STUDII ŞI CERCETĂRI DE ANALIZA VALORII ASUPRA …webbut.unitbv.ro/teze/rezumate/2011/rom/Gerosanu_LimbasanIleana... · Studii şi cercetări de analiza valorii asupra unor grupe

UNIVERSITATEA TRANSILVANIA BRAŞOV FACULTATEA DE INGINERIE TEHNOLOGICĂ ŞI MANAGEMENT INDUSTRIAL Catedra de Inginerie Economică şi Sisteme de Producţie

Ing. Ileana Georgiana I. GEROȘANU căs. LIMBĂȘAN

STUDII ŞI CERCETĂRI DE ANALIZA VALORII ASUPRA UNOR

GRUPE DE PRODUSE DIN INDUSTRIA DE RULMENŢI

STUDIES AND RESEARCH ON VALUE ANALYSIS OF

PRODUCT GROUPS BEARINGS INDUSTRY

Rezumatul tezei de doctorat Summary of PhD Thesis

Conducător ştiinţific: Prof. Univ. Dr. Ing. Vladimir MĂRĂSCU KLEIN

Brașov 2011

UNIVERSITATEA TRANSILVANIA BRAŞOV FACULTATEA DE INGINERIE TEHNOLOGICĂ ŞI MANAGEMENT INDUSTRIAL Catedra de Inginerie Economică şi Sisteme de Producţie

D-nei/lui.................................................................................................................................................

COMPONENȚA Comisiei de doctorat

Numită prin Ordinul Rectorului Universității Transilvania din Brașov Nr. 4493 din 28.01.2011

PREȘEDINTE: Prof. Univ. Dr. Ing. Nouraș BARBU LUPULESCU Decanul Facultății de Inginerie Tehnologică și Management Industrial Universitatea Transilvania Brașov CONDUCĂTOR ȘTIINȚIFIC: Prof. Univ. Dr. Ing. Vladimir MĂRĂSCU KLEIN Universitatea Transilvania Brașov REFERENȚI ȘTIINȚIFICI: Prof. Univ. Dr. Ing. Ec. Ioan ABRUDAN Universitatea Tehnică din Cluj Napoca Prof. Univ. Dr. Ing. Eugen STRĂJESCU Universitatea Politehnica din București Prof. Univ. Dr. Ing. Romeo CIOARĂ Universitatea Transilvania Brașov Data, ora și locul susținerii publice a tezei de doctorat: ................................ora.....................Braşov, Universitatea Transilvania din Braşov, corpul V (str. Mihai Viteazu nr 5), sala VPA

Eventualele aprecieri şi observaţii asupra lucrării vă rugăm să le transmiteţi, în timp util,

pe adresa Universităţii Transilvania din Braşov, catedra IESP, tel/fax: 0268-477113 sau pe e-mail:

[email protected]

Studii şi cercetări de analiza valorii asupra unor grupe de produse din industria de rulmenţi Teză de doctorat - Rezumat

3

CUPRINS

Tez

ă

Rez

umat

CAPITOLUL 1. INTRODUCERE………………………………………………………… 3 7

CAPITOLUL 2. STADIUL ACTUAL AL CERCETĂRILOR PRIVIND FABRICAREA

RULMENŢILOR…………………………………………………………

5 -

2.1. ISTORICUL APARIŢIEI RULMENŢILOR……………………………………. 5 -

2.2. CONSTRUCŢIA ŞI UTILIZAREA RULMENŢILOR…………………………. 6 -

2.3. CLASIFICAREA, TIPIZAREA ŞI SIMBOLIZAREA RULMENŢILOR............ 9 -

2.3.1. Clasificarea rulmenţilor…………………………………………………….. 9 -

2.3.2. Tipizarea rulmenţilor……………………………………………………….. 10 -

2.3.3. Simbolizarea rulmenţilor…………………………………………………… 10 -

2.3.4. Clase de utilizare…………………………………………………………… 12 -

2.4. ALEGEREA TIPULUI DE RULMENT………………………………………… 13 -

2.5. MATERIALE UTILIZATE LA FABRICAREA RULMENŢILOR...................... 15 -

2.5.1. Principalele caracteristici ale materialelor utilizate la fabricarea rulmenţilor 15 -

2.5.2. Materiale şi tratamente frecvent folosite la fabricarea rulmenţilor................ 17 -

2.6. TEHNOLOGII DE FABRICAŢIE PENTRU RULMENŢI……………………… 27 -

2.6.1. Tehnologia de fabricaţie pentru inele de rulmenţi………………………….. 28 -

2.6.2. Tehnologia de fabricaţie pentru corpurile de rostogolire metalice…………. 31 -

2.6.3. Tehnologia de fabricaţie pentru colivii........................................................... 33 -

2.7. SITUAŢIA ACTUALĂ A FABRICAŢIEI DE RULMENŢI................................ 34 -

2.7.1. Nivelul producţiei actuale de rulmenţi şi piaţa mondială............................... 34 -

2.7.2. Preocupări actuale privind fabricarea rulmenţilor………………………….. 43 -

2.8. CONCLUZII……………………………………………………………………... 48 -

CAPITOLUL 3. OBIECTIVELE TEZEI DE DOCTORAT……………………………….. 50 8

CAPITOLUL 4. STUDII ŞI CERCETĂRI TEORETICE PRIVIND APLICAREA

ANALIZEI VALORII LA PRODUSE INDUSTRIALE............................

52

9

4.1. SCURT ISTORIC ŞI STADIUL APLICĂRII ANALIZEI VALORII ÎN

INDUSTRIE LA NIVEL NAŢIONAL ŞI INTERNAŢIONAL………………………

52

-

4.2. ANALIZA VALORII – CONCEPT ŞI MODALITĂŢI DE ABORDARE……… 56 -

4.2.1. Caracteristicile şi principiile de bază ale analizei valorii…………………… 58 -

4.2.2. Concepţia funcţională – baza analizei valorii………………………………. 62 -

4.3. ABORDĂRI ACTUALE ALE VALORII ÎN CADRUL ANALIZEI VALORII... 70 -


4

4.4. CORELAŢIA DINTRE VALOAREA DE ÎNTREBUINŢARE ŞI

DIMENSIUNEA TEHNICĂ A FUNCŢIILOR……………………………………….

77

-

4.5. CORELAŢIA DINTRE DIMENSIUNEA TEHNICĂ ŞI DIMENSIUNEA

ECONOMICĂ A FUNCŢIILOR UNUI PRODUS……………………………………

79

-

4.6. METODE FOLOSITE ÎN CONCEPŢIA ŞI PROIECTAREA CALITĂŢII

PRODUSELOR………………………………………………………………………..

82

10

4.6.1. Cadrul general privind problematica concepţiei şi proiectării calităţii

produselor………………………………………………………………………….

82

-

4.6.2.Interferenţa dintre metoda Analizei Valorii (Value Analysis)

şi metoda Desfăşurarea Funcţiilor Calitate (Quality Function Deployment)...........

85

10

4.7. STUDII PRIVIND REEVALUAREA APLICABILITĂŢII ANALIZEI

VALORII CA METODĂ DE CERCETARE – PROIECTARE A PRODUSELOR….

92

12

4.7.1. Teorii ale valorii existente în economie…………………………………….. 92 -

4.7.2. Consecinţe ale maximizării raportului Vî/Cp în condiţiile aplicării teoriei

valorii utilitate……………………………………………………………………...

94

-

4.7.3. Cauze care generează impacturi negative asupra mediului............................ 97 -

4.7.4. Necesitatea abordării analizei valorii luând în considerare teoria

valorii entropie..........................................................................................................

100

12

4.8. NECESITATEA INTEGRĂRII PRINCIPIILOR ECOPROIECTĂRII ÎN

CADRUL ANALIZEI VALORII...................................................................................

103

13

4.8.1. Ciclul de viaţă comercială a produsului.......................................................... 103 13

4.8.2. Ciclul de viaţă de mediu al produsului........................................................... 105 13

4.9. CONTRIBUŢII TEORETICE PRIVIND REVIZUIREA CONŢINUTULUI

ANALIZEI VALORII....................................................................................................

114

15

4.9.1. Extinderea actualei definiţii dată analizei valorii…………………………… 114 15

4.9.2. Reconsiderarea obiectivului fundamental al analizei valorii……………….. 115 16

4.9.3. Completarea actualei metodologii de aplicare a analizei valorii la produse... 115 16

4.10. ABORDĂRI TEORETICE PRIVIND EVALUAREA COMPATIBILITĂŢII

PRODUSULUI CU CERINŢELE DE MEDIU.............................................................

120

18

4.10.1. Elemente generale privind evaluarea ciclului de viaţă a produselor……..... 120 18

4.10.2. Definirea scopului şi domeniului de aplicare a studiului de

Evaluare a Ciclului de Viaţă………………………………………………………. 124 -

4.10.3. Analiza inventarului ciclului de viaţă (Identificarea aspectelor de mediu)... 128 -

4.10.4. Interpretarea rezultatelor inventarului ciclului de viaţă…………………… 131 -


5

4.10.5. Evaluarea impactului ciclului de viaţă (EICV)……………………………. 131 -

4.10.6. Interpretarea rezultatelor…………………………………………………... 133 -

4.11. CONCLUZII…………………………………………………………………….. 134 -

4.11.1. Concluzii generale privind metoda analizei valorii....................................... 134 -

4.11.2. Concluzii privind reconsiderarea analizei valorii ca metodă de

cercetare-proiectare a produselor..............................................................................

136

-

4.11.3. Concluzii privind Evaluarea Ciclului de Viaţă............................................. 137 -

CAPITOLUL 5. STUDII ŞI CERCETĂRI ASUPRA POSIBILITĂŢILOR

DE OPTIMIZARE A VALORII UNOR GRUPE DE PRODUSE DIN

INDUSTRIA DE RULMENŢI................................................................................................

139

19

5.1.NECESITATEA REALIZĂRII STUDIILOR DE ANALIZA VALORII ÎN

INDUSTRIA DE RULMENŢI.......................................................................................

139 -

5.1.1. Conceptul de produs........................................................................................ 139 -

5.1.2. Clasificări ale produselor................................................................................ 140 -

5.2. COMPONENTA TEHNICĂ „RULMENT” – PRODUS INDUSTRIAL

ŞI OBIECT AL STUDIULUI DE ANALIZA VALORII..............................................

142

19

5.2.1. Justificarea orientării studiului de analiza valorii

asupra grupei rulmenţilor, în general, şi a rulmenţilor de dimensiuni mari

(rulmenţi grei), în special.........................................................................................

142

19

5.2.2. Definirea şi caracterizarea funcţiilor produsului industrial „rulment”

(în general)................................................................................................................

146

19

5.3. STUDIU DE CAZ: APLICAREA ANALIZEI VALORII LA RULMENŢI

CU ROLE CONICE.......................................................................................................

148

20

5.3.1. Obiectivele şi orientarea studiului de analiza valorii...................................... 148 20

5.3.2. Culegerea şi sistematizarea informaţiilor necesare realizării studiului de

analiza valorii............................................................................................................

149

21

5.3.3.Stabilirea nomenclatorului de funcţii pentru produsul rulment cu role

conice.......................................................................................................................

154

21

5.3.4. Chestionar destinat determinării importanţei relative a funcţiilor produsului

supus studiului de analiza valorii ............................................................................

159

25

5.3.5. Dimensionarea tehnică şi economică a funcţiilor produsului........................ 163 27

5.3.5.1 Dimensionarea tehnică a funcţiilor produsului „rulment cu role

conice..............................................................................................................

163

-

5.3.5.2 Dimensionarea economică a funcţiilor produsului rulment cu role


6

conice .............................................................................................................. 165 27

5.3.6. Analiza sistemică a funcţiilor produsului rulment ......................................... 178 31

5.3.7. Concluzii ale studiului de analiza valorii........................................................ 181 -

5.4. STUDIU DE CAZ: EVALUAREA CICLULUI DE VIAŢĂ AL

PRODUSULUI RULMENT CU ROLE CONICE......................................................... 183 33

5.4.1. Descrierea produsului...................................................................................... 183 33

5.4.2. Definirea limitelor produsului pentru realizarea inventarului......................... 184 -

5.4.3. Alegerea parametrilor de mediu...................................................................... 185 -

5.4.4. Culegerea datelor pentru analiza ICV............................................................. 185 33

5.4.5. Bilanţul de mediu al produsului...................................................................... 194 36

5.4.6. Concluzii ale Inventarului Ciclului de Viaţă pentru rulment cu role conice... 199 -

CAPITOLUL 6. INFORMATIZAREA ACTIVITĂŢILOR DE ANALIZA VALORII LA

PRODUSE...............................................................................................................................

201

41

6.1. INTRODUCERE..................................................................................................... 201 41

6.2. ALGORITMUL PRODUSULUI INFORMATIC COSTMASTER....................... 201 41

6.3. DESCRIEREA PRODUSULUI INFORMATIC.................................................... 208 43

6.4. CONCLUZII........................................................................................................... 214 -

CAPITOLUL 7. CONCLUZII FINALE, CONTRIBUŢII ORIGINALE, MODALITĂŢI

DE VALORIFICARE A REZULTATELOR ŞI DIRECŢII VIITOARE DE CERCETARE..

215

48

7.1. CONCLUZII FINALE............................................................................................. 215 48

7.2. CONTRIBUŢII ORIGINALE.................................................................................. 219 50

7.3. MODALITĂŢI DE VALORIFICARE A REZULTATELOR CERCETĂRILOR. 221 51

7.4. DIRECŢII VIITOARE DE CERCETARE.............................................................. 222 52

BIBLIOGRAFIE...................................................................................................................... 223 52

ANEXA 1................................................................................................................................. 231 -

ANEXA 2................................................................................................................................. 232 56

ANEXA 3................................................................................................................................. 235 -


7

Capitolul 1. INTRODUCERE

Teza de doctorat intitulată Studii şi cercetări de analiza valorii asupra unor grupe de

produse din industria de rulmenţi vizează optimizarea valorii produselor aparţinând industriei de rulmenţi, ca rezultat al raportului dintre valoarea de întrebuinţare şi costurile necesare realizării valorii de întrebuinţare.

Teza de doctorat este structurată în 7 capitole, desfăşurate pe parcursul a 245 pagini, ce cuprind 89 figuri, 41 tabele, 50 relaţii matematice, 116 referinţe bibliografice şi 3 anexe.

Studiile şi cercetările realizate sunt cuprinse în cele şapte capitole după cum urmează: Capitolul 1, Introducere, prezintă problematica abordată în cadrul prezentei teze de doctorat

şi descrierea pe scurt a conţinutului pe capitole al acesteia. Capitolul 2, intitulat „Stadiul actual al cercetărilor privind fabricarea rulmenţilor”,

structurat în 8 subcapitole, realizat pe baza materialului bibliografic studiat, prezintă o succintă trecere în revistă a situaţiei actuale privind fabricaţia de rulmenţi, ca rezultat a cerinţei sociale şi evidenţiază măsura în care actualele produse satisfac producătorul, consumatorul şi mediul natural.

În urma analizei critice a stadiului actual al cercetărilor privind fabricarea rulmenţilor, în capitolul 3, sunt prezentate „Obiectivele tezei de doctorat”.

Capitolul 4, intitulat „Studii şi cercetări teoretice privind aplicarea analizei valorii la

produse industriale”, structurat în 11 subcapitole, s-a focalizat asupra studiilor şi contribuţiilor în domeniul abordat, fiind structurat după cum urmează. Subcapitolul 4.1 prezintă geneza, evoluţia şi aplicabilitatea analizei valorii în industrie. Subcapitolele 4.2 – 4.5 evidenţiază noţiunile, terminologia specifică, metodele, instrumentele şi tehnicile utilizate în analiza valorii. Subcapitolul 4.6 integrează analiza valorii între metodele actuale utilizate în procesul de proiectare sau reproiectare a valorii produselor şi subliniază posibilitatea folosirii acesteia coroborat cu alte metode de management, cum ar fi metoda Quality Function Deployment. Subcapitolele 4.7 – 4.8 evidenţiază consecinţele maximizării valorii produselor în condiţiile aplicării teoriei valorii utilitate şi necesitatea abordării valorii acestora prin luarea în considerare a teoriei valorii entropie, cu integrarea principiilor ecoproiectării în cadrul analizei valorii. Subcapitolul 4.9 prezintă propunerea de extindere a actualei definiţii dată analizei valorii şi reconsiderarea obiectivului fundamental, precum şi completarea actualei metodologii de aplicare a analizei valorii la produse cu o nouă etapă denumită „Evaluarea compatibilităţii produsului cu cerinţele de mediu”. Subcapitolul 4.10. prezintă abordările teoretice privind evaluarea compatibilităţii produsului cu cerinţele de mediu, în vederea identificării unor instrumente diferite de cele tradiţionale pentru evaluarea performanţelor produselor, cu care să se asigure obţinerea compatibilităţii şi echilibrului dinamic între sistemul economic şi cel ecologic. Subcapitolul 4.11. prezintă concluziile privind aplicarea analizei valorii al produse.

Capitolul 5, intitulat „Studii şi cercetări asupra posibilităţilor de optimizare a valorii unor

grupe de produse din industria de rulmenţi”, este structurat în 4 subcapitole, focalizându-se asupra cercetărilor şi contribuţiilor în domeniul abordat, fiind structurat după cum urmează. Subcapitolul 5.1 motivează necesitatea realizării studiilor de analiza valorii în industria de rulmenţi. În subcapitolul 5.2 se justifică orientarea studiului de analiza valorii asupra grupei rulmenţilor, în general, rulmenţilor de mari dimensiuni, în special, şi se definesc funcţiile produsului. În subcapitolul 5.3 se realizează un studiu de analiza valorii la rulmenţi cu role conice de mari dimensiuni, care conţine un chestionar destinat determinării importanţei relative a funcţiilor produsului studiat şi sunt formulate concluzii şi propuneri referitoare la rezultatele obţinute. În subcapitolul 5.4 se evidenţiază interacţiunea produsului rulment cu role conice cu mediul natural, prin realizarea unui studiu de evaluare a ciclului de viaţă.

Capitolul 6, „Informatizarea activităţilor de analiza valorii la produse”, este structurat în 4 subcapitole în care se prezintă produsul informatic proiectat. În subcapitolul 6.1 se face o scurtă introducere în care se justifică necesitatea informatizării activităţilor de analiza valorii. în subcapitolul 6.2 se prezintă algoritmul produsului informatic. În subcapitolul 6.3 se descrie


8

produsul informatic, iar în subcapitolul 6.4 sunt prezentate concluziile privind informatizarea activităţii de analiza valorii la produse.

