Strategie Dezvoltare Durabila 2007-2013

Strategia de Dezvoltare Durabil 2007 – 2013Comuna Vîlcelele

__________________________________________________________________

Material realizat de SC TOP BUSINESS SRL i SC ALMARO CONSULTING SRLMartie 2008

1

STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABIL 2007 - 2013

COMUNA VÎLCELELE, JUDE UL C RA I

Cuprins

Introducere

PARTEA I – ANALIZA DIAGNOSTIC

Capitolul 1 – Prezentare general a localit ii1.1 Caracterizare fizico-geografic1.2 Relieful

Capitolul 2 – Capitalul natural2.1 Flora i fauna2.2 P durea2.3 Ape de suprafa i subterane2.4 Aerul2.5 Solul i subsolul2.6 Altele

Capitolul 3 – Mediul economic3.1 Activit i agricole3.2 Activit i de tip industrial i de construc ii3.3 Comer i servicii

Capitolul 4 – Protec ia mediului4.1 Organizarea spa ial4.2 Factori poluatori4.3 Managementul de eurilor4.4 Calitatea aerului, apei, solului4.5 Amenaj ri hidrologice

Capitolul 5 – Mediul social – cultural5.1 Aspecte demografice5.2 Ocrotirea s ta ii popula iei5.3 Asisten a social5.4 Via a asociativ5.5 Educa ia i înv mântul5.6 Cultura i sportul


__________________________________________________________________


2

Capitolul 6 – Siguran a cet eanului i ordinea public

Capitolul 7 – Infrastructura

7.1 Drumurile7.2 Re eaua de alimentare cu ap i de canalizare7.3 Infrastructura de energie electric , termic i gaz7.4 Infrastructura de comunicare

Capitolul 8 – Analiza SWOT

PARTEA a II-a – DIREC II STRATEGICE

Capitolul 9 – Viziune

Capitolul 10 – Obiectivul general

Capitolul 11 – Principii

Capitolul 12 – Obiective specifice

Capitolul 13 – Context strategic

13.1 Strategia de Dezvoltare Durabil a Uniunii Europene revizuit (2006)13.2 Planul Na ional de Dezvoltare 2007 – 201313.3 Planul de Dezvoltare al Regiunii SUD - Muntenia 2007 – 201313.4 Planul Regional de ac iune pentru Ocuparea For ei de Munc 2006 – 200813.5 Planul de Dezvoltare Economico-Social a Jude ului C ra i

Capitolul 14 – Surse de finantare

14.1 Dezvoltarea i renovarea satelor comunei Vîlcelele14.2 Mediu14.3 Dezvoltarea i diversificarea economiei comunei Vîlcelele14.4 Capacitate institu ional i cooperare

Anex – Cercetare sociologic asupra percep iei calit ii vie ii în comuna Vîlcelele


__________________________________________________________________


3

Introducere

Dezvoltarea durabil se realizeaz atunci când se r spunde nevoilor genera iei actuale, f a fiamenin ate cele ale genera iilor viitoare, deoarece avem, cu to ii, dreptul la un nivel de trai ridicat.Dezvoltarea durabil sus ine o viziune despre progres care integreaz atât nevoile imediate, cât i cele petermen lung, i care se adreseaz sectoarelor economic, social i de mediu - ca inseparabile iinterdependente. Astfel, dezvoltarea durabil asigur cre terea economic , dar acord în egal m suraten ie sectorului social i protec iei mediului, ca ingrediente esen iale ale unei societ i s toase iechilibrate. Nu în ultimul rând, atunci când vorbim despre planificarea dezvolt rii durabile, este neces r catoate cele trei sectoare (economic, social i de mediu) s fie luate în considerare, în aceea i m sur .

Resursele locale pe care se poate sprijini o comunitate în realizarea i aplicarea unei strategii pot fistructurate în patru categorii:

• capitalul fizic: cl diri, drumuri, re ele etc.;• capitalul uman: cuno tin e, abilit i, capacit i, creativitate;• capitalul natural: sol, aer, ap , flor , faun etc.;• capitalul social: structuri de administrare i luare a deciziilor, comunitatea i participarea acesteia

la luarea deciziilor, cultur .

Dezvoltarea durabil a spa iului rural, în strâns leg tur cu dezvoltarea durabil a agriculturii, presupuneexisten a unor mecanisme, care privesc:

• favorizarea propag rii comunic rii i difuz rii ideilor privind mijloacele de modernizare a agriculturiii a vie ii întregii comunit i rurale;


__________________________________________________________________


4

• mobilizarea i investirea capitalurilor disponibile în cadrul comunit ii rurale, orientate spre investi iiproductive în agricultur i în agroindustriile din centrele rurale, facilitând astfel mi careacapitalurilor între comunitatea rural i alte p i ale rii;

• facilitarea accesului comunit ii rurale la utilizarea creditului i la procesele de comercializare, care permit transferul de energii umane i materiale, precum i schimbul de bunuri i de servicii în

interiorul comunit ii rurale i între aceasta i lumea exterioar ;• mobilizarea resurselor umane ale comunit ii rurale, furnizarea structurilor necesare constituirii de

grupuri i utilizarea de animatori locali, dotarea popula iei cu mijloacele necesare pentru a seexprima în afacerile locale i na ionale i încurajarea particip rii s le active la dezvoltare.

Trebuie men ionat faptul c , de i comunit ile rurale nu sunt favorizate atunci când discut m de accesul lainforma ie, de mobilitate sau de resurse financiare, zona rural de ine atu-ul unor comunit i coezive.Acestea se pot mobiliza mai u or, cet enii au sentimentul de apartenen la comunitate i sunt dispu i ssprijine dezvoltarea acesteia mai mult decât în zonele urbane.

Aspecte metodologiceÎn realizarea strategiei de dezvoltare durabil a comunei Vîlcelele, au fost utilizate urm toarele surse dedate i instrumente pentru ob inerea informa iilor despre starea de fapt actual i despre identificareanevoilor locale:

1.Cercetarea pe documenteAu fost analizate documentele puse la dispozi ie de Prim ria Vîlcelele i/sau de alte institu ii publicejude ene, pentru realizarea analizei diagnostic a comunei, care au inclus:

- date despre localizarea comunei i despre caracteristicile fizico-geografice ale acesteia;- statistici i recens minte realizate la nivel local, în domeniile: demografie, ocuparea for ei de

munc , mediu economic, educa ie i cultur , protec ia mediului;- statistici specifice în domenul mediului i agriculturii, realizate de Institutul pentru Cercetarea

Calit ii Vie ii în cadrul proiectului ”Controlul polu rii în agricultur ”;- Planul de Urbanism General (PUG).

De asemenea, strategia se coreleaz cu strategiile i planurile de ac iune la nivel na ional, regional ijude ean.

2.Cercetarea de terenCercetarea de teren a fost realizat prin intermediul chestionarelor i interviurilor.Chestionarul, cuprinzând 25 de întreb ri, a fost completat, cu ajutorul operatorilor de teren, de 100 depersoane. E antionul a fost selectat cu un pas statistic de e ationare, pe baza listelor electorale.Cercetarea a înregistrat opiniile i atitudinile popula iei din comuna Vîlcelele, jud. C ra i, cu privire la:

• Satisfac ia fa de via i serviciile publice locale;• Condi ii de via i migra ie;• Încredere în institu ii i participare cet eneasc ;• Percep ia schimb rilor i a poten ialului de dezvoltare al comunei.

Rezultatele ob inute ca urmare a interpret rii acestui set de date sunt disponibile în raportul de cercetareprezentat în anexa 1.

Aceste date au fost utilizate atât în realizarea analizei diagnostic, cât i în identificarea elementeloranalizei SWOT i a direc iilor de ac iune.


__________________________________________________________________


5

PARTEA I - ANALIZA DIAGNOSTIC

Capitolul 1. Prezentare general a localit ii

1.1. Caracterizare fizico-geografic

Comuna Vîlcelele este situat în partea central a jude ului C ra i, într-o zon tipic de câmpie -Câmpia B ganului -, fiind compus din satele Vîlcelele i Floroaica. Situat în partea central a jude ului

ra i, la o distan de 29 km nord-vest de municipiul C ra i, la 35 km fa de fluviul Dun rea i la 90km fa de Bucure ti, comuna Vîlcelele ocup o suprafa de 1,627 kmp. vatra satului i 4560 ha terenarabil. La 1 iulie 2006, comuna Vîlcelele avea o popula ie de 1827 de locuitori, de na ionalitate român .

Comuna este str tut de drumurile jude ene DJ 306 i DJ 307A, de la nord-vest spre sud, caretraverseaz ambele sate, se îndreapt spre comuna Cuza-Vod i fac leg tura cu oseaua na ionalBucure ti-Olteni a-C ra i.

• Autostrada Bucure ti-Constan a trece prin nordul comunei, la o distan de 4 km.• Cele dou sate ale comunei se afl la 3 km unul de cel lalt, fiind desp ite de p durea Floroaica.• La nord se afl comuna Drago -Vod (la 7km fa de satul Vîlcelele i la 10 km fa de satul

Floroaica) i linia ferat Bucure ti-Constan a, care la Ciulni a se ramnific spre C ra i.• În sud-vest se afl comuna Vlad- epe , la 9 km, i drumul na ional Bucure ti-Olteni a-C ra i;• În sud se afl comunele: Alexandru Odobescu i Independen a, iar la est (14 km) – comuna

Dragalina• La 4 km spre vest se întinde p durea Bogdana.


__________________________________________________________________


6

Din punct de vedere al încadr rii în re eaua de localit i a jude ului, comuna se afla situata în parteacentral , înscriindu-se în categoria localit ilor mici, cu o func ie preponderent agricol , având un rol minorîn raport cu celelate localit i din zon .

1.2 Relieful

Relieful este în general plan, sub form de câmpie, aflat la 40-45 metri altitudine, prezentând forme demicrorelief, reprezentate prin corvuri caracteristice zonelor loessoide. Teritoriul comunei Vîlcelele estesituat în zona intermediar Ialomi a – Dun re, în marea unitate demografic Câmpia Român ,subunitatea Câmpia B ganului. Cîmpia din teritoriul administrativ este str tut de la nord la sud deValea Furciturii.


__________________________________________________________________


7

Capitolul 2. Capitalul natural

2.1. Flora i fauna

Prin pozi ia sa geografic , comuna Vîlcelele este a ezat în zona de step , care este reprezentat prinpaji ti i graminee, dar i alte specii xeroneezofile, pe care le întâlnim în locurile unde nu sunt cultivate,în v i, pe marginea drumurilor. Culturile agricole sunt invadate de o serie de buruieni - cum ar fi:mohorul, volbura, pirul gras, p mida, troscotul, dar i colilia, sun toarea, traista ciobanului - , iar înzonele ml tinoase rogozul, p pura, stuful sau trestia.

Fauna este format din specii de rozatoare mici ca: oarecele de câmp, obolanul cenu iu, hârciogul,popând ul, care produc pagube mari culturilor agricole. P durea Floroaica este populat de c prioarei porci mistre i, iepuri de câmp, vulpi, dihori, arici, cârti e, iar dintre p ri: fazani, potârnichi, porumbei

lbatici, vr bii, sticle i, ciori, privighetori.

2.2. P durea

Între terenurile agricole din comun exist dou zone forestiere, reprezentate de p durea Bogdana, aflatîn partea de nord-vest a satului Vîlcelele, i p durea Floroaica, situat la vest de satul Floroaica. Speciilede arbori întâlnite în cele dou p duri sunt: plop euro-american, s lcâm, stejar brum riu, s lcie alb ,fra in de câmp, stejar penducular, ulm, tei, ar ar t resc. Suprafa a p durii este de 166 ha, care se aflatîn proprietatea Rom ilva.

2.3. Ape de suprafa i subternare

Re eaua hidrografic este format , în principal, din Valea Vîlcelei care este de fapt un crov alungit înleg tur cu acesta, care are îns un regim de curgere intermitent, func ie de precipita iile c zute. Nu s-ausemnalat, pân în prezent, inund ri, în perioadele cu maxim pluviometric, produse de aceast vale, învatra satului.

Apele subterane sunt situate la nivelul celui mai bun rezervor agvifer, la adâncimi de 80 -130 m.

2.4. Aerul

Din punct de vedere climatic, teritoriul comunei este inclus provinciei climatice II, cu un pronun at caracterde continentalism, cu mari contraste de la var la iarn .

Temperatura medie anual tinde spre valoare de 12ºC, temperaturile medii ale lunilor extreme fiindcuprinse între -4ºC i -6ºC, în luna ianuarie i +23ºC, +24ºC, în lunile iulie i august, când valoarileacesteia dep esc frecvent +30ºC - fenomen ce se manifest , în special, în ultimii ani. Ca un rezultatdirect al acestui fenomen, se constat instalarea tot mai frecvent a perioadelor secetoase. În func ie deaceste valori ale temperaturii aerului, se apreciaz c poten ialul caloric al zonei este ridicat, fiind apreciatla cca. 125Kal/cmp.

Primul înghe la sol se înregistreaz la începutul celei de a treia decade a lunii octombrie, iar ultimul înprima jum tate a lunii aprilie. În aceste condi ii, se apreciaz c durata medie anual f îngheînsumeaz cca. 200 de zile.


__________________________________________________________________


8

Precipita iile anuale au valoarea medie de aproximativ 500 l/m2, înregistrându-se un maxim pluviometric lasfâr itul prim verii i la începutul verii, când cantitatea de precipita ii c zute însumeaz cca. ¼ dinvaloarea total . Minimul pluviometric se instaleaz în lunile august i septembrie. În general, ploile c zuteîn sezonul cald sunt ploi de convec ie, determinate de înc lzirea puternic a reliefului. Sunt frecvente iploile frontale cauzate de întâlnirea a dou mase de aer cu caracteristici termice diferite.

Iarna, din cauza întâlnirii frontale a aerului rece continental cu cel cald mediteranean, în zon se producfrecvent viscole. Datorit faptului c majoritatea viscolelor este determinat de anticiclonul siberian,direc ia predominant a vântului este de la N i N/E.

Pe teritoriu nu exist obstacole de relief, resim indu-se din plin vânturile cu dominan nordic i nord-estic , în cea mai mare parte a anului.

2.5. Solul i subsolul

Solurile dominante în zon sunt tip cernoziomuri medii levigate, care dispun de rezerve apreciabile desubstan e nutritive i prezint o fertilitate natural ridicat , care se poate îmbun i prin folosireaîngr mintelor azotoase i a m surilor de hidroameliora ii.

Solurile s-au format din amestecul de resturi de substan e organice, vegetale i roc . Formarea solului amai fost influen at i de condi iile climatului. În cazul câmpiei, în condi iile climatului s-a format un solbogat în substan e humice, cernoziomul.

Geomorfologic, amplasamentul este situat pe teras joas a Dun rii, având cote absolute cuprinse între20 i 22 m fa de nivelul m rii.

Geologic, în zon apar forma iuni loessoide, g lbui, sensibile la umezire, argile, nisipuri i pietri uri devârst cuaternar .

Seismic, teritoriul comunei este situat în zona D din punct de vedere al coeficien ilor Ks = 0,16, c reia îicorespunde o perioad de col Tc = 1,5 sec., conform Normativ P100 i un grad seismic VIII M.S.K.

Adâncimea de înghe este de 0,7-0,8m, conform STAS 6054.

2.6. Altele (ex. resurse minerale, resurse energetice)

Radia ia solar în zon are un poten ial caloric ridicat, cu valori ale sumelor medii cuprinse între 125-127,5 kcal/cm2/an. Regimul eolian este slab influen at de relieful uniform de câmpie, viteza medie anualvariind între 2,6 i 5,3 m/s.


__________________________________________________________________


9

Capitolul 3. Mediul economic

La nivelul comunei Vîlcelele, terenurile arabile i p unile constituie singurele bog ii naturale. Atâtpoten ialul economic, cât i structurile economice existente pentru valorificarea acestuia sunt modeste,dominant agricole, ceea ce confer comunei Vîlcelele un suport redus de dezvoltare în perspectiv .Aceast situa ie se amplific prin pozi ia localit ii într-o zon caracterizat prin importantedisfunc ionalit i demografice, economice, sociale i de echipare, din care deriv sau prin care se explicfenomenul de s cire a popula iei.

3.1. Activit i agricole

Actualmente, suportul economic al comunei Vîlcelele este asigurat, în principal, de fondul agricol careocup aproape 91% din suprafa a total a teritoriului administrativ.

Ca structur , terenurile arabile sunt preponderente cu un procent de 96,60% din suprafa a agricol ,urmând viile, pepinierele viticole - cu un procent estimat de 2,60% i p unile - 0,80% din totalulsuprafe ei.

Poten ialul economic actual al comunei este predominant agricol, cea mai mare parte a popula iei avândlocuri de munc în exploata iile agricole particulare.

Tipuri de culturi –asocia ii agricole1

Suprafa a Produc ieCereale 2838 ha 5800 kg / haPlante tehnice 818 ha 2100 kg / ha

Tipuri de culturi –agricultori individuali

Suprafa a Produc ieCereale 1980 ha 5800 kg / haPlante tehnice 4706 ha 2100 kg / haLegume 22 ha 2000 kg / haVi de vie 42 ha 100 t

Animale

Capeteri 29719

Porci 462Oi i capre 1847Vite 530Cai 304

1 Academia Român , Institutul de Cercetare a Calit ii Vie ii, Monitorizarea efectelor sociale ale Proiectului Controlul Polu rii înAgricultur . Rezultatele studiilor în comunitate, 15 februarie 2005.


__________________________________________________________________


10

Sectorul zootehnic este dezvoltat atât pe nivelul gospod riilor individuale (acesta înregistrând un declin,dup anul 1990), cât i la nivel de ferme zootehnice. În comuna Vîlcelele exist trei ferme zootehnice ,una cu 700 capete bovine, alta cu 800 capete bovine i a treia cu 300 capete suine.

