1

STUDIU

cu privire la impunerea fiscală și tarifele pentru profesiile conexe sectorului justiţiei

Henk Goossen (Olanda)1, Viorel Rusu (Moldova)

2

Acest raport a fost elaborat cu sprijinul Programului Națiunilor Unite pentru Dezvoltare în cadrul Proiectului „Suport pentru Reforma Sectorului Justiției din Moldova”. Conținutul acestui raport nu reflectă neapărat viziunile și politicile Programului Națiunilor Unite pentru Dezvoltare.

Aprilie 2015

1 Henk Goossen este un avocat independent în domeniul fiscal, cu experiență academică și practică privată. În prezent, domnia sa conduce managementul fiscal în EEC, o companie juridică în domeniul fiscal din Praga cu un accent pe Europa de Est și Centrală. 2 Viorel Rusu este jurist și profesor de drept administrativ la Universitatea de Stat din Moldova, Chișinău.

2

CONTEXT

Strategia de reformă a sectorului justiţiei pentru anii 2011-2016, adoptată de către Parlamentul Republicii Moldova, precum și progresul realizat în implementarea acesteia, a fost una din condițiile principale în procesul reușit de negociere și semnare a Acordului de Asociere între Uniunea Europeană și Republica Moldova în 2014. Danielle Keulen, reprezentantul Delegației UE în Moldova, a declarat că „reforma sectorului justiției este un punct important pe agenda UE, deoarece justiția funcțională este un pilon fundamental al democrației autentice”. În rezultatul întrevederii cu Prim Ministrul Republicii Moldova, Iurie Leancă, Comisarul Štefan Fule

3 a reiterat că „UE va continua să susțină eforturile curajoase

de reformare ale Republicii Moldova, și anume, reforma comprehensivă a sectorului justiției”. În anul 2014, UE a semnat, de asemenea, Acordul de finanțare privind susținerea reformei în justiție, având scopul edificării unui sector al justiției modern, accesibil, eficient, independent, transparent, profesionist și responsabil față de societate, care să corespundă standardelor europene, să asigure supremația legii și respectarea drepturilor omului. Prin urmare, asocierea la UE impune Republicii Moldova să reformeze sectorul justiției. Titlul III (Libertate, securitate și justiție), Articolul 12 (Statul de drept) al Acordului de Asociere UE-RM prevede „În cadrul cooperării în spațiul de libertate, securitate și justiție, părțile acordă o importanță deosebită promovării statului de drept, inclusiv independenței sistemului judiciar, accesului la justiție și dreptului la un proces echitabil” (Secțiunea 1) și „Părțile cooperează pe deplin cu privire la funcționarea eficace a instituțiilor în domeniul asigurării respectării legii și al administrării justiției” (Secțiunea 2).

Una din problemele prioritare declarate în solicitarea Ministerului Justiției este legată de situația actuală a serviciilor prestate de către reprezentanţii profesiilor conexe sistemului justiţiei (avocat, notar, mediator executor judecătoresc, expert judiciar, administrator al procedurii de insolvabilitate, traducător/interpret). Tarifele (prețurile pentru serviciile prestate) sunt stabilite în mod arbitrar de către prestatorii de servicii, fără o oarecare metodologie de calcul bazată pe criterii și indicatori clari. Pe de altă parte, impunerea fiscală a reprezentanților profesiilor conexe sistemului justiției se bazează pe diferite reglementări, este complicată și dificil de monitorizat. Aceeași situație apare și în sectorul asigurării sociale (fondul de pensii, asigurarea medicală, etc.) a reprezentanților profesiilor conexe sistemului justiției. Toate acestea duc la prețuri exuberante pentru serviciile juridice, disimularea veniturilor de către reprezentanții profesiilor conexe sistemului justiției pentru eschivarea de la plata impozitelor și în general, limitarea accesului la serviciile juridice și la justiție a populației care nu-și poate permite costurile mari. Lipsa unei metodologii clare, transparente și uniforme predispune reprezentanții profesiilor conexe sistemului justiției la corupție, lipsa de integritate și încălcarea Codului de etică, făcând această parte a sistemului justiției o verigă slabă, ce afectează în mod negativ sistemul în general și încrederea peroanelor în justiție.

Acest Studiu se bazează pe analiza situației mecanismelor de stabilire a prețurilor (tarifurilor), analiza regimului fiscal, de asigurări sociale, asistență medicală și sistemelor de achitare a pensiei în raport cu reprezentanții profesiilor conexe sistemului justiției. Au fost formulate recomandări pentru îmbunătățirea și raționalizarea sistemelor, în baza opțiunilor existente în alte țări și au fost elaborate metodologii pentru stabilirea tarifelor într-un mod transparent și justificabil, precum și pentru un sistem uniform de plată a impozitelor, contribuțiilor de asigurarea socială și a primelor de asistență medicală și achitarea pensiilor pentru reprezentanții profesiilor conexe sistemului justiției. Recomandările au fost făcute în baza revizuirii sistemelor curente din Republica Moldova, analizei diverselor sisteme din alte țări europene cu privire la opțiunile propuse și în baza discuțiilor cu reprezentanții profesiilor conexe sistemului justiției și cu reprezentanții autorităților moldovenești implicate.

3 Comunicat de presă al Comisiei Europene, Brussels, 14 iunie 2013.

3

REZUMATUL RECOMANDĂRILOR

În baza discuțiilor cu diverse autorități și liberi profesioniști, următoarele modificări par să fie cele mai bune pentru sistemul legal moldovenesc existent.

Recomandarea principală cu privire la plata impozitelor, contribuțiilor de asigurare socială și primelor de asistență medicală prevede ca reprezentanții profesiilor conexe sistemului justiției – cel puțin în scopurile fiscale – să fie tratați ca și liberi profesioniștii/întreprinzătorii în circumstanțe similare. Aceasta înseamnă:

1. Să se anuleze statutul special al notarilor cu privire la impozitul pe venit în Codul Fiscal (Capitolul 10

1);

2. Să se asigure că avocații și alți reprezentanți ai profesiilor conexe sistemului justiției, care nu au opțiunea de structurare, sunt impozitați consistent ca și alte profesii libere/întreprinzători individuali prin implementarea unui regim fiscal transparent pentru asociațiile profesiilor libere/întreprinzători;

3. Să asigure că profesioniștii ce lucrează cu fonduri încredințate (de ex., executorii judecătorești) sunt supuși impozitării, iar contribuțiile de asigurare medicală și primele de asistență socială sunt calculate în baza venitului „real”, adică în baza contabilității pe bază de angajamente și înregistrării în bilanț;

4. Să asiste grupurile liber profesioniste (de ex., avocații) care doresc să le ofere membrilor o asigurare socială privată, prin tratarea contribuțiilor achitate în fondurile private de asigurare socială a acestor asociații la fel ca și contribuțiile achitate în fondurile publice de asigurare socială (adică, contribuții fiscal deductibile, prestații pentru venitul impozabil);

5. Pentru simplicitate și eficiență, poate fi implementat mecanismul de impunere fiscală și asigurare socială/medicală pentru întreprinzători/ liberi profesioniști (inclusiv reprezentanții profesiilor conexe sistemului justiției) bazat pe următoarele principii:

a. baza de impozitare este stabilită ca procent (de ex., 60%) din venituri (excluzând „elementele bilanțului”), prin urmare, presupunând că cheltuielile (care nu trebuie dovedite sau arătate) sunt în mărime de 40%;

b. ei plătesc o sumă fixă de contribuții la fondul de asigurări sociale (inclusiv primele de asistență medicală obligatorie), însă pot să aleagă să achite contribuțiile sociale în baza venitului net actual (venitul minus cheltuielile actuale). Odată aleasă, această opțiune nu poate fi schimbată;

c. ei pot alege să fie supuși impunerii fiscale în baza venitului minus cheltuielile actuale și să achite contribuțiile de asigurare socială (inclusiv primele de asistență medicală obligatorie) în baza venitului minus cheltuielile actuale. Odată aleasă, această opțiune nu poate fi schimbată.

În ceea ce privește tarifele, următoarele se recomandă pentru a asigura că tarifele reflectă costurile reale și oferă profesioniștilor posibilitatea de a păstra un venit suficient:

6. Să determine din punct de vedere statistic și empiric volumul de activitate și acțiunile efectuate per oră pentru reprezentanții profesiilor conexe sistemului justiției pentru care se aplică tarifele;

7. Să determine distincția dintre expertiza de interes public și expertiza de interes privat și să stabilească „costurile reale” ca bază pentru tarifele de expertiză privată în prevederi neobligatorii pentru judecători și mediatori, care poate fi folosită în deciziile lor cu privire la rambursarea costurilor pentru partea câștigătoare;

8. Să aplice ajustarea la inflație în tarife;

9. Pentru avocați ce asigură asistenţa garantată de stat, translatori, mediatori, să includă compensarea cheltuielilor de transport/călătorie.

4

MEDIUL EUROPEAN

Moldova depune eforturi să armonizeze legislația sa națională cu standardele europene și internaționale în domeniul drepturilor omului. Moldova este parte a Convenției Europene a Drepturilor Omului (ECHR)

4. Dreptul la asistența juridică este de asemenea consfințit în Carta

drepturilor fundamentale a Uniunii Europene. Convenția europeană a drepturilor omului stipulează în Articolul 6 (Dreptul la un proces echitabil) următoarele: ”Orice acuzat are, mai ales, dreptul să se apere el însuşi sau să fie asistat de un avocat ales de el şi, dacă nu dispune de mijloacele necesare remunerării unui apărător, să poată fi asistat gratuit de un avocat din oficiu, atunci când interesele justiţiei o cer și să fie asistat gratuit de un interpret, dacă nu înţelege sau nu vorbeşte limba folosită la audiere” (secțiunile 3c și 3e). Carta drepturilor fundamentale ale Uniunii Europene prevede în Titlul JUSTIȚIA, Articolul 47 (Dreptul la o cale de atac eficientă și la un proces echitabil): ”Asistența juridică gratuită se acordă celor care nu dispun de resurse suficiente, în măsura în care aceasta este necesară pentru a-i asigura accesul efectiv la justiție.”

Prin urmare, există diferențe fundamentale în filosofia, organizarea și managementul sistemelor de asistență juridică în procedurile civile și penale locale ale statelor membre ale Uniunii europene. Obiectivul principal în unele state pare să fie disponibilitatea generală a serviciilor juridice și accesul la justiție, pe când în altele, asistența juridică poate fi disponibilă doar pentru cele mai sărace grupuri ale populației. Pentru a facilita accesul la asistența juridică în litigiile civile și comerciale transfrontaliere, Uniunea Europeană a adoptat Directiva 2002/8/CE referitor la îmbunătățirea accesului la justiție: asistența judiciară acordată în litigiile civile și comerciale transfrontaliere. Aceasta include consiliere în faza pre-contencioasă cu scopul de a ajunge la un acord înainte de instituirea procedurilor legale, asistență judiciară în instituirea unei proceduri și reprezentarea de către avocat în instanță, precum și asistență la sau scutirea de la costurile de judecată. În prezent nu există nici o reglementare a UE cu privire la asistența judiciară transfrontalieră în cazurile penale.

FRAUDA ȘI CORUPȚIA

Ludmila Petru Popa de la ONG Transparency International a prezentat un studiu efectuat în 2010

5, care a conchis că cele mai corupte instituții de stat sunt considerate: 1. Ministerul

Afacerilor Interne; 2. sistemul justiției; 3. partidele politice și funcționarii publici; și 4. Parlamentul, sistemul învățământului și sectorul privat. În anul 2008, Parlamentul Republicii Moldova a adoptat Legea privind Codul de Conduită al funcționarilor publici, ce descrie conduita funcționarilor publici în procesul de exercitare a activității publice. Totuși aplicarea acestei legi autoarea consideră că a fost întârziată, deoarece Guvernul încă nu aprobase actele necesare pentru implementarea sa.

Cu privire la integritatea profesională, dorim să menționăm că anume reprezentanții profesiilor conexe sistemului justiției trebuie să urmeze cele mai înalte standarde etice, în comparație cu alte profesii. Există multe aspecte legate de lupta împotriva corupției și a fraudei, inclusiv probleme legate de instruire, detectare, control, evaluare, raportare și penalizare. Proiectul curent cu privire la impunerea fiscală și tarifele pentru reprezentanții profesiilor conexe sistemului justiției se referă la aceste probleme în două direcţii:

În primul rând, corupția în sistemul justiției nu poate fi eliminată fără oferirea reprezentanților profesiilor conexe sistemului justiției a unui venit decent; în special pentru profesioniștii care sunt cel mai dependenți de venit provenit din tarifele maxime, ce a devenit o problemă foarte importantă.

În al doilea rând, un sistem corect și nediscriminatoriu de compensare a profesioniștilor și a tarifelor sporește legitimitatea sistemului. Aceasta sporește răspunderea morală legată de fraudă și corupție și elimină sau reduce prezența argumentelor de raționalizare. Un sistem corect și nediscriminatoriu de compensații și de tarife sporește, de asemenea, transparența

4 Se va nota că Republica Moldova are o economie deschisă destul de mică, unde agricultura are un rol semnificativ. În baza pragului de sărăcie standard pentru Europa și Asia Centrală (EAC) de US$ 5/zi și US$ 2.5/zi a parității puterii de cumpărare (PPP), 55% din populația Moldovei era săracă și 10% era extrem de săracă în anul 2011. 5 Prevenirea și lupta împotriva corupției în Moldova de Ludmila Petru Popa, consultanță pentru Direcția Elaborarea actelor normative, Direcția Generală Legislație, Ministerul Justiției, Republica Moldova. A se vedea de asemenea: http://www.transparency.md/files/docs/PR_IPC_2014_romA.pdf și http://www.transparency.org/cpi2014

5

sistemului și prin urmare, reduce oportunitatea de fraudă și corupție. Problema discriminării în materie de impozitare a diferitor grupuri de profesii a fost menționată de mai multe ori ca o problemă stringentă pe parcursul multor discuții cu persoanele oficiale, precum și cu reprezentanții profesiilor conexe sistemului justiției.

6

ÎNTREVEDERI CU PĂRȚILE INTERESATE

În perioada 8-12 decembrie 2014, noi (Viorel Rusu, Henk Goossen și Natalia Romandas) ne-am întâlnit cu următoarele organizații și autorități: Programul Națiunilor Unite pentru

Dezvoltare Managerul Proiectului

Ministerul Justiției Șeful Cabinetului Ministrului, Șeful Direcției profesii și servicii juridice

Uniunea Națională a Executorilor Judecătorești

Președinte

Secretarul Uniunii

American Bar Association 2 persoane responsabile pentru activitatea avocaţilor

Casa Națională de Asigurări Sociale Președinte

Vice Președinte

Vice Președinte

Șeful Direcției

Centrul Național de Expertize Judiciare Director

Biroul asociat de avocați Țurcan & Cazac (reprezentanț a Uniunii Avocaţilor din Republica Moldova în negocierile cu Ministerul Finanțelor, Casa Națională de Asigurări Sociale, Compania Națională de Asigurări în Medicină)

Partener managerial

Inspectoratul Fiscal Principal de Stat Șeful Direcției Impozite directe

4 inspectori fiscali

Asociaţia Traducătorilor și Interpreților Autorizați

Un reprezentant al translatorilor/interpreților

Consiliul Național pentru Asistență Juridică Garantată de Stat

Director Executiv

Un angajat al Consiliului

Asociația Notarilor 6 notari ce reprezintă diverse asociații notariale

Centrul de Resurse Juridice din Moldova Director Executiv

Asociația mediatorilor Președinte

3 membri ai Asociației

Ministerul Finanțelor Șeful Direcţiei generale politică şi legislaţie fiscală şi vamală

Compania Națională de Asigurări în Medicină

Vice Președinte

Coordonator în domeniul juridic

Șeful Direcției Relații cu beneficiarii

Șef Adjunct al Direcției economie și finanțe

Asociația Lichidatorilor și Administratorilor

din Moldova „ALARM”

Președinte

4 membri

7

REZULTATELE ÎNTREVEDERILOR

Uniunea Națională a Executorilor Judecătorești

Discuția cu Uniunea executorilor judecătorești s-a concentrat asupra faptului că executorii judecătorești se consideră întreprinzători, însă se simt discriminați de către autoritățile fiscale. Ei se compară cu notarii. Ei se consideră susținuți prin anumite hotărâri ale Curții Supreme ce indică că executorii judecătorești trebuie să achite impozite ca și celelalte profesii libere. Doar notarii au un regim clar reglementat, iar executorii judecătorești ar dori să aibă același regim. Executorii judecătorești ne-au atras atenția asupra faptului că baza de cheltuieli pentru executorii judecătorești nu este aceeași ca și pentru alte profesii. În special, ei au o structură diferită de cheltuieli, în mare parte cu privire la cheltuielile persoanelor terțe, cum sunt cheltuielile de evaluare. Alte cheltuieli specifice profesiei se referă la costurile legate de protecția datelor cu caracter personal. Deoarece executorii judecătorești folosesc cel mai des metoda de contabilitate de casă, aceasta reprezintă probleme legate de timp. Contabilitatea de casă este aplicată doar în parte. Absența executorilor judecătorești într-o regiune a țării este datorată faptului că este imposibil de a câștiga un venit net suficient acolo. În ceea ce privește asigurarea medicală, problema principală apare la compararea cu alte grupuri care pot obține o reducere de 50% din primele de asigurare medicală dacă sunt achitate până la 31 martie, pe când executorii judecătorești nu au această posibilitate.

American Bar Association

La ABA am discutat în termeni generali poziția avocaților. ABA a elaborat instrucțiuni privind contabilitatea și impunerea fiscală a avocaților, dar avocații nu au ajuns la un acord comun cu privire la informația din publicație. Contabilitatea veniturilor și costurilor avocaților este considerată o problemă, în parte din cauza faptului că avocații nu sunt considerați întreprinzători. În ceea ce privește asigurarea medicală, avocații de asemenea, sunt indignați de faptul că în comparație cu alte grupuri, ei nu au posibilitatea să obțină 50% reducere la primele de asigurare medicală, dacă sunt plătite până la 31 martie.

Centrul Național de Expertize Judiciare

Regulile standard de impozitare și plată a contribuțiilor de asigurări sociale și a primelor de asistență medicală se impun experților judiciari. Acești experți sunt angajați de stat și nu funcționari publici. Există 32 de domenii diferite, dintre care unele de interes public (de ex, expertiza medico-legală), unele de interes privat (de ex., evaluări). Pentru experții judiciari angajați, impunerea tarifelor pentru lucrul lor afectează doar planificarea bugetului organizației pe care o reprezintă; pentru o planificare corectă a bugetului, prin urmare, ar fi folositor dacă tarifele pentru serviciile lor ar reflecta costurile actuale, în special, dacă este necesară folosirea echipamentului special. În ceea ce privește expertiza de interes privat, întrebarea apare dacă sunt necesare tarifele stabilite, deoarece ele susțin competiția neloială. Eliminarea tarifelor pentru expertiza de interes privat va duce la o concurență loială și chiar la privatizarea definitivă (ce va rezulta în reducerea costurilor) a acestui tip de activitate.