Capitolul 7, „Concluzii generale, contribuţii personale, dezvoltări viitoare şi modalităţi de

valorificare a rezultatelor cercetării”, este dedicat concluziilor generale, formulate pe baza studiilor şi cercetărilor elaborate, elementelor de originalitate ale tezei de doctorat, modalităţilor de valorificare a rezultatelor cercetării şi direcţiilor de dezvoltare ale cercetărilor viitoare.

Teza se încheie cu referinţele bibliografice şi anexele.

CAPITOLUL 2 STADIUL ACTUAL AL CERCETĂRILOR PRIVIND FABRICAREA RULMENŢILOR

2.1. ISTORICUL APARIŢIEI RULMENŢILOR 2.2. CONSTRUCŢIA ŞI UTILIZAREA RULMENŢILOR

2.3. CLASIFICAREA, TIPIZAREA ŞI SIMBOLIZAREA RULMENŢILOR 2.3.1. Clasificarea rulmenţilor

2.3.2. Tipizarea rulmenţilor 2.3.3. Simbolizarea rulmenţilor

2.3.4. Clase de utilizare 2.4. ALEGEREA TIPULUI DE RULMENT

2.5. MATERIALE UTILIZATE LA FABRICAREA RULMENŢILOR 2.5.1. Principalele caracteristici ale materialelor utilizate la fabricarea rulmenţilor

2.5.2. Materiale şi tratamente frecvent folosite la fabricarea rulmenţilor 2.6. TEHNOLOGII DE FABRICAŢIE PENTRU RULMENŢI

2.6.1. Tehnologia de fabricaţie pentru inele de rulmenţi 2.6.2. Tehnologia de fabricaţie pentru corpurile de rostogolire metalice

2.6.3. Tehnologia de fabricaţie pentru colivii 2.7. SITUAȚIA ACTUALĂ A FABRICAŢIEI DE RULMENŢI

2.7.1. Nivelul producţiei actuale de rulmenţi şi piaţa mondială 2.7.2. Preocupări actuale privind fabricarea rulmenţilor

2.8. CONCLUZII

CAPITOLUL 3 OBIECTIVELE TEZEI DE DOCTORAT

Având în vedere titlul tezei de doctorat, Studii şi cercetări de analiza valorii asupra unor

grupe de produse din industria de rulmenţi şi ţinând cont de principalele aspecte evidenţiate în capitolul 2, prezenta teză de doctorat şi-a propus următoarele obiective majore:

- Analiza critică privind situaţia actuală a fabricaţiei de rulmenţi, ca rezultat a cerinţei sociale, în scopul evidenţierii măsurii în care actualele produse satisfac părţile interesate: producătorul, consumatorul şi mediul.

- Studierea literaturii de specialitate în domeniul analizei valorii şi managementului mediului, pentru clarificarea noţiunilor şi terminologiei specifice, metodelor, instrumentelor şi tehnicilor utilizate de regulă în astfel de studii. Obiectivele derivate sunt:

o clarificări terminologice; o studiul metodelor, instrumentelor, tehnicilor utilizate în analiza valorii; o identificarea ariei de răspândire a analizei valorii; o analiza aplicabilităţii metodei în industrie, la nivel naţional şi internaţional; o sublinierea interferenţelor dintre Analiza Valorii şi Quality Function

Deployment, cu evidenţierea rolului acestor metode în procesul de proiectare /reproiectare a valorii produsului;


9

o identificarea unor instrumente diferite de cele tradiţionale de evaluare a performanţelor produselor, cu ajutorul cărora să se asigure obţinerea compatibilităţii şi echilibrul dinamic între sistemul economic şi cel ecologic.

- Îmbunătăţirea actualului conţinut al analizei valorii şi corelarea obiectivului metodei cu prevederile teoriei valorii entropie. Obiectivele derivate sunt:

o evidenţierea necesităţii abordării analizei valorii produselor prin luarea în considerare a teoriei valorii entropie;

o integrarea principiilor ecoproiectării în cadrul analizei valorii; o extinderea actualei definiţii dată analizei valorii şi reconsiderarea obiectivului

fundamental; o completarea actualei metodologii de aplicare a analizei valorii la produse cu o

nouă etapă denumită „Evaluarea compatibilităţii produsului cu cerinţele de mediu”;

o dimensionarea economică a funcţiilor produsului să se realizeze prin intermediul a două componente: dimensiunea economică propriu-zisă a funcţiei şi dimensiunea economică provenită din componenta de mediu, ambele exprimate prin costuri monetare;

- Realizarea unui studiu de analiza valorii la produse din industria de rulmenţi, pentru a sublinia că actualul mod de abordare a valorii produselor nu include şi valoarea provenind din componenta de mediu a funcţiilor produsului. Obiective derivate:

o definirea funcţiilor produsului rulment cu role conice; o realizarea unui chestionar destinat determinării importanţei relative a funcţiilor

produsului rulment cu role conice; o realizarea dimensionării economice a funcţiilor produsului rulment cu role

conice; o identificarea posibilităţilor de optimizare a raportului Vî/Cp pentru produsul

rulment cu role conice. - Evidenţierea interacţiunii produsului rulment cu role conice cu mediul natural, prin

realizarea unui studiu de evaluare a ciclului de viaţă, considerând procesele aferente fabricaţiei şi asamblării produsului.

- Realizarea unui produs informatic fiabil care să permită asistarea într-un mod eficient a activităţilor de analiza valorii la produse. Dintre obiectivele derivate enumerăm:

o conceperea şi analiza bazei de date destinate realizării activităţilor de analiza valorii la produse din industria de rulmenţi;

o validarea produsului informatic proiectat, în cadrul studiului de caz realizat pentru produsul cu role conice.

CAPITOLUL 4 STUDII ŞI CERCETĂRI TEORETICE PRIVIND APLICAREA ANALIZEI VALORII LA PRODUSE INDUSTRIALE

4.1. SCURT ISTORIC ŞI STADIUL APLICĂRII ANALIZEI VALORII ÎN INDUSTRIE LA

NIVEL NAŢIONAL ŞI INTERNAŢIONAL 4.2. ANALIZA VALORII – CONCEPT ŞI MODALITĂŢI DE ABORDARE 4.3. ABORDĂRI ACTUALE ALE VALORII ÎN CADRUL ANALIZEI VALORII 4.4. CORELAŢIA DINTRE VALOAREA DE ÎNTREBUINŢARE ŞI DIMENSIUNEA TEHNICĂ

A FUNCŢIILOR 4.5. CORELAŢIA DINTRE DIMENSIUNEA TEHNICĂ ŞI DIMENSIUNEA ECONOMICĂ A

FUNCŢIILOR UNUI PRODUS


10

4.6. METODE FOLOSITE ÎN CONCEPŢIA ŞI PROIECTAREA CALITĂŢII

PRODUSELOR

4.6.2. Interferenţa dintre metoda Analizei Valorii (Value Analysis) şi metoda Desfăşurarea Funcţiilor Calitate (Quality Function Deployment)

Pentru realizarea unor produse de calitate de o importanţă deosebită este etapa concepţiei produsului. Calitatea concepţiei se poate exprima cu ajutorul unor mărimi relative, ce corelează performanţele sistemului proiectat cu cerinţele clientului, respectiv cu specificaţiile preliminare [OLA 99; POP 01a]. Practic, nivelul calităţii produsului se stabileşte în etapa de concepţie, prin soluţiile constructiv-tehnologice adoptate de proiectanţi: stabilirea configuraţiei produselor şi dimensionarea lor, alegerea materialelor şi metodelor de prelucrare, stabilirea preciziei de prelucrare şi regimurile tehnologice.

Realizarea calităţii în etapa de creaţie presupune de asemenea şi eliminarea erorilor care apar. Pentru îndeplinirea acestui obiectiv tehnicile moderne de cercetare-proiectare promovează principiul calităţii incipiente, accentul punându-se pe studii preliminare, pe planificarea calităţii şi proiectarea produsului.

Planificarea calităţii produselor vizează [LIM 07c]: - Identificarea cerinţelor clienţilor pentru calitate se referă la nevoile sau ansamblul de

cerinţe privind caracteristicile unei entităţi, exprimate în termeni cantitativi şi calitativi. Cerinţele pentru calitate vizează atât nevoile explicite ale clientului (reglementate prin

contracte), cât şi nevoile implicite, necontractuale. De asemenea, producătorul trebuie să aibă în vedere şi cerinţele societăţii referitoare la calitate: obligaţii ce decurg din legi, regulamente etc., ce vizează mai ales securitatea oamenilor şi protecţia mediului [POP 01b]. Relaţia client – produs se realizează de regulă prin intermediul compartimentelor de marketing, care au rolul de a descoperi cerinţele viitoare şi de a determina clienţii să cumpere.

- Definirea caracteristicilor de calitate ale produselor noi şi transformarea lor în specificaţii tehnice

Specificaţiile trebuie să exprime în termeni tehnici cerinţele clienţilor. Ca urmare, specificaţiile nu se referă doar la caracteristicile produsului, ci trebuie să exprime în termeni tehnici adecvaţi toate stadiile de existenţă a produsului: de la proiectarea produsului şi a tehnologiei de fabricaţiei, până la activităţile de vânzare şi post-vânzare.

Îndeplinirea obiectivelor specifice etapelor de planificare a calităţii produselor sunt posibil realizabile prin utilizarea în practică a metodei Quality Function Deployment (QFD).

În cadrul procesului de proiectare a valorii produsului, metoda QFD stabileşte: - care sunt cerinţele explicite ale utilizatorului, exprimate în caracteristici de calitate

măsurabile; - nivelul caracteristicilor de calitate, luând în considerare concurenţa. Aceste niveluri

vor servi ca valori de referinţă (vor fi limitele dimensiunilor tehnice ale funcţiilor produsului) în demersul ulterior al dimensionării tehnice a funcţiilor produsului nou sau îmbunătăţit;

- transformă caracteristicile de calitate în specificaţii de proiectare. În continuare, procesul proiectării valorii produsului presupune stabilirea funcţiilor

produsului. Demersul este comun celor două metode: în QFD se numeşte Function Deployment, în VA se numeşte analiza funcţională. Spre deosebire de Quality Function Deployment, în cadrul căreia doar se stabilesc funcţiile produsului, demersul Analizei Valorii presupune şi determinarea relaţiei dintre contribuţia funcţiilor la realizarea utilităţii şi costul necesar obţinerii funcţiilor.

Ulterior, demersul Analizei Valorii presupune proiectarea părţilor componente ale produsului, care să îndeplinească în egală măsură criteriile cost – performanţă.

Ca urmare, demersul obţinerii valorii produselor presupune să se aibă în vedere realizarea calităţii la nivelul cerut de utilizatori, concomitent cu urmărirea şi optimizarea costurilor necesare obţinerii calităţii. Cele două metode mai sus amintite, prin instrumentele şi metodologiile specifice, concură la îndeplinirea acestui obiectiv.


11

Schema din figura 4.8. sugerează simplificat modelul procesului de proiectare/reproiectare a

valorii produsului, evidenţiind totodată şi interferenţele dintre cele două metode.

Vocea consumatorului (demers QFD)

Caracteristici de calitate (demers QFD)

Specificaţii de proiectare (demers AV)

Funcţiile produsului (demers AV, QFD)

Proiectare / Reproiectare părţi componente produs (demers AV)

Verificarea îndeplinirii cerinţelor privind

performanţele şi costurile (demers AV)

Realizarea modelului experimental (prototipului)

Creaţie, inovare (demers AV)

Analiza costului şi stabilirea valorii produsului (demers AV)

Transformare

DA

NU

Stop proces proiectare/reproiectare valoare produs

Cerinţe de calitate (demers QFD)

Fig. 4.8. Abordarea procesului de proiectare/reproiectare a valorii produsului

Cu ajutorul metodei Quality Function Deployment se asigură dezvoltarea produsului dorit –

corect din punct de vedere al cerinţelor consumatorilor, iar prin Analiza Valorii se asigură conceperea şi realizarea acestuia, prin materializarea caracteristicilor selectate şi dezvoltate în cadrul QFD, într-o manieră eficientă, deoarece se ia în considerare şi costul necesar materializării caracteristicilor, asigurând în acest fel realizarea unui produs pentru care raportul Calitate/Cost este maxim [LIM 08; LIM 10a].


12

4.7. STUDII PRIVIND REEVALUAREA APLICABILITĂŢII ANALIZEI VALORII CA

METODĂ DE CERCETARE – PROIECTARE A PRODUSELOR 4.7.4. Necesitatea abordării analizei valorii luând în considerare teoria valorii entropie

Conform celor prezentate în subcapitolul 4.2.1, maximizarea raportului Vî / Cp, propusă de actualul mod de abordare a analizei valorii, ca obiectiv fundamental al acestei metode de cercetare-proiectare, poate fi realizată în mai multe moduri. Atingerea acestui obiectiv, în actuala sa acceptare, a generat pe lângă satisfacerea cerinţelor utilizatorilor, creşterea fără precedent a consumurilor, dar şi apariţia unor aspecte negative în mediu şi în societate. Efectele negative majore ale conceperii şi consumului produselor proiectate conform actualei abordări a analizei valorii, bazată pe teoria valorii utilitate (TVU) sunt epuizarea resurselor naturale şi poluarea mediului.

Considerând că produsul este sumă a trei componente: informaţie, i, substanţă, s, energie, e, dozarea celor trei componente, în diverse proporţii, sub aspect cantitativ şi calitativ, în cadrul ansamblului în care sunt incluse, permite obţinerea marii diversităţi de produse existente pe piaţă.

Pentru a dispune de componentele i, s, e, din structura produselor, este necesar ca economia să apeleze la mediul natural, ca unic furnizor. Ca urmare devine obligatoriu ca între factorii care contribuie la obţinerea valorii produselor să fie inclus şi mediul natural. Pe de altă parte, producţia şi consumul, sub aspect fizic, sunt procese de transformare a elementelor s şi e luate din mediu, pe circuitul pe care îl parcurge produsul în cadrul unui ciclu de viaţă. Aceste transformări, conform legilor fizicii, se produc cu pierderi (entropie) astfel că ieşirile din fiecare proces sunt întotdeauna mai mici decât intrările.

Noua teorie pe care ar trebui să fie fundamentată analiza valorii are la bază idea contribuţiei a trei parteneri la crearea valorii: economia, societatea şi mediul natural. Această teorie este cunoscută în lucrările de specialitate [BRA 02] sub numele de teoria valorii-entropie (TVE). Potrivit DEX, entropia reprezintă „mărimea de stare termică a sistemelor fizice, care creşte în cursul oricărei transformări ireversibile a lor şi rămâne constantă în cursul oricărei transformări reversibile.”

Modelul teoriei valorii-entropie înglobează în totalitate esenţa teoriei valorii muncă şi pe cea a teoriei valorii utilitate, dar cu corecţiile absolut necesare, impuse de dezvoltarea cunoaşterii şi de schimbarea opiniei privind participanţii la crearea valorii. Modelul teoriei valorii entropie, potrivit lucrării [BRA 02] are în vedere forma fizică, bănească şi socială a valorii, precum şi factorii creării acesteia: mediul natural, producătorul (societatea) şi economia (consumatorul).

Această teorie nu este aplicată în prezent, deoarece economia de piaţă, dominantă în cele mai multe ţări ale lumii, este puternic înrădăcinată în actuala societate de consum.

Noua teorie explică, cu argumente ştiinţifice, anomaliile induse de teoria valorii utilitate şi fundamentează pe baze fizice mecanismul creării valorii.

În sinteză, teoria valorii entropie propune, în demersul său legat de crearea şi gestionarea valorii, următoarele:

- intrările în procesele economice sunt completate cu contribuţia unor sisteme din afara economicului;

- ieşirile sunt la un nivel permis nu numai de procesul de producţie şi de cel de consum, ci şi de procese din mecanismul lărgit de obţinere şi gestionare a valorii, cum sunt cele din societate şi cele din mediul natural.

- între rezultatele activităţilor economice sunt puse în evidenţă şi ieşirile sub formă de deşeuri sau alte rezultate inutile sistemului economic producător de valoare.

În condiţiile precizărilor de mai sus, teoria valorii entropie respectă în totalitate legile naturii – legea transformării şi conservării materiei, legea entropiei ş.a.

Actualmente, protecţia mediului a devenit una dintre problemele principale ale umanităţii, datorită schimbărilor climatice ce au avut loc în ultimii ani, scăderii drastice a resurselor naturale la nivel mondial. Încercarea de rezolvare a acestor probleme a dus la elaborarea unor legi a căror respectare poate contribui la conservarea şi refolosirea resurselor existente. Din păcate aceste legi nu impune nici unei organizaţii economice (indiferent de domeniul de activitate) luarea în


13

considerare a aspectelor de mediu încă din faza de proiectare a produselor/serviciilor pe care ulterior le va produce. În acest sens, s-a conturat din ce în ce mai clar preocuparea pentru luarea în considerare a impacturilor pe care viitorul produs le va avea asupra mediului încă din faza de proiectare a acestuia. În timpul etapei de fabricaţie a produsului, marjele cu privire la opţiunile tehnice se reduc şi, din acest motiv, posibilităţile de micşorare a impacturilor de mediu scad. Ca urmare, luarea în considerare a aspectelor de mediu trebuie realizată cât mai devreme posibil, adică în etapa de proiectare a produsului.

Integrarea aspectelor de mediu în activitatea de proiectare-dezvoltare la nivel de produs este o componentă a managementului de mediu, cunoscută sub numele de ecoproiectare [STA 02b]. Aspecte legate de ecoproiectare precum şi integrarea acestora în demersul analizei valorii sunt tratate în continuare. 4.8. NECESITATEA INTEGRĂRII PRINCIPIILOR ECOPROIECTĂRII ÎN CADRUL

ANALIZEI VALORII 4.8.1. Ciclul de viaţă comercială a produsului

Realizarea unor produse cu bune performanţe se poate obţine doar atunci când acest obiectiv este urmărit pe tot parcursul procesului care conduce la fabricarea acelui produs. Procesul prezintă trei etape mari, anume: proiectarea, execuţia şi service-ul asigurat în cursul vieţii produsului. Simplu spus, organizaţiile al căror obiect de activitate este fabricaţia, trebuie să-şi îndrepte atenţia asupra tuturor etapelor ce alcătuiesc ciclul de viaţă al produselor, urmărind îndeplinirea nivelului propus de calitate.

