OrgaOrganizaţia pentru Dezvoltarea Sectorului Întreprinderilor Mici şi Mijlocii pe nizaţia pentru Dezvoltarea Sectorului Întreprinderilor Mici şi Mijlocii pe lîngă Ministerul Economiei şi Comerţuluilîngă Ministerul Economiei şi Comerţului

ODIMMODIMM

Conţinutul prezentării:

1.Antreprenoriatul şi sectorul IMM;2. Formele organizatorico – juridice ale întreprinderilor;3. Procedura de înregistrare a întreprinderii;4. Impozite, taxe şi plăţi obligatorii;5. Lichidarea întreprinderilor;6. Asistenţă tehnică şi financiară acordată întreprinzătorilor începători şi întreprinderilor deja existente.

I. Antreprenoriatul şi sectorul IMM  În legislaţia Republicii Moldova antreprenoriatul este definit în felul următor:

Antreprenoriatul are ca principale obiecte de activitate crearea, finanţarea şi gestionarea întreprinderilor, cu scopul de a obţine

profit. Poate fi vorba despre o întreprindere nouă sau o activitate individuală cu scopul angajării proprii în câmpul muncii, dar şi,

de asemenea, despre activitatea de lărgire/ dezvoltare a întreprinderii existente.  Antreprenoriatul este un tip specific de activitate

şi se bazează pe patru „piloni”:

· Iniţiativa – întreprinzătorul nu aşteaptă indicaţii ci, de sine stătător, manifestă iniţiativă, mobilizând resurse financiare, materiale şi umane, cu scopul de a produce mărfuri şi a le vinde. Desigur, în baza fiecărei iniţiative se află speranţa de a obţine un profit suplimentar.

· Luarea deciziei – independent, întreprinzătorul ia decizii referitor la afacere şi trasează direcţiile de dezvoltare a întreprinderii.

· Inovaţia – întreprinzătorul este inovatorul, raţionalizatorul, care tinde să producă mărfuri sau servicii sau să implementeze noi moduri de a le produce/ presta.

· Riscul – întreprinzătorul îşi riscă reputaţia, cu investiţiile sale, adică resursele investite în afacere.

Antreprenoriat este activitatea de fabricare a producţiei, de executare a lucrărilor şi prestare a serviciilor, desfăşurată de cetăţeni şi de asociaţiile acestora în mod independent, din proprie iniţiativă, în numele lor, pe riscul propriu şi sub răspunderea lor patrimonială, cu scopul de a-şi asigura o sursă permanentă de venituri. Legea RM «Cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi» Nr.845 din 3.01.1992 

1.1. Sectorul IMMPrin acest termen generic, de obicei, se subînţelege o activitate antreprenorială de un volum redus, iar firmele care activează

în acest mod sunt denumite întreprinderi mici şi mijlocii (IMM). Este internaţional recunoscută abrevierea SME (Small and

Medium Enterprises) - echivalentul în engleză a IMM, care se utilizează atunci când se face referinţă la businessul mic şi mijlociu.

În majoritatea ţărilor acest sector include trei tipuri de întreprinderi: micro, mici şi mijlocii.

 

Conform legislaţiei Republicii Moldova, „Legea cu privire la susţinerea întreprinderilor mici şi mijlocii” № 206-XVI din

07.07.2006, sectorul ÎMM cuprinde trei categorii de agenţi economici, clasificaţi în baza a trei indicatori: numărul angajaţilor,

volumul anual al vânzărilor, valoarea de bilanţ a activelor.

numărul de angajaţi volumul anual al vînzărilor valoarea de bilanţ a activelor

Micro – pînă la 9 - pînă la 3 mil. lei - pînă la 3 mil. lei

Mici – pînă la 49 - pînă la 25 mil. lei - pînă la 25 mil. lei

Medii - pînă la 249 - pînă la 50 mil. lei - pînă la 50 mil. lei

Într-una din aceste categorii se poate încadra, cu unele excepţii, orice agent economic, atât persoană fizică, cât şi juridică,

înfiinţată în baza capitalului propriu.

În această categorie nu se încadrează şi nu dispun de facilităţi următoarele întreprinderi:

a) agenţii economici care ocupă o poziţie dominantă pe piaţă – 35% din piaţă;

b) agenţi economici care au fondatori care nu fac parte din sectorul IMM şi deţine o pondere mai mare de 35% din fondul statutar;

c) companiile fiduciare şi companiile de asigurare;

d) fondurile de investiţii;

e) agenţii economici, care importă mărfuri cu accize;

f) băncile, organizaţiile micro-financiare, asociaţiile de creditare şi economii şi alte întreprinderi financiare;

g) casele de schimb valutar şi casele de amanet;

h) întreprinderile care activează în ramura jocurilor de noroc.

Conform statisticii, în ţările dezvoltate întreprinderile mici şi mijlocii constituie majoritatea agenţilor economici. Ponderea

acestora constituie 95% din numărul total. De exemplu, în ţările europene ÎMM constituie –98%, iar în Marea Britanie – 99,8%.

Aproximativ 70% din locurile de muncă sunt create de ÎMM, majoritatea produselor serviciilor fiind sunt produse de reprezentanţii

businessului mic şi mijlociu.

1.2. Realităţile autohtone ale sectorului IMM

Este necesar ca un antreprenor începător să ştie care sunt avantajele şi dezavantajele businessului mic şi mijlociu. În calitate

de „puncte tari” pot fi enumerate următoarele:

• Businessul mic are un înalt nivel de flexibilitate şi mobilitate, ceea ce-i permite să reacţioneze operativ la cerinţele pieţei.

• Pentru lansarea afacerii nu sunt necesare investiţii substanţiale de capital, fapt ce influenţează pozitiv costul producţiei fabricate.

• Dimensiunile mici ale întreprinderii asigură un nivel înalt de gestionare, în comparaţie cu cheltuielile mici de administrare. În afară de aceasta, pentru majoritatea întreprinderilor mici şi mijlocii este caracteristic ca proprietarul şi managerul să fie aceeaşi persoană.

• Un nivel rapid al circulaţiei informaţiei, operativitatea luării şi implementării deciziilor. Acest fapt este determinat de un volum mic de informaţie la întreprinderile mici, cât şi comunicarea directă între antreprenor şi angajaţi.

• Posibilitatea de a se limita la micro-credite în caz de insuficienţă a resurselor proprii.

• Posibilitatea înlocuirii unui lucrător cu altul, posibilitatea îndeplinirii temporare a funcţiilor unui lucrător de către altul, ceea ce este caracteristic pentru un colectiv mic.

• Rotaţie relativ rapidă a capitatului propriu.

• Evidenţa simplificată a activităţii gospodăreşti a întreprinderii.

• Concentrarea întregului profit, în majoritatea cazurilor, la o singură persoană.

 

De asemenea, pentru businessul mic şi mijlociu sunt caracteristice unele dezavantaje:

•  Posibilităţi reduse de acumulare de capital pentru lărgirea producţiei, cât şi pentru obţinerea de credite mari.

• Volumul redus de producţie şi resursele limitate nu permit de a concura la acelaşi nivel cu producătorii mari.

• Nivelul majorat de risc. Multe situaţii depind nu atât de calităţile întreprinzătorului, cât de factori externi.

• Neîncrederea şi prudenţa partenerilor de afaceri la încheierea contractelor.

II. Formele organizatorico – juridice ale întreprinderilor.

Orice persoană care intenţionează să iniţieze o activitate economică trebuie să aleagă forma juridică de organizare a viitoareiafaceri potrivită cu scopul întreprinzătorului, domeniile de activitate preconizate, capitalul disponibil, cercul partenerilor etc.Pentru a face o alegere, un viitor întreprinzător are de ales între două opţiuni principale de organizare a viitoarei întreprinderi –persoana fizică sau persoana juridică.Întreprinderea persoană fizică / Întreprinzătorul individualPersoana fizică sau întreprinzătorul individual este persoana, individul, ca titular de drepturi şi de obligaţii civile. Persoana fizicăare dreptul să practice activitate de întreprinzător, fără a constitui o persoană juridică, din momentul înregistrării de stat acesteiactivităţii. Persoana fizică poate exercita activitate economică în una din următoarele forme:1. întreprinzătorul individuală, abreviat Î.I. - este întreprinderea care aparţine cetăţeanului sau membrilor unei familii. 2. Gospodăria ţărănească (de fermier) abreviat G.Ţ. - este un tip special de întreprindere individuală care activează în agricultură(Legea nr. 1353-XIV din 03.11.2000 „Privind gospodariile taranesti (de fermier)”3. Patenta de întreprinzător este un certificat de stat ce atestă dreptul unei persoane fizice de a desfăşura activitatea indicată înpatentă în decursul unei anumite perioade de timp. Genurile de activitate care pot fi desfăşurate în baza patentei de

întreprinzătorSunt strict limitate prin lege (Legea nr. 93-XIV din 15 iulie 1998 „cu privire la patenta de întreprinzător” ).

2.1. Întreprinzătorul individual (Î.I.) este unul din cel mai răspândite tipuri de întreprindere în sectorul IMM în R.M. Această formă de organizare a afacerii are următoarele caracteristici principale:

• Drepturile şi obligaţiile întreprinderii sunt indivizibile de cele ale cetăţeanului – persoană fizică. Patrimoniul întreprinderii se formează pe baza bunurilor cetăţeanului şi este inseparabil de bunurile persoanele ale întreprinzătorului.

• Persoana fizică care a fondat întreprinderea o administrează de sine stătător sau poate încredinţa administrarea unui manager de întreprindere, în bază de contract.

• Venitul din activitatea întreprinzătorului individual este folosit la discreţia acestuia. Impozitele şi alte plăţi obligatorii sunt achitate de întreprinzătorul individual în corespundere cu reglementările existente pentru fiecare tip de obligaţie fiscală.

• Persoana fizică care a fondat întreprinderea răspunde în faţa creditorilor, pentru obligaţiile întreprinderii cu tot patrimoniul său, cu excepţia bunurilor care, conform legii, nu pot fi urmărite.