Biroul asociat de avocați Țurcan & Cazac (reprezentând Uniunii Avocaţilor în domeniile fiscal, social și medical)

Discuția cu partenerul managerial al biroului s-a concentrat în mare măsură pe impunerea fiscală a avocaților, în special în două aspecte. În primul rând, avocații, ca și profesioniști liberi, doresc să fie tratați ca întreprinzători în scopurile de impunere fiscală. Aceasta înseamnă că ei doresc să fie impozitați pe venitul net, după deducerea cheltuielilor administrative conexe, cu posibilitatea de ținere a contabilității de casă sau bazată pe angajamente. Această problemă este descrisă pentru notari într-un capitol special al Codului Fiscal (Capitolul 10

1). Prin urmare, avocații doresc să aibă și ei un capitol în Codul Fiscal,

care va lua în considerație aspectele profesiei lor. În al doilea, rând, deoarece avocații nu se pot asocia, ei nu au aceleași posibilități fiscale, sociale și medicale ca și alte profesii. Legea privind impozitul pe venit include prevederi cu privire la impozitarea întreprinzătorilor asociați ca întreprinzători (conceptul fiscal al parteneriatului sau de societate), însă aceste prevederi nu sunt înțelese și utilizate în practica din Moldova.

Asociaţia Traducătorilor și Interpreților Autorizați

Translatorii și interpreții achită în general impozite și contribuții de asigurări sociale și prime

8

de asistență medicală ca și întreprinzătorii. Problema principală cu care în special se confruntă translatorii este că nu primesc compensare pentru participarea la traducere în instanță: nu se compensează timpul sau costurile pentru călătorie/transport. Mai mult ca atât, nu se compensează nici perioada de așteptare pentru apariția în fața instanței. Deseori, aceasta înseamnă că o oră sau două de călătorie plus două trei ore de așteptare și 10 minute oficiale de traducere sunt compensate doar pentru 10 minute de interpretare. Din aceste motive, mulți translatori/interpreți nu doresc să se înregistreze în calitate de translatori/interpreți „autorizați”.

Asociațiile notarilor

Discuția cu notarii s-a centrat pe problema antreprenorialului. Notarii s-au comparat cu întreprinzătorii care pot activa ca persoană juridică și prin urmare, pot deduce cheltuielile administrative. Deoarece notarilor li se interzice formarea unei persoane juridice, ei nu au opțiunea de impozitare a venitului net. Notarii consideră că există o competiție prea mare în domeniul dat, ceea ce înseamnă că tarifele nu sunt prea mici. Totuși, referitor la stabilirea tarifelor, ei au sugerat următoarele: se vor lua în calcul complexitatea acțiunilor, precum și localitatea notarului; poate tarifele ar trebui să includă doar o sumă maximă (pentru a asigura accesibilitatea), pe când un tarif minim ar putea fi stabilit ca un prag de către asociațiile notarilor. În sfârșit, este binevenită ajustarea tarifelor la inflație.

Asociația mediatorilor

Medierea este o profesie nouă și nu există mediatori cu normă deplină în Moldova. Multe oficii de mediatori și-au suspendat activitatea deoarece nu se poate câștiga suficient. În calitate de profesioniști, ei sunt impozitați și achită contribuții de asigurare socială și prime de asistență medicală ca și întreprinzătorii individuali, ceea ce înseamnă că ei achită o sumă fixă de contribuții sociale și prime medicale, precum și 18% impozit pe venit, având o posibilitate foarte limitată de deducere a cheltuielilor administrative. Mediatorii se compară cu alți întreprinzători care sunt impozitați pe venitul net după deducerea tuturor/majorității cheltuielilor administrative. Ei acceptă impozitarea și contribuțiile de asigurare socială și primele de asistență medicală în baza regulilor standard aplicate tuturor întreprinzătorilor. Nu se aplică tarife pentru mediatori. Aceasta înseamnă că dacă medierea este benefică pentru societate, o formă posibilă de suport ar fi un stimulent fiscal temporar (de exemplu, reducerea impozitului pe venit) pentru venitul obținut din mediere.

Asociația administratorilor procedurii de insolvabilitate

Administratorii procedurii de insolvabilitate achită impozite, prime de asistență medicală și contribuții de asigurare socială ca și întreprinzătorii individuali. Ei achită o sumă fixă în calitate de contribuții sociale și prime medicale și 18% impozit pe venit, cu o posibilitate foarte limitată de deducere a cheltuielilor administrative. Ei se compară cu avocații și notarii, care au reușit să obțină avantaje speciale în ceea ce privește asistența medicală/asigurarea socială și plata impozitelor. Pentru simplificarea procedurii, ei propun să fie impozitați la o rată fixă, fără deducerea cheltuielilor. De asemenea, ei ar accepta să fie impozitați în același fel ca și notarii și avocații.

Centrul de Resurse Legale din Moldova

În ceea ce privește tarifele aplicate pentru avocații desemnați să ofere asistență juridică, Directorul a subliniat că tarifele pentru avocații care acordă asistență juridică au fost create în baza salariilor judecătorilor. Totuși, pe parcursul ultimilor trei ani, salariile judecătorilor s-au triplat, însă tarifele avocaților de asistență juridică au rămas aceleași. În ceea ce privește impozitarea avocaților, domnia sa dorește claritate în sistem, și nu impredictibilitatea curentă. O problemă în sistemul de asistență juridică prezentată de către Director este faptul că în general, nu există sau nu sunt suficiente verificările mijloacelor persoanei căreia i se oferă asistență juridică gratis, nici recuperarea cheltuielilor de judecată de la partea ce a pierdut (deși această problemă nu este inclusă în acest studiu, aceasta ar putea afecta tarifele în mod indirect).

Consiliul Naţional pentru Asistenţa Juridică Garantată de Stat

Stabilirea tarifelor pe tip de acțiune într-o procedură în baza de compensare pentru avocații desemnați să ofere asistență juridică garantată de stat. Din punct de vedere istoric, asistența juridică garantată de stat s-a oferit în cea mai mare măsură doar în cazuri penale, însă din

9

2012, asistența juridică este de asemenea oferită în procedurile civile. Stabilirea tarifelor pentru diferite tipuri de acțiune în procedurile civile nu a fost încă finisată. Avocații, de asemenea, recunosc că există o problemă legată de timpul de călătorie și cheltuielile pentru apariția în instanță. Deoarece aceste cheltuieli și timp pentru călătorie nu sunt compensate ca atare, Consiliul de Asistență Juridică Garantată de Stat acceptă „localitatea‟ ca un coeficient potențial pentru creșterea compensării pentru avocați, similar coeficienților bazați pe complexitatea cazului, rezultatul cazului, etc. O altă problemă este că tarifele nu sunt automat ajustate la inflație, ceea ce înseamnă că pe parcursul ultimilor 5 ani, valoarea tarifelor neajustate s-a redus (în termeni reali), datorită inflației, cu aproximativ 70% din suma originală.

Ministerul Finanțelor

În discuția cu Ministerul Finanțelor, au fost aduse ca exemple anumite sisteme și concepte fiscale internaționale (din Danemarca, Republica Cehă și alte țări europene). Discuțiile s-au concentrat în mare măsură pe impunerea fiscală a profesiilor libere/întreprinzătorilor individuali și persoanelor juridice în baza tipului de organizare a activității și domeniul de activitate. Am discutat în detalii mari despre impunerea fiscală a membrilor asociațiilor de întreprinzători. Șeful Direcției Fiscale a fost în special interesat să audă despre aceste sisteme, practici și experiențe din alte, în special, țări europene cu astfel de sisteme și concepte fiscale. Dumneaei de asemenea a subliniat faptul că profesioniștii liberi trebuie să fie tratați egal; nu trebuie să existe nici o discriminare. În sfârșit, au fost discutate diverse hotărâri ale Curții Constituționale, precum și efectul acestora asupra tarifelor și a venitului liberilor profesioniști (de ex., notari).

Inspectoratul Fiscal de Stat

Potrivit funcționarilor fiscali, notarii și executorii judecătorești pot fi impozitați în baza venitului net (adică venitul minus cheltuielile administrative) înmulțit la 18% impozit pe venit. Funcționarii fiscali au recunoscut corectitudinea impozitării reprezentanților profesiilor conexe sistemului justiției ca liberi profesioniști. Problemele specifice, discutate cu profesioniștii, apar, totuși, din legislație și nu din aplicarea incorectă a legislației. De exemplu, biroul de avocați (Biroul asociat de avocați sau BAA) nu se califică în legislație ca „societate” și prin urmare, nu poate fi impozitat ca atare. Același lucru poate fi spus și despre impozitarea avocaților ca întreprinzători: deoarece avocații, din punct de vedere legal, nu se califică ca întreprinzători (în baza hotărârii Curții Supreme de Justiție), nu este posibil să li se permită deducerea cheltuielilor administrative. Aceasta necesită modificarea legislației.

Casa Națională de Asigurări Sociale (CNAS)

Din perspectiva autorităților CNAS, contribuțiile de asigurare socială pentru avocați și notari sunt cele mai problematice. Deși autoritățile consideră că calcularea contribuțiilor în baza venitului net este cea mai potrivită, profesioniștii liberi achită anual o sumă fixă în formă de prestație, deoarece în așa fel este mult mai ușoară verificarea de către autoritățile fiscale. Cea mai mare problemă cu care se confruntă autoritățile CNAS este faptul că profesioniștii liberi (în special avocații și notarii, deoarece ei sunt cei mai deschiși) achită contribuții mai mici (fixe), dar solicită cele mai mari beneficii posibile. Acești profesioniști se consideră discriminați în comparație cu salariații. Nu s-a obiectat împotriva asigurării private suplimentare pentru profesiile specifice. Însă metoda adecvată pentru aceasta ar însemna că asociațiile de profesioniști (de ex., baroul avocaților) trebuie să se organizeze intern prin crearea fondurilor de pensii private.

Compania Națională de Asigurări în Medicină (CNAM)

Din punctul de vedere al autorităților CNAM, principala problemă este corectitudinea sistemului, ceea ce înseamnă că toți întreprinzătorii trebuie să fie tratați în mod egal. Totuși, din cauza lobbyismului extensiv și diverse provocări legislative ale notarilor, și în special ale avocaților, acești profesioniști au o poziție mai bună decât ceilalți, ceea ce rezultă în prime de asistență medicală mai mici și/sau beneficii mai mari. O problemă practică, importantă pentru reprezentanții profesiilor conexe sistemului justiției este statutul și venitul lor, prin urmare, primele de asistență medicală nu pot fi verificate din cauza normelor privind datele cu caracter personal aplicate de către Ministerul Justiției referitor la codurile fiscale IDNP. Autoritățile CNAM favorizează un sistem în care toți profesioniștii, fie din sectorul justiției sau nu, achită aceleași prime de asistență medicală (fie în formă de sumă fixă sau procent din

10

venitul net). Unica excepție (în prezent) ar putea fi agricultorii, care datorită situației lor personale și financiare se bucură de o reducere de 75% a primelor.

TARIFE, VENIT, SECURITATEA SOCIALĂ ȘI IMPUNEREA FISCALĂ

În discuțiile noastre cu reprezentanții profesiilor conexe sistemului justiției, majoritatea problemelor și îngrijorărilor apar în rezultatul faptului că principiile de stabilire a tarifelor, de impunere fiscală și a contribuțiilor de asigurare socială nu sunt urmate în mod sistematic sau nu au fost implementate în mod consistent în legislație. Aceasta arată că nici un grup sau persoană nu are întrebări serioase despre sumele absolute ale impozitelor sau contribuțiile sociale/primele de asistență medicală; totuși, fiecare din ei și-a exprimat îngrijorarea despre povara fiscală sau contribuțiile sociale/primele de asigurare medicală în comparație cu alte grupuri. Când se compară cu alte grupuri (în drept sau nu), ei se consideră discriminați. Aceasta pune la îndoială corectitudinea sistemului, iar problema tratării echitabile în sistemul fiscal și de asigurare socială ridică semne de întrebare. Mai mult ca atât, sentimentele referitor la incorectitudinea sistemului reduc nivelul de impunere și sporesc cazurile de provocări legislative din partea reprezentanților profesiilor conexe sistemului justiției. De fiecare dată când am explorat idea tratamentului echitabil în plata contribuțiilor de asigurări sociale și impozitare a tuturor profesioniștilor liberi, a existat o acceptare a ideii și suport pentru această soluție. Sumele absolute ale impozitelor, contribuțiilor sociale și a primelor de asistență medicală nu mai erau puse în discuție.

În dreptul internațional în domeniul fiscal, există două moduri în care o persoană poate obține venit în urma muncii: fie prin munca din numele altcuiva, când obțin venituri din munca salariată/salariu (ce cade sub incidența Articolului 15 „Venituri din munca salariată din angajare” al Convenției model a OCDE cu privire la impozitele pe venit), sau ei lucrează pentru sine, și atunci, venitul pe care îl obțin se califică ca venit din afaceri (cade sub incidența Art. 7 „Profiturile din activitatea de întreprinzător” al Convenției model a OCDE cu privire la impozitele pe venit. Această calificare este independentă de noțiunile juridice naționale.

Comparațiile potrivite sunt după cum urmează:

A. profesioniști liberi (întreprinzători individuali) versus întreprinzători persoane juridice

Piața economică liberă de servicii cere ca toți participanții să fie tratați în măsură egală. Din punct de vedere a impunerii, aceasta înseamnă că toți întreprinzătorii, fie profesioniștii liberi (întreprinzătorii individuali), întreprinzătorii asociați sau persoanele juridice sunt tratați în mod egal. Aceasta nu înseamnă în mod necesar că ei sunt tratați în mod identic, ci orice diferență de tratament trebuie să fie corespunzătoare. De exemplu, în multe țări persoanele juridice plătesc impozitul pe venituri din activitatea de întreprinzător în loc de sau suplimentar la impozitul pe venit pentru întreprinzătorii individuali. Într-un sistem de imputare, impozitul pe venituri din activitatea de întreprinzător asigură că companiile nu beneficiază de avantajele sincronizării impozitelor (tax-timing). Într-un sistem clasic, statutul de răspundere limitată al persoanei juridice este în sine un beneficiu, ce rezultă din infrastructura juridică în care operează compania și prin urmare, este un motiv suficient pentru un impozit separat (impozitul corporativ/pe venituri din activitatea de întreprinzător). Totuși, în ambele sisteme, baza fiscală a întreprinzătorilor individuali și a persoanelor juridice este calculată în general în același mod, asigurând condiții de concurență loială pentru jucătorii de pe piață. Aceasta înseamnă că baza fiscală pentru persoanele juridice și întreprinderile individuale este calculată în același fel, cu o deducere similară a cheltuielilor administrative pentru ambele categorii de contribuabili. Principiul de neutralitate al impozitelor cere ca impozitele să nu favorizeze nici un grup sau sector în raport cu alții și nu trebuie să fie elaborat să interfereze sau să influențeze procesul decizional individual.

B. Profesioniștii liberi/întreprinzătorii individuali versus profesioniștii asociați/întreprinzători

O argumentare similară poate fi făcută pentru liber profesioniștii sau întreprinzătorii care sunt asociați în alte feluri, de exemplu, asociația avocaților (de ex., BAA). În

11

dreptul fiscal, relația contractuală de muncă dintre persoane și distribuirea profiturilor se definește ca „parteneriat”. În conformitate cu standardele internaționale de impunere într-un parteneriat, următoarele trei concepte de impunere sunt folosite de către legiuitorii din domeniul fiscal

6:

“1. Parteneriatul ca entitate fiscală [companie] implică, în general, că profiturile parteneriatului sunt supuse impozitului pe venit din afacerile de întreprinzător, că partenerii sunt supuși impunerii în baza cotei lor de profituri numai când aceste profituri sunt distribuite, iar tranzacțiile dintre parteneriat și partener sunt tratate în scopuri fiscale ca tranzacții între parteneriat și o persoană care nu este partener;

2. Parteneriatul este văzut ca o entitate ce ține contabilitatea și raportează veniturile pentru calcularea și raportarea profiturilor în scopuri fiscale, care după ce sunt impozitate sunt distribuite partenerilor în cote corespunzătoare;

3. Afacerea parteneriatului este considerată totalitatea afacerilor partenerilor.

Este o chestiune de politică fiscală dacă parteneriatele sunt tratate ca entități fiscale (1.) sau ca vehicule transparente (2. și 3.)”, însă venitul în sine este impozitat ca venit din afacere la nivel de entitate impozabilă, sau la nivel de parteneri. Majoritatea sistemelor fiscale europene aplică același model de impunere fiscală a parteneriatelor față de asociațiile de întreprinzători, pe când de fapt, parteneriatul este transparent în scopurile fiscale, iar membrii/partenerii achită impozite, contribuții de asigurare socială și prime de asistență medicală în același fel ca și întreprinzătorii individuali. Anexa prezintă o revizuire a prevederilor principale ale Legii privind impozitul pe venit din Republica Cehă. Acest model ar putea fi adaptat la sistemul moldovenesc de impozitare a întreprinzătorilor și a asociațiilor de întreprinzători.

C. Profesioniștii liberi (întreprinzătorii individuali) versus angajații salariați

Pentru profesioniștii liberi (întreprinzătorii individuali) și angajații salariați există o diferență importantă între sistemele de plată a contribuțiilor sociale și a primelor de asistență medicală. Sistemele de asigurări sociale și asistență medicală cuprind un număr de programe diferite. Unele sunt programe pentru angajarea în câmpul muncii (de ex., indemnizații de șomaj), pe când altele, sunt programe universale (de ex., rambursarea cheltuielilor de asistență medicală). Această distincție justifică diferența în plata contribuțiilor de asigurare socială și primele de asistență medicală pentru angajați și întreprinzători (inclusiv profesioniștii liberi).

D. Reprezentanții profesiilor conexe sistemului justiției (în general, ca o categorie specifică de întreprinzători) versus alți întreprinzători

Reprezentanții profesiilor conexe sistemului justiției activează în activitatea economică (indiferent de orice tip de organizare sau domeniu de activitate) ca întreprinzători. De exemplu, în versiunea Directivei 6 a UE privind taxa pe valoare adăugată, aceasta înseamnă că acești profesioniști „conduc o activitate economică în mod independent”. Comentariul referitor la Articolul 15 al Convenţiei Model cu privire la impozitele pe venit şi impozitele pe capital oferă îndrumări cu privire la caracteristicele distinctive ale unui întreprinzător: profesionistul liber/întreprinzătorul are dreptul la muncă și își asumă responsabilitatea și riscurile; profesionistul liber își asumă responsabilitatea sau riscul pentru rezultatele activității sale; nu există nici o autoritate care l-ar impune să-și îndeplinească activitatea într-un mod anumit; activitatea este întreprinsă sub responsabilitatea și pe cont propriu; există o conexiune între munca îndeplinită și remunerarea sa; ei sunt însuși responsabili pentru toate instrumentele și materialele necesare pentru activitatea lor și pentru numărul și calificările angajaților. Reprezentanții profesiilor conexe sistemului justiției se consideră liberi profesioniști/întreprinzători, dar sunt tratați în mod diferit la plata impozitului pe venit, contribuțiilor de asigurare socială și a primelor de asistență medicală. Desigur, deoarece ei au funcții de interes public, ei ar putea avea limitări la preț și tarife; însă nu există nici un motiv suficient pentru a nu-i trata în același fel ca

6 Ton H.M. Daniels, Problemele în domeniul impozitării internaționale a parteneriatului, Nr. 12 în Seria impunerea fiscală de Kluwer

12

și pe întreprinzătorii individuali/alte profesii libere la plata impozitelor pe venit, contribuțiilor de asigurare socială și a primelor de asistență medicală. Impozitul pe venit trebuie să se refere la venit, și nu la profesia persoanei.