4.8.2. Ciclul de viaţă de mediu al produsului

O altă interpretare a conceptului de ciclu de viaţă al produsului este cea (fig. 4.10) în care produsul este luat în considerare înainte de apariţia fizică pe piaţă. Potrivit acestei abordări produsul se naşte odată cu idea de produs – creaţia, această etapă fiind considerată [POP 01b; CRU 76] cea mai importantă din punct de vedere a influenţei ei asupra veniturilor şi profitului. Este etapa în care produsului i se stabileşte valoarea prin acţiuni specifice de cercetare şi proiectare. Tot în această accepţiune, produsul interesează şi după ce acesta a fost scos din funcţiune.

Conceptul de ciclu de viaţă este astfel folosit cu sens mai larg, integrând în cele trei stadii de existenţă a produsului: creaţia (concepţia), fabricaţia şi exploatarea, următoarele etape [POP 01b; TUR 01]: - creaţia: concepţia şi dezvoltarea produsului; - fabricaţia: transformarea resurselor materiale în produs finit; - distribuţia: activităţi de marketing, ambalare, transport; - exploatarea: utilizare, mentenanţă, service; - eliminarea: perioada ce urmează scoaterii din funcţiune, integrând activităţi de reciclare, refabricare, refolosire a deşeurilor.

Faţă de abordarea clasică se observă extinderea vieţii produsului atât înainte de apariţia sa pe piaţă, cât şi dincolo de momentul scoaterii lui din funcţiune. Ambele aspecte (perioade) sunt de importanţă majoră din punct de vedere a interacţiunii produselor cu mediul. În acest context este vorba despre preocuparea organizaţiilor de realizare a unor produse care să aibă un impact cât mai mic asupra mediului natural.


14

Fig. 4.10. Ciclul de viaţă al produsului luând în considerare etapa premergătoare apariţiei pe

piaţă Au fost sesizate [POP 01b; TUR 01] două direcţii strategice de acţiune pentru organizaţiile

preocupate de problema mediului: 1. Folosirea valorii de utilizare a produsului ca instrument de măsurare şi

caracterizare a utilităţii produselor obţinute pe toată durata de viaţă a produsului. În accepţiunea ce i s-a dat, valoarea de utilizare reprezintă valoarea produsului pe parcursul tuturor etapelor de viaţă, cu accent pe perioada de utilizare. O astfel de evaluare a valorii produsului presupune crearea unor instrumente care să permită aprecierea valorii din punct de vedere calitativ şi nemonetarizat.

2. Tendinţa de prelungire a ciclului de viaţă al produselor, prin acţiuni specifice, în toate stadiile de viaţă ale produsului. În acest context se înscriu acţiunile de tip „4R” (refolosirea, reparaţia, recondiţionarea şi reciclarea sau modernizarea) ale prelungirii ciclului de viaţă după scoaterea din funcţiune a produsului. Pe de altă parte, concepţia constructiv – tehnologică a produselor (concepţia modulară), cea orientată către utilizare, care favorizează recondiţionarea şi modernizarea mai rapidă a produselor, se integrează în cadrul fazei de cercetare – dezvoltare, proiectare a produselor.

Aşadar, alături de factorii obişnuiţi care sunt luaţi în considerare în etapa de proiectare a unui produs: cerinţele clientului, posibilităţile tehnice şi controlul costurilor, se adaugă şi mediul, ca factor luat în considerare la proiectare.

Scopul ecoproiectării este de a minimiza impactul produsului asupra mediului fără a afecta calitatea utilizării produsului. Cu alte cuvinte, încă din faza de proiectare produsul trebuie conceput astfel încât acesta să aibă caracteristicile tehnice, economice, funcţionale etc. – solicitate, dar, în cursul existenţei sale să aibă un impact cât mai mic asupra mediului.

Etapa iniţială a unui demers de ecoproiectare este aceea de evaluare a caracteristicilor de mediu ale produsului. Etapa de evaluare a caracteristicilor de mediu presupune întocmirea „profilului de mediu” al produsului şi clasificarea aspectelor sale de mediu. Acestea se realizează pentru:

- identificarea impacturilor de mediu pe care le generează produsul; - determinarea, pentru un impact dat, a etapelor ciclului de viaţă care sunt cele mai critice; - identificarea marjelor de îmbunătăţire şi evaluarea avantajelor / dezavantajelor pe care le

prezintă căile de îmbunătăţire; - optimizarea eforturilor de mediu.


15

Pentru luarea în considerare a aspectelor de mediu ale produsului şi ţinând cont de

principiile ecoproiectării, în fig. 4.11. este prezentată schematic iniţierea unui demers de ecoproiectare, în cadrul unei organizaţii economice.

Fig. 4.11. Demers de ecoproiectare într-o organizaţie economică

Prin intermediul analizei de mediu a produsului, întreprinderea poate face cele mai bune

alegeri la nivelul etapei de proiectare a produsului, în scopul reducerii la minimum a impacturilor produsului asupra mediului. Fiecare opţiune de proiectare presupune anumite impacturi potenţiale; comparaţia acestora ajută factorul de decizie să aleagă soluţia optimă, evitând transferarea impacturilor de mediu dintr-o etapă în alta a ciclului de viaţă.

În subcapitolul 4.9. al tezei se prezintă modalitatea propusă de integrare a principiilor ecoproiectării în metodologia aplicării analizei valorii la produse. 4.9. CONTRIBUŢII TEORETICE PRIVIND REVIZUIREA CONŢINUTULUI

ANALIZEI VALORII Prin aplicarea analizei valorii cu actualul său conţinut, fundamentat pe teoria valorii utilităţii

s-a constat că nivelurie consumurilor de resurse sunt ridicate, fără a fi luat în considerare impactul asupra mediului pe termen lung. Deoarece s-a conturat clar o nouă teorie a valorii, teoria valorii entropie, sunt create condiţiile necesare pentru efectuarea studiilor de analiză a valorii cu luarea în considerare a mediul natural şi legilor acestuia.

În acest scop, pentru îmbunătăţirea actualului conţinut al analizei valorii, ca şi pentru corelarea obiectivului fundamental al acestei metode de cercetare-proiectare cu noile prevederi ale teoriei valorii entropie, pentru adaptarea metodologiei de aplicare la noile condiţii se propun următoarele recomandări.

4.9.1. Extinderea actualei definiţii dată analizei valorii

În subcapitolul 4.2 este prezentată actuala definiţie dată analizei valorii, după [STA 79a; STA 79b], relevată în toate lucrările de specialitate şi care sintetizează esenţa metodei:

„analiza valorii este o metodă de cercetare-proiectare sistemică şi creativă, care printr-o abordare funcţională urmăreşte ca funcţiile obiectului studiat să fie concepute şi realizate cu cheltuieli minime, în condiţii de calitate care să satisfacă necesităţile utilizatorilor, în concordanţă cu cerinţele social-economice”.

În scopul evitării consecinţelor maximizării raportului Vî / Cp în condiţiile aplicării teoriei valorii utilitate, consecinţe prezentate în cadrul subcapitolului 4.7.2, este necesar ca actuala definiţie a analizei valorii să fie completată cu o nouă condiţie privind produsele concepute şi reconcepute, astfel încât acestea „.... să satisfacă necesităţile utilizatorilor în concordanţă cu cerinţele social-

economice, dar şi cu cerinţele mediului natural”.

Ce doreşte piaţa? Ce s-a realizat?

Identificarea aspectelor de mediu

ale produsului

Stabilirea şi îmbunătăţirea obiectivelor

Alegerea instrumentelor, listelor de verificare etc.

corespunzătoare

Analiza produsului Identificarea potenţialului de

ameliorare


16

4.9.2. Reconsiderarea obiectivului fundamental al analizei valorii

Obiectivul fundamental actual al analizei valorii este sintetizat în condiţia exprimată prin raportul Vî / Cp = maxim.

Deoarece maximizarea acestui raport, în actuala accepţiune a analizei valorii nu include şi satisfacerea cerinţelor de mediu, devine necesară reconsiderarea sa. În acest scop se propune, ca adecvată şi corectă, formularea obiectivului fundamental al analizei valorii prin condiţia:

Vî / Cp = optim (4.30)

4.9.3. Completarea actualei metodologii de aplicare a analizei valorii la produse

În condiţiile îmbunătăţirilor propuse anterior este necesară şi completarea actualei metodologii de aplicare a analizei valorii pentru produse. Actuala metodologie este cunoscută din [STA 79b], având 6 etape şi 21 faze.

În prezenta teză de doctorat se propune completarea acestei metodologii [LIM 09a; TUR 08] cu o etapă suplimentară în care să fie incluse cinci faze. Noua etapă este denumită „Evaluarea

compatibilităţii produsului cu cerinţele de mediu”. Prin urmare, în varianta propusă de autoare, metodologia va conţine 7 etape şi 25 faze. În figura 4.12 se prezintă schematic varianta completată a metodologiei analizei valorii.

Această etapă urmează să fie parcursă după ce produsul a fost, în cea mai mare parte a sa, proiectat, sau reconceput, când sunt cunoscute toate informaţiile necesare pe bază cărora să se efectueze verificarea.

Cele cinci faze ale noii etape urmează să determine limitele impactului pe care îl poate avea produsul asupra mediului de-a lungul duratei de viaţă utilă, dar şi post-utilizare:

- Verificarea duratei de viaţă utilă; - Evaluarea ciclului de viaţă;

- Analiza capacităţii de modernizare a produsului; - Evaluarea mentenabilităţii şi reparabilităţii; - Evaluarea capacităţii de reciclare a produsului. De asemenea, se propune ca dimensionarea economică a fiecărei funcţii, în cazul studiilor

de analiza valorii, să se facă prin intermediul a două componente:

- dimensiunea economică propriu-zisă a funcţiei - exprimată prin costurile monetare asociate realizării componentelor fizice care materializează funcţia; - dimensiunea economică a funcţiei, provenită din componenta de mediu exprimată tot prin costuri monetare şi concretizată în efecte economice care se vor obţine pe termen lung ca urmare a proiectării şi fabricaţiei produsului ţinând cont de principiile ecoproiectării.


17

Fig. 4.12. Schema metodologică completată de aplicare a analizei valorii pentru produse

METODOLOGIA DE APLICARE A

ANALIZEI VALORII

I. Măsuri pregătitoare

II. Analiza necesităţii sociale

III. Analiza şi evaluarea situaţiei

existente

IV. Conceperea sau reconceperea

produsului

V. Evaluarea

compatibilităţii

produsului cu

cerinţele de mediu

VI. Aprobarea soluţiei optime

VII. Realizarea şi controlul aplicării

Faza 1. Stabilirea temei

Faza 2. Organizarea colectivului de lucru

Faza 3. Pregătirea metodologică

Faza 4. Stabilirea planului de lucru

Faza 5. Aprobarea planului de lucru

Faza 1. Culegerea informaţiilor

Faza 2. Stabilirea nomenclatorului de funcţii şi a limitelor

dimensiunilor lor tehnice

Faza 3. Stabilirea nivelurilor de importanţă

a funcţiilor

Faza 1. Dimensionarea tehnică a funcţiilor

Faza 3. Analiza sistemică a funcţiilor

Faza 2. Dimensionarea economică a funcţiilor

Faza 4. Stabilirea direcţiilor de cercetare

Faza 1. Elaborarea propunerilor de realizare a produsului nou sau supus

modernizării

Faza 2. Selecţionarea propunerilor

Faza 4. Evaluarea soluţiilor

Faza 3. Dezvoltarea şi concretizarea propunerilor la nivel de soluţie

Faza 1. Verificarea duratei de viaţă utilă

Faza 2. Evaluarea ciclului de viaţă

Faza 4. Evaluarea mentenabilităţii şi

reparabilităţii

Faza 5. Evaluarea capacităţii de

reciclare a produsului

Faza 1. Stabilirea programului de realizare

Faza 2. Realizarea soluţiei aprobate

Faza 3. Evaluarea rezultatelor după aplicare

Faza 3. Analiza capacității de

modernizare a produsului


18

4.10. ABORDĂRI TEORETICE PRIVIND EVALUAREA COMPATIBILITĂŢII

PRODUSULUI CU CERINŢELE DE MEDIU 4.10.1. Elemente generale privind evaluarea ciclului de viaţă a produselor

În cadrul subcapitolului 4.9.3. s-a propus completarea metodologiei analizei valorii din [STA 79b] cu etapa denumită „Evaluarea compatibilităţii produsului cu cerinţele de mediu”. Motivul pentru care s-a făcut această propunere rezidă din faptul că actualmente este necesar ca proiectarea şi fabricarea produselor să fie făcută luând în considerare şi mediul, ca participant la mecanismul obţinerii şi gestionării valorii. Aceasta presupune o nouă abordare a dezvoltării economice: un mecanism economic care să asigure compatibilitatea şi un echilibru dinamic între sistemul economic şi cel ecologic (între resursele existente şi consumul acestora, între cantitatea de poluanţi şi nivelul capacităţii de asimilare a mediului). În acest context, scopul organizaţiilor economice trebuie să fie obţinerea şi creşterea profitului prin reducerea costurilor monetare şi nemonetare totale [TUR 06], pentru aceasta fiind nevoie de instrumente diferite de evaluare a performanţelor faţă de cele utilizate în mod tradiţional.

În această abordare devine necesară orientarea spre etapa de utilizare a produselor prin mărirea vieţii utile a produselor, adică optimizarea utilizării acestora.

Optimizarea utilizării produselor presupune evaluarea performanţelor şi utilizării reale a produselor, integrate întru-un sistem în care valoarea de utilizare a produselor să includă şi efectele distructive pe care acestea le poate avea asupra mediului:

- epuizarea resurselor naturale: prin consumul ridicat de materii prime, materiale, energie, apă etc.;

- poluarea mediului: prin acumularea deşeurilor, emisii în atmosferă etc. Instrumentul folosit actualmente de organizaţiile economice pentru a descoperi şi cuantifica

(analiza) modificările aduse mediului înconjurător de activităţile economice (produse, procese) poartă numele de Evaluarea Ciclului de Viaţă (Life Cycle Assesment – LCA). Metoda ECV este considerată [STA 97; STA 98; ROJ 08; ION 05; GHE 06] cea mai complexă metodă de cercetare a impactului pe care o activitate economică o are asupra mediului pe parcursul întregii sale existenţe .

Din punct de vedere metodologic, aplicabilitatea ECV este reglementată la nivel internaţional prin seria de standarde ISO 14000.

Etapele unui studiu de Evaluare a Ciclului de Viaţă sunt [STA 00b; ROJ 08] sunt evidenţiate în fig. 4.14.

Fig. 4.14. Etapele studiului de Evaluare a Ciclului de Viaţă

(Sursa: [STA 00b])


19

CAPITOLUL 5. STUDII ŞI CERCETĂRI ASUPRA POSIBILITĂŢILOR DE OPTIMIZARE A VALORII UNOR GRUPE DE PRODUSE DIN INDUSTRIA

DE RULMENŢI 5.1. NECESITATEA REALIZĂRII STUDIILOR DE ANALIZA VALORII ÎN

INDUSTRIA DE RULMENŢI 5.2. COMPONENTA TEHNICĂ „RULMENT” – PRODUS INDUSTRIAL ŞI OBIECT

AL STUDIULUI DE ANALIZA VALORII 5.2.1. Justificarea orientării studiului de analiza valorii asupra grupei rulmenţilor, în general, şi a rulmenţilor de dimensiuni mari (rulmenţi grei), în special

Potrivit consideraţiilor făcute în capitolul 4, subcapitolul 4.1.2, subansamblul „rulment” poate fi încadrat în categoria produselor industriale şi poate constitui obiect de studiu al analizei valorii.

Pentru industria constructoare de maşini, sectorul fabricaţiei de rulmenţi a fost unul dintre cele mai viabile şi profitabile. Chiar dacă rulmenţii (indiferent de tip) se constituie ca subansambluri pentru aplicaţiile în care sunt integraţi, s-a evidenţiat în capitolul 2 al tezei de doctorat faptul că organizaţiile al căror obiect de activitate este fabricaţia de rulmenţi au fost şi vor rămâne preocupate pentru menţinerea şi dezvoltarea acestui sector prin optimizarea lor din punct de vedere constructiv şi funcţional, motivaţia rezultând din:

- creşterea cererii pentru această categorie de produse industriale, datorită creşterii numărului maşinilor şi echipamentelor a căror părţi componente sunt şi preferinţelor manifestate de utilizatorii finali (producători şi utilizatori în egală măsură) comparativ cu lagărele de alunecare;

- integrarea acestor subansambluri în diverse aplicaţii care să realizeze performanţe tehnice la niveluri riguros specificate (rulmenţii capsulaţi, rulmenţi care funcţionează cu nivel scăzut de zgomot, rulmenţi cu consum redus de energie etc.);

- contribuţia semnificativă ce o au aceste subansambluri în ce priveşte durabilitatea şi fiabilitatea maşinii sau echipamentului în care sunt integrate. 5.2.2. Definirea şi caracterizarea funcţiilor produsului industrial „rulment” (în general)

Potrivit consideraţiilor făcute în capitolul 4, subcapitolul 4.1.3 al tezei, caracterizarea produsului prin prisma funcţiilor pe care le îndeplineşte constituie una dintre activităţile de bază ale analizei valorii, scopul fiind determinarea valorii produsului. Schema din figura 5.10 redă clasificarea şi caracterizarea funcţiilor produsului industrial „rulment”. Pentru realizarea clasificării, în cazul lagărelor cu rostogolire s-a considerat că [LIM 09a; LIM 09b], alături de funcţiile cu

caracter general şi funcţiile specifice (de performanţă) trebuie adăugate şi funcţii particulare, care apar ca urmare a condiţiilor particulare de montaj, de funcţionare - impuse de aplicaţia în care va fi integrat rulmentul. Funcţiile particulare ale rulmentului care a făcut obiectul studiului de analiza valorii vor fi definite şi caracterizate în studiul de caz prezentat în subcapitolul 5.3.3 al lucrării.

Funcţiile cu caracter general şi cele specifice pentru produsul industrial „rulment” sunt: a. Funcţia A - Susţine arborele. Rulmenţii sunt destinaţi susţinerii arborilor, osiilor sau

a altor organe de maşini cu mişcare de rotaţie. b. Funcţia B - Preia forţe. Din punct de vedere constructiv, prin intermediul inelelor,

rulmenţii sunt proiectaţi să preia forţele (axiale, radiale, radial-axiale) care acţionează asupra arborilor, osiilor.

c. Funcţia C - Asigură reducerea frecării. Prin realizarea frecării de rostogolire între căile de rulare şi corpurile de rostogolire, rulmenţii au proprietatea de diminuare a coeficientului de frecare, comparativ cu lagărele de alunecare.