Conform art. 14 al Legii Nr. 845-XII din 03.01.1992 Cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi: 1. Întreprindere individuală este întreprinderea care aparţine cetăţeanului, cu drept de proprietate privată, sau membrilor

familiei acestuia, cu drept de proprietate comună. Patrimoniul întreprinderii individuale se formează pe baza bunurilor cetăţeanului (familiei) şi altor surse care nu sînt interzise de legislaţie.În agricultură există un singur tip de întreprindere individuală - gospodăria ţărănească (de fermier).

Întreprinderea individuală se echivalează cu întreprinzătorul individual (introdus prin Legea Nr.82-XVI din 29 martie 2007).2. Întreprinderea individuală nu este persoană juridică şi se prezintă în cadrul raporturilor de drept ca persoană fizică

întreprinzător individual. Patrimoniul întreprinderii individuale este inseparabil de bunurile persoanele ale antreprenorului (în redacţia Legii Nr.82-XVI din 29 martie 2007).Antreprenorul-posesor al întreprinderii individuale poartă răspundere nelimitată pentru obligaţiile acesteia cu întreg patrimoniul său, înafară de acele bunuri care, conform legislaţiei în vigoare, nu fac obiectul urmăririi (art. 27 Codul Civil al R.M. nr.1107-XV din 06.06.2002).Membrii familiei-posesor ai întreprinderii individuale poartă răspundere nelimitată solidară pentru obligaţiile acesteia cu întreg patrimoniul lor, înafară de acele bunuri care, în conformitate cu legislaţia în vigoare, nu fac obiectul urmăririi.

3. Modul de constituire, înregistrare şi încetare a activităţii întreprinzătorilor individuali este reglementat de Legea nr. 220 – XVI din 19.10.2007 privind înregistrarea de stat a persoanelor juridice şi a întreprinzătorilor individuali.Particularităţile constituirii, înregistrării şi încetării activităţii gospodăriilor ţărăneşti (de fermier) sînt reglementate de Legea nr.1353-XIV din 3 noiembrie 2000 privind gospodăriile ţărăneşti (de fermier) (introdus prin Legea Nr.757-XV din 21 decembrie 2001).

4. Pentru înregistrarea de stat a întreprinzătorilor individuali se depun următoarele documente:a) cererea de înregistrare, conform modelului aprobat de organul înregistrării de stat;b) documentul ce confirmă achitarea taxei de înregistrare.

5. Document de constituire a întreprinderii individuale este hotărîrea cu privire la înfiinţarea întreprinderii, semnată de către fondator (fondatori), incluzând:a) numele, prenumele (după caz, numele după tată), data naşterii, cetăţenia, domiciliul cetăţeanului-fondator (fondatorilor-

membri ai familiei);b) numele, prenumele (după caz, numele după tată), data naşterii, domiciliul şefului (directorului) de întreprindere - în cazul în

care acesta nu este fondator;c) firma întreprinderii inclusiv abreviată; d) sediul întreprinderii; e) data înfiinţării întreprinderii; f) genul (genurile) de

activitate a întreprinderii; g) condiţiile reorganizării şi lichidării întreprinderii.În hotărârea cu privire la înfiinţarea întreprinderii pot fi incluse şi alte prevederi care nu contravin legislaţiei în vigoare.

6. Firma întreprinderii individuale, inclusiv abreviată, trebuie să includă cuvintele "întreprindere individuală" sau "Î.I.", precum şi numele cel puţin a unui fondator.

ExempluCetăţeanul A. a înregistrat o întreprindere individuală – un mic magazin. Cetăţeanul A. dispune de toate veniturile rezultate din activitatea magazinului şi răspunde pentru toate obligaţiile legate de această activitate.

În cazul în care cetăţeanul A. va lua un credit bancar pentru procurarea mărfurilor sau construirea magazinului şi va avea datorii la acest credit, atunci banca ar putea urmări bunurile cetăţeanului A., adică ar putea cere vânzarea acestor bunuri, chiar dacă ele nu au nimic comun cu activitatea magazinului.

Dacă cetăţeanul A. va lua bani cu împrumut pentru interesele familiei sale şi nu va întoarce datoria, atunci creditorul va putea urmări mărfurile şi magazinul pentru a-şi recupera banii daţi cu împrumut.

2.2. Întreprinderea persoană juridică Întreprinderea persoană juridică este o organizaţie creată de una sau mai multe persoane, un subiect de drept independent care

activează conform unor norme şi principii stabilite de lege pentru fiecare tip de organizaţie. Conform Legii nr. 845-XII din 03

ianuarie 1992 cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi, capitolul III, Codul Civil al R.M. nr 1107-XV din 6 iunie 2002,

capitolul II, activitatea de antreprenoriat poate fi practicată sub următoarele forme organizatorico-juridice:

 

Principalele caracteristici ale întreprinderii cu statut de persoană juridică sunt următoarele:

Întreprinderea persoană juridică are patrimoniu propriu format din depunerile persoanelor care au fondat-o şi din bunurile

dobândite în procesul activităţii. Întreprinderea răspunde pentru obligaţii doar cu patrimoniul său.

Drepturile şi obligaţiile întreprinderii persoană juridică sunt exercitate în nume propriu, independent de cele ale persoanelor care

au fondat-o. Întreprinderea nu răspunde pentru obligaţiile persoanelor care au fondat-o. Persoanele care au fondat întreprinderea nu

răspund pentru obligaţiile acestei întreprinderi.

•Societate cu răspundere limitată, abreviat S.R.L. (art.145-155 Cod civil); •Societate pe acţiuni, abreviat S.A. (art.156-art.170 Cod civil);•Cooperativă de producţie şi cooperativă de întreprinzător (art.171-art.178 Cod civil);•Societate în nume colectiv (art.121-art.135 Cod civil);•Societate în comandită (art.136-art.144 Cod civil); •Întreprindere de stat şi întreprindere municipală (art.179 Cod civil).

ExempluCetăţeanul A. a înregistrat o întreprindere - persoana juridică X, un mic magazin. Cetăţeanul A. a depus în capitalul social o

sumă de bani din care persoana juridică X a procurat mărfuri, a închiriat o încăpere şi a pornit activitatea. Veniturile rezultate din afacere vor fi luate la evidenţă ca venituri ale persoanei juridice X şi vor fi utilizate conform legislaţiei şi actelor adoptate de organele de conducere ale persoanei juridice X. În cazul în care persoana juridică X va lua un credit bancar pentru procurarea mărfurilor sau construirea magazinului şi va avea datorii la acest credit, banca nu va putea urmări bunurile cetăţeanului A., cinumai bunurile care sunt la evidenţa persoanei juridice X cu drept de proprietate.Dacă cetăţeanul A. va lua bani cu împrumut pentru interesele personale şi nu va întoarce datoria, atunci creditorul nu va puteaurmări mărfurile din magazinul persoanei juridice X şi alte bunuri care sunt la evidenţa acestei întreprinderi cu drept deproprietate. Totodată, creditorul poate urmări cota cetăţeanului A. în capitalul social al persoanei juridice X .

Caracteristicile principale ale societăţii cu răspundere limitată (S.R.L.) Societatea cu răspundere limitată (S.R.L.) este cel mai răspândit tip de societate comercială în sectorul ÎMM. Activitatea acestui

tip de întreprindere este reglementată de normele Codului civil şi o lege specială - Legea 135/14.06.2007 privind societăţile cu răspundere limitată //Monitorul Oficial 127-130/548, 17.08.2007/.

Elementele esenţiale ale acestui tip de întreprindere sunt:

asociaţii

capitalul social şi capitalul de rezervă

sistemul organelor de administrare.

 

Adunarea generală a asociaţilor este organul suprem al S.R.L. care se convoacă în şedinţe ordinare (cel puţin o dată pe an) şi extraordinare (la necesitate). De competenţa exclusivă a adunării generale a asociaţilor ţine adoptarea deciziilor cu privire la astfel de chestiuni cum ar fi: modificarea şi completarea actului de constituire sau adoptarea lui în redacţie nouă; modificarea capitalului social; desemnarea membrilor consiliului societăţii şi a cenzorului şi revocarea acestora înainte de termen; aprobarea bilanţului contabil anual şi repartizarea între asociaţi a beneficiului; formarea fondurilor societăţii; reorganizarea sau lichidarea societăţii etc.

 

Asociatul unic al S.R.L are drepturile şi obligaţiile ce-i revin adunării generale a asociaţilor. Deciziile asociatului unic sînt întocmite în scris, după caz.

 

Consiliul S.R.L poate fi creat dacă actul de constituire prevede acest organ de administrare. Modul de formare şi funcţionare a consiliului şi competenţa consiliului sînt stabilite în actul de constituire. Consiliul nu poate exercita atribuţiile atribuite prin lege adunării generale a asociaţilor.

 

Administratorul S.R.L este desemnat de adunarea generală a asociaţilor sau de consiliul S.R.L., dacă actul de constituire prevede aceasta. Administrator poate fi unul din asociaţi sau o persoană terţă. Administratorul poate fi eliberat oricând cu sau fără motiv. Administratorul exercită actele de gestiune conform scopurilor prevăzute în actul de constituire şi hotărârile adunării generale a asociaţilor şi reprezintă S.R.L. fără procură în raporturile cu organele statului, cu partenerii de afaceri şi în instanţele de judecată. Administratorul poartă răspundere materială deplină pentru daunele pricinuite de el societăţii, inclusiv pentru plăţile ilegale făcute asociaţilor.

 

Cenzorul S.R.L. exercită controlul asupra gestiunii societăţii şi a acţiunilor administratorului. Dacă numărul asociaţilor este mai mare de 15, desemnarea cenzorului este obligatoare. Societatea poate să desemneze un auditor independent în locul cenzorului. Timp de trei ani de la data întocmirii actului de control, cenzorul răspunde pentru daunele cauzate societăţii prin executarea inadecvată a obligaţiilor ce îi revin prin care au fost aduse prejudicii societăţii.

 

Capitalul social al S.R.L. este constituit din aporturile asociaţilor în bani sau în natură pentru a pune baza economică a unei afaceri. Mărimea minimă a capitalului social al S.R.L. este stabilită prin lege şi constituie 5400 lei. Aporturile asociaţilor în capitalul social pot fi depuse în:

bani numerar şi/sau bunuri evaluate în bani (afară de bunuri consumptibile).

