STUDIU DE CAZ Servicii in domeniul Electronica, Telecomunicatii si

Tehnologia Informatiei -versiunea 2-

2

Cuprins

1. TIPURI DE SERVICII IN DOMENIUL ELECTRONICA, TELECOMUNICATII SI TEHNOLOGIA INFORMATIEI .................................................................................. 3

1.1. EXEMPLE DE SERVICII IDENTIFICATE IN DOMENIUL TELECOMUNICATIILOR ................ 3 1.1.1. Servicii integrate in telecomunicatii (televiziune, telefonie fixa, acces internet) 3 1.1.2. Servicii in domeniul telefoniei mobile .................................................................. 3

1.2. EXEMPLE DE SERVICII IDENTIFICATE IN DOMENIUL ELECTRONICII APLICATE SI AL INGINERIEI INFORMATIEI ..................................................................................................... 4 1.3. EXEMPLE DE SERVICII IDENTIFICATE IN DOMENIUL TEHNOLOGIEI ELECTRONICE ........ 7

2. DESCRIEREA SERVICIULUI „FACILITAREA ACCESULUI LA CONTINUT PRIN INTERMEDIUL RETELELOR DE TELEFONIE MOBILA” ........................... 8

2.1. SERVICII CU VALOARE ADAUGATA IN TELEFONIA MOBILA ACTUALA ......................... 8 2.2. DESCRIEREA STUDIULUI DE CAZ: REALIZAREA UNUI SERVICIU CU VALOARE ADAUGATA (ACCES LA SURSE DE CONTINUT) DE CATRE OPERATORUL DE TELEFONIE MOBILA TELENOR (NORVEGIA), PRIN INTERMEDIUL UNEI INFRASTRUCTURI DE TIP SOA .................. 10

3. PREZENTAREA POTENŢIALULUI DE INOVARE A SERVICIULUI <<FACILITAREA ACCESULUI LA CONŢINUT PRIN INTERMEDIUL REŢELELOR DE TELEFONIE MOBILĂ>> ................................................................ 15

3.1. PRELIMINARII. TENDINŢE ACTUALE ÎN MANAGEMENTUL SERVICIILOR IT ÎN CADRUL COMPANIILOR DE TELEFONIE MOBILĂ ................................................................................ 15 3.2. DESCRIEREA PROPUNERII DE INOVARE: UTILIZAREA INTERFEŢELOR DE COMUNICARE PRIN VOCE ÎN CADRUL REŢELELOR DE TELEFONIE MOBILĂ – PLATFORMĂ BAZATĂ PE SINTEZA AUTOMATĂ A VORBIRII (ÎN LIMBA ROMÂNĂ) PENTRU ACCESAREA INFORMAŢIEI DE TIP TEXT ÎN CADRUL SERVICIILOR DE CONŢINUT .................................................................................. 16

3.2.1. Motivaţie .......................................................................................................... 16 3.2.2. Inovări tehnologice în cadrul serviciului propus ............................................... 18 3.2.3. Inovări de management / organizaţionale în cadrul serviciului propus.............. 23

4. CONCLUZII ................................................................................................................. 24

3

1. Tipuri de servicii in domeniul Electronica, Telecomunicatii si Tehnologia Informatiei

In ultimul timp, companiile de telecomunicatii cu cele mai mari beneficii sunt cele care asigura abonatilor lor diverse servicii cu valoare adaugata. Din acest punct de vedere, cel mai bun serviciu cu valoare adaugata este acela care integreaza mai multe servicii intr-o singura platforma. Aceasta abordare impune fiecarei companii de telecomunicatii actualizarea si imbunatatirea permanenta a intregii sale infrastructuri. Pentru a asigura cel mai bun serviciu cu valoare adaugata, companiile de telecomunicatii / furnizorii de servicii in telecomunicatii trebuie sa coopereze cu terte parti in vederea sustinerii infrastructurii si a continutului vehiculat.

1.1. Exemple de servicii identificate in domeniul telecomunicatiilor

1.1.1. Servicii integrate in telecomunicatii (televiziune, telefonie fixa, acces internet)

Promovate de principalii furnizori de televiziune prin cablu, acestea reprezinta o diversificare a ofertei de servicii standard destinate abonatilor proprii. Pachetul de servicii integrate asigura, pe o infrastructura comuna, accesul abonatului la serviciul de telefonie, acces internet si televiziune, permitand introducerea unor pachete de optiuni specifice: televiziune – cu definitie standard (S, standard definition) – cu inalta definitie (HD, high definition) – IPTV telefonie fixa – diferite tipuri de abonamente cu minute incluse, pentru trafic de voce intern sau international, destinate retelelor de telefonie fixa sau mobila acces internet – prin cablu sau fibra optica – cu debit garantat sau nu

1.1.2. Servicii in domeniul telefoniei mobile

Un argument in favoarea reducerii tarifului apelurilor telefonice interne sau internationale concomitent cu aparitia pe piata telefoniei mobile a abonamentelor cu numar mare de minute incluse, este faptul ca furnizorii existenti (companii de telecomunicatii) nu mai realizeaza un profit semnificativ din apelurile telefonice. In vederea cresterii beneficiului, furnizorii din telecom si-au extins gama de servicii oferite abonatilor dincolo de cele bazate numai pe voce. In prezent exista peste 100 de servicii cu valoare adaugata, dintre care pot fi amintite:

a. Servicii non-voce cu valoare adaugata – SMS (Short Message Service): serviciul de mesaje scurte in reteaua mobila; – MMS (Multimedia Messaging Service): serviciul pentru transmiterea de mesaje multimedia (imagini, text, audio sau/si video);

4

– e-mail; – P2P video sharing: partajarea de continut video intre doi abonati; – participarea folosind SMS la diverse concursuri TV; – posibilitatea de a descarca, pe terminalul mobil, jocuri si continut multimedia (tonuri de apel, muzica, video-clipuri); – distribuirea de informatie: serviciul, pe baza de abonament, oferit de operatorul de retea, include informatii legate de starea vremii, starea traficului auto, informatii privind securitatea cetatenilor ori legate de bursa; – servicii bazate pe localizare: permit identificarea pozitiei unui terminal mobil si, in functie de obiectivele aflate in acea zona sau in imediata sa vecinatate, transmit informatii legate de punctele de interes pentru abonat (centre comerciale, teatre, benzinarii, sedii de banci sau de firme); – plata securizata folosind terminalul mobil: serviciul permite plata in conditii de securitate a unor bunuri sau servicii in magazine, parcari, teatre etc. prin apropierea de un terminal de plata si tastarea unui cod de acces folosind terminalul mobil; autentificarea platii / tranzactiei este asigurata de operatorul retelei mobile; – jocuri In retea: mai multi abonati ai aceluiasi operator au posibilitatea de a juca un joc in retea, autentificarea acestora fiind efectuata de operatorul retelei etc.

b. Servicii de voce, cu valoare adaugata – serviciul de teleconferinta; – tele-horoscop si tele-astrologie; – melodii si stiri la cerere; – Intrebari / concursuri; – serviciul de City Infoline etc. Serviciile nou introduse au putut fi sustinute de aparitia pe piata a unor terminale mobile inteligente (smartphones).