Organizația pentru Cooperare Economică și Dezvoltare (OCED) este o organizație internațională, formată din 34 state membre, inclusiv Republica Cehă, Germania, Olanda, Elveția, Regatul Unit și Statele Unite. OCED a propus o convenție model cu privire la impozitele pe venit care se aplică din anul 1963 ca un punct de pornire în negocierile convenției internaționale cu privire la impozite. Modelul OCED s-a elaborat ca un mijloc de rezolvare a celor mai comune probleme ce apar în domeniul impunerii internaționale și servește drept ghid în practica internațională cu privire la impozitul pe venit. Totuși, Modelul OCED nu este obligatoriu prin lege. Comentariile extensive și de actualizate a modelului oferă cu regularitate îndrumare cu privire la interpretările acceptate și au devenit foarte folositoare pentru contribuabili, administrații fiscale și instanțe, atât în statele membre ale OECD, cât și în alte țări din lume

7.

Similar ca și legea fiscală moldovenească, Modelul OCED a recunoscut în trecut 3 tipuri de venituri din munca:

1. venituri din afaceri, 2. venituri din serviciile profesionale (servicii personale independente), și 3. venituri din munca salariată (servicii dependente).

Relația dintre punctul 1 „activități de afaceri” și 2 „servicii profesionale” au fost

obiectul unui studiu intensiv al OCED8. S-a depistat că distincția dintre activitățile, ce

cad sub incidența art. 14 și serviciile profesionale în comparație cu profiturile din activitatea de întreprinzător menționate în articolul 7 nu au fost considerate satisfăcătoare și dificil de aplicat. De asemenea, OCED a conchis că nu există diferențe practice între impunerea în baza art. 7 și art. 14. Iar dacă nu există de fapt diferențe, nu există nici o justificare validă a politicii pentru ele. Prin urmare, OECD a eliminat art. 14 din Convenţia Model cu privire la impozitele pe venit și a lăsat doar veniturile din activitatea de întreprinzător (Art. 7) și venituri din munca salariată (Art. 15) pentru scopuri de impunere.

Veniturile din serviciile profesionale au fost anulate ca o categorie separată de către OCED, care, în baza Convenţiei Model cu privire la impozitele pe venit, sunt incluse în art. 7 „veniturile din activitatea de întreprinzător”. În mod similar, credem că distincția din legislația fiscală moldovenească între venituri din servicii (ale reprezentanților profesiilor conexe sistemului justiției) și venitul din activitatea de întreprinzător trebuie să fie eliminate. Reprezentanții profesiilor conexe sistemului justiției ar trebui să fie supuși impozitului pe venit și asigurării sociale în același mod ca și profesioniștii liberi/întreprinzătorii individuali.

Reconfirmarea și evidențierea esențialului de obținere a profiturilor și plata impozitelor pe venit, contribuții de asigurare socială și a primelor de asistență medicală pentru profesioniștii liberi și salariați constă în următoarele etape:

1. Clientul încheie un contract de servicii cu un prestator de servicii, Angajatul încheie un contract de muncă cu un angajator;

2. Prestatorul de servicii prestează serviciile și suportă cheltuielile pentru prestarea serviciilor, Angajatul muncește, iar cheltuielile sunt suportate direct de către angajator;

3. Întreprinzătorul obține venituri iregulare din facturarea clientului, Angajatul obține un venit regulat din achitarea salariului de către angajator;

4. Întreprinzătorul și angajatul achită contribuțiile de asigurare socială și primele de asigurare medicală pentru a securiza veniturile și/sau beneficiile;

5. Venitul net al întreprinzătorului și al angajatului este impozitat în baza principiului că impozitele trebuie să fie în mod egal impuse asupra tuturor persoanelor în circumstanțe economice similare.

7Moldova nu este membru al OCED, însă în conformitate cu art. 79

3 al Codului Fiscal al Republicii Moldova,

autoritățile fiscale din Moldova trebuie să folosească comentariile la Convenţia Model. 8 „Probleme referitor la articolul 14 al Convenţiei Model a OCED”, ISBN 9789264181236, publicat de OCED.

13

În opinia noastră, este importantă păstrarea etapelor procesului; de exemplu, faptul că anumiți profesioniști nu sunt în stare să obțină venituri suficiente din activitățile lor din cauza tarifelor (etapa 3) nu vor fi compensate prin impozite mai mici sau un sistem diferit de impozite și/sau contribuții de asigurare socială pentru acești profesioniști (etapa 4/5). Doar în cazul unei activități noi (de ex., mediatori), care potrivit Guvernului, este un beneficiu pentru societate, aceasta va fi susținută (temporar) până când se poate descurca de sine stătător, este potrivit stimulentul fiscal. În acest caz, aceasta poate fi doar o reducere temporară (de ex., scutirea de la achitarea impozitelor pe venit pe o perioadă de cinci ani) și nu trebuie să devină o soluție permanentă, sistematică. Dacă după această perioadă, profesioniștii încă nu sunt în stare să obțină un venit rezonabil, atunci este evident că societatea nu consideră această activitate destul de folositoare.

TARIFE

Dreptul la asistența juridică garantată de stat este un drept fundamental asumat de Republica Moldova. Aceasta înseamnă că serviciile juridice și accesul la justiție trebuie să fie disponibile chiar și pentru cele mai sărace persoane. Profesioniștii liberi din sectorul justiției nu pot să presteze servicii juridice fără remunerare. Prin urmare, este necesară asistența de stat și, atât timp cât există o piață liberă pentru servicii, se vor stabili anumite limite la costurile pentru serviciilor prestate de reprezentanții profesiilor conexe sistemului justiției. Limitarea se referă la profesioniștii liberi din sectorul justiției care trebuie să obțină venituri responsabile din serviciile lor

9.

În mod conceptual, există câteva acțiuni care pot fi îndeplinite în mod potrivit, fără sau suplimentar la reglementarea prețurilor pe care le cer reprezentanții profesiilor conexe sistemului justiției de la clienții fără mijloace suficiente:

- Statul poate subvenționa clienții profesioniștilor liberi și să ramburseze acești clienți pentru cheltuielile suportate pentru serviciile prestate de către profesioniștii liberi;

- Statul poate subvenționa profesioniștii liberi direct din munca lor în numele clienților care duc lipsă de mijloace suficiente;

- Suplimentar, statul poate limita cheltuielile necesare pe care le suportă profesioniștii liberi când prestează servicii clienților fără mijloace suficiente. Aceasta ar putea include diverse taxe administrative ca taxe de judecată, etc.

Dacă Statul (de fapt Consiliul pentru Asistență Juridică Garantată de Stat) rambursează clienții sau oferă subvenții direct profesioniștilor din sectorul juridic, în ambele cazuri, limitarea este că profesioniștii liberi din sectorul justiției trebuie să obțină venituri din serviciile lor.

Pentru procesele de rutină și/sau clar definite (cum sunt acțiunile executorilor judecătorești în servirea titlurilor executorii), se va stabili o taxă fixă pentru fiecare acțiune definită în proces. În comparație, Anexa a inclus reglementările olandeze aplicate față de executorii judecătorești. Pentru procese mai complexe și/sau mai puțin clare (cum este munca avocaților), deseori nu va fi posibilă stabilirea unei alte limite decât cea bazată pe costul pentru o oră de muncă), cu o revizuire retrospectivă a rezonabilității tarifului perceput.

Pentru experții judecătorești tarifele sunt doar un instrument de planificare a bugetului pentru instituțiile de stat. Stabilirea tarifelor la nivel de „costuri reale” (luând în considerație instrumentele normale de planificare a bugetului: amortizarea activelor, cheltuieli fixe și variabile, etc.) asigură o planificare bugetară mai precisă și decizii de management mai

9Aceasta a fost de asemenea concluzia Curții Constituționale ale Republicii Moldova (# 67 din 2 decembrie 1999) specificând că „notarul, având statutul de subiect privat care în condiții juridice specifice îndeplinește activități notariale, va beneficia de o remunerare pentru volumul serviciilor prestate. Prin urmare, suma totală nu poate fi limitată de autoritățile publice, deoarece în acest caz, am neglija principiul autonomiei financiare a notarului și am încălca articolul 9 para. (2) și articolul 43 para. (1) și (2 ) a Constituției Republicii Moldova”. În același timp, Hotărârea Curții Supreme din 26 februarie 2014 a stabilit: „argumentul Dnei. Galina Diaconu, notar public, că în conformitate cu art. 32 para. (2) al Legii nr. 1453-XV din 8 noiembrie 2002 cu privire la notariat, că notarul stabileşte de sine stătător plata pentru serviciul notarial acordat persoanei, este irelevant. Totuși, conform paragrafului (1) al aceluiași articol, mărimea plăţii pentru serviciul notarial prestat se stabileşte de notar şi de altă persoană care desfăşoară activitate notarială de comun acord cu solicitantul în conformitate cu metodologia aprobată de Parlament. Prin urmare suma plății pentru serviciul notarial este stipulată în Legea nr. 271-XV din 27 iunie 2003 cu privire la metodologia calculării plății pentru servicii notariale, ce urmează după Legea Nr. 1553-XV din 8 noiembrie 2002 cu privire la notariat. Este irelevantă declarația că Legea Nr. 271-XV din 27 iunie 2003 este aplicabilă doar notarilor publici, după cum este indicat în Articolul 1, para. (2) că plata pentru serviciile notariale este o sumă de bani percepută de notari și alte persoane autorizate prin lege să conducă activități notariale”.

14

substanțiale și mai precise. Pentru expertiza de uz privat, piața liberă trebuie să determine prețul pe care experții judiciari îl pot cere pentru serviciile lor. Aceasta este o problemă pur contractuală dintre întreprinzător și clientul său. În ceea ce privește partea ce a pierdut într-o procedură în fața judecătorului sau mediatorului, aceasta va achita cheltuielile expertului judiciar angajat de către partea învingătoare. Judecătorul sau mediatorul va decide dacă aceste costuri sunt rezonabile și trebuie rambursate total sau – dacă costurile nu sunt rezonabile – doar parțial sau deloc. Dacă este necesar, pot fi create directivele neobligatorii pentru judecători și mediatori ca norme comune.

SECURITATEA SOCIALĂ

Asigurarea socială este un program obligatoriu, unde riscurile sunt transferate/acceptate de către o instituție de stat, care este legal autorizată să presteze anumite beneficii definite prin Statut, iar finanțarea (cel puțin parțială) este achitată prin impozite sau contribuții de către participanți. Asigurarea socială acoperă „riscurile sociale”, în mod tipic incluzând prevederile de plată pentru pensionare, dizabilitate, șomaj, maternitate și familie, precum și prestații de urmași. Acoperirea cheltuielilor în rezultatul unei boli sau vătămări se face prin asigurarea medicală de stat.

Motivele pentru un astfel de sistem special pentru diferite grupuri de persoane (cum ar fi reprezentanții profesiilor conexe sistemului justiției) sunt:

1. Riscurile pentru care se oferă asigurare sunt mai mari sau mai mici pentru aceste grupuri;

Cu toate acestea, aspectul „social” a mijloacelor de asigurare socială (i.a.) atrage riscuri mai mari sau mai mici. Diferența de riscuri este inerentă în sistemul de asigurare socială și acesta este unul din motivele pentru care participarea la sistem este obligatorie.

2. Beneficiile oferite acestor grupuri diferă de cele oferite populației generale;

Totuși, diferența principală dintre beneficii în sistemul de asigurări sociale este între salariați și profesioniștii liberi. Această diferență se bazează pe faptul că întreprinzătorii au o profesie liberă cu un venit nestabil. prin urmare, nu sunt oferite anumite beneficii întreprinzătorilor. Acestea sunt în primul rând, beneficiile de angajare, ce substituie venitul (indemnizațiile de șomaj, concediul de maternitate, etc.). Nu există o diferență fundamentală între reprezentanții profesiilor conexe sistemului justiției și alți întreprinzători.

3. Motive practice.

Totuși, considerațiile practice par să indice că se preferă un sistem de asigurare socială pentru toate profesiile, inclusiv reprezentanții profesiilor conexe sistemului justiției. Pentru toți întreprinzătorii, pentru care este dificil de determinat baza potrivită pentru plata contribuțiilor de asigurare socială și a primelor de asistență medicală, sistemul curent de prestații fixe anuale este considerat potrivit, fie ca un sistem obligatoriu sau ca o opțiune de ales dintre prestația fixă și procentul din venit; acest sistem opțional ar putea include unele limite (de ex., o opțiune este ireversibilă) pentru a evita „shopping-ul de beneficii”.

Aceleași argumente se aplică și asigurării obligatorii în medicină.

15

ANEXA 1

MOLDOVA

General

În anul 2012 a fost creat Aparatul Administrativ al Consiliului Național pentru Asistență Juridică Garantată de Stat. În cazul calificării pentru asistență juridică de stat, ce este oferită în dependență de veniturile persoanei, precum și în cazul asistenței juridice garantată de stat, a fost elaborat un mecanism pentru recuperarea banilor pe care beneficiarii trebuie să-i achite statului. Acesta a stabilit criteriile de selectare a avocaților care oferă asistență juridică garantată de stat și a asigurat transparența procesului de selectare a avocatului. Au fost create oficiile avocaților publici, de unde avocații publici reprezintă beneficiarii în cazurile penale și ocazional, în cazuri civile. Asistența juridică primară poate fi oferită de către asociațiile civice cu o conexiune mai bună în regiuni, folosind diverse metode: organizații ne-guvernamentale, secretariatele primăriilor, echipe mobile, para-juriști, etc. În anul 2012 a început procesul de majorare a salariilor angajaților în sistemul justiției. Din 1 ianuarie 2013, au fost majorate salariile funcționarilor publici, inclusiv și a personalului auxiliar. Pentru judecători aceasta a însemnat triplarea salariilor.

Există un sistem de asigurare socială pentru pensii, dizabilitate și indemnizația de urmași, ce acoperă cetățenii angajați, lucrătorii din domeniul agricol și anumite persoane care desfășoară activități independente. Există sisteme speciale pentru funcționarii civili, personalul militar și alte grupuri. Rata este un procent din salariul lunar (nu există minim, pe când veniturile maxime sunt de cinci ori mai mari ca salariul mediu lunar pe țară). Contribuțiile, de asemenea, finanțează concediile de boală și de maternitate. Ratele pentru angajați sunt măsurate în procent din remunerație, în dependență de sectorul economic, fără minim sau maxim. Contribuțiile angajatorului de asemenea finanțează concediile de boală și indemnizațiile de maternitate, îndemnizațiile pentru șomaj, alocațiile familiale și ajutorul de deces. Pentru persoanele ce desfășoară activități independente, inclusiv reprezentanții profesiilor conexe sistemului justiției, se aplică o rată fixă anuală de contribuții de 5,748 lei. Proprietarii de pământ agricol contribuie cu 1,428 lei.

În ceea ce privește concediul de boală și de maternitate, există un sistem de asigurare socială (ajutor material) și un sistem universal (indemnizații medicale) pentru persoanele salariate, lucrătorii din agricultură, persoanele ce îndeplinesc activități individuale, oficiali aleși sau numiți în guvern, parlament și sistemul judiciar, persoane cu dizabilități și persoanele neangajate în câmpul muncii. Ajutorul bănesc pentru boală și concediul de maternitate și îndemnizațiile de îngrijire a copilului se bazează pe veniturile medii ale asiguratului. Îngrijirea medicală a lucrătorilor este oferită de Stat. Tratamentul spitalicesc gratis este oferit pentru un număr limitat de zile pentru persoanele asigurate. Persoana asigurată achită un procent mic din cost pentru anumite investigații medicale. Beneficiile medicale pentru dependenți sunt aceleași ca și pentru persoanele asigurate.

Se oferă asigurare socială (ajutor material) și sistem universal (ajutor medical) pentru incapacitate temporară de muncă survenită din cauza unui accident de muncă sau a unei boli profesionale, care acoperă persoanele angajate, membrii de cooperative, studenții și persoanele care participă în instruirea profesională. Este disponibilă acoperirea voluntară pentru persoanele ce îndeplinesc activități individuale. Aceasta oferă servicii medicale direct pacienților și prestația de urmași.

Asigurarea de șomaj se aplică rezidenților Republicii Moldova, inclusiv persoanelor ce îndeplinesc activități individuale, înregistrate la Agenția pentru ocuparea forței de muncă.

În final, alocațiile familiale sunt pentru familiile cu copii, ce locuiesc în Moldova. Acesta oferă indemnizații de îngrijire a copilului până la vârsta de 3 ani, alocația familială pentru copii, alocații la nașterea copilului.

Notarii

Notariatul este o instituție publică autorizată prin lege să ofere protecția drepturilor și a intereselor legale ale persoanelor și a statului prin perfectarea actelor notariale în numele Republicii Moldova. În conformitate cu legislația, activitatea notarială nu este considerată activitate de întreprinzător și nu se poate referi la aceasta ca atare. Activitatea notarială nu

16

este întreprinsă de o persoană juridică și nu este stipulată de legislația și alte acte normative privind activitatea de întreprinzător. Activitatea notarială este reglementată prin Legea Nr.1453 din 08.11.2002 cu privire la notariat și Legea Nr. 271 din 27.06.2003 cu privire la metodologia calculării plății pentru servicii notariale.

Notarii sunt impozitați în conformitate cu Capitolul special din Codul Fiscal. Subiectul impozitării este notarul public, iar venitul notarial constituie obiectul impozitării. Notarul public are dreptul să acopere din banii primiți pentru serviciile notariale, cheltuielile cu privire la activitatea notarială, să asigure conformarea sa cu standardele tehnice și materiale, arenda și întreținerea oficiilor notariale, plata pentru serviciile personalului tehnic angajat. Suma totală a impozitului pe venit determinat pentru notarul public este de 18% din venitul lunar impozabil. Contribuțiile de asigurare socială sunt oferite notarilor și anumitor categorii, în conformitate cu tabelul de mai jos (Legea Nr.329 din 23.12.2013 cu privire la bugetul asigurărilor sociale de stat pentru anul 2014).