 

Capitalul social al S.R.L. este divizat în părţi sociale – fracţiuni egale cu cuantumul aportului fiecărui asociat. Partea socială trebuie să se împartă fără rest la o unitate exprimată în lei. Fiecare un leu din capitalul social acordă dreptul la un vot. În dependenţă de numărul asociaţilor, sunt posibile mai mult variante de divizare a capitalului social:

 

o singură persoană fizică sau juridică şi în acest caz va fi un singur asociat care va deţine 1 (una) parte sau 100% capital social

mai multe persoane fizice şi / sau juridice şi în acest caz vor fi mai mulţi asociaţi care vor deţine câte o cotă în capitalul social conform acordului dintre asociaţi.

Numărul de asociaţi în S.R.L. nu poate fi mai mare de 50. Numărul asociaţilor este determinat în fiecare caz în dependenţă de planurile de afaceri şi potenţialul financiar al fiecărui asociat. Trebuie să avem în vedere, că mărimea părţii sociale determină numărul de voturi ale asociatului, iar adoptarea unor decizii în procesul de administrare a S.R.L. necesită un anumit număr de voturi. Principiile adoptării deciziilor sunt stabilite în actul de constituire al S.R.L. conform prevederilor legii: unanim (100%) sau cel puţin ¾ (75%) sau cel puţin jumătate din voturi. Respectiv, modul în care este repartizat capitalul social va determina eficienţa administrării S.R.L. În varianta 1, spre exemplu, dezacordul oricărui din cei doi asociaţi poate bloca adoptarea deciziilor pentru care este necesar votul unanim sau ¾ (75%) din voturi. În variantele 2 şi 4, asociatul care deţine 75% poate adopta decizii importante la adunarea generală a asociaţilor, indiferent de poziţia altor asociaţi, afară de deciziile pentru care legea cere vot unanim.

 Partea socială a asociatului S.R.L. este un drept patrimonial care poate fi evaluat în bani şi poate fi obiect al actelor juridice civile ca şi oricare alt bun:

 Partea socială a unui soţ în S.R.L. este proprietate comună în devălmăşie a soţilor.

 Asociatul unei S.R.L. poate înstrăina liber partea sa socială sau o fracţiune a părţii sociale rudelor, altor asociaţi şi societăţii, precum şi terţelor persoane. Actul juridic de înstrăinare a părţii sociale se autentifică notarial.

 Creditorii asociatului pot urmări partea lui socială (cota) în S.R.L. în temeiul unui titlu executoriu dacă datoria nu poate fi achitată din contul altor bunuri ale asociatului. Însă, în acest caz nu are loc urmărirea bunurilor ce aparţin S.R.L.

  Asociatul poate fi exclus din S.R.L. numai prin hotărâre judecătorească dacă: a) asociatul nu a vărsat integral aportul subscris în termenul acordat suplimentar sau b) asociatul, fiind administrator, comite fraudă în dauna societăţii. După repararea prejudiciului cauzat, asociatului exclus i se restituie valoarea contabilă a părţii sociale, dacă judecata nu decide altfel.

ExempluCetăţeanul A. şi cetăţeanul B. au înregistrat S.R.L. X (un magazin), în care fiecare asociat deţine ½ sau 50% din capitalul social. Dacă cetăţeanul A. va lua bani cu împrumut pentru interesele personale şi nu va întoarce datoria, atunci creditorul va avea dreptulsă urmărească cota lui de ½ în capitalul social al S.R.L. X. Aceasta înseamnă că creditorul poate cere vînzarea cotei care aparţinecetăţeanului A. În acest caz cetăţeanul B. are drept de preemţiune de a cumpăra cota de ½ a cetăţeanului A., plătind preţul cuvenitcreditorului. Dacă cetăţeanul B. nu va dori să se folosească de acest drept, atunci o terţă persoană sau creditorul va prelua(cumpăra) cota de ½ a cetăţeanului A. şi astfel va avea loc modificarea componenţei asociaţilor S.R.L. X.Creditorul cetăţeanului A.

nu va putea urmări mărfurile din magazinul S.R.L. X şi alte bunuri care sunt la evidenţa S.R.L. X cu drept de proprietate.

Capitalul de rezervă al S.R.L. trebuie format în mod obligatoriu în mărime de cel puţin 10% din capitalul social. Capitalul de rezervă poate fi folosit doar pentru acoperirea pierderilor sau pentru majorarea capitalului social. Capitalul de rezervă se formează prin vărsăminte anuale în proporţie de cel puţin 5% din beneficiul net al S.R.L.

 

Beneficiul (profitul) S.R.L. este format după achitarea impozitelor şi a altor plăţi obligatorii şi se distribuie asociaţilor S.R.L. proporţional cu cota în capitalul social, în baza deciziei adunării generale a asociaţilor. În anumite condiţii, prevăzute de lege, asociaţii nu pot adopta hotărîrea privind distribuirea beneficiului: dacă valoarea activelor nete va fi mai mică decît suma capitalului social şi a capitalului de rezervă; starea de insolvabilitate (faliment) etc.

Descrierea societăţii pe acţiuni (S.A.)

 Societatea pe acţiuni, abreviat S.A., este societatea comercială al cărei capital social este divizat în acţiuni ( Legea nr. 1134-XIII din 02.04.1997 privind societăţile pe acţiuni). Acest tip de societăţi sînt de obicei constituite pentru afaceri cu un număr mare de fondatori (acţionari); cu planuri pe viitor de a mări capitalul social prin emisia pachetelor noi de acţiuni sau/şi atragerea acţionarilor noi; pentru afaceri mari în anumite domenii specifice de activitate (de exemplu pe pieţele financiare).

Societatea pe acţiuni are asemănări cu S.R.L. în care capitalul social este împărţit în părţi sociale. Însă, aceste două tipuri de societăţi se deosebesc esenţial după alte criterii, în special după modul în care are loc emiterea şi circulaţia (vânzarea-cumpărarea) acţiunilor, care sunt valori mobiliare (hârtii de valoare). Comisia Naţională a Pieţei Financiare este un organ special desemnat cu atribuţii de a supraveghea activitatea societăţilor emitente care folosesc acţiunile drept instrumente de atragere a noi şi noi investiţii financiare.

 

Avantajele şi dezavantajele unor forme organizatorico – juridice a întreprinderilor.

 Întreprinderea-persoană juridică şi întreprinderea-persoană fizică au, în principiu, aceleaşi drepturi şi obligaţii civile. Nu am putea vorbi, spre exemplu, despre avantajele sau dezavantajele în ce priveşte relaţiile întreprinderii cu partenerii de afaceri sau cu autorităţile publice. Există, totuşi, unele criterii după care am putea evidenţia anumite particularităţi în activitatea întreprinderilor în dependenţă de forma juridică de organizare care, convenţional, ar putea fi calificate drept avantaje sau dezavantaje. Pentru a ilustra mai bine aceste deosebiri vom compara Întreprinderea individuală (Î.I.) şi Societatea cu răspundere limitată (S.R.L.).

După cum vedem, principalul avantaj al activităţii unei S.R.L. este riscul minim pentru fondatorii afacerii, deoarece în caz de eşec financiar, întreprinderea va răspunde doar cu acel patrimoniu care-i va aparţine. Pe de altă parte, însă, administrarea afacerii în S.R.L. este destul de costisitoare pentru că cere cunoaşterea şi respectarea unor reglementări destul de complexe atât de ordin juridic, cît şi de ordin financiar, ceea ce înseamnă că asociatul trebuie să aibă cunoştinţe destul de largi sau va trebui să recurgă frecvent la servicii de consultanţă cu plată.

Dimpotrivă, administrarea activităţii unei Î.I. este mai simplă, dar riscul financiar este mai mare pentru că fondatorul va răspunde nelimitat cu toate bunurile sale şi acestui risc ar putea fi expuse bunurile întregii familii. În anumite condiţii acest risc ar putea fi evitat sau minimalizat dacă, spre exemplu, până a porni afacerea fondatorul va separa bunurile sale de bunurile altor membri ai familiei şi astfel îşi va asuma de unul singur succesul şi riscurile viitoarei afaceri. Între soţi separarea bunurilor are loc în baza contractului matrimonial încheiat până sau în timpul căsătoriei.  Trebuie să avem în vedere însă, că dacă Î.I. sau S.R.L. ajung în stare de insolvabilitate (faliment), instanţa de judecată poate decide ca o parte din datoriile întreprinderii să fie suportată de membrii organelor de conducere ale debitorului (fondatorul întreprinderii individuale, administratorii societăţii comerciale, membrii organelor de conducere, contabilii) dacă aceştia sînt vinovaţi de comiterea acţiunilor care au adus daune afacerii.

Î.I.avantajNu este necesar un capital iniţial minim şi nu sunt restricţii

privind bunurile care sunt puse la baza afacerii. Nu există cerinţe privind formarea unui capital de rezervă.

avantajAdministrarea este simplă şi eficienţa ei depinde de fondator

(proprietar) care poate efectua administrarea de sine stătător sau poate încheia un contract cu un manager.

dezavantajRăspundere civilă nelimitată. Fondatorul răspunde pentru

obligaţiile întreprinderii cu tot patrimoniul său, cu excepţia bunurilor care, conform legii, nu pot fi urmărite.

S.R.L.avantajRăspundere civilă limitată. Întreprinderea răspunde pentru

obligaţii doar cu patrimoniul său propriu, iar asociaţii nu răspund pentru obligaţiile întreprinderii.

dezavantajAdministrarea este destul de formalizată şi complicată.

Eficienţa administrării depinde de mai mulţi factori (numărul de asociaţi; ponderea fiecărui asociat în capitalul social etc.).

dezavantajEste necesar un capital iniţial minim. Legea stabileşte modul

în care banii şi bunurile pot fi depuse în capitalul social. S.R.L. este obligată să formeze şi un capital de rezervă.

III. Procedura de înregistrare a întreprinderii. Indiferent de forma juridică de organizare aleasă, orice persoană care intenţionează să lanseze o activitate economică nouă trebuie să o înceapă de la înregistrarea viitoarei afaceri. Activitatea economică fără înregistrare se consideră ilicită, în afara legii, şi este supusă sancţiunilor. Orice persoană care intenţionează să înceapă o afacere are următoarele opţiuni de a-şi înregistra activitatea:

•Iniţierea (înregistrarea) unei întreprinderi noi.

