoară în simplitatea ei. AdolescenŃii de astăzi au o educaŃie lejeră, dar o viaŃă mai dură. Primii, locul de muncă asigurat [...], ceilalŃi sunt supuşi riscurilor specifice societăŃilor postmoderne la tot pasul. Cele două generaŃii nu privesc lumea în acelaşi fel: adulŃii au crescut în ideea de ierarhie şi respect/ frică de autorităŃi, patriarhalism, precum şi un model vertical şi autocentric. Copiii lor cresc într-un model invers, orizontal, cu o autonomie crescută, dar lipsiŃi de repere. Modelele lor sunt internetul, clipa prezentă şi viteza, viaŃa grăbită, hedonismul şi nevoia de distracŃie, nevoia de celebritate şi bani.

(coord. Aurora Liiceanu, Doina-Ştefana Săucan, Daniela Călugăru, ViaŃa mea: un „joc” serios)

[Citeşte cu voce tare textul.] 1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaŃia de comunicare din textul dat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării? b. Ce tip de text este acesta? Motivează-Ńi răspunsul. c. Ce elemente importante de conŃinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? 2. Care este opinia ta despre valorile actuale ale adolescenŃilor în definirea identităŃii? SusŃine, cu argumente, opinia prezentată.


Proba A)


Proba A)

23-24 august 2010

Bilet nr. 46

Junalul personal este un tip de text ce permite elevului să retrăiască întâmplări diverse şi

să se raporteze la ele prin redarea trăirilor şi gândurilor şi prin analogia reacŃiilor. […] Jurnalul de lectură oferă posibilitatea înregistrării unui alt tip de experienŃă; e vorba de

experienŃa lecturii, manifestată în reacŃiile emoŃionale şi în reflecŃiile provocate de întâlnirea cu cartea. Mai mult, în situaŃia în care este corect orientat, jurnalul poate oferi elevului şi posibilitatea de a reflecta asupra propriului proces de comprehensiune şi de a-şi numi şi/ sau interoga relaŃia cu literatura.

SubstanŃa acestor jurnale se poate constitui din reacŃiile emoŃionale, din analogii între evenimentele citite şi propria experienŃă de viaŃă, din ipoteze legate de evoluŃia posibilă a textului şi din corelaŃii intertextuale.

(Alina Pamfil, Limba şi literatura română în gimnaziu)

[Citeşte textul cu voce tare]

1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaŃia de comunicare din textul dat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării? b. Ce elemente importante de conŃinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? c. Ce tip de text este acesta (narativ, descriptiv, informativ, argumentativ)? Argumentează-Ńi răspunsul. 2. Care este opinia ta despre importanŃa jurnalului de lectură în definirea relaŃiei elevului cu literatura? SusŃine, cu argumente, opinia prezentată.


Proba A)


Proba A)

23-24 august 2010

Bilet nr. 47

9 februarie

Să vă spun şi ceva amuzant. Mă caută într-o zi la telefon un domn din Chicago. [...] Din vorbă în vorbă, d-l Bălan mă felicită pentru un text apărut într-o publicaŃie românească din America. [...] PresimŃind că e ceva în neregulă, îi cer d-lui Bălan lămuriri. [...] Se cheamă Interviu cu Dumnezeu. Am rămas blocat. Apoi asigurându-l pe cel care-mi dăduse „vestea” că n-am fost niciodată în Ceruri, l-am rugat să-mi trimită şi mie „interviul”, ca să văd cum m-am comportat în calitate de reporter metafizic. [...] Iată, vi-l reproduc.

– Ce te surprinde cel mai mult la oameni? Dumnezeu mi-a răspuns:

– Faptul că se plictisesc de copilărie, se grăbesc să crească... iar apoi tânjesc iar să fie copii; că îşi pierd sănătatea pentru a face bani... iar apoi îşi pierd banii pentru a-şi recăpăta sănătatea. Faptul că se gândesc cu teamă la viitor şi uită prezentul, iar astfel nu trăiesc nici prezentul, nici viitorul; că trăiesc ca şi cum nu ar muri niciodată şi mor ca şi cum nu ar fi trăit. [...] Apoi, am întrebat:

– Ca părinte, care ar fi câteva dintre lecŃiile de viaŃă pe care ai dori să le înveŃe copiii tăi? – Să înveŃe că durează doar câteva secunde să deschidă răni profunde în inima celor pe

care îi iubesc... şi că durează mai mulŃi ani pentru ca acestea să se vindece; să înveŃe că un om bogat nu este acela care are cel mai mult, ci acela care are nevoie de cel mai puŃin; [...], să înveŃe că doi oameni se pot uita la acelaşi lucru şi că pot să-l vadă în mod diferit.

(Daniel Cristea-Enache, Convorbiri cu Octavian Paler)

[Citeşte textul cu voce tare]

1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaŃia de comunicare din textul dat: a Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării? b. Ce tip de text este acesta (narativ, descriptiv, informativ, argumentativ)? Argumentează-Ńi răspunsul. c. Ce elemente importante de conŃinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? 2. Care este opinia ta despre percepŃia diferită asupra realităŃii? SusŃine, cu argumente, opinia prezentată.


Proba A)


Proba A)

23-24 august 2010

Bilet nr. 48

Aş vrea să-Ńi transmit, nu mari sentimente şi nici mari idei, pentru că sentimentele şi ideile mele sunt prea vii în această perioadă a vieŃii şi m-aş frige eu însumi inutil cu ele, ci sentimente şi idei aş zice obişnuite, adică de toată clipa, cum ar fi, de pildă, faptul următor: într-o zi aveam un bon în plus şi am luat de la masă un doboş, crezând că o să-l mănânc mai pe seară. Nu l-am mâncat mai pe seară şi fireşte că după aceea nu l-am mai mâncat zicând că e vechi. „Ce să fac eu cu el?” mi-am zis. Se uscase şi m-am gândit să-l arunc pe geam. Atunci mi-am amintit de experienŃele mele cu vrăbiuŃele de-acum patru ani şi am pus frumos doboşul pe fereastră. Ei, să vezi cum vin şi ciugulesc din el [...] sunt aproape două săptămâni şi nu-l mai isprăvesc. Vin câte două-trei, ciugulesc, mai zboară făcând un voltaj de câŃiva metri şi iar ciugulesc şi se uită în toate părŃile fără niciun rost. De câte ori mă uit la ele îmi aduc aminte de Cane*, şmecherul, care cânta după concertul de vioară de Mozart, cânta de mama focului [...]. Pe urmă ies la iarbă [...], vreau să spun ies la soare la poiana aceea de lângă pian şi citesc din Keyserling, caut să mă împac cu natura.