Categoriile de plătitori şi de asiguraţi Tariful contribuţiei de asigurări sociale de stat obligatorii şi baza de calcul

Termenul de virare

Tipurile prestaţiilor sociale asigurate

Persoanele fizice, cu excepţia pensionarilor, persoanelor cu dizabilități, precum și a persoanelor care se încadrează în una din situaţiile: - întreprinzători individuali; - avocaţi, notari publici, executori judecătoreşti şi mediatori care au obţinut dreptul de a desfăşura activitate în modul stabilit de lege, indiferent de forma juridică de organizare.

5,748 de lei anual pentru asigurarea individuală

Lunar, câte 1/12 din suma anuală, până la sfârșitul lunii imediat următoare celei de gestiune

Pensia minimă pentru limită de vârstă (stagiul de cotizare) şi ajutorul de deces

În conformitate cu Legea Nr.1593-XV din 26.12.2002 cu privire la mărimea, modul și termenele de achitare a primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală, notarii publici, executorii judecătorești și avocații, angajați indiferent de tipul de proprietate și forma juridică de organizare, care au obținut o licență de activitate în conformitate cu legea sunt considerate categorii de plătitori ai primelor de asigurare obligatorie de asistență medicală în sumă fixă, care se asigură în mod individual. Suma fixă în anul 2014 a fost de 4,056 lei. Angajații salariați sunt supuși asigurării obligatorii de asistență medicală și socială în formă de contribuție procentuală la salariu și la alte recompense. Prima de asigurare obligatorie bazată pe salariu și alte contribuții este stabilită de 8% (4% pentru angajator și angajat pentru fiecare prestație).

Avocații și acocații publici

Activitatea unui avocat este reglementată prin Legea Nr.1260 din 19.07.2002 cu privire la avocatură și Legea Nr. 198 din 26.07.2007 cu privire la asistența juridică garantată de stat. Prin urmare, avocații se împart în două categorii: avocații ordinari (privați) și avocați publici. În conformitate cu Legea cu privire la avocatură, profesia de avocat este liberă și independentă; acesta se organizează și activează independent, în conformitate cu legea dată și profesia de avocat. Activitatea de avocat nu este o activitate de întreprinzător. Asistența juridică garantată de stat cuprinde următoarele tipuri de asistență juridică:

a) asistenţă juridică primară; b) asistenţă juridică calificată. Asistența juridică primară este garantată de para-juriști – persoanele care se bucură de un respect mare în comunitatea locală, deseori cu studii juridice incomplete sau învățământ superior complet, dar care nu practică avocatura. După o instruire specială, ei se califică să ofere asistență juridică primară membrilor comunității, finanțată din fondurile pentru asistența juridică garantată de stat, în conformitate cu regulamentul statutului și calificării para-juriștilor. Asistența juridică calificată este oferită de către avocații publici calificați – persoane cu dreptul de a activa în calitate de avocat în baza Legii cu privire la avocatură și admise în baza

17

criteriilor stabilite de selectare pentru oferirea parțială sau gratis a asistenței juridice, finanțați din fondurile pentru asistența juridică calificată garantată de stat.

Tarifele pentru avocații ordinari sauprivați sunt libere și stabilite în bază contractuală, deși au fost stabilite anumite prevederi de către Uniunea Avocaților din Republica Moldova. Tarifele pentru avocații publici sunt aprobate de către Consiliul Național pentru Asistența Juridică Garantată de Stat și sunt achitate din bugetul de stat. Există, de asemenea, un Regulament privind metodologia de calcul al venitului în scopul acordării asistenţei juridice calificate garantate de stat t, aprobat prin Hotărârea Guvernului Nr.1016 din 01.09.2008.

Impozitul pe venit, contribuțiile de asigurare socială și primele de asistență medicală se plătesc similar ca pentru notari, cu excepția faptului că avocații (apărătorii) nu au posibilitatea să deducă cheltuielile administrative.

Executorii judecătorești

Activitatea executorilor judecătorești, ca și a notarilor și avocaților, este o activitate de interes public reglementată prin Legea Nr.113 din 17.06.2010 privind executorii judecătorești și Codul de Executare al Republicii Moldova.

În conformitate cu Articolul 38 al Legii privind executorii judecătorești, executorul judecătoresc are dreptul la remunerarea lucrului său şi la rambursarea cheltuielilor legate de activitatea sa. Taxele pentru efectuarea actelor executorului judecătoresc şi spezele procedurii de executare sânt achitate în avans, în temeiul unui borderou întocmit de executorul judecătoresc, de către creditor sau de persoana care solicită efectuarea acţiunilor respective. Taxele pentru efectuarea actelor executorului judecătoresc şi spezele procedurii de executare vor fi considerate cost al acestei proceduri. Mărimea taxelor pentru efectuarea actelor executorului judecătoresc şi a spezelor procedurii de executare se stabileşte prin Regulamentul privind modul de determinare a mărimii cheltuielilor pentru efectuarea actelor de executare, aprobate prin Hotărârea Guvernului Nr.285 din 13.04.2009. Onorariul executorului judecătoresc se achită în cazul stingerii totale sau parţiale a obligaţiei stabilite în documentul executoriu. Mărimea onorariului executorului judecătoresc se stabileşte de Codul de executare. Executorii judecătoreşti pot negocia cu creditorul avansarea totală sau parţială a onorariului, însă nu sânt în drept să condiţioneze punerea în executare a documentelor executorii de achitarea anticipată a onorariului..

Impozitul pe venit, contribuțiile de asigurare socială și primele de asistență medicală se plătesc similar ca pentru notari și avocați, cu excepția faptului că executorii judecătorești nu au posibilitatea să deducă cheltuielile administrative.

Experții judiciari

Activitatea experților judiciari este reglementată prin Legea Nr.1086 din 06.23.2000 cu privire la expertiza judiciară, constatările tehnico-ştiinţifice şi medico-legale. Recent, Guvernul a prezentat Parlamentului noul proiect de lege cu privire la expertiza judiciară și statutul expertului judiciar. Activitățile experților judiciari sunt de asemenea, reglementate printr-un număr de Hotărâri ale Guvernului, cum sunt cele privind Centrul Național de Expertize Judiciare de pe lângă Ministerul Justiției; și una cu privire la salariile personalului în domeniul expertizei judiciare, constatările tehnico-ştiinţifice şi medico-legale. În conformitate cu legea sus menționată, expertiza judiciară este efectuată de către experți din instituțiile specializate de stat ale Ministerului Justiției, Ministerului Sănătății din subdiviziunile tehnico-criminalistice operative sau de expertiză judiciară ale Ministerului Afacerilor Interne, ale Centrului Naţional Anticorupţie, ale Ministerului Apărării şi ale Serviciului de Informaţii şi Securitate, precum şi de către alte persoane competente, desemnate de ofiţerul de urmărire penală, de procuror sau de instanţa judecătorească.

Statutul acestor experți este ca și cel al angajaților; impozitarea lor este o sursă pentru achitarea salariului și diferă de cea a notarilor independenți, executorilor judecătorești și avocați. Un aspect special este costul experților independenți care pot si chemați să participe în procedurile de judecată.

Mediatorii

Activitățile mediatorului sunt reglementate prin Legea Nr.134 din 14.06.2007 cu privire la mediere. Cu toate acestea, un nou proiect de lege cu privire la mediere a fost prezentat

18

recent Parlamentului. Mediatorul poate solicita un onorariu pentru munca sa, precum şi compensarea cheltuielilor ocazionate de mediere, în mărimea stabilită prin acord cu părţile. Onorariul mediatorului nu este dependent de rezultatele medierii.

Mediatorul achită impozite, contribuţii de asigurări sociale şi prime de asistenţă medicală obligatorie, în condiţiile legii şi beneficiază de garanţiile sociale de stat prevăzute de lege, care sunt similare cu cele ale avocaților și a executorilor judecătorești. Și similar, activitatea de mediator nu este activitate de întreprinzător şi nu poate fi raportată la o astfel de activitate.

Administratorii procedurii de insolvabilitate

Administratorii procedurii de insolvabilitate activează în baza unei legi recente, care a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2015 și anume Legea Nr.161 din 18.07.2014 cu privire la administratorii autorizați și Legea insolvabilității Nr.149 din 29.06.2012. Administratorul desfăşoară o activitate de liber profesionist de interes public, care nu este activitate de întreprinzător. Profesia de administrator poate fi exercitată doar de persoanele autorizate în condiţiile legii respective şi incluse în Registrul administratorilor autorizaţi.

În conformitate cu Legea insolvabilității, remuneraţia administratorului/lichidatorului se constituie din onorarii fixe şi onorarii de succes sub formă procentuală şi se achită în monedă naţională, inclusiv în cazul în care remuneraţia se determină în funcţie de creanţe/sume în valută străină. Cuantumul onorariul fix al administratorului/lichidatorului se stabileşte de către comitetul creditorilor ori, în cazul în care acesta nu este constituit, de către adunarea creditorilor prin negocieri. Acest cuantum nu poate fi mai mic de coeficientul mediu de multiplicare recomandat pentru stabilirea salariului de funcţie al conducătorilor încadraţi în unităţi care nu aplică sistemul de salarizare bazat pe reţeaua tarifară unică de salarizare, înmulţit la cuantumul minim garantat al salariului din sectorul real la unităţile cu autonomie financiară. Onorariul fix stabilit pentru administrator/lichidator se plăteşte lunar din patrimoniul debitorului. Activitatea administratorilor este de interes public, însă ei sunt angajați în activități independente similar ca și avocații privați (apărătorii) și sunt supuși impozitării și achită contribuții de asigurare socială și prime de asigurare medicală conform acelorași principii.

Translatorii și interpreții autorizați

Activitatea interpreților și translatorilor este aproape total reglementată prin Legea Nr. 264 din 11.12.2008 privind autorizarea şi plata interpreţilor şi traducătorilor antrenaţi de Consiliul Superior al Magistraturii, de Ministerul Justiţiei, de organele procuraturii, organele de urmărire penală, instanţele judecătoreşti, de notari, avocaţi şi de executorii judecătoreşti și Hotărârea Guvernului Nr.459 din 05.08.2009 pentru aprobarea Regulamentului privind organizarea activităţii interpreţilor şi traducătorilor antrenaţi de Consiliul Superior al Magistraturii, de Ministerul Justiţiei, de organele procuraturii, organele de urmărire penală, instanţele judecătoreşti, de notari, avocaţi şi de executorii judecătoreşti. Onorariul lor se bazează se sume fixe stabilite prin lege, cu dreptul la indexare, proporțional cu indexarea salariilor angajaților în instituțiile publice. Activitatea lor este strâns legată de activitatea avocaților publici (apărători) și executori judecătorești. Achitarea impozitelor și a contribuțiilor de asigurări sociale și prime de asistență medicală este similară categoriilor menționate mai sus.

19

ANEXA 2

Olanda (Țările de Jos)

Rezumat

Asistența juridică din Țările de Jos oferă un mecanism pentru oferirea asistenței juridice celor ce nu au resurse financiare suficiente. Taxele nu sunt reglementate în Olanda, cu excepția taxelor achitate celor care primesc asistență juridică subvenționată. Ratele sunt de obicei, determinate după consultarea cu diverse grupuri profesionale.

În ceea ce privește impozitele pe venit și contribuțiile de asistență socială și primele de asistență medicală, reprezentanții profesiilor conexe sistemului justiției sunt tratați ca și alți întreprinzători individuali. Contribuțiile de asistență socială și primele de asistență medicală sunt calculate din veniturile brute prin aceeași metodă și la aceeași rată ca și pentru alți profesioniști. Impozitele pe venit sunt calculate din veniturile impozabile prin aceeași metodă și la aceeași rată ca și pentru alți profesioniști. Asigurarea privată este disponibilă anumitor persoane sau grupuri în baza schemelor asociațiilor profesioniștilor.

Notarii

Ratele notarilor au fost de-reglementate de la 1 octombrie 1999. Pentru anumite documente notariale în practica familială se achită tarifele maxime. Persoanele cu venituri sau active limitate se califică pentru „taxa maximă pentru persoanele cu mijloace limitate”. Aceasta este reglementat prin standardele stabilite în articolul 34 al Legii cu privire la asistența juridică. Mai jos sunt prezentate categoriile de venituri și active pentru persoanele cu mijloace limitate și ratele maxime asociate în practica notarială în domeniul familiei începând cu 1 ianuarie 2009, rezultând din articolul 56 al Legii cu privire la notariat în conjuncție cu articolele 34 și 35 ale Legii cu privire la asistența juridică și în conexiune cu Reglementarea Ministerului cu privire la schimbarea pragurilor de venituri și contribuții personale în Legea cu privire la asistența juridică în 2008 din 24 noiembrie 2008.

Grup Venituri/bunuri Tarif*

Cupluri căsătorite sau necăsătorite și familii monoparentale

Veniturile combinate până la Euro 33.600,-(art. 56(1) Legea cu privire la notariat) și bunuri până la limita bunurilor neimpozitabile în scopuri fiscale, în dependență de circumstanțele personale.

Euro 466,-

Venituri combinate până la Euro 33.600,- (art. 56(4) Legea cu privire la notariat)

Euro 1.864,-

Bunuri în valoare de până la Euro 226.890,- (art. 56(4) Legea cu privire la notariat)

fără maximă

Persoane singure

Venituri combinate până la Euro 23.800,- (art. 56(1) Legea cu privire la notariat) și bunuri în valoare de până la limita bunurilor neimpozitabile în scopuri fiscale, în dependență de circumstanțele personale.

Euro 466,-

Venituri combinate până la Euro 23.800,- (art. 56(4) Legea cu privire la notariat)

Euro 1.864,-

Bunuri în valoare de până la Euro 226.890,- (art. 56(4) Legea cu privire la notariat)

fără maximă

Avocații și apărătorii publici

Avocații nu au rate fixe. Prin urmare, orice avocat poate determina rata proprie. Când venitul este mic, se poate solicita asistență juridică. În acest caz o parte a tarifelor avocaților va fi acoperită de către Consiliul pentru Asistență Juridică. Dovada lipsei de mijloace nu mai este necesară, deoarece avocatul solicită asistența juridică. Pentru anul 2011, limita venitului pentru cuplurile căsătorite sau necăsătorite era de 24,200 Euro, contribuția proprie înregistrată în sumă de 125 Euro, indiferent de costul total. Pentru o persoană singură, limita este de 17,300 Euro. Cu cât mai mare este venitul, cu atât mai mare este contribuția. Dacă veniturile cuplului căsătorit sau necăsătorit depășesc 34,700 Euro, nu se oferă asistență juridică. Pentru personale singure, limita este de 24,600 Euro.

20

Asistența juridică este oferită doar cu privire la interesele juridice stabilite în domeniul juridic olandez, pentru persoanele fizice și juridice ale căror mijloace financiare nu depășesc sumele reflectate în articolul 34. Asistența juridică este oferită de către avocații înregistrați în Registrul de asistență juridică și de către notari, fără a încălca articolul 56 al Legii cu privire la notariat, executorii judecătorești și alte persoane cu care Consiliul are acord de prestare a asistenței juridice în anumite jurisdicții. Consiliul oferă o subvenționare prestatorului se asistență juridică, numită compensație, pentru:

• asistența juridică oferită în baza unei alocații de asistență juridică; și

• asistența juridică oferită de către aceștia în cazul când prestatorul de asistență juridică a oferit-o în baza acordului încheiat cu Consiliul pentru oferirea alternativă a asistenței juridice în situații specifice determinate prin Hotărâre.

Executorii judecătorești

Dacă o persoană sau o companie are o creanță neachitată, aceasta se poate adresa executorilor judecătorești. Un executor judecătoresc este autorizat să întreprindă acțiuni administrative, cum sunt emiterea citațiilor, precum și este autorizat prin lege să întreprindă activități auxiliare, cum sunt prezentarea în instanță în baza procurii sau ca colector de fonduri. Activitățile auxiliare ale executorului judecătoresc sunt un corolar logic și eficient ale îndatoririlor sale oficiale. Între executorul judecătoresc și clientul său, există o libertate contractuală cu privire la stabilirea prețului. Taxe fixe există numai cu referire la costurile pe care debitorul trebuie să le achite pentru actele oficiale. De exemplu, aceasta se aplică la costurile pe care executorul judecătoresc le percepe pentru servirea unui mandat de executare sau costul de executare a unei hotărâri judecătorești. Actele oficiale ale executorului judecătoresc sunt descrise în Regulamentul privind taxele pentru actele oficiale ale executorilor judecătorești (o copie a prevederilor principale ale acestui Regulament este inclusă în anexă). Regulamentul, de asemenea, stabilește sumele pe care un executor judecătoresc le percepe de la debitor. Regulamentul mai include și clauza de indexare, oferind o metodă de ajustare a taxelor în baza schimbărilor de inflație, prețurilor de consum, etc.

Experții judiciari

Taxele experților sunt diferite. Acestea se bazează pe Regulamentul privind tarifele în procedurile penale (a se vedea anexa).

Mediatorii

Dacă o persoană are dreptul la o subvenție pentru avocat, aceasta poate primi și o subvenție pentru mediator. Suma veniturilor este crucială în acest context. Dacă cineva are dreptul la o astfel de subvenționare, nu se aplică contribuția personală, nici taxa pentru mediator. Suplimentar, o parte a costurilor poate fi rambursată.

Administratorii autorizați

Un administrator a procedurii de insolvabilitate (care de obicei este un avocat) este obligat să activeze în conformitate cu Legea privind procedura de insolvabilitate și directivele stabilite de Consiliul Național al Magiștraţilor în procedura de insolvabilitate. Directivele conțin instrucțiuni generale pentru administratori, de exemplu, cu privire la procedura de urmat într-o tranzacție privată de bunuri. Onorariul curatorului este achitat din bunurile vândute. Calcularea onorariului este prescrisă de directive de către Consiliul Național al Magiștraţilor în procedura de insolvabilitate. Onorariul este determinat prin multiplicarea numărului de ore petrecute cu o rată pe oră de bază, cu un factor de experiență și un factor ce depinde de suma bunurilor realizate. Procedurile de insolvabilitate sunt laborioase, prin urmare, necesită foarte multe ore. Un curator suficient de activ poate cu ușurință câștiga mii de euro. În contrast, un administrator nu primește nimic pentru munca sa, dacă nu se realizează nici un bun. Rata de bază pe oră al unui curator este de aproximativ 200 Euro.