•Procurarea unei întreprinderi existente (înregistrate).

•Obţinerea patentei de întreprinzător care înlocuieşte procesul înregistrării de stat. Însă, activităţile care pot fi exercitate în baza patentei sunt foarte limitate.

 Camera Înregistrării de Stat constituie un sistem unic integrat cu privire la înregistrarea, reorganizarea, lichidarea întreprinderilor. În Registru se înscriu:

denumirea şi sediul, numerele de telefon, datele filialelor şi reprezentanţelor;

genurile de activitate principale şi termenul de activitate;

mărimea capitalului social şi a cotelor de participare ale fondatorilor S.R.L.(asociaţilor);

datele managerului principal (nume, prenume, buletinul de identitate, adresa, telefon etc.);

date privind reorganizarea sau lichidarea întreprinderii etc.

Camera Înregistrării de Stat este situată pe

adresa: or.Chişinău, bd. Ştefan cel Mare, 73

Datele de contact:tel.277-318fax.210-925telefon de îhcredere 277331serviciul de informaţii 274406e-mail:cis_rm@mtc.md

www.mdi.gov.md

Oficiile teritoriale ale Camerei Înregistrării de Stat a Ministerului Dezvoltării Informaţionale sunt abilitate prin lege să efectuezeînregistrarea de stat a noilor întreprinderi la sediul acestora. Oficiile teritoriale nu sînt în drept să refuze primirea cererii deînregistrare sau să ceară prezentarea altor acte decât cele prevăzute de legislaţie.Registratorul de stat este funcţionar public cu atribuţii de răspundere care administrează procesul înregistrării: stabileşte identitatea solicitanţilor, verifică capacitatea juridică şi de exerciţiu a fondatorilor, autentifică semnăturile aplicate pe

documentelece ţin de înregistrare.

Înregistrarea de stat a societăţilor cu răspundere limitată (S.R.L.) şi a întreprinderilor individuale (Î.I.)

Înregistrarea de stat a societăţilor cu răspundere limitată (S.R.L.) şi a întreprinderilor individuale (Î.I.) este reglementată de Legea

nr. 220 – XVI din 19.10.2007 cu privire la înregistrarea de stat a persoanelor juridice şi întreprinzătorilor individuali .

 

Înregistrarea de stat a persoanelor juridice, filialelor şi reprezentanţelor acestora, şi a întreprinzătorilor individuali, precum şi a

modificărilor în actele de constituire şi în datele înscrise în Registrul de stat, se efectuează contra unei sume de 250 de lei pentru

persoanele juridice şi de 54 lei pentru întreprinzătorii individuali.

Persoanele juridice, filialele şi reprezentanţele lor, precum şi întreprinzătorii individuali se înregistrează la oficiul teritorial al

organului înregistrării de stat în a cărui rază de deservire se află sediul acestora. Înregistrarea de stat a persoanelor juridice,

filialelor şi reprezentanţelor acestora, precum şi a întreprinzătorilor individuali, se efectuează în termen de 5 zile lucrătoare de la

data prezentării tuturor documentelor necesare înregistrării.

Pentru înregistrarea de stat a persoanei juridice se depun următoarele documente:

a) cererea de înregistrare, conform modelului aprobat de organul înregistrării de stat;b) hotărîrea de constituire şi actele de constituire ale persoanei juridice, în funcţie de forma juridică de organizare, în douăexemplare;c) documentul ce confirmă depunerea de către fondatori a aportului în capitalul social al persoanei juridice în mărimea şi întermenul prevăzute de legislaţie;d) documentul ce confirmă achitarea taxei de înregistrare.

Înregistrarea S.R.L se efectuează în baza actului de constituire (contractul de constituire sau statutul) care trebuie să conţină obligatoriu inclusiv: lista fondatorilor (asociaţilor); cuantumul capitalului social şi valoarea nominală a cotelor de participare a fiecărui asociat; principii privind administrarea întreprinderii. În cadrul procedurii standard de înregistrare a unei S.R.L. este utilizat un model unic al actului de constituire aprobat de Camera Înregistrării de Stat. Dacă asociaţii vor dori ulterior să adopte reglementări diferite de cele standard, ei vor trebui să adopte modificările necesare la adunarea generală a asociaţilor şi să le înregistreze în mod obligatoriu la Camera Înregistrării de Stat.

Actul de constituire al S.R.L trebuie să fie semnat de toţi fondatorii

şi se autentifică notarial. Registratorul este în drept

să autentifice semnăturile pe documentele de constituire aplicate în

prezenţa lui. Semnarea actului de constituire de către

reprezentanţii fondatorilor persoane fizice se admite numai pe baza

procurii autentificate notarial. Persoanele fizice vor

prezenta registratorului buletinele de identitate, iar persoanele

juridice - certificatul de înregistrare.

Certificatul de înregistrare este un document ce confirmă

înregistrarea de stat şi atribuirea codului fiscal.

Procedura de înregistrareS.R.L.

La Cameră se prezintă:

fondatorii, personal sau prin intermediul unui reprezentant în bază de procură;

persoana care va fi desemnată ca manager al S.R.L.

Camera efectuează verificările necesare:

fondatorii nu pot avea întreprinderi înregistrate care nu funcţionează, nu au fost lichidate, au datorii la buget;

documentul eliberat de organul fiscal teritorial ce confirmă că fondatorii S.R.L. nu au datorii la buget;

denumirea trebuie să includă sintagma "societate cu răspundere limitată" sau abrevierea "S.R.L.";

managerul principal al S.R.L nu poate fi conducător în alte unităţi etc.

Perfectarea actelor pentru înregistrare:

fondatorii S.R.L. completează cererea de înregistrare conform modelului stabilit;

fondatorii S.R.L. achită taxele şi plăţile conform tarifelor aprobate: 250 lei taxa de înregistrare şi taxa de timbru 0,5% din capitalul social;

se face comanda pentru executarea ştampilei.

Î.I.

La Cameră se prezintă:

fondatorul Î.I.;

persoana care va fi desemnată ca manager al Î.I. (dacă fondatorul nu va fi manager).

Camera efectuează verificările necesare:

fondatorul nu poate avea o altă Î.I. sau o întreprindere care nu a fost lichidată, au datorii;

documentul eliberat de organul fiscal teritorial ce confirmă că fondatorii nu are datorii la buget;

denumirea de firmă a Î.I., inclusiv abreviată, trebuie să includă cuvintele "întreprindere individuală" sau "Î.I.", precum şi numele cel puţin a unui posesor.

managerul principal al Î.I. nu poate fi conducător în alte unităţi etc.

Perfectarea actelor pentru înregistrare:

fondatorul Î.I. completează cererea de înregistrare conform modelului stabilit;

fondatorul Î.I. achită taxele şi plăţile conform tarifelor aprobate: 54 lei taxa de înregistrare (înregistrarea întreprinzătorilor individuali, în baza patentei de întreprinzător, este gratuită);

se face comanda pentru executarea ştampilei.

Decizia privind înregistrarea de stat este emisă în termen de până la 5 zile. S.R.L. şi Î.I. se consideră constituite la momentul înregistrării de stat.

Camera eliberează certificatul pentru deschiderea contului

bancar temporar şi fondatorii depun capitalul social la cont :

Fiecare fondator depune cel puţin 40% din suma aportului său, bani numerar;

Asociatul unic achită aportul în numerar integral 100% în cel mult 30 zile de la înregistrarea societăţii;

Managerul prezintă la Cameră dovada depunerii fondurilor în

capitalul social (certificatul bancar).

Etapa III: Finalizarea înregistrării

Camera eliberează managerului S.R.L.:

decizia cu privire la înregistrarea S.R.L.;

certificatul de înregistrare a S.R.L. cu numărul unic de identificare (IDNO) care este şi codul fiscal al S.R.L.;actul de constituire a S.R.L.;

ştampila S.R.L.

Etapa II: Finalizarea înregistrării

Camera eliberează managerului Î.I.:

decizia cu privire la înregistrarea Î.I.;

certificatul de înregistrare a Î.I. cu numărul unic de identificare (IDNO) care este şi codul fiscal al Î.I.; actul de constituire - decizia de fondare a Î.I.;

ştampila Î.I.

Etapa II: Acţiuni la instituţia bancară

Camera Înregistrării de Stat a Republicii Moldova oferă posibilitatea de înregistrare on-line a întreprinderilor individuale

la următoarea adresă: https://e-service.mdi.gov.md

De asemenea, indiferent de forma juridică, se pot expedia on-line, în baza unor formulare-tip, cereri privind:

Rezervarea denumirii de firmă;

Eliberarea extrasului din Registrul de Stat al întreprinderilor şi organizaţiilor;

Eliberarea copiei de pe (şi /sau familiarizarea cu) documentele de constituire din dosarul de arhivă al întreprinderii.

După înregistrarea de stat, Î.I. şi S.R.L. prezintă actele de înregistrare organelor competente pentru:

atribuirea codurilor statistice;

deschiderea contului bancar permanent;

luarea la evidenţă la inspectoratul fiscal teritorial de la sediul întreprinderii;

obţinerea certificatului privind înregistrarea la Casa Naţională de Asigurări Sociale;

luarea la evidenţă la Casa Naţională de Asigurări Medicale (în termen de cel mult 10 zile de la obţinerea certificatului de înregistrare).

 

După înregistrarea de stat a S.R.L., se completează capitalul social:

În cel mult şase luni de la data înregistrării S.R.L. fiecare asociat trebuie să verse suma rămasă a aportului în capitalul

social.

Asociatul unic depune aportul în natură în cel mult 30 de zile de la înregistrarea S.R.L.

 Relaţiile cu Camera Înregistrării de Stat după înregistrarea de stat:

În cazul schimbării sediului, întreprinderea este obligată, în termen de 7 zile, să anunţe oficiul teritorial al Camerei, Inspectoratul fiscal teritorial şi să publice aviz în Monitorul Oficial.

La adoptarea deciziei de modificare a actului de constituire sau de modificare a datelor înscrise în Registrul de stat, fondatorul întreprinderii este obligat, în termen de 30 de zile, să depună actele pentru înregistrarea modificărilor la oficiul teritorial al Camerei.