1.2. Exemple de servicii identificate in domeniul electronicii aplicate si al ingineriei informatiei

a. Servicii de securitate bazate pe analiza si prelucrarea imaginilor provenite din retelele camerelor de supraveghere montate in spatii publice. b. Servicii de controlul calitatii in procese industriale, prin utilizarea pe linia de asamblare a unor camere video digitale, pentru detectarea automata a defectelor de fabricatie. c. Servicii de analiza si prelucrare a imaginilor obtinute prin satelit. d. Servicii de telemedicina bazate pe utilizarea unor sisteme de tip CAD (Computer Aided Diagnosis) – diagnoza asistata de calculator, mai ales in orase mici, unde nu exista alternative de diagnostic si servicii medicale avansate Telemedicina, ca aplicatie in medicina moderna, se bazeaza pe utilizarea tehnologiei informationale moderne, in special a cailor interactive audio / video de comunicatie, a computerelor si telemetriei pentru livrarea serviciilor de sanatate in zone izolate si pe inlesnirea de schimb informational intre medicul care asigura asistenta primara si medicul specialist, aflat la distanta (Figura 1). Conceptul a pornit ca o initiativa a NASA, care isi propunea o integrare a tehnologiei

5

asistentei medicale, a informatiei, a telecomunicatiilor si a interfetei om-masina in scopul asigurarii ingrijirii medicale pentru cosmonauti. In ultima perioada, acest concept a reusit sa se impuna la nivel mondial. Mai mult, odata cu progresul rapid al tehnologiilor moderne de telecomunicatii si, implicit, cu reducerea costurilor impuse de acestea, ideea de telemedicina se contureaza ca un fapt cotidian si se doreste a fi un serviciu utilizat la scara larga in viitorul apropiat.

Figura 1. Interfata unui sistem de telemedicina (NASA)

In paralel cu serviciul de telemedicina, asistam, in ultima perioada, la dezvoltarea unor tehnici de diagnoza performante, care pot sa completeze si sa eficientizeze si mai mult aplicatiile acestui serviciu. O astfel de tehnologie poarta numele de tehnologie CAD. Tehnologia CAD este o dezvoltare recenta in domeniul imagisticii medicale. Aceasta functioneaza ca o a doua pereche de ochi, oferind o interpretare automata a imaginii medicale in paralel cu cea initiala, a radiologului (Figura 2). Software-ul marcheaza orice anomalie sau regiune de interes pe film. Radiologul poate sa revina si sa revada filmul, pentru a determina daca, de exemplu, zonele marcate sunt suspecte si necesita examinari suplimentare (prin teste aditionale de imagistica sau prin biopsie).

Figura 2. Schema functionala a unui sistem de diagnoza asistata de calculator – CAD

6

Desi beneficiaza de ajutorul tehnologiei CAD, radiologul este responsabil de interpretarea finala a imaginii medicale. Impactul implementarii serviciului de telemedicina este cu atat mai important cu cat gama aplicatiilor clinice utilizate este mai larga. In acest sens, activitatile pentru serviciul de telemedicina pot fi folosite in urmatoarele ramuri medicale: radiologie (standard DICOM), anatomopatologie, medicina primara, dermatologie, psihiatrie, chirurgie, educatie medicala, aplicatii militare si geospatiale. Mai mult, prin intermediul serviciilor de telemedicina, pacientii pot obtine informatii despre medicamente si diverse denumiri comerciale sub forma in care pot fi gasite acestea in tara sau atunci cand calatoresc in strainatate. In cazuri de urgenta, se pot solicita prin SMS informatii medicale vitale, precum grupa sanguina, alergii si alte date esentiale din fisa medicala personala.

Furnizorii care asigura si ofera mentenanta pentru un serviciu de telemedicina sunt cei care proiecteaza si implementeaza serviciul de comunicare intre utilizatori. Tipurile de servicii de comunicatii impuse pentru realizarea unor comunicari rapide si eficiente sunt: – serviciu de banda larga via satelit; – ISDN; – protocol internet (TCP/IP); – telefon / fax; – telefonie mobila.

Un prim exemplu de posibili clienti ai serviciului de telemedicina il reprezinta sistemul medical, care poate utiliza acest serviciu in urmatoarele tipuri de aplicatii: – educationale; – clinice si de diagnostic; – videoconferinta. La randul lor, aplicatiile educationale pot fi: – informatii medicale de ordin general pentru public si personalul medical; – cursuri medicale specifice fiecarui tip de specialitate medicala (e-learning). Din categoria aplicatiilor clinice si de diagnostic, pot fi enumerate: – transfer de imagini si date medicale intre DIM si CGTH; – baze de date clinice – acces on-line; – transmitere de date medicale via e-mail (storage and forward), mai ales la pacientii din cadrul programului de transplant hepatic.

In viitor, odata cu largirea posibilitatilor de telemedicina, se vor putea utiliza aplicatii avansate de diagnoza la distanta. Din categoria aplicatiilor de videoconferinta, pot fi enumerate: – seminarii si demonstratii specifice pentru studenti, medici rezidenti, medici specialisti si medici primari; – tele-mentoring, tele-consulting; – interventii chirurgicale asistate de la distanta.

O alta categorie de clienti ai acestui serviciu sunt insisi utilizatorii pentru care este proiectat: pacientii care se pot bucura de o gama foarte larga de servicii medicale de

7

varf, indiferent de distanta la care se afla fata de un centru medical. Un exemplu concret vine ca o propunere a unuia dintre cei mai importanti furnizori de servicii de telefonie mobila, Orange, care consta intr-un serviciu de telemedicina accesibil pe mobil, bazat pe cele mai noi tehnologii si solutii de telecomunicatii. Consultatiile medicale sunt disponibile acum cu ajutorul pachetului Medic4you prin telefon, videoconferinta, sau direct din fata calculatorului personal. O fisa medicala actualizata poate ajuta la stabilirea unui diagnostic rapid si exact, de aceea pacientii si medicii Medic4all o pot consulta oricand on-line la adresa www.medic4you.ro.

Practic, medicina mobila (e-health) inseamna ca oricine poate avea un medic la dispozitie, care poate vorbi limba pacientului si care este disponibil 365 de zile pe an, oriunde in lume, fiind inlaturate astfel toate barierele serviciilor medicale conventionale legate de distanta / geografie, financiare, tehnologice, culturale, lingvistice si legislative.

1.3. Exemple de servicii identificate in domeniul tehnologiei electronice

1. Proiectarea tehnologica asistata de calculator a modulelor si sistemelor electronice. 2. Fabricatia, asamblarea si testarea modulelor si sistemelor electronice In conformitate cu standardele internationale de profil (uzual, standardele IPC). 3. Generarea documentatiei tehnologice necesare realizarii proiectelor electronice.

Serviciile tehnologice enumerate anterior trateaza aspectele stiintifice si tehnice ale dezvoltarii proiectelor electronice pe baza unui cadru unitar de proiectare si executie. Se urmareste unificarea cerintelor generale pentru un proiect astfel incat, pe baza datelor de intrare obtinute de la clienti, executantul serviciului sa puna la dispozitie un mediu adecvat pentru atingerea specificatiilor de proiectare.

Pornind de la conditiile tehnologice impuse de proiectarea si executia unui modul electronic, procedurile specifice promoveaza armonizarea acestora cu cerintele impuse de realizarea si plantarea automata a modulului electronic, avand ca scop inlesnirea trecerii de la productia de prototip si serie mica la productia de serie. Continutul procedurilor de executare a unui serviciu de tehnologie electronica determina etapele, cerintele si constrangerile ce trebuie avute in vedere in procesul de elaborare a proiectului si documentatiei finale de receptie a proiectelor pentru executia asamblarii si testarii functionale.

Procedurile asociate serviciilor prezentate mai sus sunt destinate compartimentelor de Cercetare-Dezvoltare (R&D) si Asigurarea Calitatii din cadrul institutiilor care ofera si primesc respectivele servicii, fiind utilizate pentru proiectele aflate in colaborare intre doua parti, respectiv pentru proiectele partenerilor externi care apeleaza la executarea unor servicii specifice de tehnologie electronica.

In elaborarea procedurilor se au ca referinta, de obicei, urmatoarele standarde: IPC 7351 – Generic Requirements for Surface Mount Design and Land Pattern Standard, IPC 2221A – Generic Standard on Printed Board Design, IPC 2222 – Sectional Design Standard for Rigid Organic Printed Boards, IPC 600 – Acceptability of

8

Printed Boards, IPC A 610 – Acceptability Of Electronic Assemblies, IPC 7525 – Stencil Design Guidelines si IPC-QS-95 – General Requirements for Implementation of ISO 9000 Quality Systems.

Pentru realizarea serviciului de proiectare PCB (Printed Circuit Board), proiectantul va utiliza programele de proiectare asistata de calculator proprii sau pe cele puse la dispozitie de compania care solicita serviciul. Similar se desfasoara serviciile de inginerie CAM, in vederea generarii fisierelor CAM necesare fabricatiei.

Documentatia necesara realizarii unui proiect electronic trebuie sa contina, uzual: cerintele initiale de proiectare (cerinte electrice, dimensiune) si cerintele tehnologice (de panel, de lipire, de asamblare). Continutul se va imparti pe doua directii: documentatie de proiect si documentatie de panel.

La inceputul colaborarii cu un beneficiar pentru efectuarea serviciului de dezvoltare a unui proiect de modul si/sau sistem electronic, se vor obtine toate informatiile necesare prin completarea unei fise in format clasic sau on-line. Cerintele se deduc din restrictiile impuse de constrangeri electrice, mecanice, climatice, de asamblare, de fiabilitate, de utilizare, de reciclare etc.

2. Descrierea serviciului „Facilitarea accesului la continut prin intermediul retelelor de telefonie mobila”

2.1. Servicii cu valoare adaugata in telefonia mobila actuala Serviciul cu valoare adaugata (VAS – Value-Aded Service) este un termen utilizat in industria actuala de telecomunicatii pentru serviciile “non-core”, cu alte cuvinte toate serviciile in afara de apelurile standard de voce si transmisiile fax. Cu toate acestea, poate fi folosit in orice industrie de servicii, semnificand acele tipuri de servicii ce reusesc sa-i promoveze afacerile intr-un mod eficient. In industria de telecomunicatii, la nivel conceptual, aceste tipuri de servicii adauga valoare la oferta de servicii standard, stimuland abonatul sa utilizeze telefonul mai mult si permitand astfel operatorului un beneficiu (mediu) per utilizator (ARPU – Average Revenue Per User) mai mare. Pentru telefonia mobila (unde se utilizeaza termenul mVAS), aceste servicii interactive sunt orientate spre consumatori, si includ divertisment, jocuri, continut multimedia (muzica, VoIP, TV, IPTV), notificari/avertizari, servicii bazate pe localizare si capabilitati imbunatatite pentru mesagerie (Figura 3). De asemenea, mVAS orientate spre afaceri si comert pot include in prezent mesagerie avansata, videoconferinte, informatii diverse (de exemplu bancare) solicitate de catre client, sau diferite tranzactii si plati realizate de utilizator prin intermediul telefonului mobil (spre exemplu cumparari de bilete de avion sau de spectacol).

9

Figura 3. mVAS – Servicii cu valoare adaugata in telefonia mobila

In timp ce tehnologii traditionale precum SMS, MMS si GPRS sunt inca considerate servicii cu valoare adaugata, se face totusi in prezent o distinctie clara intre mesajele text standard intre doi abonati (P2P SMS – Peer-to-Peer SMS) si sursele de continut profesionist (professional, sau premium-charged content), transmise, pana la aparitia Internetului pe mobil, tot prin intermediul SMS-urilor (asa cum vom arata in sectiunea urmatoare).

Serviciile cu valoare adaugata sunt furnizate fie “in-house” de catre insusi operatorul de telefonie mobila, sau de catre un alt furnizor de servicii cu valoare adaugata (VASP – Value-Added Service Provider), denumit de asemenea furnizor de continut (CP – Content Provider). Furnizorii de continut se conecteaza de obicei la operatorul de retea folosind protocoale standard de tip SMPP (Short Message Peer-to-Peer Protocol), prin conectare directa la centrul de servicii de mesaje scurte, SMSC (Short Message Service Center), dupa cum este ilustrat in Figura 4. Precizam faptul ca SMSC este un element al retelei de telefonie mobila care livreaza mesajele de tip SMS; astfel, cand un client trimite un SMS, mesajul este mai intai stocat in SMSC, care il va livra apoi destinatarului de indata ce acest lucru este posibil.

10

Figura 4. Principii de interconectare intre principalii participanti la realizarea mVAS

Calitatea acestor servicii si in cele din urma eficienta si utilitatea lor constau atat in beneficiile aduse furnizorului (prin generarea de venituri suplimentare), dar mai ales (si, in mod evident, in stransa legatura cu acestea), in valoarea lor practica din punct de vedere al utilizatorului, bazata pe beneficiile concrete derivate din serviciu. Aceste beneficii rezulta, de cele mai multe ori, din confortul creat si din economisirea de timp si bani (de exemplu, serviciul folosit pentru a obtine cele mai ieftine tarife disponibile pentru bilete de avion). Exista si situatii cand beneficiul imediat pentru abonat nu este neaparat unul material, valoarea pe care o capata serviciul fiind, spre exemplu, mai mult sub forma unor beneficii emotionale, ce depinde in mare masura la eforturile de marketing ale furnizorului.

2.2. Descrierea studiului de caz: realizarea unui serviciu cu valoare adaugata (acces la surse de continut) de catre operatorul de telefonie mobila Telenor (Norvegia), prin intermediul unei infrastructuri de tip SOA

Conditii initiale O categorie speciala de servicii cu valoare adaugata in telefonia mobila sunt serviciile de continut (mobile content services). Ele sunt speciale, in sensul ca sunt limitate la tranzactiile de servicii care sunt intangibile, electronic transferabile, taxabile si consumabile de telefonul mobil. Mai mult, aceste servicii sunt strans integrate in cadrul infrastructurii operatorilor de retea. In particular, plata pentru astfel de servicii, sub forma unor micro-tranzactii, este asigurata de obicei de catre sistemul de facturare al operatorilor de retea si apare pe factura obisnuita a telefonului mobil. Astfel de servicii includ (dar nu sunt limitate la) informatii de tip Pagini Aurii, tonuri de apel si logo-uri, servicii interactive TV (vot si chat),

11

jocuri, stiri diverse, cotatii bursiere, informatii meteo, informatii despre trafic etc. La inceputul anilor 2000, operatorul de telefonie mobila norvegian Telenor, impreuna cu cel de-al doilea mare operator de retea, NetCom, au inceput sa furnizeze, independent, servicii de continut pentru clientii lor. In plus fata de operarea tehnica a retelelor, cele doua companii administrau, defineau si realizau marketingul propriului portofoliu de servicii. Scopul principal al acestor oferte de servicii diferite a fost acela de branding si diferentiere (pentru a retine si a atrage noi clienti), ele fiind bazate pe acorduri unilaterale cu furnizorii de continut. De exemplu, Telenor avea dreptul exclusiv de a furniza logo-uri, tonuri de apel, jocuri etc., bazate pe personajele Disney (de la Walt Disney Internet Group), in timp ce NetCom oferea prognoze meteo avansate pentru clientii sai in colaborare cu Institutul Meteorologic norvegian. Aceasta situatie a creat insa multe probleme. Pe de o parte, activitatile de marketing care nu erau legate direct de serviciile de baza oferite (in esenta cele de voce), s-au dovedit extrem de costisitoare pentru cei doi operatori de retea, si pe de alta parte, din cauza castigurilor limitate, aceste cheltuieli au fost greu de acoperit. In plus, furnizarea de servicii de continut numai unei portiune din piata norvegiana, a facut ca aceasta activitate sa devina si mai problematica. Astfel, cei doi operatori de retea implicati in ofertele de servicii de continut au realizat in scurt timp faptul ca ei nu trebuie sa fie neaparat cei care sa defineasca si sa ofere aceste servicii in mod direct.

Solutia propusa de compania Telenor In conditiile discutate anterior, dar si a altor dificultati legate de evolutia lenta a activitatilor de R&D in cadrul propriei companii, Telenor, cel mai mare operator de retea din Norvegia si in acelasi timp unul dintre cei mai importanti operatori actuali de telefonie mobila la nivel mondial, a recunoscut valoarea si avantajele colaborarii cu parteneri externi si a introdus pentru prima oara in domeniul serviciilor telecom conceptul de inovare deschisa (open innovation). Astfel, Telenor a fost unul dintre primii jucatori de pe piata telecom care au inteles, acum cativa ani, ca aceasta industrie incepe sa se confrunte cu numeroase provocari si ca una dintre solutiile ce pot fi adoptate de catre operatorii de retea pentru a face fata acestor provocari este de a externaliza o parte din activitati, concentrandu-se pe inovare deschisa si colaborare pe baza de parteneriat. Motivatia unei astfel de abordari este urmatoarea: necesitatea de a scurta timpul de aparitie pe piata a unor produse, nevoia de un cost mai mic de integrare, dar si cresterea portofoliului de servicii oferite consumatorului. Mergand pe aceasta idee, compania Telenor a rezolvat problema particulara a serviciilor de continut profesionist, descrisa in sectiunea anterioara, prin implementarea unei infrastructuri de tip SOA (Service Oriented Architecture). Modelul propus, denumit CPA – Content Provider Access, faciliteaza accesul utilizatorilor la sursele de continut. O platforma flexibila de executie a serviciilor si in acelasi timp un model stimulativ de afaceri, permit unui numar de parteneri externi ca impreuna cu operatorul de retea sa dezvolte un serviciu inovator si usor de folosit pentru abonatii acestuia. Un exemplu de utilizare a infrastructurii propuse de Telenor este ilustrat in Figura 5.

12

Figura 5. Exemplu de utilizare a modelului CPA

In cele ce urmeaza vom descrie succint acest model, urmarind etapele realizarii unui serviciu de continut particular.

1) Abonatul trimite un SMS catre centrul de mesagerie (SMSC), utilizand un cod scurt format din patru cifre si identificand astfel un furnizor extern de continut caruia ii este destinat mesajul.

2) Dupa ce codul scurt este recunoscut, cererea (impreuna cu numarul abonatului) este transmisa de catre SMSC catre platforma CPA a operatorului de retea.

3) Platforma CPA trimite SMS-ul (prin protocol TCP/IP), in mod transparent, catre furnizorul extern de continut; acesta este responsabil de cautarea sursei de continut dorite si de alcatuirea mesajului de raspuns.

4) Furnizorul de continut trimite mesajul de raspuns inapoi catre platforma CPA, incluzand pretul serviciului de continut oferit si contul clientului (numar de telefon in majoritatea cazurilor).

5) Platforma CPA va trimite apoi o cerere catre sistemul sau de facturare, inainte ca mesajul sa fie trimis abonatului; daca, din anumite motive, mesajul nu poate fi trimis clientului, facturarea serviciului este anulata.

6) Platforma CPA trimite mesajul catre SMSC.

7) SMSC trimite sursa de continut abonatului; veniturile rezultate in urma indeplinirii serviciului si platii facturii de catre abonat, sunt impartite intre furnizorul de continut si Telenor (operatorul de retea).

Calitatea serviciului; beneficii A. Pentru operatorul de telefonie mobila Ca urmare a implementarii modelului propus, compania Telenor a obtinut venituri importante in urmatorii ani, atat prin cresterea substantiala a numarului de abonati, atrasi de noul serviciu oferit, cat si prin colaborarea cu un numar din ce in ce mai mare de furnizori de servicii de continut.

13

Astfel, Figura 6 (furnizata de catre Telenor) ilustreaza faptul ca fluxul variatiei cotei de venituri este in sens opus celui reprezentand deplasarea fluxului de continut, operatorul beneficiind de maximum cotei de venit din beneficiile totale obtinute; desigur, aceste procente sunt decise de comun acord intre diversii membri ce participa la realizarea serviciului.

Figura 6. Veniturile obtinute de participantii la realizarea serviciului de continut (% din beneficiile

totale obtinute)

B. Pentru utilizatorul final 1. Simplitate sporita in folosirea serviciului:

– Deoarece utilizatorul este deja inregistrat la operatorul de retea, pentru accesul la sursele de continut dorite nu este necesara o inregistrare suplimentara sau confirmarea datelor cu caracter personal, si nici folosirea cardului de credit ca in alte tipuri de tranzactii electronice; plata pentru acest serviciu va fi pur si simplu inregistrata in mod obisnuit in factura telefonului mobil.

– Utilizatorul poate accesa un serviciu de continut oferit de orice alt operator de retea care are un contract de utilizare (in comun) a platformei CPA implementata de Telenor (de exemplu compania NetCom, asa cum a fost sugerat in Figura 5).

2. Portofoliu de surse de continute mai mare, prin posibilitatea de acces (complet transparenta pentru abonat) la serviciile oferite de toti operatorii de retea participanti. 3. Cost mai mic al serviciului: datorita interfetei de plata unice si a beneficiilor totale mai mari obtinute de catre Telenor, a fost posibila micsorarea taxei de utilizare a serviciului fata de situatia existenta inainte de aplicarea modelului CPA.

Influente asupra mVAS Conceptul de inovatie deschisa si modelul CPA introduse de catre compania Telenor au fost preluate in urmatorii ani si de catre alti operatori de telefonie mobila ce au dorit sa dezvolte servicii cu valoare adaugata de tipul serviciilor de continut profesionist; mai mult, aparitia si raspandirea Internetului pe mobil face posibil, in prezent, accesul la noi astfel de surse de continut. Trebuie subliniat faptul ca, desi in Figurile 5 si 6 au fost prezentati, pentru simplificarea expunerii, doar cei trei participanti principali la realizarea unui serviciu de continut, exista de fapt mai multe familii de companii, sau “actori”, care coexista in cadrul unui ecosistem mVAS si intre care trebuie definite relatii (Figura 7):

14

Figura 7. Ecosistemul complet mVAS

– proprietarii de continut / furnizorii de continut / dezvoltatorii de aplicatii; – agregatorii de continut: acestia colecteaza diferitele tipuri de continut si le integreaza in cadrul unor servicii mai largi, oferite de obicei prin intermediul unui portal; mai mult, ei gestioneaza eficient relatia si interfata cu operatorul de retea, micsorand astfel timpul necesar ajungerii pe piata a serviciilor de la furnizorii de continut; – operatorii de retea; – dezvoltatorii platformei tehnologice (pot fi chiar operatorii de retea, sau entitati diferite); continutul primit de la furnizorii de continut este codificat si prelucrat tinand cont de capabilitatile terminalului mobil; – utilizatorii finali: sunt abonatii, sau doar utilizatorii de telefon mobil, ce folosesc continutul mVAS; – producatorii de telefon mobil: evident, sunt o veriga importanta a ecosistemului, insa nu au fost figurati in schema, deoarece uzual primesc o cota foarte mica din beneficiile totale (in general, veniturile lor provin in cea mai mare parte din vanzarea dispozitivelor mobile). Tot acest angrenaj trebuie sa indeplineasca doua sarcini esentiale: 1) Sa conceapa un serviciu care sa fie: – util pentru consumator; – profitabil pentru toti ceilalti actori participanti.

2) Sa isi ajusteze procesele si mecanismele interne, pentru a putea sustine aceste servicii, tinand cont de relatia cu ceilalti actori si in acelasi timp de necesitatea de a-si face activitatea eficienta si profitabila.

15

3. Prezentarea potenţialului de inovare a serviciului <<Facilitarea accesului la conţinut prin intermediul reţelelor de telefonie mobilă>>

3.1. Preliminarii. Tendinţe actuale în managementul serviciilor IT în cadrul companiilor de telefonie mobilă O analiză a pieţei actuale în domeniul Telecom arată faptul că principalele companii de profil fac în prezent eforturi notabile de a-şi menţine profiturile activităţii desfăşurate. În special în condiţiile concurenţei acerbe a operatorilor de telefonie mobilă în majoritatea ţărilor lumii, cerinţele permanente de micşorare a tarifelor pentru abonaţii Telecom trebuie compensate prin măsuri adecvate de management. Aşa cum este ilustrat şi în Figura 8, companiile de telecomunicaţii se concentrează în special pe următoarele aspecte: – creşterea numărului de abonaţi şi a ariei de acoperire; – optimizarea costurilor de operare; – creştere orientată către client şi bazată pe competiţie tehnologică; – diversificarea serviciilor oferite.

Figura 8. Tendinţe actuale ale pieţei Telecom

Cu alte cuvinte, se poate spune că în efortul lor continuu de a-şi gestiona marjele de funcţionare, companiile de telefonie mobilă încearcă să ia în prezent măsuri pentru a-şi reduce costurile de funcţionare şi de a creşte în acelaşi timp veniturile. Externalizarea unor părţi din activitatea comercială şi/sau de servicii IT (Business Process Outsourcing, IT Outsourcing), partajarea infrastructurii (Infrastructure Sharing) şi asigurarea veniturilor minime necesare (Revenue Assurance), diversificarea serviciilor oferite (în special servicii cu valoare adăugată – VAS şi utilizarea SOA) şi creşterea ariei de acoperire a reţelei sunt câteva dintre măsurile semnificative pe care le iau aceste companii pentru a reduce costurile de exploatare, concentrându-se pe satisfacţia clientului pentru a creşte în acest fel baza de abonaţi şi, prin urmare, veniturile (Figura 9). Deoarece este în mod esenţial o industrie bazate pe tehnologie, pentru îndeplinirea

16

obiectivelor enunţate anterior este esenţial ca industria Telecom să aibă capacitatea de a-şi spori performanţele în domeniul IT, avansând de la nivelul unui simplu factor de transfer tehnologic la cel de industrie de vârf în acest domeniu. Acest lucru necesită, pe de o parte, cunoaşterea în profunzime a necesităţilor şi cerinţelor actuale ale beneficiarilor, iar pe de altă parte, elaborarea şi implementarea unor strategii adecvate pe termen mediu şi lung, în scopul îmbunătăţirii semnificative şi diversificării serviciilor oferite.

Figura 9. Reducerea costurilor de exploatare în industria Telecom prin managementul adecvat al

serviciilor

3.2. Descrierea propunerii de inovare: utilizarea interfeţelor de comunicare prin voce în cadrul reţelelor de telefonie mobilă – platformă bazată pe sinteza automată a vorbirii (în limba română) pentru accesarea informaţiei de tip text în cadrul serviciilor de conţinut

3.2.1. Motivaţie Interfeţele de comunicare om-maşină au evoluat semnificativ în ultimii 25 de ani, după cum este sugerat şi în Figura 10.

17

Figura 10. Evoluţia interfeţelor de comunicare om-maşină

Dacă ne referim doar la realizarea interfeţelor naturale, trebuie remarcat faptul că vorbirea este una din principalele componente ale limbajului, fiind în acelaşi timp una dintre cele mai vechi modalităţi de comunicare între oameni. Este deci uşor de înţeles faptul că vorbirea a fost studiată intens şi s-a încercat adesea să fie prelucrată într-un mod automat. Deşi principiile de bază ale producerii şi recepţionării vorbirii au început sa fie studiate încă de la sfârşitul secolului al XVIII-lea, tehnologiile de prelucrare a vorbirii, mai precis recunoaşterea automată a vorbirii (ASR – Automatic Speech Recognition) şi sinteza vorbirii pornind de la text (TTS – Text-to-Speech synthesis) au obţinut rezultate semnificative doar în ultimele două decenii. Cu toate că s-au făcut paşi importanţi în ambele domenii, rezultatele sunt încă departe de aşteptări. Sarcinile enunţate iniţial s-au dovedit în timp a fi deosebit de dificile, în primul rând din cauza complexităţii semnalului vocal şi a dificultăţilor legate de prelucrarea acestuia, dificultăţi legate fie de recunoaşterea conţinutului său informaţional (semnalul vocal depinzând puternic de vorbitor şi de condiţiile în care acesta rosteşte un mesaj), fie de producerea sa, fie de transmiterea acestui semnal la distanţă. Suntem încă departe de a obţine o maşină capabilă să recunoască fără erori vorbirea continuă, sau să pronunţe un text la fel de fluent şi natural ca un vorbitor uman. Trebuie însă subliniat faptul că datorită numeroaselor avantaje oferite de tehnologiile de recunoaştere şi sinteză a vorbirii, ca şi a cererii crescânde de aplicaţii pentru interfeţe de comunicare prin voce, companiile importante de profil din ţările dezvoltate au început să ofere în ultimii ani produse din ce în ce mai bune, care, chiar dacă nu sunt încă perfecte (sau mai bine zis pe măsura aşteptărilor), sunt extrem de bine primite de utilizatori şi folosite deja pe scară largă. Succesul acestor aplicaţii s-a datorat nu atât performanţelor acestora (care nu au fost totdeauna foarte mari), cât mai ales avantajelor lor indiscutabile: modalităţi naturale şi eficiente de comunicare (aşa cum s-a arătat anterior), posibilitatea de utilizare de către persoane care pot fi implicate în acelaşi timp în alte activităţi (cum ar fi manipularea unor obiecte sau aparate, în maşină, avion, sau chiar într-o sală de operaţii), ajutor în folosirea calculatorului sau al altor aparate casnice pentru persoane cu handicap vizual sau locomotor. Fără îndoială, faptul că în prezent interfeţele de comunicare prin voce tind să devină

18

tot mai mult o necesitate se datorează şi faptului că reţelele de comunicaţii pot oferi prin intermediul lor un acces simplu şi ieftin la cantităţi mari de informaţie şi servicii dintre cele mai diverse, contribuind astfel la dezvoltarea multor domenii economice şi sociale în ceea ce se numeşte astăzi Societatea Informaţională. În acest sens, se poate observa cu uşurinţă amploarea luată în ultimii ani de noile forme electronice de comunicare: e-mail, mesaje scurte (SMS-uri), Chat, forumuri, bloguri şi pagini web. În acelaşi timp însă, lipsa accesului, fie la un PC conectat într-o reţea (Internet sau intranet) pentru citirea poştei electronice, fie la ecranul telefonul mobil personal pentru citirea SMS-urilor (atunci când ochii sunt concentraţi asupra altor activităţi), ca să dăm doar două exemple, a făcut ca tehnologia de sinteză automată a vorbirii (spre exemplu) să devină o opţiune tot mai viabilă pentru accesul rapid şi eficient la mesajele de tip text folosind reţelele de comunicaţii. În mod cert, un serviciu care ar facilita accesul la mesajele stocate pe serverul de e-mail, sau care ar putea să citească automat informaţii diverse primite pe telefonul mobil, folosind linia telefonică obişnuită, aduce o valoare în plus prin noua dimensiune a mobilităţii. Trebuie remarcat faptul că în prezent există o gamă din ce în ce mai largă de servicii şi produse care înglobează voce sintetizată. Cu toate acestea, dezvoltarea unui sistem de sinteză cu grad înalt de naturaleţe pornind de la un text arbitrar (lucru necesar dacă nu se cunoaşte conţinutul textului ce trebuie rostit), se dovedeşte a fi încă o sarcină deosebit de dificilă. Principalii producători de pe piaţa mondială de tehnologie a vorbirii depun eforturi considerabile pentru a oferi sisteme TTS de calitate, însă majoritatea sistemelor TTS comerciale existente sunt soluţii de tip “desktop”, adică rulează pe PC-uri cu capacitate suficientă de stocare şi putere de calcul mare. Pe de altă parte, este evidentă folosirea pe scară largă în ultima vreme a dispozitivelor electronice de mici dimensiuni (de exemplu telefoane mobile inteligente – smartphones) şi în acelaşi timp cerinţa evidentă a pieţei de a utiliza interfeţe de comunicare prin voce cu aceste dispozitive. Concluzionând, putem spune că atât tendinţa actuală de deplasare a interesului de la aplicaţiile clasice pe PC către cele pe sisteme portabile (de exemplu de tip telefon mobil inteligent) şi de asemenea cerinţa clară a consumatorilor pentru un acces rapid, ieftin şi simplu la comunicaţie, informaţii şi servicii, de oriunde, oricând, dar şi avantajele utilizării atunci când alte metode de comunicare sunt dificil de realizat (în esenţă limitări ale folosirii exclusive de text) sau doar ca alternativă eficientă la modalităţile curente de intrare/ieşire (ecran şi tastatură de mici dimensiuni), reprezintă în prezent cerinţe evidente pentru noi familii de servicii inteligente şi interactive, bazate pe comenzi vocale şi răspuns prin voce: navigare prin meniuri şi agende personale, mesagerie vocală, acces la Internet, video/TV-live, căutare de informaţii audio/video pe Web, localizare automată prin GPS, informaţii trafic şi vreme etc.

3.2.2. Inovări tehnologice în cadrul serviciului propus Continuând una dintre ideile finale ale Capitolului 2, şi anume faptul că principiul de inovaţie deschisă şi modelul CPA introduse de către compania Telenor au fost preluate în următorii ani şi de către mulţi alţi operatori de telefonie mobilă ce au dorit să dezvolte servicii cu valoare adăugată, şi de asemenea ţinând cont de argumentaţiile subcapitolelor anterioare privind necesitatea dezvoltării managementului IT de către aceste companii şi totodată avantajele indiscutabile ale interfeţelor de comunicare prin voce cu dispozitivele portabile inteligente, propunem

19

un serviciu nou de tip mVAS care să permită accesarea informaţiei de tip text (în cadrul serviciilor de conţinut) pe canale standard de comunicaţie folosind sinteza automată a vorbirii. Menţionăm faptul că deşi colectivul nostru are realizări semnificative în domeniul sintezei vorbirii pornind de la text în limba română, vom aborda în continuare subiectul doar prin prisma inovării tehnologice a soluţiei Telecom. Subliniem totodată că soluţia de inovare propusă este originală, deşi există un număr de implementări pe plan internaţional care se bazează pe principii comune. După cum am arătat anterior, o posibila abordare a tehnologiilor de prelucrare a vorbirii precum sinteza şi recunoaşterea este includerea lor în lista serviciilor de reţea oferite în mod curent de operatorii de telefonie mobilă (sau fixă). Pentru a reuşi acest deziderat, există în principiu două abordări posibile, fiecare având avantaje şi dezavantaje: - sisteme de tip embedded: terminalul utilizatorului realizează sinteza de voce; - sisteme orientate pe reţele: acest lucru înseamnă, în esenţă, că aplicaţia TTS este controlată şi păstrată la nivelul serverului deţinut de operatorul de telefonie mobilă sau fixă. Prima soluţie, şi anume cea a portării întregii aplicaţii TTS pe dispozitivul mobil, este atractivă, simplă şi ieftină pentru utilizator, dar are în acelaşi timp dezavantajele constrângerilor severe legate de resursele de calcul şi memorie şi de asemenea de necesitatea obţinerii unei soluţii ieftine pentru producătorr, care să nu ridice semnificativ costul dispozitivului; nu în ultimul rând, păstrarea dreptului de proprietate asupra produsului software nu este deloc un lucru simplu în acest caz. A doua soluţie posibilă este utilizarea canalelor de comunicaţie standard şi folosirea unei arhitecturi de tip client-server. Principalele avantaje ale acestei abordări: - deoarece nu mai există practic restricţii de memorie şi putere de calcul, aplicaţia poate fi oricât de complexă, dacă reuşeşte să realizeze sinteza în timp real; - se pot oferi o gamă largă de servicii (de la ascultarea diverselor informaţii cerute de utilizator sau a mesajelor de tip notificare/avertizare, la ascultarea mesajelor de tip email/SMS), iar adăugarea unui nou serviciu se poate face simplu folosind canalul operatorului, fără modificări aduse la nivelul terminalului; - proprietatea intelectuală asupra produsului este practic garantată. Dacă ne referim la sistemele orientate pe reţele, o soluţie posibilă o reprezintă folosirea de arhitecturi (client-server) bazate pe interfeţe proprietare. Această variantă poate fi optimizată, şi în general conduce la sisteme de înaltă performanţă. Cu toate acestea, principala problemă o reprezintă dificultatea inerentă de a integra o asemenea soluţie cu alte echipamente, în contextul numărului mare de fabricanţi existent în prezent în reţelele tuturor operatorilor. De obicei, “clientul” trebuie să fie compilat cu un set de librării specifice, dezvoltate special pentru serverul TTS. Alternativa propusă în acest studiu se bazează în esenţă pe o altă abordare, şi anume pe protocoale “open”, cu potenţial important de standardizare, lucru care garantează interoperabilitatea cu alte platforme care se ghidează pe aceleaşi principii. De altfel, acesta este modul de lucru adoptat de mulţi dintre fabricanţii din industria mondială de telecomunicaţii. Pentru a veni în ajutorul aceste nevoi, organizaţia IETF (Internet Engineering Task Force) a format un grup de lucru special pentru tehnologia vorbirii, care are ca principal scop dezvoltarea unui protocol de

20

comunicaţii dedicat acestei arii: Media Resource Control Protocol version 2 sau pe scurt MRCPv2, momentan în formă de draft, dar cu clare posibilităţi de a fi ridicat la nivel de standard ca urmare a implementării de către producătorii importanţi de sisteme TTS. În esenţă, un sistem bazat pe MRCPv2 este realizat dintr-un “client” care cere generarea sau consumarea de fluxuri media, şi un “server de resurse media” care funcţionează ca un manager de resurse (sau motoare) capabile să genereze (în cazul sintezei) sau să consume (în cazul recunoaşterii vorbirii) fluxurile media. Conform cerinţelor de bază ale protocolului, clientul va trebui să fie capabil să comunice cu serverul de resurse media, să deschidă canale de comunicaţie cu resursele media, să primească şi să trimită mesaje de control şi fluxuri media către server. Protocolul de semnalizare folosit este SIP (Session Initiating Protocol). Alegerea nu este întâmplătoare întrucât acesta este protocolul de semnalizare cu cea mai rapidă dezvoltare şi implementare în reţelele de telecomunicaţie comerciale. MRCPv2 se bazează pe SIP şi pe SDP (Session Description Protocol), folosind capabilităţile intrinseci ale SIP de a crea şi opri sesiuni media şi de control cu serverul, şi SDP pentru a descrie caracteristicile fluxurilor media. Folosind protocoale “open” precum şi SIP/SDP şi asigurând totodată existenţa în reţea a unui convertor media, se creează posibilitatea realizării unor platforme TTS care să reziste modificărilor tehnologice în perioada care va urma. De asemenea, această abordare permite combinarea tehnologiei de sinteză a vorbirii cu capabilităţile de reţea ale altor elemente funcţionale precum servere de streaming, motoare de rutare sau servere de localizare, conducând la servicii de reţea noi şi extrem de utile. Ca un exemplu de aplicare a principiilor expuse anterior, propunem (şi discutăm în continuare succint) un serviciu de tip “cititor de e-mail” pentru telefoane mobile, bazat pe sinteză TTS şi pe o arhitectură multi-execuţie formată dintr-o suită de elemente funcţionale existente: server de aplicaţii SIP, server VPN (Virtual Private Network) şi clienţi SIP/VPN, pentru terminale ce funcţionează sub sistemul de operare Windows Mobile; această platformă este prezentată în Figura 11.

21

Figura 11. Platformă bazată pe sinteza TTS pentru o aplicaţie de tip “cititor de e-mail”

Principalele elemente arhitecturale sunt următoarele: 1) Reţeaua de semnalizare SIP (SIP overlay), formată din trei părţi importante:

a. comutator SIP, care implementează: - înregistrarea clienţilor în reţeaua SIP, realizarea apelului şi

implementarea tonurilor DTMF (Dual-Tone Multi Frequency); - stivă RTP pentru interfaţa de voce; - client TTS cu stivă MRCPv2; - client de e-mail, folosind protocoalele IMAP sau POP3; comutatorul

SIP poate fi extins cu module noi scrise într-o mare varietate de limbaje de programare;

b. server TTS (în limba română), cu stivă MRCPv2; c. server SSL (Secure Sockets Layer) VPN folosit pentru a realiza un tunel TCP (Transmission Control Protocol) sau UDP (User Datagram Protocol) de la comutatorul SIP direct pe terminalul mobil;

2) Reţele mobile 2.5G/3G: pentru a realiza suportul necesar comunicării între terminalul mobil şi comutatorul SIP, poate fi folosită oricare dintre reţelele existente GPRS. 3) Terminal mobil: de exemplu terminale de tip smartphone bazate pe sistemul de operare Windows Mobile, cu clienţi de SSL VPN şi VoIP.

22

4) Internet: se pot utiliza de exemplu conturi de Gmail. Un scenariu posibil pentru serviciul de citire de e-mail constă în următoarele etape: - Utilizatorul realizează un tunel SSL folosind clientul VPN instalat pe terminal; - După stabilirea conexiunii, terminalul va avea o adresă de IP din reţeaua privată a comutatorului SIP, ca atare rutarea către înregistratorul SIP este posibilă. - Utilizatorul porneşte clientul VoIP care realizează înregistrarea SIP; la sfârşitul acestui proces clientul SIP va fi autorizat să realizeze apeluri în contextul comutatorului SIP. - Apelând o extensie predefinită (de exemplu 9335), clientul SIP va trimite un mesaj SIP INVITE către SIP AS (Application Server) care va declanşa procesul de citire de e-mail:

- clientul de e-mail se va conecta şi va determina starea contului de e-mail (numărul de mesaje noi, numărul total de mesaje); un dialog interactiv bazat pe tonuri DTMF (transportate prin reţea folosind metoda SIP INFO) va permite utilizatorului alegerea mesajului dorit pentru a fi sintetizat; - SIP AS iniţiază un dialog MRCP cu serverul TTS, trimiţând textul de sintetizat; - serverul de TTS deschide un flux RTP către comutatorul SIP; codecul folosit poate fi G.711 PCM A-law 8 kHz; - comutatorul SIP deschide al doilea flux RTP către terminal, folosind un codec GSM, transcodând şi conectând cele două fluxuri RTP.

Precizăm faptul că o posibilă realizare industrială a variantei de sistem propuse anterior, presupune implementarea unei structuri care să urmărească directivele OMA Presence SIMPLE v1.1 (Open Mobile Alliance SIP for Instant Messaging and Presence Leveraging Extensions). Un exemplu de astfel de serviciu distribuit poate consta, de exemplu, în notificări din reţea, asincrone, trimise pe bază de subscripţie pe terminalele mobile. Notificările pot avea drept cauză diverse evenimente, de exemplu informaţii rutiere, de mediu sau ştiri cotate drept deosebit de importante. Elementele funcţionale care pot contribui la realizarea acestui serviciu, din perspectiva OMA, sunt:

- serverul de conţinut: stochează rezultatul procesării textului de intrare în sistemul TTS;

- serverul de prezenţă: controlează procesele de subscriere şi livrare a notificărilor de la sursa de prezenţă la consumatorul de prezenţă (terminalul);

- sursa de prezenţă: un server care colectează evenimentele (reprezentate în format text), execută procesarea de text, trimite rezultatul în format MIME către serverul de prezenţă sau serverul de conţinut. Interfaţa folosită între sursa de prezenţă şi serverul de conţinut este HTTP;

- consumatorul de prezenţă (watcher): un client care rulează pe terminal. Clientul urmează un flux logic constând din:

· subscriere în serverul de prezenţă; o recepţionarea notificărilor;

23

o procesarea obiectelor MIME recepţionate; acestea conţin informaţie lingvistică, obţinută după etapa de analiză a textului, iar pe baza ei atât serverul cât şi clientul (de exemplu) pot executa generarea propriu-zisă a mesajului vocal.

Dorim să mai precizăm faptul că tehnologia de sinteză a vorbirii pornind de la text în limba română, dezvoltată de colectivul nostru, este o inovare tehnologică de sine-stătătoare în cadrul serviciului propus, şi aduce la rândul său un număr important de contribuţii ştiinţifice originale.

3.2.3. Inovări de management / organizaţionale în cadrul serviciului propus Am arătat în cadrul secţiunilor anterioare faptul că tehnologia de sinteză automată a vorbirii poate deveni o opţiune extrem de viabilă pentru accesul rapid şi eficient la mesajele de tip text şi serviciile de conţinut folosind reţelele de comunicaţii mobile. Pentru a discuta în continuare ce inovări de management şi/sau organizaţionale sunt necesare unei companii de telefonie mobilă care ar implementa un astfel de serviciu, sintetizăm în cele ce urmează principalele caracteristici ale propunerii de inovare:

- includerea tehnologiei de sinteză a vorbirii (TTS) în lista serviciilor de reţea oferite în mod curent de operatorii de telefonie, mobilă sau fixă, deci o abordare centrată pe reţea şi protocoale standardizate / “open”;

- realizarea unei platforme bazată pe un sistem TTS în limba română şi pe o arhitectură de referinţă de tip “client-server”;

- utilizarea unor terminale mobile comune şi a unor conexiuni de date standard GPRS/EDGE/3G/HDSPA;

- terminalele comunică în timp real: trimit text şi recepţionează pe canalul de voce rezultatul conversiei TTS;

- reţeaua de suport este de tip “overlay”, cu alte cuvinte orice reţea GSM/WCDMA existentă peste care se suprapune o reţea de semnalizare SIP, independentă de reţeaua operatorului de telefonie.

Prin urmare, deoarece platforma Telecom propusă utilizează protocoale standardizate, conexiuni de date standard, terminale mobile comune şi nu depinde practic de reţea, apreciem faptul că modificările organizaţionale în cadrul operatorului de telefonie mobilă (schimbări ale structurii organizatorice, noi relaţii de subordonare, modificări ale fluxurilor de lucru etc.) vor fi minime. În schimb, vor fi necesare, în opinia noastră, noi abordări în politica de management a companiei respective, cu implicaţii semnificative asupra întregii politici de dezvoltare a companiei. Astfel, identificăm două componente majore în ceea ce priveşte inovările de management: 1. Necesitatea de a externaliza activitatea de dezvoltare a tehnologiei de sinteză a vorbirii şi implementare a sistemului TTS rezultat, prin intermediul unor colaborări cu furnizori externi. În condiţiile complexităţii sarcinii de realizare a unui sistem TTS performant (sugerată în secţiunea anterioară) şi deoarece cercetarea în domeniul tehnologiei

24

vorbirii nu face parte, evident, din activităţile de bază ale unei companii de telefonie mobilă, iar dezvoltarea completă în interior ar fi prea dificil de realizat sau prea mare consumatoare de timp, această operaţiune strategică poate aduce companiei beneficii importante: micşorarea şi controlul costurilor de operare, reducerea timpului de acces pe piaţă al serviciului, şi nu în ultimul rând, potenţial acces (prin colaborarea cu specialiştii externi) la o experienţă şi o bază de cunoştinţe care nu sunt disponibile în cadrul companiei. În acest mod, compania se poate concentra în special pe aspectele legate de managementul efectiv al serviciilor oferite clienţilor, crescând calitatea acestora (QoS – Quality of Service), micşorând totodată riscurile abordării unei probleme tehnologice asupra căreia ar avea foarte puţin control. În acelaşi timp, trebuie observat faptul că externalizarea unor activităţi impune din partea companiei un management atent al întregului serviciu oferit beneficiarilor şi o planificare riguroasă a colaborării cu specialiştii externi şi a tuturor etapelor de dezvoltare şi implementare a noului serviciu. 2. Un management corespunzător al implementării unui serviciu de tip mVAS.

Trebuie remarcat faptul că practic orice serviciu de tip mVAS (care nu face parte din portofoliul de bază de oferte al companiei) poate, în principiu, să diferenţieze operatorul Telecom de un altul şi de asemenea să genereze un flux important de venituri suplimentare. Pentru a putea însă să beneficieze de toate avantajele potenţiale ale noului serviciu, compania trebuie să aibă în vedere câteva elemente importante:

- să identifice corect toate implicaţiile lansării noului serviciu; - să administreze cu atenţie relaţiile cu partenerii ce concură la

realizarea serviciului; - să pregătească, printr-o strategie de marketing adecvată, piaţa şi

potenţialii utilizatori în vederea lansării serviciului de comunicare prin voce cu telefonul mobil, astfel încât să se asigure de faptul că acest serviciu va fi într-adevăr acceptat cu rapiditate de către aceştia;

- nu în ultimul rând, să asigure o transparenţă totală în repartizarea între parteneri a veniturilor rezultate în urma aplicării serviciului.

4. Concluzii În acest capitol am discutat o propunere de inovare a serviciului de acces la conţinut (descris în Capitolul 2), şi anume utilizarea unei interfeţe de comunicare prin voce în cadrul reţelelor de telefonie mobilă, bazată pe sinteza automată a vorbirii. Dintre beneficiile potenţiale descrise anterior, considerăm că cele mai importante sunt, pentru operatorul de telefonie mobilă, obţinerea unor venituri importante în primul rând prin creşterea substanţială a numărului de abonaţi atraşi de noul serviciu oferit, iar pentru utilizatorul final, posibilitatea utilizării celei mai simple, naturale şi eficiente modalităţi de comunicare cu dispozitivul mobil şi de acces la informaţii diverse. În acelaşi timp, trebuie subliniat faptul că deşi serviciul de tip mVAS propus se bazează doar pe sinteza vorbirii, apreciem că există deja atât preocupări din partea celor mai importanţi jucători din industria mondială Telecom, cât şi cerinţe din ce în

25

ce mai mari ale utilizatorilor, pentru interfeţe de comunicare prin voce care să ofere servicii complete de comunicaţie text – voce – text. Cu alte cuvinte, este nevoie în continuare de cercetări aprofundate în ceea ce priveşte integrarea în serviciile Telecom a tuturor tehnologiilor vorbirii (sinteză, recunoaşterea automată a vorbirii, identificarea/verificarea vorbitorului, dialog), inclusiv în limba română. Deoarece, pe de o parte, toate aceste sarcini impun cercetări susţinute şi cunoştinţe interdisciplinare în domeniile lingvisticii, modelării producerii şi percepţiei vorbirii, prelucrării semnalelor şi tehnologiilor VLSI, iar pe de altă parte, realizările din ţara noastră şi pentru limba română în domeniul tehnologiei limbajului vorbit sunt încă departe de realizările similare obţinute în alte ţări, considerăm că este absolut necesară şi utilă o pregătire de specialitate cel puţin la nivelul unui program de masterat organizat de către Facultatea de Electronică, Telecomunicaţii şi Tehnologia Informaţiei, unde îşi desfăşoară activitatea autorii acestui studiu. Acestea sunt motivele principale pentru care recomandăm obţinerea următoarelor competenţe specifice pentru absolvenţii unui astfel de program de masterat: - înţelegerea principalilor factori care pot transforma interfeţele interactive om-maşină în servicii orientate spre utilizator, utilizabile şi eficiente; - proiectarea şi evaluarea diverselor interfeţe de comunicare prin voce, folosind metode şi tehnici de implementare software/hardware performante; - identificarea şi analiza problemelor apărute în proiectarea interfeţelor de comunicare prin voce şi elaborarea de strategii pentru soluţionarea acestora; - dobândirea de cunoştinţe în domeniul ştiinţei, proiectării şi ingineriei serviciilor în domeniul telecomunicaţiilor.