(Marin Preda, Scrisori către Aurora) *Cane - nume dat de Aurora şi Marin Preda unui canar vagabond care le intrase în casă [Citeşte cu voce tare textul.] 1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaŃia de comunicare din textul dat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării? b. Ce elemente importante de conŃinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? c. Ce tip de text este acesta (narativ, descriptiv, informativ, argumentativ)? Argumentează-Ńi răspunsul. 2. Care este opinia ta despre cultivarea genului epistolar de către marii scriitori? SusŃine, cu argumente, opinia prezentată.


Proba A)


Proba A)

23-24 august 2010

Bilet nr. 49

Articolul 4 (1) ÎnvăŃământul are ca finalitate formarea personalităŃii umane prin: a) însuşirea cunoştinŃelor ştiinŃifice, a valorilor culturii naŃionale şi universale; b) formarea capacităŃilor intelectuale, a disponibilităŃilor afective şi a abilităŃilor practice prin asimilarea de cunoştinŃe umaniste, ştiinŃifice, tehnice şi estetice; c) asimilarea tehnicilor de muncă intelectuală, necesare instruirii şi autoinstruirii pe durata întregii vieŃi; d) educarea în spiritul respectării drepturilor şi libertăŃilor fundamentale ale omului, al demnităŃii şi al toleranŃei, al schimbului liber de opinii; e) cultivarea sensibilităŃii faŃă de problematica umană, faŃă de valorile moral-civice, a respectului pentru natură şi mediul înconjurător; f) dezvoltarea armonioasă a individului prin educaŃie fizică, educaŃie igienico-sanitară şi practicarea sportului; g) profesionalizarea tinerei generaŃii pentru desfăşurarea unor activităŃi utile, producătoare de bunuri materiale şi spirituale.[...] (2) ÎnvăŃământul asigură cultivarea dragostei faŃă de Ńară, faŃă de trecutul istoric şi de tradiŃiile poporului român. (3) FinalităŃile şcolii româneşti se realizează prin strategii şi tehnici moderne de instruire şi educare, susŃinute de ştiinŃele educaŃiei şi de practica şcolară, conform obiectivelor fiecărui nivel de învăŃământ.

(Legea învăŃământului nr. 84/ 1995) [Citeşte cu voce tare textul.] 1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaŃia de comunicare din textul dat: a. Ce tip de text este acesta (narativ, descriptiv, informativ, argumentativ)? Argumentează-Ńi răspunsul. b. Cine este emiŃătorul mesajului? Precizează perspectiva şi intenŃiile autorului în textul de mai sus. c. Cărui stil funcŃional îi aparŃine textul de mai sus? Motivează-Ńi raspunsul. 2. Care este opinia ta despre rolul şcolii la formarea personalităŃii umane? SusŃine, cu argumente, opinia prezentată.


Proba A)


Proba A)

23-24 august 2010

Bilet nr. 50

Numai din muzică – dacă nu cumva o ştii de-a dreptul - înveŃi ce e creşterea şi devenirea. Simfonia singură îŃi arată cum creşte materia sunetelor către sens. Muzica te familiarizează cu acest haos al lui ceea ce nu este încă, pe care ai să-l regăseşti mai târziu peste tot acolo unde e viaŃă: în tine, dacă în tine e viaŃă; în istorie, unde Ńi se pare că e prea multă. Dacă avem astăzi nevoie să ne familiarizăm cu materia, să înŃelegem dezordinea, haosul, atunci spiritul muzicii ne poate da o cheie. [...] De aceea, fenomenul cultural cel mai adânc, poate, ce se petrece de câŃiva ani în România e sporirea interesului pentru muzica cea mare. Când vezi sălile acestea pline, ale concertelor, când asculŃi programele de zile mari ale radioului, poŃi nădăjdui că sufletul nostru cult va şti mai mult, va înŃelege mai mult, mâine. E adevărat că există mulŃi snobi: iară e adevărat că mulŃi nu gustă din muzică decât voluptatea muzicii. Dar dacă arta nu e o formă superioară de bucătărie, atunci ceea ce se întâmplă astăzi are un sens de cultură. Timpul nostru ne trimite prin muzică un mesaj rafinat – ca să-i înŃelegem întunericul şi luminile.

(Constantin Noica, Pagini despre sufletul românesc)

[Citeşte cu voce tare textul.] 1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaŃia de comunicare din textul dat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării? b. Care este ideea în jurul căreia s-a construit textul? c. Ce tip de text este acesta (narativ, descriptiv, informativ, argumentativ)? Argumentează-Ńi răspunsul. 2. Care este opinia ta despre mesajele transmise prin muzică? SusŃine, cu argumente, opinia prezentată.


Proba A)


Proba A)

23-24 august 2010

Bilet nr. 51

... Şi totuşi, fără cultură nu se poate! [...] Toată lumea acceptă că, uneori, sunt lucruri mai

importante decât cultura. Pentru omul comun, de pildă, mai importantă decât cultura e viaŃa imediată. El plasează deci un „dincolo de cultură” la nivelul empiriei zilnice. Există apoi omul politic care spune: e bună cultura, dar mai importantă e pragmatica politică, căci ea se ocupă de făurirea fericirii lumii. Cultura e o valoare secundă, de suprastructură. Există, în fine, omul religios care spune: există un „dincolo de cultură” care trebuie plasat la nivelul sacrului. Întrebarea este dacă, admiŃând rând pe rând fiecare din aceste „dincolo”-uri, drumul spre ele nu e optim când trece prin cultură. Şi dacă, atunci, cultura nu e cumva cel mai bun drum către altceva decât ea, medierea optimă, calea cea mai bună a propriei transcenderi. Vreau să spun că între doi artişti la fel de talentaŃi [...], are şanse să fie mai bun cel care este şi cultivat. Între doi monahi cu la fel de intensă vocaŃie spirituală [...], e, poate, mai bun cel care în plus e şi un om de cultură. […] Cultura nu trebuie înŃeleasă, aşadar, ca un capăt de drum, ca un absolut: ea poate fi însă o modalitate foarte potrivită de a viza absolutul.