Suspendarea temporară a activităţii (cel mult 3 ani) urmează a fi înregistrată la oficiul teritorial al Camerei Înregistrării de Stat.

Procedura de suspendare a activităţii întreprinderii.

Persoana juridică la decizia fondatorului, poate să îşi suspende temporar activitatea, pe o perioadă care să nu

depăşească 3ani, în cazul în care nu are datorii faţă de bugetul public naţional, precum şi faţă de alţi creditori.

Decizia fondatorului privind suspendarea activităţii persoanei juridice, cu indicarea termenului suspendării, se

publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova. Fondatorul este obligat, cu o lună înainte de publicarea avizului, să

informeze în scris despre aceasta creditorii întreprinderii, care în termen de 2 luni de la publicarea avizului respectiv sunt

în drept să înainteze întreprinderii şi oficiului teritorial al Camerei creanţele sale.

Înregistrarea suspendării activităţii se va efectua cu condiţia:

1. prezentării de către fondator a certificatelor de la instituţiile financiare privind închiderea convenţională a conturilor;

2. predării ştampilelor spre păstrare oficiului teritorial al Camerei Înregistrării de Stat;

3. expirării termenului de înaintare a creanţelor de către creditori.

Pentru înregistrarea suspendării(reluării) activităţii la oficiul teritorial al Camerei se prezintă următoarele acte:

• cererea de înregistrare a suspendării sau reluării activităţii, conform modelului aprobat de organul înregistrării de stat;

• hotărîrea organului competent al persoanei juridice privind suspendarea sau reluarea activităţii;

• actele de constituire;

• copia avizului de suspendare sau reluare a activităţii persoanei juridice, publicat în Monitorul Oficial al Republicii Moldova;

• certificatul, eliberat de inspectoratul fiscal teritorial, prin care se confirmă lipsa datoriilor faţă de bugetul public naţional la situaţia din data adoptării deciziei de suspendare a activităţii

Vezi* http://www.mdi.gov.md

Camera Înregistrării de Stat prestează servicii legate de înregistrarea întreprinderilor contra plată, conform tarifelor aprobate de Guvern. (H.G. nr. 926 din 12.07.2002 „privind aprobarea tarifelor la serviciile cu plată, prestate de Camera Înregistrării de Stat a MDI”)

 

Autorizaţii speciale necesare pentru desfăşurarea unei afaceri

După înregistrarea de stat, Î.I. şi S.R.L., ca şi oricare altă întreprindere, trebuie să obţină diverse autorizaţii speciale pentru a începe şi a desfăşura o afacere. În corespundere cu Legea nr. 235 din 20.07.2006 cu privire la principiile de bază de reglementare a activităţii de întreprinzător //Monitorul Oficial 126-130/627, 11.08.2006// autorizaţia este un act, emis de autoritatea administraţiei publice competente. Noţiunea de autorizaţie include licenţele, permisele, certificatele, avizele, aprobările, coordonările, alte operaţiuni administrative similare, prealabile sau ulterioare autorizării.

Autorizaţia – este un act de autoritate al administraţiei publice locale prin care se obţine dreptul de a desfăşura o anumită activitate, în baza unor documentaţii specifice pentru fiecare gen de solicitare în parte.

Activitatea de autorizare se desfăşoară în baza unor Hotărâri ale Guvernului Republicii Moldova, care cuprind regulamente de autorizare, desemnând, totodată, şi  organele împuternicite  cu efectuarea acesteia.

H.G. nr. 920 din 30.08.2005 „cu privire la Nomenclatorul autorizaţiilor, permisiunilor şi certificatelor, eliberate de către autorităţile administrative centrale şi organele subordonate acestora persoanelor fizice şi juridice pentru practicarea activităţii antreprenoriale”.

www.businessportal.md – Lista documentelor necesare pentru obţinerea unor autorizaţii.

Cum să obţii licenţe şi autorizaţii pentru anumite genuri de activitate ?

Majoritatea activităţilor antreprenoriale se desfăşoară în baza licenţelor şi autorizaţiilor, în conformitate cu legislaţia în vigoare a

Republicii Moldova. Licenţa este un act oficial, eliberat de autoritatea pentru licenţiere, ce atestă dreptul titularului de licenţă de a

desfăşura, pentru o perioadă determinată, genul de activitate indicat în acesta, cu respectarea obligatorie a condiţiilor de licenţiere.

Licenţierea se efectuază de către Camera de licenţiere a Republicii Moldova, în baza Legii privind licenţierea unor genuri de

activitate Nr.451-XV din 30.07.2001 Monitorul Oficial al R.Moldova nr.108-109/836 din 06.09.2001

Camera de licenţiere a Republicii Moldova:

Republica Moldova, MD-2001,

mun. Chişinău, bd Ştefan cel Mare, 124

Telefon: (+373 22) 54 21 14

Hot Line:(+373 22) 27 22 21

Fax: (+373 22) 54 21 14

http://www.licentiere.gov.md

Pentru obţinerea licenţei, conducătorul întreprinderii sau organizaţiei ori persoana autorizată de acesta sau persoana fizică

nemijlocit depune la autoritatea de licenţiere o cerere de un model stabilit, care conţine:

denumirea, forma juridică de organizare, adresa juridică, sediul, codul fiscal al întreprinderii sau al organizaţiei ori

numele, prenumele, adresa şi codul fiscal al persoanei fizice;

b) genul de activitate, integral sau parţial, pentru a cărui desfăşurare solicitantul de licenţă intenţionează să obţină licenţa;

c) locul de amplasare a filialelor sau a altor subdiviziuni separate a întreprinderii sau organizaţiei, la care se va efectua

activitatea în baza licenţei;

d) confirmarea de către solicitantul de licenţă a abilităţilor sale de a desfăşura pe răspunderea sa un anumit gen de activitate şi

a veridicităţii documentelor prezentate.

La cererea de eliberare a licenţei se anexează:

a) copia certificatului de înregistrare de stat a întreprinderii sau organizaţiei ori a buletinului de identitate al persoanei

fizice;

 b) documentele suplimentare în conformitate cu lista prevăzută la art.7 alin.(2) pct.c) al Legii nr. 451 . Documentele se

depun în original sau în copii cu prezentarea originalelor pentru verificare. Documentele pot fi însoţite şi de copii pe suport

electronic.

Cererea pentru eliberarea licenţei şi documentele anexate la ea se primesc conform borderoului a cărui copie se expediază

(înmînează) solicitantului de licenţă, cu menţiunea privind data primirii documentelor autentificată prin semnătura persoanei

responsabile.

Cererea pentru eliberarea licenţei nu se acceptă, în cazul în care:

a) aceasta a fost depusă (semnată) de către o persoană care nu are atribuţiile respective;

b) documentele sînt perfectate cu încălcarea cerinţelor prezentului articol.

Despre neacceptarea cererii de eliberare a licenţei solicitantul de licenţă este informat în scris, indicîndu-se temeiurile şi

respectîndu-se termenele prevăzute pentru eliberarea licenţelor. După înlăturarea cauzelor ce au servit temei pentru

neacceptarea cererii de eliberare a licenţei, solicitantul de licenţă poate prezenta o nouă cerere, care se examinează în

modul stabilit.

Autorităţile de licenţiere sînt:

a) Camera de Licenţiere;

b) Banca Naţională a Moldovei;

c) Comisia Naţională a Pieţei Financiare;

d) Agenţia Naţională pentru Reglementare în Energetică;

e) Agenţia Naţională pentru Reglementare în Comunicaţii Electronice şi Tehnologia Informaţiei;

f) Consiliul Coordonator al Audiovizualului.

Genurile de activitate şi procedurile de licenţiere sunt reglementate prin Legea nr. 451 din 30.07.2001 privind

reglementarea prin licenţiere a activităţii de întreprinzător *

Î.I. şi S.R.L. trebuie să obţină un şir de alte autorizaţii prevăzute de legislaţie. Categoria acestor autorizaţii depinde în principal de specificul activităţii preconizate.

Autorizaţie sanitară de funcţionare a obiectivelor este un act de autorizare sanitară emis în corespundere cu Legea nr.1513-XII din 16.06.93 privind asigurarea sanitaro-epidemiologică a populaţiei, care condiţionează igienic şi juridic activitatea unităţilor economice. Sunt supuse supravegherii sanitaro-epidemiologice de stat şi autorizării sanitare, conform prevederilor actelor normative în vigoare, toate activităţile de întreprinzător desfăşurate în Republica Moldova.

Comerţul ambulant (este reglementat prin Hotarîrea Guvernului Republicii Moldova cu privire la aprobarea Regulilor de funcţionare a reţelei de comerţ ambulant şi a Regulilor de comerţ în pieţile din Republica Moldova Nr. 517 din 18 septembrie 1996) - se admite în baza autorizaţiei pentru amplasarea obiectelor comerţului ambulant într-un anumit loc, eliberată de către organele administraţiei publice locale. Autorizaţia pentru amplasarea unităţilor de comerţ ambulant pe teritoriul întreprinderilor, instituţiilor şi organizaţiilor se coordonează suplimentar cu administraţia acestora. Amplasarea şi funcţionarea reţelei de comerţ ambulant se admite numai cu avizul centrelor teritoriale de igienă şi epidemiologie şi în baza autorizaţiilor sanitare pentru atare activitate.

Direcţiile (secţiile) de comerţ şi alimentaţie publică ale primăriilor municipiilor şi comitetelor executive raionale eliberează autorizaţii de amplasare a unităţii comerciale.  Nomenclatorul autorizaţilor este aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 920 din 30 august 2005.

Proceduri legale de încadrare într-o afacere existentă (înregistrată)

 

Încadrarea într-o afacere existentă (înregistrată) constă în preluarea unei activităţi economice care, cel puţin sub aspect juridic, deja există (este înregistrată). În aceste cazuri noul întreprinzător care intră în afacere trece peste etapa organizatorică (înregistrarea), iar întreprinzătorul care iese din afacere evită procedurile de lichidare a afacerii pentru care a pierdut interesul. Această cale ar putea implica cheltuieli mai mari în comparaţie cu înregistrarea unei noi întreprinderi dacă, spre exemplu, afacerea deja are parteneri, imagine, loc pe piaţă etc. Vom examina cele mai des întâlnite modalităţi de încadrare într-o afacere existentă.