20

d. Funcţia D - Permite realizarea unor turaţii de lucru determinate maxime. Rulmenţii se execută în diferite variante (tipodimensiuni, materiale) astfel încât să poată fi utilizaţi în aplicaţii diverse pentru viteze (turaţii) specificate.

e. Funcţia E - Asigură precizie la montaj (comparativ cu lagărele de alunecare - cuzineţi). Părţile componente ale rulmenţilor necesită prelucrări de precizie: Inel exterior şi inel interior – rugozitate, Ra = 0,8 µm pentru suprafeţele de montaj.

f. Funcţia G – Necesită şi permite lubrifierea. Din punct de vedere constructiv şi funcţional, prin intermediul găurilor (alezajelor) practicate în inelul intermediar se asigură atât lubrifierea iniţială, cât şi lubrifierea de întreţinere.

g. Funcţia H - Are durabilitate. Durabilitatea rulmenţilor depinde de condiţiile de exploatare în cadrul utilajului sau maşinii în care sunt montaţi. Durabilitatea unui rulment [LAT05; GAF 85] (atunci când nu se menţionează condiţii speciale) este dată de numărul de rotaţii efectuate de inelul rotitor sau de ore de funcţionare, înainte de a se produce primul semn de oboseală a materialului (exfolieri sau aşchieri) pe suprafeţele căilor de rulare sau ale corpurilor de rostogolire. S-a observat atât în practică cât şi prin încercări de laborator, că rulmenţi identici dimensional şi constructiv, în aceleaşi condiţii de funcţionare, au durabilităţi diferite.

h. Funcţia I - Este fiabil. Fiabilitatea rulmenţilor [GAF 85] depinde de mai mulţi factori: condiţiile de proiectare, materialele utilizate, tehnologia de execuţie, montaj (poate avea consecinţe negative asupra fiabilităţii datorită: forţării rulmenţilor la montaj, reglării incorectă a jocului), condiţiile de exploatare (variaţiile de sarcină, turaţia, temperatura, contaminarea, condiţii de umiditate etc.).

i. Funcţia K - Este interschimbabil. În concordanţă cu necesităţile tehnice s-a realizat (ISO) tipizarea la nivel internaţional a dimensiunilor exterioare ale rulmenţilor, în acest mod asigurându-se interschimbabilitatea. 5.3. STUDIU DE CAZ: APLICAREA ANALIZEI VALORII LA RULMENŢI CU ROLE CONICE 5.3.1. Obiectivele şi orientarea studiului de analiza valorii

Obiectivele studiului de analiza valorii pentru produsul rulment cu role conice derivă din obiectivele tezei. Acestea vizează:

1. Definirea funcţiilor produsului rulment cu role conice; 2. Determinarea valorii de întrebuinţare a produsului rulment cu role; 3. Realizarea dimensionării economice a funcţiilor produsului rulment cu role conice; 4. Realizarea analizei sistemice a funcţiilor produsului rulment cu role conice; 5. Identificarea posibilităţilor de optimizare a raportului dintre valoarea de întrebuinţare şi

costul de producţie pentru produsului rulment cu role conice. Orientarea prezentului studiu de analiză a valorii la produse din industria de rulmenţi are la

bază informaţii rezultate din: • Investigarea cererii de rulmenţi (în general) pe piaţa mondială; • Analiza producţiei întreprinderii în care s-a realizat cercetarea, din punct de vedere a

structurii, calităţii şi rentabilităţii. Potrivit clasificării rulmenţilor după destinaţie [GAF 85], produsul aparţine clasei de

rulmenţi speciali, grupa rulmenţilor de dimensiuni mari (alezaj mai mare de 300 mm). Caracteristica principală a rulmenţilor cu role este aceea că au capacitatea de a prelua sarcini

mai mari decât rulmenţii cu bile, la aceleaşi dimensiuni de gabarit, datorită contactului liniar pe care îl realizează între role şi căile de rulare. Din punct de vedere constructiv, rulmenţii cu două rânduri de role conice se execută în două variante: cu un inel interior şi două inele exterioare şi cu un inel exterior şi două inele interioare. Cea de-a doua variantă constructivă realizează cu perechea de role un montaj în O, având o rigiditate mai mare decât prima variantă constructivă.


21

De asemenea, pentru ambele variante constructive se utilizează inele distanţiere cu scopul de

a regla jocul din rulment. Pentru creşterea capacităţii de încărcare şi preluarea unor sarcini axiale în ambele sensuri, în diferite aplicaţii se utilizează rulmenţi radial-axiali cu două sau patru rânduri de role. 5.3.2. Culegerea şi sistematizarea informaţiilor necesare realizării studiului de analiza valorii

Studiul de analiza valorii realizat a avut la bază informaţii realiste şi confidenţiale. Informaţiile necesare realizării studiului de analiza valorii au fost incluse în trei categorii:

• informaţii cu caracter general; • informaţii tehnice; • informaţii economice.

5.3.3. Stabilirea nomenclatorului de funcţii pentru produsul rulment cu role conice

Pentru identificarea cât mai exactă a funcţiilor produsului, s-a realizat descompunerea acestuia în părţi componente şi definirea - pentru fiecare parte componentă - a funcţiilor pe care o îndeplineşte în cadrul ansamblului.

Corpurile de rostogolire (role conice): - participă la lanţul de descărcare a forţelor (preluarea forţelor); - participă la reducerea frecării; - permit turaţii de lucru determinate; Inelul exterior (cele două inele exterioare): - permite montajul în alezaj; - are rol de interfaţă mecanică între carcasă şi corpurile de rostogolire; - participă la preluarea forţelor; - participă la reducerea frecării; - permite turaţii de lucru determinate. Inelul interior: - permite asamblarea pe arbore şi a ansamblului colivie cu role (susţine arborele); - are rol de interfaţă mecanică între corpurile de rostogolire şi arbore; - participă la preluarea forţelor; - participă la reducerea frecării; - permite turaţii de lucru determinate. Colivia: - menţine echidistante corpurile de rostogolire; - menţine corpurile de rostogolire pe calea de rulare; - protejează împotriva contaminării cu diverse corpuri solide, în timpul funcţionării; - permite montajul corpurilor de rostogolire; Inelul distanţier exterior - reglează jocul din rulment; - permite lubrifierea prin intermediul găurilor de ungere practicate în inel. Ţinând seama de consideraţiile făcute în subcapitolul 5.2.2 cu privire la modul de definire a

funcţiilor în cazul rulmenţilor în general, pentru produsul studiat datorită particularităţilor constructive, se adaugă şi următoarele funcţii particulare:

1. Permite reglarea (periodică a) jocului din lagăr

2. Permite întreţinere şi reparaţii Pentru o mai bună înţelegere a rolului şi importanţei în cadrul aplicaţiilor în care va fi

integrat, s-a realizat şi caracterizarea acestor funcţii particulare ale produsului „Rulment radial – axial cu role conice”:

1. Funcţia F - Permite reglarea (periodică a) jocului din lagăr

Funcţia este realizată prin intermediul inelului intermediar. Ajustarea jocului din lagăr se face prin montajul inelelor exterioare în funcţie de poziţia inelului intermediar.


22

2. Funcţia J – Permite întreţinere şi reparaţii

Această funcţie este o funcţie specifică rulmenţilor de dimensiuni mari (rulmenţi cu alezaj mai mare de 300 mm, cum este şi cazul rulmentului studiat).

În cazul rulmenţilor de mari dimensiuni, pentru clientul final este mai avantajos să remedieze părţile componente ale rulmentului defectat decât să comande sau să cumpere altul, datorită preţului de achiziţie ridicat (comparativ cu costul recondiţionării) şi nu în ultimul rând, datorită duratei ciclului de fabricaţie, care pentru astfel de rulmenţi variază între 19 – 30 zile.

Schema din figura 5.10 redă clasificarea funcţiilor produsului industrial „Rulment radial-axial cu role conice”.

În urma analizei necesităţii produsului şi a cerinţelor la care acesta trebuie să răspundă, s-a ajuns la următorul nomenclator de funcţii (tabelul 5.5):

Tabelul 5.5 Nomenclator de funcţii pentru “Rulment radial-axial cu role conice”

Simbolul funcţiei

Denumirea funcţiei

Clasificarea

funcţiei

Observaţii

A Susţine arborele F.O. (principală)

B Preia forţe radial-axiale F.O. (principală)

C Asigură reducerea frecării F.O. (principală)

D Permite turaţii de lucru determinate

F.O. (principală)

E Asigură precizie la montaj F.O. (principală)

F Permite reglarea (periodică a) jocului din lagăr

F.O. (principală)

GC Necesită şi permite lubrifierea F.O. (auxiliară) Ajută la realizarea funcţiei C

H Are durabilitate F.O. (principală)

I Este fiabil F.O. (principală)

JH

Permite întreţinerea şi reparaţia F.O. (auxiliară) Ajută la

realizarea funcţiei H

KE

Este interschimbabil F.O. (auxiliară) Ajută la

realizarea funcţiei E


23

Fig. 5.10. Funcţiile produsului industrial rulment cu role conice

FUNCŢII SPECIFICE - LAGĂRE CU ROSTOGOLIRE (RULMENŢI)

FUNCŢII PARTICULARE – RULMENTI DE UN ANUMIT

TIP

Servesc susţinerii arborilor, osiilor sau a altor organe de maşini cu mişcare de rotaţie (Susţine arborele)

Asigură diminuarea coeficientului de frecare, prin realizarea frecării de rostogolire

Permite realizarea unor turaţii de lucru determinate Capacitate de a prelua forţele

(axiale, radiale, radial-axiale) care acţionează asupra arborilor, osiilor (Preia forţe radial/axiale)

FUNCŢII RULMENŢI

Asigură precizie la montaj (comparativ cu lagărele de alunecare)

Este interschimbabil

Este fiabil

Are durabilitate

Poate fi întreţinut şi reparat

Etc.

Permite reglarea periodică a jocului din lagăr

Necesită lubrifierea

FUNCŢII CU CARACTER GENERAL ALE LAGĂRELOR


24

Pentru a evidenţia relaţiile dintre componente şi funcţiile produsului studiat, s-a realizat

schema din figura 5.11.

Fig. 5.11. Schema bloc a relaţiilor componente – funcţii pentru produsul rulment cu role conice

Componentele produsului

Funcţiile produsului

Colivie

Corpuri de rostogolire (role)

Inel interior

Inele exterioare

Inel distanţier exterior

Preia forţe radial – axiale (B)

Asigură reducerea frecării (C)

Permite turaţii de lucru determinate (D)

Asigură precizie la montaj (E)

Permite reglarea periodică a jocului din lagăr (F)

Necesită și permite lubrifierea (GC)

Are durabilitate (H)

Susţine arborele (A)

Este fiabil (I)

Permite întreținerea și reparația (JH)

Este interschimbabil (KE)


25

5.3.4. Chestionar destinat determinării importanţei relative a funcţiilor produsului supus

studiului de analiza valorii Pentru determinarea valorii de întrebuinţare a produsului, metodologia de analiză a valorii

presupune stabilirea nivelului de importanţă a funcţiilor produsului studiat. Stabilirea nivelului de importanţă al funcţiilor vizează ordonarea, ierarhizarea, stabilirea

poziţiilor relative şi a ponderii fiecărei funcţii în valoarea de întrebuinţare globală a produsului. Metoda care a stat la baza demersului pentru stabilirea nivelului de importanţă a funcţiilor

este metoda interacţiunilor, ce presupune aplicarea următoarelor etape [PLĂ 99]: - se formează o matrice (tabelul 5.6) în care se înscriu pe orizontală şi verticală toate

funcţiile principale ale produsului; - se acordă puncte de importanţă fiecărei funcţii, considerând că prin punctajul 1 sunt

apreciate funcţii mai importante, şi prin punctajul 0 cele cu importanţa mai mică. Exemplu: Dacă funcţia A este mai importantă decât funcţia B, pe coloana funcţiei A la intersecţia cu linia funcţiei B se trece cifra 1, iar pe coloana B la intersecţia cu linia funcţiei A se trece cifra 0;

- se compară funcţiile între ele, două câte două, ţinând seama de cele două posibilităţi de punctaj stabilite anterior;

- pe diagonala matricei se trece câte un punct, motivul fiind acela că fiecare funcţie se compară cu ea însăşi;

- se însumează pe coloană punctele acordate, obţinându-se nivelul ni (nivelul de importanţă) al funcţiei respective şi se calculează ponderea în procente. Mod de verificare: Şirul de numere, ni, obţinut nu va conţine două numere identice;

- se totalizează pe coloană punctajul de evaluare (ni) pentru fiecare funcţie în parte şi se calculează ponderea în procente.

În completarea matricei pentru produsul studiat, s-a ţinut seama de următoarele recomandări [TUR 02]:

- dacă două funcţii sunt apreciate că au aceeaşi importanţă în valoarea de întrebuinţare, ele vor fi trecute pe aceeaşi linie sau coloană.

- valoarea de întrebuinţare a produsului poate fi exprimată, convenţional, prin suma nivelurilor de importanţă stabilite, ale funcţiilor sale, dar numai pentru cazul comparării produsului cu el însuşi, în diverse variante. Suma ∑

iin îşi pierde orice semnificaţie la compararea a două

produse diferite; - funcţiile auxiliare ale produsului – funcţiile G, J, K – nu sunt incluse în matrice, dar în

calculele de dimensionare economică a funcţiilor ele vor avea acelaşi nivel de importanţă ca şi funcţiile principale (obiective sau subiective) pe care le condiţionează.

Pentru a elimina doza de subiectivism care caracterizează, în general, acest mod de apreciere, s-a efectuat un sondaj de opinie în rândul specialiştilor. Chestionarul (Anexa 2) distribuit producătorilor şi utilizatorilor a urmărit în principal completarea matricei interacţiunilor, dar a solicitat şi răspunsuri la următoarele întrebări:

1. Lista funcţiilor propuse de noi este: □ Corectă şi completă; □ Incorectă şi incompletă; 2. Propuneţi funcţie (funcţii): ............................................

În urma analizei răspunsurilor la chestionare s-au constatat următoarele: - au existat persoane chestionate care au avut nelămuriri în ce priveşte considerarea funcţiei

E – „Permite montajul”. - s-a propus o nouă funcţie (aparţinând categoriei funcţii specifice) pentru rulment, anume:

„Asigură precizie”, (comparativ cu lagărele de alunecare).


26

- în urma acestei propuneri funcţia principală E – „Permite montajul” a fost înlocuită cu

funcţia principală „Asigură precizie la montaj”. Dimensiunile tehnice ale acestei funcţii vor putea fi exprimate prin: calitatea suprafeţei căii de rulare a inelului exterior (parametrul Ra), precum şi calitatea suprafeţei inelului interior, pe care se montează arborele (parametrul Ra).

În urma prelucrării statistice a răspunsurilor primite (tabelul 5.7) s-a stabilit importanţa relativă a funcţiilor produsului, pe baza relaţiilor (5.1) şi (5.2).

Dacă se notează cu Nij – nota (punctajul) acordată de subiectul Si, se obţine o valoare medie a nivelului de importanţă pentru funcţia Fj (relaţia 5.1):

n

NN u

ij

j

∑=

(5.1)

unde: n reprezintă numărul de persoane investigate; Ponderea, sau importanţa relativă a funcţiei Fj va fi dată de relaţia (5.2):

∑=

jj

jj N

Np

(5.2)

În figura 5.12. şi tabelul 5.7 sunt prezentate răspunsurile oferite de respondenţi privind stabilirea nivelului de importanţă a funcţiilor produsului rulment cu role conice.

Analiza funcţională (tabelul 5.7) efectuată relevă următoarele: - valoarea de întrebuinţare (relativă) a produsului, exprimată prin suma notelor acordate de

specialişti funcţiilor produsului, este 36. - majoritatea celor chestionaţi consideră că funcţia B: „Preia forţe radial-axiale”, este cea

mai importantă, cu o pondere în valoarea de întrebuinţare de 17,536%, urmată de funcţiile: A, C, E, F, H, I, D

- funcţiile auxiliare au acelaşi nivel de importanţă ca şi funcţiile principale la realizarea cărora participă. Astfel nivelul de importanţă al funcţiei J este 3,76, egal cu nivelul de importanţă al funcţiei H; nivelul de importanţă al funcţiei K este 4,64, egal cu nivelul de importanţă al funcţiei E, iar, nivelul de importanţă al funcţiei G este 5,24 egal cu nivelul de importanţă al funcţiei C.

Fig. 5.12. Importanţa relativă a funcţiilor principale ale produsului rulment cu role conice

0

5

10

15

20

Ponderea pj (% )

Importanţa relativă a funcţiilor produsului

Ponderea relativă a funcției 15,205 17,536 14,539 8,879 12,874 10,765 10,432 9,766

Fcț A Fcț B Fcț C Fcț D Fcț E Fcț F Fcț H Fcț I


27

Tabelul 5.7 Stabilirea importanţei relative a funcţiilor – sondaj de opinie în rândul

specialiştilor Nr. Crt. Subiect

investigat NiA NiB NiC NiD NiE NiF NiH NiI

1 S1 5 8 7 1 2 6 4 3 2 S2 3 5 5 6 2 2 5 8 3 S3 6 6 6 2 8 3 1 4 4 S4 8 5 6 3 7 2 2 3 5 S5 8 7 6 5 4 3 2 1 6 S6 7 6 5 4 8 3 2 1 7 S7 5 4 6 6 4 2 5 4 8 S8 8 4 5 2 7 6 2 2 9 S9 8 4 2 5 5 2 6 4

10 S10 5 5 3 3 8 2 6 5 11 S11 5 8 7 2 1 6 3 4 12 S12 3 8 7 1 2 5 6 4 13 S13 6 7 4 3 8 2 1 5 14 S14 1 4 3 6 8 7 2 5 15 S15 6 8 5 1 7 4 3 2 16 S16 8 7 6 4 2 3 5 1 17 S17 7 6 5 4 8 3 2 1 18 S18 6 8 5 3 7 4 1 2 19 S19 5 7 8 2 3 6 1 4 20 S20 7 5 1 4 3 2 8 6 21 S21 5 8 7 2 1 6 3 4 22 S22 3 8 7 1 2 5 6 4 23 S23 5 8 7 1 2 6 4 3 24 S24 2 4 1 6 3 5 8 7 25 S25 5 8 7 3 4 2 6 1

TOTAL 137 158 131 80 116 97 94 88 Media

( jN )

36

5,48 6,32 5,24 3,2 4,64 3,88 3,76 3,52 Ponderea

pj (%) 100

15,205 17,536 14,539 8,879 12,874 10,765 10,432 9,766 Ordinea

importanţei

2 1 3 8 4 5 6 7

5.3.5. Dimensionarea tehnică şi economică a funcţiilor produsului rulment cu role conice 5.3.5.2. Dimensionarea economică a funcţiilor produsului rulment cu role conice

Dimensionarea economică a funcţiilor se bazează pe informaţiile privind structura de cost a produsului [LIM 10b]. Structura costului produsului se stabileşte în funcţie de stadiul în care se află acesta: concepţie, proiect, prototip sau se execută în serie.