(Andrei Pleşu, Minima moralia) [Citeşte cu voce tare textul.] 1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaŃia de comunicare din textul dat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării? b. Ce elemente importante de conŃinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? c. Ce tip de text este acesta (narativ, descriptiv, informativ, argumentativ)? Argumentează-Ńi răspunsul. 2. Care este opinia ta despre rolul culturii în formarea personalităŃii adolescenŃilor? SusŃine, cu argumente, opinia prezentată.


Proba A)


Proba A)

23-24 august 2010

Bilet nr. 52

Înainte vreme, omul cultivat era admirat pentru cultura sa, pe care o vădea prin capacitatea de a oferi interpretări asupra evenimentelor şi o viziune personală asupra lumii. În schimb, omul specializat era căutat pentru competenŃa sa tehnică. El era căutat aşa cum sunt căutaŃi cizmarii, pentru a remedia o gaură în talpă sau un flec tocit. Dacă omul cultivat era frecventat pentru talentul, viziunea şi sociabilitatea sa inteligentă, omul specializat era frecventat pentru capacitatea de a rezolva probleme punctuale. În epocile de discernământ, orice om specializat căuta să fie şi cultivat, iar cultivarea minŃii şi a sufletului constituia idealul oricărui om cu scaun la cap. [...] Cultura şi tehnica. Lor le corespund două tipuri paralele de inteligenŃă, cu raportarea lor diferită la lume, şi două moduri diferite de a fi în lume. Primul tip de inteligenŃă este bazat pe necesitatea de a obŃine o viziune, al doilea pe necesitatea de a inventa un mecanism. [...] Omul cultivat are tăria şi slăbiciunea culturii, care îŃi conferă tipul de prestigiu de pe urma căruia nu se poate cu adevărat profita. Omul specializat are tăria şi slăbiciunea tehnicii, care îŃi îmbunătăŃeşte viaŃa fără a te putea face cu adevărat mai bun. Cultura este ca o religie. Tehnica este ca o meserie.

(Horia-Roman Patapievici, Omul recent)

[Citeşte cu voce tare textul.] 1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaŃia de comunicare din textul dat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării? b. Care este ideea în jurul căreia s-a construit textul? c. Ce tip de text este acesta (narativ, descriptiv, informativ, argumentativ)? Argumentează-Ńi răspunsul. 2. Care este opinia ta despre relaŃia dintre cultură şi tehnică în societatea actuală? SusŃine, cu argumente, opinia prezentată.


Proba A)


Proba A)

23-24 august 2010

Bilet nr. 53

Nu ştiu cine a inventat abŃibildul, când şi, mai ales, de ce. Se pare, totuşi, că la originea acestui obiect a stat o firească dorinŃă a omului de a înfrumuseŃa, de a colora şi împestriŃa obiectele din jurul său. Pentru a ghici cam în ce epocă s-a produs această invenŃie (cucerire a spiritului, nu-i aşa?), e suficient să ne gândim că un abŃibild nu poate fi aplicat pe un obiect de lemn sculptat, cum ar fi o lingură sau o poartă maramureşană […].

În librăriile noastre nu se găsesc decât abŃibilduri, cum să le zic? clasice. Adică […] cele cu flori de colŃ sau flori de câmp. […] Pentru a avea din cele moderne trebuie să ştii să-Ńi faci rost de ele. Limba română nu ajută la aşa ceva, dar dă sugestii. O astfel de sugestie e tocmai cuvântul reclamă.

(Mircea Nedelciu, Zmeura de câmpie)

[Citeşte cu voce tare textul.] 1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaŃia de comunicare din textul dat: a. Cine este emiŃătorul mesajului? Precizează perspectiva şi intenŃiile autorului în textul de mai sus. b. Ce tip de text este acesta (narativ, descriptiv, informativ, argumentativ)? Motivează-Ńi răspunsul. c. Ce elemente importante de conŃinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? 2. Care este opinia ta despre dorinŃa omului de a înfrumuseŃa obiectele din jurul său? SusŃine, cu argumente, opinia prezentată.


Proba A)


Proba A)

23-24 august 2010

Bilet nr. 54

Cercetări recente au pus în lumină structurile mitice ale imaginilor şi comportărilor impuse colectivităŃilor pe calea a ceea ce se numeşte mass-media. Acest fenomen se constată îndeosebi în Statele Unite. Personajele din comic strips* înfăŃişează versiunea modernă a eroilor mitologici sau folclorici. Ei întrupează în aşa măsură idealul unei mari părŃi a societăŃii, încât eventualele retuşuri aduse comportărilor lor sau, mai mult încă, moartea lor, provoacă adevărate crize printre cititori; aceştia reacŃionează cu violenŃă şi protestează, trimiŃând mii de telegrame autorilor de comic strips şi directorilor de ziare. Un personaj fantastic, Superman, a devenit extrem de popular mulŃumită mai ales îndoitei sale identităŃi: coborât dintr-o planetă dispărută în urma unei catastrofe şi înzestrat cu puteri prodigioase, Superman trăieşte pe Pământ sub aparenŃele modeste ale unui jurnalist, Clark Kent; se arată timid, şters, dominat de colega lui, Lois Lane. Acest camuflaj umilitor al unui erou ale cărui puteri sunt literalmente nemărginite reia o temă mitică foarte cunoscută. În ultimă analiză, mitul Superman satisface nostalgiile secrete ale omului modern care, ştiindu-se decăzut şi mărginit, visează să se dezvăluie într-o zi ca un „personaj excepŃional", ca un „erou".

(Mircea Eliade, Aspecte ale mitului)

*comic strips – serii de benzi desenate care povestesc aventuri umoristice sau senzaŃionale, publicate de periodicele americane.

[Citeşte cu voce tare textul.] 1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaŃia de comunicare din textul dat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării? b. Ce tip de text este acesta (narativ, descriptiv, informativ, argumentativ)? Motivează-Ńi răspunsul. c. Ce elemente importante de conŃinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? 2. Care este opinia ta despre influenŃa pe care mass-media o are asupra omului modern? SusŃine, cu argumente, opinia prezentată.


Proba A)


Proba A)

23-24 august 2010

Bilet nr. 55

– Care credeŃi că au fost perioadele strălucitoare ale umanităŃii, măcar în acest domeniu al literaturii?

– […] O primă etapă strălucită a fost cea greacă. De la Homer până la Pindar, până la Eschil şi Sofocle, marii tragici ai lumii, care nu au mai fost depăşiŃi decât de Shakespeare. [...] Din cultura greco-latină avem şi virtuŃile, şi mă gândesc, când spun asta, la Platon şi la Aristotel, la Socrate, şi până la Marc Aureliu, la latini. Dacă mă gândesc, aceştia au modelat primii sufletele omeneşti; caldeenii erau nişte barbari, egiptenii aveau tipul lor de spiritualitate, indienii erau interesanŃi, dar departe de noi, europenii. Însă grecii sunt cei care introduc echilibrul raŃiunii în construcŃii şi în arta lor plastică, iar arta arhitectonică şi sculptura lor sunt formidabile. Plasticitatea lor este o constantă care, mi se pare mie, conduce totuşi fiecare epocă următoare. Toată lumea se uită înapoi când construieşte, să vadă cum era templul grec, cum era Parthenonul. Or, asta e un semn al unei priorităŃi! Ei sunt cei dintâi care au introdus armonia, înŃelegerea Cosmosului ca armonie totală. Ei sunt şi primii filosofi de seamă care îşi folosesc gândirea la perfecŃionarea fiinŃei umane.

(Maica Benedicta, Caietul de la Văratec) [Citeşte cu voce tare textul.] 1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaŃia de comunicare din textul dat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării? b. Care este ideea în jurul căreia s-a construit interviul? c. Ce tip de text este acesta (narativ, descriptiv, informativ, argumentativ)? Motivează-Ńi răspunsul. 2. Care este opinia ta despre importanŃa modelelor culturale în artă? SusŃine, cu argumente, opinia prezentată.


Proba A)


Proba A)

23-24 august 2010

Bilet nr. 56

Mă aflu la Teatrul NaŃional [...]. Astăzi se joacă piesa Făt-Frumos din lacrimă, pus în scenă de actorul Marian Râlea. În foaierul teatrului, străjuit pe lateral de scări maiestuoase, copiii discută cu părinŃii despre piesă. [...] Sunt invitaŃi copiii pe scenă, se distribuie rolul lui Făt-Frumos, al Ilenei Cosânzene, al împăraŃilor, al împărăteselor şi astfel piesa începe.

- Dumneavoastră realizaŃi spectacole cu copii la Teatrul NaŃional. Ne puteŃi spune cum v-a venit ideea realizării acestui gen de spectacol?

- Este vorba despre o idee destul de interesantă şi ca să-i spun aşa importantă. El nu este un simplu spectacol, este, vrea să fie chiar un Teatru NaŃional pentru copii. Cel mai frumos lucru este că cei mici au posibilitatea, nu ştiu dacă pentru prima dată în România, dar au posibilitatea, fireşte că nu toŃi, să urce pe scenă, indiferent dacă ştiu sau nu ştiu povestea să devină eroi de poveste, cam acesta este scopul.

- Aceste spectacole se adresează şi părinŃilor?

- Spectacolul este construit ca un spectacol de familie. Cei mari au posibilitatea să petreacă împreună cu cei mici 2 ore la Teatrul NaŃional la sala mare. Poate prinşi în vâltorile vieŃii, nu au timp să se joace cu copiii. Aici, la Teatrul NaŃional pentru copii, părintele poate să joace şi chiar să iniŃieze jocul pentru cel mic.

(Denis Giurgiu, Interviu cu actorul Marian Râlea) [Citeşte cu voce tare textul.] 1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaŃia de comunicare din textul dat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării? b. Care este ideea în jurul căreia s-a construit interviul? c. Ce elemente importante de conŃinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? 2. Care este opinia ta despre iniŃiativa promovării unui teatru adresat deopotrivă părinŃilor şi copiilor? SusŃine, cu argumente, opinia prezentată.


Proba A)


Proba A)

23-24 august 2010

Bilet nr. 57

Meşterul Ambrosio se uită de după perdeaua geamului mic şi murdar înainte să iasă pe stradă. Era lume puŃină afară şi viermuiala se potolise. Soarele după-amiezii învelea Valladolidul cu o plapumă de culoarea naramzei, iar călătorii răzleŃi căutau umbra. Ambrosio avea doi ani de când trăia aici şi tot nu se obişnuise. Oamenii erau mai deschişi ca în Portugalia, dar mai curioşi, gata să se amestece unde nu le fierbea oala şi să-Ńi dea sfaturi, oricât le-ai fi spus să nu-şi bată gura. Larma din pieŃe îŃi spărgea urechile. Nu ştiai bine cine vinde şi cine trebăluieşte în alt fel. Se înghesuiau unul în altul, târgoveŃi şi meşteşugari, muşterii şi hoŃi de buzunare, […]. łigănci cu păr de cerneală depănau fire de lână la vârtelniŃă, florărese grijulii şi dolofane stropeau obrajii trandafirilor, spre a nu li se pierde culoarea, […]. Forfota începea înainte să urce soarele în piscul cerului, se cuminŃea până la prânz, se înteŃea la loc pe la patru şi Ńinea până aproape de asfinŃit.

(Radu Paraschivescu, Cu inima smulsă din piept) [Citeşte cu voce tare textul.] 1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaŃia de comunicare din textul dat: a. Ce tip de text este acesta (narativ, descriptiv, informativ, argumentativ)? Argumentează-Ńi răspunsul. b. Cine este emiŃătorul mesajului? Precizează perspectiva şi intenŃiile autorului în textul de mai sus. c. Cărui stil funcŃional îi aparŃine textul de mai sus? Motivează-Ńi răspunsul. 2. Care este opinia ta despre valoarea informativă a jurnalului de călătorie? SusŃine, cu argumente, opinia prezentată.