 Cumpărarea unei părţi (cote) sociale într-o societate comercială.

Orice persoană poate procura o cotă în capitalul social al unei S.R.L. în modul stabilit de lege şi actul de constituire al societăţii în cauză.

 Exemplu

Cetăţeanul A. şi cetăţeanul B. au înregistrat S.R.L. X (un magazin), în care fiecare asociat deţine ½ sau 50% din capitalul social. Asociaţii înţeleg că trebuie să extindă afacerea ca să o facă mai profitabilă (să lărgească asortimentul mărfurilor, să ridice calitatea serviciilor etc.) şi au contactat un potenţial partener nou, cetăţeanul D. În procesul negocierilor, cetăţeanul A. a decis să iasă din afacere, iar cetăţeanul B. a hotărât să-şi reducă cota sa de la ½ (50%) la ¼ (25%).

Cetăţeanul D., prin contract autentificat notarial, a procurat de la cetăţeanul A. cota de ½ (50%) şi de la cetăţeanul B. cota de ¼ (25%), devenind astfel asociat cu o cotă de 2/3 (75%), ceea ce-i oferă un număr de voturi suficient pentru a adopta deciziile cele mai importante necesare pentru viitoarea activitate. În acelaşi mod cetăţeanul D. ar putea procura de la ambii asociaţi cota întreagă (100%) şi în acest caz ar deveni asociat unic al S.R.L. X .

Cumpărătorul obţine dreptul asupra părţii sociale cumpărate la data înregistrării în Registrul de stat al întreprinderilor. Pentru

înregistrarea dreptului cumpărătorul va prezenta la Camera Înregistrării de Stat actul juridic de înstrăinare autentificat notarial.

Cumpărarea întreprinderii în calitate de complex patrimonial unic.

Codul civil prevede un tip special de contract de vânzare-cumpărare a întreprinderii (Codul Civil al R.M. art. 817-822):

Vânzătorul se obligă să dea în proprietate cumpărătorului întreprinderea în calitate de complex patrimonial unic, inclusiv dreptul la denumirea de firmă, la mărcile de producţie etc;

 Componenţa întreprinderii şi valoarea ei se determină în corespundere cu actul evaluare, bilanţul contabil, concluzia auditorului independent, lista datoriilor etc.

Predarea întreprinderii către cumpărător se efectuează în baza actului de predare, în care se indică datele despre bunurile predate, faptul că sînt înştiinţaţi creditorii, viciile întreprinderii.

Contractul de vânzare-cumpărare a întreprinderii în calitate de complex patrimonial unic se încheie în formă autentică (notarial) şi se înregistrează la Camera Înregistrării de Stat.

IV.Impozite, taxe şi plăţi obligatoriiDin momentul înfiinţării unei afaceri, întreprinzătorul sau întreprinderea devin responsabili pentru achitarea diferitor impozite,

taxe şi altor plăţi obligatorii. Actele legislative de bază, care reglementează sistemul acestor plăţi sunt:

• Codul fiscal (CF);

• Legile pentru punerea în aplicare a titlurilor respective ale CF;

• Legile bugetului de stat pentru anii respectivi;

• Legea privind tariful vamal;

• Legea privind sistemul public de asigurări sociale;

• Legile bugetului asigurărilor sociale de stat pe anii respectivi;

• Legea cu privire la asigurarea obligatorie de asistenţă medicală;

• Legile fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală pe anii respectivi.

 

Bugetul de stat şi bugetele locale se completează preponderent prin plăţile obligatorii numite impozite şi taxe. Persoanele, care au obligaţia de a achita impozite şi taxe se numesc contribuabili, sau subiecţi ai impozitării.

Pentru asigurarea mijloacelor ce se remit cetăţenilor în formă de pensii şi indemnizaţii se achită plăţi obligatorii, atât la bugetul

asigurărilor sociale de stat, cât şi la fondurile asigurării obligatorii de asistenţă medicală.

Astfel, sunt trei tipuri de plăţi obligatorii:

impozite şi taxe;

contribuţii de asigurări sociale obligatorii;

primele de asigurări medicale obligatorii.

 

1.1 Impozite şi taxe

 Sunt două categorii de impozite şi taxe:

1.1.1. Impozite şi taxe generale de stat;

1.1.2. Impozite şi taxe locale.

 La rândul său, impozitele şi taxele generale de stat sunt următoarele:

a) Impozitul pe venit

b) Taxa pe valoarea adăugată

c) Accizele

d) Alte impozite şi taxe generale de stat (impozitul privat, taxa vamală şi taxele rutiere)

1.1.1. a) Impozitul pe venit

 Obiect al impunerii este venitul brut anual (inclusiv facilităţile patronului), obţinut de către persoanele fizice sau juridice, exceptând deducerile şi scutirile, la care au dreptul aceste persoane.

În venitul brut se includ veniturile obţinute din orice surse aflate în Republica Moldova, precum şi din anumite surse aflate în afara republicii.

 

Cotele de impozit pe venit constituie din 1 ianuarie 2008 (art.15 din CFRM):

pentru persoanele  fizice cu  excepţia gospodăriilor ţărăneşti  (de fermier) şi a întreprinzătorilor individuali:

- 7 % din venitul anual impozabil ce nu depăşeşte 25 200 lei;

- 18 % din venitul anual impozabil ce depăşeşte 25 200 lei (în redacţia Legii Nr.177-XVI din 20 iulie 2007, în vigoare 1 ianuarie 2008);

 

pentru gospodăriile ţărăneşti  (de fermier), întreprinzătorii individuali şi persoanele juridice - zero procente (în redacţia

Legii Nr.111-XVI din 27 aprilie 2007, în vigoare 1 ianuarie 2008, Legea Nr.177-XVI din 20 iulie 2007, în vigoare 1 ianuarie 2008).

 Deducerile sunt definite ca sumă la calcularea venitului impozabil, care se scade din venitul brut al contribuabilului conform

CF. Se permite deducerea numai a cheltuielilor ordinare şi necesare, achitate sau suportate de contribuabil pe parcursul anului

fiscal, exclusiv în cadrul activităţii de întreprinzător.

 Scutiri pentru persoane fizice

Conform art. 33 alin.(1) din CFRM fiecare contribuabil (persoană fizică rezidentă) are dreptul la o scutire personală în sumă de

7200 lei pe an (în redacţia Legilor Nr.177-XVI din 20 iulie 2007, în vigoare 1 ianuarie 2008; Nr.172-XVI din 10 iulie 2008, în

vigoare 1 ianuarie 2009). Pentru unele categorii de persoane prevăzute în art. 33 alin.(2) din CFRM, suma scutirii personale este

stabilită în mărime de 12 000 lei anual.

Persoana fizică rezidentă, căsătorită, are dreptul la o scutire suplimentară în sumă de 7 200 lei anual, cu condiţia că soţia

(soţul) nu beneficiază de scutire personală.

Contribuabilul are dreptul la o scutire în sumă de 1 680 lei anual pentru fiecare persoană întreţinută, cu excepţia invalizilor

din copilărie, pentru care scutirea constituie 7 200 lei anual; art. 35 alin.(1) din CFRM.

1.1.1. b) Taxa pe valoarea adăugată

 Taxa pe valoarea adăugată ( T.V.A.) este un impozit care reprezintă o formă de colectare la buget a unei părţi a valorii mărfurilor livrate şi serviciilor prestate pe teritoriul Republicii Moldova sau importate în republică.

 Subiecţii impozabili сu T.V.A. sunt persoanele juridice şi fizice:

• care sunt înregistrate sau trebuie să fie înregistrate potrivit art.112 din CFRM;

• care importă mărfuri, cu excepţia persoanelor fizice care importă mărfuri de uz sau consum personal, a căror valoare nu depăşeşte limita stabilită de legislaţie;

• care importă servicii impozabile şi nu sunt înregistrate potrivit art.112 din CFRM.

 Obiectele impozabile cu T.V.A. constituie:

• livrarea mărfurilor şi serviciilor de către subiecţii impozabili ce reprezintă rezultatul activităţii lor de întreprinzător în Republica Moldova;

• importul mărfurilor şi serviciilor în Republica Moldova, cu excepţia mărfurilor de uz sau consum personal care sunt importate de persoane fizice şi a căror valoare nu depăşeşte limita stabilită de legislaţie.

Cotele T.V.A. (art.96 din CFRM):

• cota-standard - 20% din valoarea impozabilă a mărfurilor şi serviciilor importate şi/sau livrate pe teritoriul Republicii Moldova;

• cotele reduse:

- 8% - la pâinea şi produsele de panificaţie, la laptele şi produsele lactate, livrate pe teritoriul Republicii Moldova; la anumite medicamente, importate şi/sau livrate pe teritoriul republicii;

- 5% - la gazele naturale şi gazele lichefiate importate şi/sau livrate pe teritoriul Republicii Moldova;

• cota zero - la mărfurile şi serviciile pentru export, energia electrică şi cea termică destinate populaţiei şi la alte mărfuri şi servicii livrate pe teritoriul republicii şi prevăzute la art.104 din CFRM.

 Scutirea de T.V.A.

T.V.A. nu se aplică la importul mărfurilor şi serviciilor şi pentru livrările de mărfuri şi servicii, ce constituie rezultatul activităţii de întreprinzător în Republica Moldova, care sunt definite la art.103 din CFRM. Din ele:

• locuinţa şi pământul, arenda acestora, cu excepţia plăţilor de comision aferente tranzacţiilor respective;

• produsele alimentare şi nealimentare pentru copii;

• proprietatea publică, răscumpărată în procesul privatizării;

• serviciile de înregistrare în registrul bunurilor imobiliare şi de eliberare a extraselor din acest registru;

• proprietatea întreprinderilor declarate în proces de insolvabilitate;

• serviciile medicale, cu excepţia celor cosmetice;

• serviciile financiare, inclusiv acordate în baza unui contract de leasing financiar;

• serviciile prestate de transportul în comun urban, de transportul de pasageri suburban şi interurban auto, feroviar şi fluvial;

• serviciile livrate de către cooperativele agricole de prestări servicii membrilor acestei cooperative

• mijloace fixe ce se includ în capitalul social al întreprinderii.