Datorită faptului că produsul studiat se execută în serie, dimensionarea economică s-a realizat având la bază informaţii din contabilitatea firmei producătoare, privind costurile de fabricaţie (costurile cu materialele, manopera şi regia de fabricaţie) (tabelul 5.9) ale componentelor rulmentului.

Pentru stabilirea structurii de cost a produsului în tabelul 5.9 sunt enumerate componentele produsului, precum şi lista materialelor utilizate pentru acestea.


28

Tabelul 5.9 Componentele rulmentului cu role conice

Masa Nr. Crt.

Denumire component

Bucăţi pe produs

Materiale Brută (kg)

Netă (kg)

1. Inel interior 1 100CrMnSi6 - 4 73 31,05 2. Inel exterior 2 100CrMnSi6 - 4 58,2 21,6 3. Inel distanţier

exterior 1 OL44 24 3

4. Rolă 78 100CrMnSi6 - 4 0,6 kg/buc 0,402 kg/buc 5. Colivie (se

achiziţionează) 1 Tablă DD12 1,634

Ansamblu rulment 89,2

În tabelul 5.10 sunt prezentate costurile componentelor şi ale produsului final.

Tabelul 5.10 Costurile componentelor şi ale produsului final Nr. Crt.

Denumire componentă

Cheltuieli materiale (RON)

Cheltuieli manoperă şi maşină (RON)

Cheltuieli regie de fabricaţie (RON)

Total cheltuieli manoperă şi regie (RON)

Total cost fabricaţie (RON)

A B C D = B+C E = A+D 1. Inel interior 777,45 709,872 149,678 859,55 1637 2. Inel exterior

(2 buc) 619,3 745,365 137,335 882,7 1502

3. Inel distanţier exterior

127,8 363,734 49,466 413,2 541

4. Rolă (78 buc)

498,42 308,059 81,161 389,22 887,64

5. Colivia - - 35,750 35,750 391 6. Asamblare - 57,24 5,76 63 63 7. Total 5021,64

Metoda utilizată [ION 00; LIM 10b] pentru stabilirea costului funcţiilor produsului constă în

repartizarea cheltuielilor materiale ale componentelor asupra funcţiilor pe care le asigură proporţional cu nivelul de importanţă a acestora, iar a cheltuielilor cu manopera şi regia de fabricaţie, în baza unei analize tehnice a fiecărei operaţii de prelucrare, proporţional cu nivelul de importanţă a funcţiilor.

Situaţia centralizată a repartizării cheltuielilor materiale pe funcţiile produsului este prezentată în tabelul 5.11. Graficul din figura 5.13. arată că pentru funcţia B – „Preia forţe radial-axiale” firma înregistrează cele mai mari cheltuieli cu materialele.

B. Repartizarea cheltuielilor cu manopera, cumulată cu cota parte din regia de

fabricaţie, pe funcţiile produsului rulment În tabelul 5.19 se prezintă centralizat, repartizarea costurilor cu manopera cumulată cu cota

parte din regia de fabricaţie pe funcţiile produsului rulment cu role conice.


29

Tabelul 5.11 Centralizarea repartizării cheltuielilor materiale pe funcţii

Funcţii produs Nr. Crt.

Denumire componenta

Total (lei) A B C D E F H I

1 Inel interior 777,45 158,262 182,521 - 92,416 134,003 - 108,588 101,657 2 Inel

exterior (2 buc)

619,3 - 182,553 - 92,432 134,026 - 108,607 101,675

3 Inel distanţier exterior

127,8 - - - - - 67,0076 - 60,790

4 Role (78 buc)

498,42 - 118,063 97,888 59,779 86,679 - 70,24 65,757

5 Colivie 391 - - 119,393 - 105,722 - 85,671 80,203 Total

cheltuieli materiale

2413,97 158,262 483,137 217,281 244,627 460,43 67,0076 373,106 410,082

Fig. 5.13. Situaţia repartizării cheltuielilor cu materialele pe funcţiile principale ale produsului

rulment cu role conice

Tabelul 5.19 Centralizarea costurilor cu manopera şi regia de fabricaţie pe funcţiile principale ale produsului

Funcţii produs Nr. Crt.

Denumire reper

Total (lei) A B C D E F H I

1 Inel interior

859,55 52,320 - 150,773 63,116 104,641 - 488,698 -

2 Inel exterior (2 buc)

882,7 - - 66,381 20,684 155,496 - 640,138 -

3 Inel distanţier exterior

413,2 - - - - 104,319 208,639 - 100,241

4 Role (78 buc)

389,22 - - 102,624 29,737 57,725 - 199,132 -

5 Colivie 63 - - - - 12,6 6,3 25,2 18,9 Total

cheltuieli manoperă şi regie

2607,67 52,320 - 319,778 113,537 434,781 214,939 1353,168 119,141

0

100

200

300

400

500

Lei

Repartizarea cheltuielilor cu materialele pe funcţiile produsului

Cheltuielile cu materialele (lei) 158,262 483,137 217,281 244,627 460,43 67,0076 373,106 410,082



30

0

500

1000

1500

Lei

Repartizarea cheltuielilor cu manopera și regia de fabricație pe funcţiile produsului

Cheltuielile cu manopera șiregia de fabricație (lei)

52,32 0 319,778 113,537 434,781 214,939 1353,17 119,141


Fig. 5.14. Situaţia repartizării cheltuielilor cu manopera şi regia de fabricaţie pe funcţiile principale ale produsului „Rulment radial-axial cu role conice”

Graficul din figura 5.14. sugerează că pentru materializarea funcţiei H – „Are durabilitate”

firma înregistrează cele mai mari cheltuieli cu manopera şi regia de fabricaţie. În urma repartizării pe funcţii a costurilor cu materialele şi a costurilor cu manopera şi regia

de fabricaţie pentru fiecare reper (tabelul 5.11 şi tabelul 5.19), s-a obţinut situaţia prezentată în tabelul 5.20.

Tabelul 5.20 Repartizarea costurilor (materiale + manoperă + regie) pe funcţiile produsului – tablou centralizator

Funcţii produs Nr.

Crt.

Denumire

reper

Total

(lei) A B C D E F H I

1 Inel interior 1637 210,582 182,521 150,773 155,537 238,644 - 597,286 101,657

2 Inel exterior

(2 buc)

1502 - 182,553 66,389 113,116 289,522 - 748,745 101,675

3 Inel

distanţier

exterior

541 - - - - 104,319 275,646 - 161,035

4 Role (78

buc)

887,64 - 118,063 200,512 89,516 144,404 - 269,372 65,757

5 Colivie 391 - - 119,393 - 105,722 - 85,671 80,203

6 Asamblare 63 - - - - 12,6 6,3 25,2 18,9

Total 5021,64 210,582 483,137 537,067 358,169 895,211 281,946 1726,274 529,227

Ponderea în

costul total

(%)

100 4,19 9,62 10,69 7,13 17,82 5,61 34,37 10,53


31

0

500

1000

1500

2000

Lei

Repartizarea cheltuielilor (materiale, manoperă, regie) pe funcţiile produsului

Total cheltuieli (lei) 210,582 483,137 537,067 358,169 895,211 281,946 1726,27 529,227


Fig. 5.15. Situaţia centralizată a repartizării cheltuielilor (cu materialele, manopera şi regia de fabricaţie) pe funcţiile principale ale produsului rulment cu role conice

În urma realizării etapei de dimensionare economică a funcţiilor produsului supus studiului

de analiza valorii rezultă următoarele observaţii: 1. Ponderea funcţiilor auxiliare în valoarea de întrebuinţare generală a produsului se

stabileşte la nivelul celei pe care o au funcţiile obiective condiţionate. Astfel: Ponderea funcţiei G: „Permite lubrifierea”, piG = 14,539 % Ponderea funcţiei J: „Este mentenabil”, piJ = 10,432 % Ponderea funcţiei K: „Este interschimbabil”, piK = 12,874% 2. Ponderea funcţiilor auxiliare în costul total se calculează [ION 00] pe baza propriilor

costuri, în măsura în care pot fi stabilite distinct, şi în raport cu participarea la realizarea funcţiilor obiective. În prezentul studiu de caz, raportul funcţii obiective – funcţii auxiliare este de 1: 1, iar costurile funcţiilor auxiliare, au fost asimilate costurilor funcţiilor principale la realizarea cărora participă. 5.3.6. Analiza sistemică a funcţiilor produsului rulment

Analiza sistemică a funcţiilor produsului studiat presupune analiza critică a costurilor în raport cu valoarea de întrebuinţare a funcţiilor. Se urmăreşte evidenţierea:

• celor mai scumpe funcţii; • acelor funcţiile care costă prea mult în raport cu contribuţia lor la realizarea valorii de

întrebuinţare a produsului; funcţii prea scumpe în raport cu posibilităţile tehnice de realizare; • funcţiilor inutile.

A fost utilizată metoda analizei de regresie pentru stabilirea relaţiei de interdependenţă între ponderea costurilor fiecărei funcţii în costul total al produsului şi ponderea acestor funcţii în valoarea de întrebuinţare. Admiţând că între aceste variabile există o relaţie liniară – sugerată grafic prin dreapta de regresie care reprezintă proporţionalitatea medie, modelul de regresie utilizat este dat de relaţia (5.15).

iii xay ε+⋅= (5.15)

în care xi este ponderea costurilor funcţiilor i;

yi - ponderea funcţiilor în valoarea de întrebuinţare a funcţiei i calculată pe baza raportului dintre nivelul de importanţă ni al funcţiei i şi ∑

iin


32

εi – variaţia perturbaţiei sau variabila reziduală.

În tabelul 5.21 sunt centralizate datele necesare analizei corelaţiilor, la nivelul fiecărei funcţii, pentru produsul studiat, notaţiile având următoarea semnificaţie:

xi: ponderea funcţiilor în valoarea de întrebuinţare a produsului (i .=1..,8); yi : ponderea funcţiilor în costul de producţie; a: coeficientul de abatere de la proporţionalitate (relaţia 5.20).

∑∑

=2

i

ii

x

yxa = 0.91449

(5.20)

Tabelul 5.21 Datele necesare realizării analizei sistemice

Funcţia xi (%) yi (%) Yi=a*xi yi-a*xi (yi-a*xi)2

A 15.21 4.19 13.90 -9.71482 94.38 B 17.54 9.62 16.04 -6.41649 41.17 C 14.54 10.69 13.30 -2.60577 6.79 D 8.88 7.13 8.12 -0.98976 0.98 E 12.87 17.82 11.77 6.046858 36.56 F 10.77 5.61 9.84 -4.23448 17.93 H 10.43 34.37 9.54 24.83004 616.53 I 9.77 10.53 8.93 1.599092 2.56 TOTAL 814.35

În figura 5.17. sunt reprezentate atât coordonatele funcţiilor, cât şi dreapta de regresie.

Fig. 5.17. Corelaţia dintre valoarea de întrebuinţare şi costuri

Analiza graficului din fig. 5.17 relevă următoarele: • pentru a exista o proporţionalitate medie dreapta trebuie să se bată cât mai puţin de la

punctele reale (coordonatele funcţiilor produsului); • funcţiile H şi E sunt supradimensionate din punct de vedere al costului, ceea ce exprimă un

raport valoare de întrebuinţare / cost de producţie deficitar; •

4,19

9,6210,69

7,13

17,82

5,61

34,37

10,53

0

5

10

15

20

25

30

35

40

0 5 10 15 20

Ponderea funcțiilor în valoarea de întrebuințare a produsului (% )

Pon

dere

a fu

ncți

ilor

în

cost

ul p

rodu

sulu

i (%

)


33

• funcţiile A, B şi F sunt situate sub dreapta de regresie, fapt ce demonstrează că ponderea în

valoarea de întrebuinţare este mai mare comparativ cu ponderea în costul de producţie; • funcţiile C, D, G sunt situate în apropierea dreptei de regresie, ceea ce exprimă un raport

valoare de întrebuinţare / cost de producţie satisfăcător şi asupra lor nu se vor orienta cercetările ulterioare. Pentru optimizarea raportului între valoarea de întrebuinţare şi costul produsului este

necesară identificarea şi aplicarea unor soluţii tehnico-constructive, economice sau de management care să permită realizarea unei proporţionalităţi optime între costurile funcţiilor H – „Are durabilitate” şi E – „Asigură precizie la montaj”şi valorile lor de întrebuinţare.

5.4. STUDIU DE CAZ: EVALUAREA CICLULUI DE VIAŢĂ AL PRODUSULUI RULMENT CU ROLE CONICE

Prezentul studiu de caz evidenţiază situaţia sintetică a intrărilor şi ieşirilor referitoare la procesele de prelucrare aferente componentelor produsului rulment şi a procesului de asamblare.

Obiectivul prezentului studiu de caz este identificarea acelor componente care deţin ponderea cea mai mare în ce priveşte consumurile de resurse, generarea deşeurilor şi emisiilor, aceste aspecte indicând interacţiunea produsului rulment cu mediul.

Realizarea inventarului ciclului de viaţă (ICV) implică colectarea şi analizarea datelor de intrare/ieşire aferente tuturor activităţilor sistemului – produs care se studiază. Datele se referă la materii prime, materiale, produse, deşeuri solide şi emisii în aer, sol, apă. Pentru evidenţierea datelor se construieşte o diagramă flux (în concordanţă cu limitele sistemului), care arată care sunt activităţile incluse în sistemul analizat şi legăturile dintre acestea.

Inventarul ciclului de viaţă are ca finalitate calculul bilanţului de mediu al produsului în corelare cu unitatea funcţională. 5.4.1 Descrierea produsului

Rulmentul considerat în cadrul studiului ECV face parte din grupa rulmenţilor cu două rânduri de role conice, având următoarele componente: inel interior, inele exterioare, inel distanţier exterior, 2 semicolivii şi 78 role conice. Diametrul exterior al rulmentului este 571,5 mm, diametrul interior este 431,8 mm, lăţimea este de 133,35 mm. Întregul rulment, (exceptând colivia care este fabricată din tablă), este fabricat din oţel şi cântăreşte 89,2 kg.

Funcţiile produsului au fost definite şi caracterizate în subcapitolul 5.3.3 al lucrării. 5.4.4. Culegerea datelor pentru analiza ICV

În schema din fig. 5.18. sunt marcate procesele luate în considerare în prezentul studiu. În fig. 5.19. este prezentată diagrama flux asociată proceselor de prelucrare pentru

componentele inel interior şi inel exterior. Procesele tehnologice de fabricaţie ale acestor componente sunt identice, ambele fiind furnizate firmei ca semifabricate forjate.

Pentru evidenţierea elementelor inventarului proceselor considerate este nevoie de descrierea amănunţită a fiecărei unităţi de proces. S-a realizat clasificarea elementelor de intrare şi ieşire, pe categorii, asociate fiecărei unităţi funcţionale.


34

Proces realizare oţel 100CrMnSi6

Laminare în bare

Transport

Proces realizare SF Inel exterior

Proces realizare SF Inel interior

Proces realizare SF Rolă

Transport Transport

Transport

Proces prelucrare SF Inel exterior

Proces prelucrare SF Inel interior

Proces prelucrare SF

Rolă

Transport Transport Transport

Proces prelucrare SF Inel distanţier

exterior

Transport

Proces realizare oţel OL44

Laminare în bare

Transport

Proces realizare SF Inel distanţier

exterior

Transport

Proces realizare Colivie (extern)

TransportProdus Rolă semifinisată

Proces asamblare Rulment

Transport

Distribuţie Transport Utilizator final

Fig. 5.18. Diagrama flux a ciclului de viață pentru rulment cu role conice


35

Strunjire

Tratament termic

Spălare

Rectificare

Control

SF Inel interior şi inel exterior

Energie electricăAer comprimat

ÎncălzireCălire, revenire

Răcire

Enerigie electricăAer comprimat

Apă

Deşeu metalic (aşchii)

Rebuturi metalice

Deşeu metalic (pulberi)

Rebuturi

Apă uzată

Fig. 5.19. Diagrama flux pentru procesul de prelucrare acomponentelor: Inel interior şi Inel exterior

Rezultatele inventarului pentru procesul de fabricaţie a inelului interior sunt prezentate în

tabelul 5.22.

Tabelul 5.22 Rezultatele inventarului pentru procesul de fabricaţie al componentei Inel interior

Rezultatele inventarului Substanţa Total Unitate de măsură

Intrări non-elementare

Energie electrică Metanol (CH3OH) Propan (C3H9) Amoniac (NH3) Azot (N2) Aer comprimat Gaz metan

147,752 1,241 0,07665 0,00584 0,00949 116,946 7,1004

kWh kg kg kg m3

m3

m3 Emisii în aer (compuşi organici volatili, pulberi, gaze nearse)

CO2 – datorate producerii energiei electrice din surse neregenerabile

42,995 kg

Ieşiri non-elementare Deşeuri:

• deşeu metalic

(aşchii)** • deşeu metalic

41,95 0,54

kg kg


36

Rezultatele inventarului Substanţa Total Unitate de măsură

(rebut)* • pulberi (şlam de

rectificare) • emulsii uzate

2,19 0,584

kg kg

* Valoarea a fost calculată utilizând pragul de rebut (5%) acceptat în firmă. ** Valoarea a fost calculată ca diferenţă între masa brută (înainte de realizarea procesului de prelucrare) şi netă (după realizarea procesului de prelucrare) a componentei respective.

În mod asemănător au fost înregistrate rezultatele corespunzătoare celorlalte componente ale produsului.