Translatorii și interpreții autorizați

Taxele pentru serviciile de traducere și interpretare sunt stabilite de către Ministerul Securității

21

și Justiției10

. Interpreții sunt remunerați cu 43,89 Euro pe oră. Adițional, interpreții din instanță sunt remunerați cu o rată unică de 20,23 Euro pentru compensarea costurilor de transport și timpul de așteptare (rată fixă). Cheltuielile de transport sunt rambursate la rata de 1,55 Euro pe kilometru. Pentru translatorii în procedurile penale, se aplică următoarele rate (în conformitate cu Structura ratelor pentru traduceri a Securității și Justiției):

Limba Euro / per

frază

Germană, engleză, franceză: 0,79

Spaniolă, rusă, turcă, polonă, italiană, portugheză, greacă, serbo-croată, română, cehă: 1,20

Alte limbi europene: 1,51

Arabă (standard), chineza (mandarin), farsi (Iran), dari, japoneză, bahasa indoneziană, kurdic (Sorani), ebraică, pashto, thailandeză: 1,51

Alte limbi ne-europene: 1,69

10 Hotărârea din 1 august 2013, „Extinderea reglementării cu privire la tarife pentru serviciile de traducere, articolul 5Btis” a Ministerului Securității și Justiției

22

SISTEMELE DE ASIGURARE SOCIALĂ ÎN EUROPA11

General

Sistemele de asigurare socială se divizează în sisteme bazate pe ocuparea în câmpul muncii, sisteme universale și programe testate pe baza mijloacelor. Sistemele bazate pe ocuparea în câmpul muncii stabilesc în general, eligibilitatea de achitare în baza vechimii în câmpul muncii sau întreprinderii activității individuale sau pe existența relațiilor de muncă în sine. Suma plăților se referă deseori la nivelul câștigurilor înainte ca aceste contingențe să cauzeze stoparea câștigurilor. Unele scheme leagă indemnizațiile de contribuții, creând un cont ipotetic pentru fiecare persoană asigurată, care constă din contribuții achitate pe perioada muncii. Când prestațiile sunt datorate, balanța netă a contului persoanei este convertită în achitarea periodică a pensiei. Deseori, guvernul este garantul principal al multor indemnizații. Programele universale oferă prestații monetare în formă de rată fixă fără a lua în considerație venitul, angajarea în câmpul muncii sau mijloacele. Aceasta include pensiile pentru limita de vârstă, pensiile pentru lucrătorii cu dizabilități, văduvi și orfani și indemnizațiile pentru familii. Programele testate pe baza mijloacelor stabilesc criteriile de eligibilitate pentru prestații prin calcularea resurselor individuale sau a familiei în baza unui standard deseori bazat pe necesitățile de subvenționare. De asemenea, există fondurile de ajutor social care există în mare măsură în țările în curs de dezvoltare. Acestea sunt în mod esențial, programe obligatorii de economii, formate din reținerea contribuțiilor din salariul angajaților și deseori echivalate prin contribuțiile achitate de angajator. Contribuțiile sunt achitate separat și investite pentru fiecare angajat într-un fond public unic gestionat de stat pentru rambursări ulterioare angajatului, când apar contingențele definite.

Indemnizația pentru limita de vârstă, de dizabilitate și de urmași

Măsura acoperirii asigurării sociale în orice țară este determinată de așa factori ca tipul sistemului, vârsta sistemului și gradul de dezvoltare economică. În principiu, sistemele universale asigură întreaga populație de așa situații ca pensia pentru limita de vârstă, dizabilitate și indemnizația de urmași. Măsura de determinare a indemnizațiilor legate de câmpului muncii este deseori determinată prin vârsta sistemului. Din punct de vedere istoric, acoperirea asigurării sociale a fost oferită, în primul rând, funcționarilor publici și personalului militar, după care lucrătorilor în industrie și comerț, și eventual, a fost extinsă să includă o majoritate vastă de salariați și angajați în sistemul general. În rezultat, angajații publici (inclusiv personalul militar și funcționarii publici), învățătorii și angajații din serviciile publice, corporațiile sau monopolurile sunt încă acoperite de sisteme separate specifice profesiei în multe țări. Multe țări au creat sisteme speciale de profesii pentru categorii anumite de angajați ca mineri, lucrători ai căii ferate și marinari. Condițiile de calificare și prestațiile sunt deseori mai liberale decât în sistemul general. Riscul unei profesii, importanța sa strategică pentru creșterea economică și forța politică și economică a sindicatelor au un rol la formarea tipului și mărimea prestațiilor oferite de către un program anume. Grupurile care sunt considerate dificil de administrat – lucrătorii în familii, în gospodării, salahorii, angajații din agricultură și liber profesioniștii sunt deseori excluși din programe. Însă se înregistrează tendința de extindere a acoperirii pentru a include aceste grupuri în fonduri separate sau de a le aduce treptat în sistemul general. În unele țări, lucrătorii neeligibili au devenit eligibili pentru pensie, dacă achită contribuții voluntare de o mărime specificată. Majoritatea țărilor în curs de dezvoltare au extins treptat acoperirea. Primii pași spre crearea unui sistem de asigurare socială au fost de comun acord, acoperirea salariilor lucrătorilor în caz de pierdere a veniturilor din cauza accidentelor cauzate la locul de muncă, după care limita de vârstă și cel mai recent și neobișnuit, dizabilitatea. În unele țări în curs de dezvoltare, acest pas inițial a fost în formă de instituționalizare a fondurilor de ajutor social. Majoritatea fondurilor de ajutor social oferă acoperire pentru salariile lucrătorilor din sectorul public și privat.

Aproape toate programele de pensii din sistemul de asigurări sociale (diferit de fondurile de ajutor social sau sistemele universale) sunt finanțate, cel puțin în parte de contribuțiile achitate de angajator și angajat. Multe derivă fondurile lor din aceste surse. Ratele

11

Acesta este un rezumat al publicației „Programele de asistență socială în lume: Europa, 2014” de ISSA (Asociația Internațională de Asistență Socială), o organizație ne-guvernamentală ce unește instituții și entități administrative din țările lumii).

23

contribuțiilor, de regulă, sunt aplicate la salarii doar până la un prag statutar. Prestațiile pentru limita de vârstă în majoritatea țărilor se bazează pe salarii, achitări periodice. Sistemele de ajutor social achită o sumă fixă, deseori o rambursare a contribuțiilor angajatorului și a angajatului plus dobânda aferentă. Prestațiile cu privire la venit se bazează cel mai des pe venitul mediu. Majoritatea sistemelor limitează mărimea prestației. Prestațiile minime păstrează un nivel minim de supraviețuire. Prestațiile pot fi ajustate în mod automat pentru a reflecta schimbările de prețuri și salarii sau sunt revizuite periodic de către organul administrativ. În baza majorității programelor, prevederile pentru prestațiile de dizabilitate pentru persoanele care și-au pierdut capacitatea permanentă de muncă în rezultatul unui accident cauzat în afara locului de muncă sunt foarte similare celor pentru limita de vârstă. Majoritatea sistemelor achită pretații periodice pentru urmașii persoanelor asigurate sau pensionari. Responsabilitatea pentru administrare este, în general, a instituțiilor semi-autonome sau a fondurilor, ce sunt verificate în mod general de către un minister sau direcție de stat.

Concediul de boală și de maternitate

Programele de achitare a prestațiilor pentru concedii sunt în general de două tipuri: ajutor material pentru concediile de boală, care este achitat în cazul când o boală de scurtă durată împiedică activitatea și prestații pentru îngrijirea sănătății care sunt oferite în formă de indemnizații medicale, pentru spitalizare și procurarea medicamentelor. Unele țări au programe separate pentru indemnizația pentru concediul de maternitate, care sunt achitate mamelor angajate în câmpul muncii înainte și după nașterea copilului. Dacă indemnizațiile medicale sunt achitate direct de stat sau agențiile sale, iar sursa principală de fonduri este de obicei veniturile, programul de ajutor material continue să fie administrat în bază de asigurare, finanțată cu contribuțiile achitate de statele de personal și conectat, în unele instanțe, la alte aspecte ale programului de asigurări sociale, cum sunt cele pentru limita de vârstă și dizabilitate. Totuși, țările ce prestează servicii de sănătate în mare parte prin facilitățile private și finanțarea privată vor elabora și programe separate. Proporția populației acoperită de programele de sănătate diferă considerabil de la țară la țară, în parte din cauza nivelului de dezvoltare economică. O procedură comună este crearea unui program în cele mai mari centrele urbane, după care treptat, extinderea acoperirii în alte regiuni. Într-un sistem de asigurare a sănătății existent, majoritatea lucrătorilor ce câștigă mai puțin de o sumă anumită, participă obligatoriu. Alții, ca liberi profesioniștii, pot să adere voluntar. În majoritatea țărilor, angajații și angajatorii contribuie direct la un program separat ce include atât îngrijirea sănătății, cât și indemnizațiile în caz de boală și maternitate. Există trei metode principale de acoperire a costurilor pentru îngrijirea sănătății: achitări directe prestatorilor de către sistemul public sau agenții săi, rambursarea achitată pacienților și oferirea directă a îngrijirii medicale aceste metode pot fi folosite în diferite combinații și pot varia de la serviciu la serviciu. Cel mai des, organizarea și administrarea programului de ajutor în caz de boală și maternitate este efectuată de către instituția națională de asigurare socială.

Accidentul la locul de muncă

Cel mai vechi tip de asigurare socială – programul pentru accidentele la locul de muncă – oferă compensații pentru accidentele la locul de muncă și bolile profesionale. Există două tipuri de sisteme de compensare pentru accidentele la locul de muncă: sisteme de asigurare socială ce folosesc un fond public și diverse forme de angajamente private sau semi-private cerute de lege. În majoritatea țărilor, programele pentru accidentele la locul de muncă operează prin intermediul unui fond public, care poate sau nu să fie parte din sistemul general de asigurare socială. Toți angajații acoperiți de program trebuie să achite contribuții prestatorului de servicii de sănătate, care în schimb achită prestațiile. Programul pentru accidentele la locul de muncă acoperă salariații și lucrătorii, însă exclude liberi profesioniștii. Programele în unele state mai dezvoltate acoperă practic toți angajații. Prestațiile pentru accidentele la locul de muncă sunt finanțate, în primul rând, prin contribuțiile angajatorului. Programele pentru accidentele la locul de muncă oferă ajutor material și indemnizații pentru servicii de sănătate. Indemnizațiile pentru incapacitatea temporară de muncă sunt achitate de obicei din start ca o incapacitate cauzată de accidentul produs la locul de muncă. Indemnizația pentru incapacitatea temporară este aproape întotdeauna o fracție din veniturile medii ale lucrătorilor salariați în perioada imediată înainte de accident. Indemnizația pentru incapacitatea permanentă de muncă este de obicei achitată pe viață, dacă condiția lucrătorului nu se schimbă. Indemnizația de incapacitate permanentă însumează de obicei de

24

la două treimi la trei pătrimi din veniturile medii ale angajatului înainte de accident. Indemnizațiile parțiale de incapacitate sunt oferite atunci când incapacitatea parțială a lucrătorului rezultă în incapacitatea parțială de muncă sau de obținere a venitului. De obicei, aceasta este o porțiune din prestația deplină, în corespundere cu procentul de incapacitate. Îngrijirea medicală și spitalicească, precum și serviciile de reabilitare sunt oferite lucrătorilor incapacități. Fiind aproape în totdeauna gratis, acestea includ într-o oarecare măsură un spectru mai mare de servicii ca programul de general de alocații pentru boală. Majoritatea programelor de incapacitate de muncă oferă, de asemenea, indemnizațiile de urmași.

Șomajul

Programele pentru persoanele neangajate, care există în multe țări industriale, sunt obligatorii și destul de vaste în domeniu. Prestațiile oferă compensații pentru pierderea venitului din cauza disponibilizării. Unele țări restricționează prestațiile pentru cei care trec testul mijloacelor sau veniturilor. Unele programe acoperă majoritatea persoanelor angajate, indiferent de tipul industriei, alte acoperă doar lucrătorii din industrie și comerț. Unele exclud angajații salariați care câștigă mai mult decât o sumă stabilită. Sistemele de asigurare voluntare sunt limitate la industrii în care sindicatele au creat fonduri pentru persoanele neangajate în câmpul muncii. Metodele folosite pentru finanțarea indemnizațiilor de șomaj se bazează de obicei pe aceleași principii contributive ca și alte stricturi ale asigurării sociale. În majoritatea țărilor, contribuțiile sunt distribuite egal între angajați și angajatori. Programele de asistență testate pe mijloace pentru persoanele neangajate sunt finanțate complet de guverne, fără nici o contribuție achitată din partea angajatului sau angajatorului. Aproape toate programele de asigurare pentru persoanele neangajate, precum și cele ce oferă asistență de șomaj, solicită ca solicitanții să fie capabili și disponibili pentru muncă și să se înregistreze la un oficiul de ocupare a forței de muncă și să raporteze cu regularitate, atât timp cât sunt achitate contribuțiile. Prestațiile sunt de obicei un procent din salariu pe parcursul perioadei recente. Majoritatea țărilor impun o perioadă limită pentru achitarea indemnizațiilor de șomaj.

Alocațiile familiale

Scopul general al programului pentru achitarea alocațiilor familiale este să ofere venituri suplimentare familiilor cu copii mici pentru a acoperi cel puțin o parte din cheltuieli. Aceste programe sunt fie universale sau în baza de angajarea în câmpul muncii. Diferențele în programele de alocații familiale sunt reflectate în metodele folosite pentru finanțare. În sistemele universale, toate costurile sunt de obicei acoperite de veniturile generale. Prin comparație, țările ce leagă eligibilitatea de angajarea în câmpul muncii îndeplinesc criteriile de eligibilitate pe deplin sau într-o măsură considerabilă din contribuțiile angajaților. Dacă alocațiile familiale sunt disponibile pentru toate familiile și finanțate din veniturile generale, programul este de obicei gestionat de o direcție de stat. Dacă alocațiile sunt achitate în mare măsură familiilor persoanelor angajate și finanțate în primul rând din contribuțiile angajatorului, gestionarea poate fi făcută de o agenție semi-autonomă sub supravegherea publică.

25

SISTEMUL FISCAL AL REPUBLICII CEHĂ

Sistemul fiscal din Republica Cehă este similar cu cel din țările OCED. Persoanele juridice vor achita impozitul pe venit, pe când distribuirea profiturilor între persoane este inclusă în baza fiscală a fiecărui contribuabil. Impozitul pe venit pentru persoanele fizice și juridice se aplică contribuabililor rezidenți din venitul câștigat. Entitatea parteneriatelor generale și grupurile de interese economice europene au un regim efectiv de transparență fiscală ca și entitatea de parteneriat limitat cu privire la partenerii săi generali.

Persoanele folosesc contabilitatea în partidă unică. Acestea pot alege deducerea unui procent fix de cheltuieli sau să calculeze venitul în baza cheltuielilor actuale. Angajații achită impozitul pe venit în baza sistemului PAYE: angajatorii prezintă statul de plată detaliat și rețin impozitul pe venit (precum și primele de asigurare medicală și contribuțiile de asigurare sociale) în bază lunară din venitul brut al angajatului.

Prevederile selectate din Legea Nr. 586/1992 din 20 noiembrie 1992 privind impozitele pe venit12

:

PARTEA 1. IMPOZITUL PE VENIT AL PERSOANELOR FIZICE

§3(1) Următoarele sunt supuse impozitului pe venit al persoanelor fizice:

(a) venitul din muncă și prestații (§6); (b) venitul din activitățile de întreprinzător și alte profesii libere (§7); (c) veniturile din capital (§8); (d) venituri din leasing (§9); (e) alte venituri (§10).

§5(1) Baza fiscală este suma de venituri generate de contribuabili într-o perioadă fiscală ce excede cheltuielilor demonstrate, suportate la generarea, asigurarea și menținerea veniturilor, dacă Legea nu prevede altfel cu privire la diferite tipuri de venituri în §6 - §10.

(2) Dacă un contribuabil generează în mod simultan două sau mai multe tipuri de venituri declarate în §6 - §10 într-o perioadă fiscală, baza fiscală este suma bazelor fiscale parțiale determinate în conformitate cu tipurile individuale de venituri conform (1).

§7(1) Veniturile din activitățile de întreprinzător sau alte profesii libere, dacă nu cad sub incidența grupurilor de venituri descrise la §6, cuprind

a) veniturile din agricultură, silvicultură și managementul apelor, b) venituri din comerț, c) venituri din alte afaceri nespecificate în subparagrafele a) și b), d) cota profitului unui partener într-un parteneriat general și al unui partener general într-un parteneriat

limitat.

(3) Baza fiscală (sau baza fiscală parțială) constă din tipurile de venituri specificate în (1) și (2), cu excepția celor specificate în (6). Acest venit este micșorat de cheltuielile suportate pentru generarea, asigurarea și menținerea venitului, cu excepția venitului specificat în (1)(d).

(4) Pentru un contribuabil care este partener într-un parteneriat general, partea sa în baza (baza fiscală parțială) constă din proporția bazei fiscale sau pierderea fiscală a parteneriatului general. Această rată corespunde cu rata cu care partenerul participă la profiturile parteneriatului general.

(5) Pentru un contribuabil care este un partener general într-un parteneriat limitat, partea sa în baza fiscală (baza fiscală parțială) constă din proporția bazei fiscale sau pierderea fiscală a parteneriatului limitat. Această rată corespunde cu rata cu care partenerul general participă la profiturile parteneriatului limitat.

(7) Dacă contribuabilul nu aplică cheltuielile demonstrate suportate pentru generarea, asigurarea sau menținerea venitului, acesta poate aplica cheltuielile, cu excepția celor stabilite în §11 și §12 în sumă de:

a) 80% din veniturile sale stabilite în (1)(a) și în (1)(b) din meșteșugărit, b) 60% din veniturile sale stabilite în (1)(b) cu excepția veniturilor din meșteșugărit, c) 40% din veniturile sale stabilite în (1)(c) sau veniturile stabilite în (2)(a) cu excepția veniturilor stabilite în

(6) sau veniturile stabilite în (2)(b) - (d).

Metoda de aplicare a cheltuielilor în baza acestui paragraf nu se poate schimba retroactiv.

(8) Dacă un contribuabil deduce cheltuitele stabilite în (7), aceasta înseamnă că suma de cheltuieli include toate cheltuielile contribuabilului suportate pentru a genera, asigura și menține veniturile din activitățile de întreprinzător și alte activități independente. Contribuabilii care deduc cheltuielile în baza (7) trebuie în toate cazurile să ducă evidența veniturilor și cheltuielilor generate din activitatea de întreprinzător sau independentă.

PARTEA 2. IMPOZITUL PE VENIT AL PERSOANELOR JURIDICE

§18(1) Subiectul impozitului pe venit al persoanelor juridice este venitul (profiturile) din toate activitățile și din activitățile cu proprietăți („venituri"), dacă nu este stabilit altfel.

(9) În cazul parteneriatelor generale, doar veniturile care sunt supuse unei impozitări speciale sunt impozabile (§36). Propoziția anterioară nu se ia în considerație la stabilirea bazei fiscale a partenerului în parteneriatului general.

(10) În cazul contribuabilului care este un partener în parteneriatul general, cota bazei fiscale a parteneriatului generat stabilită în §23 - §33 se impozitează; de asemenea, această parte a bazei fiscale este stabilită în accesași proporție ca și distribuirea profiturilor, în conformitate cu articolele despre parteneriate sau este distribuită în mod egal.

12

Textul în limba engleză este o traducere neoficială și necertificată al textului din limba cehă.

26

(11) În cazul contribuabilului, care este un partener general într-un parteneriat limitat, partea bazei fiscale a parteneriatului limitat în aceeași proporție ca și profitul și pierderile împărțite cu partenerul general în baza reglementărilor speciale este impozitată.

§18b(1) Pentru parteneriatele generale, doar venitul din care se reține o rată specială a impozitului este impozabil; aceasta nu se aplică pentru scopul de determinare a venitului taxabil al persoanei juridice sau fizice în calitate de acționar al parteneriatului general.

(2) Pentru partenerul parteneriatului general sau partenerul general al parteneriatului limitat, venitul parteneriatului general sau limitat se va impozita.

§20(4) În cazul parteneriatului limitat, baza fiscală stabilită la §23 - §33 micșorează suma datorată partenerilor generali.

(5) Pentru un contribuabil care este un partener în parteneriatul general, partea bazei lor fiscale constă dintr-o parte a bazei fiscale sau pierderilor fiscale ale parteneriatului general. Rata corespunde ratei cu care partenerul participă la profiturile parteneriatului general.

(6) Pentru un contribuabil care este partener general într-un parteneriat limitat, partea bazei fiscale constă din partea bazei fiscale sau pierderile fiscale ale parteneriatului limitat. Rata corespunde cu rata cu care partenerul general participă la profiturile parteneriatului general.

§20b(1) Toate veniturile din dobândă, participarea la profit, sumele de decontare, cote în active la lichidare și venituri similare, inclusiv impozitul dedus din impozitul pe venit în altă țară pe care contribuabilii îl generează din sursele străine într-o perioadă fiscală, sunt incluse într-o bază fiscală separată. Venitul scutit de impozitare nu este inclus într-o bază fiscală separată. Tipurile individuale de venituri din sumele de decontare sau din cotele în activele la lichidare ce sunt incluse într-o bază fiscală separată descresc prețul de achiziție ale acțiunilor în companie sau cooperativă.

(2) În cazul contribuabilului care este un partener într-un parteneriat general sau partener general într-un parteneriat limitat, partea venitului parteneriatului general sau limitat în (1) este de asemenea o parte a bazei fiscale independente; această parte a bazei fiscale separate este stabilită

(a) în cazul partenerului parteneriatului general, în aceeași proporție ca și profitul distribuit în baza articolelor de parteneriat sau este distribuit în egală măsură;

(b) în cazul unui partener general într-un parteneriat limitat, în aceeași proporție ca și cotele partenerului general în profitul și pierderile parteneriatului limitat în baza reglementărilor specifice.

PARTEA 3. PREVEDERI COMUNE

§23(1) Baza fiscală este diferența în care venitul, cu excepția venitului scutit și venitului neimpozabil, depășește cheltuielile (costurile), luând în considerație relațiile practice și de timp ale acestor cheltuieli într-o perioadă fiscală, reglementată de următoarele paragrafe.

(2) Baza fiscală este determinată

(a) în cazul contribuabililor ce păstrează registre contabile 20, în baza rezultatului economic (profit sau pierdere) fără efectele Standardelor Internaționale de Contabilitate.

(b) în cazul contribuabililor ce nu păstrează registre contabile, în baza diferenței dintre venit și cheltuieli .

(3) Rezultatul economic sau diferența dintre venit și cheltuieli (2)

(a) majorările de

1. sume ce reduc nejustificabil venitul; 2. sume care nu pot fi incluse în cheltuieli (costuri) în baza legii date; 5. contribuții la fondul de pensii …; etc.

(b) micșorările de

2. primele de pensii …; 3. alte cheltuieli (costuri) ce pot fi deduse ca cheltuieli (costuri) pentru generarea, asigurarea și menținerea

venitului impozabil..; etc.

(4) Următoarele nu sunt incluse în baza fiscală din (1):

(a) în cazul contribuabililor enumerați în §2(2) și §17(3), și în cazul entităților permanente (§22(2)), venitul care este supus unui impozit special în baza §36.

§24(1) Baza fiscală este determinată prin deducerea cheltuielilor (costurilor) pe care contribuabilul le înregistrează pentru generarea, asigurarea și menținerea venitului impozabil din suma menționată în această lege și regulamente speciale.

(2) Cheltuielile (costurile) în (1) includ de asemenea

(a) deprecierea proprietății tangibile …; (d) cotizațiile de membru…; (e) asigurare…; (h) arenda...; (i) rezerve și prevederi …; (k) cheltuieli (costuri) pentru călătoriile de afaceri, … (v) deprecierile contabile…; etc.

(3) În cazul contribuabililor care sunt supuși doar impozitului pe venit din activitatea de întreprindere sau alte activități definite, iar în cazul contribuabililor menționați în §18(3), doar cheltuielile suportate pentru generarea, asigurarea sau menținerea venitului ce este supus impozitului, sunt recunoscute ca cheltuieli (costuri) .

§25(1) Următoarele nu pot fi organizate ca cheltuieli (costuri) suportate pentru generarea, asigurarea sau menținerea venitului:

27

(a) cheltuieli (costuri) pentru achiziționarea proprietății tangibile …; (e) cotele de profit achitat; (j) cheltuieli ce nu cad sub incidența acestei legi și nu sunt stipulate în reglementările spec iale; (l) crearea rezervelor și altor fonduri pentru scopuri speciale numai dacă reglementările speciale stipulează

diferit…; (t) cheltuielile pentru distracții …; (u) cheltuieli pentru necesitățile personale ale contribuabilului; etc.

§34(1) Pierderile fiscale suportate evaluate în perioada fiscală anterioară (sau o parte) pot fi deduse din baza fiscală pentru cinci perioade fiscale imediat următoare perioade în care a fost evaluată pierderea. În cazul contribuabililor ce sunt parteneri în parteneriatele generale, pierderile fiscale sunt ajustate de o parte a bazei fiscale sau o parte a pierderii fiscale a parteneriatului general. În cazul contribuabililor ce sunt parteneri generali într-un parteneriat limitat, pierderile fiscale sunt ajustate de o parte a bazei fiscale sau o parte a pierderii fiscale a parteneriatului limitat determinat în aceeași proporție ca și cum sunt distribuite profiturile și pierderile într-un parteneriatului limitat, în conformitate cu reglementările speciale.

(2) În cazul parteneriatelor limitate, pierderile fiscale descresc prin suma datorată partenerilor generali .

§36(2) Rata specială a impozitului pe venit generat din sursele pe teritoriul republicii cehă pentru contribuabilii plătitori de impozite pe venit al persoanelor fizice și juridice stabilite la §2 și §17 este de 15% din

(b) cota profiturilor din participarea partenerului general în parteneriatul limitat, (f) cota membrilor în activele lichidate ale societății pe acțiuni sau cu răspundere limitată sau cea a

partenerului general într-un parteneriat limitat sau un membru într-o cooperativă a micșorat prețul cotei în organizație sau cooperativă, dacă contribuabilul justifică prețul pentru cumpărător.

28

OLANDA13

Besluit tarieven in strafzaken Regulamentul privind tarifele în procedura penală

§ 1. Definitiebepalingen § 1. Definirea terminilor

Artikel 1 Articolul 1

1. In dit besluit en de daarop rustende bepalingen wordt verstaan onder: a. dubbelrapportage: een psychiatrische en psychologische rapportage tezamen; b. milieurapportage: rapportage over de leefomgeving van de onderzochte persoon; c. monorapportage: een psychiatrische of psychologische rapportage; d. tripelrapportage: een dubbelrapportage aangevuld met een milieurapportage; e. de wet: de Wet tarieven in strafzaken; f. ziekenhuisvoorziening: ziekenhuisvoorziening of academisch ziekenhuis als bedoeld in de Wet ziekenhuisvoorzieningen.

1. Regulamentul și prevederile sale definesc următoarele: A. raportarea dublă: raportul psihiatric și psihologic combinat; B. raportarea de mediu: raportul cu privire la mediul de viață al persoanei examinate; C. mono raport: raportul psihiatric ori psihologic; D. raportarea triplă: raportarea dublă combinată cu raportul cu privire la mediu; E. Legislația: Legea cu privire la tarifele în procedurile penale; F. Servicii spitalicești: spital sau spital universitar după cum este definit în Legea cu privire la serviciile spitalicești.

2. In dit besluit en de daarop rustende bepalingen is voor hetgeen wordt verstaan onder psychiatrisch ziekenhuis en psychiater artikel 90sexies, respectievelijk artikel 90septies van het Wetboek van Strafrecht van toepassing.

2. Prevederile Regulamentului dat vor aplica definițiile „spitalul psihiatric și psihiatru”, în conformitate cu Articolul 90sexies și 90septies, respectiv al Codului Penal.

§ 2. Vergoedingen voor werkzaamheden en tijdverzuim

§ 2. Taxele pentru muncă și pierderea timpului

Artikel 2 Articolul 2

1. Het tarief voor de vergoeding van werkzaamheden als bedoeld in artikel 3, eerste lid, onderdeel a, van de wet, verricht door geneeskundigen, bedraagt, voor het verrichten van: a. psychiatrisch onderzoek, ten hoogste Euro 116,09 per uur; b. onderzoek van iemand die gestoord is in zijn geestvermogens en afgifte van een verklaring, benodigd voor gedwongen opneming van de patiënt in een psychiatrisch ziekenhuis, ten hoogste Euro 116,09; c. onderzoek en afgifte van een verklaring omtrent de conclusies van een onderzoek als bedoeld onder b door een controlerend geneeskundige of een rayonarts, Euro 13,16 respectievelijk, indien het onderzoek met spoed moet worden verricht, Euro 25,87.

1. Rata pentru remunerarea muncii, menționate în articolul 3, paragraful (1), subparagraful (a) al Legii, efectuată de medici este pentru prestarea serviciilor de: A. examinarea psihiatrică, cel mult 116,09 Euro pe oră. B. examinarea persoanei care este adusă la instituția psihiatrică și eliberarea deciziei, necesară pentru spitalizarea forțată a pacientului în spitalul de boli mintale de 116,09 Euro; C. investigarea și eliberarea deciziei cu concluziile despre investigare conform referinței din (b) de către un medic sau medic de raion – 13,16 Euro, respectiv, dacă investigația este urgentă - 25,87 Euro.

2. Voor het verrichten van een psychiatrisch onderzoek als bedoeld in het eerste lid, onder a, voor zover deze inhoudt het opstellen van een psychiatrisch rapport over een volwassene, komt ten behoeve van een monorapportage ten hoogste veertien uur en ten behoeve van een dubbelrapportage of tripelrapportage ten hoogste achttien uur voor vergoeding in aanmerking.

2. Pentru a efectua examinarea psihiatrică în conformitate cu paragraful 1 sub-paragraful (a), în măsura în care aceasta implică pregătirea raportului psihiatric cu privire la un adult, este folosită raportarea unică pentru mai mult de 14 ore de muncă și raportarea dublă sau triplă, dacă au fost petrecute mai mult de 18 ore de muncă, pentru rambursare.

3. Voor het verrichten van een psychiatrisch onderzoek als bedoeld in het eerste lid, onder a, voor zover deze inhoudt het opstellen van een psychiatrisch rapport over een jeugdige, komt ten behoeve van een monorapportage ten hoogste achttien uur en ten behoeve van een dubbelrapportage of tripelrapportage ten hoogste

3. Pentru a efectua examinarea psihiatrică, după cum este descris în paragraful 1(a), în măsura în care aceasta implică pregătirea raportului psihiatric al unui delincvent juvenil, este folosită raportarea unică pentru mai mult de optsprezece ore și pentru raportarea dublă sau

13

Textul în limba engleză este o traducere neoficială și necertificată al textului din limba olandeză.

29

tweeëntwintig uur voor vergoeding in aanmerking. triplă pentru o maximă de douăzeci și două ore pentru rambursare.

Artikel 3 Articolul 3

• 1. Het tarief voor de vergoeding van werkzaamheden als bedoeld in artikel 3, eerste lid, onderdeel a, van de wet, verricht door psychologen, bedraagt, voor het verrichten van psychologisch onderzoek, ten hoogste Euro 89,10 per uur.

• 1. Rata de remunerare a lucrului menționat în articolul 3, paragraful 1, sub-paragraful (a) al Legii, condus de psihologi, este pentru cercetarea psihologică de cel mult 89,10 Euro pe oră.

• 2. Voor het verrichten van een psychologisch onderzoek als bedoeld in het eerste lid, voor zover deze inhoudt het opstellen van een psychologisch rapport over een volwassene, komt ten behoeve van een monorapportage ten hoogste achttien uur en ten behoeve van een dubbelrapportage of tripelrapportage ten hoogste twintig uur voor vergoeding in aanmerking.

• 2. Pentru a efectua examinarea psihiatrică în conformitate cu paragraful 1 sub-paragraful (a), în măsura în care aceasta implică pregătirea raportului psihiatric cu privire la un adult, este folosită raportarea unică pentru mai mult de optsprezece ore și pentru raportarea dublă sau triplă pentru o maximă de douăzeci de ore pentru rambursare.

• 3. Voor het verrichten van een psychologisch onderzoek als bedoeld in het eerste lid, voor zover deze inhoudt het opstellen van een psychologisch rapport over een jeugdige, komt ten behoeve van een monorapportage ten hoogste tweeëntwintig uur en ten behoeve van een dubbelrapportage of tripelrapportage ten hoogste vierentwintig uur voor vergoeding in aanmerking.

• 3. Pentru a efectua examinarea psihiatrică, după cum este descris în paragraful 1, a), în măsura în care aceasta implică pregătirea raportului psihiatric al unui delincvent juvenil, este folosită raportarea unică pentru mai mult de două zeci și două ore și pentru raportarea dublă sau triplă pentru o maximă de douăzeci și patru de ore pentru rambursare.

Artikel 4 Articolul 4

1. Het tarief voor de vergoeding van werkzaamheden als bedoeld in artikel 3, eerste lid, onderdeel a, van de wet, bedraagt voor tolken Euro 43,89 per uur.

1. Rata de remunerare a lucrului menționat în articolul 3, paragraful 1, sub-paragraful (a) este de 43,89 Euro pe oră pentru interpreți.

2. In afwijking van het eerste lid behouden tolken die vóór 1 oktober 2000 reeds een hogere uurvergoeding voor hun werkzaamheden ontvingen, het recht op een hogere vergoeding. Deze vergoeding bedraagt: a. voor tolken in Europese talen Euro 46,29 per uur; b. voor tolken in veelbeheerste niet-Europese talen Euro 48,60 per uur; c. voor tolken in overige niet-Europese talen Euro 54,- per uur.

2. În pofida paragrafului 1, care stipulează menținerea unei rate mai mare, din 1 octombrie 2000, interpreții deja primesc o rată de remunerare mai mare pentru lucrul lor. Această rată este pentru: A. interpreții limbilor europene 46,29 Euro pe oră. B. interpreții în limbile ne-europene comune 48,60 Euro pe oră; C. interpreții de alte limbi ne-europene 54 Euro pe oră.

3. Het tarief voor de vergoeding van werkzaamheden als bedoeld in artikel 3, eerste lid, onderdeel a, van de wet, bedraagt voor tolken gebarentaal Euro 46,29 per uur.

3. Rata pentru remunerarea activității îndeplinite în conformitate cu articolul 3, paragraful, sub-paragraful (a) a legii privind interpreții se calculează după semne și este de 46,29 Euro pe oră.

4. De tolken genoemd in het eerste tot en met derde lid, die werkzaamheden verrichten bij de gerechten, ontvangen een voorrijtarief van Euro 20,23. Een tolk kan per gerecht maximaal tweemaal per dag aanspraak maken op het voorrijtarief. Om voor de tweede maal voor dit tarief in aanmerking te komen dienen er twee uren tussen het einde van de eerste en de aanvang van de volgende dienst te zijn gelegen.

4. Interpreții menționați în paragrafele 1, 2 și 3, care lucrează în instanțe, primesc o alocare fixă de transport/călătorie de 20,23 Euro. Un interpret poate cere rambursarea costurilor de transport nu mai mult de două ori pe zi. Pentru a se califica pentru cea de a doua rambursare a costurilor de transport, trebuie să existe două ore între primele două servicii.

Artikel 5 Articolul 5

Het tarief voor de vergoeding van werkzaamheden als bedoeld in artikel 3, eerste lid, onderdeel a, van de wet, bedraagt voor vertalers voor vertalingen uit of in:

Rata de remunerare a lucrului stipulat în articolul 3, paragraful, sub-paragraful (a) al legii pentru translatori este următoarea pentru serviciile prestate:

30

a. het Duits, Engels of Frans, Euro 0,79 per regel; a. limba germană, engleză sau franceză - 0,79 Euro pe frază;

b. andere veelbeheerste Europese talen Euro 1,20 per regel;

b. alte multe limbi europene - 1,20 Euro pe frază;

c. overige Europese talen Euro 1,51 per regel; c. alte limbi europene 1,51 Euro pe frază;

d. veel beheerste niet-Europese talen Euro 1,51 per regel;

d. limbi comune ne-europene 1,51 Euro pe frază;

e. overige niet-Europese talen Euro 1,69 per regel.

e. alte limbi ne-europene 1,69 Euro pe frază.

Artikel 6 Articolul 6

Voor werkzaamheden als bedoeld in artikel 3, eerste lid, onderdeel a, van de wet, waarvoor geen speciaal tarief is bepaald, geldt, naar gelang de werkzaamheden niet of in meer of mindere mate van wetenschappelijke of bijzondere aard zijn, een tarief van ten hoogste Euro 116,09 per uur, met dien verstande dat:

Pentru activitățile descrise la articolul 3, paragraful 1, sub-paragraful (a) al Legii, pentru care nu se aplică nici o rată specifică, deoarece lucrul nu are nici un grad mare sau mic științific sau particular, rata nu va depăși 116,09 Euro pe oră, cu prevederea că:

a. het tarief voor vergoedingen van verrichtingen van medische aard het door het College tarieven gezondheidszorg goedgekeurde of vastgestelde tarief met betrekking tot medische specialistische of huisartsenhulp aan particulier verzekerden, bedraagt;

a. rata de remunerare a activităților de natură medicală prin intermediul ratelor pentru serviciile medicale aprobate sau ratele fixe cu privire la specialistul medical sau medic de familie pentru a susține sumele asigurate privat;

b. het tarief voor vergoedingen van verpleging in een ziekenhuisvoorziening het voor deze vergoedingen geldende tarief derde klas bedraagt.

b. rata de rambursare a serviciilor spitalicești este rata predominantă de gradul 3 pentru aceste taxe.

Artikel 7 Articolul 7

De tarieven, genoemd in de artikelen 2 tot en met 6, worden met de helft verhoogd voor werkzaamheden die ingevolge het daartoe strekkende verzoek of de gegeven opdracht moeten worden verricht op: a. zaterdag; b. zondag; c. een in artikel 3 van de Algemene termijnenwet genoemde algemeen erkende feestdag of een bij of krachtens dat artikel daarmee gelijkgestelde dag; d. op een andere dag, dan omschreven onder a tot en met c, tussen 0.00 en 08.00 uur of tussen 20.00 en 24.00 uur.

Ratele stipulate în articolele 2 - 6 vor fi majorate cu jumătate pentru lucrul îndeplinit ca urmare a solicitării: A. sâmbătă; B. duminică; C. în articolul 3 a Extinderii generale a perioadelor de timp se specifică sărbătorile publice sau ca urmare a aticului, ziua asimilată; D. o altă zi decât cea menționată în A - C, între orele 0:00 și 08:00 sau 20:00 și 24:00.

Artikel 8 Articolul 8

1. Het tarief voor vergoedingen wegens tijdverzuim als bedoeld in artikel 3, eerste lid, onderdeel b, van de wet bedraagt, indien deze vergoedingen worden verstrekt aan: a. geneeskundigen, bevoegd tot uitoefening van de praktijk in Nederland, ten hoogste Euro 116,09 per uur; b. psychologen, bevoegd tot uitoefening van de praktijk in Nederland, ten hoogste Euro 89,10 per uur; c. vertalers Euro 40,45 per uur; d. andere personen aan wie werkzaamheden zijn opgedragen, naar gelang de werkzaamheden niet of in meer of mindere mate van wetenschappelijke of bijzondere aard zijn, ten hoogste Euro 116,09 per uur; e. getuigen, met uitzondering van minderjarigen die geen inkomsten derven, aan voogden die wegens een strafzaak tegen een onder hun gezag staande minderjarige ingevolge het Wetboek van Strafvordering moeten worden opgeroepen, aan curatoren, bij toepassing van artikel 509d van dat Wetboek, en aan noodzakelijke geleiders van personen als hiervoor bedoeld, van personen aan wie werkzaamheden zijn opgedragen, van verdachten en van gerekwestreerden, Euro 6,81 per uur.

1.Tarfele pentru pierderea de timp, după cum este prevăzut în articolul 3, paragraful (b) al Legii , vor fi oferite pentru: A. medicii competenți să practice profesia în Olanda, până la 116,09 Euro pe oră; B. psihologi, autorizați să exercite practica sa în Olanda de cel mult 89,10 Euro pe oră; C. translatori 40,45 Euro pe oră; D. alte persoane ale căror sarcini primite, în dependență de lucru sau un grad științific mai mic sau mai mare sau de natură specifică, nu va depăși 116,09 Euro pe oră; E. martori, cu excepția minorilor, care nu au pierderi de venituri, gardieni, deoarece în cazuri penale ce implică minorii, conform Codului Penal, se interoghează în prezența acestora, mandatari în baza articolul 509d al Codului, și persoanele însoțitoare ale persoanelor menționate mai sus, suspecți și persoane reținute, 6,81 Euro pe oră.

2. De in het eerste lid bedoelde vergoeding komt voor de tijd, besteed aan de reis, niet toe aan: a.

2. Tarifele menționate în paragraful 1 pentru

31

geneeskundigen, psychologen en andere personen aan wie werkzaamheden zijn opgedragen van wetenschappelijke of bijzondere aard; b. tolken en vertalers

aceeași perioadă de timp nu se vor achita: A. doctorilor, psihologilor și altor persoane ai căror lucru este științific sau special. B. Interpreții și translatorii.

3. Indien vergoeding wordt toegekend voor een plaatsvervanger, wordt de voor tijdverzuim toe te kennen vergoeding daarop in mindering gebracht.

3. Dacă compensarea se oferă suplementar, taxa pentru pierderea timpului se va deduce.

Artikel 9 Articolul 9

1. Voor de vaststelling van de uurvergoeding als bedoeld in de artikelen 2 tot en met 8 geldt een gedeelte van een uur gelijk aan een half uur of korter, als een half uur, en een gedeelte langer dan een half uur als een heel uur.

1. Pentru determinarea ratei pe oră, menționată în articolele 2-8, o pătrime din oră se echivalează cu jumătate de oră sau mai puțin, iar o perioadă mai mare de jumătate de oră se egalează cu o oră.

2. Voor tijdverzuim als bedoeld in artikel 8 is per dag een vergoeding verschuldigd voor ten hoogste negen uur.

2. Pentru timpul pierdut, după cum este prevăzut în articolul 8, o zi pentru rambursare constă din maximum nouă ore.

Artikel 10 Articolul 10

1. Voor een lokaliteit, door een gemeente beschikbaar gesteld ingevolge een verzoek als bedoeld in artikel 4 van de wet is, indien de vergoeding voor het gebruik in een plaatselijke belastingverordening is geregeld, aan de gemeente een vergoeding verschuldigd overeenkomstig die verordening.

1. Pentru o localitate, în baza articolului 4 al Legii, dacă taxa de utilizare este reglementată printr-o taxă locală, taxa municipală se va achita în conformitate cu reglementarea dată.

2. In andere gevallen dan bedoeld in het eerste lid wordt de vergoeding berekend naar het plaatselijk gangbare tarief. Wanneer dit tarief afhankelijk is gesteld van een indeling naar klassen, dan wordt de vergoeding berekend naar het tarief voor de laagste klasse. Bij vergoeding volgens dagtarief is voor beschikbaarstelling gedurende zes uur of korter de halve dagprijs, voor meer dan zes uur de hele dagprijs verschuldigd.

2. În alte cazuri decât cele specificate la paragraful 1, alocarea este calculată la o rată preponderent locală. Când această rată este supusă clasificării pe clase, atunci această rată este calculată ca o rată pentru cea mai mică clasă. Compensarea, în conformitate cu rata zilnică, este achitată pentru șase ore sau mai puțin de jumătate din rata zilnică achitabilă pentru nu mai mult de șase ore.

3. Bijkomende kosten kunnen overeenkomstig plaatselijk gebruik worden vergoed.

3. Cheltuielile suplimentare pot fi rambursate în conformitate cu tradiția locală.

§ 3. Vergoedingen voor reis- en verblijfkosten § 3. Taxe de transport și cazare

Artikel 11 Articolul 11

1. Het tarief voor vergoedingen wegens reis- en verblijfkosten als bedoeld in artikel 6 van de wet bedraagt, indien deze vergoedingen worden verstrekt aan: a. personen als bedoeld in artikel 8, tweede lid, onder a, Euro 2,70 per retourkilometer; personen als bedoeld in artikel 8, tweede lid, onder b, Euro 1,54 per retourkilometer; c. personen aan wie op grond van artikel 3, derde lid, sub c, d of e, van de wet, geen vergoeding wegens tijdverzuim toekomt, het tarief, gesteld in het Reisbesluit binnenland; d. personen aan wie werkzaamheden zijn opgedragen die niet van wetenschappelijke of bijzondere aard zijn, aan getuigen, aan voogden die wegens een strafzaak tegen een onder hun gezag staande minderjarige ingevolge het Wetboek van Strafvordering moeten worden opgeroepen, aan curatoren, bij toepassing van artikel 509d van dat Wetboek, en aan noodzakelijke geleiders van personen als hiervoor bedoeld, van personen aan wie werkzaamheden zijn opgedragen, van verdachten en van gerekwestreerden, een tarief waarvan de hoogte

1. Taxele de transport și cazare, la care se referă articolul 6 al Legii, se compensează: A. Persoanei menționate în articolul 8, paragraful 2, sub-paragraful (a), 2,70 Euro dus-întors pe km; B. Persoanele menționate în articolul 8, paragraful (b), 1,54 Euro dus-întors pe km; C. Pentru persoanele care, în conformitate cu articolul 3, sub-paragraful (c), (d) or (e) al Legii nu prezintă compensații pentru pierderea de timp, rata stabilită în Hotărârea internă privind transportul; D. Persoanele care au sarcini ne-științifice sau particulare, martorii, gardienii acuzaților de infracțiuni, care se află în autoritatea acestora, minor în baza Codului de Procedură Penală, persoanele rechemate, mandatarii, în baza articolul 509d al Codului și persoanelor însoțitoare ale persoanelor menționate mai sus, persoanelor cu sarcini, suspecților și persoanelor reținute, o rată a cărei sumă este egală cu costurile de

32

gelijk is aan de reiskosten per openbaar middel van vervoer, laagste klasse dan wel een kilometervergoeding van Euro 0,28 per kilometer indien openbaar vervoer niet of niet voldoende mogelijk is, alsmede verblijfkosten tot ten hoogste Euro 37,85 per dag, met inbegrip van overnachting; het tarief voor de vergoeding van het gebruik van een eigen auto bedraagt ten hoogste Euro 0,28 per kilometer.

transport cu mijloace publice, cea mai mică clasă sau prin oferirea kilometrajului în valoare de 0,28 Euro pe km. Dacă transportul public nu este suficient sau nu este disponibil, precum și costurile de cazare de până la 37,85 Euro pe zi, inclusiv pentru noapte; rata de compensare pentru folosirea automobilului privat nu va depăși 0,28 Euro pe kilometru.

2. Het aantal retour kilometers, bedoeld in het eerste lid, onder a en b, wordt berekend naar de kortste reisroute.

2. Numărul de km rambursați, cu referire în paragraful 1, sub-paragraful (a) și (b), este calculat în conformitate cu cea mai scurtă rută.

3. Voor het gebruik van een bijzonder middel van vervoer in de gevallen, bedoeld in artikel 7 van de wet, wordt een vergoeding verstrekt, berekend naar de werkelijke kosten.

3. La folosirea mijloacelor de transport particulare în cazurile prevăzute în articolul 7 al Legii, se va percepe o taxă pentru cheltuielile actuale.

4. Vergoeding voor reis- en verblijfkosten wordt niet meer dan eenmaal toegekend, ook al wordt de reis gemaakt ten behoeve van verschillende zaken.

4. Compensația pentru transport și cazare va fi acordată o dată, chiar dacă călătoria este făcută pentru soluționarea mai multor probleme.

§ 4. Vergoedingen voor afschriften, uittreksels, inlichtingen en het uitbrengen van exploiten

§ 4. Taxa pentru copii, extrase, informații și emiterea mandatelor

Artikel 12 Articolul 12

1. Behalve voor de gevallen, bedoeld in artikel 17, tweede lid, van de wet, wordt evenmin recht geheven voor: a. het geven van inzage in vonnissen, arresten, registers of andere stukken waarvan kennisneming geoorloofd is, of voor het verstrekken van inlichtingen aan de verdachte, de gewezen verdachte, gerekwestreerde, de gewezen gerekwestreerde, de benadeelde partij; voor de benadeelde partij geldt dit ook indien deze zich niet in de strafzaak voegt, echter slechts ingeval hij belang heeft bij de gewenste gegevens en hij niet in staat is enig recht te betalen; b. het verstrekken van afschriften van of uittreksels uit vonnissen, arresten, registers of andere stukken waarvan kennisneming geoorloofd is, aan de verdachte, de gewezen verdachte, de gerekwestreerde, de gewezen gerekwestreerde of de benadeelde partij, voor zover zij daarbij belang hebben, niet op andere wijze in de behoefte kunnen voorzien en niet in staat zijn enig recht te betalen; voor de benadeelde partij geldt dit ook indien deze zich niet in de strafzaak voegt.

1. Cu excepția cazurilor descrise în articolul 17, paragraful 2 al Legii, nu se va percepe nici o taxă pentru: A. Hotărâri judecătorești de inspecție, hotărâri judecătorești, registre sau alte documente pentru care s-a permis accesul sau pentru oferirea informațiilor acuzatului, suspectului, persoanei reținute sau persoanei reținute anterior, părții vătămate; de asemenea, partea solicitantă dacă nu este inclusă în cazul penal, ci numai dacă au interes în informații și nu pot să achite taxele; B. Oferirea copiilor sau extraselor din hotărârile judecătorești, hotărâri, registre și alte documente pentru care s-a permis accesul sau pentru oferirea informațiilor acuzatului, suspectului, persoanei reținute sau persoanei reținute anterior, părții vătămate; de asemenea, partea solicitantă dacă nu este inclusă în cazul penal, ci numai dacă au interes în informații și nu pot să achite taxele.

2. In de gevallen waarin personen als bedoeld in het eerste lid geen recht verschuldigd zijn, wordt evenmin recht in rekening gebracht aan de advocaat of de gemachtigde van deze personen.

2. În cazurile în care persoanele menționate în paragraful 1 nu achită taxele, acestea nu vor fi achitate nici de avocatul sau reprezentantul persoanelor date.

3. In de overige gevallen kan de griffier een recht berekenen van: a. Euro 3,18 per aanvraag voor inzage van en voor het verstrekken van afschriften van en uittreksels en inlichtingen uit vonnissen, arresten, registers of andere stukken waarvan kennisneming geoorloofd is, betrekking hebbende op één zaak, tenzij de aanvrager recht heeft op kosteloze inzage van of inlichtingen uit de desbetreffende stukken; b. Euro 0,18 per bladzijde voor afschriften van de onder a vermelde stukken, tenzij ingevolge enig wettelijk voorschrift een lager bedrag moet worden berekend; geen recht is verschuldigd, indien op een aanvraag om inzage, afschriften of inlichtingen afwijzend moet worden beschikt, omdat geen inzage mag worden verleend, of geen

3. În alte cazuri, grefierul ar putea percepe o taxă de: A. 3,18 Euro pentru cerere pentru vizualizarea și oferirea copiilor și extraselor, precum și informațiilor din hotărârile judecătorești, registre sau alte documente pentru care s-a permis accesul într-o procedură, în afară de cazul când solicitantul are acces liber la informații sau documente relevante; B. 0,18 Euro per copie/pagină a documentelor enumerate în sub-paragraful (a), cu excepția cazului când se percepe o suma mai mică stabilită prin lege; nu se vor percepe taxe, dacă solicitarea de acces la documente sau informații este refuzată, prin

33

inlichtingen of afschriften mogen worden verstrekt. urmare, nu sunt permise copiile sau oferirea informațiilor.

4. De belanghebbende kan tegen een weigering van de griffier tot toepassing van het eerste of tweede lid en tegen een beschikking op grond van het derde lid schriftelijk bezwaar indienen bij de voorzieningenrechter van het gerecht en, indien het de Hoge Raad betreft, bij de president van de Hoge Raad. De artikelen 10 tot en met 13 van de wet zijn van overeenkomstige toepassing.

4. Partea interesată poate contesta refuzul grefierului de a aplica prevederile paragrafului 1 sau 2, iar conform paragrafului 3, este nevoie de adresat instanței judecătorești o obiecție în scris, iar în cazul Curții Supreme, Președintelui Curții Supreme, în conformitate cu articolele 10 - 13 ale Legii se va aplica mutatis mutandis.

5. Bij ministeriële regeling kan worden bepaald dat daarin voor aan te wijzen doeleinden van algemeen belang, niet getekende afschriften en uittreksels kunnen worden afgegeven, inzage kan worden verleend en inlichtingen kunnen worden verstrekt tegen betaling van een daarin aan te geven lager recht dan genoemd in het derde lid of zonder betaling van enig recht.

5. Prin Ordinul ministerului se poate stabili că pentru obiectele de interes public se pot elibera copii și extrase nesemnate și se poate permite accesul și informațiile în schimbul unei taxe mai mici decât cea indicată în paragraful respectiv sau gratis.

6. Bij ministeriële regeling kunnen ter uitvoering van dit artikel nadere regels worden gesteld.

6. Prin ordinul ministerului se pot stabili prevederi mai detaliate pentru implementarea articolului dar.

Artikel 13 Articolul 13

Voor het uitbrengen van exploiten ingevolge bijzondere wetten is aan de deurwaarders een vergoeding verschuldigd, berekend naar de in het Besluit tarieven ambtshandelingen gerechtsdeurwaarders bepaalde tarieven.

Pentru emiterea în baza legilor speciale a mandatelor executorilor judecătorești, aceștia vor achita o taxă calculată la rata specificată în Regulamentul privind taxele pentru actele oficiale ale executorilor judecătorești.

§ 5. Diverse bepalingen; buitengewone kosten, niet voorziene kosten en omzetbelasting

§ 5. Dispoziții diverse, costuri extraordinare, cheltuieli neprevăzute și TVA

Artikel 14 Articolul 14

1. Tot de in artikel 2 van de wet bedoelde buitengewone, bij en krachtens die wet niet voorziene kosten worden gerekend de vergoedingen voor werkzaamheden, verricht door personen ten aanzien van wie in verband met hun verblijf in het buitenland wordt afgeweken van de tarieven, genoemd in de artikelen 2 tot en met 9 en 11.

1. Costurile extraordinare și cheltuielile neprevăzute menționate în articolul 2 al Legii includ taxele pentru lucrul efectuat de persoanele aflate în străinătate, iar ratele sunt indicate în articolele 2 - 9 și articolul 11.

2. Bij deze niet voorziene kosten komen de reis- en verblijfkosten van deze personen en de kosten wegens tijdverzuim en daarmee verband houdende noodzakelijke kosten eveneens voor vergoeding in aanmerking.

2. Cheltuielile neprevăzute, cheltuielile de transport și cazare ale persoanelor date și cheltuielile legate de pierderea timpului, precum și cheltuielile necesare relevante, se califică pentru rambursare.

Artikel 15 Articolul 15

De bedragen, genoemd in dit besluit, worden verhoogd met de omzetbelasting die daarover is verschuldigd.

Sumele menționate în această decizie vor fi majorate cu suma TVA pasibilă spre achitare.

34

OLANDA 14

Besluit tarieven ambtshandelingen

gerechtsdeurwaarders Regulamentul privind taxele pentru

actele oficiale ale executorilor judecătorești

§ 1. Vaste schuldenaarstarieven § 1. Rate fixe pentru debitori

Artikel 1 De schuldenaarstarieven, vastgesteld bij of krachtens dit besluit dienen mede tot dekking van de rechtstreeks met de ambtshandeling samenhangende voorbereidende, uitvoerende en afrondende werkzaamheden die voor een goede verrichting van die ambtshandeling noodzakelijk zijn.

Articolul 1. Taxele debitorului stabilite sau ce rezultă din acest Regulament servesc pentru acoperirea directă a activităților de pregătire, executare și finalizarea a actelor oficiale, ce sunt necesare pentru aplicarea corectă a hotărârii judecătorești.

Artikel 2 Onverminderd de artikelen 5 tot en met 11 en 14, bedragen de kosten, bedoeld in de artikelen 240 en 434a van het Wetboek van Burgerlijke Rechtsvordering, voor het exploot van:

Articolul 2. Prin derogare de la articolele 5 - 11 și 14, taxele la care se referă în articolele 240 și 434a al Codului de Procedură Civilă pentru mandatul necesar de a:

a. dagvaarding, oproeping of aanzegging die het geding inleidt: Euro 77,52;

a. servi o citație, chemare în judecată sau notificare de începere a procedurii: 77,52 Euro;

b. betekening van een titel: Euro 74,61;

b. servi un titlu: 74,61 Euro;

c. betekening van een verzoekschrift met oproeping om in rechte te verschijnen of van een aanzegging, anders dan bedoeld in dit artikel: Euro 61,33;

c. servi o petiție cu chemare în judecată sau notificare de a apărea în instanță, altele decât cele specificate în acest articol: 61,33 Euro;

d. betekening, anders dan bedoeld in dit artikel: Euro 65,64;

d. servi altele decât cele specificate în acest articol: 65,64 Euro;

e. beslag op roerende zaken, niet zijnde registergoederen, anders dan bedoeld in een van de volgende onderdelen, of van nadere aanduiding van de in beslag genomen roerende zaken: Euro 101,97;

e. confiscarea bunurilor ce nu sunt înregistrate corect, altele decât cele ce urmează sau indicarea ulterioară a proprietății mobiliare: 101,97 Euro;

f. beslag op roerende zaken, niet zijnde registergoederen, die zich bevinden op een zodanige plaats dat voor de toegang daartoe de medewerking van een derde nodig is: Euro 136,93;

f. confiscarea bunurilor ce nu sunt înregistrate corect, amplasate într-o localitate ce necesită asistența unei părți terțe: 136,93 Euro;

g. beslag op rechten aan toonder of order, op effecten op naam of op overige rechten, anders dan bedoeld in dit artikel: Euro 201,79;

g. confiscarea drepturilor beneficiarului sau ordinului cu privire la valorile mobiliare sau alte drepturi, altele decât cele specificate în acest articol: 201,79 Euro;

h. beslag op aandelen op naam in Nederlandse naamloze vennootschappen en besloten vennootschappen met beperkte aansprakelijkheid: Euro 221,50;

h. confiscarea acțiunilor în companiile olandeze de stat și companiile cu răspundere limitată privată: 221,50 Euro;

i. beslag op aandelen aan toonder of van beslag onder derden, anders dan beslag op periodieke betalingen: Euro 162,49;

i. confiscarea acțiunilor beneficiarului sau a părților terțe altele decât cele legate de tranșe: 162,49 Euro;

j. beslag onder derden op periodieke betalingen, anders dan beslag

j. confiscarea achitărilor periodice altele decât cele

14

Textul în limba engleză este o traducere neoficială și necertificată al textului din limba olandeză.

35

als bedoeld onder k: Euro 115,65; cu referire la (k): 115,65 Euro;

k. beslag als bedoeld in artikel 479b van het Wetboek van Burgerlijke Rechtsvordering: Euro 98,77;

k. confiscarea în conformitate cu articolul 479B, sub-paragraful (a) al Codului de Procedură Civilă: 98,77Euro;

l. beslag onder de schuldeiser zelf, ongeacht het beslagobject: Euro 135,29;

l. confiscarea bunurilor creditorului, indiferent de bunurile supuse confiscării: 135,29 Euro;

m. executie tot afgifte van roerende zaken, niet zijnde registergoederen: Euro 235,37;

m. executarea livrării bunurilor mobiliare ce nu sunt înregistrate corect: 235,37 Euro;

n. beslag tot verkrijging van afgifte of levering van roerende zaken, niet zijnde registergoederen: Euro 101,22;

n. confiscarea pentru a primi eliberarea sau livrarea bunurilor mobiliare, altele decât cele înregistrate corect: 101,22 Euro;

o. beslag op onroerende zaken of op in Nederland te boek gestelde luchtvaartuigen: Euro 140,10;

o. confiscarea proprietății reale sau a navei aeriene înregistrată în Olanda: 140.10 Euro;.

p. opheffing van beslag op onroerende zaken of de verklaring, bedoeld in artikel 575, tweede lid, van het Wetboek van Burgerlijke Rechtsvordering: Euro 49,99;

p. ridicarea confiscării proprietății reale sau a declararea cu referință la articolul 575, paragraful 2, al Codului de Procedură Civilă: 49,99 Euro;

q. beslag op schepen of niet in Nederland te boek gestelde luchtvaartuigen: Euro 308,83;

q. confiscarea navelor acvatice sau aeriene înregistrate în Olanda: 308,83 Euro;

r. gerechtelijke inbewaringgeving: Euro 210,15;

r. escrow judiciar: 210,15 Euro;

s. het aanslaan van biljetten houdende aankondiging van openbare verkoop: Euro 76,71;

s. publicarea anunțurilor cu privire la vânzarea publică: Euro 76,71;

t. executoriale openbare verkoop van roerende zaken: Euro 268,44;

t. vânzarea publică a bunurilor mobile: 268,44 Euro;

u. aanzegging van de overname van de executie van onroerende zaken: Euro 72,09;

u. notificarea cu privire la achiziționarea executării proprietății imobiliare: 72,09 Euro;

v. gedwongen ontruiming van onroerende zaken: Euro 200,56;

v. evacuarea forțată a proprietății: 200,56 Euro;

w. tenuitvoerlegging van lijfsdwang: Euro 233,11.

w. Implementarea executării unei pedepse cu închisoarea: 233,11 Euro.

Artikel 3 Onverminderd de artikelen 9, 10 en 11, bedragen de kosten, bedoeld in artikel 434a van het Wetboek van Burgerlijke Rechtsvordering, van inning, verdere tenuitvoerlegging en verdeling van de opbrengst van beslag op vorderingen tot periodieke betalingen, per maand waarin de gerechtsdeurwaarder een betaling van de derde int:

Articolul 3. Prin derogare de la articolele 9, 10 și 11, costurile specificate în articolul 434a al Codului de Procedură Civilă de colectare, implementare ulterioară și distribuire a profitului din cererile de confiscare pentru achitările periodice se vor percepe pentru luna în care executorul judecătoresc solicită achitarea de la partea terță:

a. in geval van enkelvoudig derdenbeslag: Euro 9,88;

a. în cazul confiscării unice: 9,88 Euro;

b. in geval van twee samenlopende derdenbeslagen: Euro 15,71; en

b. în cazul a două confiscări a părților terțe 15,71 Euro; și

c. voor ieder daarop volgend samenlopend derdenbeslag: Euro 5,84 per beslag.

c. pentru fiecare confiscare ulterioară: 5,84 Euro pe confiscare.

Artikel 4 Articolul 4

1. Onverminderd de artikelen 9, 10 en 11, bedragen de kosten, bedoeld in artikel 434a van het Wetboek van Burgerlijke Rechtsvordering, voor de ambtshandeling, bedoeld in artikel 2, onder b, d tot en met o en q tot en met w, die

1. Prin derogare de la articolele 9, 10 și 11, costurile specificate în articolul 434a al Codului de Procedură Civilă pentru actele oficiale menționate în articolul 2b, (d) – (o) și (q) - (w), care nu urmează, se va

36

geen doorgang vindt, de helft van het bedrag, vastgesteld bij of krachtens het desbetreffende onderdeel van artikel 2, indien:

achita jumătate din suma relevantă articolului 2, dacă:

a. de gerechtsdeurwaarder ter plaatse van de uitvoering van de desbetreffende ambtshandeling is aangetreden, en

a. executorul judecătoresc local responsabil pentru implementarea actului oficial relevant de începere a mandatului, și

b. de ambtshandeling geen doorgang heeft gevonden omdat de schuldenaar vrijwillig de uit de executoriale titel blijkende verplichting tot de prestatie nakomt die met die ambtshandeling zou worden afgedwongen, of omdat zijn gehele of gedeeltelijke prestatie leidt tot beeïndiging van de tenuitvoerlegging van de executoriale titel.

b. actul oficial nu a avut loc din cauza dorinței voluntare a debitorului să satisfacă obligația de contingent forțată de îndeplinire a performanței, ce ar fi introdusă prin actul oficial sau din cauză că toate sau o parte din activitate duce la terminarea sau executarea hotărârii de executare.

2. Artikel 6 is van overeenkomstige toepassing, met dien verstande dat de kosten worden verhoogd met de helft van het desbetreffende bedrag.

2. Articolul 6 va aplica mutatis mutandis în baza acordului că tarifele vor fi majorate cu jumătate din suma stabilită.

Artikel 5 Indien de gerechtsdeurwaarder met betrekking tot dezelfde roerende zaken de ambtshandelingen, bedoeld in artikel 2, onder m en n, verricht, worden de kosten van de ambtshandeling, vastgesteld in artikel 2, onder m, verminderd met Euro 18,92.

Articolul 5. Dacă executorul judecătoresc aplică actul oficial asupra bunurilor mobiliare menționate în articolul 2 (m) și (n), tariful actului oficial definit în articolul 2 (m) va fi minus 18.92 Euro.

Artikel 6 Indien de gerechtsdeurwaarder zich op grond van een wettelijk voorschrift voor de goede verrichting van de ambtshandeling laat bijstaan door een of meer getuigen, worden de kosten van de ambtshandeling:

Articolul 6. Dacă executorul judecătoresc este asistat de unul sau mai mulți martori la aplicarea actului oficial, costul actului oficial va fi:

a. bedoeld in artikel 2, onder e, f, g, en n, verhoogd met Euro 19,28;

a. suma din articolul 2(e), (f), (g) și (n) plus 19,28 Euro;

b. bedoeld in artikel 2, onder m, o, q, v en w, verhoogd met Euro 67,50.

b. suma din articolul 2(m), (o), (q), (v) și (w) va fi majorată cu 67,50 Euro.

Artikel 7 Indien uit het exploot blijkt dat de uitvoering ter plaatse van de ambtshandeling:

Articolul 7. Dacă mandatul stipulează că implementarea la fața locului a actului oficial:

a. bedoeld in artikel 2, onder e, f, g, h en n, langer dan anderhalf uur heeft geduurd, of

a. menționat în articolul 2(e), (f), (g), (h) și (n) a durat mai mult de jumătate de oră, sau

b. bedoeld in artikel 2, onder m, q, r, t, v en w, langer dan drie uur heeft geduurd, worden de kosten verhoogd met Euro 18,92 voor iedere 15 minuten dat de uitvoering ter plaatse van de ambtshandeling langer dan anderhalf uur, respectievelijk drie uur heeft geduurd, en worden de kosten, vastgesteld bij of krachtens artikel 6, verhoogd met Euro 11,22 voor iedere 15 minuten dat de bijstand door de getuige daarbij langer dan anderhalf uur, respectievelijk drie uur heeft geduurd.

b. menționat în articolul 2(m), (q), (r), (t), (v), (w), a durat mai mult de trei ore, costul va fi majorat cu 18,92 Euro pentru fiecare 15 minute de implementare la fața locului a actului oficial, iar costurile stipulate în articolul 6 vor fi majorate cu 11,22 Euro pentru fiecare 15 minute în cazul asistenței oferite de către martori, însă nu va depăși jumătate de oră în perioada de trei ore.

Artikel 8 Articolul 8

1. Voor de toepassing van artikel 434a van het Wetboek van Burgerlijke Rechtsvordering, worden de kosten verhoogd met Euro 23,86 indien:

1. În scopul articolului 434a al Codului de Procedură, costurile vor fi majorate cu 23,86 Euro, dacă:

a. het exploot, nadat betekening aan de laatstelijk aan de opdrachtgever bekendgeworden woon- of verblijfplaats van de schuldenaar eens of meermalen niet mogelijk is gebleken, op een volgend adres wordt betekend, en

a. după ultima notificare la adresa cunoscută a clientului sau la domiciliul debitorului, mandatul nu a putut servit o dată sau de mai multe ori la adresa menționată, și

37

b. de gerechtsdeurwaarder aan de voet van het exploot de data vermeldt waarop dat adres is geverifieerd aan de hand van gegevens uit de basisregistratie personen of het Handelsregister, en waarop betekening aan dat adres niet mogelijk is gebleken.

b. executorul judecătoresc va menționa pe mandat data când adresa a fost verificată, folosind registrul populației sau registrul întreprinderilor comerciale, și data când acesta nu a putut fi servit la adresa respectivă.

2. Voor de toepassing van artikel 434a van het Wetboek van Burgerlijke Rechtsvordering, worden de kosten van het exploot, bedoeld in artikel 2, onder e en w, verhoogd met Euro 48,04 onderscheidenlijk Euro 93,97, indien de gerechtsdeurwaarder:

2. În scopul articolului 434a al Codului de Procedură Civilă, costurile mandatului menționat în articolul 2(e) și (w) se vor majora cu 48,04 Euro și respectiv, 93,97 Euro, dacă executorul judecătoresc:

a. de desbetreffende ambtshandeling heeft verricht nadat een of meer eerdere pogingen daartoe geen doorgang vonden wegens afwezigheid van de schuldenaar of een persoon die hem kan vertegenwoordigen op de plaats van het beslag, onderscheidenlijk de afwezigheid van de schuldenaar op de voorziene plaats van tenuitvoerlegging van de lijfsdwang;

a. a efectuat actul oficial relevant după una sau mai multe încercări anterioare când nu l-a găsit pe debitor sau persoana care îl reprezintă la locul de confiscare, respectiv, absența debitorului locul de implementare a hotărârii de executare a pedepsei cu închisoarea;

b. voorafgaand aan de eerdere poging of pogingen de schuldenaar schriftelijk over het tijdstip en doel van zijn komst heeft bericht, en

b. înainte de încercare sau încercări, l-a informat pe debitor în scris despre timpul și scopul prezentării la fața locului, și

c. in het exploot de feiten, bedoeld in de onderdelen a en b, heeft gerelateerd.

c. Mandatul se referă la faptele descrise în (a) și (b).

Artikel 9 Articolul 9

1. De kosten worden verhoogd met de door de gerechtsdeurwaarder gedane verschotten, voor zover:

1. Tarifele se vor majora dacă cheltuielile suportate de către executorul judecătoresc au apărut în rezultatul:

a. het doen en het beloop van de verschotten voor de goede verrichting van de ambtshandeling noodzakelijk waren en aan de voet van het exploot afzonderlijk zijn vermeld;

a. suma cheltuielilor suportate pentru îndeplinirea corectă a actului oficial au fost necesare și au fost enumerate în mod separat în anexa la mandat;

b. de verschotten niet eerder zijn betrokken in de berekening van de proceskosten of de bepaling van de kosten van tenuitvoerlegging, en

b. cheltuielile nu au fost anterior incluse în calculul costurilor sau determinarea costului de implementare, și

c. indien het betreft kosten waarvan de hoogte niet bij wettelijk voorschrift is vastgesteld, het tweede en derde lid in acht zijn genomen.

c. în cazul cheltuielilor care nu este specificată prin lege, se vor aplica paragrafele 2 și 3.

2. De gerechtsdeurwaarder verklaart in het exploot dat het doen en het beloop van de verschotten voor de goede verrichting van de ambtshandeling noodzakelijk waren en dat hij geen rechtstreeks of middellijk belang heeft in de onderneming of derde die de kosten factureerde.

2. Executorul judecătoresc va declara în mandat motivul cheltuielilor suportate și suma acestora pentru îndeplinirea corectă a actului oficial și va declara că nu are nici un interes direct sau indirect în compania sau partea terță căreia ia prezentat factura spre plată.

3. De gerechtsdeurwaarder hecht een afschrift van de factuur van de verschotten aan het exploot. Indien de factuur later wordt ontvangen, wordt deze uiterlijk op de vijftiende dag na de maand waarin de desbetreffende levering of de dienst is verricht in afschrift aan het exploot gehecht en aan de schuldenaar toegezonden. De gerechtsdeurwaarder maakt van de toezending aantekening aan de voet van het exploot en voorziet de aantekening van een dag- en handtekening.

3. Executorul judecătoresc va anexa o copie a facturii în cauză la mandat. Dacă factura este primită timp de cincisprezece zile după livrarea sau prezentarea mandatului, aceasta va fi trimisă debitorului împreună cu copia mandatului. Executorul judecătoresc va nota transmiterea mandatului și va înregistra data și va semna pe mandat.

Artikel 10 De kosten worden verhoogd met een percentage dat overeenkomt met het

Articolul 10. Cheltuielile se vor majora cu un procent egal procentului menționat în articolul 9,

38

percentage, bedoeld in artikel 9, eerste lid, van de Wet op de Omzetbelasting 1968, indien de opdrachtgever de hem in rekening gebrachte omzetbelasting niet op grond van genoemde wet kan verrekenen en zulks nadrukkelijk verklaart, en de gerechtsdeurwaarder aan de voet van het exploot verklaart dat de kosten in verband daarmee zijn verhoogd.

paragraful 1 al Legii cu privire la TVA din 1968, dacă clientul nu poate solicita rambursarea TVA în baza legii menționate mai sus, iar Executorul judecătoresc va declara pe mandat că cheltuielile asociate au fost majorate.

Artikel 11 Deze paragraaf blijft buiten toepassing ten aanzien van:

Articolul 11. Această secțiune nu se va aplica la:

a. de ambtshandeling waartoe de opdrachtgever in de gegeven omstandigheden, waaronder zijn belangen, die van de schuldenaar en hetgeen in het maatschappelijk verkeer gebruikelijk is, naar het oordeel van de rechter in redelijkheid niet had kunnen besluiten, en

a. nici un act oficial adresat clientului, care în circumstanțele date, luând în considerație interesul său și cel al debitorului și tradițiile din societate, în opinia judecătorului, nu poate fi decis, și

b. het exploot waarbij een gebrek in een eerder exploot is hersteld.

b. mandatul prin care s-a restabilit un alt mandat.

§ 3. Slot- en overgangsbepalingen

§ 3. Prevederi finale și tranzitorii

Artikel 14 Articolul 14

1. De bedragen, vastgesteld in de artikelen 2 tot en met 8, gelden tot en met 31 december 2002 en worden jaarlijks met ingang van 1 januari door Onze Minister gewijzigd met een percentage dat overeenkomt met 0,6 x (A – B) + (0,4 x C), waarbij:

1. Achitările menționate în articolele 2 - 8 se vor aplica până la 31 decembrie 2002, iar anual la 1 ianuarie, acestea se vor modifica cu un procent egal cu 0.6 x (A - B) + (0.4 x C), unde:

a. A gelijk is aan het procentuele verschil tussen het indexcijfer van de CAO-lonen per uur, inclusief bijzondere beloningen van het jaargemiddelde van het jaar t-2 en het daaraan voorafgaande jaargemiddelde, zoals die door het Centraal Bureau voor de Statistiek zijn bekendgemaakt;

a. A este egal cu diferența procentuală dintre indicele de salarii negociate pe oră, inclusiv achitările speciale din media anuală a anului t-2 și media anului anterior, publicat de Biroul Național de Statistică;

b. B gelijk is aan het procentuele verschil tussen het indexcijfer van de arbeidsproductiviteit in alle sectoren van het jaargemiddelde van het jaar t-2 en het daaraan voorafgaande jaargemiddelde, zoals die door het Centraal Bureau voor de Statistiek zijn bekendgemaakt;

b. B este egal cu diferența procentuală dintre indicele productivității muncii în toate sectoarele și media anuală a anului t-2 și media anului anterior, publicat de Biroul Național de Statistică;

c. C gelijk is aan het procentuele verschil tussen de consumentenprijsindexcijfers voor alle huishoudens op de meest recente tijdsbasis van het jaargemiddelde van het jaar t-2 en het daaraan voorafgaande jaargemiddelde, zoals die door het Centraal Bureau voor de Statistiek zijn bekendgemaakt, en

c. C este egal cu diferența dintre indicele prețului de consum pentru toate gospodăriile în cea mai recentă perioadă în baza mediei anuale a anului t-2 și media anului anterior, publicat de Biroul Național de Statistică, și

d. onder t-2 wordt verstaan het tweede jaar voorafgaand aan het jaar waarin de gewijzigde bedragen zullen gelden.

d. t-2 înseamnă al doilea an după anul în care se aplică sumele revizuite.