 

Înregistrarea plătitorului T.V.A.Persoana, care desfăşoară activitatea de întreprinzător, cu excepţia deţinătorului patentei de întreprinzător şi unor alte categorii

de persoane, este obligată să se înregistreze potrivit art.112 şi 1121 din CFRM ca contribuabil al T.V.A., dacă ea, într-o oricare perioadă de 12 luni consecutive, a efectuat livrări de mărfuri şi servicii în sumă ce depăşeşte 300 000 lei, cu excepţia livrărilor scutite de T.V.A. În acest scop, persoana corespunzătoare este obligată să completeze în Serviciul Fiscal de Stat formularul respectiv nu mai târziu de ultima zi a lunii, în care a avut loc depăşirea indicată. Persoana se consideră înregistrată ca contribuabil al T.V.A. din prima zi a lunii imediat următoare celei în care a avut loc depăşirea.

1.1.1. c) Accizele Accizul este impozit stabilit pentru unele mărfuri de consum.

Conform art. 120 CFRM, subiecţii impunerii cu accize sunt:

persoanele juridice şi persoanele fizice care prelucrează şi/sau fabrică mărfuri supuse accizelor pe teritoriul Republicii Moldova;

persoanele juridice şi persoanele fizice care importă mărfuri supuse accizelor, cu excepţia unor genuri de mărfuri importate.

Conform art. 121 CFRM, obiecte ale impunerii cu accize sunt vinurile, alcoolul etilic, ţigările, parfumurile şi alte mărfuri, specificate în anexa la titlu IV al CFRM.

Baza impozabilă de accize o constituie:

volumul mărfurilor în expresie naturală (litru, tonă, bucată etc.), dacă cotele accizelor sunt stabilite în sumă absolută la unitatea de măsură a mărfii;

valoarea mărfurilor în lei, fără a ţine cont de accize şi T.V.A., dacă pentru aceste mărfuri sunt stabilite cotele accizelor în procente;

valoarea în vamă a mărfurilor importate, precum şi impozitele şi taxele ce urmează a fi achitate la momentul importului în lei, fără a ţine cont de accize şi T.V.A., dacă pentru mărfurile în cauză sunt stabilite cotele accizelor în procente.

Conform art. 122 CF, cotele accizelor sunt stabilite în anexa la titlul IV al CFRM:

Inspectoratul Fiscal Principal de Stat de pe lînga Ministerul Finantelor al Republii MoldovaAdresa postala: MD-2005, Chisinau, str. Cosmonautilor 9Tel.: +373 22 220693, +373 22 823353Fax: +373 22 823354, +373 22 214077E-mail: mail@fisc.md www.fisc.md

Înregistrarea persoanei plătitoare de accize.

Persoana care preconizează să se ocupe cu prelucrarea şi/sau fabricarea mărfurilor pasibile impunerii cu accize este obligată să primească certificatul de acciz de modelul stabilit, până a începe activitatea în cauză. În acest scop, persoana corespunzătoare va completa cerere de modelul stabilit şi o va adresa la Serviciul Fiscal de Stat potrivit art.126 din CF.

1.1.1. d) Alte impozite generale de stat

 Impozitul privat

Impozitul dat este plata obligatorie unică care se percepe la efectuarea tranzacţiilor de privatizare a bunurilor proprietate publică. Impozitul privat se administrează conform legii bugetului de stat pentru anul respectiv şi legislaţiei privind administrarea şi deetatizarea proprietăţii publice.

Subiecţii impunerii cu impozitul privat sunt persoanele juridice şi fizice autohtone şi străine, cărora în procesul privatizării li se transmit în proprietate privată bunurile proprietate publică.

Obiectele impunerii cu impozit privat sunt bunurile statului şi unităţilor administrativ -teritoriale, supuse privatizării potrivit legislaţiei privind administrarea şi deetatizarea proprietăţii publice.

Achitarea impozitului privat se efectuează până la semnarea contractului de vânzare-cumpărare a bunurilor proprietate publică, cu virarea acestui impozit la bugetul de stat sau la bugetul unităţii administrativ-teritoriale, în dependenţă de apartenenţa bunului care se privatizează. La această virare, se reţine până la 5% din plăţile în cauză, pentru acoperirea cheltuielilor legate de restructurarea şi privatizarea obiectului patrimonial.

 Taxa vamală

Taxa dată este percepută pentru activităţile de import şi export şi este stabilită conform Legii nr. 1380-XIII din 20.11.1997 „cu privire la tariful vamal”.

Taxele rutiere

Aceste taxe sunt percepute pentru folosirea drumurilor Republicii Moldova din afara perimetrului localităţilor şi/sau a zonelor de protecţie ale acestor drumuri.

Sistemul taxelor rutiere include:

taxa pentru folosirea drumurilor de către autovehiculele înmatriculate în republică;

taxa pentru folosirea drumurilor de către autovehiculele neînmatriculate în republică;

taxa pentru folosirea drumurilor de către autovehicule a căror masă totală, sarcină masică pe osie sau ale căror gabarite depăşesc limitele admise;

taxa pentru folosirea zonei de protecţie a drumurilor din afara perimetrului localităţilor pentru efectuarea lucrărilor de construcţie

şi montaj;

taxa pentru folosirea zonei de protecţie a drumurilor din afara perimetrului localităţilor pentru amplasarea publicităţii exterioare;

taxa pentru folosirea zonei de protecţie a drumurilor din afara perimetrului localităţilor pentru amplasarea obiectivelor de prestare

a serviciilor rutiere.

Сotele taxelor rutiere sunt stabilite în CFRM.

1.1.2. Impozitele şi taxele locale

 Impozitele şi taxele locale prezintă plăţi obligatorii efectuate la bugetul unităţii administrativ-teritoriale.

Subiecţii impunerii cu impozitele şi taxele locale sunt persoanele fizice şi juridice.

Sistemul impozitelor şi taxelor locale includ:

Impozitul pe bunurile imobiliare;

Taxa pentru amenajarea teritoriului;

Taxa pentru unităţile comerciale şi/sau de prestări servicii de deservire socială;

Taxa pentru prestarea serviciilor de transport auto de călători pe rutele localităţilor;

Alte impozite şi taxe (taxa pentru folosirea resurselor naturale, taxa de piaţă, taxa pentru parcare  etc.).

 

1.1.2. a) Impozitul pe bunurile imobiliare

 Impozitul pe bunurile imobiliare este un impozit, care reprezintă o plată obligatorie la bugetul local, în dependenţa de mărimea

bunurilor imobiliare.

Obiectele impunerii сu impozitul dat sunt bunurile imobiliare aflate pe teritoriul Republicii Moldova, care includ terenuri agricole, terenuri destinate industriei şi terenuri cu alte destinaţii, din intravilan sau din extravilan, şi/sau clădiri, construcţii, apartamente şi alte încăperi izolate. Sunt supuse impunerii şi bunurile imobiliare aflate la o etapă de finisare a construcţiei de 80% şi mai mult, rămase nefinisate timp de 5 ani după începutul lucrărilor de construcţie.

Baza impozabilă a bunurilor imobiliare о constituie valoarea estimată a acestor bunuri conform situaţiei de la 1 ianuarie a anului fiscal respectiv. Evaluarea şi reevaluarea (o dată la 3 ani) а bunurilor imobiliare se efectuează de către organele cadastrale teritoriale.

1.1.2. b) Taxa pentru amenajarea teritoriului

 Subiecţii impunerii sunt persoanele juridice sau fizice, înregistrate în calitate de întreprinzător, care dispun de bază impozabilă.

Baza impozabilă a taxei pentru amenajarea teritoriului o constituie numărul mediu scriptic trimestrial al salariaţilor şi/sau

fondatorilor întreprinderilor în cazul, în care aceştia activează în întreprinderile fondate, însă nu sunt incluşi în efectivul de

salariaţi.

Cota taxei se stabileşte potrivit anexei la titlu VII din CFRM.

1.1.2. c) Taxa pentru unităţile comerciale şi/sau de prestări servicii de deservire socială

Baza impozabilă a taxei pentru obiectele date o constituie suprafaţa ocupată  de unităţile de comerţ şi/sau de prestări servicii de

deservire socială, amplasarea lor,  tipul  mărfurilor desfăcute şi  serviciilor prestate.

1.1.2. d) Taxa pentru prestarea serviciilor de transport auto de călători pe rutele localităţilor

Baza impozabilă este unitatea de transport, în  funcţie de numărul de locuri.

1.1.2. e) Alte impozite şi taxe

Taxele pentru folosirea resurselor naturale

Resursele naturale impozabile includ: apa captată din orice surse (izvoare), mineralele utile (zăcămintele) şi lemnul eliberat pe

picior.

Taxa pentru apă

Subiecţii taxei pentru apă sunt persoanele juridice şi fizice, înregistrate în calitate de întreprinzători, care extrag apă din fondul

apelor şi/sau utilizează apa la hidrocentrale.

Obiectul impunerii este volumul apei extrase din fondul apelor sau utilizate de hidrocentrale.

Modul de calculare şi termenele de achitare a taxei

Taxa pentru apă se calculează de plătitor şi se achită trimestrial,  până în ultima zi a lunii imediat următoare trimestrului de

gestiune.

2.1. Contribuţii de asigurare socială obligatorie

 

Contribuţia de  asigurări sociale obligatorie este o sumă datorată în mod obligatoriu de participantul la sistemul public de

asigurări sociale, care constă în acordarea de indemnizaţii, ajutoare, pensii,  de prestaţii pentru prevenirea îmbolnăvirilor şi

recuperarea capacităţii de muncă şi de alte prestaţii, prevăzute de legislaţie.

Sistemul acestor contribuţii este reglementat de Legea privind sistemul public de asigurări sociale şi Legea bugetului

asigurărilor sociale de stat pe anul curent.

Persoanele asigurate obligatoriu sunt persoanele angajate prin contract individual de muncă, întreprinzătorii individuali şi

alte persoane fizice definite la art.4 din Legea privind sistemul public de asigurări sociale. Fiecărui asigurat i se atribuie un singur

cod personal de asigurări sociale.

Cotele şi termenele de virare a contribuţiilor de asigurări sociale se adoptă anual prin Legea bugetului asigurărilor sociale de stat

pe anul respectiv.