5.4.5. Bilanţul de mediu al produsului

În tabelul 5.27 este prezentată situaţia globală a inventarului (bilanţul de mediu al sistemului – produs) în corelare cu unitatea funcţională considerată

Tabelul 5.27 Bilanţul de mediu pentru produsul rulment

Rezultatele inventarului

Substanţa Total Unitate de

măsură Intrări non-elementare

ENERGIE ELECTRICĂ METANOL (CH3OH) PROPAN (C3H9) AMONIAC (NH3) AZOT (N2) AER COMPRIMAT GAZ METAN

411,1047 3,434

0,2121 0,0162 0,0263

325,3902 24,6440

kWh kg kg kg m3 m3 m3

Ieşiri non-elementare Deşeuri:

DEŞEU METALIC (AŞCHII) DEŞEU METALIC (REBUT) PULBERI (ŞLAM DE RECTIFICARE) EMULSII UZATE

99,55 4,0798 5,3735 1,6160

kg kg kg kg

Emisii în aer CO2 119,6302 kg Graficele din fig. 5.23. – 5.34. prezintă situaţia consumurilor de resurse (evidenţiate prin

intrările în procesele de prelucrare aferente fiecărei componente şi a procesului de asamblare), a generării deşeurilor (evidenţiate prin ieşirile din procesele de prelucrare aferente fiecărei componente şi a procesului de asamblare) şi a emisiilor în aer (evidenţiate prin emisiile de CO2), pentru produsul considerat.


37

Fig. 5.23. Consumul de energie electrică pentru realizarea produsului

Fig. 5.24. Consumul de propan (C3H9) pentru realizarea produsului

Fig. 5.25. Consumul de metanol (CH3OH) pentru realizarea produsului

ENERGIE ELECTRICĂ

147,7520117,7968

48,5760

94,7232

2,25670,0000

50,0000

100,0000

150,0000

200,0000

Inel interior Inel exterior Inel distanţierexterior

Role (78 buc) Asamblare

Unitatea de proces

kW

h

PROPAN

0,07670,0611

0,0252

0,0491

0,0000

0,0200

0,0400

0,0600

0,0800

0,1000

Inel interior Inel exterior Inel distanţier exterior Role (78 buc)

Unitatea de proces

kg

METANOL

1,240,99

0,41

0,80

0,00

0,50

1,00

1,50


Unitatea de proces

kg


38

Fig. 5.26. Consumul de amoniac (NH3) pentru realizarea produsului

Fig. 5.27. Consumul de azot (N2) pentru realizarea produsului

Fig. 5.28. Consumul de aer comprimat pentru realizarea produsului

NH3

0,00580,0047

0,0019

0,0037

0,0000

0,0020

0,0040

0,0060

0,0080


Unitatea de proces

kg

N2

0,0095

0,0076

0,0031

0,0061

0,0000

0,0020

0,0040

0,0060

0,0080

0,0100


Unitatea de proces

m3

AER COMPRIMAT

116,946093,2364

38,4480

74,9736

1,78620,0000

20,000040,000060,000080,0000

100,0000120,0000140,0000



Unitatea de proces

m3


39

Fig. 5.29. Consumul de gaz metan pentru realizarea produsului

Fig. 5.30. Cantitatea de CO2 emisă în aer, pentru producţia de energie electrică

Fig. 5.31. Cantitatea de deşeu metalic sub formă de aşchii rezultată din procesul de prelucrare

GAZ METAN

7,1004

8,9060

2,9280

5,7096

0,0000

2,0000

4,0000

6,0000

8,0000

10,0000


Role (78 buc)

Unitatea de proces

m3

CO2

42,995034,2789

14,1356

27,5640

0,65670,0000

10,0000

20,0000

30,0000

40,0000

50,0000



Unitatea de proces

kg

Deşeu metalic (aşchii)

41,950036,6000

21,0000

0,0000

10,0000

20,0000

30,0000

40,0000

50,0000

Inel interior Inel exterior Inel distanţier exterior

Unitatea de proces

kg


40

Fig. 5.32. Cantitatea de deşeu metalic sub formă de rebut rezultată din procesul de prelucrare

Fig. 5.33. Cantitatea de deşeu sub formă de pulberi rezultată din procesul de prelucrare

Fig. 5.34. Cantitatea de emulsii uzate în urma procesului de prelucrare al produsului

DEŞEU METALIC (REBUT)

0,5400

1,0800

1,5678

0,8920

0,0000

0,5000

1,0000

1,5000

2,0000

Inel interior Inel exterior Role (78 buc) Asamblare

Unitatea de proces

kg

PULBERI (ŞLAM DE RECTIFICARE)

2,1900

1,74601,4040

0,03350,0000

0,5000

1,0000

1,5000

2,0000

2,5000

Inel interior Inel exterior Role (78 buc) Asamblare

Unitatea de proces

kg

EMULSII UZATE

0,5840

0,4656

0,1920

0,3744

0,00000,10000,20000,30000,40000,50000,60000,7000


Unitatea de proces

kg


41

Având la dispoziţie datele prezentate mai sus, pot fi fundamentate deciziile referitoare la

fabricarea produsului, acţionând asupra costurilor prin: - asimilarea unei tehnologii mai performante sau modernizarea celei existente, care să

presupună impact mai mic asupra mediului, în ce priveşte consumurile de resurse şi emisiile de substanţe;

- în cazul componentelor produsului la care s-au înregistrat consumuri mari de resurse, pentru reducerea consumurilor de materie primă, se poate realiza o atentă selecţie a furnizorilor de materie primă, alegând materia primă cu aceleaşi caracteristici fizico-mecanice, dar fabricate în ţări LCC (Low Cost Contry);

- folosirea unor utilaje mai performante (care presupună consum energetic scăzut, implicit impact asupra mediului mai mic) pentru prelucrările prin aşchiere necesare realizării componentelor produsului.

CAPITOLUL 6. INFORMATIZAREA ACTIVITĂŢILOR DE ANALIZA

VALORII LA PRODUSE 6.1. INTRODUCERE

Obiectivele urmărite prin proiectarea produsului informatic pentru analiza valorii sunt: - proiectarea unei baze de date care să furnizeze informaţiile necesare repartizării costurilor

pe funcţiile produselor; - asigurarea accesului rapid a grupului de lucru la informaţiile din baza de date, pentru a

scurta durata de realizare a studiului de analiza valorii; - prelucrarea rapidă a informaţiilor şi simularea diferitelor variante de calcul, în scopul

eficientizării activităţii de optimizare a raportului dintre valoarea de întrebuințare și costul de producţie al funcțiilor. 6.2. ALGORITMUL PRODUSULUI INFORMATIC COSTMASTER

Realizarea algoritmului produsului informatic a avut la bază analiza etapelor şi fazelor metodologiei de aplicare a analizei valorii la produse din punct de vedere a posibilităţii şi necesităţii informatizării acestora.

Schema logică de principiu pentru realizarea informatizării activităţilor de analiză a valorii la produse (noi sau existente) este prezentată în figura 6.1. Produsul informatic proiectat se referă la cazul în care obiectul studiat se află deja în nomenclatorul de fabricaţie al firmei.

Pentru obţinerea datelor necesare repartizării costurilor pe funcţiile produsului şi a simulării diferitelor variante de calcul, în scopul optimizării raportului dintre valoarea de întrebuințare și costul funcțiilor, a fost nevoie de crearea unei baze de date care să evidenţieze entităţile şi relaţiile dintre acestea (fig. 6.2.). Pentru implementarea efectivă a bazei de date, a fost utilizat programul MySQL.


42

Studiu de analiza valoriiSTART

Culegerea informaţiilor

Produs existentProdus nou / Îmbunătățit

Analiza funcţională a produsului

Evidenţierea limitelor dimensiunilor tehnice

(parametrilor) ale funcţiillor

Stabilirea limitelor dimensiunilor tehnice

(parametrilor) ale funcţiilor

Stabilirea nivelurilor de importanţă a

funcţiilor

Evidenţierea costurilor totale de producţie a părţilor componente/subansambluri/repere

Calculul costurilor totale de producţie a părţilor componente/subansambluri/repere

Evidenţierea costurilor cu:- materialele;- manopera;- alte costuri indirecte, pentru fiecare parte componentă/subansamblu/reper şi pentru fiecare operaţie tehnologică de prelucrare existentă

Calculul costurilor cu:- materialele;- manopera;- alte costuri indirecte, pentru fiecare parte componentă/subansamblu/reper şi pentru fiecare operaţie tehnologică de prelucrare proiectată

Repartizarea costurilor pe funcţii

Analiza sistemică a funcţiilor

Produsul va fi îmbunătăţit ?

Calculul eficienţei soluţiei pentru produsul

nou/existent

Stop

NU

DA

1

2

3 4

5

6 7

8

9 10

11 12

13

14

15

16

17

Fig. 6.1. Schema logică de principiu pentru realizarea informatizării activităţilor de analiza

valorii la produse


43

Fig. 6.2. Diagrama modelului entitate - relaţii

6.3. DESCRIEREA PRODUSULUI INFORMATIC

Aplicaţia CostMaster este structurată pe două meniuri principale: � Adaugă; � Lista.

Meniul Adaugă (fig. 6.3.) permite introducerea informaţiilor primare (nomenclatorul de funcţii, date rezultate din prelucrarea chestionarelor), datele tehnice şi economice necesare creării bazelor de date precum şi definirea asocierilor dintre bazele de date. Acest meniu este alcătuit din următoarele submeniuri, după cum urmează:

� Produse – permite introducerea numelui sau codului produsului; � Componente – permite specificarea numelui componentei în câmpul aferent. � Asocieri Componente - Produs – permite specificarea componentelor produsului,

prin asocierea lor la produsul studiat, deoarece în baza de date pot exista şi alte componente decât cele ale produsului studiat;

� Operaţii – permite specificarea operaţiilor de prelucrare ale produselor şi componentelor;

� Funcţii – permite specificarea funcţiilor produsului corespunzător metodologiei analizei valorii (nume, descriere, cod – după cum doreşte utilizatorul);

� Asocieri Produs – Funcţii – Nivel de importanţă – permite asocierea produsului studiat cu funcţiile sale şi alocarea nivelului relativ de importanţă pentru fiecare funcţie. Nivelul relativ de importanţă este determinat anterior, ca rezultat a prelucrării statistice a datelor rezultate din chestionarea specialiştilor, utilizatorilor produsului.


44

� Asocieri Funcţii - Componente – permite asocierea fiecărei componente a produsului studiat cu funcţiile la care aceasta participă. Stabilirea acestor relaţii se face pe baza raţionamentelor tehnice, inginereşti, în cadrul grupului de lucru;

Fig. 6.3. Opţiunile meniului Adaugă din cadul aplicaţiei CostMaster

� Asocieri Operaţii - Componente – permite alocarea operaţiilor tehnologice de

realizare fiecărei părţi componente a produsului; Tipuri de cost – permite specificarea categoriilor de costuri utilizate în cadrul studiului de analiză a valorii;

� Costuri Componente – permite alocarea categoriilor de cost utilizate în cadrul studiului, fiecărei părţi componente a produsului, cu specificarea valorilor aferente provenite din documentele contabile;

� Costuri Operaţii – permite alocarea categoriilor de cost utilizate în cadrul studiului, fiecărei operaţii necesare componentelor produsului, cu specificarea valorilor aferente provenite din documentele contabile.

Meniul Lista (fig. 6.4.) permite accesarea, vizualizarea şi realizarea eventualelor modificări ulterioare ale bazelor de date create anterior.

Fig. 6.4. Opţiunile meniului Lista din cadrul aplicaţiei CostMaster


45

Denumirile opţiunilor meniului Lista sunt aceleaşi ca în meniul Adaugă. Accesarea oricărei

opţiuni din meniul Lista permite (fig. 6.5.): � Vizualizarea informaţiilor din baza de date anterior creată; � Modificarea informaţiei din baza de date, prin accesarea butonului Modifică; � Conexiunea din fereastra activă cu meniul Adaugă, prin accesarea butonului Introdu o nouă ...., în funcţie de denumirea ferestrei active.

Fig. 6.5. Facilităţile oferite de opţiunile meniului Lista din cadrul aplicaţiei CostMaster

Adiţional acestor facilităţi, accesarea submeniului Produse din meniul Lista permite

utilizatorului accesarea opţiunilor: a. Submeniul Detalii Cost produs... permite vizualizarea costurilor totale de producţie

pentru fiecare produs în ansamblu şi detaliat, pentru fiecare parte componentă, pe categorii de cost (fig. 6.6.);

Fig. 6.6. Structura ierarhică a categoriilor de cost pentru produsul studiat

b. Submeniul Repartizare Costuri produs (fig. 6.7. a) permite calculul de repartizare a

costurilor elementelor componente ale produsului pe funcţiile la a căror realizare participă şi vizualizarea acestei situaţii în format tabelar (fig. 6.7. b). Categoria de cost ce se repartizează pe funcţii, potrivit algoritmului de calcul, se alege din meniul derulant ce se deschide deasupra tabloului.


46

Fig. 6.7. a Opţiunea Repartizare Costuri Produs

Fig. 6.7. b.Tabloul repartizării categoriilor de cost pe funcţiile produsului

c. Submeniul Repartizare Costuri Funcţii Produs (fig. 6.8. a) permite calculul costului total

pentru fiecare funcţie considerată şi realizează analiza sistemică a funcţiilor produsului, cu posibilitatea vizualizării rezultatelor obţinute în fomat grafic (fig. 6.8. b).

Produsul informatic proiectat permite updatarea automată a rezultatelor afişate în cadrul opţiunilor Detalii Cost produs, Repartizare Costuri Produs, Repartizare costuri Funcţii Produs, la orice modificare a datelor din cadrul bazelor de date, creând astfel premisele simulării diverselor situaţii reale de caracterizare a produsului din punct de vedere a costului total de realizare a funcţiilor.


47

Fig. 6.8. a Submeniul Repartizare Costuri Funcţii Produs

Fig. 6.8. b Tabloul repartizării costurilor totale pe funcţiile produsului şi graficul corespunzător


48

CAPITOLUL 7. CONCLUZII FINALE, CONTRIBUŢII ORIGINALE, MODALITĂŢI DE VALORIFICARE A REZULTATELOR ŞI DIRECŢII VIITOARE DE CERCETARE 7.1. CONCLUZII FINALE

În urma cercetărilor efectuate în domeniul fabricaţiei de rulmenţi, prin intermediul analizei valorii, se desprind următoarele concluzii generale:

� Materialele utilizate pentru fabricarea rulmenţilor pot fi metalice sau nemetalice. Nu există un material ideal pentru toate cazurile în care funcţionează rulmenţii. Datorită acestui lucru, selectarea materialului pentru viitorul rulment depinde de condiţiile concrete de utilizare: tipul sarcinii care solicită lagărul, viteza de lucru, temperatura de lucru, tipul lubrifierii. Actualmente, pentru fabricarea elementelor componente ale lagărelor de rostogolire, la scară mondială, ponderea o deţin materialele metalice, îndeosebi oţelurile (aliate sau nealiate), a căror obţinere şi prelucrare au un impact relativ mare asupra mediului.

� Dezvoltarea industriei constructoare de maşini a presupus şi dezvoltarea fabricaţiei de rulmenţi, ca ramură orizontală a fabricaţiei de maşini şi echipamente. În acest sens studiile efectuate au evidenţiat creşterea consumului de rulmenţi în perioada analizată (2000 – 2010).

� Cercetările privind tehnologiile actuale folosite pentru fabricarea rulmenţilor relevă faptul că, în general, pentru concepţia şi proiectarea acestor produse au fost luate în considerare acele soluţii constructive concretizate în caracteristici tehnice (durabilitate, fiabilitate, rezistenţă la uzură etc.) în măsură să satisfacă pe utilizatori (prin nivelul performanţelor tehnice) şi pe producători (prin câştiguri mari şi imediate), şi numai într-o mică măsură mediul natural.

� În contextul în care resursele utilizate pentru fabricarea şi exploatarea rulmenţilor sunt limitate, se pune problema proiectării şi fabricării acestor produse şi prin prisma impactului pe care îl au asupra mediului natural. Se impune aşadar, proiectarea acestor produse care să interacţioneze cât mai puţin cu mediul natural, atât în procesul propriu-zis de fabricaţie (consum mai mic de materiale deficitare şi energie, prin concepţia şi tehnologiile folosite), cât şi în etapele de consum şi post-consum a acestora (lubrifiere, posibilitatea re-utilizării elementelor componente după încheierea ciclului de viaţă etc.).

� Actualmente, în organizaţiile economice, abordarea modernă a studiului valorii include pe lângă analiza funcţională – element caracteristic clasicei analize a valorii – alte metode, tehnici şi instrumente, cum sunt: QFD, FMEA, SWOT, TRIZ etc. integrate în cadrul unor concepte de management, cum ar fi Lean manufacturing. Împreună, concură la realizarea obiectivului general, de îmbunătăţire a valorii obiectului studiat din punct de vedere al performanţelor, costului, timpului de reacţie (condiţiile contractuale).

� Prin definiţie, metoda analizei valorii presupune analiza, concomitent, a valorii de întrebuinţare (utilizare) a produsului şi a costului, obiectivul metodei, propus în cadrul prezentei teze, fiind optimizarea şi nu maximizarea raportului dintre valoarea de întrebuinţare şi cost.

� Raportul valoare de întrebuinţare / cost de producţie defineşte valoarea supusă analizei şi exprimă măsura în care produsul analizat răspunde cerinţei sociale din punct de vedere tehnic, constructiv, economic, dar şi din punct de vedere al interacţiunii cu mediul.

� Determinarea cât mai corectă a dimensiunii tehnice maxime se constituie ca sursă importantă de economii la costul de producţie, de aceea determinarea valorii de întrebuinţare a fiecărei funcţii a produsului constituie premisă pentru identificarea posibilităţilor concrete de îmbunătăţire a raportului Vî /Cp.

� În prezenta teză de doctorat, s-a evidenţiat din punct de vedere teoretic, relaţia dintre nivelul dimensiunilor tehnice şi cel al costurilor componentelor produsului studiat, obiectivul fiind acela de realizare a proporţionalităţii optime între valoarea de întrebuinţare şi costul fiecărei funcţii.

� Analiza valorii ca metodă cu aplicabilitate în diverse domenii de activitate, are o serie de avantaje, dar şi limite.


49

� În prezent, produsele industriale sunt concepute astfel încât să satisfacă, într-o măsură tot

mai mare, consumatorii în concordanţă cu cerinţele social-economice şi ignorând mediul natural – principalul suport al economiei.

� Urmărind în mod deosebit satisfacerea cerinţelor economiei de piaţă, produsele actuale concepute, induc în mediul natural, pe durata fabricării lor, consumării, postconsum, impacturi negative, ale căror efecte sunt combătute prin diverse mijloace care necesită costuri suplimentare şi care produc noi impacturi.

� În perspectiva asimilării în economie a teoriei valorii entropie, este necesară fundamentarea analizei valorii pe principiile acesteia, astfel încât să fie posibilă conceperea, fabricarea şi consumul unor produse cu impact negativ mult mai redus decât cel ce se produce în prezent, când la baza proiectării este pusă teoria valorii utilitate. În acest mod, se vor obţine produse în variante constructive care să ia în considerare şi mediul natural.

� Proiectarea conform noilor cerinţe incluse în redefinirea analizei valorii pe baza teoriei valorii entropie, permite alinierea simplă a produselor la prevederile standardelor din seria ISO 14000 şi posibilitatea acceptării lor pe pieţele internaţionale

� Integrat în schema metodologică de aplicare a analizei valorii, Evaluarea Ciclului de Viaţă a produsului poate fi un instrument important orientat către optimizarea proceselor de fabricatie în vederea obtinerii unor produse cu impact redus asupra mediului.

� Inventarul ciclului de viaţă (parte componentă a Evaluării Ciclului de Viaţă) permite stabilirea unei baze de referinţă a performanţei de mediu pentru un anumit produs, prin cuantificarea utilizării fluxurilor de materii prime, energie, emisiilor în aer, apă şi sol, asociate acelui sistem, pentru toate procesele aferente realizării produsului (pe tot ciclul lui de viaţă).

� Inventarul ciclului de viaţă permite identificarea acelor activităţi din cadrul proceselor aferente realizării unui produs în care se înregistrează cele mai mari consumuri de energie, materii prime şi emisii, în scopul îmbunătăţirii obiectivelor propuse.

� Prin evaluarea impactului ciclului de viaţă (EICV) se pot identifica oportunităţile de îmbunătăţire a produsului studiat şi se stabilesc priorităţile acestora în funcţie de strategia globală a întreprinderii;

� Costurile mari de fabricaţie înregistrate la rulmenţii grei comparativ cu rulmenţii standardizaţi, motivează orientarea preocupărilor pentru găsirea modalităţilor de optimizare a valorii produsului.

� Studiul de analiza valorii realizat pentru un produs din grupa rulmenţilor de mari dimensiuni, prin metodologia specifică, permite determinarea valorii produsului şi evidenţierea acelor funcţii care sunt supradimensionate din punct de vedere al costului de fabricaţie, în raport cu contribuţia lor la realizarea valorii de întrebuinţare.

� Optimizarea raportului Vî / Cp corespunzător funcţiilor supraevaluate, puse în evidenţă de rezultatele studiului de analiza valorii, se poate realiza prin introducerea în demersul analizei valorii a unor instrumente tehnice care să ia în considerare şi mediul natural, alături de producător şi beneficiar. Aceste instrumente pot fi Analiza Inventarulului Ciclului de Viaţă şi Evaluarea Inventarului Ciclului de Viaţă al produsului. Folosite în etapa de proiectare sau reproiectare a produselor, pot servi fundamentării deciziilor de alegere a unei variante de proiectare a produsului din punct de vedere a impactului general asupra mediului.

� Dacă se ia în considerare dimensiunea de mediu provenită din componenta de mediu a funcţiilor produsului, costul funcţiilor (costul produsului în ansamblu) nu s-ar micşora, dimpotrivă, ar creşte datorită includerii acelor componente de cost stabilite de firmă, pentru a diminua impactul produsului cu mediul (costul filtrelor cu care sunt prevăzute maşinile şi utilajele folosite în procesul de fabricaţie, costul asimilării unor tehnologii de fabricaţie nepoluante, sau mai puţin poluante, cum sunt tehnologiile neconvenţionale etc.). Ca urmare, se justifică transformarea obiectivului general al metodei Vî / Cp = max., în Vî / Cp = optim, unde optimul poate însemna chiar şi creşterea costului produsului, cu consecinţe pozitive asupra mediului, şi, pe termen lung, asupra rezultatelor financiare ale firmei.


50

� Informatizarea activităţilor de analiza valorii presupune eficientizarea acestora deoarece

permite: înregistrarea centralizată şi sistematizarea informaţiilor necesare realizării studiului, stocarea şi prelucrarea rapidă al informaţiilor, simularea diferitelor variante de calcul în scopul optimizării raportului dintre valoarea de întrebuinţare şi costul de producţie al funcţiilor, eliminarea erorilor de calcul prin realizarea automată a acestora.

� Produsul informatic proiectat şi realizat de autoare se constituie ca instrument ce facilitează aplicarea analizei valorii atât pentru produse existente deja în nomenclatorul de fabricaţie al unei firme, cât şi pentru cele care se află în faza de proiectare.

7.2. CONTRIBUŢII ORIGINALE

Rezultatele studiilor şi cercetărilor teoretice şi aplicative obţinute pe parcursul elaborării tezei de doctorat, permit evidenţierea următoarelor contribuţii originale:

� analiza stadiului actual al cercetărilor privind fabricarea rulmenţilor, cu accent asupra principalelor elemente cu impact major asupra mediului: materiale utilizate în construcţia rulmenţilor (ex. materiale ceramice, materiale plastice) şi tehnologii utilizate în construcţia rulmenţilor (ex. laminarea radială la rece);

� analiza şi sinteza privind fabricaţia de rulmenţi pe plan mondial, european şi în România şi justificarea alegerii produsului „rulment” pentru subiectul tezei;

� analiza şi sinteza abordărilor actuale ale Analizei Valorii în literatura de specialitate; � evidenţierea interferenţei dintre metoda Analizei Valorii (AV) şi metoda Desfăşurarea

Funcţiilor Calitate (QFD); � integrarea principiilor ecoproiectării în cadrul studiilor de analiza valorii din cadrul tezei; � realizarea studiilor teoretice privind îmbunătăţirea actualului conţinut al analizei valorii şi

corelarea obiectivului metodei cu prevederile teoriei valorii entropie; � extinderea actualei definiţii dată analizei valorii prin completarea cu o nouă condiţie privind

produsele concepute şi reconcepute, astfel încât acestea „.... să satisfacă necesităţile utilizatorilor

în concordanţă cu cerinţele social-economice, dar şi cu cerinţele mediului natural”; � reconsiderarea obiectivului fundamental al analizei valorii, acesta devenind:

Vî / Cp = optim; � completarea actualei metodologii de aplicare a analizei valorii la produse prin introducerea

unei etape noi intitulată „Evaluarea compatibilităţii produsului cu cerinţele de mediu”; � elaborarea a cinci faze ale noii etape în scopul determinării limitelor impactului pe care îl

poate avea produsul asupra mediului de-a lungul duratei de viaţă utilă, dar şi post-utilizare: - Verificarea duratei de viaţă utilă; - Evaluarea ciclului de viaţă; - Analiza capacităţii de modernizare a produsului; - Evaluarea mentenabilităţii şi capacităţii de reparare; - Evaluarea capacităţii de reciclare a produsului.

� atribuirea unei noi dimensiuni funcţiilor produselor materiale: dimensiunea de mediu; � dimensionarea economică a fiecărei funcţii, în cazul studiilor de analiza valorii, prin

intermediul a două componente: - dimensiunea economică propriu-zisă a funcţiei - exprimată prin costurile monetare asociate realizării componentelor fizice care materializează funcţia; - dimensiunea economică a funcţiei, provenită din componenta de mediu exprimată tot prin costuri monetare şi concretizată în efecte economice care se vor obţine pe termen lung, ca urmare a proiectării şi fabricaţiei produsului ţinând cont de principiile ecoproiectării.

� elaborarea algoritmului şi schemei logice ale produsului informatic CostMaster; � proiectarea şi crearea unei baze de date care constituie modulul de bază al produsului

informatic CostMaster; � elaborarea diagramei modelului entitate-relaţii pentru baza de date amintită mai sus; � validarea produsului informatic prin studii de caz;


51

� s-a realizat un studiu de caz privind aplicarea analizei valorii la rulmenţi cu role conice; contribuţiile aduse în acest sens se referă la:

- definirea funcţiilor produsului; - elaborarea unui chestionar destinat determinării importanţei relative a produsului; - realizarea dimensionării economice a funcţiilor produsului; - evidenţierea în final a două funcţii supradimensionate din punct de vedere al costului în raport cu valoarea de întrebuinţare; - formularea concluziilor privind posibilităţile de optimizare a raportului Vî /Cp pentru produs.

� s-a realizat un studiu de caz privind evaluarea ciclului de viaţă al produsului rulment cu role conice cu evidenţierea faptului că inelele (interior, exterior) deţin ponderea cea mai mare în ce priveşte consumurile de resurse, implicit emisiile de substanţe care afectează mediul înconjurător (emisii de CO2). Pentru a reduce impactul produsului studiat asupra mediului s-au făcut următoarele recomandări:

- în cazul componentelor produsului la care s-au înregistrat consumuri mari de resurse, pentru reducerea consumurilor de materie primă, se poate realiza o atentă selecţie a furnizorilor de materie primă, alegând materia primă cu aceleaşi caracteristici fizico-mecanice, dar fabricate în ţări LCC (LowCost Contry);

- folosirea unor utilaje mai performante (care să aibă consum energetic scăzut, implicit impact asupra mediului mai mic) pentru prelucrările prin aşchiere necesare realizării componentelor produsului;

- asimilarea unei tehnologii mai performante sau modernizarea celei existente, care să presupună impact mai mic asupra mediului, în ce priveşte consumurile de resurse şi emisiile de substanţe.

7.3. MODALITĂŢI DE VALORIFICARE A REZULTATELOR CERCETĂRILOR În decursul programului doctoral, autoarea a realizat şi prezentat următoarele referate ştiinţifice:

Referatul 1: Stadiul actual şi perspectivele dezvoltării industriei de rulmenţi Referatul 2: Studii de analiza valorii în industria de rulmenţi Referatul 3: Cercetări asupra posibilităţilor de optimizare a valorii unor grupe de produse din industria de rulmenţi Rezultatele cercetărilor efectuate pe parcursul elaborării şi finalizării tezei de doctorat au

fost valorificate prin publicarea unui număr de 16 lucrări ştiinţifice după cum urmează: o 12 lucrări ştiinţifice, în volume ale unor conferinţe internaţionale; dintre acestea 8 au fost

publicate ca unic autor [LIM 03], [LIM 06a], [LIM 06b], [LIM 07a] [LIM 07b], [LIM 08], [LIM 09a], [LIM 10a] şi 4 în calitate de coautor, din care 2 ca prim autor [LIM 09b], [LIM 10b] şi 2 în calitate de coautor [TUR 03], [TUR 08].

o Publicarea a 2 articole în reviste de specialitate din ţară, acreditate CNCSIS de tip B+, [LIM 07c], [MĂR 03], din care 1 în calitate de unic autor [LIM 07c]. Dintre acestea, 5 lucrări au fost publicate în volume indexate în BDI: [LIM 07b], [LIM 07c], [LIM 09a], [LIM 09b], [MĂR 03]

o Brevet de invenţie Nr. 123080: Rulment radial-axial cu bile, cu trei inele Titular: Universitatea Transilvania din Braşov, Limbasan G., coautor

o Brevet de invenţie Nr. 122973: Nit Titular: Universitatea Transilvania din Braşov, Limbășan G., coautor

Menţiune: Rezultatele obţinute în urma cercetărilor realizate în prezenta teză de doctorat vor fi

publicate şi în viitor.


52

7.4. DIRECŢII VIITOARE DE CERCETARE

Rezultatele teoretice şi aplicative efectuate în cadrul tezei de doctorat pot conduce, în viitor, la dezvoltarea următoarelor direcţii de studiu:

o Cercetări privind posibilitatea cuantificării costurilor datorate componentei de mediu a produselor industriale, cu aplicaţii în industria de rulmenţi.

o Dezvoltarea produsului informatic proiectat astfel încât analiza valorii să poată fi aplicată şi la produse noi, aceasta presupunând ca programul să permită calculul efectiv al costurilor de producţie având la bază o anumită metodă de calculaţie agreată de firmă, şi apoi realizarea dimensionării economice a funcţiilor.

o Dezvoltarea produsului informatic proiectat astfel încât să poată fi adaptat şi utilizat în reţeaua intranet a firmelor.

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ

[ABR 02] Abrudan, I., Cândea, D., coordonatori, Manual de inginerie economică – Ingineria şi Managementul Sistemelor de producţie, Editura Dacia, Cluj Napoca, 2002, ISBN 973 – 35 – 1588 - 4

[ASH 92] Ashby, Michael, F., Material selection in mechanical design, Pergamon Press, Cambridge, UK, 1992

[ALB 10] Albien, A., Fitting steel & green into the same sentence, în EVOLUTION. Business technology from SKF, 21 decembrie 2010

[BAC 02] Bacali, L., coordonator, Manual de inginerie economică. Marketing, Editura Dacia, Cluj-Napoca, 2002, ISBN 973-35-1387-3

[BĂC 99] Băcanu, B., Management strategic, Editura Teora, Bucureşti, 1999, ISBN 973-601-557-2

[BRA 02] Bran., P., Economica valorii, Editura ASE Bucureşti, 2002, ISBN 973 – 594 – 084 – 1

[BRO 00] Brown, L. (coordonator), Starea lumii 2000, Editura Tehnică, Bucureşti, 2000 [CHI 07] Chichernea, F., Analiza valorii, Universitatea Transilvania Braşov, 2007, ISBN 978-

635-850-0 [CHI 08] Chichernea, F., Aplicaţiile analizei valorii în industrie, Editura Universităţii

Transilvania, Braşov, ISBN 978-973-598-209-6, 2008 [CIO 01] Cioară, R., ş.a., Soluţii constructive şi tehnologice noi de realizare a coliviilor pentru

rulmenţi radiali cu bile pe un rând, RECENT, nr. 1/2001, ISSN 1582-0246 [CIO 06] Cioară, R., ş.a. Rulmenţi planetari. Originea conceptului şi unele soluţii

constructive, RECENT, nr.3 (18)/2006, ISSN 1582-0246 [CIO 10a] Cioară, R., ş.a., Brevet de invenţie, Rulment radial-axial cu bile, cu trei inele, Nr.

123080, titular Universitatea Transilvania din Braşov, 2010 [CIO 10b] Cioară, R., Brevet de invenţie, Nit, Nr. 122973, titular Universitatea Transilvania din

Braşov, 2010 [COD 84] Codrea, M., Contribuţii privind extinderea analizei valorii la pregătirea fabricaţiei

în construcţia de maşini – rezumatul tezei de doctorat, 1984 [COL 04] Cole, G., Management Theory and Practice, sixth edition, High Holborn House,

London, 2004, ISBN 978-1-84480-088-9 [CON 97] Condurache, Ghe., Managementul valorii produsului, Editura „Gh. Asachi”, Iaşi,

1997; ISBN 973- 9178 – 52 – 9 [COK 00] Cokins, G., Can Anyone Connect Value and Cost? în SAVE International

Conference Proceedings, 2000 [CRU 76] Crum, L.W., Ingineria valorii, Editura Tehnică, Bucureşti, 1976


53

[DOB 99] Dobrotă, N., coord., Dicţionar de economie, Editura Economică Bucureşti, 1999, ISBN 973-590-080-7

[GAF 85] Gafiţanu, M., coordonator, Rulmenţi. Proiectare şi tehnologie, vol I şi II, Editura Tehnică, Bucureşti, 1985

[GHE 06] Gheorghe, C., Studii şi cercetări privind posibilitatea optimizării multicriteriale a unor elemente de bază din structura maşinilor – unelte, Teză de doctorat, Braşov, 2006

[GHI 06] Ghiţă, A., Elaborarea unei metodologii de reproiectare a managementului organizaţiei prin prisma principiilor analizei valorii, Teză de doctorat, Academia de Studii Economice, Bucureşti, 2006

[GRI 06] Gridan, T., ş.a., Încălzire globală sau glaciaţiune, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 2006, ISBN 973-301-199-6

[HAR 06] Harris., T., A., Kotzalas, M., Esential concepts of bearing technology, Taylor & Francis Group, USA 2006

[HAN 00] Hannan, D., Value Methodology creative problem solving strategies and TRIZ, în SAVE International Conference Proceedings, 2000

[ION 00] Ioniţă, I., Ingineria valorii, Editura Economică, Bucureşti, 2000, ISBN 973-590-399-7

[ION 05] Ionescu, C., Managementul mediului. ISO 14001:2004, calea spre excelenţă, Editura Economică, Bucureşti, 2005, ISBN 973-709-173-6

[IOR 01] Iordache, D., ş.a., Analiza valorii pentru produse industriale, Editura PRINTECH, Bucureşti, 2001

[KOG 00] Koga, J.E., Does Value Management have a place in place in project management?, în SAVE International Conference Proceedings, 2000

[KOT 98] Kotler, P., ş.a., Marketing Management: Analysis, Planning, Implementation and Control, Prentice Hall, Englewood Cliffs, NJ, 1994, traducere în limba română: Managementul marketingului, Editura Teora, Bucureşti, 1998

[LEF 96] Lefter, C., Cercetarea de marketing. Teorie şi aplicaţii, Editura LuxLibris, Braşov, 1996

[LIM 03] Limbăşan, G., The practice of value method, International Conference on Economic Engineering and Manufacturing System, Braşov, 23-24 October 2003: Book of abstracts / Braşov: Editura Universităţii “Transilvania” Braşov, 2003

[LIM 06a] Limbăşan, G., Value analysis- modern research-design method, Conferinţa Internaţională Tehnologii Moderne, Calitate, Restructurare, Iaşi, Buletinul Institutului Politehnic Din Iaşi, Tomul L (LIV), Supliment I, 2006

[LIM 06b] Limbăşan, G., Considerations regarding change realisation by means of reengineering , Conferinţa Internaţională Tehnologii Moderne, Calitate, Restructurare, Iaşi, Buletinul Institutului Politehnic Din Iaşi, Tomul L (LIV), Supliment I, 2006

[LIM 07a] Limbăşan, G., Aspects regarding the organisation of production processes in the context continuous improvement, Annals of the Oradea University, Fascicle of Management and Technological Engineering, ISSN 1583-0691, vol. VI (XVI), 2007

[LIM 07b] Limbăşan, G., The relation between social necessity, quality characteristics and the functions of the product, RECENT, Vol. 8 (2007), No. 3b(21b), ISSN 1582-0246

[LIM 07c] Limbăşan, G., Aspects regarding product quality planning, Review of Management and Economical Engineering, vol. 6 / nr. 3 (24), (pg. 181-190), 2007, Editura Todesco, Cluj-Napoca, ISSN 1583-624X

[LIM 08] Limbăşan, G., Management methods used in the process of product quality accomplishment, Annals of the Oradea University, Fascicle of managemnt and technological Engineering, ISSN 1583-0691, vol. VII (XVII), 2008


54

[LIM 09a] Limbăşan, G., Tureac, I., Considerations upon the possibilities of applying the value analysis method in manufacturing rolling contact bearings, Recent, Vol. 10 (2009), No. 3(27), ISSN 1582-0246

[LIM 09b] Limbăşan, G., Applications of value analysis within bearing industry, Recent, Vol. 10 (2009), No. 3(27), ISSN 1582-0246

[LIM 10a] Limbăşan, G., Mărăscu Klein, Vl., The relationship quality-cost evidenced by the interference of quality function deployment and value analysis, Annals of the Oradea University, Fascicle of Management and Technological Engineering, Volume IX (XIX), 2010, ISBN 978-606-10-0128-6

[LIM 10b] Limbăşan, G., The economic dimensioning of product functions within value analysis studies, Annals of the Oradea University, Fascicle of Management and Technological Engineering, Volume IX (XIX), 2010, ISBN 978-606-10-0128-6

[MĂR 00] Mărăscu Klein, Vl., Materiale industriale, vol.I, Editura Universităţii Transilvania Braşov, 2000, ISBN 973-635-368-0

[MĂR 03] Mărăscu Klein, Vl., Ceramica tehnică în construcţia rulmenţilor. Conferinţa Ştiinţifică Internaţională TMCR, Chişinău, mai 2003, vol.1, pag. 184-187, ISBN 9975-9748-0-5

[MĂR 03] Mărăscu Klein, V., Limbăşan G., Micu, A., Aplicarea unor modele economico-matematice în procesul de decizie multicriterial la S.C. Koyo România S.A., Revista de Management şi Inginerie Economică, vol. 2 / nr. 4 (8), Cluj Napoca, 2003, pag. 57-63

[MĂR 04] Mărăscu Klein, Vl., Materiale industriale, vol. II, Editura Universităţii Transilvania Braşov, 2004, ISBN 973-635-368-0

[NĂS 02] Năstase, P., ş.a., Baze de date în Microsoft Access 2000, Editura Teora, Bucureşti, 2002, ISBN 973-20-0437-1

[OLA 99] Olaru, M., Managementul calităţii, Editura Economică, Bucureşti, 1999, ISBN 973-99742-6-0

[QUE 03] Quella, F., Schmidt, W.P., Integrating Environmental Aspects into Product Design and Development, The new ISO TR 14062, in International Journal Of LCA, 8 (2), Landsberg, 2003

[PEC 94] Pecican, Şt., E., Econometrie, Editura AllBeck, Bucureşti, 1994, ISBN 973-9156-25-8,

[POP 01a] Popescu, M., Managementul proceselor de cercetare-dezvoltare, Editura Universităţii „Transilvania” Braşov, 2001, ISBN 973-9474-21-7

[POP 01b] Popescu., M., Tureac, I., Abordarea ciclului de viaţă al produselor în perspectiva dezvoltării durabile, RECENT, An2 (2001), nr.1, ISSN 1582-0246, pag. 74-77

[POP 02] Popescu, M., Paleriu, E., Managementul calităţii, editura Infomarket, Braşov, 2002 [PLĂ 99] Plăhteanu, B., Ingineria valorii şi performanţa în creaţia tehnică, Editura

Performantica, Iaşi, 1999 [ROJ 08] Rojanschi, V., Grigore, F., Ciomoș, V., Ghidul evaluatorului şi auditorului de

mediu, Editura Economică, ISBN 978-973-709-408-7, 2008 [SPO 07] Sporer, R., Bearings that save energy, în EVOLUTION. Business technology from

SKF, 23 noiembrie 2007 [STA 10] Statler, C.D., SKF Explorer and SKF Energy Efficient bearings provide sustainable

solutions, în EVOLUTION. Business technology from SKF, 3 iunie 2010 [STO 90] Stocklein, W., Kafige aus glasfaserverstarktem Polyamid Temperaturbestandigkeit

und Schmierstoffresistenz, Walzlagertechnik Industrietechnik (FAG), 1990, ISSN 0511-0653

[TUR 01] Tureac, I., ş.a., Dezvoltarea durabilă şi reconceperea produselor în construcţia de maşini, Editura Universităţii Transilvania Braşov, 2001;

[TUR 02] Tureac, I., Butiseacă, N., Orzea, V., Ingineria valorii, Editura Universităţii Transilvania Braşov, 2002


55

[TUR 03] Tureac, I., Cioară, R., Pisarciuc, C., Niţulescu, M., Gheorghe, C., Limbăşan, G., Reconsideration brought to matter and energy consumption as regards products design in machines construction industry, International Conference on Economic Engineering and Manufacturing System, Braşov, 23-24 October 2003: Book of abstracts / Braşov: Editura Universităţii “Transilvania”, 2003

[TUR 03] Tureac, I., Popescu, M., Mărăscu Klein, Vl., Cioară, R., Proiectare ecologică şi dezvoltare durabilă: cu aplicaţii în construcţia de maşini, Editura Universităţii Transilvania Braşov, 2003

[TUR 06] Tureac, I., ş.a., Dezvoltarea durabilă a produselor în construcţia de maşini, Editura Universităţii Transilvania Braşov, 2006, ISBN 973-635-639-6

[TUR 08] Tureac, I., Limbăşan, G., Product value resizing in correlation with the environment, Annals of the Oradea University, Fascicle of Management and Technological Engineering, ISSN 1583-0691, vol. VII (XVII), 2008

[TUR 94] Tureac, I. ş.a., Prelucrarea inelelor de rulmenţi prin laminare radială, Extras din Buletinul sesiunii jubiliare de comunicări ştiinţifice, Braşov, 1994

STANDARDE [STA 97] ISO 14040 Management de mediu – Analiza ciclului de viaţă - Principii şi cadrul

general, 1997 [STA 98] ISO 14041 Management de mediu - Analiza ciclului de viaţă – Definirea scopului,

domeniului de aplicare şi analiza de inventar, 1998 [STA 00a] ISO 14049 Management de mediu - Analiza ciclului de viaţă – Exemple de aplicare a

standardului ISO 14041, 2000 [STA 00b] ISO 14042 Management de mediu - Analiza ciclului de viaţă – Analiza impactului

ciclului de viaţă, 2000 [STA 00c] ISO 14043 Management de mediu - Analiza ciclului de viaţă – Interpretarea ciclului

de viaţă, 2000 [STA 02a] ISO 14048 Management de mediu - Analiza ciclului de viaţă – Formatul datelor de

documentare, 2002 [STA 03] ISO 14047 Exemple de aplicare a standardului ISO 14042, 2003 [STA 05] ISO 14001 Management de mediu - Sisteme de mangement de mediu. Specificaţii şi

ghid de utilizare, 2005 [STA 02b] ISO/TR 14062 Management de mediu – Integrarea aspectelor de mediu în

proiectarea şi dezvoltarea produsului, 2002 [STA 79a] STAS 11272-1-79 Analiza valorii. Principii şi cadrul de lucru [STA 79b] STAS 11272-2-79 Analiza valorii. Metodologia de aplicare la produse PAGINI WEB [WEB 10a] http://www.skf.com, accesat 2010 [WEB 10b] http://www.fag.com, accesat 2010 [WEB 09a] http://www.nsk.com, accesat 2009 [WEB 09b] http://www.ntnamerica.com, accesat 2009 [WEB 09c] http://www.patentstorm.us, accesat 2009 [WEB 09d] http://www.ebearing.com/legislation/romania-plan-2002.htm, accesat 2009 [WEB 10c] http://www.byweb.pt/sme/trainers/training/, accesat 2010, Modul de formare Lean manufacturing - Metode pentru reducerea costurilor, Proiect pilot nr. RO/03/B/F/PP-175017, modul dezvoltat de Consiliul Naţional al Întreprinderilor [WEB 10d] http://www.skf.com/skf/access/securefiles/890867.pdf , accesat 2010 [WEB 10e] http://www.value-eng.org/about_vision_and_mission.php, accesat 2010 [WEB10f]http://www.researchandmarkets.com/reportinfo.asp?report_id=338754&t=d&cat_id, [WEB 10g] http://www.reglementation-environment.com, accesat 2010 [WEB11a]http://www.schaeffler.com/remotemedien/media/_shared_media/company/certificates/environment/schaeffler__ina__fag__luk_/isb_est_ro.pdf , accesat 2011 [WEB 11b] http://www.schaeffler.ro/content.schaeffler.ro/ro/press/press.jsp , accesat 2011


56

ANEXA 2 CHESTIONAR

Pentru determinarea importanţei relative a funcţiilor produsului Rulment cu role conice Acest chestionar, elaborat de autoare, este iniţiat pentru determinarea importanţei relative a

funcţiilor produsului „Rulment radial – axial cu role conice” – fig.1, produs ce face obiectul unui studiu de analiza valorii. Metodologia de aplicare a analizei valorii la produse prevede ca stabilirea nivelului de importanţă al funcţiilor produsului să se facă în urma prelucrării datelor provenite dintr-o ancheta efectuata în rândul specialiştilor / utilizatorilor produsului respectiv. Astfel, ierarhizarea funcţiilor pe baza notelor acordate va elimina subiectivismul. Studiul de analiza valorii pentru acest produs va constitui parte integrantă a tezei de doctorat cu titlul „Studii şi cercetări de analiza valorii asupra unor grupe de produse din industria de rulmenţi”.

Răspunsurile dumneavoastră sunt esenţiale pentru finalizarea eficientă a acestui studiu. Răspunsurile sunt confidenţiale, nici unul dintre acestea nu va fi făcut public în mod individual.

1. În urma analizei funcţionale a produsului „Rulment radial-axial cu role conice”, a rezultat

următorul nomenclator de funcţii (Tabelul 1) Tabelul 1 Nomenclator de funcţii pentru “Rulment radial-axial cu role conice”

DIMENSIUNEA TEHNICĂ SIMBOLUL FUNCŢIEI

DENUMIREA FUNCŢIEI

CLASIFICARE DENUMIREA

PARAMETRULUI VALOARE

(U.M.) A Susţine arborele F.O. (principală) Diametrul alezajului, d 431,8 (mm) B Preia forţe radial-axiale

(participă la lanţul de descărcare a forţelor)

F.O. (principală) Sarcina de bază dinamică, C Sarcina de bază statică, Co

1080 (kN) 3000 (kN)

C Asigură diminuarea

coeficientului de frecare

F.O. (principală) Diametrul mare al rolei, D Diametrul mic al rolei, d Înălţimea Înclinaţia generatoarei Număr role pe un rând

37,79 (mm) 35,509 (mm) 49 (mm) 2o40’ 39 bucăţi

D Permite turaţii de lucru determinate

F.O. (principală) Turaţia limită ……..rot/min

E Asigură precizie la montaj

F.O. (principală) Diametrul alezajului, d Lăţimea rulmentului ,T Diametrul exterior, D

431,8 (mm) 133,35 (mm) 571,5 (mm)

F Permite reglarea (periodică a) jocului din lagăr

F.O. (principală) Lăţimea inelului 36 (mm)

GC Necesită și permite lubrifierea

F.O. (auxiliară) Cantitate lubrifiant ………… (g)

H Are durabilitate F.O. (principală) Durata de funcţionare asigurată de rulment

…………(ore)

I Este fiabil F.O. (principală) Probabilitatea de funcţionare cf. specificaţiilor stabilite,

( ) 1≤tR sau

Durata medie de viaţă

.............(%) ...... (ani)

JH Permite întreținerea și reparația

F.O. (auxiliară) Timp mediu de întreţinere /reparaţii Trep

……(ore)

KE Este interschimbabil F.O. (auxiliară) Diametrul alezajului, d Lăţimea rulmentului ,T

431,8 (mm) 133,35 (mm)

Observaţii: • F.O. înseamnă funcţie obiectiv măsurabilă (prin intermediul parametrilor tehnici

definitorii)


57

• Funcţiile principale corespund scopului principal căruia îi este destinat produsul studiat, stau la baza motivaţiei pentru achiziţionarea produsului

• Funcţiile auxiliare nu participă în mod direct la realizarea valorii de întrebuinţare, nu sunt cerute de beneficiar, dar nu pot fi eliminate deoarece condiţionează funcţiile principale, existând în virtutea soluţiilor constructive adoptate.

Vă rugăm să completaţi matricea de mai jos (Tabelul 2), conform indicaţiilor:

• Se completează diagonala matricei cu 1;

• Se compară funcţiile două câte două, notându-se cu 1 funcţiile cu importanţa mai mare, şi cu 0 funcţiile cu importanţa mai mică. Exemplu: Dacă funcţia A este mai importantă decât funcţia B, pe coloana funcţiei A la intersecţia cu linia funcţiei B se trece cifra 1, iar pe coloana B la intersecţia cu linia funcţiei A se trece cifra 0;

• Se însumează pe coloană punctele acordate, obţinându-se nivelul ni (nivelul de importanţă) al funcţiei respective. Mod de verificare: Şirul de numere, ni, obţinut nu va conţine două numere identice;

• Dacă două funcţii sunt apreciate că au aceeaşi importanţă în valoarea de întrebuinţare, ele vor fi trecute pe aceeaşi linie sau coloană.

Tabelul 2 Stabilirea nivelului de importanţă al funcţiilor pentru rulment cu role conice

Fig. 1. Rulment cu role conice (ID = 431,8 mm)

2. Lista funcţiilor propuse de noi este: □ Corectă şi completă; □ Incorectă şi incompletă; 3. Propunere funcţii noi: ..................................................................................................

VĂ MULŢUMIM PENTRU TIMPUL ŞI SPRIJINUL ACORDAT!

COD FUNCŢIE A B C D E F H I A 1 B 1 C 1 D 1 E 1 F 1 H 1 I 1 ni ni∑


58

Rezumat

Fabricaţia şi consumul de rulmenţi au crescut mult în ultimele decenii datorită varietăţii tot mai mari

de echipamente tehnice în care sunt utilizaţi şi volumului mare de producţie al acestora. Din acest motiv,

producătorii de rulmenţi sunt preocupaţi de fabricarea acestora în condiţii tehnico-economice avantajoase şi

care să satisfacă într-o măsură tot mai mare consumatorii. Pentru realizarea acestor deziderate, pe baza

studiilor şi cercetărilor întreprinse, au fost perfecţionate tehnologiile de fabricaţie, au fost concepute noi

variante constructive care să satisfacă cerinţe noi.

În perspectiva dezvoltării durabile a industriei de rulmenţi este necesar ca fabricaţia acestora să se

realizeze astfel încât să genereze impacturi negative cât mai mici asupra mediului. Una din metodele de

cercetare-proiectare care poate fi folosită cu succes în rezolvarea unor astfel de probleme, este metoda

analizei valorii.

Scopul tezei cu titlul „Studii şi cercetări de analiza valorii asupra unor grupe de produse din

industria de rulmenţi” constă în elaborarea unor instrumente adecvate, integrate în metodologia

analizei valorii care să permită în etapa de proiectare/reproiectare a produselor luarea în considerare

a mediului, alături de factorii obişnuiţi (cerinţele clientului, posibilităţile tehnice şi controlul

costurilor).

Rezultatele obţinute în cadrul cercetărilor teoretice şi experimentale, recomandă continuarea

studiilor în domeniu, în special în direcţia perfecţionării metodologiei şi a dezvoltării produsului

informatic destinat asistării activităţilor de analiza valorii.

Summary

Bearing manufacturing and consumption have increased over the past decades because of

growing variety of technical equipment are used and their high volume production. For this reason,

bearings manufacturers are concerned with the manufacture of them in favorable economic and

technical conditions to meet in an increasingly consumer. To achieve these goals, based on studies

and research activities have been improved manufacturing technologies, new constructive variants

have been designed to meet new requirements

In light of the sustainable development of bearings industry is necessary that manufacture

need to be such as to cause as little negative impact on the environment. One of the research and

design methods that can be used successfully in solving such problems is the method of value

analysis.

The aim of the thesis entitled "Studies and research on value analysis of product groups

bearings industry" is to develop appropriate tools, integrated into the value analysis methodology

that allows the stage design / redesign of products taking into account environmental, with ordinary

factors (customer requirements, technical feasibility and cost control).

The results of the theoretical and experimental researches, recommends further studies in

this area, particularly towards improving product development methodology and software activities

designed to support value analysis.


59

CURRICULUM VITAE

DATE PERSONALE (PERSONAL INFORMATION): NUME (SURNAME): GEROŞANU căs. LIMBĂŞAN PRENUME (FIRST NAME): Ileana Georgiana DOMICILIUL (HOME ADDRESS): Cristian, Str. Bisericii Române, Nr. 6, jud. Braşov TELEFON (TELEFON) 0745 036734 E-MAIL: [email protected] STARE CIVILĂ (STATUS): Căsătorită DATA NAŞTERII (DATE OF BIRTH): 29.02.1976 STUDII UNIVERSITARE (ACADEMIC EDUCATION): 1999-2000 Universitatea “TRANSILVANIA” Braşov

Cursurile anului VI, Studii Aprofundate

Specializarea: MANAGEMENTUL SISTEMELOR DE PRODUCŢIE ÎN CONSTRUCŢIA DE MAŞINI

1994-1999 Universitatea “TRANSILVANIA” Braşov

Facultatea de Inginerie Tehnologică

Specializarea: INGINERIA ŞI MANAGEMENTUL SISTEMELOR DE PRODUCŢIE

STUDII LICEALE (HIGH SCHOOL): 1990-1994 Liceul Teoretic, Secţia matematică-fizică, Moreni, Dâmboviţa

ACTIVITATEA PROFESIONALĂ (PROFESSIONAL ACTIVITY):

2007 Universitatea “TRANSILVANIA” Braşov,

Şef lucrări la Catedra Inginerie Economică şi Sisteme de producţie


Asistent universitar la Catedra Inginerie Economică şi Sisteme de producţie


Preparator universitar la Catedra Inginerie Economică şi Sisteme de producţie

2000 - 2001 S.C. METALOPLAST S.A, Asistent Marketing

ACTIVITATEA ŞTIINŢIFICĂ (SCIENTIFIC ACTIVITY):

Articole publicate (Scientific papers): 16

LIMBI STRĂINE (FOREIGN LANGUAGES):

Engleza (English)

Documents

STUDII ŞI CERCETĂRI DE ANALIZA VALORII ASUPRA …webbut.unitbv.ro/teze/rezumate/2011/rom/Gerosanu_LimbasanIleana... · Studii şi cercetări de analiza valorii asupra unor grupe