Proba A)


Proba A)

23-24 august 2010

Bilet nr. 58

Cred că aveam patru sau cinci ani când, atârnat de mâna bunicului, am zărit, printre pantalonii şi rochiile care înaintau agale, la căderea serii, pe Strada Mare, o fetiŃă cam de vârsta mea, purtată şi ea de mână de un bunic. Ne-am privit amândoi, adânc în ochi, şi, după ce-a trecut, m-am întors s-o mai privesc, şi am văzut că întorsese capul şi se oprise. Au trecut aşa câteva clipe, până ce bunicii ne-au tras pe fiecare după sine. Nu ştiam ce se întâmplase cu mine. SimŃeam doar că se întâmplase ceva extraordinar şi hotărâtor. Într-adevăr, chiar în seara aceea, am descoperit că mi-era destul să evoc imaginea de pe Strada Mare, ca să mă simt lunecând într-o beatitudine nemaicunoscută, pe care o puteam prelungi indefinit. În lunile care au urmat, evocam imaginea cel puŃin de câteva ori pe zi, mai ales înainte de a adormi. SimŃeam cum tot trupul se adună într-un fior cald, apoi încremeneşte şi, în clipa următoare, totul dispare în jurul meu; rămâneam suspendat ca într-un suspin nefiresc, prelungit la infinit. Ani de zile, imaginea fetiŃei de pe Strada Mare a fost ca un fel de talisman secret, căci îmi îngăduia să mă refugiez instantaneu în fragmentul acela de timp incomparabil.

(Mircea Eliade, Memorii) [Citeşte cu voce tare textul.] 1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaŃia de comunicare din textul dat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării? b. Ce elemente importante de conŃinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? c. Ce tip de text este acesta (narativ, descriptiv, informativ, argumentativ)? Argumentează-Ńi răspunsul. 2. Care este opinia ta despre scrierile de tip memorialistic? Argumentează-Ńi răspunsul.


Proba A)


Proba A)

23-24 august 2010

Bilet nr. 59

Eram în ultimul an de şcoală, la începutul verii, în faŃa ultimelor examene, stăteam cu ochii în carte, pe o pajişte, când am auzit motorul unui avion venind dinspre munte. Mă hotărâsem să intru în aviaŃie, pentru care descopeream cu întârziere o pasiune neprevăzută şi irevocabilă. Nu înŃelegeam de ce aşteptasem atâta, când nevoia zborului era în mine încă din copilărie. Frică nu-mi fusese niciodată, ca atâtor oameni, printre ei şi în frunte fiind biata mea mamă, care mă ruga cu mâinile împreunate să aleg altceva. Dacă ezitasem cred că nu fusese altă cauză decât că nu mă socoteam vrednic. Altfel, încă din primele clase, când ascultasem o conferinŃă despre aviaŃie, începusem să învăŃ ce este avionul şi cum zboară, toate mi se păreau simple şi netede, veneau de la sine şi se legau între ele, mi se părea că le aveam în cap de la naştere.

(text adaptat după Radu Tudoran, Retragerea fără torŃe) [Citeşte cu voce tare textul.] 1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaŃia de comunicare din textul dat: a. Ce tip de text este acesta (narativ, descriptiv, informativ, argumentativ)? Argumentează-Ńi răspunsul. b. Care este elementul central în jurul căruia se concentrează mesajul textului? c. Ce motive susŃin proiectele de viitor ale tânărului? 2. Care este opinia ta despre importanŃa alegerii unei profesii potrivite? SusŃine, cu argumente, opinia prezentată.


Proba A)


Proba A)

23-24 august 2010

Bilet nr. 60

Valorile sunt credinŃele noastre despre ceea ce este important, ceea ce deosebeşte binele

de rău şi ce principii trebuie să ne guverneze viaŃa. Valoarea este ceea ce preŃuieşte individul şi, prin urmare, constituie un vector care-l susŃine energetic şi-i orientează conduita şi sentimentele: familia, cultura, convingerile religioase, politice şi morale, chiar şi banul poate fi o valoare a cuiva etc. Când le sunt atacate valorile, oamenii reacŃionează extrem de dur, pentru că se simt contestaŃi personal, le este lezată stima de sine. De asemenea, oamenii fac foarte greu compromisuri atunci când sunt în joc valorile lor întrucât simt că se compromit pe ei înşişi şi propria lor integritate. [...]

Normele sociale sunt standarde sau comportamente comune, acceptate de membrii grupului şi aşteptate de ei. Unele norme sociale sunt explicite şi pot fi afişate: „Fumatul interzis”, „Intrarea se face numai pe uşa din dreapta”, „În această mănăstire se intră numai cu capul acoperit”. Altele sunt nerostite şi nescrise, dar şi ele influenŃează comportamentul. Există reguli nescrise pentru comportarea în medii aglomerate (lift, mijloace de transport în comun), aşezarea la rând, salut (prin forme încetăŃenite la nivel de cultură).

(Ana Stoica-Constantin, Conflictul interpersonal: prevenire, rezolvare şi diminuarea

efectelor)

[Citeşte cu voce tare textul.] 1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaŃia de comunicare din textul dat: a. Ce tip de text este acesta (narativ, descriptiv, informativ, argumentativ)? Argumentează-Ńi răspunsul. b. Cine este emiŃătorul mesajului? Precizează perspectiva şi intenŃiile autorului în textul de mai sus. c. Cărui stil funcŃional îi aparŃine textul de mai sus? Motivează-Ńi răspunsul. 2. Care este opinia ta despre relaŃia dintre normele sociale şi convingerile personale? SusŃine, cu argumente, opinia prezentată.


Proba A)


Proba A)

23-24 august 2010

Bilet nr. 61

Cine va fi atât de curios să descopere măduva sinilie cu care aş fi putut scrie istoria familiei mele niciodată spusă până la capăt? [...]

Mi-am dorit dintotdeauna să fiu altcineva, să mă trezesc dimineaŃa, să mă uit în oglindă şi să nu mai fiu eu, ca să scap de privirea hăituită a mamei, de privirea ei de animal care nu pricepe nimic din ce i se întâmplă. Aş fi vrut să plec în lume, să-mi găsesc altă familie, unde fetele au voie să chicotească şi să poarte părul lung, dar nu puteam s-o las pe Mary - cine i-ar mai fi spus poveşti înainte de culcare? - şi nici pe bunici, atât de munciŃi şi de trişti. Aşa c-am rămas să locuiesc mai departe în casa cu obloane, împachetată în negrul de fum. [...] Patria mea e trupul hârbuit al bunicii, pândit de muşcatele negre, patria mea sunt oasele bunicului meu, patria mea sunt cearcănele surorii mele, întinse până spre cer, spre mila lui Dumnezeu. Patria mea sunt merii, perii şi nucii din curtea în care n-am mai călcat de ani buni. Patria mea e vulpea asta năpârlită care scheaună zi şi noapte în mine. Patria mea e sâmburele strâmb al neputinŃei dăruit mie la plecare de Taia.

(Doina Ioanid, Ritmuri de îmblânzit aricioaica)

[Citeşte cu voce tare textul.] 1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaŃia de comunicare din textul dat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării? b. Ce elemente importante de conŃinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? c. Ce tip de text este acesta (narativ, descriptiv, informativ, argumentativ)? Argumentează-Ńi răspunsul. 2. Care este opinia ta despre semnificaŃia noŃiunii de patrie? SusŃine, cu argumente, opinia prezentată.


Proba A)


Proba A)

23-24 august 2010

Bilet nr. 62

La sfârşitul lui noiembrie, Eminescu, plecat din Ńară cu câteva săptămâni înainte, nu se înscrisese încă la Universitatea din Berlin, din lipsa banilor pe care – eternă poveste – îi aştepta de acasă [...]. Poetul se înscrisese la facultate abia la 12 decembrie 1872, de astă dată ca student bun, fiindcă prezentase un certificat de absolvire eliberat de gimnaziul din Botoşani. [...]

Chestiunea este de a şti dacă Eminescu a fost mai mult un autodidact decât un ins cu studii oficiale. […] Cursurile urmate în chip oficial sunt următoarele: în semestrul de iarnă 1872-1873, Logica şi principiile filozofiei, ConcepŃia istoriei la istorici renumiŃi, […] Istoria Egiptului şi Monumentele Egiptului, […] iar în semestrul de vară 1873: Istoria modernă […] Obiceiurile şi moravurile egiptenilor, Dezvoltarea şi critica filozofiei hegeliene […] şi Despre optimismul şi pesimismul filozofic şi politic. [...]

Cine răsfoieşte hârtiile poetului capătă convingerea că poeziile sale au încolŃit toate în minte, în cei şase ani de relativă linişte, cuprinşi între 1870 şi 1876.

(G. Călinescu, ViaŃa lui Mihai Eminescu) [Citeşte cu voce tare textul.] 1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaŃia de comunicare din textul dat: a. Ce elemente importante de conŃinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? b. Cărui stil funcŃional îi aparŃine textul de mai sus? Motivează-Ńi răspunsul. c. Cui i s-ar putea adresa textul? Justifică-Ńi răspunsul. 2. Care este opinia ta despre importanŃa studiului în formarea adolescenŃilor? SusŃine, cu argumente, opinia prezentată.


Proba A)


Proba A)

23-24 august 2010

Bilet nr. 63

Să ne fie îngăduit, în această ordine de idei, a ne referi la o veche piesă de teatru a dramaturgului francez, Eugène Labiche. Nu-i decât o candidă comedie profană, cuprinde totuşi o învăŃătură utilă. Eroul piesei, înstăritul părinte al unei frumoase fete, întâlneşte la o staŃiune de munte pe cei doi tineri care deopotrivă râvnesc la o căsătorie cu fiica sa. Tatăl, pe nume Perrichon, alunecă în timpul unei plimbări şi era cât pe aci să se prăvălească într-o prăpastie dacă nu-i întindea o mână salvatoare unul din tineri. E, acesta, acum sigur că el va fi alesul, în calitatea lui de binefăcător al familiei. Dar domnul Perrichon nu se grăbeşte deloc a şi-l face ginere, ba şi caută – în vanitatea sa rănită – să minimalizeze fapta salvării, afirmând că se şi agăŃase de un arbore, că aşa-zisa prăpastie nu era decât o groapă [...] Celălalt candidat, mai isteŃ, simulează atunci un accident, dându-i domnului Perrichon prilejul de a se dovedi vajnic salvator de vieŃi omeneşti. El va fi alesul!

(Nicolae Steinhardt, Dăruind vei dobândi)

[Citeşte cu voce tare textul.] 1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaŃia de comunicare din textul dat. a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării? b. Care este ideea în jurul căreia s-a construit textul? c. Ce tip de text este acesta (narativ, descriptiv, informativ, argumentativ)? Argumentează-Ńi răspunsul. 2. Care este opinia ta despre valoarea formativă a teatrului? SusŃine, cu argumente, opinia prezentată.


Proba A)


Proba A)

23-24 august 2010

Bilet nr. 64

Grădinile de flori din faŃă, al căror dor, în oraşe îngrămădite, banal croite după acelaşi plan, purtat din Ńară în Ńară, l-am dus toată viaŃa, urmărit de miresmele lor, pe când albine îngreuiate de nectar îmi bâzâie la urechi şi toate colorile curcubeului îmi joacă înaintea vrăjiŃilor ochi întorşi departe în urmă. E acolo nalba mare, roşie, triumfător deschisă, scoŃând în faŃă spicul seminŃelor albe, mărunte, cu mirosul lăptos, este conduraşul care-şi scoate înainte ciuboŃica de un roşu-brun pătat cu galben palid şi trimite o aromă vie, proaspătă, este nemŃişorul albastru şters şi roz palid care tremură între frunzele mărunte ca ale mărarului din toŃi clopoŃeii ciorchinilor săi, este floarea de piatră a portolacului, care între foile cărnoase deschide ochiul mare, nevinovat, al florii multicolore, ce ar părea făcută din ceară de mâinile măiestre ale unei zâne capricioase, sunt bujori care te cheamă din toate foile multe ale florii cărnoase [...]. Sunt garoafele cu sepalele ca nişte trompe de fluturi, floarea potirelor profunde care îmbată, şi micşunelele rotunde, micuŃe, între foile uscate ca de hârtie. Şi e atâta – mai trebuie oare ceva mai mult?

(Nicolae Iorga, Pagini alese) [Citeşte cu voce tare textul.] 1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaŃia de comunicare din textul dat: a. Cine este emiŃătorul mesajului? Precizează perspectiva şi intenŃiile autorului în textul de mai sus. b. Ce tip de text este acesta (narativ, descriptiv, informativ, argumentativ)? Argumentează-Ńi răspunsul. c. Cărui stil funcŃional îi aparŃine textul de mai sus? Motivează-Ńi răspunsul. 2. Care este opinia ta despre frumuseŃea naturală a lucrurilor? SusŃine, cu argumente, răspunsul tău.


Proba A)


Proba A)

23-24 august 2010

Bilet nr. 65

Ai înnebunit? sare de la locul lui negustorul. Şi piatra asta? Piatra asta este a mea, spune tot încet ambasadorul, mângâindu-i muchiile cele multe, cu-o lină mişcare. Dumnezeule mare! nu-şi revine celălalt. Şi de unde ai avut aurul? Este aur de alchimie, răspunde misterios Alexandru. Ce alchimie? coboară din pat Levin şi se-aşază la masă, bătând darabana cu degetele. Cui vinzi castraveŃi, omule? Eu ştiu să fac aur, rosteşte ambasadorul. Şi i-am dat aur. El ştie să facă piatra. Şi mi-a dat piatra. Ce nu-i în regulă? A fost un schimb foarte corect. Aurul meu, pentru piatra lui. Dacă şi diamantul lui este precum aurul tău, înseamnă că aŃi făcut amândoi o afacere pe cinste! îi aruncă în dispreŃ negustorul şi desface dopul unei sticle de vin, turnând în două pahare. Ia şi bea, poate-Ńi trece! îşi îmbie prietenul citind dezamăgirea pe chipul lui.

(Ioan Mihai Cochinescu, Ambasadorul) [Citeşte cu voce tare textul.] 1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaŃia de comunicare din textul dat: a. Ce tip de text este acesta (narativ, descriptiv, informativ, argumentativ)? Argumentează-Ńi răspunsul. b. Cine este emiŃătorul mesajului? Precizează perspectiva şi intenŃiile autorului în textul de mai sus. c. Cărui stil funcŃional îi aparŃine textul de mai sus? Motivează-Ńi răspunsul. 2. Care este opinia ta despre interrelaŃionarea în afaceri? SusŃine, cu argumente, opinia prezentată.


Proba A)


Proba A)

23-24 august 2010

Bilet nr. 66

Mă văd alergând pe străzi cu servieta în mână. Mă grăbesc spre troleu, am cursuri, o întâlnire, trebuie să ajung acasă. E în mine o nervozitate calmă, o încordare pe care, totuşi, mi-o suport. Dar mă gândesc că şi mâine şi poimâine voi face acelaşi lucru. Că zilnic mă aşteaptă aceleiaşi mişcări, aceleaşi gesturi, aceeaşi tensiune. Ca proiecŃie, asta mă demobilizează. Mă gândesc că nu merită, că nu voi mai putea rezista. Însă a doua zi iau totul de la capăt. MotivaŃiile mele în raport cu viaŃa se află depozitate în omul interior. Totul e în mine retragere, repliere, dorinŃă de pasivitate, de izolare.

Dacă aş acorda mai multă importanŃă (dar asta nu e ceva care să Ńină de voinŃă) scopurilor mele exterioare ale vieŃii mele personale, dacă aş putea ajunge la nişte scopuri pragmatice, totul ar fi mai simplu. Poate că ştiinŃa de a-Ńi simplifica viaŃa e o calitate pe care unul ca mine nu ştie s-o preŃuiască îndeajuns.

(Gheorghe Crăciun, Trupul ştie mai mult) [Citeşte cu voce tare textul.] 1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaŃia de comunicare din textul dat: a. Ce tip de text este acesta (narativ, descriptiv, informativ, argumentativ)? Argumentează-Ńi răspunsul. b. Cine este emiŃătorul mesajului? Precizează perspectiva şi intenŃiile autorului în textul de mai sus. c. Cărui stil funcŃional îi aparŃine textul de mai sus? Motivează-Ńi răspunsul. 2. Care este opinia ta despre rutina gesturilor cotidiene? SusŃine, cu argumente, opinia prezentată.


Proba A)


Proba A)

23-24 august 2010

Bilet nr. 67

Începusem Romanul adolescentului miop mai demult, dar de-abia în iarna 1923-1924 l-am

„văzut" întreg, de la un capăt la altul. […] Mă socoteam pregătit să scriu un roman. Publicasem vreo cincizeci de articole şi schiŃe literare în diferite reviste, colaboram regulat la revista liceului, „Vlăstarul", şi devenisem chiar redactorul-responsabil [...]. Şi, apoi, dispuneam de un Jurnal voluminos; mi se părea că dacă voi şti cum să utilizez aceste materiale, romanul ar putea fi gata în câteva luni.

Era mai mult decât un roman autobiografic. Voiam să fie în acelaşi timp un document exemplar al adolescenŃei. Îmi propusesem să nu inventez nimic, nici să nu înfrumuseŃez — şi cred că m-am Ńinut de cuvânt. [...] Capitolele în care descriam societatea noastră „Muza", petrecerile la prieteni, dificultăŃile cu Papadopol şi Banciu erau alcătuite urmând îndeaproape Jurnalul şi, uneori, transcriind pasaje întregi. łineam cu orice preŃ ca dialogurile să fie „autentice", ca fiecare personaj să folosească exclusiv vocabularul lui specific. Valoarea pe care o acordam eu Romanului adolescentului miop era în primul rând documentară. Îmi spuneam că pentru întâia oară un adolescent scria despre adolescenŃă şi scria întemeiat pe „documente".

(Mircea Eliade, Memorii)

[Citeşte cu voce tare textul.] 1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaŃia de comunicare din textul dat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării? b. Care este ideea în jurul căreia s-a construit fragmentul citat? c. Cărui stil funcŃional îi aparŃine textul de mai sus? Motivează-Ńi răspunsul. 2. Care este opinia ta despre importanŃa lecturii romanelor biografice în adolescenŃă? SusŃine, cu argumente, opinia prezentată.


Proba A)


Proba A)

23-24 august 2010

Bilet nr. 68

DicŃionarul de termeni literari a fost conceput la Institutul de istorie şi teorie literară „G. Călinescu” de către Vladimir Streinu, cu şase ani în urmă, ca un dicŃionar cuprinzând noŃiunile mai importante vehiculate în domeniul teoriei, criticii şi istoriei literare, la noi, ca şi în alte părŃi ale lumii. Modul de redactare preconizat de către regretatul critic şi teoretician literar era mai curând unul eseistic, punând accentul pe contribuŃia personală a autorilor, fără a ignora totuşi o anumită schemă generală a articolelor. Ulterior, după dispariŃia lui Vladimir Streinu, cei ce s-au ocupat de această lucrare au simŃit nevoia unei metodologii mai stringente în tratarea termenilor. S-a urmărit circumscrierea, explicarea noŃiunilor, şi nu dezbaterea problematică, aceasta formând obiectul unui alt tip de dicŃionar, mai complex, care nu a fost în vederile autorilor. Astfel, pentru fiecare cuvânt-titlu se indică etimologia, se dă definiŃia, se menŃionează principalele sensuri şi se urmăreşte, când este cazul, istoria şi circulaŃia lui în plan mondial şi naŃional. Exemplificările au fost alese atât din literatura universală, cât şi, mai ales, din literatura română.

(PrefaŃă la DicŃionar de termeni literari)

[Citeşte cu voce tare textul.] 1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaŃia de comunicare din textul dat: a. Ce tip de text este acesta (narativ, descriptiv, informativ, argumentativ)? Argumentează-Ńi răspunsul. b. Cine este emiŃătorul mesajului? Precizează perspectiva şi intenŃiile autorului în textul de mai sus. c. Cărui stil funcŃional îi aparŃine textul de mai sus? Motivează-Ńi răspunsul.

2. Care este opinia ta despre importanŃa consultării unui dicŃionar de termeni literari pentru înŃelegerea unui text? SusŃine, cu argumente, opinia prezentată.


Proba A)


Proba A)

23-24 august 2010

Bilet nr. 69

RECEPTAREA OPEREI DE ARTĂ ~ Denumeşte complexul de atitudini emoŃionale şi intelectuale ce însoŃesc pătrunderea operei de artă în conştiinŃa individuală a cititorului sau în cea colectivă a publicului. Receptarea artei se compune din mai multe elemente simultane sau succesive, şi anume: atitudinea şi impresia estetică, contemplarea estetică şi cimentarea progresivă a acesteia prin asociaŃii extraestetice şi estetice (acele particularităŃi ce se referă la tehnica operei), valorizarea conştientă a operei de artă. Procesul receptării înregistrează treptat, de-a lungul contactului direct cu opera şi după aceea, în memorie, elementele de conŃinut şi de formă care creează plăcerea estetică şi conduc spre formularea judecăŃii estetice.[...] În cursul evoluŃiei istorice a receptării estetice, diferitele teorii au accentuat parŃial una sau alta dintre laturile ei componente: 1. Trăirea sentimentală şi entuziastă (critica preromantică şi romantică); 2.

Receptarea conŃinutului etic şi umanist [...]; 3. Receptarea construcŃiei formale (stilistica formaliştilor ruşi ). [...] Criticul este un receptor avizat [...], la care educaŃia şi intuiŃiile, gustul şi judecata artistică de valorizare sau de comprehensiune [...] sunt produsul unei cultivări şi a unei funcŃiuni exercitate conştient.

(DicŃionar de termeni literari)

[Citeşte cu voce tare textul.] 1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaŃia de comunicare din textul dat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării? b. Ce elemente importante de conŃinut (idei, argumente, fapte, opinii) identifici în textul dat? c. Ce tip de text este acesta (narativ, descriptiv, informativ, argumentativ)? Argumentează-Ńi răspunsul.

2. Care este în opinia ta importanŃa receptării corecte a unei opere de artă? SusŃine, cu argumente, opinia prezentată.


Proba A)


Proba A)

23-24 august 2010

Bilet nr. 70

După ce, prin intermediul folclorului, a descoperit poezia, după ce de la Meşterul Manole şi MioriŃa a trecut la Eminescu (acesta un „arbore-dor”, „arbore ce vede cu rădăcinile”), după ce, într-o nouă etapă, la maturitate, s-a apropiat de Arghezi, de Blaga, de Nichita Stănescu şi ceilalŃi, autorul Rădăcinii de foc vrea să atingă nivelul maximelor sale disponibilităŃi. Harului natural i s-a adăugat o substanŃială informaŃie în materie de fenomenologie poetică, în acest sens, revelatoare fiind confesiunile lui despre Lucrarea în cuvânt, nu o dată cu totul remarcabile. Aflăm de aici, bunăoară, că în afară de nostalgia infinitului spiritual, nici o alta nu l-a tentat. […] A păstra în mod curent prospeŃimea senzorială a copilăriei, a imprima cuvântului vibraŃie şi autenticitate, a pune în toate ipostazele o clară personalitate, iată motivele pentru care poezia lui Grigore Vieru, în totul ataşantă, înscrie în tabloul literaturii noastre contemporane valori de cea mai bună calitate.

(Constantin Ciopraga, Grigore Vieru, poetul acestui neam) [Citeşte cu voce tare textul.] 1. Formulează răspunsuri la întrebările de mai jos, referitoare la situaŃia de comunicare din textul dat: a. Cine ar putea fi receptorul textului dat, având în vedere scopul comunicării? b. Ce tip de text este acesta (narativ, descriptiv, informativ, argumentativ)? Motivează-Ńi răspunsul. c. Cărui stil funcŃional îi aparŃine textul de mai sus? Motivează-Ńi răspunsul. 2. Care este opinia ta despre sursele de inspiraŃie pentru poeŃi? SusŃine, cu argumente, opinia prezentată.

Documents

subiecte bac