 

Astfel, potrivit anexei nr.3 la Legea nr. nr. 262-XVI  din  11.12.2008 “bugetului asigurărilor sociale de stat pe anul 2009” :

pentru persoanele angajate prin contractul individual de muncă cota contribuţiilor individuale obligatorii de asigurări sociale

constituie 23% din fondul de retribuire a muncii şi alte recompense. Această sumă este achitată lunar de către angajator, până la

sfârşitul lunii imediat următoare celei de gestiune. Contribuţia dată asigură pentru angajatul asigurat toate tipurile de prestaţii de

asigurări sociale de stat prevăzute de lege;

pentru întreprinzătorii individuali cota contribuţiilor individuale obligatorii de asigurări sociale constituie 3 708 lei anual. Această

sumă se achită lunar, câte 1/12 din ea, până la data de 10 a lunii imediat următoare celei de gestiune. Contribuţia dată asigură

pentru întreprinzătorul asigurat o pensie minimă de asigurări sociale de stat şi un ajutor de deces.

Casa Naţională de Asigurări Sociale

Oficiul central: Republica Moldova, or.Chisinau, str. Gheorghe Tudor 3

Linia ferbinte: Tel. (373-22) 28-61-15  orele de lucru 9:30-12:00 si 13:00-16:00

Anticamera: Tel. (373-22) 25-78-25, 72-57-97 Fax. (373-22) 73-51-81

e-mail: info@cnas.md , www.cnas.md

3.1. Prima de asigurare medicală

 

Prima de asigurare obligatorie de asistenţă medicală reprezintă o sumă, pe care asiguratul este obligat să o plătească asigurătorului pentru preluarea riscului persoanei asigurate. Din aceste prime se formează  fonduri  băneşti destinate pentru acoperirea cheltuielilor de tratare a maladiilor şi afecţiunilor persoanelor asigurate.

Sistemul de asistenţă medicală obligatorie se reglementează prin Legea cu privire la asigurarea obligatorie de asistenţă medicală, Legea fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală pe anul curent, precum şi prin contractele de asigurare medicală obligatorie încheiate între persoanele asigurate şi asigurători.

Plătitori ai primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală sunt:

angajatorii;

angajaţii;

alte persoane definite prin lege.

Termenele de achitare a primelor de asigurare obligatorie de asistenţă medicală:

la asigurarea angajaţilor - o dată pe lună, la momentul încasării mijloacelor financiare pentru retribuirea muncii;

la asigurarea întreprinzătorilor individuali – odată în an, în termen de trei luni de la data intrării în vigoare a Legii fondurilor asigurării obligatorii de asistenţă medicală pe anul respectiv.

 

COMPANIA NATIONALA DE ASIGURARI ÎN MEDICINA

MD 2005, mun.Chisinau, bd.Renasterii,12

Anticamera

tel: 22 31 66 fax: 22 61 84

e-mail:info@cnam.md

www.cnam.md

IMPORTANT: Impozitele, taxele şi alte plăţi obligatorii pot să se modifice. De aceia este necesar de a actualiza periodic cunoştinţele în domeniu dat, în primul rând, prin consultaţii cu Inspectoratele fiscale de stat teritoriale, care gratis oferă aceste servicii. Accesaţi site-ul Inspectoratului Fiscal Principal de Stat: www.fisc.md

 

V. Lichidarea întreprinderilor

Radierea   persoanelor  juridice  din  Registrul de stat

După repartizarea activelor nete lichidatorul persoanei juridice în termen de două săptămîni trebuie să depună la oficiul

teritorial al Camerei  cererea de radiere la care se vor anexa următoarele actele:

• cererea de radiere, conform modelului aprobat de Cameră;

• bilanţul de lichidare şi planul de repartizare a activelor, aprobate de organul sau instanţa de judecată care a desemnat

lichidatorul;

• documentul ce confirmă lipsa datoriilor la bugetul public naţional (termenul de valabilitate este de 3 zile din data

eliberării acestuia de către inspectoratul fiscal de stat teritorial);

• copiile avizelor de reorganizare sau lichidare a persoanei juridice, publicate în „Monitorul Oficial al Republicii

Moldova”, în două ediţii consecutive.

- Pînă la depunerea documentelor privind radierea din Registrul de stat, persoana juridică în lichidare este obligată, pe

propria răspundere, să închidă contul (conturile) bancar şi să predea ştampila pentru distrugere organului abilitat.

- În cazul în care este în vigoare hotărîrea instanţei de judecată privind lichidarea şi radierea persoanei juridice din

Registrul de stat, depunerea documentelor prevăzute mai sus nu este necesară.- În cazul lichidării persoanei juridice în baza hotărîrii instanţei de judecată privind încetarea procesului de

insolvabilitate şi, respectiv, dispunerea lichidării agentului economic, Camera va radia imediat debitorul din Registrul de stat în baza hotărîrii judecătoreşti, prezentată de administratorul insolvabităţii,  fără a se cere titlul executoriu şi/sau alte actele (conform prevederilor art. art. 150, 152 din Legea nr. 632/2001).

- În cazul parvenirii unei hotărîri a instanţei de judecată cu privire la radierea unei persoane juridice din Registrul de stat şi, în urma verificării datelor, se va constata că persoana juridică în cauză dispune de filiale sau reprezentanţe, atunci în baza hotărîrii nominalizate, Camera va radia filiala sau reprezentanţa, iar mai apoi întreprinderea-mamă, în privinţa căreia a fost emisă hotărîrea de judecată.

Lichidatorul depune cererea de radiere a persoanei juridice din Registrul de stat în termenele şi în condiţiile art.98 din Codul civil. Termenul minim după care lichidatorul urmează să depună cererea de radiere a persoanei juridice din Registrul de stat este de 12 luni, în cazul cînd bilanţul lichidării şi planul repartizării activelor au fost aprobate cu 2 luni înainte de expirarea acestui termen. În caz contrar, lichidatorul va depune cererea de radiere la Cameră după expirarea ambelor termene – 1. termenului de 12 luni de la ultimul aviz şi – 2. celui de două luni din data aprobării bilanţului.

La radierea întreprinderii de stat şi întreprinderii municipale se va verifica existenţa raportului de evaluare întocmit de evaluator, conform cerinţelor prevăzute la art.11 al Legii nr.989/2002.

Pentru radierea din Registrul de stat a filialelor şi reprezentanţelor, la organul înregistrării de stat se depun următoarele documente:•cererea de radiere, conform modelului aprobat de Cameră; •hotărîrea organului competent al persoanei juridice care a constituit filiala sau  reprezentanţa.

În baza actelor nominalizate filiala sau reprezentanţa urmează a fi radiată din Registrul de stat, întreprinderea mamă urmînd a efectua ulterior modificările în actele sale de constituire în vederea excluderii acesteia. La radierea filialelor nu este stabilit un termen de prezentare a creanţelor de către creditori, astfel primirea cererii de radiere se efectuează la adresarea solicitanţilor.

Radierea filialelor şi reprezentanţelor persoanelor juridice străine se efectuează în conformitate cu prevederile stabilite pentru radierea persoanei juridice autohtone.

Oficiul teritorial al Camerei adoptă în termen de 3 zile de la data primirii actelor decizia de radiere. Persoana juridică se consideră lichidată din momentul adoptării deciziei de radiere din Registrul de stat şi consemnarea acestui fapt în Registru.

Încetarea calităţii de întreprinzător individual Activitatea întreprinzătorului individual încetează: •la cererea întreprinzătorului individual, în cazul lipsei datoriilor faţă de bugetul public naţional; •prin hotărîrea instanţei de judecată; •în cazul decesului; •în alte temeiuri stabilite de legislaţie.

Oficiul teritorial al Camerei, în termen de 3 zile lucrătoare de la data depunerii documentelor menţionate mai sus, adoptă decizia de radiere.Activitatea întreprinzătorului individual se consideră încetată din momentul radierii acestuia din Registrul de stat.

Organizaţia pentru Dezvoltarea Sectorului Întreprinderilor Mici şi Mijlocii

CE REPREZINTĂ ODIMM?

– Instituţie necomercială

– Pe lângă Ministerul Economiei şi Comerţului

De a contribui la sporirea competitivităţii economiei naţionale prin susţinerea dezvoltării sectorului IMM

De a deveni promotorul dezvoltării sectorului IMM în Republica Moldova.

37

Statut:

Misiune:

Viziune:

OBIECTIVELE ODIMM:

Implementarea politicilor şi programelor de stat în domeniul dezvoltării sectorului IMM întru:

Facilitarea accesului IMM la finanţe;

Dezvoltarea infrastructurii de suport a IMM;

Facilitarea accesului la informare şi instruire;

Promovarea dialogului public-privat

38

PRIORITĂŢILE ODIMM PENTRU ANUL 2008 - 2009:

Dezvoltarea schemelor inovative de finanţare a IMM;

Diversificarea produselor Fondului de Garantare a Creditelor pentru IMM

Facilitarea înfiinţării IMM nou-create, inclusiv de către tineri şi femei;

Dezvoltarea capacităţilor profesionale şi antreprenoriale ale angajaţilor IMM;

Facilitarea accesului IMM la resurse informaţionale;

Crearea Sistemului Naţional de Certificare a consultanţilor IMM;

Îmbunătăţirea capacităţilor tehnice şi inovatoare ale IMM;

Organizarea de Mese rotunde, Seminare şi Forumuri întru promovarea dialogului public-

privat;

Crearea şi dezvoltarea business-incubatoarelor;

Consolidarea capacităţilor administrative şi instituţionale ale ODIMM.

39

VĂ AŞTEPTĂM LA ODIMM!

Portalul IMM www.businessportal.md

Pagina WEB ODIMM www.odimm.md Adresa: str. Serghei Lazo, nr. 48, of. 313, Chişinău

Tel: /+ 373 22/ 29 57 41

Fax: /+ 373 22/ 29 57 97

e-mail: info@odimm.md

40

DIRECTORATUL LINIEI DE CREDITDIRECTORATUL LINIEI DE CREDIT

+ 37322 22 57 99+ 37322 22 57 99 + 37322 23 82 46+ 37322 23 82 46

LINIA FIERBINTE:LINIA FIERBINTE: