Sub auspiciile Equity in Health Institute SĂnĂtatea ... · Farmacologie, Terapeutică și ... crobiană la antibiotice și siguranța pacientului repre-zintă o problemă de sănătate

Sub auspiciile Equity in Health Institute

Produs al

Februarie 2016 l www.politicidesanatate.ro

SĂnĂtatea copilului – o prioritate

Conf. univ. dr.

Patriciu Achimaș-Cadariu,

ministrul Sănătății

“Oricât de gravă e boala, putem face lucrurile să fie mai bune și chiar să învingem, dacă avem o echipă care ne susține cu adevărat”

maria dorobanțu

octav GinGhină

marius tanasă

“Putem și trebuie să reducemmortalitatea cardiovascularăprin hipertensiune”

“Studiile clinice trebuie bine reglementate și monitorizate”

Dr.

Dr.

Prof. univ. dr.

COnsiliul științifiC• Prof. dr. Petru armean, decan Facultatea de Moașe

și Asistență Medicală de la Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila”

• Prof. dr. Leonard azamfirei, rector Universitatea de Medicină și Farmacie Tîrgu Mureș

• Dr. cristina berteanu, director medical Neolife Medical Center• Dr. călin boeru, medic primar• Farm. sp. dr. ioana cacovean• Dr. theodor cebotaru, medic primar, Spitalul Monza• Dr. victor Gabriel clătici, Spitalul Universitar

de Urgență Elias• Prof. dr. natalia cucu, profesor de biochimie, epigenetică

la Universitatea București, Departamentul de Genetică, Laboratorul de Epigenetică

• Conf. dr. ion daniel, șef Clinica Chirurgie Spital Universitar București

• Conf. dr. carmen-daniela domnariu, Facultatea de Medicină, Universitatea „Lucian Blaga” Sibiu

• Dr. Fausto Felli, președinte Equity in Health Institute• Conf. dr. doru herghelegiu, director general

Spitalul Sanador• Dr. dana ionescu, director medical Spitalul Clinic Colentina,

București• Lect. univ. dr. Gabriela iorgulescu, președinte Societatea

Academică a Științelor Comportamentale din România• Prof. asociat dr. dana Jianu, copreședinte Societatea

Internațională de Medicină și Chirurgie Regenerativă• Dr. Ștefan Jianu, director general Centrul Medical ProEstetica• Dr. dan Jinga, medic primar oncologie medicală• Dr. ion Luchian, președinte Comisia de sănătate publică Senat• Asist. med. gen. lic. doina carmen mazilu, președinte

OAMGMAMR – Filiala București• Prof. dr. Florin mihălțan, președinte Societatea Română

de Pneumologie• Prof. dr. Eugen moța, vicepreședinte Societatea Română

de Nefrologie• Prof. dr. radu negoescu, m.o. Academia de Științe Medicale• Conf. dr. diana Loreta Păun, consilier de stat, Departamentul

Sănătate Publică, Administrația Prezidențială• Prof. Franco Piovella, La Fondazione I.R.C.C.S. Policlinico

San Matteo, Pavia, Italia• Dr. adriana Pistol, director general Institutul Național

de Sănătate Publică• Șef. lucr. dr. daniela Pițigoi, vicepreședinte Societatea Română

de Epidemiologie• Prof. dr. doina Pleşca, decan Facultatea de Medicină Generală

UMF „Carol Davila”• Conf. dr. radu Florin Popa, șef Clinica Chirurgie Vasculară,

Spitalul Clinic de Urgențe „Sf. Spiridon” Iași• Conf. dr. Gabriel Prada, președinte Societatea Română

de Geriatrie și Gerontologie• Prof. dr. vasile Puşcaş, Universitatea „Babeș-Bolyai”

Cluj-Napoca• Conf. dr. alexandru rafila, președinte Societatea Română

de Microbiologie • Prof. dr. dorel săndesc, șeful Clinicii de Anestezie Terapie

Intensivă, Spitalul Clinic Județean de Urgență Timișoara• Prof. dr. ing. Lăcrămioara stoicu-tivadar, președinte

Societatea de Informatică Medicală• Dr. daniela vâlceanu, Școala Națională de Sănătate Publică,

Management și Perfecționare în Domeniul Sanitar București• Paul vincke, director general European Healthcare Fraud and

Corruption Network • Acad. victor voicu, președinte Societatea Română de

Farmacologie, Terapeutică și Toxicologie Clinică• Prof. dr. mihai voiculescu, președinte Asociația Română

pentru Studiul Ficatului, Institutul Clinic Fundeni

maria vasilescu – publisher [email protected] Paiu – director general Quinn - The Medicine Media [email protected] viaşu – editor coordonator Revista Politici de Sănătate [email protected]. inga Pasecinic – editor coordonator Republica Moldovacolaboratori Aura Frățilă-Caragioiu , Diana Trașcu, Amali Teodorescu, Andreea Motoc, Foto: Mihai Adammarketing&publicitate [email protected], 0040.723.524.837Layout şi prepress: textus ex machinacorectură: Evelin Ceciu/www.corectura.roAdresa: str. Popa Soare nr. 20, sector 2, BucureștiRevista Politici de Sănătate este un produs al Quinn – The Medicine Media

Sub auspiciile Equity in Health Institute

Responsabilitatea pentru conținutul articolelor revine exclusiv autorilor.

SUMAR

4 Patriciu Achimaș-Cadariu: Agenda managerului de spital diferă mult de agenda ministrului sănătății

7 Bugetul Ministerului sănătății și provocările sale în 2016 8 Disecarea datelor medicale: valori-cheie pentru evaluarea calității10 Marius Tanasă: Pacienții români au acces mai rapid la

noile terapii prin intermediul studiilor clinice12 Ion Luchian: România – „țara tristelor recorduri” în sănătate14 Sorin Paveliu: Anul acesta ar putea fi declanșate

studii de farmacoeconomie în România18 Provocări și preocupări în noua eră a politicilor

sanitare din uniunea Europeană22 importanța inovației în sănătate, dezbătută la

forumul Economic Mondial de la Davos24 Jaime Espin: statele trebuie să decidă cât sunt

dispuse să plătească pentru inovație26 Vincenzo Costigliola: Drumul spre o medicină

preventivă, predictivă și personalizată28 Rezistența antimicrobiană – prioritatea numărul 1

a președinției olandeze a Consiliului uE30 Dezvoltarea medicamentelor în suA, încurajată de politica de preț32 stilul de viață occidental contribuie la creșterea

incidenței cancerului în țările sărace34 Ileana Hica: Managementul multidisciplinar în îngrijirile

paliative garantează calitatea serviciilor36 Cătălin Costovici: Când vor avea românii acces la

noile medicamente imuno-oncologice?38 Ciprian Marcu: investiția în medicamentele inovatoare trebuie susținută40 imunoterapia, perspective fabuloase pentru 201642 Brândușa Masoud:Examinarea imagistică, instrument

important în explorarea sânilor44 Dan Hershko: screeningul mamar salvează vieți46 Cristina Berteanu: noi abordări terapeutice ale cancerului la copii48 Octav Ginghină: Progrese în chirurgia cancerului colorectal din România50 Paliația endoscopică a cancerului esofagian52 Maria Dorobanțu: Putem și trebuie să reducem

mortalitatea cardiovasculară prin hipertensiune54 Protecția socială acordată persoanelor vârstnice și drepturile acestora56 Pilula tehnică uPs-ul57 Rețeta OMs pentru reducerea rezistenței la antibiotice58 În majoritatea țărilor europene, neuroreabilitarea este

coordonată de specialiștii în reabilitare medicală60 Bogdan Tănase: Alianța Medicilor – o nouă voce

menită să apere interesele medicilor62 specializarea în aderența la tratament este

posibilă pentru clinicienii din România64 Mihai Hinescu: noi direcții în cercetarea medicală, la

institutul național de Patologie „Victor Babeș”66 Cancerul – o probă de curaj a vieții

4 www.politicidesanatate.ro februarie 2016 5

PoLitici românEȘti

ministrului Sănătățiimult de agenda

de spital diferă Agenda managerului 2016 se anunță un an greu și

aglomerat. Care sunt primele trei priorități ale Ministerului sănătății în acest an? Tot ceea ce ne-am propus să constru-im în acest an va avea efecte pe termen lung. Ne-am fixat priorități care au ca scop o populație mai sănătoa-să, care să se prezinte din timp la medic, astfel încât depistarea anu-mitor boli să se realizeze în stadii incipiente, când sunt mai ușor de tratat și cu șanse mai mari de vindecare. Ne îndreptăm atenția cu precădere asupra copiilor și educației în sănătate. Trăgând învățămintele după trista experiență de la Colectiv, prioritare vor fi și programele pentru arși și măsu-rile pentru ținerea sub control a infecțiilor intraspitalicești. Ați afirmat că una dintre priorități este sănătatea copilului. Cum vedeți îmbunătățirea acesteia? Avem un număr mare de prematuri și ne dorim ca acest lucru să se schimbe. Gândim programe pentru terapie intensivă pediatri-că, programe pentru acești prematuri, astfel încât viitorii tineri să fie sănătoși. De asemenea, anul acesta va fi creat un subprogram de oncologie pediatrică, ce va ține cont de toate particularitățile tratamentului copilului cu afecțiuni oncologice, care presu-pune proceduri diferite de cele în cazul terapiei adultului.

Ce acțiuni concrete vizați în cadrul proiectului inițiat de dl președinte Klaus iohannis, „Educație pentru sănătate”? Acest proiect se va concretiza prin crearea unui program gu-vernamental de educație și de profilaxie în sănătate, pentru implementarea căruia urmează să fie semnat un protocol cu Ministerul Educației Naționale. De asemenea, vom de-rula programe de popularizare în masă a informațiilor privind educația pentru sănătate, precum și progra-me de educație continuă pentru personalul medical, având ca obiectiv medicina centrată pe pacient. Scopul programului este formarea de comportamente, nu doar de informare. În comunitate trebuie să se dezvolte o atitudine față de riscul de îmbolnăvire. Trebuie să fim însă conștienți că educația nu se poate realiza peste noapte și că este nevoie de timp și de răbdare. Ne gândim la un pachet integrat și ne dorim să putem construi curricula în acest an pentru a lăsa o direcție foarte clară pentru anii următori. Această curriculă ar trebui să se adreseze celor tineri și foarte tineri, copii preșcolari care vor deveni vectori ai schimbării, deoarece cu siguranță părinții vor fi și ei informați prin intermediul copiilor. În același timp, ne vom îndrepta atenția și către populația adultă, și către cadrele medicale. Medicul trebuie să poată prelua un potențial pacient ca pe o persoană care este implicată în decizii și nu căreia i se impun anumite lucruri ale căror importanță și urmări nu sunt conștientizate de pacient. Profilaxia, proces început acum câțiva ani și care trebuie in-tensificat, va veni ca o completare a programului de educație.

Însă trebuie să ținem cont de faptul că rezultatele unui program de screening se văd în zeci de ani. Consider că este important ca la finalul acestui an să existe niște direcții foarte clare.

Referitor la infecțiile nosocomiale, se spune că orice pacient operat în spitalele românești contractează o astfel de infecție, iar acest lucru se știe de mulți ani. Ce veți face pentru a controla mai bine aceste infecții? Infecțiile nosocomiale există în toate spitalele din lume. Im-portant este ca ele să fie identificate și raportate, astfel încât să poată fi luate măsurile necesare pentru a le ține sub con-trol. În acest moment, așa cum a demonstrat raportul con-troalelor cerute de Ministerul Sănătății și efectuate de DSP București și INSP, este clar că gradul de raportare al acestor infecții este foarte mic. Acesta este motivul pentru care am dispus elaborarea unui Plan Național de Acțiune, cu obiective clare, pe termene, respectiv, scurt, mediu și lung. Vor fi implementate măsuri care să încurajeze diagnos-ticarea și raportarea corectă și în timp util a acestor infecții. O problemă de care suntem conștienți este lipsa personalu-lui de specialitate, de aceea avem în vedere reînființarea specialității de microbiologie medicală și ne gândim la modalitatea prin care am putea stimula angaja-rea de medici infecționiști, epidemiologi și farmaciști clinicieni în spitalele de urgență, unde avem nevoie de echipe complexe pentru controlul infecțiilor. Nu în ultimul rând, având în vedere că rezistența mi-crobiană la antibiotice și siguranța pacientului repre-zintă o problemă de sănătate publică la nivel mondial, avem în plan elaborarea și implementarea Strategiilor și Planurilor Naționale de control al infecțiilor nosocomi-ale și de limitare a consumului de antibiotice.

sănătatea copilului este una dintre prioritățile ministrului sănătății, conf. univ. dr. Patriciu Achimaș-Cadariu, în acest an. Va fi creat un subprogram de oncologie pediatrică, dar vor fi create și programe pentru terapia intensivă pediatrică și campanii de informare privind importanța educației în sănătate. nu lipsesc nici planurile de acțiune pentru controlul infecțiilor nosocomiale, construirea unui nou spital de arși, dar și a trei spitale regionale. totodată, o atenție deosebită va fi acordată profilaxiei cancerului de col uterin și programului de radioterapie. În plus, toate aceste măsuri și nu numai vor fi implementate în urma unor consultări publice reale cu toți actorii implicați, comunicarea clară, eficientă și transparentă fiind fundamentul mandatului ministrului sănătății.

Salarizarea personalului medical ar trebui să se realizeze pe criterii

de competență și în funcție de responsabilități. Am avut consultări cu

reprezentanții sindicatelor pe această temă și căutăm împreună soluții

lăsa o direcție foarte clară pentru anii următorisă putem construi curricula în acest an pentru a

răbdare. Ne gândim la un pachet integrat și ne dorim realiza peste noapte și că este nevoie de timp și de

Trebuie să fim însă conștienți că educația nu se poate

februarie 2016 7

PoLitici românEȘti PoLitici românEȘti

6 www.politicidesanatate.ro

la finalul anului trecut, Ministerul sănătății urma să anunțe un plan de acțiune privind accesul la fondurile structurale pentru construirea a trei spitale regionale, în iași, Craiova și Cluj-napoca. A fost realizat acest plan? Demararea construcției celor trei spitale regionale constituie, de asemenea, una dintre prioritățile mandatului din acest an. În acest moment, planul de acțiune pentru îndeplinirea condiționalităților ex-ante în domeniul sănătății este fina-lizat și în curs de aprobare. Îndeplini-rea condiționalităților ex-ante permit demararea proiectelor de realizare ale spitalelor regionale din Iași, Craiova și Cluj, pentru care sunt prevăzute 320 de milioane de euro de la Comisia Eu-ropeană, prin Programul Operațional Regional destinat investițiilor în infra-structura de Sănătate, aprobat în 2015.

legat de programele pentru marii arși, anul trecut ați anunțat construirea unui nou spital de arși în București și realizarea a patru centre mari de arși, cu sprijinul Băncii Mondiale. În ce stadii sunt aceste proiecte? Construirea unui nou spital de arși în București este o necesitate și anul acesta vom analiza acest lucru. De asemenea, prin intermediul unui program cu Banca Mondială, se vor înființa centre de mari arși. În acest mo-ment, vizăm patru centre în Iași, Tîrgu Mureș, Timișoara, București. În momentul în care spitalele regionale vor fi construite, ele vor cuprinde și centre pentru marii arși.

Din totalul bugetului Ministerului sănătății pe 2016, o parte importantă va acoperi majorarea cu 25% a salariilor unui număr de peste 52.200 de persoane. Având în vedere nemulțumirea angajaților din sănătate față de această creștere salarială, există posibilitatea unei noi majorări? În primul rând, cred că primul pas în această direcție ar trebui să fie redefinirea statutului medicului în România. Salarizarea personalului medical ar trebui să se realizeze pe criterii de competență și în funcție de responsabilități. Am avut consultări cu reprezentanții sin-dicatelor pe această temă și căutăm împreună soluții.

ținând cont că veniți din zona profesioniștilor în oncologie, cu experiență atât în chirurgie, cât și în management, aveți în vedere vreo măsură care să conducă la îmbunătățirea domeniului oncologic din România? Agenda managerului de spital diferă mult de agenda ministrului

Sănătății. Ca manager de spital și medic, responsabilitatea mea era ca instituția pe care o conduceam să facă performanță la nivel național, să devină unitate de referință la nivel internațional și, nu în ultimul rând, aveam grijă de pacienții mei. Ca ministru, privesc problemele din sistemul de sănătate în ansamblu. Bineînțeles că oncologia reprezintă o parte importantă în sistemul de sănătate. Ca și în celelalte specialități, ar mai fi multe de făcut. Deocamdată, așa cum am mai spus, ne-am îndreptat atenția către copilul cu afecțiuni oncologice, pentru a-i crea condiții mai bune de tratament. În plus, vom acorda o atenție deosebită profilaxiei cancerului de col uterin și programului de radioterapie.Aș vrea să vă asigur că toate măsurile întreprinse de Ministerul Sănătății vor fi produsul unor consultări publice reale cu toți actorii implicați, astfel încât să avem garanția că aceste măsuri sunt în folosul real al sistemului și au ca efect îmbunătățirea stării de sănătate și a gradului de satisfacție al pacienților. l

mirabela viaşu

sAlARizAREA PERsOnAlului MEDiCAl AR tREBui să sE REAlizEzE PE CRitERii DE COMPEtEnță și În funCțiE DE REsPOnsA-Bilități. AM AVut COnsultăRi Cu REPREzEn tAnții sinDiCAtElOR PE ACEAstă tEMă și CăutăM ÎMPREună sOluții.

Ne-am îndreptat atenția către copilul cu afecțiuni

oncologice, pentru a-i crea condiții mai bune de

tratament. În plus, vom acorda o atenție deosebită

profilaxiei cancerului de col uterin și programului

de radioterapie. Aș vrea să vă asigur că toate măsurile întreprinse

de Ministerul Sănătății vor fi produsul unor

consultări publice reale cu toți actorii implicați

și provocările sale în 2016Bugetul Ministerului sănătății

Bugetul MiNiSteRului SăNătă-ţii BeNefiCiAză de o CReşteRe gloBAlă A foNduRiloR AloCA-te Cu 10,43% PeNtRu ANul 2016, suma totală fiind de 7,77 miliarde lei, din care 6,39 miliarde lei provin de la bugetul de stat, iar 1,38 miliarde lei din venituri proprii. Majorarea acordată Sănătăţii din acest an ne situează în continuare sub media europeană, de 6,5% din PIB.

Prin modul în care s-au împărţit fondurile, Ministerul Sănătăţii îşi stabilește prioritățile din acest an pentru a veni în sprijinul medicilor, pentru care a fost alocată majorarea salarială de 25%, şi pacienţilor, pentru care au fost alocate fonduri atât prin intermediul programelor naţionale, cât şi prin interme-diul CNAS. În acest fel, se va putea asigura medicaţia necesară inclusiv pacienţilor cu venituri medii.

Programele naţionale dezvoltate de Ministerul Sănătăţii au primit în acest an 878 de milioane de lei, faţă de 653 de milioane de lei, cât s-au alocat în 2015. Cele 100 de milioane câştigate în plus anul acesta continuă trendul ascendent al acestor majorări. În 2014, programele naţionale au beneficiat de un buget de doar 300 de milioane de lei. Bugetul mic acordat programelor naţio-nale anul trecut, în comparaţie cu nevoile pacienţilor, a dus la apariţia unor sincope în sistem şi a determinat apariţia proble-melor de finanţare pe programe precum: Programul de Scleroză Multiplă, unde peste 100 de pacienţi au rămas fără trata-ment, Programul Naţional de Imunizare a fost privat de accesul la vaccinul împotri-va hepatitei B la bebeluşi, iar pacienţii cu HIV/SIDA nu şi-au primit medicaţia anti-retrovirală.

Anul acesta, o atenţie deosebită va fi acordată Programului Naţional pentru Arşi, pentru care se vor aloca aproximativ 10 procente din totalul fondurilor destina-te programelor naţionale. Mai mult, acest

program va fi dublat de un acord cu Banca Mondială. Patru centre noi de arşi vor fi construite la Iași, Târ-gu Mureș, Timișoara și București.

introducerea de noi progra-me naţionale dedicate îngrijirii mamei şi copilului se numără, de asemenea, printre priorităţi-le Ministerului. În 2016 va avea prioritate asistenţa medicală dedi-cată nou-născutului prematur. Trei procente din totalul bugetului alo-

cat programelor vor fi alocate modernizării secţiilor de terapie intensivă neonatală, iar un nou program de prevenţie în medici-na dentară la copii va fi înfiinţat.

Oncologia pediatrică este specialitatea care va beneficia de un subprogram susţinut prin alocarea a 2% din totalul bugetului de programe derulat de CNAS şi va fi în paralel finanţat de FNUASS (Fondul Naţional Unic de Asigurări Sociale de Sănătate).

Totodată, serviciile de ambulanţă vor fi finanţate cu aproxi-mativ 874 de milioane de lei, din care 669 de milioane de lei, pen-tru acoperirea cheltuielilor de personal, iar 200 de milioane de lei, pentru întreţinerea şi funcţionarea acestora. De asemenea, Unităţile de Primiri Urgenţe primesc suma de 626 de milioane de lei. l

aura caragioiu Frățilă

sănătatea primește anul acesta mai mulți bani de la bugetul de stat, spre deosebire de anul trecut. fondurile merg către programele naționale, spitale, aprovizionarea cu medicamente, serviciile de ambulanță și unitățile de primiri urgențe. Anul acesta, vor fi lansate o serie de noi programe naționale, printre care amintim subprogramul de oncologie pediatrică. O sumă importantă din buget acoperă majorarea salariilor cu 25%.

AlOCARE BugEt MinistERul sănătății

2015 2016• 4% din PIB • 4,2 % din PIB• 6,73 miliarde lei • 7,77 miliarde lei• 1,5 miliarde lei buget CNAS • 1,25 miliarde lei buget CNAS• 653 milioane lei buget

programe naționale• 878 milioane lei buget programe

naționale• Reabilitare spitale • 25% majorări salariale• 12 milioane lei buget

Cercetare-dezvoltare-inovare• 874 milioane lei buget servicii

de ambulanță• 626 milioane lei buget unități

primiri urgențe• 353 milioane transferuri de capital



alexandra marinescuManager InovareSC Innovate Informational Technology SRL

CoNfoRM lui e. toPol, diReCtoR Al iNStitutului de ȘtiiNță SCRiPPS diN SuA, un nou strat al medicinei va apărea pe fondul angajamentului crescut al pacienților și al no-ilor seturi de date generate de aceștia. Obținerea informațiilor esențiale din totalitatea datelor nu este însă suficientă pentru a evolua. este nevoie ca, la fiecare pas, contextul să fie clar definit pentru a avea cunoștințele necesare luării de decizii informate. Înțelegerea acestuia vine din urmărirea indicato-rilor din două mari categorii. Pe de o parte, sunt indicatorii de calitate, ca DMS și numărul reinternărilor, iar pe de altă parte, sunt indicatorii de eficacitate și performanță (productivitatea

tat pieței serviciilor medicale. Obiectivele urmărite vizează în primul rând acuratețea și calitatea datelor colectate, dar și optimizarea proceselor intraspitalicești, extragerea și accesul rapid la informații printr-un tablou de bord ușor de folosit sau abilitatea de a interpreta datele în mod corect. Nivelurile pe care HospitalNET acționează sunt Raportarea și Extragerea Datelor (1), Analiză și Monitorizare (2) și Consultanță și Reco-mandări — Unde trebuie să ajungem? (3). Totodată, aplicațiile noastre controlează corectitudinea proceselor de grupare și codificare printr-o succesiune de prevalidări și rapoarte. Înre-gistrările sunt verificate individual pentru depistarea cazurilor invalidate și stabilirea ICM-ului pentru spital, secție, medic și pacient. Pentru fiecare caz, se obțin variantele corecte de gru-pare, iar erorile de codificare sunt raportate pentru a putea fi gestionate.

Spitalul activează într-o economie de piață în plină dez-voltare, competitivă, în care consumatorul este mai exigent, informat și dorește să fie implicat. Noi contribuim activ la transformarea spitalelor în entități moderne, conștiente de propriile puncte forte, dar și de cele slabe, de riscuri și de oportunități.

CE fACEM ACuM?„Datele corecte în formatul corect, la momentul potrivit, în mâinile potrivite”W.e. deming

CAlitAteA dAteloR Se RefleCtă diReCt ÎN CA-litAteA iNfoRMAțiiloR oBțiNute Și A SeRviCiiloR MediCAle, care are rol-cheie în reducerea costurilor pentru spitale. Controlul calității trebuie susținut de soluții IT care implementează automat anumiți pași, precum evaluarea caracterului complet al datelor, verificări de consistență și de validitate, implementarea de reguli și de norme pentru colectare, verificarea standardelor. Mulți indicatori de performanță, deși ideali, rămân indisponibili din cauza complexității în creștere, lipsei de personal sau de timp, numărului mare de documente, erorilor umane sau distorsiunilor de interpretare. Spitalele performante din străinătate au implementat deja strategii de BI care să permită personalului cu putere de decizie să ia măsuri cu impact pe calitate. Innovate Informational Technology face primul pas din România în acest sens și continuă să urmărească trendurile de pe piață, pentru a pregăti terenul pentru modificările viitoare. Lucrăm la extinderea și integrarea aplicațiilor noastre și a softurilor din spitale într-o singură soluție, care să conțină un modul de prevalidare date și codificare, unul de BI cu indicatori și instrumente de vizualizare a datelor pentru indicarea zonelor de oportunitate, unul de consultanță și analiză și unul pentru acreditare CoNAS.

medicilor, timp de așteptare etc.). O colectare corectă a datelor poate explica direcția de mers și nevoia schimbării într-un spi-tal, iar o analiză și o înțelegere corecte în cazul acestora ajută la luarea deciziei de a implementa sau nu schimbarea.

CE AM făCut Până ACuM?„Dacă nu se poate măsura, nu se poate îmbunătăți”W.e. deming

CAlitAteA dAteloR eSte StRâNS legAtă de fReCveNțA Și de voluMul eRoRiloR de iNteRPRe-tARe, de documentare și de codificare. Compania noastră a adus pe piață soluții informatice care înglobează proceduri de asigurare a calității și proceduri de control al calității. Hospi-talNET este un instrument de Business Intelligence (BI) adap-

Prin soluția integrată, utilizatorii beneficiază de o serie de avantaje menite să reducă timpul de lucru, ambiguitatea informațiilor și rata erorilor, cum ar fi:

n Colectarea tuturor indicilor-cheie de performanță într-o sin-gură aplicație

n Analizarea obiectivelor calitative & cantitative n Controlarea &gestionarea calității datelor medicalen Identificarea zonelor de îmbunătățiren Identificarea & analizarea erorilorn Facilitarea angajamentului personalului medicaln Monitorizarea & evaluarea performanței medicilor, a secțiilor

și a întregii unitățin Acces detaliat la nivel de pacient/medic/secțien Acces securizat și date confidențiale protejaten Îmbunătățirea managementului costurilor, calității și resur-

selor umanen Învățarea corectă a procesului de codificaren Minimalizarea cazurilor invalidate.

Posibilitatea de a urmări și verifica procese, activități și situații prin expresii numerice și grafice oferă fundamentul necesar unui control adecvat asupra unității sanitare. Datele incomplete, con-testabile sau lipsă depistate în urma analizelor ar trebui să condu-că la o investigare în detaliu din partea personalului cu putere de decizie. Controlul calității datelor este esențial în asigurarea integrității proceselor unității și a serviciilor oferite, iar mă-surătorile pe care le folosim sunt specifice și descriu cores-punzător starea unor date particulare, la un anumit moment.

Punem accent pe impactul socio-economic pe care calita-tea datelor medicale îl are asupra serviciilor medicale oferite și, prin aceasta, asupra costurilor. Îmbunătățirea calității datelor și informațiilor este rezultatul eforturilor combinate. Promovăm o cultură a calității datelor susținută de consolidarea infrastruc-turii calității datelor printr-o colaborare bazată pe comunicare deschisă și consultanță cu clienții noștri. Ne angajăm ca toate

produsele dezvoltate de noi să poată fi caracterizate de sca-labilitate, integrabilitate, robustețe, portabilitate și modula-ritate. Suntem conștienți că un management de calitate implică mult mai mult decât managementul calității și că acesta trebuie susținut, deopotrivă, de protocoale individualizate și actuali-zate și de o echipă de profesioniști cu experiență. Ne dorim să sprijinim luarea de decizii corecte prin acces la informații adec-vate și să contribuim la facilitarea fenomenului de schimbare a mentalității pentru toate părțile interesate din sistemul de să-nătate. l

Dacă gândești în termen de un an, plantează o sămânță; dacă gândești pentru 10 de ani, plantează copaci;

dacă gândești pentru 100 de ani, învață-i pe oameni

Confucius

valori-cheie pentru evaluarea calitățiiDisecarea datelor medicale:

„Îmbunătățirea calității este știința managementului proceselor”, spunea W.E. Deming. spitalele trebuie să aibă ca obiectiv primordial oferirea de servicii medicale eficiente și de calitate pentru pacienți, iar pentru aceasta au nevoie de acces la datele medicale pentru a se asigura de atingerea obiectivului stabilit. Recent, numărul înregistrărilor medicale a crescut considerabil, iar valoarea și utilitatea lor depind de calitatea datelor colectate.

control adecvat asupra unității sanitare.și grafice oferă fundamentul necesar unui

activități și situații prin expresii numericePosibilitatea de a urmări și verifica procese,


anmdm

prin intermediul studiilor clinicemai rapid la noile terapii

Pacienții români au acces

care nu sunt suficient cunoscutepentru că se lucrează cu niște substanțe

să fie bine reglementată și bine monitorizată, după cum crede fiecare. Activitatea trebuie

Studiile clinice nu se pot face oricum, oriunde,

care sunt evaluate prin metodologia HTAnațional de oncologie, în condițiile în România. Ele pot intra și în programul astfel ele au autorizație automată și în

autorizate centralizat în Europa și Toate aceste medicamente noi sunt

s-a observat cumva o tendință de creștere a numărului studiilor clinice autorizate în ultimii ani?Putem vorbi de o tendință de creștere a aplicațiilor, însă nu aș putea spune că este semnificativă. Se vede clar o tendință de creștere a activității în domeniul studiilor clinice, în special comparativ cu perioada anilor ‘90. dacă ne uităm la acea perioadă, creșterea pare semnificativă, însă nu și în ultimii ani, deoarece am avut și noi o serie de sincope în procedura de evaluare și atunci au fost niște întârzieri în autorizarea acestora.

Durează mult această procedură de evaluare?Procedura de aprobare durează 60 de zile, excluzând peri-oadele de „stop clock”. Din păcate, suntem depășiți. A fost o perioadă în care nu au fost oameni, după ce am găsit per-sonal și l-am pregătit, a trebuit să preluăm activitatea de evaluare a tehnologiilor medicale, iar oamenii care au fost la studii clinice au fost relocați. Între timp, am pregătit alți oameni și acum, încet, încet, recuperăm din întârzieri.

Domnul președinte nicolae fotin spunea că una dintre prioritățile pe anul acesta este pregătirea legislației secundare care să asigure implementarea la nivel național a regulamentului de studii clinice…Da, există un regulament care va intra în vigoare în această vară. Fiind regulament, devine obligatoriu pentru toată lumea, dar ai nevoie și de legislație secundară și sunt o serie de lucruri care tre-

buie puse la punct, cum ar fi autorizarea site-urilor unde să se desfășoare studii clinice. Noi am trimis Ministerului Sănătății propunerea noastră de ordin de ministru prin care să se reglementeze acest lucru, pentru că în momentul de față avem o procedură care a fost avi-zată de Consiliul Științific al Agenției, însă există multe persoane care ar vrea să existe o reglementare cu caracter de lege, adică un ordin de ministru.

Deci ne împiedicăm puțin în denumiri legislative?Nu că ne împiedicăm în denumiri legis-lative. De exemplu, unii aplicanți spun că dacă nu e scris în lege, dacă nu există un ordin de ministru, înseamnă că facem cum vrem noi. Ei bine, studiile clinice nu se pot face oricum, oriunde, după cum crede fiecare. Activitatea trebuie să fie bine reglementată și bine monitorizată, pentru că se lucrează cu niște substanțe care nu sunt suficient cunoscute. trebuie să ne asigurăm că subiecții care participă la studii clinice sunt bine informați, că știu ce li se întâmplă, că știu la ce să se aștepte și ce au de făcut în momentul în care apare un eveniment neașteptat.

sunt sigură că știți de studiul clinic din franța care a dat greș și în urma căruia a murit o persoană. Credeți că se va înăspri cumva legislația la nivel european?Întotdeauna trebuie luate niște măsuri

când intervin astfel de evenimente, pentru a preveni, mai depar-te. Nu-și dorește nimeni să se întâmple ceva rău. Studiul clinic în cauză era un studiu de fază 1, din cele care se fac pe voluntari sănătoși pentru a studia o serie de aspecte legate de farmacologie; de exemplu, care este concentrația plasmatică la care se ajunge în urma administrării substanței, care e timpul de înjumătățire pen-tru a stabili dozele optime pe care le poate lua un subiect uman. Toate aceste lucruri intervin după ce substanța respectivă a fost deja studiată și a trecut prin faza preclinică. În cazul studiului din Franța, într-adevăr au fost 90 de voluntari, din care 6 au avut probleme și unul a decedat. Cei șase care au avut probleme au luat doze mai mari decât ceilalți pentru că unul dintre obiectivele studiului de fază 1 este să se determine doza care poate fi adminis-

trată în condiții de siguranță. S-a întâmplat acest eveniment nefericit. Eu sunt convins că cei care au făcut parte din acest studiu clinic au fost informați și nu au fost cum crede lumea — pe post de cobai, pentru că aceasta este de multe ori percepția publi-cului —, că se folosesc oamenii drept cobai pentru dezvoltarea produselor. Din păcate, niciun medicament nou nu poate fi pus pe piață fără să fie verificat și testat, mai întâi...

Revenind la România, înțeleg că deocamdată pacienții au acces la medicamentele noi imuno-oncologice doar prin intermediul studiilor clinice. Așa este?imunoterapia este folosită de multă vreme și inclusiv în oncologie s-au folosit anumite medicamente pentru a stimula răspunsul imun încă di-nainte să apară medicamentele din noile generații. Sunt multe medicamente care acționează asupra sistemului imu-nitar și care stimulează sistemul imun, iar acțiunea uneori este combinată atât imunologic, cât și direct asupra proce-sului respectiv, cum a fost la terapia cu interferon în tratamentul hepatitei C. După cum bine știți, toate aceste medica-mente noi sunt autorizate centralizat în Europa și astfel ele au autorizație automată și în România. Ele pot intra și în programul național de oncologie, în condițiile în care sunt evaluate prin metodologia HTA.

și au fost?Da, cele pentru care s-a depus documentația. Deci, orice medica-ment care este autorizat centralizat în Europa este automat autori-zat și în România. Or, aceste medicamente sunt autorizate centrali-zat. Într-adevăr, prin studii clinice au acces mai rapid unii pacienți.

Referitor la contestațiile privind procedura de evaluare a medicamentelor, s-au finalizat toate?S-au desfășurat toate ședințele comisiei de contestație, deci toate contestațiile au fost analizate și s-au luat o serie de deci-zii. În cazul unor contestații, am avut nevoie de puncte de vedere de la comisiile de specialitate ale Ministerului, și în special de la Comisia de oncologie, de unde nu am pri-mit încă răspunsul la solicitare. În cazul unor contestații soluționate, s-au emis deja deciziile și actele necesare, în timp ce pentru altele actele sunt în curs de redactare.

mirabela viaşu

Anual, aproximativ 250 de studii clinice sunt aprobate de Agenția națională a Medicamentului și Dispozitivelor Medicale (AnMDM). În prezent, sunt în desfășurare 407 studii clinice în țara noastră, iar alte 100 așteaptă să primească aprobarea. De la aderarea României la uniunea Europeană, au fost aprobate peste 1.500 de studii clinice, în timp ce în Europa sunt autorizate în fiecare an circa 4.000 de astfel de studii. În general, există foarte puține aplicații respinse în România, ne-a declarat dr. Marius tanasă, vicepreședintele AnMDM.

unii APliCAnți sPun Că DACă nu E sCRis În lEgE, DACă nu Există un ORDin DE MinistRu, ÎnsEAMnă Că fACEM CuM VREM nOi.

În CAzul stuDiului Din fRAnțA, ÎntR-ADEVăR Au fOst 90 DE VOluntARi, Din CARE 6 Au AVut PROBlEME și unul A DECEDAt. CEi șAsE CARE Au AVut PROBlEME Au luAt DOzE MAi MARi DECât CEilAlți PEntRu Că unul DintRE OBiECtiVElE stuDiului DE fAză 1 EstE să sE DEtERMinE DOzA CARE POAtE fi ADMinistRAtă În COnDiții DE siguRAnță.



în Sănătaterecorduri”

„țara tristelorRomânia –

De ce credeți că România are unul dintre cele mai puțin performante sisteme de sănătate din uE?Într-adevăr, în pofida progreselor no-tabile înregistrate, domeniul Sănătății continuă să rămână deficitar la capitolul calitate. Consider că principala cauză a nereformării din temelii a sistemului medical a fost și rămâne, din păcate, subfinanțarea acestuia. În cei peste 20 de ani de regim democratic, în pofida alternanțelor guvernărilor, Sănătatea nu a beneficiat de un procent satisfă-cător din PiB, care să poată asigura unități spitalicești performante, sa-larizare corespunzătoare, pe bază de competență profesională și, în consecință, un act medical de calitate, în beneficiul pacienților. Sistemul a rămas nepermis de mult timp nereformat, anchilozat, victi-mă a unor mentalități învechite și a unui management defectuos. România este, am putea spune, „țara tristelor recorduri” în ceea ce privește sănătatea. ocupăm primele locuri în uniunea europeană

Așa cum se cunoaște, tergiversarea nepermisă a adoptă-rii noii liste a medicamentelor compensate a creat pre-judicii îndeosebi pacienților cronici, care au fost astfel privați de accesul la medicamente de ultimă generație. Alte propuneri legislative notabile se referă la modificarea și completarea Legii 95/2006 privind reforma în domeniul sani-tar, în sensul includerii în rândul serviciilor medicale decon-tate de Casa de Asigurări de Sănătate a costurilor protezelor mamare pentru reconstrucția sânului, precum și modificarea și completarea Legii 95/2006 de a include pe lista dispoziti-velor medicale decontate de CNAS sfincterele artificiale

sunteți unul dintre politicienii care sunt pro-vaccinare. Ce le transmiteți celor care refuză imunizarea?Potrivit datelor furnizate de OMS, anual se înregistrează 1,2 milioane de decese care ar putea fi prevenite prin vaccinare. Susțin vaccinarea, în pofida vocilor care se pronunță împotriva acestei proceduri cu argumente care nu se susțin în practică. oamenii trebuie să știe că vaccinurile salvează vieți și pre-vin suferințe inutile, iar dacă nu sunt vaccinați în proporție de 85%, gradul de expunere la boli a copiilor, bătrânilor și a celor cu deficiențe imunitare va crește îngrijorător. Sta-tistic, eficiența vaccinării a fost demonstrată, constatându-se că o rată a vaccinării sub 80% conduce la apariția epidemiilor. Din păcate, la ora actuală în România sunt privați de vaccinare nu doar cei proveniți din familii cu o situație materială precară sau cei neinformați. A apărut o categorie care respinge vacci-nul între cei cu venituri peste medie, argumentând că vor fi expuși unor riscuri ulterioare cauzate de efectele adverse ale vaccinării. Îmi exprim speranța că Legea vaccinării, aflată în dezbatere publică, va stabili reguli clare și responsabilități pen-tru lanțul de distribuție și furnizare a vaccinurilor în România.

Credeți că recenta majorare a salariilor medicilor și personalului mediu va limita exodul personalului sanitar?Fără îndoială, măsura de majorare a salariilor medicilor și pe cele ale personalului mediu era necesară și ar fi trebuit gândită și aplicată cu mulți ani în urmă. Evident, majorarea salariilor constituie doar o verigă în lanțul de probleme ce trebuie soluționate și care țin de un management eficient al spi-talelor. Ele vizează atât modernizarea unităților spitalicești existente, cât și crearea altora noi, performante, la nivelul stan-dardelor europene. Nu în ultimul rând, e necesar să se acorde o atenție sporită rezolvării situației din zonele rurale, puternic afectate de penuria de cadre medicale și unități sanitare.

Din 2012, sunteți președintele Comisiei pentru sănătate publică din senatul României. Cum ați caracteriza activitatea acestei comisii, acum, spre finalul mandatului?Împreună cu colegii mei, membri în comisie, cei mai mulți dintre ei medici de profesie, am încercat să inițiem și să susținem pro-puneri legislative menite să contribuie efectiv la impulsiona-rea reformării sistemului nostru medical. Conștienți că există

la mortalitatea infantilă, la incidența cazurilor de tubercu-loză și avem una dintre cele mai reduse speranțe de viață!

Ați fost inițiator a zeci de propuneri legislative care vizează îmbunătățirea sistemului medical. Care dintre acestea sunt mai importante?În primul rând, aș menționa propunerea legislativă pri-vind „Actualizarea listei de medicamente o dată la doi la ani, ținând cont de evoluția cercetărilor în domeniu și de apariția pe piață de noi medicamente cu grad crescut de eficiență”.

un decalaj deloc nesemnificativ între România și celelalte state ale Uniunii Europene, am avut în vedere îndeosebi interesul pacienților și problemele legate de accesul acestora la medicație și tratamente moderne, adecvate diverselor tipuri de afecțiuni. Pe lângă activitatea sa specifică, Comisia pentru sănătate publică a Senatului a orga-nizat sau a participat, în colaborare cu alte instituții, la numeroase conferințe, simpozioane, mese rotunde pe teme de actualitate, printre care amintesc: „Ziua Bolilor Rare 2015”, Conferința „Onco-genetica – Medicina viitorului în prezent”, „Sănătatea Femeii – de la pubertate la menopauză”, „Drepturile pacienților”, „Vaccinarea obli-gatorie”, „Screening auditiv”, „Screeningul în cancer – o prioritate națională”. Acestea sunt, iată, câteva dintre dezbaterile care au adus în atenția specialiștilor, dar și a opiniei publice, probleme importante, de mare interes, prezentând propuneri și soluții specifice acestui domeniu atât de complex numit Sănătate.

sunteți optimist în ceea ce privește viitorul sistemului medical românesc?Fără îndoială, reformarea unui sistem sanitar nu este un proces simplu, este dificil de luptat cu mentalități, grupuri de interese, de realizat un management performant și de stabilire a unor criterii cost-eficiență pentru servicii medicale de diagnostic și tratament. Aș aminti, în acest context, un citat aparținând lui Abraham Lin-

coln: „Nu contează anii din viață, ci viața din ani”, pe care l-aș parafraza astfel: nu contează cât de mari sunt deficiențele siste-mului, contează voința politică și implicarea tuturor factorilor responsabili, astfel încât România anilor ce vor urma să se ridice la nivelul standardelor europene în ceea ce privește Sănătatea! Aș încheia tot cu un citat, aparținând lui Ralph Waldo Emerson, poet și eseist american din secolul al XIX-lea: „Prima bogăție a omului este sănătatea”. l

Obținând rezultate nefavorabile la aproape toți indicatorii de sănătate, sistemul sanitar românesc este, pe bună dreptate, considerat printre cele mai slabe din uniunea Europeană. ne-am obișnuit să fim aproape de fiecare dată pe ultimele locuri și nu ar fi trebuit să o facem. se încearcă reformarea întregului sistem, proces greoi și îndelungat, însă perfect realizabil dacă există voință politică și implicare din partea tuturor factorilor interesați, consideră dr. ion luchian, președintele Comisiei pentru sănătate publică din senatul României, medic urolog și om politic cu o îndelungată experiență parlamentară.

subfinanțarea acestuia.medical a fost și rămâne, din păcate,

a nereformării din temelii a sistemului Consider că principala cauză

AnuAl sE ÎnREgistREAză 1,2 MiliOAnE DE DECEsE CARE AR PutEA fi PREVEnitE PRin VACCinARE.

nu COntEAză Cât DE MARi sunt DEfiCiEnțElE sistEMului, COntEAză VOințA POlitiCă și iMPliCAREA tutuROR fACtORilOR REsPOnsABili, AstfEl ÎnCât ROMâniA AnilOR CE VOR uRMA să sE RiDiCE lA niVElul stAnDARDElOR EuROPEnE În CEEA CE PRiVEștE sănătAtEA!



în Româniastudii de farmacoeconomie

Anul acesta ar putea fi declanșate de vânzare pe piața liberă al respective-lor produse medicamentoase și prețul negociat este o diferență atât de mare încât faptul că nivelul discountului a rămas confidențial din punct de vedere public este lesne de înțeles. S-a dove-dit însă că se poate. Nu rămâne decât să se identifice modalitățile cele mai adecvate ca astfel de contracte cost-volum-rezultat să poată fi folosite pe scară cât mai largă, fără să fie afectat prețul practicat de producători în alte țări pentru care România este luată ca referință. În acest context, evaluările economice care vor fi efectuate în Ro-mânia vor reprezenta doar un simplu element de negociere a prețului – deci-zia finală fiind eminamente una politi-că, la fel cum se întâmplă și în prezent, dar bazată pe date concrete și specifice. Considerați că evaluarea diferențiată pentru medicamentele biosimilare ar stimula numărul produselor aprobate pe piața din România?Nu mă pot pronunța. Medicamentele biosimilare reprezintă încă un ele-ment de noutate pentru întreaga lume și multe dintre principiile stabilite cu privire la evaluarea economică a medicamentelor inovative, dar și la aplicarea unor instrumente de eva-luare, precum cost-minimizarea în cazul medicamentelor generice, este posibil să sufere modificări tocmai ca ur-mare a introducerii acestei noi categorii de medicamente. Probabil că și în acest caz va trebui să împrumutăm din deciziile luate la nivel european sau în țările care au o eco-nomie și sisteme de sănătate comparabile cu România. Anul 2015 a adus numeroase schimbări în sistemul de sănătate — reactualizarea prețurilor la medicamente, introducerea contractelor cost-volum, protestul cadrelor medicale, incendiul de la Clubul Colectiv, schimbarea ministrului sănătății. Cum estimați că se vor resimți acestea în 2016?Cred că fiecare zi de amânare a revizuirii modului de finanțare a consumului de medicamente și de taxare a indus-triei din domeniu va conduce la perturbări serioase. Opinia mea strict personală este că procesul, aș spune ilegal, de înghețare a prețurilor, a reprezentat un fel de troc indirect pentru a acoperi o taxă aberantă – taxa claw-back. Eu cred că industria farma trebuie să beneficieze de reguli corecte, apli-cabile tuturor agenților economici, și nu bazate pe anomalii

le obținute în fiecare țară, în funcție de particularitățile patologiei și, mai ales, ale sistemului de îngrijiri. este de așteptat ca, imediat ce autoritățile vor definitiva condițiile în care se pot desfășura astfel de studii, activitatea de cercetare în acest domeniu să în-florească. În general, opinia mea este că atât persoanele de decizie, cât și industria se tem de astfel de evaluări. Există un subiect delicat, subliniat, de altfel, și de experții NICE care au avut o scurtă misiune de consultanță în favoa-rea Ministerului Sănătății: este aproape imposibil să ai un buget al sănătății care să fie de 4-8 ori mai mic decât în țările de referință privind evaluarea econo-mică și să cumperi medicamente la același preț ca în acestea. există riscul ca unele din studiile efectuate, plecând de la realitățile românești, să condu-că la concluzia că pur și simplu nu ne putem permite astfel de cheltuieli. Eu cred că aceste temeri sunt nerealiste. O dovadă este decizia privind tratamentul pacienților cu hepatită C. Între prețul

precum o taxă suplimentară pe cifra de afaceri (în funcție de un anumit reper) suplimentară celor plătite de ceilalți agenți economici. Cheltuielile statului cu medicamentele sunt mari, de ordinul miliardelor, dar aceastea nu justifică un tratament punitiv, ca și cum industria ar reprezenta un dușman pentru stat. taxa claw-back este un mecanism gro-sier, brutal, care nu face decât să de-monstreze incapacitatea statului de a efectua un control ferm al pieței, având funcționari competenți și motivați. Să ne gândim numai la presiunea existentă pe funcționarii desemnați să facă parte din comisia de negociere a contractelor cost-volum, unde abilitatea sau inabili-tatea acestora poate conduce la sute sau mii de pacienți tratați suplimentar sau, dimpotrivă, lipsiți de tratament. Redu-cerea prețurilor este acceptabilă, în fond

Procesul de evaluare a tehnologiilor medicale în România a demarat în 2014. În opinia experților, important este faptul că procesul de deschidere a listei a fost cât de cât deblocat, chiar dacă evaluarea tehnologiilor de medicamente se efectuează pe baza unor rezultate obținute în țări care au

cu totul altă putere economică și capacitate de a susține financiar noile tehnologii. „Din punct de vedere

practic, tehnic, procesul poate și trebuie să fie radical îmbunătățit. la fel și transparența procesului. un model de transparență poate fi Australia, unde oricine poate vedea toate actele, dezbaterile, modificările, pozițiile individuale etc. exprimate sau luate în favoarea unei decizii privind rambursarea unui medicament”, susține conf. univ. dr. sorin Paveliu, președinte al Capitolului regional isPOR România.

Rolul evaluării economice în procesul de evaluare și rambursare a medicamentelor a fost dezbătut la isPOR 2015. Cât preț se pune în România pe această evaluare economică?Se știe că decizia privind acceptarea de noi medicamente se bazează pe evaluările economice efectuate în Franța, Marea Britanie, Germania, pe baza unor punctaje. Abia în acest an ne aflăm în pragul declanșării unor posibile studii de farmacoeconomie în România – care să fie acceptate și care să deschidă poarta unor medicamente noi pe baza datelor clinice și economice provenite din „lumea reală” – respectiv, din afara trialurilor clinice internaționale, bazate pe date-

EstE APROAPE iMPOsiBil să Ai un BugEt Al sănătății CARE să fiE DE 4-8 ORi MAi MiC DECât În țăRilE DE REfERință PRiVinD EVAluAREA ECOnOMiCă și să CuMPERi MEDiCAMEntE lA ACElAși PREț CA În ACEstEA.

Evaluările economice care vor fi efectuate în România vor reprezenta doar un simplu element de negociere a prețului – decizia finală fiind eminamente una politică, la fel cum se întâmplă și în prezent, dar bazată pe date concrete și specifice.

OPiniA MEA stRiCt PERsOnAlă EstE Că PROCEsul, Aș sPunE ilEgAl, DE ÎnghEțARE A PREțuRilOR A REPREzEntAt un fEl DE tROC inDiRECt PEntRu A ACOPERi O tAxă ABERAntă – tAxA ClAW-BACK.



suntem cea mai săracă țară din Uniunea Europeană. Această decizie nu trebuie însă pusă în practică într-o manieră care să afecteze afacerea producătorilor în alte țări, iar unii pași au fost deja făcuți, deși sunt necesare evidente îmbunătățiri ale politicii medicamentului. Este interesant că mă întrebati de catastrofa umană de la Clubul Colectiv. Chiar cred că din această dramă se pot trage concluzii și aduce îmbunătățiri, având în vedere că a developat existența unei corupții profunde a autorităților care ocolesc atât autoriză-rile, cât și controlul. Cred că unele analogii se pot face și cu domeniul medicamentului. Oportu-nitatea de a avea legi solide, stabile, aplicabile și instrumente de control adecvate trebuie valorificată și în acest domeniu. Toți vom avea de câștigat – pacienți, medici, comercianți. Care credeți că este cea mai mare provocare a mandatului ministrului Patriciu Achimaș-Cadariu?Există o opinie generală, dar aș zice eronată, că a fi ministru este un titlu de glorie, un fel de posta-ment pe care mulți s-ar vedea cocoțați. Atunci când te prăbușești, contează și înălțimea de la care cazi. Astfel, a ocu-pa o asemenea funcție, indiferent de domeniu, dar mai ales în Sănătate, este nu numai un gest de curaj, ci și o enormă res-ponsabilitate. Experiența anterioară joacă un rol determinant în evitarea greșelilor. Însă una este când ai la dispoziție patru ani de mandat, o resursă umană stabilă și un sprijin politic adecvat și cu totul alții sunt parametrii în care își desfășoară activitatea actualul ministru. țintele, în majoritatea lor, au fost stabilite de guvernul precedent și consolidate prin aprobarea bugetului de stat. drept urmare, nimeni nu ar trebui să se aștepte la gesturi spectaculoase din partea mi-nistrului Sănătății, însă nu înseamnă că nu avem așteptări de la domnia sa. Personal, aștept un exemplu de comunicare publică, exemplu care să poată fi urmat și luat ca reper și de cei care vor urma la conducerea Ministerului. Această valență va fi strict necesară pentru că problemele sistemului nu au dispărut, ca urmare a schimbării Guvernului: finanțarea este insuficientă, majorările salariale, și așa prea mici, s-au făcut numai pentru medicii din spitale, medicamentele necesită o finanțare suplimentară celei aprobate, politica medica-mentului are nevoie de schimbări de esență, noul cod fiscal va afecta activitatea medicilor din ambulator și se pare că nimeni nu s-a gândit la aceasta, iar nemulțumirile vor izbuc-ni în curând, pacienții și-au pierdut răbdarea în așteptarea unor medicamente de mult promise, iar lista poate conti-nua la nesfârșit. Multe dintre probleme nu au soluții care să poată fi adoptate în mandatul domniei sale. Comunicarea este esențială, demonstrând celor în cauză că problemele și nevoile sunt auzite și că nu sunt ignorate. În caz contrar, ministrul poate deveni paratrăsnetul nemulțumirilor. l

mirabela viaşu

Societatea Internațională de Farmacoeconomie și Studiu al Rezultatelor de Sănătate (International Society for Pharmacoeconomics and

Outcomes Research — ISPOR), înființată în urmă cu 20 de

ani, este considerată cea mai importantă societate cu acest profil din lume. Furnizează celor care decid în domeniul sanitar din întreaga lume informații care să fundamenteze politicile pe care le adoptă.

ISPOR nu realizează în mod direct cercetări într-o țară

anume, inclusiv în România, însă cei aproape 10.000 de membri

din 114 țări își pot desfășura activitatea și cercetările în așa-numitele Capitole. Capitolul ISPOR România este relativ tânăr, fiind înființat abia de patru ani. Preocupările au fost influențate major de dezbaterile și incertitudinile privind accesul noilor medicamente la finanțări din bani publici și accesul pacienților la tratamente noi. În 2016, Capitolul ISPOR România este hotârit să-și mărească numărul de membri. Se vor desfășura două simpozioane — la București, în luna mai, și la Târgu Mureș, în toamnă, când vor demara cursuri-satelit de educare în evaluarea tehnologiilor medicale. La ambele simpozioane sunt așteptați specialiști din alte țări. Discuțiile se vor axa pe efectele modificărilor de preț asupra accesului la medicamente. Mai concret, se vor analiza efectele neașteptate ale scăderii prețurilor la medicamente, care au condus la dispariția multor produse de pe piață, stimularea exportului paralel și accesul noilor medicamente la diferitele scheme de finanțare din bani publici. În luna mai, va fi tradusă lucrarea de bază editată de ISPOR — cu termeni de specialitate explicați pe larg și pe înțelesul tuturor celor preocupați de farmacoeconomie și de economie sanitară, în general.

PRIoRITățI ISPoR RoMânIA 2016

OPORtunitAtEA DE A AVEA lEgi sOliDE, stABilE, APliCABilE și instRuMEntE DE COntROl ADECVAtE tREBuiE VAlORifiCAtă și În ACEst DOMEniu. tOți VOM AVEA DE CâștigAt – PACiEnți, MEDiCi, COMERCiAnți.


PoLitici intErnaționaLE

din Uniunea Europeanăîn noua eră a politicilor sanitare

Provocări și preocupări

PolitiCA de SăNătAte lA Nivelul uNiuNii euRoPeNe A iNtRAt ÎNtR-o Nouă eRă. Cadrul legislativ de guvernanță economică care a fost introdus în urma crizelor de la sfârșitul anilor 2000 contestă procesele tradiționale și adaugă o nouă dimensiune în realizarea politicilor la nivel european. Această dimensiune este macroeconomică - analizează bugetele și anga-jamentele financiare ale guvernelor naționale, sector cu sector, identificând politicile și progresele care prezintă o amenințare la adresa sustenabilității și, astfel, la stabilitatea economică a regiu-nii. dimensiunea macroeconomică a sănătății cataloghează oamenii, instituțiile și resursele sectorului sanitar în ceea ce privește impactul lor fiscal și economic. Deși se concen-trează pe cheltuieli, a determinat dezbateri privind modelele de finanțare, furnizarea de servicii și modalitatea prin care să se asigure accesul universal la asistență medicală de înaltă calitate. Astfel, Uniunea Europeană este din ce în ce mai angajată în ana-lizarea și evaluarea politicilor de sănătate, încercând să identifice, evalueze și să abordeze domenii specifice de interes.

Despre „noua eră” a politicii sanitare și dezvoltarea viitoare a domeniului pot fi făcute două observații. În primul rând, moni-torizarea, compararea, îndrumarea și controlul necesită acces la date complete, coerente și comparabile. Acest lucru reprezintă

sănătății publice. Anii 1990 și 2000 au adus în prim-plan libe-ra circulație a serviciilor și a pacienților, ridicând întrebări importante despre echilibrul dintre prioritățile economice și sociale în ue și promovând recunoașterea sănătății ca o pro-blemă inerentă în toate politicile. Mai mult decât atât, în toată această perioadă politica de sănătate a răspuns și a fost modelată de crize sporadice.

Provocările în definirea politicii de sănătate a UE în epoca actuală sunt de două tipuri. În primul rând, euroscepticismul din rândul populației generale și al guvernelor publice a crescut brusc în ultimii ani. În al doilea rând, criza financiară a necesitat o schimbare a atenției către sustenabilitatea fiscală și a condus, în unele țări, la implementarea unei agende de austeritate. Aceste provocări au forțat UE să-și reevalueze abordarea în domeniul sănătății.

S-ar putea argumenta că UE a realizat tot ce putea în sănă-tate, conform actualului Tratat — competențele au fost extinse, dispozițiile au fost interpretate creativ, iar obiectivele au fost reali-zate în multe domenii neprevăzute. Prin urmare, UE este angajată într-o gamă impresionantă de activități de politici de sănătate și se confruntă, din ce în ce mai mult, cu noi provocări legate de necesitatea și oportunitatea acțiunilor sale.

provocarea următoarei guvernări. În al doilea rând, contextul noului mandat de politici sanitare ar putea conduce la pierderea dreptului de proprietate al ac-torilor din sănătate. Aceasta reprezintă o problemă politică mult mai profundă.

PROVOCăRi COntEMPORAnEfieCARe ePoCă A PolitiCii de Să-NătAte A ue eSte defiNită PRiN PRovoCăRi. În anii 1960 și 1970, libera circulație a lucrătorilor a evidențiat practici divergente de securitate și sănătate la locul de muncă, forțând stabilirea de standarde comune și reprezentând baza unor măsuri de politică socială. În anii 1980, eforturile de a prezenta o „Europă a poporului” și o „față umană” a Uniunii economice și mo-netare s-au purtat cu ajutorul programului Europa Împotriva Cancerului, care a ofe-rit o „valoare adăugată” reală și a stimu-lat activitatea semnificativă în domeniul

POlitiCA sAnitARă EuROPEAnă În „nOuA ERă”ÎN AfARA CoNCeNtRăRii AteNției SPRe ÎMBuNătățiReA efiCieNței ACtivității SAle diN doMeNiul PolitiCiloR SANitARe, UE și-a redirecționat eforturile pentru a răspunde priorităților politice ale Uniunii post-cri-ză. Criza financiară a condus la revizuirea cadrului de guvernanță economică, iar cea mai notabilă măsură a fost Semestrul european. Acesta cuprinde toate domeni-ile de politică și aplică același cadru fiscal pentru fiecare, generând recomandări care stabilesc parametrii următoarelor decizii. Fiind unul dintre cele mai costi-sitoare domenii, sănătatea beneficiază de toată atenția cuvenită, iar recomandările oferite au vizat cost-eficiența cheltuielilor naționale pentru medicamente, echilibrul dintre îngrijirea primară și cea secundară, precum și reformele sanitare pe termen

În perioada post-criză, politica de sănătate a UniuniiEuropene riscă să fie umbrită tot mai mult de un mozaicde procese și de politici concurente, cum ar fi Semestruleuropean și Evaluarea performanței sistemului de sănătate.Această re-focalizare aduce provocări pentru colectareadatelor necesare sistemului de sănătate și ar putea amenințadreptul de proprietate al actorilor din sănătate asupraproblemelor de sănătate. În contextul actual de coordonareeconomică și fiscală, comunitatea din domeniul sănătățiipublice trebuie să fie vigilentă în protejarea politicii desănătate a UE și a progreselor realizate în ultimele decenii.

Ellie brooks, Universitatea Lancaster, Marea BritanieEurohealth incorporating Euro observer, Vol. 21, nr 4, 2015

uniunEA EuROPEAnă EstE Din CE În CE MAi AngAjAtă În AnAlizAREA și EVAluAREA POlitiCilOR DE sănătAtE, ÎnCERCânD să iDEntifiCE, EVAluEzE și să ABORDEzE DOMEnii sPECifiCE DE intEREs.

legate de necesitatea și oportunitatea acțiunilor sale.de sănătate și se confruntă, din ce în ce mai mult, cu noi provocări UE este angajată într-o gamă impresionantă de activități de politici

CRizA finAnCiARă A COnDus lA REVizuiREA CADRului DE guVERnAnță ECOnOMiCă, iAR CEA MAi nOtABilă MăsuRă A fOst sEMEstRul EuROPEAn.



lung. Deși recomandările nu sunt obligatorii pentru majoritatea statelor membre, problemele pe care acestea le identifică și ana-liza pe care se bazează acestea definesc parametrii reformelor naționale și politica europeană de sănătate.

Pentru a veni în sprijinul Semestrului european, noul co-misar din domeniul sănătății a primit sarcina de a dezvolta în continuare competența ue în evaluarea performanței sistemului de sănătate (HSPA – health system performance assessment). Acest lucru implică stabilirea de metodologii și indicatori pentru a evalua modul în care sistemele de sănătate funcționează, fapt care se răsfrânge asupra evaluărilor și analize-lor efectuate în cadrul Semestrului și în alte procese. S-a format un grup de experți pentru a monitoriza activitatea națională în acest domeniu, pe baza conceptului conform căruia „condiția esențială pentru proiectarea reformelor sanitare eficiente, care să vină în beneficiul pacienților, este înțelegerea modului în care funcționează sistemele de sănătate”.

factorii de decizie politică se confruntă acum cu provoca-rea de a „măsura” sănătatea și de a atribui valoare rezultatelor obținute de sistemele de sănătate, asigurându-se că aceste re-zultate reflectă experiența pacientului și bunăstarea socială, nu doar rezultate clinice sau financiare.

În cele din urmă, rolul UE în politica sistemelor de sănătate este recunoscut cel puțin tacit. Anul trecut, DG Santé a publicat un plan de acțiune pentru realizarea unor sisteme de sănătate eficiente, accesibile și sustenabile și, deși acest lucru este departe de ceea ce înseamnă o politică coerentă și de sine stătătoare, re-flectă o înțelegere mai largă a faptului că abordarea problemelor de durabilitate și implementarea reformelor de sănătate eficiente

necesită o anumită coordonare centrală a politicilor de sănătate. Pentru moment, activitatea este centrată pe probleme cum ar fi îngrijirea medicală transfronta-lieră, mobilitatea profesională, siguranța pacienților și procesul de stabilire și ram-bursare a prețurilor la medicamente, însă potențialul pe care această nouă eră îl oferă este substanțial.

iMPliCAții PEntRu ViitORSe Pot fACe două oBSeRvAții iMPoRtANte Cu PRiviRe lA iMPliCAțiile ACeStoR ANgAjA-MeNte ale „noii ere” - Semestrul euro-pean, HSPA și primele fragmente ale po-liticii de sănătate a UE – pentru viitorul politicii europene de sănătate. În primul rând, fiecare dintre ele va necesita date coerente, complete și comparabile. Acest lucru este deopotrivă o armă și o a treia cale pentru progresul politicii de sănă-tate și este foarte dificil de realizat. Unul dintre cele mai importante elemente este prezența unor sisteme de e-sănătate fiabi-le, cum ar fi prescripțiile și fișele medicale electronice, care pot colecta cantități mari de date, fără a pune o presiune excesivă pe profesioniștii din sănătate sau pe pacienți. Astfel de sisteme există în câteva state membre și sunt deosebit de slab reprezen-tate în țările mai sărace.

Cea de-a doua implicație este mult mai alarmantă: dacă tendința de a face econo-mii continuă, ultima epoca a politicilor de sănătate ar putea conduce la o pierdere a dreptului de proprietate al actorilor din sănătate. Semestrul european, îndrepta-rea atenției către HSPA și politicile sis-temelor de sănătate vizează infrastruc-tura de politici naționale de sănătate și controlul unor elemente fundamentale ale acesteia. l

traducere şi adaptare: mirabela viaşu

unul DintRE CElE MAi iMPORtAntE ElEMEntE EstE PREzEnțA unOR sistEME DE E-sănătAtE fiABilE, CuM AR fi PREsCRiPțiilE și fișElE MEDiCAlE ElECtROniCE, CARE POt COlECtA CAntități MARi DE DAtE, făRă A PunE O PREsiunE ExCEsiVă PE PROfEsiOniștii Din sănătAtE sAu PE PACiEnți.

actorilor din sănătate.pierdere a dreptului de proprietate al

de sănătate ar putea conduce la o continuă, ultima epoca a politicilor Dacă tendința de a face economii


PoLLitici intErnaționaLE

Mondial de la Davosdezbătută la Forumul Economic

importanța inovației în sănătate,

diN MoMeNt Ce Noile ANtiBiotiCe voR fi, Cel MAi PRo-BABil, PăStRAte PeNtRu SituAții de uRgeNță, posibilele noi modele economice de piață ar putea include plăți în avans, care ar împărți profiturile din volumul de vânzări, susțin reprezentanții industriei farmaceutice.

La rândul lor, companiile farmaceutice s-au angajat să încuraje-ze utilizarea adecvată a antibioticelor existente, inclusiv utilizarea medicamentelor administrate animalelor. De asemenea, au promis să crească investițiile în cercetare și dezvoltare, pentru a răspunde nevoilor globale de sănătate publică, și să lucreze pentru a asigura prețuri accesibile la antibiotice peste tot în lume. În opinia directorului executiv de la GlaxoSmithKline, Andrew Witty, dificultatea descoperirii unor noi antibiotice a fost evidențiată de faptul că proiecțiile în masă a sute de milioane de produse chimice la GSK și la alte două firme mari nu au reușit să identifice noi potențiale medicamente de mai bine de nouă ani. „Acest lucru nu s-a întâmplat pentru că suntem cu toții incapabili, ci pentru că este o perioadă în care progresele se fac foarte, foarte dificil”, a explicat Andrew Witty la Davos.

APROBARE RAPiDă A tERAPiilOR OnCOlOgiCE COMBinAtEtot lA dAvoS, viCePReȘediNtele AMeRiCAN joe BideN A ANuNțAt Că StAtele uNite Ale AMeRiCii vor accelera aprobarea noilor combinații de medicamente promițătoare prin in-termediul inițiativei anunțate recent – Cancer Moonshot 2020 –, pentru a vindeca această maladie „odată pentru totdeauna”. Potrivit vicepreședintelui american, care și-a pierdut fiul în vârstă de 46 de ani din cauza unei tumori la creier anul trecut, șeful FDA și reprezentanții a trei mari companii farmaceutice au promis că vor încerca să crească accesul pacienților la aceste medicamente oncologice inovatoare.

Așa-numitele terapii combinate sunt văzute ca fiind deosebit de importante în lupta cu tumorile canceroase, deoarece oamenii de știință descifrează diferiți factori genetici care impulsionează creșterea celulelor canceroase. Pe de altă parte, aducerea pe piață a acestor cocktailuri de medicamente poate fi un proces lent și costisitor.

DiAgnOstiCAREA CAnCERului DE sân, ÎMBunătățită Cu AjutORul MEDiCinEi PERsOnAlizAtE PotRivit uNei ANAlize PRezeNtAte lA ÎNtâlNiReA Ce-loR MAi iNflueNți oAMeNi diN luMe, la Davos, dezvoltarea medicinei personalizate va ajuta la îmbunătățirea diagnosticului de cancer de sân, afecțiune care reprezintă o adevărată povară atât pentru sistemele de sănătate, cât și pentru societate. Cu peste 1,7 milioane de cazuri noi diagnosticate la nivel global în fiecare an, experții estimea-ză că aproximativ una din opt femei va dezvolta un cancer de sân.

În prezent, cele mai multe boli sunt clasificate în funcție de or-ganul afectat. Cu toate acestea, diagnosticul dezvăluie prea puțin despre natura bolii, deci ar fi mai util un diagnostic care surprinde fenotipul, inclusiv genomica, proteomica și biomarkerii sindromului metabolic, care pot furniza informații detaliate la nivel celular despre mo-dificările ce con-duc la declanșarea afecțiunilor. Tot aceste informații pot sugera și cele mai bune terapii. l

mirabela viaşu

Peste 80 de companii internaționale de medicamente și biotehnologice, prezente la forumul Economic Mondial de la Davos, Elveția (20 – 23 ianuarie 2016), au cerut guvernelor să colaboreze pentru a combate microorganismele rezistente la tratament și care ar putea ucide zeci de milioane de oameni în următoarele decenii, dacă nu se vor face progrese în descoperirea unor noi antibiotice. Concret, cele 83 de companii farmaceutice au solicitat guvernelor din întreaga lume să pună la dispoziție fondurile necesare „pentru a oferi stimulente adecvate” în dezvoltarea de noi tratamente și crearea de noi modele economice prin noi investiții în cercetare.


hta

dispuse să plătească pentru inovațieStatele trebuie să decidă cât sunt

Cum ați descrie, în momentul de față, accesul la medicamente scumpe în Europa?Accesul la medicamente costisitoare este foarte eterogen în Europa, în funcție de diferiți factori cum ar fi prețul, legislația de rambursare, economia țării (în ceea ce privește Produsul Intern Brut, de exemplu) etc. În general, comparativ cu alte se-tări, cred că putem vorbi de un acces bun, dar care trebuie să se îmbunătățească. De exemplu, în unele țări există o întârziere mult prea mare în rambursarea medicamentelor, din cauza procesului birocratic de aprobare sau din cauza întârzie-rii companiilor farmaceutice în a aplica pentru stabilirea prețurilor și a nivelului de rambursare a medicamentelor, ca urmare a sistemului internațional de referențiere.

Ce pot face țările europene pentru a îmbunătăți accesul la medicamente scumpe?Există mai multe măsuri pe care țările europene le pot lua pentru a îmbunătăți accesul la medicamente scumpe. Vă voi menționa trei. În primul rând, și într-un mod general, fiecare stat trebuie să aibă o definiție clară a ceea ce înseamnă ino-varea (nu toate medicamentele noi sunt inovatoare) și cât de mult și-a propus să plătească pentru această inovație. În al doilea rând, să introducă mecanisme de evaluare a tehnologiei medicale (HTA – health technology assessment) sau de analiză a rentabilității drept crite-riu-cheie (nu singurul criteriu) pentru stabilirea prețurilor și rambursarea medicamentelor. Și, în final, este nevoie de o coordonare la nivel european a accesului la un anumit tip de medica-mente (de exemplu, medicamentele

stabilirea prețului și în rambursarea medicamentelor oncolo-gice. În cazul în care nu se ține cont de acest lucru, multe me-dicamente orfane, de exemplu, pot fi excluse de la finanțare”.

Ați spus odată că trebuie să ne concentrăm spre aceste prețuri diferențiate, atunci când vorbim despre medicamente oncologice scumpe. De ce este atât de important?Pentru că prin aceste prețuri diferențiate putem ajusta prețul medicamentelor la nivelul de venit al țărilor. Astfel, țările cele mai bogate vor plăti mai mult pentru medicamente decât țările cele mai sărace. Așa este corect. Însă, așa cum am explicat mai înainte, din cauza comerțului paralel de medicamente din europa, aceste prețuri diferențiate nu sunt posibi-le, deoarece comercianții paraleli pot cumpăra produse de la „țările cu prețuri mici” pentru a le vinde țărilor care plătesc mai mult, iar beneficiile vor fi numai pentru comercianți și nu pentru pacienți și pentru plătitorii publici.

De ce ar trebui să fie prudente autoritățile în utilizarea instrumentelor de evaluare a tehnologiilor medicale în oncologie?Acest lucru trebuie neapărat avut în vedere. Evaluarea teh-nologiilor medicale nu poate fi utilizată drept criteriu unic în stabilirea prețului și în rambursarea medicamentelor onco-

orfane pentru boli rare), în cazul cărora gradul de sustenabilitate în mai multe țări din Europa este foarte scăzut.

sustenabilitatea este una dintre principalele bariere în accesul la medicamente. Cum pot țările europene, cum ar fi România, să depășească acest obstacol?Cred că sustenabilitatea este una dintre principalele probleme din Europa în accesul la medicamente foarte scumpe. Problema este că, din cauza comerțului paralel de medicamente, care este o practică legală, nu se poate vorbi despre prețuri diferențiate — preț diferit pentru același medicament pentru fiecare țară, în funcție de veniturile diferite. În opi-nia mea, cred că trebuie să reanalizăm dacă libera circulație a mărfurilor ar trebui să vizeze inclusiv medicamen-tele sau dacă ele pot fi considerate o excepție, având în vedere că vorbim de produse al căror preț este reglementat.„Evaluarea tehnologiilor medicale nu poate fi utilizată drept criteriu unic în

logice. Acest lucru ar fi o greșeală. În cazul în care nu se ține cont de acest lucru, multe medicamente orfane, de exemplu, pot fi excluse de la finanțare. Trebuie să ținem cont nu doar de principiul eficienței, ci și de principiile solidarității.

Care sunt cele mai bune mecanisme de acces pe piață care pot fi utilizate în oncologie?În primul rând, trebuie să fim corecți cu toate medica-mentele care ajung pe piață, iar pentru a face acest lucru, trebuie să realizăm un cadru legislativ clar cu privire la modul în care noi vedem inovarea (ca un domeniu pu-ternic, mediu, minor etc.) și cât de mult ne dorim sau cât de mult putem plăti pentru ea. Fără acest cadru, fiecare decizie luată va fi de la caz la caz și poate fi inechitabilă pen-tru pacienți. Trebuie să ținem cont de principiul „costului de oportunitate”, astfel încât să alegem alternativa care oferă cele mai multe și mai bune rezultate din domeniul sănătății.

Cum face față spania problemei accesului la medicamente scumpe?Spania este o țară extrem de descentralizată, cu diferențe în accesul la medicamente scumpe între regiuni. În timpul crizei financiare, această problemă a crescut și am asistat chiar la întârzieri în aprobarea noilor medicamente, în special, a celor foarte scumpe. Dar, în general, accesul la medicamente scum-

pe în Spania este relativ bun, având în vedere că Ministerul Sănătății a aprobat un număr mare de medicamente, iar apoi plătitorii (guvernele regionale și/sau spitalele) limitau utilizarea în funcție de mai multe criterii, în special legate de eficacitatea clinică sau de costuri.

De exemplu, ne puteți spune ce sistem a folosit spania pentru a aproba noile terapii fără interferon pentru tratamentul hepatitei C, care au prețuri foarte ridicate?Noile medicamente pentru trata-mentul hepatitei C au fost aprobate în Spania ținând cont de cumularea a trei măsuri: realizarea unui plafon de cheltuieli în valoare de 727 de mi-lioane de euro pentru următorii trei ani, un acord cost-volum deoarece primele tratamente costă mai mult decât cele mai recente și un acord de partajare a riscurilor. Medicația este oferită la aproximativ 50.000 de pacienți cu fibroză hepatică, aflați în diferite etape ale bolii, între F2 și F4. l

mirabela viaşu

Accesul la medicamente inovatoare scumpe în Europa diferă de la o regiune la alta și de la o țară la alta. Este și normal, având în vedere că aprobarea și rambursarea noilor medicamente costisitoare ține cont de criteriile naționale și de bugetele fiecărei țări, în parte. Per total, experții în sănătate susțin că putem vorbi de un acces relativ bun, însă este clar că acesta trebuie să fie îmbunătățit. În primul rând, la nivel național. iar o primă măsură în acest sens este ca fiecare stat să aibă o definiție clară a inovării în sănătate și a sumelor pe care este dispus să le investească pentru a beneficia de inovație.

Școala Andaluză de Sănătate Publică, SpaniaInterviu cu prof. univ. dr. jaime Espin,

de produse al căror preț este reglementat.considerate o excepție, având în vedere că vorbim

inclusiv medicamentele sau dacă ele pot fi circulație a mărfurilor ar trebui să vizeze

Cred că trebuie să reanalizăm dacă libera

bune rezultate din domeniul sănătății.alternativa care oferă cele mai multe și mai de oportunitate”, astfel încât să alegem

Trebuie să ținem cont de principiul „costuluiCRED Că sustEnA-BilitAtEA EstE unA DintRE PRinCiPAlElE PROBlEME Din EuROPA În ACCEsul lA MEDiCAMEntE fOARtE sCuMPE.



predictivă și personalizatăDrumul spre o medicină preventivă,

educațional al medicinei personalizate.multidisciplinară și domeniul

pentru a promova cercetarea cultură între experții din sănătate,

Trebuie să dezvoltăm o nouă

concepute, cu rezultate clinice favorabile.să se bazeze pe studii prospective bine

abordări diagnostice și terapeutice trebuie Adoptarea medicinei personalizate în

Cum ați descrie progresele înregistrate până în prezent în domeniul medicinei preventive?Actualele sisteme de sănătate și schimbarea de paradigmă de la medicina reactivă la cea predictivă, preventivă și persona-lizată încep să fie dezvoltate în mod eficient în anumite zone terapeutice, cum ar fi oncologia, virusologia și bolile inflama-torii. există o înțelegere mai profundă a bolii la nivel mole-cular, ceea ce ne permite să identificăm subtipuri molecu-lare ale bolii cu ajutorul noilor teste de diagnostic. Aceste afecțiuni sunt grav debilitante și pun viața în pericol, iar alege-rea greșită a terapiei poate avea un impact semnificativ asupra mortalității și morbidității. Dezvoltarea medicinei predictive, preventive și personalizate în alte arii terapeutice, cum ar fi neuroștiințele și bolile cardiovasculare, presupune o provoca-re mai mare și de aceea progresele nu sunt foarte mari. Acest câmp în curs de dezvoltare ar putea aduce schimbări radicale în domeniul asistenței medicale, dar deocamdată suntem abia la început. Lipsește o abordare structurată pe termen lung pentru a încuraja inovarea în acest domeniu și pentru a facilita adoptarea rapidă a acestui tip de medicină în practica clinică.

De ce este nevoie pentru ca medicina predictivă, preventivă și personalizată să fie implementată cu succes?În primul rând, de încredere din partea industriei cum că investițiile în tehnologii și programe axate pe acest tip de medicină vor oferi randament. O componentă esențială este și garantarea că pacienții au acces în timp util la medicamen-te inovatoare. În al doilea rând, este nevoie de un mediu

experții din sănătate, pentru a promova cercetarea mul-tidisciplinară și domeniul educațional al medicinei per-sonalizate. Ea va fi adoptată la scară largă doar dacă vom reuși să oferim statului și plătitorilor dovezi clare privind eficacitatea și sustenabilitatea acestor practici. Astfel, adop-tarea medicinei personalizate în abordări diagnostice și terapeutice trebuie să se bazeze pe studii prospec-tive bine concepute, cu rezultate clinice favorabile.unul dintre obiectivele Asociației Medicale europe-ne este îmbunătățirea profesiei medicale în contex-tul european. Putem vorbi despre o practică medicală armonizată sau există încă disparități în Europa?Uniunea Europeană este singura entitate socială, politică și economică în care libera circulație este legală. Această filosofie se bazează pe ideea că profesioniștii care pot trata cetățenii unui stat membru pot trata și cetățenii altor state membre. Un obiectiv important este acela de a încuraja toate statele mem-bre să ofere o pregătire medicală de specialitate de cea mai înaltă calitate. Referitor la disparități, acestea sunt încă rezul-tatul unor împrejurări istorice, culturale, sociale și politice.

una dintre inițiativele EMA în care România este implicată este proiectul h-CARE, un program de formare pentru vânzătorii de dispozitive medicale, tehnologii de asistare si suplimente alimentare. Cum funcționează proiectul și care este contribuția românească?Acest program inovator a fost lansat în 2014, având șase par-teneri din cinci state membre ale Uniunii Europene – Turcia, Bulgaria, România, Austria și Belgia. Numit „Launching of Sector Skills Alliance for Training & Apprenticeship of Health Care and Food Supplements Salespersons” (H-CARE), proiec-tul contribuie la strategia Europa 2020, în special la obiectivul privind creșterea ratei de ocupare a forței de muncă în UE la 75% până în 2020, ajutând oamenii să învețe noi competențe și să se adapteze schimbărilor de pe piața forței de muncă. Proiectul răspunde acestor cerințe, oferind oportunități pentru includerea șomerilor sau angajaților prost plătiți în piața locurilor de muncă a uniunii europene.România contribuie la acest proiect prin universitatea de Medicină și farmacie „grigore t. Popa” din iași, care va ajuta la realizarea cursurilor și a curriculei necesare. Pe site-ul EMA este precizat că Atlasul de sănătate din România este în lucru. Când va fi terminat și care este rolul major al acestui instrument?Mobilitatea pacienților există din cele mai vechi tim-puri. În secolul XX, s-a observat o creștere remarca-bilă a acestui fenomen datorită tehnologiilor rapide și sigure de informație, transport și comunicații. Deși pacienții ar prefera să se trateze cât mai aproape de casă, ei sunt pregătiți să caute cel mai bun tratament, după caz, la nivel local, regional, național și internațional.Acest Atlas de asistență medicală în Europa se dorește a fi un instrument de referință pentru medici și pacienți. Oferă

stabil de rambursare, care să ofere industriei o imagine clară a modu-lui în care inovarea va fi răsplătită. Nu în ultimul rând, sunt necesare standarde clare de reglementare, care să includă o evaluare a obiectivelor clinice și a valorii societale, orientări privind un design inovator al studiilor clinice și cadre legale pentru utilizarea seturilor de date generate retroactiv.

Cum pot țările europene să-și îmbunătățească activitatea pentru a stimula domeniul medicinei personalizate?Există o nevoie puternică pentru influențarea părților interesate (or-ganisme de standardizare, factori de decizie, de reglementare, utilizatori) pentru a promova crearea unui nou curriculum universitar care să in-cludă acest tip de medicină. Trebuie să dezvoltăm o nouă cultură între

o imagine de ansamblu a fiecărei țări, furnizând o listă a resurselor locale, cum ar fi legislația în vigoare, școlile medicale, centrele de formare, centrele de excelență, spitale, clinici, medici, asistenți, reviste științifice, facilitând căutarea și identificarea celei mai adec-vate unități medicale. dacă unul dintre pacienții mei, de exemplu, s-ar muta în România, aș dori să știu către ce medic sau centru medical îl pot îndruma, astfel încât să primească cea mai bună îngrijire posibilă. l

mirabela viaşu

trecerea de la medicina curativă la cea preventivă este una dintre provocările majore ale tuturor sistemelor de sănătate din Europa. Deocamdată, nu putem vorbi despre o dezvoltare uniformă a medicinei preventive, predictive și personalizate în spațiul european, însă există pași importanți realizați în această direcție, susține dr. Vincenzo Costigliola, fondator și președinte al Asociației Medicale Europene și al Asociației Europene de Medicină Preventivă, Predictivă și Personalizată.

liPsEștE O ABORDARE stRuCtuRAtă PE tERMEn lung PEntRu A ÎnCuRAjA inOVAREA În ACEst DOMEniu și PEntRu A fACilitA ADOPtAREA RAPiDă A ACEstui tiP DE MEDiCină În PRACtiCA CliniCă.

DEși PACiEnții AR PREfERA să sE tRAtEzE Cât MAi APROAPE DE CAsă, Ei sunt PREgătiți să CAutE CEl MAi Bun tRAtAMEnt, DuPă CAz, lA niVEl lOCAl, REgiOnAl, nAțiOnAl și intERnAțiOnAl.



olandeze a Consiliului UEprioritatea numărul 1 a președinției

Rezistența antimicrobiană –

MANdAtul de 18 luNi PuNe o MARe PReSiuNe ASuPRA olANdeziloR PeNtRu A fACe fAță CRizei RefugiAțiloR. Timp de o jumătate de an, olanda va trebui să abordeze diferitele provocări care au slăbit ue în ulti-mele luni, de la criza refugiaților la „Brexit” – negocierile privind continuarea Marii Britanii în ue și până la lupta împotriva terorismului.

În domeniul sănătății și al siguranței alimentare, președinția olandeză se va concentra pe amenințarea rezistenței antimicro-biene (AMR), pe normele privind accesul medicamentelor pe piață, precum și pe ingredientele folosite în produsele alimenta-re. În plus, e-sănătatea și responsabilizarea pacienților vor fi abordate printr-un eveniment special dedicat e-sănătății, ce va avea loc în Amsterdam, în perioada 8-10 iunie 2016. Având în vedere expirarea Planului de acțiune al UE privind rezistența antimicrobiană la sfârșitul anului 2016, AMR va fi principalul obiectiv al priorităților olandeze privind politica în domeniul sănătății. Președinția olandeză se angajează să orga-nizeze și o conferință ministerială pentru miniștrii din sănăta-te și din agricultură în luna februarie, cu scopul de a promova abordarea One Health (sănătate, animale, produse alimentare, mediu) în lupta împotriva rezistenței antimicrobiene.

În domeniul sănătății publice, ue joacă un rol important în accesul pe piață al produselor farmaceutice și al dispo-zitivelor medicale. Astfel, se va pune accentul pe informa-rea și încurajarea unei discuții politice privind regulile de acces pe piață în domeniul medicamentelor. Inovarea, in-strumentele de acces rapid și abordarea nivelurilor ridicate de stabilire a prețurilor la medicamente vor sta la baza planului de acțiuni. Președinția olandeză va analiza modul în care no-ile medicamente ar putea ajunge la pacienți mai rapid și la un cost acceptabil. Având în vedere competențele naționale sem-nificative în acest domeniu, va avea loc, în martie, o reuniune a

experților care im-plică ministerele naționale, agenții de sănătate și alte autorități compe-tente.

De asemenea, președinția olan-deză se va strădui să obțină acordul P a r l a m e n t u l u i European cu pri-vire la două regu-lamente privind dispozitivele me-dicale și dispozi-tivele medicale de diagnostic in vitro.

un alt obiec-tiv este acela de a milita pentru in-tensificarea mă-surilor de com-batere a cazurilor de cancer legate de locul de muncă, prin extinderea nivelului de protecție a angajaților față de o gamă mai largă de substanțe cancerige-ne. Acest lucru va implica modificarea Directivei privind agenții cancerigeni.

În domeniul siguranței alimentare, autoritățile olandeze se vor concentra pe produsele alimentare îmbunătățite și pe pro-movarea scăderii cantităților de sare, zahăr și grăsimi din ali-mente. l mirabela viaşu

Olanda a preluat, la începutul anului, președinția prin rotație a Consiliului uniunii Europene. Programul său de guvernare se va concentra pe obiectivele esențiale prevăzute în Agenda strategică și în Orientările politice ale Comisiei. Cu 23 de noi inițiative, 27 propuneri REfit și 28 de abrogări propuse, programul de lucru al Comisiei este o dovadă clară a misiunii celor trei președinții, deținute în 2016 de Olanda, slovacia și Malta: realizarea unei uniuni care să folosească inovarea pentru a crea creștere economică și locuri de muncă.

Având în vedere expirarea Planului de acțiune al UE privind rezistența antimicrobiană la sfârșitul anului 2016, AMR va fi principalul obiectiv al priorităților olandeze privind politica în domeniul sănătății.



încurajată de politica de prețDezvoltarea medicamentelor în SUA,

APRoBăRile MediCAMeNteloR diN 2015 deMoN StReA-ză Că PRoMiSiuNeA de StABiliRe A PRețu RiloR fAvo-RABile a stimulat inovarea și a îmbunătățit starea de sănătate a multor oameni.

Cele mai multe medicamente aprobate în 1996 au fost cele cu moleculă mică, inclusiv unul dintre cele mai vândute produse din toate timpurile, lipitor (atorvastatină). De reținut este și că în 1996 au apărut doar două biologice — analogul de insulină Humalog și interferonul beta 1a Avonex, notează John LaMattina. Aprobările din 1996 sunt o reflectare a strategiei corporatiste și a filosofiei de cercetare îmbrățișate de industria farmaceutică la momentul respec-tiv: de a găsi medicamente pentru a trata milioane de pacienți care suferă de boli comune. Modelul de „blockbuster” din acea perioadă se referea la a deține medicamente cu preț moderat, prescrise pe scară largă. Până și medicamentele oncologice aprobate în 1996, cum ar fi Camptosar, urmau tendința de a fi agenți citotoxici utilizați pentru a lupta împotriva mai multor tipuri de cancer. Companiile nu au abandonat complet această abordare, explică în analiză John LaMattina. În 2015, au fost aprobate medicamente cu potențial de a deveni blockbustere de miliarde de dolari doar pentru că pot trata populații mari de pacienți cu boli de inimă (Entresto — Novartis), cu psoriazis (Cosentyx — Novar-tis) sau cu diabet zaharat (Tresiba — Novo Nordisk). Cu toate acestea, a crescut numărul medicamentelor adresate unei categorii re-strânse de pacienți, care pot aduce venituri ridicate prin prisma prețurilor mari percepu-te. Acest lucru poate fi observat la cele 14 noi medicamente oncologice apărute pe piața americană anul trecut, cum ar fi „terapiile specifice” care targetează anumite mutații genetice – Ibrance (Pfizer) pentru cancerul de sân și Alecensa (Roché) pentru cancerul pulmonar. dezvoltarea și aprobarea aces-tor terapii sunt nemaipomenite pentru pacienți și oncologi, însă prețurile sunt pe măsură – aproximativ 100.000 de do-lari pe an.

O altă mare diferență este creșterea continuă a numărului de me-dicamente pentru bolile rare. Șase astfel de produse au fost aprobate în 2015. Schimbarea prețurilor pentru medicamentele pentru ldl-colesterol este o altă noutate a anului trecut. Într-un mo-ment în care atorvastatina (ingredientul activ al lipitor) poate fi cumpărată foarte ieftin, iar prețurile pentru noile medicamente pentru ldl-colesterol scad, inhibitorii PCSK-9 Repatha (Amgen) și Praluent (Regeneron-Sanofi) au prețurile de listă mai mari cu 14.000 de dolari per pacient per an.

„Dacă aș fi intrat într-o ședință la Pfizer în anii '90 cu un portofoliu de cercetare bazat pe producerea de medicamente al căror succes depindea de această metodă de stabilire a prețurilor, aș fi fost dat afară din cameră. Ar fi fost aberant să propun realizarea unui nou medicament de care ar putea beneficia doar 20 de pacienți pe an. Dar lucrurile s-au schimbat foarte mult. Acum există stimulente uriașe pentru descoperirea medicamentelor care tratează boli rare sau care targetează anumite tipuri de cancer. În plus, studiile clinice necesare pentru aprobarea FDA pot fi foarte mici, cu mai puțin de 200 de pacienți. Nu trebuie uitat că principalul motiv care stă la baza derulării acestor programe este un venit mare bazat pe prețurile percepute”, consideră John LaMattina. l mirabela viaşu

industria biofarmaceutică din statele unite ale Americii a avut un nou an prosper în 2015. fDA a aprobat 45 de noi medicamente anul trecut, cele mai multe din 1996 încoace, când 53 de noi produse au primit undă verde pe piața americană. Comparând însă aprobările din 1996 cu cele din 2015, se observă numeroase schimbări în programele de dezvoltare a medicamentelor, susține fostul șef al Departamentului de cercetare și dezvoltare al companiei Pfizer, john laMattina, într-o analiză publicată în revista forbes.

mari percepute.prin prisma prețurilor

aduce venituri ridicate de pacienți, care pot

unei categorii restrânsemedicamentelor adresate

A crescut numărul



cancerului în țările săracecontribuie la creșterea incidenței

stilul de viață occidental

și a comporta mentelor din Vest.absorbției stilului de viață occidentalîn țările cu venituri mari, din cauzatipuri de cancer întâlnite frecvent

începe să crească numărul acelorașiîn țările cu venituri mici și medii

mari. Dar interesant este faptul căînregistrate în țările cu venituri

Cele mai mari rate de cancer sunt

doCuMeNtul Relevă CuM Cele MAi fReCveNte CA-zuRi de CANCeR ÎNRegiStRAte SuNt CANCeRele Pul-MoNARe Și CANCeRul de SâN, a căror apariție este strâns legată de stilul de viață și de factori precum fumatul și obezitatea.

„În continuare cele mai mari rate de cancer sunt înregistrate în țările cu venituri mari. Dar interesant este faptul că în țările cu venituri mici și medii începe să crească numărul acelorași tipuri de cancer întâlnite frecvent în țările cu venituri mari, din cauza absorbției stilului de viață occidental și a comportamentelor din Vest”, a declarat autorul studiului, Lindsey Torre, medic epide-miolog la Societatea Americană de Cancer.

Pe măsură ce țările devin mai bogate, oamenii tind să fu-meze mai mult, să mănânce mai mult junk food și să fie mai puțin activi fizic, crescând astfel probabilitatea apariției

anumitor tipuri de cancer, asociate cu aceste schimbări, a mai explicat dr. Lindsey Torre, adăugând că în principal este vorba de țări din America de Sud, Africa și Asia. Prin urmare, prognosticul pentru țările cu venituri mici și medii nu este deloc favorabil. În plus, este foarte pro-babil ca, pe măsură ce incidența acestor tipuri de cancer crește, statele să nu dispu-nă de resursele necesare pentru a face față situației. Multe dintre ele nu au programe de screening și, de multe ori, nu pot detecta și trata aceste cazuri la fel de bine precum statele mai bogate.

În plus, susțin cercetătorii americani, țările cu venituri mici și medii se con-fruntă și cu un număr mare de cazuri de cancer asociate infecțiilor, precum cancerele de stomac, ficat și col uterin. Astfel, ele au de înfruntat o provocare de două ori mai mare.

Folosind datele de la o bază de date internațională de cancer, dr. Torre și colegii ei de la Societatea Americană de Cancer au colectat informații privind cazurile noi de cancer și numărul de-

ceselor înregistrate în perioada 2003—2007. oamenii de știință au studiat opt tipuri majore de cancer — sân, prostată, colon, pulmonar, esofagian, de stomac, de ficat și cancer de col ute-rin. Împreună, acestea reprezintă 60% din cazurile de cancer și din decesele din întreaga lume, susțin cercetătorii.

„Această lucrare este un important memento pentru noi toți, care ne arată capacitatea de a influența considerabil frecvența cancerului și evoluția bolii. Studiul mai arată că scăderea numă-rului de cazuri din țările bogate este legată și de accesul la tra-tamentele oncologice, însă rezultatele ne demonstrează clar că trebuie să acționăm asupra factorilor de risc, precum fumatul și dieta”, a explicat dr. David Katz, directorul Centrului de Cercetare și Prevenire de la Universitatea Yale și președinte al Colegiului American de Medicina stilului de viață. l

mirabela viaşu

screeningul eficient și schimbarea stilului de viață au contribuit la reducerea cazurilor cancerului în numeroase țări cu venituri mari, în timp ce numărul cazurilor începe să crească în statele cu venituri mici și medii, unde populația tinde să adopte obiceiuri nesănătoase. În 2012, au fost înregistrate la nivel mondial 14,1 milioane de noi cazuri de cancer și 8,2 milioane de decese cauzate de această maladie necruțătoare, iar cifrele ar putea crește rapid în rândul acestor populații, susțin cercetătorii americani într-un nou raport publicat în Cancer Epidemiology, Biomarkers & Prevention.

lindsey torre, medic epidemiolog la societatea Americană de Cancer.


inovațiE

calitatea serviciilorîn îngrijirile paliative garanteazăManagementul multidisciplinar

n A absolvit Facultatea de Medicină și Farmacie „Iuliu Hațieganu” din Cluj-Napoca (1978);

n Coordonator al programului de îngrijire paliativă la domiciliu a bolnavilor în faze avansate de cancer în cadrul Fundației pentru Îngrijirea Vârstnicului din Cluj-Napoca (1999-2000);

n Șef secție ATI, Institutul Oncologic „Prof. dr. I. Chiricuță” din Cluj-Napoca (2002–2013)

n Martie 2015, angajat al Polaris Hospitality, ulterior al Spitalului de Recuperare și Tratament Polaris, șef secție Îngrijiri Paliative;

n Formator, coordonator de programe și cursuri în domeniul îngrijirilor paliative; n A participat la diferite stagii de specializare, workshopuri

și cursuri în domeniul paliației din Ungaria, Austria, Spania, Suedia, Danemarca, Scoția, Portugalia și SUA.

Mini CV DR. ilEAnA hiCA

a medicilor din spitale cu specialiştii în îngrijiri paliative.nu numai celor cu neoplazii, a creat o dificultate de colaborare

Lipsa unui sistem de îngrijire paliativă adresat tuturor pacienţilor,

muncii în echipe multidisciplinare.Avantajul acestui spital este posibilitatea reală a

fiind o formă de recuperare a calităţii vieţii.început ca un spital de recuperare, paliaţia Spitalul Polaris a fost conceput de la bun

cu pregătire de specialitate (îngrijiri paliative), consiliere psihologică, suportul nutriţional, spiritual, kinetoterapia la indicaţia medicilor specializaţi în reabilitare medicală şi, nu în ultimul rând, consulturile de specialitate — cardiologie, neurologie, psihiatrie, medicină internă, gastroenterologie, diabetologie. Pacienţii mobili, cu deficiențe motorii, pot face recuperare în baza de tratament a spitalu-lui, iar pentru pacienţii care nu se pot de-plasa, kinetoterapia se poate face în salon.o altă caracteristică importantă a în-grijirii paliative acordată în Spitalul Polaris este aceea că nu se adresează exclusiv pacienţilor cu cancer în stadii terminale, ci şi pacienţilor cu necesar de îngrijire paliativă cu altă patolo-gie: insuficienţe respiratorii cronice, insuficienţe cardiace severe, pacienţi cu patologie digestivă, pacienţi cu patologie neurologică în stadii avansate şi altele.

Nu există o legislaţie unitară în ceea ce priveşte îngrijirile paliative. Inclusiv de-clararea unui pacient ca fiind deasupra resurselor de tratament cu intenţie curativă este dificilă, chiar şi în boala neoplazică, unde evoluţia pacienţilor este relativ pre-vizibilă. lipsa unui sistem de îngrijire paliativă adresat tuturor pacienţilor, nu numai celor cu neoplazii, a creat o dificultate de colaborare a medicilor din spitale cu specialiştii în îngrijiri paliative. Trebuie stabilit un consens naţional multidisciplinar, atât medical, cât şi administrativ, în beneficiul pacienţilor.

Cum ați descrie îngrijirea paliativă acordată în secția pe care o conduceți?Spitalul Polaris a fost conceput de la bun început ca un spital de recuperare, paliaţia fiind o formă de recuperare a calităţii vieţii. Avantajul acestui spital este posibilitatea reală a muncii în echipe multidisciplinare. Sub acelaşi acoperiş, la distanţă de câteva minute, paci-entului i se pot asigura tratamentul medicamentos adecvat, îngrijirea de tip nursing de către personal medical

Cât de important este managementul multidisciplinar în îngrijirea paliativă? Acesta este un concept „afirmat” de mulți furnizori de îngrijri în România, însă este el cu adevărat implementat în țara noastră?Îngrijirea paliativă este, în esenţă, o activitate de echipă. Suferinţa pacientului nu este numai fizică, ci şi emoţională, socială şi spirituală. Să ne amintim de conceptul „durere tota-lă”, enunţat de Twycross. O singură persoană nu poate răspunde tuturor acestor nevoi ale pacienţilor. Între suferinţa fizică, cel mai bine identificată de medicina alopată, şi suferinţa emoţională, socială şi spirituală există o strânsă interdependenţă. Serviciile medicale de tratament activ, spitalele de urgenţă nu sunt medii propice pentru îngrijirea paliativă. echipa multidisciplinară restrânsă de îngrijire paliativă cuprinde cel puţin un medic specializat, asistentă medicală, psiholog, asistent social, consilier spiritual, nutriţionist, kinetoterapeut, la care, pe măsura nevoilor actuale ale pacientului, se adaugă specialişti din diverse domenii, care constituie echipa interdisciplinară: neu-rolog, psihiatru, gastroenterolog etc. Formarea acestor echipe multidisciplinare este dificilă în sistemul public de sănătate.

Cum vedeți sistemul românesc, în comparație cu alte sisteme avansate de îngrijiri paliative? Ce ne lipsește în acest domeniu?Sistemul românesc de îngrijire paliativă s-a dezvoltat foarte mult în ultimii ani. La fel ca în alte ţări, fiecare organizaţie are speci-ficul ei, conform necesităţilor identificate şi posibilităţilor reale.

se vorbește mult la nivel internațional despre calitatea îngrijirilor și siguranța pacienților. Cum este organizată secția dvs., din această perspectivă?Calitatea îngrijirii paliative în Spitalul Polaris Medical este asigura-tă prin respectarea procedurilor şi protocoalelor de lucru, stabilite de la debutul activităţii, prin revizuirea permanentă a acestora pentru îmbunătăţirea asistenţei medicale şi a îngrijirilor acordate. Posibilităţile de monitorizare, de îngrijire, calitatea deose-bită a serviciilor hoteliere, a mediului în care se desfăşoară munca sunt premise pentru o calitate deosebită a îngrijirii. Munca în echipă multidisciplinară oferă o garanţie a calităţii ser-viciilor, fiecare specialist contribuind la cel mai bun tratament acordat pacienţilor. De altfel, feedbackul oferit de pacienţii care au beneficiat până în prezent de îngrijiri paliative certifică faptul că efortul de a asigura servicii de bună calitate nu a fost în zadar.

Doriți să transmiteți un mesaj pacienților?Cel mai important mesaj pentru pacienţii şi familiile lor este să se informeze cu privire la rolul şi la importanţa îngrijirilor paliative şi să solicite ajutorul specialiştilor din domeniu din primele faze ale bolii, pentru o eficienţă crescută în demersu-rile de ameliorare a calităţii vieţii. dorim să ne implicăm mai mult în informarea pacienţilor privind rolul îngrijirilor paliative prin intermediul programului eduPolar, pentru care am rezervat platforma de comunicare polarismedical.ro. Pacientul poate găsi aici informaţii despre boală, despre tra-tament şi despre complicaţiile acesteia, astfel încât să poată fi implicat în toate deciziile privind managementul bolii sale. l

aura caragioiu-Frățilă

Dr. ileana hica conduce în prezent secția Îngrijiri Paliative a spitalului Polaris din Cluj-napoca. A început tratamentul durerii la pacienții cu neoplazii în 1984, ghidându-se după o directivă OMs ce prevedea magnitudinea fenomenului în lume și recomandările sale privind necesitatea și modul de tratament al durerii. legislația restrictivă a medicamentelor opioide, lipsa ghidurilor de practică și lipsa în sine a noțiunii de îngrijiri paliative, precum și a specialiștilor în domeniu au constituit o provocare pentru acea perioadă. lucrurile s-au schimbat odată cu apariția hospice Casa speranței din Brașov, care s-a preocupat activ de formarea medicală în acest nou domeniu, iar aprobarea legii stupefiantelor a contribuit indirect la ameliorarea stării pacientului oncologic.

lA fEl CA În AltE țăRi, fiECARE ORgAnizAțiE ARE sPECifiCul Ei, COnfORM nECEsitățilOR iDEntifiCAtE și POsiBilitățilOR REAlE. nu Există O lEgislAțiE unitARă În CEEA CE PRiVEștE ÎngRijiRilE PAliAtiVE.


inovațiE

medicamente imuno-oncologice?Când vor avea românii acces la noile să accelereze procedurile de market access la aceste medicamente

inovatoare. Deși suntem abia la început în această direcție, sunt convins că anul în curs este crucial pentru noi indicații terapeutice ale moleculelor deja consacrate, pentru validarea unor molecule sau asocieri de molecule din ce în ce mai complexe. Desigur, dacă se va vorbi de validare și de stabilire de noi standarde tera-peutice în baza datelor studiilor clinice, se va vorbi, desigur, și de costuri multiplicate pentru sistemele de sănătate.

la congresele din 2015 ale societăților americane și europene de cancer s-au prezentat rezultate extraordinare ale noilor terapii imuno-oncologice în tratamentul melanomului malign, al cancerului pulmonar sau al cancerului la rinichi. Când estimați că vor avea acces pacienții români la aceste terapii inovatoare?Din păcate, nu pot fi optimist în ceea ce privește accesul pacienților români la acest gen de terapie. Și acest lucru derivă din lentoarea cu care se mișcă lucrurile în România. În con-tinuare pacienții români sunt văduviți de accesul la terapiile inovatoare. După cum știți, pacienții europeni au acces la me-dicamente imuno-oncologice încă din 2011 și deja a apărut o nouă generație de astfel de tratamente. În România încă sănă-tatea nu este privită ca o investiție și este naiv să credem cătratamente cu un cost atât de ridicat ar fi disponibile în pro-cedură autorizată. Acest lucru însă se întâmplă în alte țări membre UE, iar pacienții europeni au acces la terapii care, așa cum arată rezultatele studiilor, cresc supraviețuirea pe termen lung și scad povara cancerului la nivel social.

Puține state își permit să le ramburseze. Ce credeți că ar trebui făcut pentru a le face accesibile pacienților?Cred că am mai spus-o și cu altă ocazie. Într-un sistem de sănătate bazat pe solidaritate socială nu poți avea așteptări deosebite. În plus, pentru afecțiunile și terapiile oncologice pentru care există biomarkeri validați, ar trebui să se investească în primul rând în aceste teste, pentru a ști din start care sunt pacienții care ar putea avea beneficii maximale de pe urma unui asemenea tratament. Acest lucru ar însemna să administrezi tratamentul adecvat pacientului se-lectat, la momentul potrivit. Or, în momentul acesta, procedurile sunt greoaie și includ negocieri interminabile cost-volum între Casa de Asigurări de Sănătate și producătorii de medicamen-te, fără o strategie clară și pe termen lung, și probabil fără o transparență clară a bugetelor alocate. Mi s-ar părea corect ca suma alocată programului oncologic să fie publică și să știm cu toții, în orice moment, cât s-a cheltuit, cum s-a cheltuit și ce a mai rămas în „vistierie”. Iar pentru asta este nevoie de sinceri-tate și de voință. În plus, este nevoie de înțelegerea oamenilor că aceste tratamente nu se pot aplica oricărui caz de cancer, in-diferent de localizare, de stadiu sau de protocoale terapeutice.

imunoterapia a cunoscut o dezvoltare uimitoare, anul trecut. Vă așteptați ca

anul acesta să apară terapii imuno-oncologice din ce în ce mai complexe?

Într-adevăr, rezultatele comunicate la congresele internaționale din ultimii doi

ani sunt remarcabile. Pornind de la un concept logic, dezvoltat în pio-

nierat la începutul anilor ‘70, de stimulare a capacității de apărare

imunitară antitumorală, s-a ajuns în prezent la descoperi-

rea unor molecule novatoare, cu rezultate mai mult decât

promițătoare. Aceste rezul-tate au determinat agențiile de profil din lumea întreagă

Cu cât cresc supraviețuirea fă-ră semne de progresie a bolii no-ile terapii imuno-oncologice?Conform datelor studiilor clinice de în-registrare a moleculelor imunotera-pice, beneficiile sunt notabile cu un plus de supraviețuire de aproa-pe 50% și probabil că asocierea imu-noterapiei cu o terapie țintită va îmbunătăți și mai mult acest procent, cu un profil de toxicitate acceptabil.

Care credeți că este cea mai mare proble-mă a sistemului românesc de oncologie – lipsa terapiilor moderne, accesul slab la radioterapie, numărul specialiștilor?Problemele sistemului oncologic sunt pro-blemele în ansamblu ale sistemului me-dical românesc. În principal, vorbim de lipsa alternativelor terapeutice moder-ne, prin lipsa accesului la terapiile moder-ne, numărul încă modest al aparatelor de radioterapie și accesul limitat și întârzi-at la aparatele disponibile. De asemenea,

lipsa constantă a unei gândiri coerente, a unor programe în continuitate, pe termen lung, neinfluențate de priorități de con-junctură, programe de screening, ale că-ror roade să se vadă în anii care urmează. Nu în ultimul rând, trebuie punctată scă-derea progresivă a numărului de specialiști. Vorbim de aproximativ 300 de specialiști pentru un număr total de pacienți cu can-cer de peste 100.000. În continuare, din ca-uza unui sistem care nu valorizează și nu recompensează medicul pe măsura mun-cii efectuate, precum și a birocrației care su-focă actul medical, tot mai mulți colegi de-cid să plece către alte meleaguri. În acest context, crește suplimentar presiunea de pe umerii colegilor rămași în sistem.

mirabela viaşu

Dezbaterea privind accesul pacienților la noile terapii inovatoare devine din ce în ce mai intensă, atât la nivel mondial, cât și european. Pe de o parte, se arată rezultatele foarte bune obținute în studiile clinice, iar de altă parte, se vorbește despre sustenabilitatea noilor molecule și despre metodele prin care statele cu venituri mici și mijlocii pot oferi pacienților cele mai moderne terapii. Este și cazul

noilor medicamente imuno-oncologice. Când vor avea românii acces la aceste terapii? nu prea curând,

consideră dr. Cătălin Costovici, medic primar oncolog la Centrul Medical de Diagnostic tratament Ambulatoriu

și Medicină Preventivă al Academiei Române.

este nevoie de sinceritate și de voință.rămas în «vistierie». Iar pentru asta

s-a cheltuit, cum s-a cheltuit și ce a maiși să știm cu toții, în orice moment, cât

programului oncologic să fie publicăMi s-ar părea corect ca suma alocată

colegi decid să plece către alte meleaguri.care sufocă actul medical, tot mai mulți

măsura muncii efectuate, precum și a birocrației valorizează și nu recompensează medicul pe În continuare, din cauza unui sistem care nu

EstE nEVOiE DE ÎnțElEgEREA OAMEnilOR Că ACEstE tRAtAMEntE nu sE POt APliCA ORiCăRui CAz DE CAnCER, inDifEREnt DE lOCAlizARE, DE stADiu sAu DE PROtOCOAlE tERAPEutiCE.

tREBuiE PunCtAtă sCăDEREA PROgREsiVă A nuMăRului DE sPECiAliști. VORBiM DE APROxiMAtiV 300 DE sPECiAliști PEntRu un nuMăR tOtAl DE PACiEnți Cu CAnCER DE PEstE 100.000.


inovațiE

inovatoare trebuie susținutăinvestiția în medicamentele

Acum trei ani, takeda a anunțat că lansează zece produse noi pe piața românească, până în 2018. Credeți că veți îndeplini acest obiectiv în următorii doi ani?Compania noastră îşi propune transfor-marea într-o organizaţie agilă, care se fo-calizează pe anumite specialităţi medicale, unde putem face o reală diferenţă, oferind pacienţilor şanse pentru o stare de sănătate mai bună. În acest sens, mesajele recente comunicate de compania noastră expri-mă interesul deosebit pe care takeda îl are pentru promovarea inovaţiei în domeniul gastroenterologiei şi oncolo-giei, definite ca arii terapeutice priori-tare. Tocmai de aceea, avem în vedere în momentul de faţă lansarea a încă două noi medicamente care răspund unor patologii care nu au un tratament adecvat în prezent, după cum am constatat în urma lansărilor care au avut loc în alte ţări europene.

takeda a intrat anul trecut în sectorul hemato-oncologiei, atunci când Adcetris a fost lansat în România. Recent, suA au acordat aprobare pentru ixazomib, primul inhibitor proteazomal oral, care

noastre în domeniul oncologiei prin spri-jinul acordat pacienţilor şi medicilor în managementul mielomului multiplu. Cu ajutorul acestui medicament, pacienţii vor putea beneficia de eficacitatea unui inhi-bitor proteazomal prin administrarea unei pastile o dată pe săptămână, având în acelaşi timp un profil bun de siguranţă. toate acestea le vor permite pacienţilor să continue tratamentul un timp mai îndelungat și să obţină rezultate terapeutice mai bune. Ne-am propus să poziționăm ixazomib ca fiind un medicament de bază în tratamentul mielomului multiplu și, în acelaşi timp, cercetăm posibilitatea tratării pacienţilor cu amiloidoză – studiul clinic touRMAliNe.

Când va fi disponibil ixazomib în Europa și în România? Ixazomib a primit aviz pentru aprobare accelerată din partea EMA şi sperăm să-l lansăm în România înainte de sfârșitul anului 2017. În timp ce studiile clinice dovedesc beneficiile ixazomib în combinație cu lenalidomida şi dexametazona, chiar dacă toate părțile interesate vor încerca să faciliteze accesul, lipsa lenalidomidei din România ar putea determina întârzierea accesului la acest nou medicament. Spre exemplu, pro-dusul Adcetris, care a fost recent aprobat și este disponibil de la începutul anului 2016 pentru pacienții români, se află pe piaţa eu-ropeană de aproximativ trei-patru ani. Prin urmare, sperăm ca până la aprobarea eu-ropeană a ixazomib, care este prevăzută pentru vara acestui an, factorii de deci-zie din domeniul sănătăţii să colaboreze în continuare cu ARPiM pentru ca, îm-preună, să găsim căi de îmbunătăţire a accesului la medicamentele inovatoare.

2015 a adus unele schimbări majore pe piața românească. Ce impact au aceste schimbări asupra companiei dvs.? Este o realitate faptul că schimbările majore care au loc în mediul economic al unei țări influențează strategia și deciziile compani-ilor. Aş dori să menţionez partea pozitivă a schimbărilor înregis-trate în anul 2015 și, mai ales, continuarea procesului de evaluare a medicamentelor inovatoare, urmată de deciziile de actualizare a listei de medicamente compensate. În plus, după cum știți, în România avem cele mai mici preţuri din UE, dar această situaţie care afectează puternic produsele noas-tre mature ne permite să ne concentrăm asupra portofoliului de medicamente inovatoare, în special Vedolizumab şi Ixazomib, din ariile terapeutice corespun-zătoare bolilor inflamatorii ale intestinu-lui şi, respectiv, mielomului multiplu. Suntem siguri că procesul de trans-formare iniţiat în cadrul companiei

se administrează o dată pe săptămână. Cum schimbă acest nou medicament managementul mielomului multiplu? deţinem o experienţă mult mai bogată în domeniul hemato-oncologiei, care a început odată cu descoperirea revoluţio-nară a medicamentului velcade, comercializat în continuare în Statele unite. Suntem încrezători că recenta includere a medicamentului orfan Adcetris în sistemul de compensare din România va avea un impact semnificativ în cazul pacienţilor adulți cu limfom Hodgkin CD30+ recidivat sau refractar, dar şi la paci-enţii adulţi cu limfom anaplastic cu celule mari sistemic, recidivat sau refractar. În ceea ce privește ixazomib, medicament recent aprobat de FDA, așteptăm cu nerăbdare extinderea prezenţei

noastre garantează dezvoltarea diviziei din România, mai ales dacă circumstanțele rămân pozitive şi procesul de moderniza-re a sistemului de sănătate va continua, astfel încât să putem vorbi despre o mai bună predictibilitate de care să beneficieze pacienţii, autorităţile şi, desigur, companiile farmaceutice.

Ce așteptări aveți pentru 2016 și care sunt prioritățile pentru acest an în România?Este extrem de important pentru pacienții români ca, în ciuda dificultăţilor de orice fel, procesul de actualizare a listei de me-dicamente compensate să continue. Ne pregătim pentru încă două lansări importante, în domeniul gastroenterologiei şi în cel al oncologiei: Vedolizumab şi Ixazomib. vrem să consolidăm parteneriatul cu societatea românească, bazându-ne pe prin-cipiile etice care derivă din integritate, elementul de bază al filozofiei companiei care include, de asemenea, corectitudine, onestitate şi perseverenţă, valori dezvoltate şi promovate pe parcursul unei istorii de peste 230 de ani. Takeda Româ-nia este o companie dinamică în România, parte integrantă a organizației Takeda MCO Balcani. Viziunea noastră este aceea de a fi în topul companiilor farmaceutice oferind produse inova-toare care fac o reală diferenţă în viaţa pacienţilor şi în societate.

În ceea ce privește ampla dezbatere privind prețurile ridicate ale terapiilor imuno-oncologice, cât de mare este problema sustenabilității și a accesului la aceste medicamente moderne? Vă rog să-mi permiteţi să împărtășesc un fapt care este reciproc acceptat atât de sectorul farmaceutic, cât şi de autorități. Nu toate medicamentele „moderne” sunt medicamente de va-loare și în acest caz evaluarea ajută la stabilirea priorităților și a procesului de alocare bugetară. Resursele vor fi întotdeauna limitate, aşa că Takeda va continua să ofere sprijin transparent şi prompt în cadrul procesului de evaluare a noilor medicamente, în vederea actualizării listei de compensate din România. Fie-care leu economisit prin reducerea preţurilor la medicamente mai vechi trebuie investit în medicamentele inovatoare. l

aura caragioiu-Frățilă

schimbările semnificative din ultimii ani care au influențat sistemul de sănătate la nivel european, dar și pe cel din România s-au resimțit și în domeniul farmaceutic. sistemele de compensare la nivel european semnalează bariere în accesul la noile medicamente inovatoare. În acest context, principalii actori din domeniul sănătății trebuie să se concentreze pe pacientul și pe calitatea vieții acestuia, oferindu-i șanse pentru o stare de sănătate mai bună, susține dr. Ciprian Marcu, Commercial head Romania and Bulgaria, takeda Pharmaceuticals.

și a procesului de alocare bugetară.evaluarea ajută la stabilirea priorităților

medicamente de valoare, iar în acest caz Nu toate medicamentele «moderne» sunt

AVEM În VEDERE În MOMEntul DE fAță lAnsAREA A ÎnCă DOuă nOi MEDiCAMEntE CARE RăsPunD unOR PAtOlOgii CARE nu Au un tRAtAMEnt ADECVAt În PREzEnt.

medicamentele inovatoare.la medicamente mai vechi trebuie investit în

inovatoare, în special Vedolizumab şi Ixazomib.concentrăm asupra portofoliului de medicamente

produsele noastre mature ne permite să ne această situaţie care afectează puternic

În România avem cele mai mici preţuri din UE, dar

Fiecare leu economisit prin reducerea preţurilor

PRODusul ADCEtRis, CARE A fOst RECEnt

APROBAt și EstE DisPOniBil DE lA ÎnCEPutul Anului 2016

PEntRu PACiEnții

ROMâni, sE Află PE PiAțA

EuROPEAnă DE APROxiMAtiV

tREi-PAtRu Ani.


inovațiE

perspective fabuloase pentru 2016imunoterapia,

iMuNoteRAPiA ÎN CANCeR Se RefeRă lA tRAtAMeN-te CARe Pot StiMulA SiSteMul iMuNitAR Al uNui PACieNt să lupte împotriva acestei afecțiuni. După o muncă de cercetare deloc ușoară, care a durat timp de mai multe dece-nii, cercetătorii au reușit să înțeleagă destul de bine modul în care sistemul nostru imunitar interacționează cu celu-lele canceroase, astfel încât să poată dezvolta tratamente împotriva cancerului care determină sistemul imunitar să atace celulele canceroase. Numeroase studii clinice au testat eficiența noilor tratamente imuno-oncologice și, numai în 2015, Food and Drug Administration (FDA) a aprobat cinci astfel de terapii, printre care amintim primele tratamente imuno-oncolo-gice pentru cancerul pulmonar și cancer la copil. De asemenea, au primit undă verde din partea autorității americane de regle-mentare terapii imuno-oncologice pentru tratamentul melanomului multiplu avan-sat și al cancerului la rinichi.

În 2016, reprezentanții Asociației Americane pentru Cercetarea Cancerului se așteaptă ca imunoterapia să evolueze și mai mult, prin lansarea unor terapii din ce în ce mai complexe și mai sofisticate. deși au fost publicate o serie de rezul-tate interesante despre un tip de imu-noterapie numit anticorpi de inhibare a punctului de control al sistemului imunitar, cercetătorii au descoperit că acești anticorpi pot avea capacita-tea limitată, deoarece dimensiunea lor mult prea mare nu le permite să ajungă la tumoare în mod eficient. Dar cercetă-torii nu se dau bătuți. Deja au început să caute noi metode inovatoare. De exem-plu, cercetătorii de la Stanford University School of Medicine au dezvoltat o prote-ină ale cărei dimensiuni sunt foarte mici, tocmai pentru a depăși potențialele limite ale anticorpilor. Descoperirea a fost pre-zentată în septembrie 2015, la Conferința Internațională de Imunoterapie în Can-

cer, organizată de Asociația Americană pentru Cercetarea Can-cerului.

de asemenea, un alt tip de imunoterapie, aflat în curs de dezvoltare și cu rezultate promițătoare în tratamentul can-cerelor de sânge, după cum dovedesc studiile clinice, este terapia cu celule t CAR. Două echipe de cercetători au publicat studii în publicația AACR — Cancer Research, în care au explo-rat modalitățile prin care această terapie poate lupta împotriva tumorilor solide.

Descoperirile prezentate mai sus reprezintă viitorul imuno-terapiei și, în 2016, clinicienii, cercetătorii și, mai ales, pacienții speră să fie martorii unui număr tot mai mare de produse omo-logate, de imunoterapii eficiente și de terapii combinate capabile să distrugă celulele canceroase din organism. l mirabela viaşu.

2015 a fost un an important în îngrijirea sănătății, iar cele mai mari progrese s-au realizat în domeniul imunoterapiei. Asociația Americană pentru Cercetarea Cancerului (AACR – American Association for Cancer Research) a participat activ la acest progres, prin conferințele și prezentările științifice organizate în domeniul imunoterapiei oncologice.

Din păcate, nicio terapie imuno-oncologică nu este disponibilă în România. O parte dintre pacienții

români au acces la câteva astfel de terapii numai prin intermediul studiilor clinice în care sunt acceptați.


inovațiE

important în explorarea sânilorExaminarea imagistică, instrument

și imagistică medicală, Spitalul Monza BucureștiDr. Brândușa Masoud este medic primar radiologie

Examenul complementar se recomandă de obicei în completa-rea caracterizării unei leziuni la care examenul clinic, ecografia și mamografia au fost neconcludente sau în caz de anomalie clinică cu bilanţ ecografic și mamografic normal. Este necesar și în cazul unor imagini anormale vizibile mamografic într-o singură inciden-ţă fără corespondent ecografic sau la paciente cu adenopatie axi-lară în absența unei leziuni neoplazice primare. trialurile clinice au demonstrat că examenul iRM mamar poate localiza tumora primară la sân la peste 50% din pacientele care se prezintă cu adenopatie axilară metastatică și tumoră primară ocultă.

Evaluarea preoperatorie a extensiei unei leziuni neoplazice ma-mare se efectuează la pacientele cu carcinom lobular, carcinom ductal in situ cu componență infiltrativă (DCIS). Examinarea IRM depistează existența leziunilor multifocale (în același cadran) sau multicentrice (în cadrane diferite), precum și bilateralitatea aces-tora. Evaluarea preoperatorie prin examen IRM este utilă pentru aprecierea necesității mastectomiei sau a posibilității conservării sânului prin evidențierea raportului tumoral cu fascia profundă și extensia în mușchii pectoral, dințați anterior și/sau intercostali. Se impune după o sectorectomie cu margini pozitive, pentru depista-rea țesutului tumoral rezidual, precum şi în caz de suspiciune de recidivă la pacientele la care examenul clinic, mamografic și/sau ecografic sunt neconcludente sau în mas-tectomii cu reconstrucţie.

examinarea iRM este utilă anterior, în timpul și/sau după chimioterapie pentru evaluarea răspunsului la tra-tament și extensia tumorii reziduale anterior intervenției chirurgicale. Se apreciază dimensiunile, volumul și valo-rile ADC în cursul celor patru explorări necesare prin IRM mamar (unul înainte de începerea chimioterapiei, două în tim-pul tratamentului neoadjuvant, iar a patra, finală, după terminarea protocolului chimi-oterapic). Biopsia IRM-ghidată şi marcajul tumorii cu fir metalic preoperator în cazul leziunilor oculte mamografic și ecografic sunt procedurile intervenționale standard pentru acest caz.

Trebuie reţinute următoarele aspecte cu referire la examinarea IRM mamară: nu se face în a doua săptămână a ciclului menstrual deoarece, în acest interval, s-a observat o creştere a intensității prizei de contrast în țesutul glandular în mod nor-mal, ceea ce poate duce la rezultate fals po-zitive sau fals negative; intervalul-limită la care se poate efectua este de 6 luni postope-rator sau postbiopsie, întrucât mai devreme nu se poate face diferența între o recidivă tumorală și modificările postoperatorii; intervalul se mărește la 12 luni dacă paci-

enta a efectuat radioterapie postoperatorie; excepţie fac cazurile de tumorectomie cu margini pozitive histologic, când examina-rea IRM se poate face la o lună postoperator.

Avantajul major al investigației sânu-lui prin examen iRM este că orice proces neoplazic infiltrativ se încarcă cu con-trast permițând detectarea acestuia de la dimensiuni foarte mici.

Valoarea predictivă negativă a exame-nului IRM mamar este peste 95% pentru cancerele infiltrative, iar senzitivitatea acestuia în screeningul cancerului mamar la pacientele cu risc crescut este de 71% până la 100%, depășind cu mult pe cea a mamografiei și ecografiei. De asemenea, examinarea IRM nu este afectată de den-sitatea crescută a țesutului glandular, de implanturi sau de modificări cicatriceale postoperatorii. l

Cancerul mamar este cea mai frecventă neoplazie întâlnită la femei, în lume. țările cu cea mai mare incidență a cancerului la sân în Europa, în 2012, sunt Belgia (111,9/100.000), Danemarca (105/100.000) și franța (104,5/100.000). Cea mai mare incidență în lume a cancerului mamar este în America de nord, iar cea mai mică, în Asia și Africa. În România,

incidența este de 50,56/100.000. Conform statisticilor, în ultimii 20 de ani, incidența cancerului la sân este în continuă creștere, iar mortalitatea prin cancer mamar este în

scădere datorită educației, programelor de screening funcționale și terapiei mai eficace.

exAMiNAReA iMAgiStiCă PRiN Re-zo NANță MAgNetiCă (iRM) A SâNi-loR este o metodă utilă pentru detecția și caracterizarea leziunilor mamare, evalua-rea extensiei locale, a răspunsului la tra-tament și ghidarea biopsiei și localizării leziunii. Rezultatele IRM trebuie corelate cu examenul clinic și cu investigațiile ima-gistice anterioare (ecografia și mamografia).

Examenul IRM mamar include mai multe etape, printre care: screeningul, examenul complementar, evaluarea preoperatorie a extensiei unei leziuni neoplazice mamare, evidențierea invaziei fasciei profunde, evaluarea postoperatorie a neoplasmului mamar, a răspunsului la chimioterapie şi stabilirea tipului de proceduri intervenționale.

Pentru screening au indicaţie pacientele cu risc crescut de mutaţii pe genele supresoare tumorale BRCA1 şi BRCA2, per-soanele cunoscute cu neoplazii în copilărie (care au supraviețuit cancerelor depistate în copilărie şi care au risc crescut de a dezvolta tumori solide, în special cancer mamar, mult mai târziu, datorită expunerii la chimio și radioterapie), persoanele cu iradiere în man-tă pentru boala Hodgkin la vârsta de 10-30 de ani, cu neoplasm mamar depistat sau cele cu implant mamar.

Dr. Brândușa Masoud este medic primar radiologie și imagistică medicală cu o bogată experiență în domeniu. A profesat în departamentele de radiologie și imagistică medicală de la Institutul Clinic Fundeni București, Spitalul de Urgență Elias București, Centrul de Diagnostic Imagistic și Tratament Euromedic Fundeni. În octombrie 2014, s-a alăturat echipei Spitalului Monza din București. Dr. Masoud are competențe în tomografie computerizată, ecografie generală, imagistică și rezonanță magnetică, și senologie imagistică (mamografie, ecografie și RMN sân). Este membru al Societății Europene de Radiologie și al Societății de Imagistică a Sânului, participând la numeroase cursuri de instruire și perfecționare, fiind, de asemenea, autorul și co-autorul unor lucrări de speci-alitate susținute la congrese și conferințe naționale și internaționale.

SCURT CV DR. BRânDUșA MASoUD

ExAMinAREA iRM EstE utilă AntERiOR, În tiMPul și/sAu DuPă ChiMiOtERAPiE PEntRu EVAluAREA RăsPunsului lA tRAtAMEnt și ExtEnsiA tuMORii REziDuAlE AntERiOR intERVEnțiEi ChiRuRgiCAlE.

Pacienta P.s. 37 ani - CDis (tumorectomie cu margini de rezecție pozitive)


februarie 2016 45

inovațiE

salvează viețiscreeningul mamar

Cât de benefică și de eficientă este această nouă tendință în chirurgia cancerului de sân?Tratamentul cancerului la sân a început acum aproape 100 de ani, cu dr. William Stewart Halsted, care era un foarte bun chirurg suedez care locuia în Statele Unite. El a fost primul care a introdus mastectomia radicală a sânului, într-o lucrare de pionierat privind chirurgia sânului. tehnica presupunea îndepărtarea sânului, a întregii pieli de pe sân, a mușchilor de sub el; unii chirurgi obișnuiau să scoată inclusiv coastele. Alt-fel spus, pacientele erau complet mutilate, iar încele din urmă mureau. Chirurgia sânului a evoluat pentru că oamenii au realizat că nu este vorba doar de o boală locală, ci de o combinație între o boală locală și una siste-mică. Astfel, s-a trecut de la mastectomia radicală la mastectomia fără extirparea mușchilor și a pielii. Apoi, acum 40 de ani, a fost introdusă lumpectomia, deoarece s-a observat că marea problemă nu este revenirea bo-lii, dacă ai metastaze, iar astăzi știm că dacă îndepărtăm complet tumoarea, nu trebuie să extirpi întregul sân. Dacă verși ceva pe podea, nu trebuie să cureți toată suprafața, ci numai zona respectivă. Încercăm să fim cât mai puțin invazivi atât la nivelul sânului, cât și al axilei. Acum 15 ani, în chirurgia sânului se îndepărta complet axila, iar acest lucru s-a dovedit că duce la multiple complicații.

Din câte știu, acest lucru încă se întâmplă…Da și nu. De exemplu, dacă analizele inițiale arată că sunt afectați ganglionii limfatici, trebuie să îndepărtezi axila. Așa spun protocoalele terapeutice peste tot în lume. Cu toate acestea, există anumite cazuri în care analizele nu-ți arată

mentul chirurgical care li se potrivește și care oferă cele mai bune rezultate, crescând rata de supraviețuire. Există nume-roase studii care demonstrează că lumpectomia este la fel de eficientă ca mastectomia, în ceea ce privește supraviețuirea.Dar este mult mai puțin invazivă și mai puțin agresivă?Bineînțeles. Sânul este foarte important pentru o feme-ie, din punct de vedere psihologic, însă pierderea lui nu trebuie privită ca un dezastru. Cu toate acestea, noi, ca specialiști, pentru că știm cât este de important, avem da-toria să încercăm să facem tot posibilul pentru a-l păstra.

În ceea ce privește cancerul mamar în rândul bărbaților, se spune că boala este mai agresivă. Așa este?Statisticile arată că între 0,5% și 1% din toate cazurile de cancer mamar sunt depistate la bărbați, prin urmare, continuă să fie destul de rare. Problema în cazul bărbaților este că acceptă cu greu posibilitatea că ar putea avea cancer mamar și, prin urmare, ignoră semnele afecțiunii. Dacă observă o leziune, ei cred că s-au lovit și că nu au vreun motiv de îngrijorare. Astfel, cazurile de cancer mamar la bărbați nu sunt neapărat mai agresive, însă sunt diagnosticate în stadii mult mai târzii, când tumoarea deja invadează ganglionii limfatici, țesutul din jur, pielea.

Deci există o problemă de informare și de conștientizare a importanței acestei afecțiuni în rândul bărbaților?Da, însă, mai nou, din experiența mea, vă pot spune că lucrurile încep să se schimbe. de exemplu, în 2014 am operat cinci bărbați de cancer mamar și toți au venit în stadii incipiente ale bolii. Nivelul de informare și de conștientizare crește din ce în ce mai mult, atât în rândul bărbaților, cât mai ales în rândul femeilor. Și asta, datorită eforturilor depuse de organizațiile de pacienți și de advocacy, care explică oamenilor că nu trebuie să le fie rușine cu această boală, că nu e vina lor că s-au îmbolnăvit.

știu că în israel aveți un program puternic de screening al cancerului mamar și, cum probabil știți, aici, în România, nu există un program național de screening…Nu aveți un program de scree-ning al cancerului mamar?

nu.

că există noduli limfatici suspicioși, iar atunci se recomandă realizarea unei biopsii a ganglionilor limfatici santinelă. Dacă acești noduli nu sunt afectați, cel mai probabil nu va fi nevoie de îndepărtarea axilei. În ultimii trei ani, pentru o parte dintre aceste femei s-a observat că dacă sunt supuse unei lumpectomii și se descoperă că acei primi noduli sunt afectați, tot nu mai este nevoie să îndepărtezi toată zona. Deci, încercăm să facem cât mai puțin rău posibil femeilor, oferindu-le trata-

Foarte rău, pentru că screeningul este, probabil, una dintre cele mai importante măsuri pentru reducerea mortalității prin cancer mamar. În toate societățile din Vest există trei programe mari și importante de screening – pentru cancerul de colon, de col uterin și pentru cancerul mamar. Studiile au arătat în mod repetat că programele de screening salvează vieți, reducând mortalitatea cu 25%. Eu, personal, sunt pentru

screening. Nu spun că programele de screening trebuie să fie făcute oricum, să cuprindă examene imagistice de rezonanță magnetică, că trebuie făcute în fiecare an tuturor femeilor peste 30 de ani. Screeningul mamar ar trebui realizat cel puțin o dată la doi ani începând cu vârsta de 50 de ani și anual, de la 40 de ani, pentru persoanele cu risc crescut. Categoric, screeningul salvează vieți. l

mirabela viaşu

noul trend în chirurgia cancerului mamar este să obții cele mai bune rezultate făcând cât mai puțin rău, practicând o chirurgie mai puțin agresivă. Conștienți că masectomiile radicale mutilau de-a dreptul pacientele, medicii chirurgi au căutat, în timp, metode chirurgicale mai puțin invazive, dar la fel de eficiente. Oferirea unui tratament chirurgical eficient și sigur trebuie să fie obligatoriu completată de un program național de screening al cancerului mamar, susține reputatul chirurg prof. univ. dr. Dan hershko, de la grupul sheba Medical Center, tel hashomer, israel, venit în România la invitația neolife Medical Center.

limfatici, țesutul din jur, pielea.când tumoarea deja invadează ganglionii

diagnosticate în stadii mult mai târzii, sunt neapărat mai agresive, însă sunt

Cazurile de cancer mamar la bărbați nu

DACă AnAlizElE inițiAlE ARAtă Că sunt AfECtAți gAngliOnii liMfAtiCi, tREBuiE să ÎnDEPăRtEzi AxilA. AșA sPun PROtOCOAlElE tERAPEutiCE PEstE tOt În luME.

În toate societățile din Vest există trei programe mari și importante de screening – pentru cancerul de colon, pentru cel de col uterin și pentru cancerul mamar. Studiile au arătat în mod repetat că programele de screening salvează vieți, reducând mortalitatea cu 25%.

PROBlEMA În CAzul BăRBAțilOR EstE Că ACCEPtă Cu gREu POsiBilitAtEA Că AR PutEA AVEA CAnCER MAMAR și, PRin uRMARE, ignORă sEMnElE AfECțiunii.


inovațiE

ale cancerului la copiinoi abordări terapeutice

n fuziune de imagini CT Simulare cu PET-CT/ RMN pentru planul de tratament;

n imagistică pentru poziționare (Portal Imaging): KV-KV, CBCT;

n controlul calității (QA) pentru fiecare plan de tratament;n verificările zilnice și lunare ale acceleratorului

și sistemului imagistic aferent;n analgo-sedare pentru toate aplicațiile de

brahiterapie și pentru pacienții pediatrici tratați cu radioterapie externă;

n IMRT-VMAT(ARC Therapy);n radiochirurgie, stereotaxie (SBRT).

PARTICULARITățI ALE RADIoTERAPIEI CU TRUE BEAM în CLInICA nEoLIFE

Câți pacienți români au beneficiat de această metodă de tratament, până în prezent?În Clinica Neolife, de la începutul activităţii, respec-tiv luna aprilie 2014, în Departamentul de radiote-rapie au fost trataţi aproximativ 800 de pacienţi.

Care a fost raportul între cei care au plătit și cei care au beneficiat gratuit de acest tratament, prin Casa națională de Asigurări de sănătate?Radioterapia este decontată de Casa Naţională de Asigu-rări de Sănătate, cu excepţia radioterapiei stereotaxice, prin Programul Naţional de Radioterapie, care face parte din Programul Naţional de oncologie, în limita fonduri-lor alocate. Dacă aceste fonduri s-au epuizat, atunci pacienţii care doresc să înceapă tratamentul cât mai repede trebuie să-şi achite radioterapia integral, iar costul diferă în func-ţie de numărul de şedinţe necesare. Din cei 800 de pacienți care au be-neficiat de tratamentul radioterapic, doar 50 au fost în regim privat.

Înțeleg că, mai nou, tehnologia poate fi recomandată și copiilor diagnosticați cu cancer. ne

montarea unor aplicatori. Aceasta este cel mai des folosită în sfera genitală, în special în cancerele de col uterin sau endometru, dar şi în alte tipuri de cancer, cum ar fi cancerul de prostată sau cancerele ORL. Particularitatea brahiterapiei 3D faţă de cea 2D constă în achiziţia de imagini care se face cu aju-torul unui CT sau RMN, în felul acesta vizualizându-se mult mai bine poziţia aplicatorilor şi, totodată, putem să „modelăm” doza de radiaţie în anumite zone şi să protejăm organele la risc. De asemenea, ne propunem să dez-voltăm conceptul de abordare integrată a pacientului cuprin-zând prevenţia, diagnosticul, tratamentul, recuperarea şi rein-tegrarea socială a pacienţilor. l

aura caragioiu — Frățilă

puteți spune exact ce fel de afecțiuni oncologice ale copilului pot fi tratate și în ce condiții?La Neolife putem trata orice formă de cancer, atât la adulţi, cât şi la copii, sigur că aceștia trebuie să aibă indicaţie de radioterapie. Particularitatea pe care o oferim noi, conform standardelor internaţionale, este abordarea multidisciplinară. Fiecare caz este prezentat într-o comisie multidisciplinară şi este luată cea mai bună decizie terapeutică. De asemenea, realizăm două tehnici de radioterapie care reprezintă standardul de tratament în anumite localizări, respec-tiv iMRt (radioterapie cu intensitate modulată) și ste-reotaxie. În cazul pacienţilor oncologici copii, oferim şi anestezie atunci când este cazul, mă refer aici la copiii sub 5 ani, care nu cooperează. Până în prezent, am tratat cu re-zultate bune tumori cerebrale (glioame de trunchi cerebral, meduloblastoame, meduloepitelioame, PNET), nefroblas-tom, limfom Hodgkin, la copiii cu vârste între 3 și 15 ani.

Aveți în plan să oferiți noi tehnici de tratament în 2016? Care sunt acestea?Pentru 2016 ne propunem să dezvoltăm radioterapia stereotactică fracţionată, radiochirurgia şi brahitera-pia 3d, care aduc o şansă în plus în tratamentul complex al cancerului. Brahiterapia reprezintă radioterapia în contact sau în imediata apropiere cu formaţiunea tumorală prin

Cea mai revoluționară tehnologie de radioterapie în tratamentul cancerului, sistemul trueBeam, este acum disponibilă și pentru copiii cu boli oncologice. noua terapie oferă o mai bună focalizare a fasciculului de radiații, reduce durata, dar și numărul de sesiuni de tratament și este folosită pentru tratarea tuturor tipurilor de cancer cu indicație radioterapeutică. Printre cancerele cu indicație pentru acest tip de radioterapie se află și patologia aferentă sferei cerebrale și regiunii spinale, susține dr. Cristina Berteanu, director medical, Centrul Medical neolife București.

Hodgkin, la copiii cu vârste între 3 şi 15 ani. meduloepitelioame, PNET), nefroblastom, limfom (glioame de trunchi cerebral, meduloblastoame, Am tratat cu rezultate bune tumori cerebrale

BRAhitERAPiA REPREzintă RADiOtERAPiA În COntACt sAu În iMEDiAtA APROPiERE Cu fORMAțiunEA tuMORAlă PRin MOntAREA unOR APliCAtORi.


inovațiE

din Româniacancerului colorectal

Progrese în chirurgia

V-ați specializat în Belgia și apoi ați revenit să profesați în România. De ce nu ați rămas peste hotare, așa cum fac mulți tineri medici români?În primul rând, am avut unde să mă întorc. Mulți dintre cei care pleacă și nu se mai întorc au avut și experiențe neplă-cute sau pur și simplu nu li s-a oferit nimic de perspectivă în țară. desigur, sunt și medici care pleacă la „mai bine”, dar nu cred că reprezintă majoritatea. În al doilea rând, la întoarcerea în țară am avut șansa să desțelenesc dome-nii noi și să am satisfacția constructorului care privește cum se ridică o clădire. În Belgia, am lucrat într-o clinică extraordinară în cadrul Spitalului Universitar din Antwer-pen (UZA), dar aș fi fost încă mult timp un soldat într-un sistem extrem de bine pus la punct, aș fi avansat pas cu pas, dar aș fi rămas doar un bun soldat.

făcând o comparație între cele două sisteme de chirurgie, cât de multe are România de recuperat?Ani de zile am auzit replica: „Avem medici foarte buni, doar aparatura e mai bună în străinătate”. Astăzi, cu aparatura, dar și cu un sistem bine pus

Cancerul colorectal este al doilea ca incidență și mortalitate în România și, deocamdată, nu avem un program național de screening pentru a îmbunătăți aceste statistici. În aceste condiții, ce opțiuni ne rămân?Un program de screening ne-ar ajuta să descoperim mai multe cancere în stadiile incipiente și asta ar fi un ajutor foarte important. Acum ne confruntăm cu multe cance-re avansate, dar dacă privim partea plină a paharului, în cancerul colorectal avem astăzi ajutorul important al chimioterapiei eficiente. Tocmai aceasta este și platforma cu ajutorul căreia abordăm pacienții cu metastaze hepatice din cauza cancerului colorectal, putem face rezecții hepatice extinse și avem bucuria de a aduce mulți pacienți în starea de „disease free”. În oncologie vorbim rar de vindecare pentru un pacient oncologic care a fost odată în stadiul IV, acesta fi-ind nevoit să vină în mod regulat la control tot restul vieții.

sunteți mulțumit de modul în care funcționează chirurgia în cancerul colorectal? sunt alte cancere în care situația este și mai dramatică?Lucrurile s-au schimbat mult în ultimii ani. Chirurgul nu plea-că în oceanul dificil al chirurgiei oncologice singur în barcă, ci drumul acum e făcut de pacient pe un vapor reprezentat de o comisie oncologică în care medicul chirurg discută fiecare pas al tratamentului cu oncologul, radioterapeutul și gastroenterologul sau endocrinologul. La noi în spital avem deja o astfel de comisie oncologică, care se întâlnește săptămânal sub conducerea profe-sorului Niculae Iordache și a doamnei dr. Maria Chis și în care se discută majoritatea cazurilor oncologice. Momentul operator este decis într-un program complex de chimioterapie și radi-oterapie pre- și postoperatorie, după caz. Cum în Belgia am făcut un fellowship în chirurgie hepato-bilio-pancreatică, pe lângă chirurgia colorectală și hepatică, văd și multe ca-zuri de cancer de pancreas în care situația este mult mai dra-matică. Chirurgia este astăzi singura armă reală în cazul acestor pacienți și, din păcate, multe cazuri ajung la medic când deja sunt depășite, iar operațiile au ca scop doar ameliorarea simptomelor.

la punct, medicii din străinătate reușesc să rezolve anumite situații mai repede și mai eficient decât noi. În marea majoritate a situațiilor, nimic nu se defectează, iar un sistem bine pus la punct și bine aprovizionat îți este de mare ajutor. În plus, me-dicii români consumă foarte multă energie pe diverse detalii tehnice despre care unii medici străini nici nu știu că există. De asemenea, comunicarea cu pacienții este foarte bine pusă la punct, astfel încât practic un pacient nu poate „scăpa” neinformat din spital – lucrurile se desfășoară după un protocol bine pus la punct ce cuprinde de la discuții preo-peratorii până la un program de sfaturi în perioada post-operatorie, care se referă atât la detalii medicale, cât și la schimbările care pot apărea în viața unui pacient după o intervenție chirurgicală de amploare. Am avut, cu siguranță, foarte mult de învățat la acest capitol. Și cu toate astea, la sfârșitul zilei, relația medic — pacient este de multe ori mai apropiată în România. Mi se pare că empatia pe care o au cei mai mulți medici români, în special cei care mi-au fost maeștri în chirurgie, este de neîntrecut. Îmi amintesc că glumeam des cu dr. Rubin Munteanu – dacă atunci când un pacient nu evo-luează așa cum ți-ai dori și ar veni diavolul care ți-ar oferi să facă pacientul bine în schimbul sufletului tău, ai semna pactul faustian? Cred că în clipa aceea mulți am accepta târgul.

mereu de veghe la capul pacientului, suntem o echipă de un optimism inepuizabil, ceea ce ne-a ajutat să depășim cu bine cazuri dificile. Ne bucurăm pentru fiecare pas făcut, iar odată victoria câștigată, bucuria e greu de exprimat în cuvinte. Spre exemplu, le introducem chirurgical multor pacienți porturi pentru chimioterapie la începutul tratamentului, care trebuie scoase după cinci ani, dacă nu apar complicații. e greu de ex-plicat bucuria pe care o simțim când un pacient vine după cinci ani să i se scoată portul și nu are semne de boală activă. Momentele acestea ne ajută să nu ne dăm niciodată bătuți. l

mirabela viaşu

Chirurgia cancerului colorectal a evoluat considerabil în România ultimilor ani. nu ne putem compara cu cele mai performante sisteme din Europa, însă tehnicile și indicațiile chirurgicale s-au dezvoltat și la noi, permițând inclusiv abordarea cazurilor avansate și complexe, precum cancerele colorectale cu metastaze hepatice. Vorbim de o abordare multidisciplinară, în care deciziile sunt luate de chirurg, oncolog, radioterapeut, gastroenterolog sau endocrinolog. Bineînțeles, mai sunt multe lucruri care trebuie și pot fi îmbunătățite, precum realizarea unui program de screening.

generală, Spitalul Clinic de Urgență „Sf. Ioan” BucureștiInterviu cu dr. Octav ginghină, medic primar chirurgie

important al chimioterapiei eficienteîn cancerul colorectal avem astăzi ajutorul

dar dacă privim partea plină a paharului, Ne confruntăm cu multe cancere avansate,

apucăm să plecăm la luptă.mai rău scenariu, uneori nici nu

și războiul, cu unii pacienți, și, cel Pierdem des bătălii, uneori chiar

oncologică aceasta este mai vizibilă. și o parte întunecată. În chirurgia

Fiecare domeniu al chirurgiei are

O să vă vorbesc despre un proiect nemedical, dar din care am învățat foarte multe. În urmă cu doi ani, împreună cu Antonio Dumitru, am înființat o echipă de rugby amator reaprinzând o pasiune veche din copilărie. Și am făcut această echipă pentru a susține de fapt clubul de rugby pentru copii Antonio JR. în cadrul căruia activează și cei doi băieți ai mei. Numele clubului – GFP vine de la latinescul Gloria Filiorum Patres – ceea ce nu face decât să sublinieze scopul inițial și anume susținerea echipelor de copii. În rugby înveți că nu contează pe cine ai în față, ci pe cine ai alături. Și acesta e și mesajul meu pentru pacientul oncologic - oricât de gravă e boala, putem face lucrurile să fie mai bune și chiar să învingem, dacă avem o echipă care ne susține cu adevărat.

CE PRoIECTE DE SUFLET AVEțI?Chirurgia oncologică aduce cu siguranță satisfacții, dar au fost momente când v-ați fi dorit să alegeți un domeniu cu o patologie în care prognosticul să fie în general pozitiv?Fiecare domeniu al chirurgiei are și o parte întunecată. În chirurgia oncologică aceas-ta este mai vizibilă. Pierdem des bătălii, uneori chiar și războiul, cu unii pacienți, și, cel mai rău scenariu, uneori nici nu apucăm să plecăm la luptă. Vă spuneam cât de importantă e echipa. Împreună cu dr. Răzvan Iosifescu, colegul cu care fac marea majoritate a intervențiilor, și dr. Camelia Călin, anestezista noastră


inovațiE

a cancerului esofagianPaliația endoscopică

ulterioare, dar și a sigilării eventualelor fistule.posibilitatea ameliorării disfagiei cu toate beneficiileProtezele metalice autoexpandabile acoperite oferă

SCoPul tRAtAMeNtului PAliAtiv lA PACieNtul Cu CANCeR eSofAgiAN NeRezeCABil este să amelioreze disfagia menținând alimenatația orală și implicit să amelioreze calitatea vieții și să crească supraviețuirea. dacă există fistulă esores-piratorie este vitală sigilarea comunică-rii anormale deoarece fistulele conduc la aspirația salivei și a mâncării în arborele bronșic cu dezvoltarea ulterioară a unui proces septic ce poate determina apariția unui abces pulmonar sau a șocului septic, situații cu risc vital imediat.

Protezele metalice autoexpandabile au fost introduse în tratamentul stenozelor esofagiene la începutul anilor '80 și astăzi sunt considerate metoda ,,gold standard” de paliație a cancerului esofagian nerezecabil. Sunt preferate protezele metalice acoperite

din care sunt confecționate este un aliaj de nichel și titan numit nitinol, care conferă protezei elasticitate, flexibilitate, posibi litate de angulare, cât și expandare gra duală. Forma în pâlnie la ambele capete permite o poziționare exac tă, evitând ast fel riscul de mi grare. Prezența unui fir de teflon ce coafează cir cumferențial ex tremitatea proxi mală a prote-zei permite repoziționarea, eventual extragerea stentului în cazurile indicate. Riscul de creștere tumorală prin ochiurile protezei sau de impactare a mâncării sunt minime, proteza fiind acoperită de un strat de poliuretan.

tehnica montă-rii protezelor me-talice autoexpan-dabile este simplă, iar curba de în vă ța-re este rapidă. PRoCeduRA PoA-te fi efeCtuAtă Cu PACieNtul iNtuBAt oRo-tRAHeAl, SedAt SuPeRfiCiAl iN-tRAveNoS sau doar sedat local cu lidocaidă spray, în cazul în care există fistulă esopulmo-nară documentată imagistic. În caz de fistulă esopulmo-nară, deoarece există șunt respirator, este interzisă intubarea oro-traheală.

Procedura se efectuează în spitalizare de 48-72 de ore, re-ducându-se astfel stresul la care este supus bolnavul, dar și cheltuieli inutile.

Desigur că tehnica nu este curativă, motiv pentru care prezintă și dezavantaje. Complicații minore există și sunt citate în majoritatea studiilor. Cea mai frecventă reacție adversă imediată este durerea toracală sau senzația de corp străin, dar care poate fi relativ ușor controlată cu antalgice obișnuite, iar cea mai frecventă complicație tardivă este recurența disfagiei fie prin creștere tumorală, fie prin migrarea protezei sau blocarea ei cu un bol alimentar solid. În toate aceste situații, disfagia recurentă poate fi controlată fie prin de-colmatarea endoscopică a protezei, fie prin montarea altui stent folosind tehnica ,,proteză în proteză”, fie prin repoziționarea stentului, după cum am menționat anterior.

Există situații în care montarea protezei metalice autoexpandabile este interzisă sau imposibilă tehnic. Dacă stenoza tumorală este com-pletă și nu permite trecerea măcar a firului ghid decliv, atunci trebuie recurs la altă metodă de a asigura o cale de aport pacientului. dacă stenoza tumorală este situată la mai puțin de 2 cm de sfincterul

în detrimentul protezelor metalice neacoperite, în special datorită ratelor scăzute de recurență a disfagiei secundar creșterii tumorale.

În fistula esopulmonară, utilizarea protezelor metalice autoexpan-dabile acoperite reprezintă singura metodă care crește supraviețuirea, comparativ cu alte tehnici.

Alte modalități de paliație endoscopică utilizate în trecut, dar care nu și-au dovedit eficiența sunt: dilatația stenozei folosind balonul pneumatic sau bujii, laser-terapia Nd:YAg, electroco-agularea cu plasma argon, terapia de injectare intratumorală, terapia fotodinamică sau electrocoagularea bipolară BiCAP. Terapia de injectare intratumorală s-a realizat cu o variatate de agenți sclerozanți, chimioterapici sau chimici, precum etanol sau cisplatin. Toate aceste tehnici sunt astăzi abandonate. Unele dintre ele prezentau o rată crescută a complicațiilor postprocedurale, iar în cazul altora beneficiile erau de scurtă sau foarte scurtă durată, astfel încât nu justificau utilizarea lor. toate tehnicile menționate mai sus folosesc principiul ablației țesutului tumoral fie termic, chimic sau mecanic. Complicația majoră în cazul tuturor acestor tehnici era apariția fistulei esopulmonare, o situație care prezintă risc vital imediat din cauza complicațiilor septice.

Protezele metalice autoexpandabile acoperite oferă posibilitatea ameliorării disfagiei cu toate beneficiile ulterioare, dar și a sigilării eventualelor fistule.

Protezele metalice autoexpandabile au în forma pliată un dia-metru sub 10 mm, ceea ce le permite poziționarea ușoară pe tra-iectul stenozei, de cele mai multe ori fără să fie necesară o dilatare prealabilă. De asemenea, sunt dotate cu repere radioopace la capătul proximal și distal, permițând astfel o poziționare corectă. Materialul

esofagian superior, proteza nu poate fi montată endoscopic din motive tehnice, caz în care se poate recurge la o gastrostoma endoscopică percutană sau la tehnici chirurgicale.

În cazul utilizării protezelor metalice autoexpandabile acoperite, disfagia se ameliorează imediat postprocedural, fiind posibilă reluarea alimentației orale în aceeași zi. Totuși, postintervențional sfătuim pacienții să respecte un regim semisolid timp de minimum două-

trei săptămâni, la care să asocieze consum de băuturi carbogazoase pentru a diminua la minimum riscul de disfagie recurentă.

Secundar reluării aportului alimentar oral are loc și o îmbunătățire a statusului nutrițional.

Supraviețuirea globală este de aproxi-mativ 9 -12 luni, cu o netă ameliorare a calității vieții. În cazul fistulei esopulmo-nare, fără această tehnică supraviețuirea globală se măsoară în zile.

Tratamentul endoscopic paliativ cu pro-teze metalice autoexpandabile acoperite în cancerul esofagian nerezecabil sau complicat cu fistulă esopulmonară este astăzi conside-rat tratamentul de primă intenție sau ,,gold standard”.

Singurul dezavantaj al protezelor metalice autoexpandabile este costul lor ridicat. l

dr. cozorici iancu, medic specialist gastroenterolog, Institutul Regional de oncologie Iași

Pacienții cu cancer esofagian nu prezintă niciun simptom de alarmă decât în stadii avansate ale bolii, când apare disfagia. Disfagia este percepută ca o dificultate la înghițirea alimentelor solide și/sau lichide. Prezența disfagiei este clinic raportată când lumenul esofagian este obturat peste 75%. În acest moment, de cele mai multe ori, tumorile sunt nerezecabile, fie din cauza invaziei organelor vitale adiacente, fie din cauza prezenței metastazelor la distanță. invazia organelor adiacente se poate complica și cu prezența fistulelor esorespiratorii.

În fistulA EsOPulMOnARă, utilizAREA PROtEzElOR MEtAliCE AutOExPAn-DABilE ACOPERitE REPREzintă singuRA MEtODă CARE CREștE suPRAViE țuiREA, COMPARAtiV Cu AltE tEhniCi.

protezei sau blocarea ei cu un bol alimentar solid.este recurența disfagiei fie prin creștere tumorală, fie prin migrarea

cu antalgice obișnuite, iar cea mai frecventă complicație tardivă sau senzația de corp străin, dar care poate fi relativ ușor controlată Cea mai frecventă reacție adversă imediată este durerea toracală

POstintERVEn-țiOnAl sfătuiM PACiEnții să REsPECtE un REgiM sEMisOliD tiMP DE MiniMuM DOuă-tREi săPtăMâni, lA CARE să AsOCiEzE COnsuM DE BăutuRi CARBOgAzOAsE PEntRu A DiMinuA lA MiniMuM RisCul DE DisfAgiE RECuREntă.


inovațiE

prin hipertensiunemortalitatea cardiovasculară

Putem și trebuie să reducem

De ce nu poate fi redus prea mult numărul bolnavilor cu hipertensiune? Explicația ține și de fiziologia vaselor, în contextul proce-sului de îmbătrânire a populației. vasele îmbătrânesc, nu mai sunt elastice pentru a menține valori tensionale corecte. de exemplu, crește numărul vârstnicilor care dezvoltă o formă specială de hipertensiune, numită hi-pertensiune de tip sistolic, în care tensiunea sistolică e crescută, iar tensiunea diastolică e normală sau chiar scăzută. Procentul este mare și la noi și sigur contribuie la ponderea generală. Deci, scăderea prevalenței hiperten-siunii arteriale poate fi în mod ideal redusă sub nivelul de 40%, cât este la noi, însă nu foarte mult. Altundeva trebuie să lucrăm și, acolo, da, putem reuși să reducem cifrele — la mortalitatea cardiovasculară prin hipertensiune. Putem insista ca bolnavii să fie tratați corect, conform recoman-dărilor internaționale, adaptate specificului pacientului. tratamentul trebuie să fie urmat de pacienți pe perioade îndelungate sau chiar toată viața, pentru că această for-mă de hipertensiune arterială de care vorbim în general, hipertensiunea primară sau esențială, nu se vindecă. Prin urmare, odată realizată scăderea și chiar normalizarea valorilor tensionale, sub 140 cu 90 mmHg, tratamentul tre-

rior prin scrisori venite din partea Societății de Hipertensiune despre pacienții care au fost incluși în studiu — analizele efectuate, cât de complexă este boala, dacă au hipertensiune. Astfel, vom putea să monitorizăm pacienții și ne-am propus urmărirea lor pe cinci ani, cu ajutorul medicului de familie.

Ce aduce nou studiul sEPhAR 3?Pe de o parte, ne interesează foarte mult să vedem dacă tot programul de educație medicală, adresat medicilor, asisten-telor, inclusiv pacienților, a condus la progrese în îngrijirea bolnavilor, dacă proporția celor tratați este mai mare, dacă controlul tensiunii arteriale este mai bun, pentru că 25% este puțin în raport cu dezideratul nostru. Toate aceste date ne-ar permite să stabilim direcțiile ulterioare de lucru cu medicii de familie, cu pacienții, cu asistentele. Ne do-rim să realizăm, prin Ministerul Sănătății, programe de prevenție coerente, aplicate pe cifrele noastre și nu pe date care ne vin din europa sau din State unite.de data aceasta, evaluarea celor 2.000 de subiecți din toată țara se face mult mai complex, nu numai prin mă-surarea tensiunii, greutății, înălțimii, circumferinței taliei etc., așa cum s-a făcut și înainte. Toți vor face electrocardiogramă, ecocardiografie, Doppler vascular. La toți cercetăm elasticitatea vasculară prin aparate speciale, încercăm să determinăm indicele gleznă-braț, pentru a ve-dea dacă există afectare de vase arteriale periferice. Cum? Prin aparatura care va fi folosită de medicii rezidenți, spe-cial instruiți în București, Iași, Timișoara, astfel încât toată lumea să lucreze în același mod și pe aceleași aparate.

buie menținut. Și puțină lume înțelege că trebuie să continue tratamentul și când tensiunea este bună. Doar în acest fel putem cu adevărat să influențăm apariția complicațiilor car-diovasculare și să reducem mortalitatea cardiovasculară.

Înțeleg că este o provocare destul de mare pentru medici să-i convingă pe pacienți să conștientizeze importanța menținerii tratamentului?Da. Pacienții trebuie să înțeleagă de ce este bine să-și tra-teze această boală care, de foarte multe ori nu doare, ci se manifestă prin complicațiile sale: accident vascular cerebral, infarct de miocard, insuficiență cardiacă, arte-riopatie obliterantă a membrelor inferioare. Noi trebuie să facem pacientul să înțeleagă că această boală, care aparent este simplă, este foarte complexă prin „co-laborarea” cu toți ceilalți factori de risc cu care, de obicei, se asociază și complicațiile pe care le dă.

știu că la acest capitol colaborați cu medicii de familie…Da, colaborarea cu medicul de familie este extrem de importantă pentru că, practic, el este primul care poate să diagnosticheze boala, pentru că vine permanent în contact cu bolnavul. Relația pacientului cu medicul de fami-lie este extrem de importantă, la fel și cea dintre medicul de familie și medicul specialist. De exemplu, prin al treilea studiu SEPHAR, pe care l-am demarat, deși medicii de familie nu sunt implicați în realizarea lui, ei vor fi informați ulte-

De data aceasta, avem trei caravane medicale, SEPHAR Bus, cu aceeași dotare și aceleași echipe medicale. Ele pornesc în aceeași zi, 15 februa-rie, fiecare pe un alt traseu, în toată țara și se vor întoarce pe 25 aprilie. Și mai este o noutate: pentru prima oară în România, se încearcă determi-narea conținutului de sare din urină. Cu alte cuvinte, vrem să vedem exact cât este consumul de sare în România, pentru că știm că este mare. Astfel, vom putea interveni asupra acestui factor extrem de important în progresia ten-siunii arteriale și, poate prin politici de sănătate, vom reduce conținutul de sare din alimente. În Croația și Cehia

s-a reușit și, după cinci ani, s-au văzut rezultate măsura-bile, inclusiv prin scăderea mortalității cardiovasculare.

știu că ați avut discuții și cu parlamentarii, pentru a face un proiect legislativ prin care să reducem consumul de sare din alimente…Sper ca parlamentarii să și acționeze, nu numai să discute, pentru că, de altfel, au fost interesați. Însă vedem cât de dificil a fost să implementăm legea împotriva fumatului. Cred că va fi foarte dificilă o inițiativă legislativă pe reducerea consumului de sare, pentru că o mâncare sărată aparent este mai gustoasă și se cumpără mai mult. Nu vrem să

avem alimente nesărate, dar dacă am reduce cu 0,5 grame consumul de sare ar fi foarte bine. Încercăm și sperăm să avem susținere. Sigur că am vorbit și cu ministrul Sănătății în acest sens. Toată lumea este binevoitoare, însă sprijinul, inclusiv material în realizarea studiului, lasă de dorit peste tot. Nu știu în ce măsură legislativul va acționa, pentru că sigur vor fi contraponderi din partea industriei.

Ce am obține concret, dacă s-ar reduce consumul de sare cu 0,5 grame?Sigur am obține o reducere a prevalenței hipertensiunii, sigur ar ajuta la întârzi-erea apariției complicațiilor, în special a insuficienței cardiace. Bazându-ne pe experiența celor care au făcut acest lucru, mortalitatea cardiovasculară se reduce cu 2% în cinci ani. Pare puțin, dar, credeți-mă, este foarte mult. l

mirabela viaşu

Continuăm să fim printre statele cu cea mai mare prevalență a hipertensiunii arteriale, nu doar a bolilor cardiovasculare. Rezultatele primelor studii sEPhAR arată că 40% din români trăiesc cu hipertensiune, iar această proporție, din păcate, nu poate fi foarte mult redusă. nici în România, nici în oricare altă țară din lume, nu se reușește reducerea prevalenței hipertensiunii arteriale sub 35-37%, însă mortalitatea cardiovasculară prin hipertensiune poate și trebuie să fie redusă, susține prof. univ. dr. Maria Dorobanțu, președintele societății Române de hipertensiune.

mortalitatea cardiovasculară.complicațiilor cardiovasculare și să reducem

acest fel putem cu adevărat să influențăm apariția tratamentul și când tensiunea este bună. Doar în

Puțină lume înțelege că trebuie să continue

COlABORAREA Cu MEDiCul DE fAMiliE EstE ExtREM DE iMPORtAntă PEntRu Că, PRACtiC, El EstE PRiMul CARE POAtE să DiAgnOstiChEzE BOAlA.

PEntRu PRiMA OARă În ROMâniA, sE ÎnCEARCă DEtERMinAREA COnținutului DE sARE Din uRină. Cu AltE CuVintE, VREM să VEDEM ExACt Cât EstE COnsuMul DE sARE În ROMâniA, PEntRu Că știM Că EstE MARE.

Conf. univ. dr. Roxana Darabont, prof. univ. dr. Maria Dorobanțu, prof. univ. dr. Athanasios Manolis


manaGEmEnt

și drepturile acestoraacordată persoanelor vârstnice

Protecția socială

CARtA dRePtuRiloR fuN dA MeN-tAle A uNiuNii euRoPeNe (PRo-ClAMAtă lA NiSA lA 7 deCeMBRie 2000), ÎN ARtiColul 25, recunoaște și respectă dreptul persoanelor vârstnice de a duce o viață demnă și independentă și de a participa la viața socială și culturală.

din păcate, bătrânețea este însoțită de modificări profunde ale organismu-lui, în sensul uzurii generale a acestuia, stare asociată cu boli frecvente și diverse. Această situație, însoțită uneori de lipsa unor venituri corespunzătoare, consti-tuie principala cauză a problemelor so-ciale întâlnite la persoanele vârstnice. Bătrânețea a început să fie considerată din ce în ce mai mult un risc de dependență și de excluziune socială. Ca atare, protecția socială a persoanelor vârstnice se regăsește ca temă prioritară, inclusiv în documente-le Comisiei Europene ce vizează elaborarea unor obiective și planuri de acțiune socială comune.

Măsurile luate la nivel european vizează dezvoltarea îngrijirilor și serviciilor acordate la domiciliul persoanei, promovarea accesu-lui la serviciile de sănătate, îmbunătățirea măsurilor de prevenire a situației de dependență, diversificarea prestațiilor des-tinate prevenției sau combaterii riscului de marginalizare sau excludere socială şi creșterii calității vieții persoanei vârstnice.

Pe lângă riscul de bătrânețe acoperit de sistemul de securitate socială prin asigurarea

unui venit reprezentat de pensie, persoanele de vârsta a treia au nevoie, în egală măsură, și de servicii medicale. Astfel, dezvoltarea și acordarea serviciilor sociale și de sănă-tate, în special ale celor de îngrijire perso-nală, impun o politică unitară în domeniu pentru menținerea persoanelor vârstnice la domiciliu sau, dacă acest lucru nu este posibil, pentru a asigura suportul nece-sar continuării vieții într-o instituție de asistență socială.

În România, persoanele vârstnice au dreptul la asistență socială în raport cu situația socio-medicală și cu resursele eco-nomice de care dispun. Politica de protecție a persoanelor vârstnice vizează acțiuni în domeniile: financiar (protejarea venitului); medical (îmbunătățirea calității îngrijirii me-dicale); social; personal (crearea de condiții pentru a trăi demn și independent, pentru o perioadă cât mai îndelungată, în mediul propriu); interrelațional (sprijinirea integră-rii în viața comunității); al relației vârstnic – instituții (în sensul adecvării serviciilor ofe-rite de aceste organisme la nevoile sociale ale persoanelor de vârsta a treia sau al adaptării acesteia la ofertele existente).

Persoanele vârstnice sunt oameni cu experiență îndelungată, care au dreptul, ca noi toți, să se bucure de toată viața și de calitatea ei. Să acordăm, deci, respectul cuvenit părinților și bunicilor noștri, ofe-rindu-le o existență de calitate, în chiar toamna vieții lor! l

Prognozele demografice arată că, în Europa, populația cu vârsta de 65 de ani și peste această vârstă va crește considerabil (cu 58 de milioane, adică cu 77%) până în anul 2050, iar numărul persoanelor foarte vârstnice (de 80 și peste) va înregistra cea mai mare creștere. Provocarea viitorului va consta în a gestiona pozitiv această schimbare demografică și a nu considera fenomenul de vârstă înaintată ca pe o povară pentru societate sau ca pe o amenințare în plan individual.

monika caracuda, membru al Consiliului Director al Asociației Directorilor Instituțiilor pentru Vârstnici (ADIV) din România


manaGEmEnt manaGEmEnt

uPs-ulPilula tehnică

1) Cazul clădirilor care nu au în dotare un generator electricDacă în timpul unei ecografii se întrerupe alimentarea cu energie electrică și acesta trece pe UPS, medicul trebuie să aibă în vedere că va trebui să salveze toate datele și măsurătorile făcute până la acel moment, să finalizeze investigația pentru pacient, însă să nu mai preia alt pacient, deoarece riscul ca investigația medicală să nu poată fi finalizată este foarte mare.Activitatea medicală poate fi reluată doar după ce semnalul sonor emis de UPS încetează, acesta fiind semnalul că alimentarea cu energie electrică a fost restabilită la nivel de încăpere, etaj, clădire.

2) Cazul clădirilor dotate cu generator electricÎn acest caz, la întreruperea alimentării cu energie electrică UPS-ul trece pe baterii; furnizează în continuare tensiune ecografului, de exemplu, iar în termen de maximum 32 de secunde până la pornirea generatorului electric și intrarea sa în sarcină, semnalul sonor emis de UPS încetează, acesta fiind pentru medic un semn al reluării funcționării normale. În aceste condiții, medicul își poate continua activitatea, cu o posibilă limitare a iluminatului normal la 50%, condiții care pot permite totuși continuarea investigațiilor.Dacă UPS-ul emite semnale sub un minut, nu este nicio problemă, dar dacă semnalul sonor este prezent mai mult de un minut, investigația se finalizează, se închide programul, se salvează datele, dar nu se mai preia un alt pacient până la remedierea tehnică necesară sau până ce nu este reluată alimentarea cu energie electrică a încăperii/etajului/clădirii.

LogICA UTILIzăRII ECHIPAMEnTELoR UPS PRESUPUnE DoUă ABoRDăRI

uPS-ul tReBuie Să AliMeNteze eCHiPAMeNtele MediCAle PeN-tRu CARe ÎNtReRuPeReA AliMeN-tăRii Cu eNeRgie eleCtRiCă ARe CoNSeCiNțe extReM de gRAve. UPS-ul alimentează consumatorul — ecograful, calculatorul, serverul etc. — din acumulatorii săi, chiar și după între-ruperea alimentării cu energie a clădirii, a etajului sau doar a câtorva prize.

Cât timp poate echipamentul UPS să furnizeze energie electrică? Timpul în care un UPS furnizează energie electri-că este invers proporțional cu mărimea sarcinii sale. De exemplu, dacă un UPS alimentează simultan două ecografe, au-tonomia sa de funcționare pe baterii este de 20 de minute. În cazul în care ar ali-menta un ecograf, ar fi de 40 de minute. l

Dinamic instal Electro serv s.R.lwww.administrare-cladire.ro

[email protected]

Noțiunea de UPS este o abreviere dinengleză pentru Unintrerruptible Power

Sources, un echipament comparabilca formă și dimensiune cu o unitatede calculator, dar cu mult mai greu,

asta pentru că în interior conțineacumulatori similari celor folosiți în

alimentarea obiectelor casnice.

reducerea rezistenței la antibioticeRețeta OMS pentru

n Medicii, asistentele medicale, medicii veterinari și alți specialiști din domeniul sănătății nu trebuie să prescrie sau să distribuie antibiotice, cu excepția ca-zurilor în care acestea sunt cu adevărat necesare, după realizarea testelor care confirmă eficiența antibioticului în cazul respectiv; se estimează că în 50% din toate cazurile, antibioticele sunt prescrise pentru afecțiuni cauzate de virusuri, când nu sunt eficiente;

n Oamenii trebuie informați și educați să utilizeze antibiotice doar pe bază de

prescripție medicală; n Fermierii și alți angajați din secto-

rul agricol trebuie să se asigure că antibioticele date animalelor sunt folosite doar pentru a controla sau a trata boli infecțioase, sub su-praveghere veterinară; utilizarea necorespunzătoare a antibioticelor la animale este un factor-cheie care contribuie la rezistența la antibiotice și la răspândirea lor;

n Este nevoie de planuri de acțiune naționale de combatere a rezistenței

la antibiotic; măsurile care trebuie luate urgent vizează îmbunătățirea monitorizării infecțiilor rezistente la antibiotice, reglementarea utilizării corespunzătoare a medicamentelor de calitate și creșterea nivelului de educație cu privire la pericolele utilizării în exces a antibioticelor;

n Industria trebuie să se miște mai repede și mai agresiv pentru stimularea cercetării și dezvoltării de noi antibi-otice.

RECoMAnDăRILE oMS PEnTRU REDUCEREA REzISTEnțEI LA AnTIBIoTICE

APARițiA ANtiBiotiCeloR A iNtRoduS o Nouă eRă ÎN Me-diCiNă, RePRezeNtâNd SoluțiA SAlvAtoARe PeNtRu Mii de iNfeCții periculoase pentru sănătatea oamenilor. În ultimii ani însă, din ce în ce mai multe astfel de infecții devin rezistente la medi-camente. „Mă tem că ne reîntoarcem în trecut, în perioada în care trăiau bunicii mei, când infecțiile bacteriene erau letale pentru că în acea vreme nu existau tratamente specifice. Acum, deși avem o gamă variată de medicamente, ele riscă să devină ineficiente”, susține într-un comentariu dr. Marc Sprenger, directorul Secretariatului pentru rezistența antimicrobiană din cadrul OMS și fost director al Centrului European de Prevenire și Control al Bolilor (ECDC).

Situația actuală poate fi atribuită, într-o anumită măsură, biologiei. Este inevitabil ca un medicament să nu-și piardă în timp capacitatea de a ucide bacteriile cauzatoare de boli, deoarece bacteriile, prin selecție naturală și adaptare genetică, devin rezistente la antibiotic, explică dr. Sprenger. Pe de altă parte, acest lucru nu scuză vina fiecărui individ în parte, prin utilizarea excesivă a antibioticelor și, câteodată, în situații complet inutile. „Trebuie să încetinim procesul de dezvoltare și răspândire a rezistenței, astfel încât antibioticele de care dispunem să continue să funcționeze cât mai mult posibil. De asemenea, trebuie să alocăm urgent mai multe resurse pentru cercetarea și dezvoltarea de noi antibiotice”, a adăugat

dr. Marc Sprenger.Pentru a combate rezistența la anti-

biotice, planul de acțiune global al oMS privind rezistența antimicrobiană preve-de crearea de noi parteneriate, cu scopul de a stimula dezvoltarea de antibiotice. În plus, OMS și Inițiativa Medicamente pentru Boli Neglijate lucrează la crearea unui institut global de cercetare și dezvoltare a antibiotice-lor, care va colabora îndeaproape cu industria farmaceutică, universitățile, societatea civilă și autoritățile sanitare. Parteneriatul va avea grijă ca noile medicamente să fie accesibile pentru toți pacienții care au nevoie de ele. l

mirabela viaşu

Rezistența la antibiotice este în prezent una dintre cele mai mari amenințări la adresa sănătății globale. Poate afecta orice persoană, indiferent de vârstă sau de țara în care locuiește. Cum rata rezistenței la antibiotice crește pe zi ce trece în toate statele lumii, reprezentanții Organizației Mondiale a sănătății atrag atenția că doar implementarea unui set de măsuri poate combate această problemă, considerată o adevărată criză de sănătate la nivel mondial.

tREBuiE să ÎnCEtiniM PROCEsul DE DEzVOltARE și RăsPânDiRE A REzistEnțEi, AstfEl ÎnCât AntiBiOtiCElE DE CARE DisPunEM să COntinuE să funCțiOnEzE Cât MAi Mult POsiBil.

marc sprenger, directorul secretariatului

pentru rezistența antimicrobiană din

cadrul oms


manaGEmEnt

de specialiștii în reabilitare medicalăneuroreabilitarea este coordonată

În majoritatea țărilor europene,

dr. daiana Popa, secretar general SRRM

fedeRAțiA MoNdiAlă de NeuRoReABilitARe, oRgA-Ni zA ție MultidiSCiPliNARă deSCHiSă tutuRoR PRo-feSioNiȘtiloR iNteReSAți de ReABilitAReA NeuRolo-giCă, liderul de opinie în domeniu, definește Neuroreabilitarea, în documentul său de poziție, ca pe un proces medical complex de diagnostic, evaluare, management acut și pe termen lung al persoanelor cu dizabilități neurologice complexe (fizice, psiho-logice sau/și cognitive), în scopul redobândirii potențialului lor maxim pentru funcționarea fizică, psihologică și socială. Neu-roreabilitarea necesită o echipă multidisciplinară ce include clinicieni specializați în reabilitare me-dicală, asistenți medicali, fizioterapeuți, specialiști în tulburări de limbaj, terapeuți ocupaționali și psihologi. În documentele WFNR (World Federation of Neurorehabilitation) se mai precizează că în centrul preocupărilor sale nu stau atât bolile neurologice, cât consecințele aces-tora asupra capacității indivizilor de a per-forma activități din sfera vieții cotidiene și a participării sociale.

pentru a obţine rezultate optime. Pe scurt, obiectul de activita-te în reabilitare îl constituie dizabilitatea, indiferent de condiția medicală care a generat-o.

Aș menționa că în scopul unei cât mai bune pregătiri și pen-tru înțelegerea complexității bolilor neurologice, în curricula de pregătire a specialiștilor de RM este prevăzut un stagiu de cinci luni de neurologie. Cât privește modelul țărilor europene pe care îl invocă autorul, și aici documentarea sa pare a fi lacunară, iar aserțiunile sale, neconforme cu realitatea, în urma sondajului pe

care l-am efectuat în calitate de reprezentant al SRRM la UEMS, am aflat că dintre cele 28 de țări ale Uniunii Europene doar în două, Germania și Austria, reabilitarea neurologică este aproape exclusiv în sarcina neurologilor, în timp ce în toate celelalte țări ea este coordonată de către specialiștii de reabilitare. Este adevărat că în faza acută a procesului de reabilitare îngrijirea este în seama neurologului, care coordonează echipele transdisciplinare, dar de îndată ce pacienții sunt stabilizați, aceștia sunt transferați în compartimente de reabilitare aflate în coordonarea specialiștilor de RM.

În privința specializării în neuroreabilitare, nici aceas-ta nu se regăsește în majoritatea țărilor ue. doar Belgia are o supraspecializare cu durata de un an pentru specialiștii RM și de doi ani pentru neurologi. există, desigur, o serie de particularități legate de specificul național al sistemelor de sănătate; în Regatul Unit, de exemplu, în neuroreabilitare sunt implicate și alte specialități, ca medicina internă, urgența sau geriatria, iar în Suedia specialitățile implicate sunt unificate sub forma unui „neuro-trunchi”. Merită însă, din plin, sublinia-tă concluzia sondajului efectuat: în toate cazurile, o îngrijire de calitate se bazează pe comunicarea echitabilă între specialiști care, departe de a-și disputa supremația, sunt dispuși să împartă responsabilități, să creeze protocoale de colaborare, într-un cuvânt,

Specialitatea medicină fizică și reabilitare este definită la rân-dul ei de către OMS și UEMS (Uniunea Europeană a Medicilor Specialiști) ca o specialitate medicală independentă, preocupată de promovarea funcţiilor fizice şi cognitive, a activităţilor și a par-ticipării, responsabilă pentru prevenirea, diagnosticarea, tratarea şi managementul reabilitării persoanelor cu afecţiuni invalidante şi co-morbidități. Specialiştii de RM abordează holistic per-soanele cu afecţiuni acute sau cronice (afecţiuni musculos-cheletale, neurologice etc.) și lucrează în diferite facilităţi, de la unităţi de urgenţă la centre de asistență comunitară. Graţie pregătirii cuprinzătoare, aceşti specialişti sunt cei mai în măsură să coordoneze activitatea echipelor multiprofesionale

să se pună în slujba pacientului pentru a asigura bunul mers al procesului de recupe-rare. Să nu uităm că procesul de reabili-tare neurologică este unul complex, care necesită atât personal, cât și dotări cu echipamente costisitoare, spații special amenajate pentru terapie, elemente sine qua non pentru acreditarea serviciilor de reabilitare din cadrul sistemului public de

sănătate și pe care secțiile de reabilitare de la noi le au sau ar trebui să le aibă în structurile lor.

Nu în ultimul rând, trebuie să recunoaștem că problema „neurorea-bilitării” rămâne departe de a fi rezol-vată în totalitate, că serviciile existente trebuie diversificate și îmbunătățite, că nu dispunem de un cadru legal și de o finanțare adecvată, că lipsesc anumite categorii profesionale. Consider însă că aceste deficiențe s-ar putea ameliora pe calea dialogului, a recunoașterii mutuale și a unei colaborări echitabile.

În final, doresc să îmi exprim speranța că textul articolului, de natură să propage o percepție negativă, nejustificată asupra comunității noastre profesionale, consti-tuie o interpretare pur personală a celui intervievat și nicidecum un punct de vedere oficial al Societății Române de Neurologie, cu care suntem dispuși oricând să purtăm un dialog pe această temă. l

societatea Română de Reabilitare Medicală a luat cunoștință cu surprindere de conținutul interviului cu dl. prof. dr. Ovidiu Băjenaru, șeful secției neurologie a suuB, intitulat ,,neuroreabilitarea în România, fără soluție de ani și ani”, apărut în numărul din decembrie al publicației „Politici de sănătate”. În materialul menționat, domnia sa, reputat profesor de neurologie, face aprecieri de natură să prejudicieze imaginea specialității noastre, folosind ca argumente informații inexacte, distorsionate despre reabilitarea medicală, atunci când se referă la reabilitarea afecțiunilor neurologice, domeniu care face obiectul specialității noastre, așa cum este statuat în legislația românească și internațională. Din acest motiv, conducerea societății Române de Reabilitare Medicală, organizație profesională care numără aproape 1.000 de specialiști cu competențe bine definite în abordarea medicală a dizabilității, se vede nevoită să intervină, exprimându-și punctul de vedere în acestă problemă.

coordonarea specialiștilor de RM.în compartimente de reabilitare aflate în

pacienții sunt stabilizați, aceștia sunt transferați echipele transdisciplinare, dar de îndată ce

este în seama neurologului, care coordonează În faza acută a procesului de reabilitare îngrijirea

trebui să le aibă în structurile lor.de reabilitare de la noi le au sau ar

public de sănătate și pe care secțiilereabilitare din cadrul sistemului pentru acreditarea serviciilor de terapie, elemente sine qua non

spații special amenajate pentru cu echipamente costisitoare,

atât personal, cât și dotări este unul complex, care necesită

Procesul de reabilitare neurologică

În fAzA ACută A PROCEsului DE REABilitARE ÎngRijiREA EstE În sEAMA nEuROlOgului, CARE COORDOnEAză EChiPElE tRAnsDis Ci-Pli nARE, DAR DE ÎnDAtă CE PACiEnții sunt stABilizAți, ACEștiA sunt tRAnsfERAți În COMPAR ti MEn tE DE REABilitARE AflAtE În COOR DOnAREA sPECiAliștilOR DE RM.


manaGEmEnt

menită să apere interesele medicilorAlianța Medicilor – o nouă voce medicii nu îl doresc, dimpotrivă. Singurii care doresc menţi-

nerea acestei situaţii sunt politicienii, din multe motive, unele dintre ele fiind comoditatea şi frica de a schimba ceva.

Citind mesajele și comentariile de pe facebook, se poate observa că medicii au foarte mare încredere în Alianță și în obiectivul său de a redefini statutul medicului. Care este planul dvs. de acțiune în acest sens?Este o întrebare grea. Toată lumea este de acord că acest statut nu este cel pe care corpul medical îl merită. Acest acord este exprimat inclusiv în programul de guverna-re asumat de actualul premier, la capitolul Sănătate. vorbind de un plan de acțiune, primul obiectiv ar fi să îi facem pe cei care decid politic să recunoască deschis și nu de fațadă că există o problemă și să își asume un set de măsuri concrete, cu obiective și termene măsurabile, cu indicatori de performanță palpabili, cu responsabili cunoscuți. În momentul acesta, trebuie să fim conștienți că, din punct de vedere politic, Sănătatea a fost unul dintre minis-terele văduvite. Au fost 25 de miniștri în 25 de ani, fiecare cu programul și ideile personale. Deciziile sunt împărțite între Ministerul Sănătății, CNAS și Ministe-rul de Finanțe, fără să mai pomenim de diversele agenții naționale, de Colegiul Medicilor și de alte organisme. Nu pu-tem face într-o lună ceea ce nu s-a făcut în 25 de ani, nimeni nu poate, dar am fi mulțumiți să vedem că se fac o serie de pași esențiali și că există un consens la nivel politic, expri-mat conceptual de fiecare dată, fără a fi pus în aplicare.

Ce măsuri ar trebui luate de guvern pentru a rezolva situația actuală?Migraţia medicilor nu este o caracteristică a ţării noastre. Se întâmplă peste tot, chiar şi în ţări cu un standard de viaţă ridi-cat, cum ar fi Marea Britanie. De ce pleacă medicii? Ce găsesc în alte părţi? În primul rând, venituri mai mari. Apoi, realizare profesională. Răspunsul este atât de simplu şi la îndemână. o posibilă soluţie este inclusă în programul guvernului, care înţelege schimbarea statutului personalului medical prin creşterea veniturilor şi modificarea traseului de ca-rieră. Ar fi ideal, nu s-a făcut niciun pas înspre realizarea acestui obiectiv. Chiar şi la consultarea publică referitoare la buget, din luna decembrie a anului trecut, la întrebarea pusă de noi reprezentanţilor guvernului: cum înţeleg să realizeze aceste obiective în condiţiile în care bugetul alocat Sănătăţii a beneficiat de o creştere care de-abia acoperă creşterea salari-ală de 25%, promisă de guvernul precedent? Răspunsul a fost: nu ştim, nu putem răspunde. Ceea ce duce enunțarea acestor obiective în sfera exercițiilor de imagine. Astfel, o primă măsură este asumarea stării de fapt. Este absolut necesară o radiografie transparentă a sistemului, pentru ca toată lumea să știe clar

Cât de reprezentativă este, în acest moment, Alianța Medicilor?Cred că sunt două aspecte de discutat. Primul este cel al creșterii exponențiale a membrilor din grupul nostru de Facebook, în primele săptămâni de la înființare depășind cifra de 30.000. Această creștere și discuțiile care au fost purtate nu fac de-cât să sublinieze că lucrurile nu merg deloc bine în sănătatea românească, lucru evident pentru orice observator onest. În al doilea rând, numărul aderenților organizației noastre creşte constant, dar nu exponenţial. Nici nu ne așteptam la un val uriaş, oricât am fi fost de optimiști. Organizația noastră este tânără, are mai puţin de două luni de la căpătarea personalității juridice, timp în care am avut în principal preocupări organi-zatorice. Pe de altă parte, prin definiţie medicii sunt o breaslă greu de urnit, din multe motive: ierarhii formale și informale destul de rigide, conservatorism, suspiciune. Toate acestea sunt cauzate de educaţie, carieră, sistemul în care trăim. diferenţele

între un medic format în România şi altul de acelaşi rang din europa, dincolo de pregătirea profesională, sunt

imense. inclusiv aici sunt multe lucruri de schim-bat. Suntem convinşi că încetul cu încetul vor fi

schimbate, dar trebuie să începem de undeva.

Ong-ul a luat naștere în urma mișcării izbucnite pe facebook în august 2015, când peste 30.000 de persoane s-au unit pentru a lupta împotriva corupției. Credeți

că va fi într-adevăr eliminată șpaga?Întemeierea unui sistem pe corupție este nedreap-

tă și trebuie să dispară. Mai ales când vorbim de sistemul medical, de oameni bolnavi, aflați poate în

cel mai greu moment al vieții lor, doborâți de durere și de anxietate. Este revoltător. Și, da, acest gen de corupție tre-

buie să dispară și poate dispărea, fiindcă nici pacienții, nici

unde ne situăm. Trebuie să discutăm clar, politic vorbind, de strategia păguboasă care se aplică și acum, aceea a ascunderii adevărului și a proclamării sus și tare că avem tot ce ne trebuie aici. Realitatea este cu totul alta și, dacă dorim cu adevărat să schimbăm ceva, realitatea trebuie asumată. În primul rând de politicieni, dar și de medici, pacienți și de orice contribuabil.

Care sunt principalele priorități ale Alianței Medicilor în 2016?Avem două mari obiective, care sunt strâns legate unul de altul: să devenim organizaţia reprezentativă a medicilor din România şi să fim consideraţi cu adevărat un partener de negociere cu persoanele de decizie din sistemul medical, un partener care să apere drepturile şi interesele medici-lor. Până în momentul de faţă, interesele medicilor au cântărit extrem de puţin, au fost ignorate cu bună ştiinţă, deși de multe ori medici erau şi cei care decideau. Bineînţeles, există și alte organizaţii care pretind că reprezintă interesele corpului me-dical. Cea mai îndreptățită ar fi Colegiul Medicilor, legiferat ca

fiind organizația profesională a medicilor din România şi care, prin statut, „apară interesele şi prestigiul corpului medical“. Re-centele alegeri, cu o participare care la nivelul Bucureştiului s-a cifrat la circa 700 de votanţi dintr-un corp medical de 15.000 de medici, arată clar cât de reprezentaţi se simt medicii de această organizaţie. Mişcarea sindicală, care la momentul actual este partenerul de discuţie recunoscut şi preferat pentru cei care decid politic, are două mari neajunsuri, din punctul nostru de vedere. Este divizată în trei organizaţii mari, la care se adaugă mai multe organizaţii mici, fiecare dintre ele afiliate la diverse

confederaţii sau blocuri sindicale. Nu există o confederaţie a sindicatelor din sănătate, aşa cum ar fi normal. În plus, aşa cum este conceput şi gândit legal un sindicat, nu se va putea ajunge la un sindicat al medicilor, deoarece niciodată nu va putea avea reprezenta-tivitate în unităţile în care va activa.În acest context, se simte nevoia unei noi voci, care să reprezinte interesele medicilor. Orice s-ar spune, medicii sunt motorul principal al sistemu-lui de sănătate oriunde în lume. l

mirabela viaşuv

Alianța Medicilor este o idee. Aceea că sistemul de sănătate din România este profund nedrept și profund inechitabil. Este o mișcare pornită în mediul virtual ca reacție la neglijarea permanentă, de către factorii de decizie, a statutului medicului, una dintre problemele centrale ale oricărui sistem de sănătate. Alianța Medicilor își propune să devină un purtător de cuvânt al medicilor din România și un partener de negociere pentru oricine este interesat de o schimbare în bine a sistemului de sănătate, explică dr. Bogdan tănase, președintele Alianței Medicilor pentru Modernizarea sistemului Medical.

carieră, sistemul în care trăim.acestea sunt cauzate de educaţie,conservatorism, suspiciune. Toate

formale și informale destul de rigide,greu de urnit, din multe motive: ierarhii

Prin definiţie, medicii sunt o breaslă

tREBuiE să DisCutăM ClAR, POlitiC VORBinD, DE stRAtEgiA PăguBOAsă CARE sE APliCă și ACuM, ACEEA A AsCunDERii ADEVăRului și A PROClAMăRii sus și tARE Că AVEM tOt CE nE tREBuiE AiCi.

de fiecare dată, fără a fi pus în aplicare.un consens la nivel politic, exprimat conceptual

vedem că se fac o serie de pași esențiali și că există 25 de ani, nimeni nu poate, dar am fi mulțumiți să

Nu putem face într-o lună ceea ce nu s-a făcut în


manaGEmEnt

clinicienii din Româniala tratament este posibilă pentru

specializarea în aderența

tratamentului în stilul lor de viață.continue impuse de includerea

lor de a face față provocărilorreușit să susțină pacienții în efortul

primul plan aderența și care auuna dintre clinicile care au pus pe

activează Fundația Baylor, a fostdin Constanța, în cadrul căruiaCentrul de Excelență Clinică HIV

lA Nivelul CoMuNității ȘtiiNțifiCe iNteRNAțio-NAle eSte ReCuNoSCut fAPtul că „ameliorarea eficienței intervențiilor de menținere a aderenței poate avea un impact mai mare asupra sănătății populației decât orice alte îmbunătățiri aduse tratamentului medicamentos specific”. Clinicienii din România se ocupă de mulți ani de problemele legate de menținerea aderenței, au aplicat diverse teorii și au acumulat o experiență practică valoroasă. La rândul său, Centrul de Excelență Clinică HIV din Constanța, în cadrul căruia activează Fundația Baylor, a fost una dintre clinicile care au pus pe primul plan aderența și care au reușit să susțină pacienții în efortul lor de a face față provocărilor continue impuse de includerea tratamentului în stilul lor de viață. O abordare care s-a bucurat de succes la Baylor a fost combinarea cercetării cu practica pentru a îmbunătăți îngrijirea clinică cotidiană.

de Psihologie și Ştiinţele Educaţiei din Univer-sitatea Babeş-Bolyai din Cluj-Napoca.

În dezvoltarea acestui manual, echipa a pornit de la o evaluare calitativă pe baza unor interviuri semistructurate cu psihologi clinici-eni din diferite orașe din România. Scopul in-terviurilor a fost de a cartografia intervențiile deja folosite în clinici, astfel încât conținutul manualului să răspundă unor nevoi reale și actuale ale profesioniștilor care lucrează în prezent în acest domeniu.

Această inițiativă este în acord cu reco-mandările internaționale de a institui intervenții bazate pe dovezi atât în medi-cina comportamentală, cât și în psihologia sănătății. În cadrul unor inițiative anterioare desfășurate la Baylor, echipa a lucrat pornind de la teorii științifice despre aderență și a reușit să dezvolte instrumente validate de măsura-re a aderenței, care sunt în prezent folosite în practica clinică cotidiană pentru a ghida îngrijirea pacienților la Centrul de Excelență.

În acest context, realizarea manualului „Teoria și practica aderenței la tratament”, în colaborare cu Școala de Cercetare a Co-municării de la Universitatea din Amsterdam, a venit ca o materializare firească a acestei experiențe acumulate. „Manualul este expresia directă și firească a eforturilor echipei Centrului de excelență Clinică Hiv din Constanța, din cadrul fundației Baylor, de a depăși abordarea intuitivă a non-aderenței la tratament, respectiv de a găsi metode validate științific în susținerea pacienților de a-și integra condiția și trata-mentul în normalitatea vieții lor cotidiene, de a găsi un sens și un scop luptei lor de fiecare zi. Cuvintele oneste ale unuia dintre autori, Ana-Maria Schweitzer, potrivit căreia bunul simț și bunele in tenții nu sunt suficiente, că formările în psihoterapie sunt necesare, dar nu și suficiente, indică maturitatea profesio-nală, reflexivitatea și generozitatea care stau în spatele și în interiorul manualului”, susține prof. univ. dr. Adriana Băban, directorul De-partamentului de psihologie de la Facultatea

lucrarea se adresează masteranzilor și doctoranzilor în psihologie, psihologilor clinicieni, consilierilor, medicilor și cercetătorilor și este structurată în două mari părți:

n secțiunea teoretică, în care autorii își propun să consolideze cunoștințele legate de aderență ale cititorilor, aducând în prim-plan informații științifice la zi din domeniul psihologiei sănătății. În rândul intervențiilor care și-au dovedit eficiența sunt prezentate strategii formate doar din câteva elemente (cum ar fi măsurile de simplificare a regimului terapeutic), strategii mai complexe (care includ combinații de tehnici precum instruirea intensivă a pacienților, asigurarea de sesiuni de monitorizare directă sau telefonică, automonitorizarea asistată sau acordarea de recompense) sau chiar diferite intervenții mai apropiate de psihoterapie;

n secțiunea aplicativă, în cadrul căreia se exemplifică modul în care s-a dezvoltat o intervenție de susținere a aderenței, aplicând toți pașii și principiile științifice menționate în prima parte. Manualul descrie șase studii de caz, prezentând comparativ modul de lucru fundamentat teoretic versus cel empiric.

Manualul a fost elaborat de specialiști din cadrul Centrului Clinic de excelență Baylor, în colaborare cu un cercetător din cadrul Școlii de Cercetare a Comunicării de la universitatea din Amsterdam, și combină experiența clinică a cadrelor medicale din România cu noile idei teoretice şi metodologice apărute în cercetarea despre aderență, pentru a da naștere unei baze solide pentru realizarea de intervenții specializate pentru persoanele cu tratamente de lungă durată din România.

Publicația este importantă în peisajul științific din țara noastră pentru că, așa cum menționează și prof. Băban, “autorii reușesc cu succes să umple un gol în literatura psihologiei sănătății și celei clinice, a practicii medicale din România, eveniment așteptat de mult timp de specialiștii preocupați de viața și de starea de bine a pacienților cu boli cronice”. l

În România, numărul persoanelor cu boli cronice care trebuie să ia tratament de lungă durată, uneori chiar întreaga viață, este considerabil. Cele mai multe medicamente, mai ales cele pentru boli cronice, pot fi administrate fără supravegherea directă a personalului medical și fără ca pacientul să fie spitalizat. Diagnosticul de boală cronică nu îi motivează automat pe pacienți să urmeze protocolul terapeutic (să fie aderenți), de aceea echipele de specialiști trebuie să includă în planul de tratament și intervenții pentru prevenirea inaderenței și pentru redresarea pacienților cu probleme în aderență.

ana-maria schweitzer, director executiv Fundația Bayloralexandra dima, cercetător Universitatea din Amsterdam

Manualul a fost deja folosit pentru pregătirea intensivă a psihologilor și asistenților sociali care lucrează în spitalele din România, astfel de cursuri de specializare acreditate urmând a fi desfășurate de Baylor și în anul 2016. Materialul poate fi obținut contactând Fundația Baylor (www.baylor.ro) și, de asemenea, este disponibil pentru consultare la Biblioteca națională din București, precum și la bibliotecile universitare din Cluj (Universitatea de Medicină și Farmacie „Iuliu Hațieganu” și Universitatea „Babeș-Bolyai”) — ISBn 978-973-0-18762-5.

În DEzVOltAREA ACEstui MAnuAl, EChiPA A PORnit DE lA O EVAluARE CAlitAtiVă PE BAzA unOR intERViuRi sEMistRuC-tuRAtE Cu PsihOlOgi CliniCiEni Din DifERitE ORAșE Din ROMâniA.


manaGEmEnt

„Victor Babeș”la Institutul Național de Patologie

Noi direcții în cercetarea medicală

inCD „Victor Babeș” este cel mai titrat institut de cercetare din România. Ce domenii vizează cele mai recente proiecte? Activitatea de cercetare din ţara noastră se desfăşoară pe mai multe direcţii. Recent, colegii mei au aplicat la câteva proiecte finanţate din fonduri europene prin care un expert străin să vină şi să contureze ceva ce nu se face la noi în ţară, cu o echipă din institut. Două proiecte studiază efectele produse de diverse mecanisme în bolile neurodegenerative. Avem câteva grupuri de lucru ce urmăresc mecanismele neurodezvoltării, aspec-tele genetice în autism şi mecanismele apariţiei retardului mintal ori boala Alzheimer. Există o ipoteză foarte interesantă explorată de o colegă fizician, conform căreia nivelul radicalilor liberi nu ar trebui neapărat privit ca o ţintă de coborât. Argumen-te ştiinţifice susţin faptul că în anumite boli există o modificare a pragului la care au loc aceste procese de oxido-reducere. Sunt boli în care pragul urcă foarte sus şi procesul se desfăşoară la viteze foarte mari, altele în care pragul e mai jos decât normal. Poate că, uneori, nu e necesar neapărat să combatem cu diverse „medicamen-te anti-oxidante” o boală, în care de fapt echilibrul oxido-reducător e la un nivel suboptimal. Se studiază factorii de transcriere şi se încearcă să se observe exact dacă echilibrele acestea nu ar putea fi privite ca ţinte terapeutice. Trebuie să adaptăm puţin abordarea în ceea ce priveşte recomandarea anti-oxidantelor.

Prin programul de creştere a competitivi-tăţii economice, gestionat de Autoritatea Naţională pentru Cercetare, sunt mai multe locuri din ţară care au primit finan-ţare, fie pentru crearea unor instituţii de cercetare cu toată infrastructura — clădi-re, facilităţi, echipamente, fie pentru mo-dernizarea unor infrastructuri existente, fie doar pentru dotări. Noi am făcut un proiect în care am modernizat un nivel întreg şi l-am dotat adecvat. Am construit în curtea institutului un corp de clădire mai mic, în care este instalat un nou microscop electronic de ultimă generaţie cu toate echipamentele ajutătoare pentru crio-electro-microscopie. Acestea ne vor permite să ne uităm până la nivel de mo-lecule, să le identificăm după structura, prezenţa, forma sau schimbările de formă ale unor molecule. Suntem printre primii care au dezvoltat, la noi în țară, studii pe şoricei în care o anumită genă e blocată sau este supra-exprimată şi atunci urmă-rim cum se comportă un organism despre care ştim clar că prezintă o anumită genă modificată şi un model foarte interesant sunt şoricei care sunt predispuşi la diabet, obezitate sau diverse alte patologii.

Deci principala sursă de finanțare o reprezintă aceste proiecte de cercetare sau vine de la stat?Statul este principalul finanţator pentru Agenţia Naţională de Cercetare şi scoate la concurs fonduri pentru cercetare, dar la ele ai acces doar pe bază de competiţie şi nu eşti sigur niciodată că vei câştiga. În afară de asta, avem ca sursă de finanţare fondurile europene, proiectele de care vă spuneam mai devreme, cu experţii străini, gândite pentru creşterea competitivităţii, strict în domeniul cercetării. Cred că aces-tea ni se potrivesc şi sunt foarte consistente. Colegii din echipă au cerut pentru fiecare proiect câte două milioane de euro, pentru cinci ani. Am avut şi proiecte de formare profesională, proiecte POSDRU, prin care am încercat, pe de-o parte să con-tribuim la formarea unor specialiști mai tineri, pe de altă parte și să asigurăm venituri unor cercetători pasionaţi, dedicaţi, care vor să rămână în institut, iar oamenii sunt foarte mulţumiţi cu ce fac. Este o atmosferă prietenoasă și suntem o echipă închegată.

A crescut echipa?Da, da. Au venit oameni tineri formaţi în străinătate. Există legături bune la nivel internaţional şi chiar făceam un inven-tar al oamenilor formaţi în alte ţări. Sunt vreo nouă ţări în care oamenii din institut au fost formaţi prin stagii de lungă durată — Germania, Elveţia, Japonia, Suedia, SUA, Canada,

În general, proiectele și munca de cercetare au nevoie și de o dotare tehnologică importantă. Dispuneți de aparatura necesară?De curând, am achiziţionat un microscop de detecţie hiperspectrală care poate identifica, într-un eşantion pe care-l studiem, prezenţa nanoparticulelor într-un ţesut şi putem să monitorizăm diverse medicamente sub formă de nanoparti-cule: dacă au ajuns unde am presupus că ar trebui să ajungă şi ce interacţiuni a avut cu celulele sistemului de apărare. Nu există prea multe asemenea micro-scoape în lume, abia l-am pus în uz şi am avut prima probă de lucru. Avem inclusiv un microscop confocal, cuplat cu un microscop de super-rezoluţie pe care toată lumea abia aşteaptă să-l folosească.

Ce alte investiții ați mai realizat în institut?

Franța, Marea Britanie, Israel. Tinerii s-au întors pentru că, treptat, treptat, constată că au şi aici deja cam tot ce le trebu-ie. Sunt oameni care privesc lucrurile ca pe o provocare, vor să vadă dacă sunt în stare să găsească banii necesari pentru un proiect şi să aibă libertate totală. Unii sunt foarte activi şi reuşesc, alţii au nevoie de un senior în preajmă, dar în ansam-blu suntem pe un drum bun. Toată lumea e mulţumită de ei.

Cum vedeți evoluția institutului în următorii doi-trei ani? Eu cred că va fi o evoluţie ascendentă, dar graduală, adică păstrăm portofoliul de direcţii de cercetare, inclusiv subiec-tul telocitelor, vrem să exploatăm şi experiența oamenilor pe care îi avem și să folosim toate instrumentele din dotare. Pe de altă parte, vrem să schimbăm puţin lucrurile, să fim foarte deschişi, să-i invităm alături de noi pe colegii din universitățile și instituțiile vecine — institutul Cantacuzi-no, institutul de Biologie şi Patologie Celulară, facultatea de Biologie, facultatea de Medicină veterinară. În plus, avem câţiva oameni tineri care, prin relaţii personale, stabilesc contacte bune cu instituţii cu preocupări similare, deoarece nu este o lume foarte mare şi încercăm să schimbăm puţin ideea asta – „aparatul meu, laboratorul meu, nu intră nimeni aici, sunt doar eu aici, am încuiat uşa”. l aura caragioiu-Frățilă

Proiecte îndrăznețe, aparatură de top în genetica medicală și nu numai, tineri entuziasmați. toate acestea sunt vectorii activității de cercetare din România, iar speranțe pentru noi răspunsuri terapeutice la boli tot mai agresive, precum Alzheimer, autism, retard mintal, sunt conturate într-o medicină nouă, de precizie, susține prof. univ. dr. Mihai hinescu, directorul general al institutului național de Patologie (inCD) „Victor Babeș”.

că prezintă o anumită genă modificatăse comportă un organism despre care ştim clar este supraexprimată şi atunci urmărim cum

pe şoricei în care o anumită genă e blocată sau Suntem printre primii care au dezvoltat studii

schimbările de formă ale unor molecule.le identificăm după structura, prezenţa, forma sau

vor permite să ne uităm până la nivel de molecule, să ajutătoare pentru crio-electro-microscopie. Acestea ne electronic de ultimă generaţie cu toate echipamentele

clădire mai mic, în care este disponibil un nou microscop Am construit în curtea institutului un corp de

AVEM inClusiV un MiCROsCOP COnfOCAl, CuPlAt Cu un MiCROsCOP DE suPERREzOluțiE PE CARE tOAtă luMEA ABiA AștEAPtă să-l fOlOsEAsCă.


manaGEmEnt

Cancerul – o probă de curaj a vieții

teMeRAR e uN CuvâNt PReluAt ÎN toAte SeCțiile de oNCoPediAtRie diN țARă. e SiNoNiMul ÎNviNgăto-Rului. „Sunt de părere că un Temerar este ca o comoară pentru copiii și tinerii bolnavi de cancer, deoarece ei văd în noi exemplul de reușită, de speranță”, explică D.N, supraviețuitoare, membră a Clubului Temerarii.

Așa s-a dorit încă de la început. ,,Clubul temerarii – comu-nitatea adolescenților români supraviețuitori de cancer a fost înființat de Asociația little People în anul 2006, la Cluj-Na-poca, din dorința de a oferi o voce puternică tinerilor care au terminat tratamentul oncologic”, susține Katie Rizvi, fondator Asociația little People România. Azi numără peste 400 de tineri supraviețuitori de cancer din România și reprezintă cea mai mare și mai activă comunitate de acest gen din Europa.

Temerarii există deoarece povestea în cazul cancerului la copil nu se termină cu ultimă cură de tratament. Odată cu progresele înregistrate în procentaje de supraviețuire, au apărut și efecte pe termen lung care pot afecta calitatea vieții pentru pacienți. Ast-fel, atât supraviețuitorii, cât și familia lor au nevoie de sprijin și de îngrijire continuă pentru a trece cu succes peste provocări legate de sănătate, precum și de alte aspecte (de exemplu, reintegrarea socială, adoptarea unui stil de viață sănătos).

Asociația little People România pune la dispoziția acestor tineri seminarii, întâlniri, evenimente care să ofere accesul la informație, specialiști care să le răspundă întrebărilor legate de acest subiect. Acesta a fost motivul pentru care, în decembrie 2015, Asociația Little People a organizat Primul Seminar Național despre Efectele pe Termen Lung ale Tratamentului Oncologic la Tinerii Supraviețuitori de Cancer.

,,Tumorile pot dispărea, însă, conform unui studiu realizat de Asociația Little People cu subiecți tineri supraviețuitori de cancer, cu vârste între 17 și 31 de ani, aproape 20% dintre ei suferă de durere cronică, prezintă probleme de învățare și dificultăți de concentrare, în vreme ce aproape 60% denunță extenuare emoțională, mintală și, unii, chiar depresie. tinerii nu au la îndemână informație adecvată privind modalitatea de a accesa beneficii sociale, 19% dintre ei cu vârste peste 18 ani nu lucrează și nu studiază, 16% raportează discriminări la locul de muncă sau de studiu. În vreme ce datele la nivel european arată că acest grup prezintă un risc ridicat de a dezvolta efecte pe termen lung ale tratamentului onco-logic sau cancere secundare, în realitate nu există un sistem stan-

dard de urmărire și îngrijire pe termen lung pentru tine-rii supraviețuitori. Mulți dintre ei efec-tuează controale regulate la medi-cul pediatru, însă cei mai mulți sunt pierduți în procesul medical destinat ti-nerilor pacienți”, a declarat Katie Rizvi.

În 2016, în fe-bruarie, tinerii su-praviețuitori de can-cer aduc în atenția publicului larg din România mesajul supraviețuirii por-nind de la propriile experiențe de lup-tă împotriva bolii. Campania, des fă-șu rată pentru al treilea an consecu-tiv, cunoscută ca Zi-lele Bandanei, este o invitație transmisă publicului larg la so-lidaritate și implica-re pornind de la un simbol, bandana.

Bandana, eșarfa purtată de toți cei care în urma tratamentului oncologic își pierd părul, va putea fi purtată și de publicul larg spre încurajare, mesajul central fiind ,,Port bandană pentru că îmi pasă!”.

Evenimentele organizate la nivel național pot fi urmărite pe site-ul asociației, www.thelittlepeople.ro, sau pe pagina de facebook: https://www.facebook.com/LittlePeopleRomania/. l

temerarii – Comunitatea tinerilor Români supraviețuitori de Cancer. O realitate la care toți pacienții actuali, aflați în tratament, doresc să ajungă. sunt tineri, entuziaști, membri ai unei comunități în care cancerul înseamnă o încercare pe care ți-o oferă viața pentru a descoperi cât ești de puternic. Motto-ul lor: temerarii - O singură mare familie.

CAMPAniA, DEsfășuRAtă PEntRu Al tREilEA An COnsECutiV, CunOsCută CA zilElE BAnDAnEi, EstE O inVitAțiE tRAnsMisă PuBliCului lARg lA sOliDARitAtE și iMPliCARE PORninD DE lA un siMBOl, BAnDAnA.

Servicii oferite:

l Head Hunting l Personal Leasing l Mass Recruitment l Outplacement Servicesl HR Outsourcing

București, calea vitan nr. [email protected]

www.consecoint.ro

Consultanță profesională în resurse umane pentru companii farmaceutice și de aparatură medicală, clinici medicale private și nu numai.

oamenii potriviți pentru afacerea ta!

Documents

Sub auspiciile Equity in Health Institute SĂnĂtatea ... · Farmacologie, Terapeutică și ... crobiană la antibiotice și siguranța pacientului repre-zintă o problemă de sănătate