La nivelul comunei Vîlcelele, exist un num r de 13 societa i agricole i 7 persoane fizice autorizate ce- idesf oar activitatea în agricultur .

Utilaje agricole2

Tipurile i nr. de utilaje existente în comun Nr.Tractoare 83Combine 15Sem tori 32Remorci 65

ru e 185Ma ini de împr tiere a pesticidelor 5

Din punct de vedere al dezvolt rii economice a comunei, perspectivele sunt îmbucur toare, în sensul cse dore te realizarea unei baze–siloz pentru produsele agricole, cu usc tor pentru cereale i toatedot rile necesare; de asemenea, construirea a dou ferme de cre terea i îngr area porcilor - una laVîlcelele i una la Floroaica; (re)deschiderea abatorului i a fabricii de mezeluri de la Floroaica. Existmai multe proiecte de realizare a unor microferme de cre terea vacilor de lapte i de m rirea parcului dema ini i utilaje, pe raza comunei i construirea de ateliere de între inere, precum i a spa iilor adecvatepentru parcarea acestor utilaje.

Ocuparea for ei de munc

Ponderea popula iei active, din totalul popula iei comunei, reprezint cca. 54%, procent ce poate fiexplicat prin lipsa locurilor de munc , la nivelul comunei.

Popula ia ocupat pe profesii i activit i:

Ø Agricultur , silvicultur – 882Ø Industrie prelucr toare – 4Ø Energie electric i ap – 1Ø Construc ii – 10Ø Comer - 26Ø Transport, depozitare, po i telecomunica ii – 10Ø Activit i financiare i asigur ri – 1Ø Tranzac ii imobiliare i activit i prestate întreprinderilor – 6Ø Administra ie public – 30Ø Înv mânt – 10Ø S tate i a isten social – 4Ø Activit i de servicii colective, sociale i personale – 9Ø Activit i ale personalului angajat în gospod rii personale – 3

Total – 996 persoane ocupate

2 idem


__________________________________________________________________


11

Raportul dintre popula ia inactiv i cea activ , din punct de vedere economic, pune în eviden gradul dedependen economic a popula iei inactive. Structura popula iei comunei Vîlcelele relev un profil agricolîn procent de 84,40% din totalul popula iei active.

Se remarc un procent de 10 % din popula ia activ ocupat în administra ie, înv mânt, s tate,construc ii, comer , finan e, transporturi i industria prelucr toare.Comuna Vîlcelele dispune de un poten ial uman relativ sc zut (cca. 1050 de locuitori activi), în cadrul

ruia activit ile agricole constituie principala surs de venituri i de ocupare a resurselor de munc .

Declinul volumului de activit i locale, în ramurile de baz , are consecin e negative asupra folosiriiresurselor de munc , asupra calit ii vie ii popula iei i asupra asigur rii resurselor financiare necesarerealiz rii unor programe de modernizare a localit ii.

În cadrul localit ilor comunei, nu sunt satisf cute posibilit ile de ocupare integral a poten ialului for ei demunc , deplas rile pentru exercitarea activit ii în afara localit ilor respective sunt numeroase idetermin men inerea fenomenului de navetism.

Dinamica investi iilor (tendin e de dezvoltare)În general, investi iile au avut tendin e de dezvoltare, în ultimii anii. Este adev rat c , cele mai multeinvesti ii au fost facute pe proiecte finan ate de Banca Mondial sau pe diferite fonduri de pre-aderare -PHARE, SAPARD.

Situa ia proiectelor SAPARD, în comuna Vîlcelele:Sat Vîlcelele i sat Floroaica Trupuri izolate TOTALEXISTENT PROPUS PROPUS INTRAVILAN

PROPUS

ZONE FUNCTIONALE

HA % HA % HA % HA %0 1 2 3 4 5 6 7 8LOCUINTE I FUNCT.COMPLEMENTARE

255.90 67.45 312.16 76.08 - - 312.16 75.87

UNITATI INDUSTRIALEI DEPOZITE

0.20 0.05 5.43 1.32 - - 5.43 1.33

UNITATI AGRO-ZOOTEHNICE

11.55 3.04 13.19 3.21 - - 13.19 3.20

INSTITUTII I SERVICIIDE INTERES PUBLIC

3.79 1.00 5.79 1.41 - - 5.79 1.40

CAI DE COMUNICATIEI TRANSPORT din

care: - rutier- feroviar- aerian- naval

50.84 13.40 53.20 12.96 - - 53.20 12.93

SPATII VERZI, SPORTAGREMENT,PROTECTIE

1.00 0.26 4.30 1.05 - - 4.30 1.05

CONSTRUCTIITEHNICO-EDILITARE

0.80 0.22 1.80 0.44 0.85 72.65 2.65 0.64


__________________________________________________________________


12

GRADINARIECOMUNALA, CIMITIRE

3.30 0.87 4.25 1.03 0.32 27.35 4.57 1.11

DESTINATIE SPECIALA - - - - - - - -TERENURI LIBERE 50.68 13.36 8.84 2.15 - - 8.84 2.15APE 1.32 0.35 1.32 0.35 - - 1.32 0.32PADURI - - - - - - - -TERENURINEPRODUCTIVE

- - - - - - - -

Total intravilan 379.38 100.00 410.28 100.00 1.17 100.00 411.45 100.00

Beneficiar Proiect -descriere Valoare (Euro)SC AGROTEHNICA SRL VÎLCELELEProgram S pard

Achizitie ma ini i utilaje agricole la SC Agrotehnica SRL, incom.Vîlcelele

125000

SC OVY COM SRLProgram Fermierul

Achizitie de echipamente agricole laOVY COM SRL incom.Vîlcelele jud.C ra i

37332

SC ALBIRIK SRLProgram S pard

Achizitionare de utilaje agricole la SCALBYRIK, com. Dorobantu,jud. C ra i

489893

SC MIHUT SRLProgram Fermierul

Achizitie de echipamente agricole la SC MIHUT SRL com.Vîlcelelejud C ra i

35769

PFA MOLDOVEANU CONSTANTINProgram Fermierul

Achizitie de echipamente agricole la PFA MOLDOVEANUCONSTANTIN, com. Vîlcelele, jud. C l

ra i

102261

SC AGROPREST ILIUTA SRLProgram Fermierul

Modernizare ferma vegetala la SC AGRO PREST ILIUTA SRL incom.Vîlcelele, jud. C ra i

496220

SC OMG PREST SRL ProgramFermierul

Achizitie de echipamente agricolela S.C. OMG Prest S.R.L., com.Vîlcelele jud. C ra i

35769

SC AGROCRISTI SRLProgram Fermierul

Achizitie de utilaje agricole la S.C. Agrocristi S.R.L. la punct delucru Vîlcelele jud. C ra i

258600

SC DENY AGRO SRLProgram Fermierul i S pard

Constructie grajd vaci de lapte, achizitie s la de muls,echipamente de grajd,utilaje i juninci gestante in com. Vîlcelele,jud.C ra i

1978357

SC GHIDRAN SRLProgram Fermierul

Infiintarea unei ferme de ingras re a suinelor in com. Vîlcelele,jud. CL

352877

SC ILYA AGRO SRL Modernizare ferma porci la SC Ilya Agr 500000


__________________________________________________________________


13

Program S pard o SRL, com. Vîlcelele, jud.ra i

SC ILDU SRL Program Fermierul Modernizare ferma vegetala prin achizitionarea de echipamenteagricole , com. Vîlcelele, jud. C ra i

500000

Total masur /comun 4912078

Situa ia Programelor i Proiectelor de Investi ii , aflate în derulare sau finalizate, în comuna Vîlcelele.

Program(proiect) Stadiul actual Descriere Perioada

Info BD-program integrat deeficientizare a gestion riifondurilor în Con iliul localVîlcelele. Valoare proiect-19.210 euro. Finan are PHARE

Finalizat

Modernizarea activit ii încon iliul local ,prin achizitionareaechipamentelor IT, a softuluineces r i adaptarea programlorexistente pentru lucrul in retea

2004-2005

Proiectul de Dezvoltare Rural–sistem de alimentare cu apcomuna Vîlcelele sateleVîlcelele i floroaica. Valoareproiect-200.000 $ . FinantareBIRD

Finalizat

Realizarea sistemului dealimentare cu apa potabila insatele Vîlcelele i Floroaica 2002-2005

pard – pietruire drumuricomunale – Vîlcelele iFloroaica . Valoare proiect-400.000 euro

Eligibil se asteaptafinantarea

Pietruirea a cinci km drumcomunal in localitatile Vîlcelele iFloroaica –proiect eligibil farafinantare deocamdata

DepusTargoviste

2003

PDR – componenta nr. 2-asociere de comune –realizarea investitiei pietruiredrum comunal Independenta –Floroaica – Vlad-Tepes .Valoare proiect –570.000 $ .Finantare BIRD.

Finalizat

Pietruirea drum comunal celeaga localitatile Independenta,Floroaica i Vlad-Tepes

2005-2006

PDR – impietruire strazi sateleVîlcelele i Floroaica, comunaVîlcelele jude ul C ra i-subproiectul ii. Valoare proiect –220.000 $. Finantare BIRD

Finalizat

Pietruire strazi in lungime de treikm in localitatile Vîlcelele iFloroaica 2006

Proiectul „Controlul Polu rii înAgricultur ”- doua platforme degunoi ecologice, în sateleVîlcelele i Floroaica , dotate cuutilaje pentru administrarea i

Finalizat

Construirea a doua platforme degunoi in cele doua localitati alecomunei i dotarea acestora cuutilaje pentru intretinerea iadministrarea platformelor

2003-2005


__________________________________________________________________


14

managementul gunoiului .Valoarea proiect 400.000 $ .Finantare Banca MondialaPietruire drum comunal 25Vîlcelele – Bogdana km 2+500-4+500 –valoare –200.000 euro

In derularePietruire 2 km In faza de

constructie

Reabilitare gradinita Vîlcelele –valoare 2,2 miliarde lei vechi In derulare Reabilitare gradinita In faza de

constructieSistem centralizat de canalizaresatele Vîlcelele i Floroaica –valoare un milion de euro

Depus documentatiepentru ordonanta de

guvern 7/2006

Faza deproiecttehnic

Amenajare i consolidare caminpentru persoane varstnice„Sfanta Elena” Vîlcelele –valoare 12 miliarde lei vechi

In derulare

Infiintare camin persoanevarstnice

Se vafinaliza indecembrie

2007Asigurarea infrastructurii pentrucartierul nou de locuinte dinlocalitatea Floroaica – valoarecirca 1,5 miliarde lei vechi

In derulare

Crearea drumurilor de acces;asigurarea utilitatilor,infiintareade parcuri i locuri de joacapentru copii, etc

Amenajarea caminului culturalin localitatea Vîlcelele

Se va depune in2007

In faza destudio de

fezabilitatePietruirea strazilor dinlocalitatile Vîlcelele i Floroaicain proportie de 90% prin fonduriproprii

Finalizat

Realizarea de trotuare pietonalein localitatile Vîlcelele iFloroaica pe strazile principale

Finalizat

Amenajarea parcurilor dinlocalitatile Vîlcelele i Floroaica Finalizat

Amenajarea unui parc deagrement in vecinatatea satuluiVîlcelele care cuprinde un lacpentru pescuit , liziera s lcâmi,alte amenajari de agrement

In derulare

3.2. Activit i de tip industrial i de construc ii

Pe lâng unit ile de produc ie agricol , în localit i s-au dezvoltat i unele activit i profilate pe realizareade servicii pentru produc torii agricoli, privind mecanizarea lucr rilor agricole pentru asocia iile agricole,etc.

3.3. Comer i servicii

Zona comercial este reprezentat firav, fiind alcatuit din dot ri i spa ii comerciale i de alimenta iepublic cu caracter privat, dar care nu se constituie într-un adev rat centru comercial. Nu se poate vorbi,de asemenea, despre un târg amenajat, care s aib o activitate cu caracter regulat. Spa iul destinat


__________________________________________________________________


15

pie ei, amplasat în satul re edin de comun , este amenajat i folosit ocazional, de o foarte mic parte alocuitorilor, pentru vânzarea, în special a legumelor i fructelor.

Performan e economiceImplementarea proiectelor, atât de c tre autorit ile locale, cât i de c tre agen ii economici din comun ,au condus la oarecare performan e economice: astfel, s-au înfiin at dou ferme de vaci cu lapte, s-aconstruit o groap de gunoi ecologic , s-a realizat un sistem centralizat de ap potabil , str zile au fostpietruite în propor ie de 90% etc

Transportul în vederea aprovizion rii cu materii prime i transportul bunurilor i produselorTransportul în vederea aprovizion rii cu materii prime i transportul bunurilor i produselor se face de

tre societ i comerciale private, precum i de c tre de in torii de p mânt, cu utilajele i atelajele proprii.


__________________________________________________________________


16

Capitolul 4. Protec ia mediului

4.1. Organizarea spa ial (înscrierea în teritoriu – PUG)

Ca încadrare în re eaua de localit i rurale ale jude ului C ra i, comuna Vîlcelele se afl la 35 km demunicipiul C ra i (prin satul Cuza-Vod ) i la 90 km de Bucure ti (prin Drago -Vod , Lehliu-Gar ).

Din punct de vedere al încadr rii în re eaua de localit i a jude ului, comuna este situat în parteacentral , înscriindu-se în categoria localit ilor mici, cu o func iune preponderent agricol , având un rolminor, în raport cu celelate localit i din zon .

Suprafa a (intravilan, administrativ)Bilan ul teritorial al categoriilor de folosin pe teritoiul administrativ al comunei Vîlcelele:

CATEGORIA DE FOLOSINTA (HA)AGRICOL NEAGRICOL

Teritoriuladministratival comuneiVîlcelele

arabil Pasunifanete

vii livezi paduri ape drumuri Curticonstr.

Neprod

TOTAL

EXISTENTExtravilan 5680.31 160.0

042.00 - 166.0

0119.7

6234.00 4.55 - 6406.62

Intravilan 169.88 - 38.79 0.03 - 1.32 50.84 118.52

- 379.38

Total 5849.88 160.00

80.79 0.03 166.00

121.08

284.84 123.07

- 6786.00

% 86.21 2.36 1.19 - 2.45 1.78 4.20 1.81 100.00

Situa ia statistic a terenurilor se prezint astfel:1. în proprietatea public a statului se afl :

Ø 166 ha de p dure;Ø 158 ha ap ;Ø 36 ha drumuri;

2. propritate public comunal :Ø 198 ha drumuri;Ø 5 ha cur i;

3. proprietate privat a Primariei Vîlcelele:Ø 328 ha teren arabil;

4. proprietate privat a statului:Ø 13 ha cur i;

5. prorietate privat a persoanelor juridice: - 10 ha teren arabil6. prorietate privat a persoanelor fizice:

Ø 5340 ha teren arabil;Ø 42 ha vii;Ø 161 ha cur i.


__________________________________________________________________


17

Sintetizând, situa ia terenurilor la nivelul comunei Vîlcelele se prezint astfel: 5678 ha teren arabil, 42 havii, 166 ha p duri, 158 ha ape, 234 ha drumuri i 179 ha cur i.

Zona de locuin e i func iuni complementare ocup 255,90 ha, aproximativ 67,5% din total intravilan. Încomuna Vîlcelele exist un num r de 843 de locuin e proprietate privat i dou locuin e de necesitate.

Parcuri i gradini publiceÎn comun este amenajat un parc, cu o suprafa de 1 ha, unde sunt amenajate i locuri de joac pentrucopii.

Între terenurile agricole din comun se men in dou zone forestiere, în suprafa total de 166 ha,reprezentate de p durea Bogdana - aflat în partea de nord-vest a satului Vîlcelele, i p durea Floroaica- situat la vest de satul Floroaica. Speciile de arbori întâlnite în cele dou p duri sunt: plop euro-american, s lcâm, stejar brum riu, s lcie alb , fra in de câmp, stejar penducular, ulm, tei, ar ar t resc.

durea se afl în proprietatea Rom ilva.

4.2. Factori poluatori (ap , aer, sol)

Factorii poluatori de pe teritoriul comunei Vîlcelele sunt îngr mintele chimice administrate pentrufertilizarea solului, ierbicide, insecto-fungicide pentru combaterea bolilor i d unatorilor, care conduc atâtla poluarea solului, cât i a pânzei de ap freatic . Apele menajere, dejec iile de la animale –împr tierea necontrolat pe sol a dejec iilor sau reziduurilor menajere, care se infiltreaz în pânzafreatic polueaz apele subterane. Iarna, datorit faptului c locuin ele se înc lzesc cu combustibil solid(lemn+c rbuni), se produc considerabil mai multe de euri decât în locuin ele cu înc lzire central i opoluare a aerului cu monoxid de carbon.

4.3 Managementul de eurilor

La nivelul comunei Vîlcelele, exist dou platforme ecologice - una în satul Vîlcelele i una în satulFloroaica, construite prin Programul pilot „Controlul polu rii în agricultur ”, finan at de Banca Mondial iGuvernul României. Investi ia s-a realizat pentru protejarea calit ii apei freatice i de suprafa depoluarea cu materii organice i compu i chimici. Compostul rezultat în urma neutraliz rii gunoiului degrajd se aplic pe terenurile agricole, cu respectarea recomand rilor „Codului de bune practici agricolepentru protec ia resurselor de ap împotriva polu rii cu nutrien i”.

Materiile inerte ca: sticla, metal, plastic, carton, provenite din gospod riile individuale i colective suntcolectate în cele trei boxe ale platformelor i apoi valorificate.

Platforma ecologic necesar colect rii i gestion rii gunoiului de grajd i a materialelor refolosibile, dinsatul Floroaica, este situat în intravilan, în partea de est a satului, iar cea din satul Vîlcelele este situatîn extravilan, în partea de nord a satului. În apropierea amplasamentelor, nu exist niciun curs de apnatural. Platformele respect normele de protec ia mediului în vigoare.


__________________________________________________________________


18

Platformele sunt identice. Ele au o suprafa de 3375m2/amplas ment. Capacitatea de depozitare este decirca 3000 t. Timpul de stocare, în aceste platforme, este de aproximativ 5 luni, dup care compostulrezultat este aplicat pe terenurile agricole.Schema sistemului de management a gunoiului de grajd, la nivel de comun , are urm toarele construc iii flux tehnologic:

- o platform de form rectangular , cu pere i pe 3 laturi. Pardosela i pere ii sunt din beton armat.Platforma este prev zut la partea frontal cu un radier din beton, necesar manevr rii utilajelor idesc rc rii mijloacelor de transport. Pe toat lungimea p ii frontale este prev zut un canal decolectare a efluentului, acoperit cu un gr tar metalic, care are rolul de a prelua apa din precipita iii efluen ii din gunoiul depozitat, conducând-o la un bazin de stocare.

- Un bazin de socare din beton armat, semiîngropat, prev zut cu hidroizola ie, amplasat înimediata apropiere a platformei;

- Trei boxe din beton armat, deschise la partea frontal , destinate colect rii celor trei categorii demateriale inerte (sticl , metal, plastic/carton);

- Drum betonat în interiorul platformei ecologice;- Împrejmuire cu gard de sârm ghimpat pe stâlpi de beton armat a platformei ecologice i o

perdea de arbori paralel cu împrejmuirea;- Monitorizarea calit ii apelor subterane din zona de influen a platformei se realizeaz printr-un

num r de 4 piezometre cu adâncimea de 6 m, amplasate în imediata vecin tate a platformei.

4.4. Calitatea aerului, apei, solului

Calitatea aerului, apei i solului se încadreaz în limiele normale admisibile. Din datele furnizate deAgen ia de Protec ia Mediului C ra i, nu exist dep iri ale principalilor indicatori urm ri i (NH4, NO2,CCO-Cr, PH4 NO3, etc)


__________________________________________________________________


19

Pentru aprecierea gradului de poluare a atmosferei, APM C ra i calculez emisiile de poluan i idetermin calitatea aerului înconjur tor.Tabelul de mai jos prezint situa ia indicatorilor monitoriza i în luna august 2007:

Poluna imonitoriza i

Valoarealimit

[µg/m3]

Numardetermin ri

Concentra iamaximînregistrat[µg/m3]

Concentra iaminimînregistrat[µg/m3]

Concentra iaMedieînregistrat[µg/m3]

Frecventadepa irii

%NO2 200 672 57.12 1.25 7.85 0NO limit 668 669 17.45 20.35SO2 350 672 83.90 0.68 10.61 0SO2 ref. 350 658 44.41 0.01 6.52 0

În Valea Vîlcelelei, care este de fapt un crov alungit în leg tur cu acesta i care are un regim de curgereintermitent, func ie de precipita iile c zute, întâlnim, în perioada c lduroas de var , fenomenul deeutorfizare cauzat de cre terea în ecosistem a nutrien ilor chimici, în general compu i con inând azot ifosfor i care este rezultatul polu rii apei prin devers ri de ape reziduale i menajere.

Calitatea apelor subteraneValoarea concentra iei indicatorilor analiza i în forajele de control i în unele fântâni, se încadreaz îngeneral în limitele admise prin STAS 1342/91. Sunt pu ine cazurile în care este dep it concentra iamaxim admis (CMA) i aceasta mai ales în forajele amplasate în apropierea zonelor agricole unde sepractica agricultura intensiv . Nu acela i lucru se poate spune despre fântânile amplasate de regula încur ile gospod riilor, în apropiere de depozitul propriu de gunoi de grajd sau de latrine. Analizele efectuatepentru apa din aceste fântâni indica de cele mai multe ori dep iri ale CMA pentru azoti i.Degradarea calit ii apei din stratul freatic este produs de:

- evacu rile de ape menajere;- lipsa re elei de canalizare;- dejec ii evacuate de la fermele de animale i de la animalele din gospod rii;- îngr eminte chimice i pesticide administrate incorect pe terenurile agricole.

Calitatea soluluiCalitatea solului este puternic influen at de factorii antropici i mai ales de modul cum se practicagricultura. Principalii factori de degradare a solului sunt: eroziunea de suprafa i de adâncime,acidifierea, poluarea chimic (pesticide etc), s turarea .a.

Activit ile agricole produc efecte asupra calit ii solului, mai ales în situa ia fertiliz rilor unilaterale,precum i prin diverse lucr ri mecanice în zone cu poten ial de erodabilitate a solului. Folosirea, înculturile agricole, cu prioritate a metodelor chimice în detrimentul metodelor agrofitotehnice, biologice,fizice pentru reducerea pierderilor produse de boli, d un tori i buruieni, poate avea efecte negative,asupra solului i a altor factori de mediu. Folosirea nera ional a îngr mintelor minerale poate provocao poluare cu nitra i a apelor freatice.

Calitatea apei (de b ut i a apei uzate)


__________________________________________________________________


20

Calitatea apei de b ut este permanent monitorizat . Aceasta se încadreaz în limitele normale depotabilitate. Apele uzate sunt colectate în bazine de stocare i apoi vidanjate i transportate la o sta ie deepurare a apelor uzate.

4.5. Amenaj ri hidrologice (diguri, râuri etc.)

În Valea Furciturii exist o amenajare piscicol (dou bazine piscicole) care se dore te a fi extins .Amenajarea apar ine domeniului privat al Prim riei Vîlcelele.


__________________________________________________________________


21

Capitolul 5. Mediul social – cultural

5.1. Aspecte demografice i ocupa ionale

La 1 iulie 2006, popula ia comunei Vîlcelele era de 1827 locuitori, din care 872 de b rba i i 955 de femei.

Densitatea popula iei în teritoriu

Densitatea popula iei este de 4,82 locuitori/ha, raportat la suprafa a de 379,38 ha a localit ii. Densitatea,în zona de locuit, este de 7,14 locuitori/ha, iar în total intravilan de 4,82 locuitori/ha.

Reparti ia popula iei pe categorii de vârst

0

50

100

150

200

250

300

0-4

AN

I

5-9

AN

I

10-1

4 A

NI

15-1

9AN

I

20-2

4 A

NI

25-2

9 A

NI

30-3

4 A

NI

35-3

9 A

NI

40-4

4 A

NI

45-4

9 A

NI

50-5

4 A

NI

55-5

9 A

NI

60-6

4 A

NI

65-6

9 A

NI

70-7

4 A

NI

75-7

9 A

NI

80-8

4 A

NI

PEST

E 85

AN

I

Distributia pe clase de varsta

Profilul demografic

Rata fertilit ii este semnificativ mai mare decât cea la nivel na ional dar i rata mortalit ii este destul deridicat , sporul natural înregistrând valoare negativ . Rata divor urilor i rata c toriilor sunt mai micicomparativ cu cele de la nivel na ional, explicabile în contextul tendin ei de îmb trânire.


__________________________________________________________________


22

Indicatori demografici (valori 2004 )3

Nr. La 1000 de locuitori

scu i vii 30 12,2

Decese 43 17,5Spor natural -13 -6,2

torii 10 4,1

Divor uri 3 1,2

Gradul de s cie (nr persoane angajate, nr omeri, pensionari)

În comuna Vîlcelele, totalul popula iei active este de 1045 de persoane, din care 996 de persoaneocupate. Din cele 996 persoane ocupate, 615 persoane sunt de sex masculin i 381 de persoane de sexfeminin. Raportul de angajare b rba i /femei este de 2,5:1,5.

Rata omajului, în comuna Vîlcelele, este de 2,68%. Exist , la nivelul comunei, un num r 49 de omeri,18 omeri în c utarea primului loc de munc , iar 31 de omeri în c utarea altui loc de munc . Dintreace tia, 37 de omeri sunt b rba i i 12 sunt femei.

În comuna Vîlcelele, sunt inregistrati 488 de pensionari - 193 pensionari b rba i i 295 pensionari femei.

Servicii sociale oferite pentru grupuri dezavantajate (copii, b trâni, emigran i, persoane cu dizabilit i etc.)

Singurele forme de ajutor social sunt acordate unui num r de 50 de persoane la Legea 416 i a 116familii care primesc ajutor de înc lzire. În rest, sunt monitoriza i câ iva b trâni i familii cu mul i copiii, dar

a primi vreun ajutor material.

5.2. Ocrotirea s ii polula iei

Infrastructura de s tate

Din datele existente la nivel jude ean rezult c , în comuna Vîlcelele, exist infrastructura de baznecesar furniz rii serviciilor medicale c tre popula ie.Cu toate acestea, num rul unit ilor sanitare dinsectorul public i privat este relativ redus, în raport cu necesit ile popula iei.În prezent, serviciile medicale sunt furnizate popula iei prin intermediul unui cabinet medical individual,situat în satul Vîlcelele. Nu exist , la nivel local, cabinet stomatologic i nici farmacie.

Din punct de vedere numeric, personalul medical care furnizeaz popula iei servicii medicale în comuns-a men inut constant. Astfel, în intervalul 2000-2007, au asigurat asisten a de specialitate popula iei 1medic i 2 asistente medicale.

Inciden a bolilor (2004)4

3 Academia Român , Institutul de Cercetare a Calit ii Vie ii, Monitorizarea efectelor sociale ale Proiectului Controlul Polu rii înAgricultur . Rezultatele studiilor în comunitate, 15 februarie 20054 idem


__________________________________________________________________


23

2000 2001 2002 2003 2004Diaree acut - - - - -Intoxica ii cu nitri i - - - 2* 3*Tuberculoz 2 3 14 - 2Boli de piele - - - - -Hepatit - 2 - - -* Intoxica iile cu nitri i au fost cazuri grave înregistrate la copii sub 1 an.

5.3. Asisten a social

La nivelul comunei Vîlcelele, nu exist coli sau servicii cu destina ie special . Este în curs de amenajareun c min pentru persoane vârstnice - „SF Elena” - finan at de c tre Ministerul Muncii Familiei i Egalit iide anse. Dot rile, pentru acest c min, se vor face din fonduri europene.

În cadrul aparatului propriu de specialitate al prim riei, exist un asistent social (f studii despecialitate), care se ocup de de cazurile sociale din comun .

5.4. Via a asociativ

Pe lâng asocia iile agricole, în cadrul comunei î i are sediul i Consortiul de Extensie i DezvoltareRural (CEDR) – organiza ie neguvernamental . CEDR este un grup de produc tori agricoli, acesta fiindconstituit în februarie 2005 în cadrul unui proiect implementat cu finan are din partea B ncii Mondiale i aMinisterului Agriculturii, P durilor i Dezvolt rii Rurale i din care fac parte 33 de reprezentan i aiadministra iilor locale i fermieri din zonele Vîlcelele, Borcea i Ileana. Parteneri în acest proiect suntWRITTLE COLLEGE- Anglia, reprezentat prin Dr. Jamie MACASKILL i A.S.E. Bucuresti-reprezentat prin Prof. univ. dr. Gabriel POPESCU.

Comuna Vîlcelele este membr a Asocia iei de Dezvoltare Intercomunitar „ SOL CAMPI”,asocia ie înfiin at la sfâr itul anului 2007.

În afara asocia iilor agricole, nu exist alte forme asociative, în comun .

5.5. Educa ia i înv mântul

Din datele referitoare la sistematizarea localit ii, rezult c aceasta dispune de infrastructur în vedereafurniz rii de servicii educa ionale popula iei.

Situa ia unit ilor de înv mânt existente în localitate, în perioada 2000-2006 i dot rile de care dispunacestea este prezentat în urm torul tabel:

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006Unit i de inv mânt

4 4 4 4 4 4 4Gradini e de copii 2 2 2 2 2 2 2


__________________________________________________________________


24

coli din înv mântulprimar, gimnazial

li de clasi cabinete

2

6

2

6

2

6

2

8

2

9

2

8

2

8

Laboratoare colare 1 1 1 1 0 2 2Ateliere colare 0 0 0 0 0 0 0

Rata de promovabilitate a examenului de capacitate, în anul 2007, a fost de 45%.

Din datele statistice disponibile, la acest moment, rezult c în comun sunt 38 de pre colari, 67 copii înînv mântul primar i 70 de elevi în înv mântul gimnazial.

Gradul de educa ie, în comuna Vîlcelele, se prezint astfel:Ø 2 persoane – studii superioare de scurt durat ;Ø 171 de persoane – studii licealeØ 550 de persoane - studii gimnaziale;Ø 12 persoane – studii superioare de lung duratØ 15 persoane – studii postliceale i de mai tri;Ø 250 persoane – studii profesionale i de ucenici;Ø 540 persoane – înv mânt primar;Ø 287 persoane - alte situa ii, analfabe i.

5.6. Cultura i sportul

La nivelul comunei, exist un camin cultural i o bibliotec , în satul re edin – Vîlcelele. În cadrulminului cultural î i desf oar activitatea un ansamblu folcloric care promoveaz cîntece i dansuri

populare tradi ionale, din aceast zon .

Se dore te ca, în perioada urm toare, s se atrag fonduri pentru amenajarea unui parc de agrement, învecin tatea satului Vîlcelele, care s cuprind un lac pentru pescuit, liziera de s lcâmi, alte amenajari deagrement.

Obiceiuri i manifestari locale

În comuna Vîlcelele se desf oar , anual, manifestarea “Ziua fermierului c ean”- s rb toareajuns , în anul 2007, la a 5-a edi ie – la care particip fermieri din tot jude ul. În cadrul acesteimanifest ri, au loc simpozioane tematice, întreceri între fermieri, expozi ii de utilaje i de produseagricole, precum i spectacole de muzic popular tradi ional .


__________________________________________________________________


25

Capitolul 6. Siguran a cet eanului i ordinea public

Pe teritoriul comunei Vîlcelele exist un Post de Poli ie, cu sediul în satul Vîlcelele, în care sunt angaja idoi agen i de poli ie, care asigur lini tea i ordinea public pentru cele dou sate componente.

Nu exist un serviciu de pompieri, dar urmeaz a se înfiin a, în cadrul Primariei Vîlcelele, Serviciul pentrusitua ii de urgen . În acest moment, situa iile de urgen a se asigur pe baz de voluntariat, iar în cazurigrave, de c tre Inspectoratul pentru Situa ii de Urgen C ra i.

De asemenea, pentru asigurarea ordinii publice i pentru siguranta cet eanului, în cadrul comuneiVîlcelele a fost înfiin at Serviciul de Politie Comunitar .


__________________________________________________________________


26

Capitolul 7. Infrastructura

7.1. Drumurile

ile rutiere au o suprafa de 50,8 ha i reprezint aproximativ 13,40% din intravilanul comunei, fiindasfaltat doar por iunea din zona drumului jude ean.

În prezent, locuitorii acestei comune folosesc, în cea mai mare parte, drumuri pietruite (90%). Localit ilecomunei sunt traversate de drumul comunal DC 25 (din care se desprinde drumul comunal DC 22, careface leg tura cu comuna Vlad epe ) i drumurile jude ene DJ 306 i DJ 307A, drumuri ce- i vor p stracategoria func ional , fiind considerate continui în traversarea localit ilor (servind, în acela i timp, castrad ).

Mobilitatea locuitorilor din localitatea Vîlcelele este garantat prin accesul acestora la mijloacele detransport în comun care circul pe ruta C ra i – Vîlcelele i retur. Nu exist transport în comun, la nivelde comun . Autostrada Bucure ti-Constan a trece prin nordul comunei.

Nu exist linie transport feroviar, iar cea mai apropiata sta ie de cale ferat - Drago Vod (linia feratBucure ti - Consta a) se afl la 7 km de comun .

7.2. Re eaua de alimentare cu ap i de canalizare

La nivelul comunei Vîlcelele exist sistem centralizat de ap potabil . El se întinde pe o suprafa de 200ha, i are o lungime de 35 km, deservind un num r de 700 de gospod rii.Exist atât re ea de ap potabil stradal , cât i în gospod rii, aceasta fiind contorizat .

Surs de ap o constituie, în prezent, stratul freatic de medie adâncime, cantonat la circa 90 m, strat carepoate asigura atât necesit ile de consum ale popula iei, cât i pe cele ale activit ilor economice dinzona de extindere a intravilanului.

Sistemul centralizat de alimentare cu ap existent, în prezent, este compus dintr-un front de captare deap subteran , cu un bazin ap semiîngropat, cu o capacitate de 180 mc i o re ea de distribu ie cudiametre de 110 mm, 90, 75, 63,40.

În prezent, comuna Vîlcelele nu dispune de un sistem centralizat de canalizare care s permit evacuareaapelor uzate menejare i a celor meteorice. Prin urmare, apele pluviale sunt colectate în rigoleleamplasate de-a lungul drumului, de unde se infiltreaz în sol.Inexisten a unui sistem adecvat de canalizare, care s permit colectarea i evacuarea apelor uzatemenajere se repercuteaz implicit asupra st rii de s tate a popula iei, întrucât prin împr tiereanecontrolat pe sol a dejec iilor sau reziduurilor menajere, acestea se infiltreaz în pânza freatic ipolueaz apele subterane.

Exist depus documenta ia pe Ordonan a de Guvern nr.7 /2006, pentru sistem centralizat de canalizareîn satele Vîlcelele i Floroaica – dar, la acest moment, se afl în faza de proiect tehnic.


__________________________________________________________________


27

7.3. Infrastructura de energie electric , termic i gaz

Alimentarea cu energie electric a comunei Vîlcelele este realizat în prezent din LEA 20 KV, prinintermediul unor posturi de transformare ce asigur în condi iile actuale necesarul de energie electric . Înprezent, sunt racordate la energia electric un num r de 825 de gospod rii.

Comuna Vîlcelele nu dispune în prezent de un sistem centralizat de alimentare cu c ldur a popula iei.Sistemul de încalzire existent se bazeaz pe utilizarea surselor proprii de înc lzire, în sistem local. Nuexist pe teritoriul localita ilor componente, capacit i ale unor instala ii termice existente, care sreprezinte din punct de vedere cantitativ sau calitativ, o poten ial surs de alimentare.

În prezent, nu exist o re ea de distribu ie a gazelor naturale, de i se dore te una la nivel local, fiinddepus documenta ia i fundamentarea tehnic la Ministerul Finan elor.

7.4. Infrastructura de comunicare

Localitatea Vîlcelele dispune de central telefonic , serviciul de telefonie fiind asigurat de centralatelefonic automat , cu 150 posturi telefonice, racordat la magistrala de cablu fibr optic ce traverseazcomuna, subordonata Romtelecom. În prezent, beneficiaz de telefonie fix un num r de 125 degospod rii, ceea ce înseamn 68,42 tel./ 1000 de locuitori.

În prezent, accesul la internet este asigurat prin modem prin serviciul easy net, iar 30 de gospod rii ausolicitat ROMTELECOM-ului serviciul de internet i sunt beneficiarii serviciului Clik net.


__________________________________________________________________


28

Capitolul 8. Analiza SWOT

Analiza SWOT (puncte tari, puncte slabe, oportunit i, amenin ri) este un instrument de analiz apoten ialului de dezvoltare durabil al comunit ii.

1. Localizarea

Puncte tari

- de ine înc suficient spa iu pentru dezvoltare;- solul este fertil i favorabil agriculturii;- existen a râului (crov în care s-a acumulat ap ) Valea Furciturii, care este în

proprietatea privat a Prim riei;- apropierea de p durea Bogdana i p durea Floroaica.

Puncteslabe

- distan a fa de drumul na ional DN3 contribuie la diminuarea transportului înzon i evitarea comunei;

- autostrada Soarelui trece la aproximativ 4 Km de comun , diminuând astfeltraficul prin comun .

Oportunit i- dezvoltarea cooperarii regionale cu comunele vecine aflate în situa ii similare;- apropierea de ora ul Lehliu;- noi posibilit i de accesare a fondurilor de dezvoltare rural .

Amenin ri- comuna este situat la o distan de 29 de km fa de C ra i i 90 km de

Bucure ti, dar faptul c nu exist acces direct la DN 3 conduce la o oarecareizolare.

2. Polula ia i resursele umane

Puncte tari

- deschidere, din partea popula iei, pentru dezvoltarea mediului de afaceri local;- mediul de afaceri local a accesat fonduri din diverse surse extrabugetare;- for de munc disponibil ;- administra ia local are personal cu experien în derularea proiectelor de

infrastructur ;

Puncteslabe

- popula ie cu surse de venit foarte limitate;- grad sc zut de mobilitate a popula iei;- num r mare de omeri;- lipsa locurilor de munc ;- popula ie îmb trânit ;- rat foarte mare a s ciei;- lipsa unor programe de promovare a meseriilor tradi ionale.

Oportunit i- antrenarea popula iei în proiecte comunitare anterioare;- poten ial crescut pentru proiecte în parteneriat cu comunele învecinate;- exemple de succes în implementarea proiectelor comunitare.

Amenin ri - acces dificil la instruire pentru formarea resurselor umane.


__________________________________________________________________


29

3. Infrastructura

Puncte tari

- existen a infrastructurii pentru un management durabil al de eurilor de origineanimalier (existen a platformelor de gunoi);

- re ea bun de electricitate;- re ea bun de telecomunica ii (acces atât la telefonia fix , c t i mobil ).- re eaua de drumuri, în interiorul comunei, este pietruit în propor ie de 90%;- dezvoltarea sectorului imobiliar, prin concesionarea de terenuri cu destina ie

special ;- existen a unui cabinet medical individual.

Puncteslabe

- re eaua de utilit i foarte redus ca dimensiuni (alimentare cu ap icanalizare).

- inexistenta unui serviciu de furnizare a energiei termice în comun ;- lipsa zonelor de agrement pentru popula ie i a bazelor sportive;- lipsa unei farmacii i a unui cabinet stomatologic.

Oportunit i

- proiecte de infrastructur de dimensiuni mici în derulare;- ini iative în curs pentru dezvoltarea altor componente de management al

de eurilor, precum colectarea i sortarea materialelor reciclabile i asigurareaserviciilor de salubritate;

- programe guvernamentale de dezvoltare a infrastructurii în zonele rurale;- fonduri europene i na ionale specifice (Fondul European pentru Agricultur i

Dezvoltare Rural , Fondul European de Dezvoltare Regional );- re eaua de gaze naturale trece la aproximativ 1 km de teritoriul administrativ al

comunei

Amenin ri - necesitatea unor investi ii foarte mari i de durat lung ;- interesul sc zut al investitorilor cauzat de lipsa de gaz metan.

4. Economie

Puncte tari

- existen a a 3 societ i comerciale cu profil zootehnic i a 13 societ icomerciale cu profil agricol i 7 persoane fizice autorizate;

- existen a unor firme ce asigur servicii pentru produc torii agricoli;- existen a a 2 bazine piscicole;- existen a de societ i comerciale care desf oar activit i de comer i servicii;- ponderea ridicat a propriet tii private asupra terenului arabil;- posibilitatea utiliz rii compostului în agricultur ;- poten ial natural favorabil dezvolt rii turismului.

Puncteslabe

- sectorul de afaceri este înc destul de slab dezvoltat;- capacitate limitat de adaptare la noile standarde în agricultur ;- culturile agricole nu sunt suficient de diversificate;- fragmentarea terenurilor agricole;- inexisten a unei infrastructuri turistice în comun ;- lipsa unor activit i în domeniul prelucr rii i valorific rii produselor

agroalimentare;- acces limitat la surse de informa ie.

Oportunit i - poten ial agricol, zootehnic, piscicol i de vân toare;- poten ial de dezvoltare a sectorului de prelucrare a c rnii; (abator, fabric de


__________________________________________________________________


30

mezeluri)- poten ial de atragere a investitorilor, prin concesionarea de terenuri;- poten ial pentru dezvoltarea infrastructurii de turism în apropierea bazinelor

piscicole i a p durilor;- poten ial economic prin comercializarea compostului sau dezvoltarea de afaceri

în sfera agriculturii ecologice;- poten ial pentru utilizarea surselor regenerabile de energie (energie solar ,

biomas i biogaz);- existen a surselor de finan are pentru dezvoltarea durabil a comunit ii (pentru

cre terea competitivit ii economice, dezvoltare rural , mediu, dezvoltareregional , îmbun irea infrastructurii, cre terea capacit ii administra ieipublice i dezvoltarea resurselor umane);

- poten ial pentru practicarea agriculturii ecologice;- poten ial pentru dezvoltarea culturilor energetice.

Amenin ri - nu exist o tradi ie în zon care s vizeze practicarea turismului;- zona nu este perceput ca fiind propice pentru activit i turistice;

5. Social

Puncte tari- construirea unui c min pentru persoane vârstnice;- existen a unui asistent social în comun

Puncteslabe

- acces redus la servicii sociale;- acces redus la servicii medicale;- lipsa unei asisten e medicale corespunz toare

Oportunit i - posibilit i de accesare a Fondului Social European;- dezvoltarea de întreprinderi sociale, administrate de autorit ile locale;

Amenin ri - lipsa locurilor de munc pentru categorii defavorizate.- distan a mare fa de centrele industriale

6. Mediu

Puncte tari

- poten ial natural deosebit (valea Furciturii i p durea Bogdana i Floroaica);- existen a platformelor de gunoi i a punctelor de colectare a materialelor

reciclabile;- implementarea bunelor practici agricole pentru reducerea contamin rii apelor i

solurilor;- majoritatea solurilor degradate au fost împ durite.- existen a perdelelor forestiere- existen a unei re ele de iriga ii extins

Puncteslabe

- calitatea proast a surselor de ap (cantit i mari de nitri i i nitra i);- expertiza insuficient în domeniul protec iei mediului;- inexisten a re elei de canalizare;- grad mic de racordare la re eaua de ap ;

Oportunit i

- punerea în valoare a poten ialului natural oferit de râul Valea Furcitura idurea Bogdana;

- continuarea unor proiecte în domeniul managementului de eurilor;- reabilitarea re elei de iriga ii deja existente- asocierea la comunit ile ce implementeaz Agenda Local 21.

Amenin ri- condi ii meteorologice nefavorabile agriculturii tradi ionale datorate în special

înc lzirii globale;- risc de de ertificare;


__________________________________________________________________


31

- nivel foarte sc zut de educa ie ecologic i con tientizare a popula iei;

7. Educa ie, cultur i agrementPuncte tari - 2 coli, câte una în fiecare sat al comunei;

- 2 gr dini e;- 1 c min cultural;- o bibliotec ;- un ans mblu folcloric cunoscut la nivel jude ean;- s rbatorirea Zilei fermierului, în fiecare an;- personal didactic suficient;- existen a unor me te uguri tradi ionale recunoscute în zon (cojoc ritul i

esutul covoarelor i pre urilor);- existen a unui parc dotat cu locuri de joac pentru copii.

Puncteslabe

- lipsa parcurilor i gr dinilor publice;- lipsa unei infrastructuri i a unei dot ri corespunz toare petrecerii timpului liber;- lipsa unor s rbatori locale specifice (ex. Ziua satului).

Oportunit i - poten ial natural favorabil petrecerii timpului liber i pescuitului sportiv;- amenajare spa ii de agrement în zona râului i a p durii;- amenajarea unui muzeu al satului, în cadrul c minului cultural;- organizarea unui eveniment anual care s atrag turi ti

Amenin ri - sc derea num rului de elevi, ca urmare a ratei sc zute a natalit ii;- degradarea par ial a infrastructurii culturale (c min cultural, bibliotec ).


__________________________________________________________________


32

PARTEA a II-a – DIREC II STRATEGICE

Capitolul 9 – Viziune

Strategia de dezvoltare durabil se realizeaz pentru cet eni i cu participarea cet enilor. Aceasta are labaz o viziune de lung durat i integreaz priorit ile economice sociale i de mediu ale comunit ii,fundamentat pe capacitatea i resursele locale i ine seama de interdependen ele între provoc rilelocale, na ionale i globale.

Viziunea privind dezvoltarea economico-social a comunei Vîlcelele este "Dezvoltarea durabil iechilibrat a comunei Vîlcelele prin crearea i sus inerea unui mediu economico-social competitiv, stabil,

natos i diversificat, care s asigure cresterea economic continu i cre terea calit ii vie ii cet enilorcomunei”.

Strategia de dezvoltare economico-social a comunei Vîlcelele î i propune s valorifice poten ialul,oportunit ile i realele disponibilit i pentru dezvoltare, inclusiv crearea unui mediu de afaceri stimulativ icompetitiv, menit a atrage investi ii private importante din ar i str in tate.

Planificarea strategic reprezint unul din instrumentele pe care comunit ile locale îl pot utiliza pentru aavea certitudinea ca politicile i programele prognozate corespund a tept rilor cet enilor i necesit ilorde dezvoltare durabil .

Printre obiectivele propuse, se poate men iona importan a form rii unei deprinderi a particip rii publice,stimularea capacit ii de adaptare a cet enilor la cultura schimb rii, transformarea comunei Vîlcelele într-un punct de referin pentru alte comune, i nu în ultimul rând, utilizarea eficient i concentrat a tuturorresurselor locale, corelata cu atragerea i utilizarea ra ional a fondurilor de finan are publice i private,interne i interna ionale.


__________________________________________________________________


33

Capitolul 10 – Obiectivul general

Cre terea calit ii vie ii în comuna Vîlcelele prin atragerea de investi ii, utilizarea resurselor localei valorificarea poten ialului natural i cultural.

Analiza resurselor comunei Vîlcelele i a problemelor cu care acesta se confrunta, a necesit ilor ipriorit ilor de dezvoltare, a m surilor de interven ie necesare în baza prerogativelor legale, conferiteConsiliului Local, face necesar identificarea unor obiective strategice menite s constituie cadrul necesardinamiz rii i direc ion rii evolu iei economico-sociale în perioada 2007-2013.

În acest context, Consiliul Local Vîlcelele î i propune urmatoarele obiective generale pentru dezvoltareaeconomico – social a comunei în perioada 2007 – 2013:

o Ridicarea standardului de via al locuitorilor comunei ;o Sprijinirea dezvolt rii economice prin promovarea parteneriatului public-privat i crearea de

oportunit i i facilit i atractive pentru poten ialii investitori autohtoni sau str ini;o Promovarea unei agriculturi performan e i revigorarea spa iului rural;o Dezvoltarea i diversificarea serviciilor publice oferite cet enilor;o Modernizarea i dezvoltarea infrastructurii fizice i a celorlalte utilit i publice,o Protec ia mediului înconjur tor, dezvoltarea i reabilitarea infrastructurii de mediu;o Valorificarea poten ialului turistic local.


__________________________________________________________________


34

Capitolul 11 – Principii

În realizarea strategiei, au fost luate în con iderare urm toarele principii:- spa iul rural constituie un patrimoniu peisagistic de via i de munc valoros;- dezvoltarea rural i dezvoltarea agricol trebuie s se manifeste în sinergie una cu alta, astfel

încât s formeze un tot unitar;- omul cu problemele sale se plaseaz în centrul concep iilor i deciziilor;- strategia trebuie s afirme identitatea comunit ii i s favorizeze responsabilitatea, creativitatea i

cooperarea;- strategia trebuie s conserve i s promoveze particularit ile culturale i istorice ale spa iului

rural;- strategia trebuie s asigure dezvoltarea comunei în respect pentru natur ;- strategia trebuie s asigure egalitatea de anse pentru to i locuitorii comunei.


__________________________________________________________________


35

Capitolul 12 – Obiective specifice

Pe plan economic, dezvoltarea rural durabil presupune, ca orice activitate specific spa iului rural,atingerea eficien ei economice. În condi iile în care agricultura reprezint activitatea definitorie a spa iuluirural în România, dezvoltarea durabil presupune o abordare nou a acestei activit i, în concordan cunevoile dezvolt rii viitoare.

Pe plan social, dezvoltarea rural durabil este conceput ca garan ie pentru asigurarea condi iilornormale de via pentru comunit ile rurale, care s fie în concordan cu dezvoltarea economic .

Pe plan ecologic, dezvoltarea durabil se realizeaz în concordan cu dezvoltarea în plan economic isocial, protec ia mediului constituind elementul fundamental al dezvolt rii durabile, al asigur rii echilibruluiîntre economie i ecologie. Realizarea unei dezvolt ri durabile depinde, înainte de toate, de practicareaunei agriculturi durabile, al c rei scop este men inerea corela iei optime între cantitatea, calitatea,structura alimentelor i conservarea calit ii mediului.

Cre terea capacit ii institu ionale a administra iei publice a comunei Vîlcelele în ceea ce prive teprocedurile europene cu privire la derularea fondurilor de coeziune i a celor structurale.

Obiectivul principal care trebuie atins în acest sens este cresterea capacit ii de implementare aproiectelor cu finan are extern , familiarizarea func ionarilor publici din cadrul Con iliului Local, cuprocedurile impuse de finan atorul extern.

În acest sens, Consiliul Local Vîlcelele va continua s implementeze i s întocmeasca noi proiecte, astfelîncât s se îmbun easc experien a practic a func ionarilor publici din cadrul Consiliului Local,implica i în ceea ce prive te managementul ciclului de proiect. La astfel de activit i se vor adauga cele depreg tire profesionala continu , astfel încât întregul corp de func ionari publici, provenind din toatedomeniile de activitate, s de in abilit i specifice în acest domeniu în vederea furniz rii de informa iiprompte i de calitate.

Parteneriatul cu cetatenii ca mod de ac iune social

Strategia Consiliului Local Vîlcelele cu privire la rela ia cu societatea civil se bazeaz pe ideea departeneriat, pe voca ia de larg deschidere pe care acesta a manifestat-o i o manifest necondi ionatfa de realizarea problemelor publice identificate de cet enii comunei. Specificul parteneriatului ca modde ac iune social i elementul s u definitoriu este lucrul în echip .

Pentru realizarea acestui obiectiv, administra ia public local î i propune:

-organizarea de întâlniri periodice între administra ia public local i societatea civila pentru identificareaposibilit ilor de colaborare în vederea realiz rii proiectelelor de interes comun, cel pu in o dat la trei luni;-informarea persoanelor sau organiza iilor din comun privind posibilit ile de accesare de fonduri ce vinîn sprijinul activit ilor specifice, pe care doresc s le realizeze. În acest sens, se vor elabora materialedocumentare scrise sau pe suport electronic i se vor organiza întâlniri cet ene ti de informare.


__________________________________________________________________


36

MEDIUL DE AFACERI

Economia de pia func ional nu poate fi dezvoltat decât prin mediul de afaceri. Pentru a avea oeconomie func ionala comuna Vîlcelele trebuie s se bazeze pe experien a i capacitatea celor dinmediul de afaceri. Rolul social al mediului de afaceri a devenit extrem de important pentru comunitate.

Mediul de afaceri al comunei asigur locuri de munc i ar putea fi implicat în ac iuni de sponsorizare,subven ionare a activit ilor culturale, sportive, de formare profesionala etc

Problematica mediului de afaceri

Mediul de afaceri se confrunta cu:- nivelul foarte ridicat al tarifelor la prest rile de servicii industriale de re ea (energie electric , gaze,energie termic , combustibili, carburan i);- interven ia statului în economie devine aproape imposibila (privatizare avansat );- rata de inflatie cu evolu ie schimb toare, greu previzibil ;- norme din diverse sectoare care se modific des,- reglement ri ale UE din unele domenii care devin obstacole pentru mediul de afaceri datoritsubcapitaliz rii sau lipsei de experien ;-persisten a la cote înalte a economiei subterane i concuren ei neloiale în domeniul utilit ilor;

Priorit i în mediul de afaceri al comunei Vîlcelele:a) oferirea de facilit i investitorilor, în func ie de beneficiul pe care acestia l-ar putea aduce bugetuluilocal, de natura activit ii (prin intermediul taxelor locale, pre ului terenului, etc.);b) disponibilitatea Consiliului Local de a pune la dispozi ie, în mod legal i transparent, spa ii i activeneutilizate, pentru firme private în vederea dezvolt rii activit ii IMM-urilor, creatoare de locuri de munc ;c) organizarea de întâlniri periodice i a unui dialog real între reprezentan ii mediului de afaceri i cei aiConsiliului Local în vederea identific rii de noi oportunit i, cel pu in o dat la trei luni;d) crearea unor baze de date la nivel local, cu activele disponibile (terenuri care se pot vinde, imobilelibere etc.) care ar putea trezi interesul întreprinz torilor locali pentru desf urarea unei activit i private irealizarea unei comunic ri eficiente a acestei oferte.

Obiective i ac iuni propuse Posibilit i externe de finan are1. Dezvoltarea infrastructurii de baz1.1 Drumuri1.1.1 Asfaltarea drumurilor comunale POR – Axa 21.1.2 Construirea trotuarelor i rigolelor pe drumurile deja

asfaltate/pietruitePOR – Axa2

1.1.3 Construirea de piste de biciclete POR – Axa 21.1.4 Construirea de locuri de parcare1.2 Ap - canal1.2.1 Extinderea re elei de alimentare cu ap POS Mediu1.2.2 Construirea unei sta ii de potabilizare a apei POS Mediu1.2.3 Construirea sistemului de canalizare i construirea

sta iei de epurarePOS Mediu, Fondul pentru Mediu

1.3 Gaz


__________________________________________________________________


37

1.3.1. Conectarea la magistrala de gaz Urziceni-C ra i1.3.2 Valorificarea biogazului provenit de la fermele de

animaleFondul pentru Mediu, POSCompetitivitate

1.4 Energie electric1.4.1 Îmbun irea iluminatului public prin folosirea becurilor

eficiente energeticFondul Român pentru EficienEnergetic , Fondul pentru Mediu, POSCompetitivitate – Axa 4

1.4.2 Extinderea re elei de iluminat public pe tot teritoriulcomunei

2. Dezvotarea economiei rurale i cre terea productivit iiagricole2.1 Agricultura2.1.1 Diversificarea culturilor agricole alimentare tradi ionale

cu plante tehnice, legume, fructe etc.2.1.2 Dezvoltarea sectorului zootehnic PNADR2.1.3 Atragerea/Dezvoltarea industriei

auxiliare/prelucr toare (ex: abator, fabrica de mezeluri,fabrica de conserve etc)

POR – Axa 4

2.1.4 Dezvoltarea apiculturii PNADR

2.2 Comer ul2.2.1 Îmbun irea marketingului pentru comercializarea

produselor locale2.2.2 Organizarea de târguri locale, la date fixe Programul de Cooperare Transfrontier2.2.3 Etichetarea produselor locale specifice

2.3 Turismul2.3.1 Valorificarea poten ialului turistic i de agrement al

râului Valea Furciturii i p durilor Bogdana i Floroaicade pe teritoriul comunei

POR – Axa 5

2.3.2 Alocarea, de c tre Consiliul Local, a unor terenuri cudestina ie special pentru case de vacan saupensiuni în zonele cu poten ial natural

2.3.3 Dezvoltarea de facilit i de cazare PNADR2.3.4 Organizarea de activit i/concursuri sportive de

vân toare i pescuit2.3.5 Selectarea unor gospod rii i afilierea acestora la

ANTREC

3. Protejarea i îmbun irea calit ii mediului3.1 Soluri i ape3.1.1 Utilizarea bunelor practici agricole PNADR3.1.2 Continuarea reabilit rii terenurilor degradate prin

plant ri de copaci


__________________________________________________________________


38

3.2 De euri3.2.1 Dezvoltarea serviciului de salubritate local3.2.2 Contractarea unui operator de reciclare a materialelor

refolosibile

3.3 Aer i schimb ri climatice3.3.1 Îmbun irea sistemului principal i secundar de

iriga ii3.3.2 Plantarea i utilizarea p durii energetice pentru

consumul popula iei3.3.3 Utilizarea resurselor de energie solar atât pentru

asigurarea confortului termic în domicilii, cât i pentruuscarea i prelucrarea produselor agricole

Fondul pentru Mediu, POSCompetitivitate – Axa 4

3.3.4 Asocierea la comunit ile ce implementeaz AgendaLocal 21

4. Îmbun irea condi iilor sociale4.1 Crearea de noi locuri de munc prin înfiin area

întreprinderilor sociale (ex. centru de colectare iambalare a fructelor de p dure, ateliere de cojocariesau producere covoare i presuri, croitorie, cizm rieetc)

POS Dezvoltarea Resurselor Umane

4.2 Dezvoltarea centrului de asisten social pentrupersoane în vârsta “Sfânta Elena”

POS Dezvoltarea Resurselor Umane

4.3 Înfiin area unor cluburi cu program specific (ex. ptpensionari, agricultori, pescari etc)

5. Îmbun irea condi iilor de educa ie, cultur , s tate iagrement5.1 Educa ie

5.1.1 Construirea unei s li de sport pentru elevi i a unuiteren de sport în aer liber

5.1.2 Reabilitarea colilor i dotarea acestora POR – Axa 3

5.2 Cultur

5.2.1 Continuarea i promovarea ini iativei “Ziua fermierului”

5.2.2 Promovarea tradi iilor culturale locale (obiceiuri) Fondul Cultural

5.2.3 Amenajarea unui muzeu al satului Fondul Cultural

5.2.4 Identificarea i promovarea unor me te uguri locale(ex: cojocaritul)


__________________________________________________________________


39

5.2.5 Ini ierea altor ac iuni dedicate satului i locuitorilor s i(ex; Ziua Satului sau Fiii satului)

5.2.6 Promovarea ansamblului folcloric local la nivel na ional

5.3 S tate

5.3.1Alocarea/concesionarea de c tre Consiliul local a unuispa iu pentru construirea unei farmacii i a unuicabinet stomatologic

5.4 Agrement

5.4.1 Valorificarea bazelor piscicole în scopuri de agrement(ex. pescuit sportiv)

5.4.2 Amenajarea unui spa iu de agrement în apropierearaului i/sau a p durii

5.4.3 Realizarea unei paginii de web a prim riei cu informa iilocale i un calendar al evenimentelor locale

5.4.4 Promovare produselor, valorilor, tradi iilor prin paginaweb a prim riei i prin pres local i central .


__________________________________________________________________


40

Capitolul 13 - Context strategic

Strategia de dezvoltare economica i sociala a comunei Vîlcelele se afla în contextul strategic dedezvoltare durabila a Uniunii Europene i se aliniaz la toate principiile i cerin ele de dezvoltarespecificate în Planul de Dezvoltare Na ional 2007 – 2013, Planul de Dezvoltare al Regiunii SUD-Muntenia 2007 – 2013, Planul Regional de Ac iune pentru Ocuparea For ei de Munca 2006-2008 i Planulde Dezvoltare Economico-Social a Jude ului C ra i*.

Principiile i obiectivele strategice de dezvoltare economic i sociala a comunei Vîlcelele prezentate înacest document se reg sesc în toate documentele de dezvoltare enumerate mai sus, acestea având cascop final asigurarea unui cadru coerent de dezvoltare a comunit ii locale în vederea alinierii lastandardele de via ale unei societ i europene.

13.1 Strategia de Dezvoltare Durabil a Uniunii Europene revizuit (2006)

Obiective cheie:1. Protec ia mediuluiProtejarea capacit ii planetei de a sus ine via a în toat diversitatea sa, respectul fa de resurselenaturale ale planetei i asigurarea protec iei i îmbun irii calit ii mediului.Prevenirea i reducerea polu rii mediului i promovarea produc iei i consumului durabile pentru a rupeleg tura dintre cre terea economic i degradarea mediului.2. Echitate i coeziune socialPromovarea unei societ i democratice, deschise incluziunii sociale, coezive, s toase, sigure idrepte, respectând drepturile omului i diversitatea cultural , care creeaz oportunit i egale i combatediscriminarea în toate formele sale.3. Prosperitate economicPromovarea unei economii prospere, inovative, bazate pe cunoa tere, competitivitate i eco-eficiente,care s sus in un standard ridicat de via i calitatea ocup rii for ei de munc în toate regiunile UniuniiEuropene.4. Respectarea respons bilit ilor interna ionaleÎncurajarea i ap rarea stabilit ii institu iilor democratice în lume, bazate pe pace, securitate i libertate.Promovarea activ a dezvolt rii durabile în toat lumea i asigurarea corel rii între politicile interne iexterne ale UE i dezvoltarea durabil global .

Principii:- promovarea i protejarea drepturilor fundamentale;- solidaritatea între genera ii- o societate democratic i deschis- participarea cet enilor- implicarea sectorului de afaceri i a partenerilor sociali- buna guvernare i coeren a politicilor publice- integrarea (corelarea) politicilor publice- utilizarea celor mai bune cuno tin e existente- principiul precau iei- principiul ”poluatorul pl te te”


__________________________________________________________________


41

13.2. Planul Na ional de Dezvoltare 2007 – 2013

PND este un concept specific politicii europene de coeziune economic i social (Cohesion Policy),menit s ofere o concep ie coerent i stabil privind dezvoltarea statelor membre ale Uniunii Europene,transpus în priorit i de dezvoltare, programe, proiecte, în concordan cu principiul program riifondurilor structurale. În contextul ader rii României la UE în anul 2007, PND are rolul major de a aliniapolitica na ional de dezvoltare la priorit ile comunitare de dezvoltare.

PND 2007-2013 reprezint documentul de planificare strategic i programare financiar multianual ,aprobat de Guvern i elaborat într-un larg parteneriat, care va orienta dezvoltarea socio-economic aRomâniei

Obiectivul Global al PND 2007-2013: Reducerea cât mai rapid a disparit ilor de dezvoltaresocio-economic între România i Statele Membre ale Uniunii EuropeneObiectivul global se sprijin pe trei obiective specifice: • Cre terea competitivit ii pe termen lung a economiei române ti • Dezvoltarea la standarde europene a infrastructurii de baz • Perfec ionarea i utilizarea mai eficient a capitalului uman autohton

În vederea atingerii obiectivului global i a obiectivelor specifice i pornind de la aspectele identificate înetapa de analiz socio-economic , au fost formulate ase priorit i na ionale de dezvoltare pentruperioada 2007-2013:

1. Cre terea competitivit ii economice i dezvoltarea economiei bazate pe cunoa tere2. Dezvoltarea i modernizarea infrastructurii de transport3. Protejarea i îmbun irea calit ii mediului4. Dezvoltarea resurselor umane, promovarea ocup rii i incluziunii sociale i înt rirea capacit ii

administrative5. Dezvoltarea economiei rurale i cre terea productivit ii în sectorul agricol6. Diminuarea disparit ilor de dezvoltare între regiunile rii

Pe baza domeniilor acoperite de priorit ile sus formulate, autorit ile române i Comisia European austabilit, în cadrul negocierilor la Capitolul 21, Programele Opera ionale prin intermediul c rora se vorgestiona Fondurile Structurale i de Coeziune.

Priorit ile na ionale de dezvoltare 1. Cre terea competitivit ii economice i dezvoltarea economiei bazate pe cunoa tere1.1. Cre terea competitivit ii prin îmbun irea accesului pe pia al întreprinderilor, în special al IMM-urilor,1.2. Dezvoltarea economiei bazate pe cunoa tere prin promovarea cercet rii i inov rii i accelerareadezvolt rii societ ii informa ionale,1.3. Îmbun irea eficien ei energetice i valorificarea resurselor regenerabile de energie

2. Dezvoltarea i modernizarea infrastructurii de transport2.1. Modernizarea i dezvoltarea infrastructurii de transport trans-europene i a re elelor de leg tur .2.2. Modernizarea i dezvoltarea infrastructurii de transport de interes na ional i îmbun irea serviciiloraferente.2.3. Dezvoltarea durabil a sectorului transporturi.

3. Protec ia i îmbun irea calit ii mediului


__________________________________________________________________


42

3.1. Îmbun irea standardelor de via prin asigurarea serviciilor de utilit i publice la standardele decalitate i cantitate cerute, în sectoarele de ap i de euri,3.2. Îmbun irea sistemelor sectoriale de management de mediu.

4. Dezvoltarea resurselor umane, promovarea ocup rii i incluziunii sociale i înt rirea capacit iiadministrative

4.1. Dezvoltarea capitalului uman.4.2. Promovarea ocup rii depline.4.3. Promovarea incluziunii sociale.4.4 Dezvoltarea capacit ii administrative i a bunei guvern ri.

5. Dezvoltarea economiei rurale i cre terea productivit ii în sectorul agricol5.1. Cre terea competitivit ii economiei agro-alimentare i silvice prin adaptarea ofertei la cerin elepie ei.5.2. Cre terea standardelor de via în zonele rurale prin diversificarea activit ilor rurale.5.3. Dezvoltarea economic durabil a fermelor i a exploata iilor forestiere.5.4. Promovarea ini iativelor de tip „LEADER”.5.5. Asigurarea pescuitului durabil i dezvoltarea acvaculturii.

6. Diminuarea disparit ilor de dezvoltare între regiunile rii6.1. Îmbun irea infrastructurii publice regionale i locale.6.2. Consolidarea mediului de afaceri regional i local.6.3. Dezvoltarea turismului regional i local.6.4. Dezvoltare urban durabil .6.5. Cooperarea teritorial european .

13.3. Planul de Dezvoltare al Regiunii SUD-Muntenia 2007 – 2013

Scop

Stra

tegi

c Cre terea capacit ii regiunii în vederea dezvolt rii economice i socialedurabile i echilibrate a acesteia, care s conduc la reducerea

disparit ilor i cre terea coeziunii economice i sociale, la cre tereaprosperit ii i standardului de via al locuitorilor regiunii.

Obi

ectiv

e St

rate

gice

de D

ezvo

ltare Cre terea

nivelulului decompetitivitate

i atractivitateal

regiunii

Cre tereacapacit ii

inovatoare icompetitivit ii

mediuluide afaceri al

regiunii

Dezvoltareaeconomic ,social icultural

durabil iechilibrat acomunit ilor

rurale

Cre tereastabilit iisociale i

eficientizareapoten ialului

for ei de munca regiunii


__________________________________________________________________


43

Prio

riti

„con

duc

torii

sch

imb

rii”

Dezvoltareainfrastructurii

locale iregionale

Dezvoltareaafacerilor

Dezvoltarearural i

eficientizareaagriculturii

Dezvoltarearesurselor

umane

Surs : Planul de Dezvoltare Regionala – Agentia de Dezvoltare Regionala Sud-Muntenia

Planul se concentreaz pe patru priorit i cheie, care individual sau în combina ie contribuie laimplementarea strategiei de dezvoltare, asigurând prin structur i con inut corelarea între ac iunileacoperite de Plan i obiectivele strategice.Planul de dezvoltare va fi implementat pe baza urm toarelor priorit i cheie, care constituie „conduc toriischimb rii” i care sunt orientate spre nevoile specifice de dezvoltare ale regiunii:

Prioritatea 1 – Dezvoltarea infrastructurii locale i regionalesura 1.1 Dezvoltarea i modernizarea infrastructurii de transport i portuare, incluzând infrastructura

i activit ile de suport a acesteiasura 1.2 Dezvoltarea utilit ilor, serviciilor publice i a infrastructurii socialesura 1.3 Dezvoltarea infrastructurii informa ionale i de telecomunica ii i facilitarea accesului la

serviciile ITsura 1.4 Extinderea i modernizarea infrastructurii de protec ie a mediuluisura 1.5 Dezvoltarea i modernizarea infrastructurii energeticesura 1.6 Modernizarea i regenerarea siturilor industriale i a zonelor urbanesura 1.7 Reconstruc ia ecologic a zonelor degradate i protejarea patrimoniului natural

Prioritatea 2 – Dezvoltarea afacerilorsura 2.1 Dezvoltarea infrastructurii de afacerisura 2.2 Stimularea înfiin rii de noi IMM-uri i cre terea competitivit ii celor existentesura 2.3 Promovarea inov rii, cercet rii i dezvolt rii tehnologicesura 2.4 Stimularea investi iilor sectorului privat în economia Regiuniisura 2.5 Dezvoltarea infrastructurii turistice i a activit ilor de sprijin pentru turismsura 2.6 Cre terea serviciilor de sprijin i consultan pentru IMM-urisura 2.7 Promovarea cooper rii interne i interna ionale.

Prioritatea 3 – Dezvoltarea rural i eficientizarea agriculturiisura 3.1 Dezvoltarea i îmbun irea infrastructurii fizice i sociale a comunit ilor rurale.sura 3.2 Diversificarea economiei rurale i cre terea competitivit ii acesteiasura 3.3 Diversificarea i dezvoltarea sectorului agricol i agro-alimentarsura 3.4 Dezvoltarea i îmbun irea infrastructurii de sprijin a Agriculturiisura 3.5 Îmbun irea proces rii i marketingului produselor agricolesura 3.6 Conservarea i îmbun irea mediului înconjur tor al comunit ilor rurale i protejarea

mo tenirii culturale

11 22 33 44

Obiective orizontale: Sustenabilitatea Mediului; Oportunit i Egale; Inovare i Societatea

informa ional


__________________________________________________________________


44

sura 3.7 Dezvoltarea sectorului de servicii concentrat pe specificitatea mediului rural

Prioritatea 4 – Dezvoltarea Resurselor umanesura 4.1 Adaptarea continu i structurarea sistemului educa ional i de preg tire profesional în

conformitate cu cerin ele pie ei muncii.sura 4.2 Adaptabilitatea for ei de munc i dezvoltarea antreprenoriatuluisura 4.3 Politici active pentru angajare.sura 4.4 Promovarea dezvolt rii i incluziunii sociale.

13.4. Planul Regional de Ac iune pentru Ocuparea For ei de Munca 2006-2008

Planul identific urm toarele priorit i i m suri aferente acestora:

Prioritatea 1 : Cre terea investi iilor în capitalul umanM1. Dezvoltarea serviciilor de informare, orientare, con iliere profesional i cre terea calit ii lorM2. Cre terea particip rii la programe de formare profesional continu i certificarea de competen edobândite în alte sisteme decât cel formal, a persoanelor adulte din Regiunea Sud Muntenia.Prioritatea 2 : Promovarea ocup rii depline prin sus inerea unei pie e a muncii moderne, dinamice iinclusiveM1. Cre terea gradului de ocupare prin programe de masuri active i servicii specializate ale sectoruluipublic i privatM2. Identificarea i crearea de noi locuri de munca in regiuneM3. Dezvoltarea de parteneriate in Regiunea Sud - Muntenia pentru cre terea ocup rii.Prioritatea 3: Cre terea anselor de ocupare pentru grupurile vulnerabile i expuse riscului de excluziunesocialaM1. Cre terea anselor de ocupare a persoanelor cu dizabilit i i a tinerilor care p sesc sistemul deprotec ie a copilului.M2. Dezvoltarea armonioas a ofertei de m suri active cu focalizare pe categorii defavorizate sau insitua ii de risc socialM3. Cre terea anselor egale de ocupare pentru femei i barbati.

13.5. Planul de Dezvoltare Economico-Social a Jude ului C ra i*

*planul a fost supus dezbaterii publice i este în proces de aprobare la Con iliul Jude ean C ra iPrioritatea 1. Dezvoltarea i modernizarea infrastructurii jude ului

sura 1.1. Dezvoltarea i modernizarea infrastructurii de transport i portuare, a utilit ilor publice, ainfrastructurii de comunica ii i tehnologia informa iei, inclusiv infrastructura i activit ile de suport aleacestora

sura 1.2. Modernizarea i îmbun irea infrastructurii socialesura 1.3. Extinderea i modernizarea infrastructurii de protec ie a mediuluisura 1.4. Modernizarea i regenerarea siturilor industriale i dezvoltarea mediului urban construit

Prioritatea 2. Dezvoltarea afacerilor, cre terea competitivit ii economice i dezvoltarea cooper riitransfrontaliere i interna ionale

sura 2.1. Dezvoltarea infrastructurii de afacerisura 2.2. Înfiin area de noi IMM-uri i cre terea competitivit ii celor existentesura 2.3. Consultan i formare profesional în domeniul afacerilorsura 2.4. Stimularea investi iilor i promovarea produselor i serviciilorsura 2.5. Dezvoltarea infrastructurii turistice, promovarea i diversificarea ofertei de turismsura 2.6. Cooperare intern i interna ional


__________________________________________________________________


45

Prioritatea 3. Dezvoltarea rural i eficientizarea agriculturiisura 3.1. Cre terea competitivit ii sectorului agricolsura 3.2. Îmbun irea mediului în spa iul ruralsura 3.3. Calitatea vie ii în zonele rurale i diversificarea economiei rurale

Prioritatea 4.Dezvoltarea resurselor umane i utilizarea eficient a poten ialului de for de muncsura 4.1. Modernizarea i adaptarea sistemului de înv mânt i de preg tire profesional la noile

cerin e de pe pia a munciisura 4.2. Adaptabilitatea for ei de munc prin elaborarea i promovarea unor politici active pentru

angajaresura 4.3. Promovarea programelor de dezvoltare social


__________________________________________________________________


46

Capitolul 14 – Surse de finantare accesibile

Îndeplinirea obiectivelor de dezvoltare a comunei Vîlcelele în perioada 2007 – 2013 va fi posibil prinutilizarea la maximum a oportunit ilor de finan are europene.Aceasta presupune îndeplinirea mai multor condi ii simultan:

• cunoa terea obiectivelor pe termen lung i direc iile de dezvoltare ale comunit ii;• cunoa terea oportunit ilor de finan are i a condi iilor ce trebuie îndeplinite pentru valorificarea

acestora;• dezvoltarea de proiecte mature, conforme cu strategia de dezvoltare local ;• evaluarea periodic i actualizarea tendin elor de dezvoltare.

Pentru o mai bun în elegere a acestui capitol, recomand m reluarea p ii introductive a acestuidocument, referitor la cadrul european, na ional i regional pentru dezvoltare în perioada 2007 – 2013.Sursele financiare sunt multiple: resurse bugetare, fonduri comunitare, cofinan ri private, împrumuturiexterne i interne.

În implementarea programelor i proiectelor ce se subsumeaz cadrului strategic al PND, va fi asiguratconformitatea cu legisla ia i prevederile politicilor specifice în domenii orizontale precum ajutorul de stat,achizi iile publice, protec ia mediului i egalitatea de anse între femei i b rba i.

Ajutorul de stat. Consiliul Concuren ei este institu ia responsabil pentru aplicarea politicii de concureni ajutor de stat. Schemele de finan are i sec iunile relevante ale cererilor de finan are vor fi analizate de

Consiliul Concuren ei prin prisma respect rii regulilor de ajutor de stat aplicabile în perioada 2007-2013.

Achizi iile publice. Noua legisla ie cadru i secundar în domeniul achizi iilor publice fost finalizat în anul2006 i deplin armonizat cu acquis-ul comunitar. Începând cu anul 2007, toate licita iile de achizi iipublice, inclusiv cele din cadrul proiectelor finan ate din fonduri comunitare, vor respecta procedurileprev zute în noua legisla ie.

Protec ia mediului. Ministerul Mediului i Dezvolt rii Durabile (MMDD) este responsabil pentru politicana ional din domeniul protec iei mediului, precum i de realizarea strategiei i a reglement rilor specificeprivind dezvoltarea i armonizarea acestor activit i cu cadrul general al politicii guvernamentale. MMDDcoordoneaz implementarea strategiei guvernamentale în domeniile de interes, reprezentând autoritateade stat competent în domeniul protec iei mediului. Reprezentan ii autorit ilor de mediu (MMDD,Agen iile Regionale de Protec ia Mediului) vor participa, unde este cazul, la comitetele de selec ie aproiectelor care vor fi stabilite la nivel na ional i regional, precum i la comitetele de monitorizare.Criteriile de selec ie a proiectelor i indicatorii de program/proiect vor integra, unde este posibil, aspecteleprivind impactul asupra mediului.Egalitatea de anse între femei i b rba i. Institu ia responsabil pentru coordonarea politicilor na ionalereferitoare la egalitatea de anse între femei i b rba i este Agen ia Na ional pentru Egalitatea de anseîntre Femei i B rba i (ANES). Reprezentan ii ANES vor participa, unde este cazul, la comitetele deselec ie a proiectelor care vor fi stabilite la nivel na ional i regional, precum i la comitetele demonitorizare. Criteriile de selec ie a proiectelor i indicatorii de program/proiect vor integra, unde esteposibil, aspectele privind egalitatea de anse.

În mod normal, sursele de finan are prev zute pentru atingerea obiectivelor Planului Na ional deDezvoltare a României pentru perioada 2007 – 2013, i în special ale Planului Na ional Strategic deDezvoltare Rural 2007 - 2013 vor constitui primele op iuni i pentru îndeplinirea obiectivelor de


__________________________________________________________________


47

dezvoltare la nivelul comunei Vîlcelele, respectiv contribu ia UE din Fondul European de DezvoltareRural , Fondul European pentru Dezvoltare Regional , Fondul Social European, Fondul de Coeziune icofinan area na ional public (buget de stat, bugete locale, credite externe, alte surse publice) i privataferent .

În plus o aten ie deosebit trebuie acordat alocãrilor exclusiv din surse publice na ionale i locale pentruprograme de investi ii pentru dezvoltare având obiective similare celor finan ate din fondurile comunitaresus-men ionate.

În continuare, vor fi prezentate fondurile aferente îndeplinirii obiectivelor fiec rui domeniuidentificat în strategia de dezvoltare la nivel local.

14.1. Dezvoltarea i renovarea satelor comunei Vîlcelele

1.1 Infrastructura de transport

Obiective urm rite:• Dezvoltarea infrastructurii de circula ie i transport în comuna Vîlcelele;• Cre terea calit ii vie ii locuitorilor comunei Vîlcelele;• Reabilitarea re elei de drumuri din comuna Vîlcelele în vederea cre terii accesibilit ii i a

atractivit ii zonei pentru investi ii

Surse de finan are posibile:

Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rural

Pentru accesarea acestor fonduri, proiectele trebuie s fie întocmite în concordan cu ProgramulNa ional pentru Dezvoltare Rural Axa 3 – Calitatea vie ii în zonele rurale i diversificarea economieirurale, M sura 322 – Renovarea, dezvoltarea satelor, îmbun irea serviciilor de baz pentrueconomia i popula ia rural i punerea în valoare a mo tenirii rurale:

• Înfiin area de drumuri noi, extinderea i îmbun irea re elei de drumuri de interes local ceapar in propriet ii publice a unit ii administrative pe teritoriu c reia se afl , a a cum suntdefinite i clasificate în legisla ia na ional în vigoare;

precum i Axa 1 – Cre terea competitivit ii sectoarelor agricol i forestier, M sura 125 –Îmbun irea i dezvoltarea infrastructurii legate de dezvoltarea i adaptarea agriculturii isilviculturii:

- construirea i/sau modernizarea drumurilor de acces, drumurilor agricole de exploata ie, inclusivlucr ri de marcare, semnalizare i avertizare;

Detaliile privind sesiunile de aplica ii vor fi puse la dispozi ie de c tre Ministerul Agriculturii i Dezvolt riiRurale.

Programul de dezvoltare a infrastructurii unor baze sportive din mediul rural Legea 71/2007, care adoptai completeaza Ordonanta Guvernului nr 7/2006.


__________________________________________________________________


48

Capitolul II, articolul 5 prevede : « Beneficiarii direc i ai acestui Program sunt autorit ile administra ieipublice locale din spa iul rural, precum i asocia ii ale acestora constituite conform legii, unde serealizeaz i se utilizeaz investi iile: poduri, pode e, pun i pietonale, platforme de gunoi, în conformitatecu planurile regionale de gestionare a de eurilor, sisteme de alimentare cu ap potabil , canalizare iepurare.»

1.2. S tate i asisten social

Obiective urm rite:• Asigurarea accesului popula iei la servicii medicale de calitate• Cre terea calit ii serviciilor de a isten social

Surse de finan are posibile:Fondul European pentru Dezvoltare Regional i Fondul Social European

Pentru accesarea acestor fonduri, proiectele trebuie s fie întocmite în concordan cu ProgramulComplement al Programului Opera ional Regional – Axa Prioritar nr. 3 „Îmbun irea infrastructuriisociale”:

Reabilitarea /modernizarea /echiparea infrastructurii serviciilor de s tate:• Reabilitarea, modernizarea i echiparea ambulatoriilor de specialitate i ambulatoriilor din

spitale;• Achizi ionarea de echipamente

Detaliile privind sesiunile de aplica ii vor fi puse la dispozi ie de c tre Ministerul Dezvolt rii, Lucr rilorPublice i Locuin elor.

Fonduri europene gestionate direct de Comisia European

Detaliile privind programele prin care se aloc aceste fonduri sunt puse la dispozi ie de c tre ComisiaEuropean .

Fondul European pentru Dezvoltare Regional i Fondul Social European

Pentru accesarea acestor fonduri, proiectele trebuie s fie întocmite în concordan cu ProgramulComplement al Programului Opera ional Sectorial - Dezvoltarea Resurselor Umane – Axa Prioritar nr. 6„Promovarea incluziunii sociale”:

• Promovarea unor programe de modernizare a serviciilor sociale existente;• Dezvoltarea i promovarea de servicii de consiliere i informare pentru grupurile vulnerabile, în

scopul promov rii incluziunii sociale;• Crearea, dezvoltarea i furnizarea de servicii alternative i flexibile pentru îngrijirea copiilor sau

altor membri dependen i de familie în timpul zilei;

Detaliile privind sesiunile de aplica ii vor fi puse la dispozi ie de c tre Ministerul Muncii, Familiei iEgalit ii de anse.

1.3. Educa ie i cultur


__________________________________________________________________


49

Obiective urm rite:• Dezvoltarea i modernizarea infrastructurii educa ionale;• Cre terea nivelului de cunoa tere i utilizare a tehnologiilor de informa ie i comunicare.


Fondul European pentru Dezvoltare Regional , Fondul Social European

Pentru accesarea acestor fonduri, proiectele trebuie s fie întocmite în concordan cu ProgramulComplement al Programului Opera ional Regional – Axa Prioritar nr. 3 „Îmbun irea infrastructuriisociale” :

Reabilitarea /modernizarea/ dezvoltarea infrastructurii educa ionale:• Reconstruc ia, extinderea i/sau consolidarea de cl diri (toate tipurile de infrastructur pentru

educa ie preuniversitar exceptând campusurile colare);• Modernizarea utilit ilor generale i specifice;• Dot ri cu echipamente colare, didactice i IT.

Programul Cultura 2007 - 2013, finan at de Comisia European ;

Comisia European î i propune s acorde actualul premiu anual al Uniunii Europene cu scopulrecunoa terii publice a ini iativelor exemplare i a celor mai bune practici ale indivizilor, comunit ilorlocale sau organiza iilor, care contribuie, la nivel european, la protejarea, conservarea, promovarea ivalorificarea mo tenirii culturale.

Licita iile de proiect sunt organizate de mai multe ori pe an, Comisia European , prin directoratul generalde resort anuntând planificarea acestora.

Fondul European pentru Dezvoltare Regional i Fondul Social European (Programul Opera ionalSectorial - Dezvoltarea Resurselor Umane);

Pentru accesarea acestor fonduri, proiectele trebuie s fie întocmite în concordan cu ProgramulComplement al Programului Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane - Axa Prioritar 1: Educa ia iformarea profesional în sprijinul cre terii economice i dezvolt rii societ ii bazate pe cunoa tereObiective:

• Dezvoltarea sistemului de educa ie i formare profesional ini ial• Dezvoltarea de instrumente care s sus in abord rii de tip „pe tot parcursul vie ii” în educa ie

i formare ;• Furnizarea unei educa ii de calitate pentru to i ;• Asigurarea calific rilor relevante pentru pia a muncii ;• Flexibilizarea parcursurilor de înv are.

Programul Na ional de Reabilitare a A ez mintelor Culturale din mediul rural i mic urban

Obiectivele de investi ii finan ate prin program sunt:• reabilitarea i modernizarea a ez mintelor culturale• dotarea a ez mintelor culturale


__________________________________________________________________


50

Proiectul pentru Înva mântul Rural

Proiectul pentru Învatamant Rural asigur finan are pentru ac iuni ce au ca obiectiv îmbunat ireaînv mântului în mediul rural prin:

• profesori mai bine preg ti i;• materiale didactice i carte colar ;• condi ii civilizate în coli: ap , c ldur , instala ii s nitare, mobilier colar.


Pentru accesarea acestor fonduri, proiectele trebuie s fie întocmite în concordan cu ProgramulNa ional pentru Dezvoltare Rural Axa 3 – Calitatea vie ii în zonele rurale i diversificarea economieirurale, M sura 322 – Renovarea, dezvoltarea satelor, îmbun irea serviciilor de baz pentrueconomia i popula ia rural i punerea în valoare a mo tenirii rurale:

• Investi ii de renovare, modernizare i utilarea aferent a a ez mintelor culturale (biblioteci, c mineculturale, centre pentru conservarea i promovarea culturii tradi ionale etc.), inclusiv achizi ionareade costume populare i instrumente muzicale tradi ionale utilizate de acestea în vedereapromov rii patrimoniului cultural imaterial; de asemenea vor fi sus inute cheltuielile cuachizi ionarea de echipamente hardware, soft-uri, inclusiv costurile de instalare i montaj.

• Restaurarea, consolidarea i conservarea obiectivelor de patrimoniu cultural din spa iul rural inatural local (pe teri, copaci seculari, cascade etc);

• Studii privind patrimoniul cultural (material i imaterial) din spa iul rural cu posibilitatea devalorificare a acestora i punerea acestora la dispozi ia comunit ii;

• Achizi ionare de echipamente pentru expunerea i protec ia patrimoniului cultural.


Programul de dezvoltare a infrastructurii unor baze sportive din mediul rural Legea 71/2007, careaproba Ordonan a Guvernului nr. 7/2006.

Programul de dezvoltare a infrastructurii unor baze sportive din spa iul rural urm re te revigorareaactivit ilor sportive i în special a jocului de fotbal.

Obiectivul principal al acestui Program, ca program na ional, îl constituie realizarea într-o prim etap a500 de baze sportive în timp de 2 ani, începând cu semestrul 2 al anului 2007.

Beneficiarii acestui Program sunt autorit ile administra iei publice locale din spa iul rural.

Bazele sportive, ca obiective de investi ii sportive, se realizeaz în baza unor proiecte tipizate. Terenul iutilitatile necesare realiz rii i functionarii bazelor sportive se asigur de autorit ile administra iei publicelocale beneficiare ale investi iei.

1.4. Amenajarea edilitar i utilit i publice

Obiective urm rite:• Dezvoltarea durabil a comunei Vîlcelele;• Atingerea unui grad ridicat de ra ionalitate în amenajarea teritoriului;


__________________________________________________________________


51

• Cre terea confortului rural.



Pentru accesarea acestor fonduri, proiectele trebuie s fie întocmite în concordan cu ProgramulNa ional pentru Dezvoltare Rural Axa 1 – M sura 125 – Îmbun irea i dezvoltarea infrastructurii legatede dezvoltarea i adaptarea agriculturii i silviculturii, Axa 3 – Calitatea vie ii în zonele rurale idiversificarea economiei rurale, M sura 322 – Renovarea, dezvoltarea satelor, îmbun ireaserviciilor de baz pentru economia i popula ia rural i punerea în valoare a mo tenirii rurale:

• Înfiin area, amenajarea spa iilor de recreere pentru popula ia rural (parcuri, spa ii de joac pentrucopii, terenuri de sport etc.);

• Renovarea cl dirilor publice (ca de ex. primarii) i amenaj ri de parc ri, pie e, spa ii pentruorganizarea de târguri etc);

• Investi ii noi în infrastructura social i dotarea aferent pentru centre de îngrijire copii, b trâni ipersoane cu nevoi speciale;

• Achizi ionarea de microbuze care s asigure transportul public pentru comunitatea local iamenajarea de sta ii de autobuz;

• Achizi ionarea de utilaje i echipamente pentru serviciile publice (de desz pezire, între inere spa iiverzi etc.);


Detaliile privind sesiunile de aplica ii vor fi puse la dispozi ie de c tre Ministerul Agriculturii i DezvoltariiRurale.

14.2. Mediu

2.1. Alimentare cu ap i canalizare

Obiective urm rite:• Crearea de noi oportunit i de cre tere economic durabil i de cre tere a calit ii vie ii prin

implementarea directivelor europene privind calitatea apei i administrarea integrat aresurselor de ap ;



Pentru accesarea acestor fonduri, proiectele trebuie s fie întocmite în concordan cu ProgramulNa ional pentru Dezvoltare Rural Axa 3 – Calitatea vie ii în zonele rurale i diversificarea economieirurale, M sura 322 – Renovarea, dezvoltarea satelor, îmbun irea serviciilor de baza pentrueconomia i popula ia rurala i punerea in valoare a mostenirii rurale:


__________________________________________________________________


52

• Prima înfiin are, extinderea i îmbun irea re elei de ap /ap uzat (captare, sta ii de tratare,alimentare, canalizare, sta ii de epurare) pentru localit ile rurale având sub 10.000 l.e.;

Programul de dezvoltare a infrastructurii din spa iul rural Ordonan a de Guvern nr. 7/2006

Fondul de Coeziune

Pentru accesarea acestor fonduri, proiectele trebuie s fie întocmite în concordan cu ProgramulComplement al Programului Opera ional Sectorial – Mediu – Axa Prioritar nr. 1 „Extinderea imodernizarea infrastructurii de ap i ap uzat ”:

• Construc ia/modernizarea surselor de ap în vederea potabiliz rii;• Construc ia/reabilitarea sta iilor de tratare a apei potabile;• Extinderea re elelor de distribu ie a apei potabile i a sistemelor de canalizare;• Construc ia/reabilitarea sta iilor de epurare a apelor uzate;• Construc ia/reabilitarea facilit ilor de epurare a n molurilor;• Contorizare, echipament de laborator, echipamente de detectare a pierderilor, etc.

Detaliile privind sesiunile de aplica ii vor fi puse la dispozi ie de c tre Ministerul Mediului i Dezvolt riiDurabile.

2.2. De euri

Obiective urm rite:• Cre terea calit ii mediului;• Dezvoltarea unui management integrat al de eurilor;• Valorificarea de eurilor rezultate din activit i forestiere pentru producerea de energie

regenerabil ;• Asigurarea accesului la servicii publice de salubritate de calitate corespunz toare;



Pentru accesarea acestor fonduri, proiectele trebuie s fie întocmite în concordan cu ProgramulNa ional pentru Dezvoltare Rural , Axa 3 – Calitatea vie ii în zonele rurale i diversificareaeconomiei rurale, M sura 312 – Sprijin pentru crearea i dezvoltarea de micro-intreprinderi:

• construc ia i modernizarea de micro-întreprinderi i achizi ia de echipament specific pentrudezvoltarea sistemelor pentru producerea de energie regenerabil (solar , rumegu )

i Axa 1 – Îmbun irea competitivit ii sectoarelor agricol i forestier, M sura 121 – Modernizareaexploata iilor agricole:

• investi ii care promoveaz producerea de biogaz din gunoiul de grajd, ob inut din ferme pentrucre terea animalelor i p rilor proprii sau colectat de la alte ferme

i Axa 3 – Calitatea vie ii în zonele rurale i diversificarea economiei rurale, M sura 322 –Renovarea, dezvoltarea satelor, îmbun irea serviciilor de baz pentru economia i popula iarural i punerea în valoare a mo tenirii rurale:

• Prima înfiin are, extinderea i îmbun irea platformelor de depozitare a de eurilor i dotarea cuechipamente de management al de eurilor.


__________________________________________________________________


53


2.3. Cadrul natural

Obiective urm rite:• Asigurarea unui mediu s tos i igur pentru locuitorii comunei Vîlcelele



Pentru accesarea acestor fonduri, proiectele trebuie s fie întocmite în concordan cu ProgramulNa ional pentru Dezvoltare Rural , Axa 2 – Îmbun irea calit ii mediului i spa iului rural, M sura214- sub-masura 3 – Protec ia solului i a apei:

• Ac iuni de reducere a suprafe elor afectate de degradarea solului

i Axa 1 – Cre terea competitivit ii sectoarelor agricol i forestier, M sura 125 – Îmbun irea idezvoltarea infrastructurii legate de dezvoltarea i adaptarea agriculturii i silviculturii:

• Construirea i/sau consolidarea malurilor i digurilor pâraielor din zonele cu risc la inunda ii iafectate de inunda ii, inclusiv realizarea polderelor de mici dimensiuni.


14.3. Dezvoltarea i diversificarea economiei comunei Vîlcelele

3.1. Sectorul agricol

Obiective urm rite:

• Valorificarea poten ialului agricol local prin asigurarea unui management eficient al exploata iiloragricole;

• Asigurarea unui grad ridicat de informare a popula iei rurale cu privire la oportunit ile existente icerin ele ce trebuie respectate în sectorul agricol;

• Atragerea tinerilor în activit ile agricole din sectorul vegetal i zootehnic;• Restructurarea i modernizarea sectoarelor de proces re i comercializare a produselor agricole;• Sprijinirea înfiin rii grupurilor de produc tori agricoli.

Surse de finan are posibile:Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rural

Pentru accesarea acestor fonduri, proiectele trebuie s fie întocmite în concordan cu ProgramulNa ional pentru Dezvoltare Rural , Axa 1 – Cre terea competitivit ii sectoarelor agricol i forestier,


__________________________________________________________________


54

sura 111 Formare profesional (training), informare i difuzare de cunostinte

Formarea profesional privind:

- tehnologii de produc ie agricol din sectorul vegetal i sectorul zootehnic, precum i al celor deproces re a produselor agricole în conformitate cu tehnologiile specifice;- practici de produc ie agricol compatibile cu protec ia mediului i a conserv rii peisajelor naturale,precum i preg tire legat de conver ia la agricultura biologic ;- reorientarea calitativ a produc iei;- respectarea normelor de igien , de bun stare a animalelor i a s ii plantelor;- utilizarea sistemelor informa ionale, transfer de tehnologie i know-how.

sura 121 Modernizarea exploata iilor agricole

Ferme de productie vegetala• Achizi ia de echipament nou, necesar pentru modernizarea exploata iilor din sectorul vegetal prindotarea acestora cu : tractoare, combine, utilaje, ma ini, instala ii i echipamente agricole inclusiv pentrucalibrarea, sortarea, condi ionarea i depozitarea produselor agricole ob inute i prelucrate în cadrulfermei, instala ii de irigat, echipamente pentru proces rea resturilor vegetale;• Reabilitarea planta iilor pomicole, prin achizi ionarea de material s ditor, înfiin are de pepiniere pomicole,precum i lucr ri executate de ter i pentru des elenire, preg tirea solului, plantare i replantare, cuexcep ia investi iilor prevazute ca se pot realiza în conformitate cu Regulamentul Consiliului (CE) nr.2200/1996 privind organizarea comun a pie elor fructelor i legumelor;• Construc ii noi i/sau modernizarea cl dirilor (birouri, spa ii de sortare i depozitare, depozite decombustibil, remize pentru utilaje, împrejmuire, etc.) i utilit ilor (alimentare cu ap , energie electric ,energie termic , evacuarea de eurilor, canalizare, etc.) în fermele vegetale;• Construirea i/sau modernizarea serelor, inclusiv a centralelor termice i instala iilor de irigat, asigurareautilit ilor în vederea respect rii condi iilor de protectie a mediului înconjur tor;• Costuri reprezentând plata arhitec ilor, inginerilor i consultan ilor, taxelor legale a studiilor defezabilitate, achizi ionarea de licen e i patente, pentru preg tirea i/sau implementarea proiectului, directlegate de m sura care nu dep esc 12% din costul total eligibil al proiectului.• Achizi ionarea de mijloace de transport noi, specializate necesare ca rezultat al identific rii lor în bazastudiului de fezabilitate;• Costuri privind achizi ionarea de teren pentru construc ii specifice, inclusiv sediu, în situa ia str mut riiexploata iei agricole, dar nu mai mult de 10% din valoarea proiectului;• Soft-uri pentru computer, inclusiv costurile de instalare;

Ferme pentru cre terea animalelor i p rilor• Achizi ionarea de animale (reproduc tori - masculi) cu înalt poten ial genetic, cu men ionarea originii(pedigree), precum i achizi ionarea de material seminal de calitate;• Dotarea cu tractoare, utilaje, ma ini, instala ii i echipamente pentru efectuarea activit ilor din fermelede cre tere a animalelor;• Investi ii care promoveaz producerea de biogaz din gunoiul de grajd, ob inut din ferme proprii saucolectat de la alte ferme;• Constructii noi i/sau modernizarea cl dirilor în fermele de cre tere a animalelor i p rilor,completarea cu alte construc ii i utilit i: padocuri, fânare, fose septice, bazine de purin, platforme dedejec ii, sta ii de epurare, instala ii pentru producerea i dozarea furajelor complexe, s li de muls i decolectare a laptelui, centrale termice, depozite de combustibil, instala ii de alimentare cu ap , re ele decanalizare, instala ii electrice, împrejmuire, etc;


__________________________________________________________________


55

• Achizitionarea de mijloace de transport noi, specializate necesare ca rezultat al identific rii lor în bazastudiului de fezabilitate;• Costuri privind achizi ionarea de teren pentru construc ii specifice, inclusiv sediu, în situa ia str mut riiexploata iei agricole;• Soft-uri pentru computer, inclusiv costurile de instalare i montaj;• Costuri reprezentând plata arhitec ilor, inginerilor i consultan ilor, taxelor legale a studiilor defezabilitate, achizi ionarea de licen e i patente, pentru preg tirea i/sau implementarea proiectului, directlegate de m sur care nu dep esc 12% din costul total eligibil al proiectului.

sura 123 Cre terea valorii ad ugate a produselor agricole i forestiere

- construc ii, instala ii, ma ini i echipamente noi i/sau modernizarea i retehnologizarea capacit ilorexistente pentru proces rea: (prelucrarea) produselor agricole, a centrelor de colectare, recep ionare,

cire i stocare, sortarea, condi ionarea, refrigerarea, congelarea, ambalarea, îmbutelierea i marketingulproduselor agricole;

achizi ionarea de mijloace de transport noi, specializate (autoizoterme, autofrigorifice, vehicule pentruproduse lichide sau pulverulente, vehicule pentru transportul animalelor, etc.) necesare ca rezultat alidentific rii lor în baza studiului de fezabilitate;

achizi ia de tehnologii noi i inova ii pentru etichetarea i ambalarea produselor de larg cosum, conformnoilor cerin e de pia , precum i în domeniul logisticii;

construc ii i/sau echipamente pentru protec ia mediului (tratarea, reciclarea i eliminarea produ ilorreziduali i de eurilor nocive, reducerea emisiilor de zgomot, de praf, economisirea energiei, re-dotareainstala iilor frigorifice prin utilizarea de agen i frigorifici ecologici, sta ii pentru epurarea apelor reziduale,depozitarea de eurilor);

construc ii i/sau echipamente pentru respectarea standardelor de mediu, igien i calitate, precum ipentru ra ionalizarea i cre terea eficien ei în prelucrare;

i M sura 142 Infiintarea grupurilor de produc tori

Acordarea sprijinului în cadrul acestei m suri se realizeaz în scopul facilit rii înfiin rii i func ion riiadministrative a grupurilor de produc tori pentru:

• adaptarea produc iei i produselor membrilor grupului de produc tori la cerin ele i exigen elepie ei;

• asigurarea comercializ rii împreun a produselor, incluzând preg tirea de vânzare, centralizareacantit ilor propuse spre vânzare i/sau aprovizionarea angrosi tilor;

• stabilirea unor reguli comune privind informa ia despre produc ie (cantitatea, calitatea i tipulofertei), cu aten ie deosebit acordat recolt rii i disponibilit ii produc iei pentru comercializare încadrul grupului.

Detaliile privind sesiunile de aplica ii vor fi puse la dispozi ie de c tre Ministerul Mediului i Dezvolt riiDurabile.

3.2. Turism

Obiective urm rite:• Diversificare c tre activit i non-agricole;• Valorificarea poten ialului turistic al comunei Vîlcelele;• Cre terea atractivit ii comunei Vîlcelele;


__________________________________________________________________


56

Surse de finan are posibile:Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rural

Pentru accesarea acestor fonduri, proiectele trebuie s fie întocmite în concordan cu ProgramulNa ional pentru Dezvoltare Rural , Axa 3 – Calitatea vie ii în zonele rurale i diversificarea economieirurale, M sura 313 – Încurajarea activit ilor turistice:

În cadrul m surii se pot realiza multiple investi ii la scar mic ca de exemplu:

Pentru componenta a):i. construc ia, modernizarea, extinderea i dotarea structurilor de primire turistice structuri agro-turistice ialte tipuri de structuri de primire turistice realizate de o micro-întreprindere) având pân la 15 camere: Pentru investi ii în structuri de primire turistice altele decât cele de agro-turism, nivelul de confort icalitatea serviciilor prestate trebuie s fie echivalent cu minimum 3 margarete (definite în conformitate culegisla ia na ional ); Pentru investi iile în agro-turism structura de primire turistic trebuie s ating nivelulde confort i calitate a serviciilor aferente echivalent cu minimum 1 margaret (definite în conformitate culegisla ia na ional ).

ii. construirea i modernizarea infrastructurii aferente capacita ilor de cazare precum sisteme de ap /apuzat , achizi ionare de echipamente de producere a energiei din surse regenerabile, etc.

Pentru componenta b):i. investi ii legate de activit i recrea ionale precum ex: alei pentru plimb ri, spa ii de campare, plimb ri cumijloace de transport tradi ionale, ad posturi pentru vreme nefavorabila etc.;ii. investi ii legate de activit i sportive precum alei de ciclism; ciclism montan, trasee pentru echita ieinclusiv prima achizi ie de cai (cu excep ia celor de curs ) în scop turistic i asigurarea ad posturiloracestora (ca parte din valoare eligibil a proiectului), rafting, alpinism, etc.

Pentru componenta c):i. construirea, modernizarea i dotarea centrelor de informare, promovare, prezentare i vizitare turistic ,etc.ii. dezvoltarea de sisteme electronice de rezervare pentru structurile de primire turistice;iii. amenajarea de marcaje turistice, refugii turistice 17 de interes public etc.iv. investi ii legate de refacerea în scop turistic a vechilor trasee de cale ferata cu ecartament îngust, aamenaj rilor complementare acestora (ex: construc ii, plan înclinat etc.), recondi ionarea echipamentelori utilajelor;

v. investi ii legate de înfiin area i amenajarea de trasee tematice (ex: “drumul vinului”, „al ol ritului”,„cioplitorilor în lemn” etc.).

Pentru componenta d):i. elaborare de materiale promo ionale precum prima editare a materialelor în scopul promov rii ac iunilorturistice: bro uri de prezentare, panouri de informare, etc.

De asemenea, pentru toate tipurile de ac iuni, vor fi sus inute cheltuielile cu achizi ionarea de utilaje iechipamente hardware, soft-uri, inclusiv costurile de instalare i montaj i costurile generale legate deîntocmirea proiectului precum cheltuielile cu arhitec ii i inginerii, consultan a, studii de fezabilitate,


__________________________________________________________________


57

achizi ia de patente i licen e, în limita unui procent de 10% din valoarea total a proiectului, iar pentruproiectele care nu prev d construc ii în limita a 5%.

sura 322 - Renovarea, dezvoltarea satelor, îmbun irea serviciilor de baz pentru economia ipopula ia rural i punerea în valoare a mo tenirii rurale:


• Restaurarea, consolidarea i conservarea obiectivelor de patrimoniu cultural din spa iul rural inatural local (pe teri, copaci seculari, cascade etc);

• Studii privind patrimoniul cultural (material i imaterial) din spa iul rural cu posibilitatea devalorificare a acestora i punerea acestora la dispozi ia comunit ii;

• Achizi ionare de echipamente pentru expunerea i protec ia patrimoniului cultural.


14.4. Capacitate institu ional i cooperare

Obiective urm rite:• Cre terea eficien ei managementului sectorului public;• Cre terea calit ii serviciilor furnizate de administra ia public local în rela ia cu cet eanul;• Dezvoltarea sistemului informa ional la nivelul autorit ilor locale;• Îmbun irea accesului popula iei la serviciile publice prin utilizarea tehnologiei informa iei i a

comunic rii;

Surse de finan are posibile:Fondul European pentru Dezvoltare Regional i Fondul Social European

Pentru accesarea acestor fonduri, proiectele trebuie s fie întocmite în concordan cu ProgramulComplement al Programului Opera ional Sectorial – Cre terea Competitivit ii Economice – Axa Prioritarnr. 3 „Tehnologia informa iei i comunica iilor pentru sectoarele privat i public”:

• Sus inerea utiliz rii tehnologiei informa iei i cercet rii;• Dezvoltarea i eficientizarea serviciilor publice electronice moderne de e-guvernare;• Conectarea administra iei publice la Internet;• Suport acordat administra iei locale pentru realizarea unor sisteme informatice integrate;


Pentru accesarea acestor fonduri, proiectele trebuie s fie întocmite în concordan cu ProgramulNa ional pentru Dezvoltare Rural , Axa 4 – Leader:

- Îmbun irea implement rii i calit ii proiectelor de dezvoltare rural prin promovarea cooperarii ischimbului de experien între GAL-uri la nivel na ional i interna ional cu privire la implementareastrategiilor i organizarea activit ilor GAL-urilor


__________________________________________________________________


58


Fonduri direct administrate de Comisia European


__________________________________________________________________


59

ANEXA – Cercetare sociologic asupra percep iei calit ii vie iiîn comuna Vîlcelele

MetodologieCercetarea cantitativ de teren a fost realizat în cursul lunii septembrie 2007 pe baz de chestionarsemi-standardizat, aplicat fa în fa , la domiciul subiec ilor. Valorile prezentate sunt cele rezultate directdin teren (nu s-au f cut ponder ri). În afar de erorile de e antionare, modul de formulare a întreb rilor idificult ile practice de culegere a datelor de pe teren pot induce alte erori care s afecteze rezultatelesondajului. E antionul (N=111) a fost selectat cu un pas statistic de e antionare pe baza listelorelectorale.

Cercetarea a înregistrat opiniile i atitudinile popula iei din comuna Vîlcelele, jud. C ra i, cu privire la:

• Satisfac ia fa de via i serviciile publice locale• Condi ii de via i migra ie• Încredere în institu ii i participare cet eneasc• Percep ia schimb rilor i a poten ialului de dezvoltare al comunei

Satisfac ia fa de via i serviciile publice localeAproape dou treimi din responden ii din comuna Vîlcelele, jude ul C ra i au r spuns c sunt destul ifoarte mul umi i de situa ia personal , de felul în care tr iesc. Nivelul raportat de satisfac ie general fade via al locuitorilor din Vîlcelele este mai mare decât cel raportat în cadrul unui studiu din 2005, pe un

antion reprezentativ la nivel na ional pentru mediul rural dar i fa de cel înregistrat în cursul acestui anîn mai 2007 (e antion reprezentativ pentru întreaga popula ie adult neinstitu ionalizat a României)5. Maimult de o treime din întreaga popula ie adult neinstitu ionalizat din România, declar în cadrulsondajului din mai 2007 c sunt foarte i destul de mul umi i de felul în care tr iesc în prezent. În comunaVîlcelele se înregistreaz astfel un nivel mai înalt al satisfac iei fa de via decât cel care reiese dindatele culese la nivel na ional .

5 Sursa: Barometrul de Opinie Public , Funda ia pentru o Societate Deschis , mai 2007, disponibil la www.osf.ro.

http://www.osf.ro.


__________________________________________________________________


60

Raport de cercetare Valcele 2007

Cât de mul umit( ) sunte i în general de felul în care tr i?

3

40 41

14

6

30

50

14

Foartemul umit

Destul demul umit

Nu preamul umit

Delocmul umit

Valcele 2007 Rural national 2005

Diferen ele pân la 100% reprezint NS/NR.

Nivelul înalt de satisfac ie fa de via este în concordan cu nivelul, de asemenea ridicat, de mul umirei mândrie fa de comuna în care tr iesc, aproape dou treimi din responden i fiind mul umi i de aceea i

localitate în care tr iesc.


Când v gândi i la comuna în care tr i, pute i spune c sunte i

34

69

19

M andru M ul umit Nem ul um it Indiferent



__________________________________________________________________


61

Într-o ierarhie a modului în care func ioneaz serviciile publice locale, re eaua de canalizare i drumuriledin comun al turi de serviciile medicale, reprezint principalele domenii în care locuitorii comunei resimtnevoia de îmbun iri substan iale. Notele medii acordate pentru modul în care sunt realizate acesteresponsabilit i la nivel local situeaz re eaua de ap i iluminat public printre cele mai „eficiente” serviciipublice locale. De altfel, re eaua de ap i cea de iluminat public sunt apreciate de c tre locuitorii comuneica fiind printre cele mai importante schimb ri care au avut loc în comun în ultimii 7 ani.

DomeniuDrumurile

încomun

Drumurile careduc la ora

Alimentareacu apa Canalizarea

Asisten amedicala:

spital,dispensar

coala,minul

culturalIluminatul

public

Note mediiacordate(Baz –

variabil ) 4,96 5,72 7,25 2,36 4,69 5,14 7,08Mod de citire: 1 – are cea mai mare nevoie de îmbun ire, 10 – are cea mai mic nevoie de îmbun ire

DomeniuDrumurile

încomuna

Drumurile careduc la oras

Alimentareacu apa Canalizarea

Asisten amedicala:

spital,dispens r

coala,caminulcultural

Iluminatulpublic

Procentecumulate denote de 1 i 2(N=111) 5% 9% 8% 56% 31% 14% 5%

Mod de citire: 1 – are cea mai mare nevoie de îmbun ire, 10 – are cea mai mic nevoie de îmbun ire


__________________________________________________________________


62


CALITATEA DRUMURILOR ÎN COMUN

367Drumurile dincomuna

foarte bune +bune proaste + foarte proaste

/NR = 2%

Condi ii de via i migra ieExpresie a dezvolt rii socio-economice generale a comunei, sondajul realizat în comuna Vîlcelele aînregistrat o cifr impresionant – mai mult de trei sferturi din responden i au declarat c tinerii dinlocalitate p sesc comuna - mai multe de jum tate din ei men ionând c se mut la ora în timp ce maimult de un sfert din to i subiec ii intervieva i indic migra ia în afara rii a tinerilor. Aceast problemacutizeaz îmb trânirea popula iei, un alt punct slab al comunei, a a cum reiese din viziuneaintervieva ilor.

Raport de cercetare Va lcele 2007

M IG RA IA T IN ERILOR

NS /NR11%pleac a d in

tara28%

ram an inc om una

6%

pleac a laoras55%


__________________________________________________________________


63

De i numai 6% din responden i cred c tinerii în general r mân în comun , în termeni de situa iedezirabil , aproape un sfert din cei intervieva i v d propriul sat ca o ans de realizare pentru proprii copii.„Tenta ia” urbanului generic – „la ora ” este îmbr at de mai mult de jum tate dintre responden ii ai

ror copii nu au p sit înc cas p rinteasc .


Dvs. ave i copii?

Crede i c ultimul dvs. copil ar trebui s i fac un rost în acest sat, în alt sat, în ora sau în str in tate?

1

54

10

12

24in acest sat

in a lt sat

la oras

in strainatate

NS/NR

NS /NR1%

DA89%

NU10%

[% din cei care au copii în casa p rinteasc ]

Sistemul centralizat de alimentare cu ap acoper 57% din popula ia adult intervievat în cadrulprezentului sondaj, în timp ce mai mult de o treime mai folosesc i fântâna din curte, iar 5% folosescci meaua stradal . P mântul este al locuitorilor în propor ie de 84% dintre responden i, dar exist maimulte forme de proprietate:


__________________________________________________________________


64


Ave i p mânt?

da, si am dattot pamantul in

arenda53%

da, suntproprietar si imi

muncescs ingur

pamantul13% nu am pamant

25%

da, o parteeste arendat s i

o parte ilmuncesc

singur7%

nu suntproprietar, daram pamant in

arenda2%

Dintre cei care au p mânt în proprietate, cei mai mul i i-au dat p mântul în arend , numai 13% dinresponden i declarând c î i muncesc singuri p mântul. Dintre cei care au declarat c nu au p mânt ceimai mul i sunt responden i de gen feminin, iar 43% dintre cei ai c ror venituri nu le ajung nici pentrustrictul necesar i-au dat p mântul în arend . De asemenea, este de remarcat c un sfert din responden iau declarat c nu au p mânt. Dup cum se poate observa din figura de mai jos, cei care nu au p mântsunt în special tinerii, cuprin i în segmentul de vârst între 18 i 34 de ani.

Vârsta respondentului

TotalAveti p mânt? 18-34 35-59 60+

da, suntproprietar i îmimuncesc singur

mântul 7% 20% 10% 13%da, i am dat tot

mântul inarenda 27% 50% 76% 53%


__________________________________________________________________


65

da, o parte estearendat i o parteil muncesc singur 3% 10% 7% 7%

nu suntproprietar, daram p mânt inarenda 3% 3% 2%

nu am p mânt 60% 18% 7% 25%

În cazul unei evalu ri subiective, 93% din popula ia intervievat consider c veniturile le ajung numaipentru strictul necesar, propor ie mult mai mare decât cea înregistrat tot în mediul rural, dar în cursulanului 2005, pe un e antion reprezentativ. Imaginea perceptual a scalei pe care se situeaz veniturilearat c 1 din 5 responden i se situeaz la jum tatea unei scale variind de la 1 – venituri insuficiente i 10– venituri suficiente. În acela i context este important de men ionat c 26% dintre responden i aumen ionat salariul printre cele mai importante surse de venit, urmat de pensia CAP i pensia de statpentru vechime în munc . Totu i cre terea num rului locurilor de munc disponibile în comun reprezintuna dintre „schimb rile” dorite de o mare parte din popula ia comunei.


APRECIEREA SUBIECTIV A VENITURILOR (1)

37

0

7

0

02

1

6

21

32

38

Nu ne ajung nici pentru strictul necesar

Ne ajung numai pentru strictul necesar

Ne ajung pentru un trai decent, dar nu nepermitem cump rarea unor bunuri mai

scumpe

Reu im s cump m i unele bunuri maiscumpe, dar cu restrângeri în alte domenii

Reu im s avem tot ce ne trebuie, f sne restrângem de la ceva

/ NR

Valcele 2007 Rural national2005

68

56

%


__________________________________________________________________


66


SURSE DE VENIT

26

7

5

5

3

8

5

1

19

22

salariu

pensie CAP

pensie de stat pentru vechime inmunca

venituri banesti din propria productieagricola

venituri din munca de zilier sau venituriocazionale

alocatie de copil

ajutor de somaj

altele

nici o sursa de venit

NS/NR%

Încredere în institu ii i participare cet eneasc1 din 2 responden i din comuna Vîlcelele identific prim ria drept institu ia în care au cea mai mareîncredere, urmat de biseric , institu ie men ionat de aproape o treime din responden i. În “topul”încrederii în persoanele publice, primarul dep te scorul de încredere acordat institu iei pe care oreprezint în timp ce preotul ob ine un rezultat similar cu gradul de încredere acordat bisericii. În acela itop apar men iona i medicul i eful de post, ambii cu scoruri mici. Este important de men ionat îns cresponden ii nu au men ionat poli ia respectiv dispensarul în “clasamentul” de încredere în institu ii.

Încrederea ridicat în persoana primarului poate fi atribuit i unui nivel ridicat de consult ri cet ene ti –mai mult de jum tate dintre subiec ii cercet rii afirm c au participat la dezbateri publice/discu ii cuprimarul despre viitorul comunei.


__________________________________________________________________


67

Raport de cercetare Vlad Tepes 2007Raport de cercetare Vlad Tepes 2007

ÎNCR EDERE A ÎN INSTITU II

51

29

4

2

14

Primaria

Biserica

Scoala

Alta

NS /NR%

Care este ins titu ia în care ave i ce a mai mare încredere?

Raport de cercetare Vlad Tepes 2007Raport de cercetare Vlad Tepes 2007

ÎNCREDEREA ÎN PERSOANE PUBLICE

74

3

7

5

26

Primar

Preot

Medic

Seful de post

NS/NR%

Care este persoana public în care ave i cea mai mare încredere?

Scorului înalt de încredere institu ional i se al tur un nivel de asemenea ridicat de încrederegeneralizat în oameni, într-o propor ie semnificativ mai mare decât cea înregistrat la nivel na ional, în


__________________________________________________________________


68

mediul rural, în cursul anului 20056. Comuna Vîlcelele reprezint din acest punct de vedere un mediupropice realiz rii proiectelor de dezvoltare comunitar , care s implice contribu ii concrete din partealocuitorilor. Acest fapt este confirmat în datele sondajului de ponderea covâr itoare (97%) a celor caresus in c un proiect comunitar, cum ar fi repararea unui drum, a colii sau construirea unui pode , ar puteafi dus cu bine pîn la cap t.

Vârsta respondentului

Total

Care estepersoanapublic încare ave icea maimareîncredere?

18-34 35-59 60+Column%

primar 70 82,5 68,3 73,9preot 20 17,5 39 26,1medic 3,3 5 4,9 4,5eful de

post 2,5 4,9 2,7NS/NR 16,7 2,5 4,9 7,2

Tabelul al turat arat c vârsta nu diferen iaz în încrederea acordat primarului, în „topul” persoanelorpublice. Pe orice interval de vârst , acesta se bucur de un scor înalt al încrederii declarate deresponden i.


Dumneavoastr crede i c se poate avea încredere în cei mai mul i dintre oameni?

36

60

36

62

Da Nu

Valcele 2007 Rural national 2005


6 Modul exact de frazare a întreb rii din Eurobarometrul rural din cursul anului 2005 este urm torul: Vorbind îngeneral, a i spune c po i avea încredere în majoritatea oamenilor sau c nu po i fi prea încrez tor în rela iile cuceilal i?


__________________________________________________________________


69

Dvs. crede i se poate

aveaîncredere încei mai mul idintreoameni? necas torit(a)

cas torit(a)cu copii

cas torit(a)fara copii

uniune libera(concubinaj) vaduv(a) divortat(a) Total

da 60% 63% 80% 67% 50% 62%nu 40% 37% 20% 25% 50% 36%NS/NR 100% 8% 2%

Asocierea dintre variabila care m soar încrederea generalizat în oameni, component a capitaluluisocial, i variabila socio-demografic privind starea civil este semnificativ statistic7. Astfel, 80% dintreresponden ii c tori i cu copii consider c se poate avea încredere în cei mai mul i dintre oameni.

Cu referire la modul în care variaz implicarea concret a fiec rui membru al comunit ii, o treime dinresponden i ar fi dispu i s sprijine realizarea unui astfel de proiect atât prin munc , cât i prin bani, întimp ce 42% men ioneaz varianta sprijinului acordat prin munc . Desigur implicarea într-un astfel deproiect depinde i de con tientizarea propriilor interese care deriv din realizarea unui anumit bun public.De aceea, i din aceast perspectiv , este necesar o bun campanie de comunicare, ini iat i sprijinitîn primul rând de prim rie, care s asigure suportul neces r pentru realizarea eficient a unui proiect dedezvoltare comunitar .

Primarul i viceprimarul, al turi de al i func ionari ai prim riei sunt asimila i principalelor canale decomunicare despre programele i activit ile prim riei. De remarcat procentul foarte sc zut pe care îl de inreprezentan ii colii ca surs de informare asupra programelor prim riei.

7 Rela ia nu este valabil i în cazul asocierii dintre aceea i variabil care m soar încrederea i indicatorii de statusprivind sexul sau vârsta.


__________________________________________________________________


70


SURSE DE INFORM ARE ASUPRA PROGR AM ELOR PRIM RIEI

25

17

11

5

4

1

3

3

primar/viceprimar

din gura in gura

alti functionari a i primariei

secretarul com unei

preot

consi lieri locali

pro fesori , invatatori

de la nimeni

NS /NR

52

Cum afla i dvs . despre pro gram ele i activit ile prim riei?

Percep ia schimb rilor i a poten ialului de dezvoltare al comuneiDomeniile care au primit cele mai bune evalu ri din partea responden ilor sunt i domeniile în care s-auprodus cele mai multe schimb ri. Acestea sunt reprezentate de drumuri, apa i iluminatul public. Suntapreciate tot în sens pozitiv, dar într-o propor ie mai restrâns schimb rile care au avut loc în privin aparcurilor i a locurilor de agremenent, a s lubriz rii i a colii sau a c minului cultural.

Raportându-se la viitor, subiec ii au identificat ca necesitând îmbun iri dispensarul sau farmacia, înspecial re eaua de canalizare, al turi de alimentarea cu gaze a comunei. Un loc aparte îi revine uneidorin e difuze la nivel general de cre tere a num rului locurilor de munc , de atragere a investitorilor,dorin de schimbare legat de cre terea oportunit ilor de dezvoltare ale comunei, fenomenul putând filegat, în percep iile subiective ale intervieva ilor, i de sc derea ratei de migra ie a tinerilor, stopareafenomenului de îmb trânire a popula iei, etc. Acesta este de altfel i unul dintre dezideratele pe care le-arîmplini subiec ii, dac ar fi în locul primarului.


__________________________________________________________________


71

Raport de cercetare Valcele 2007Ce ati schimba daca ati fi primar?

4

4

3

3

2

2

10

6

5

5creare de locuri de munca, atragere

inves titor i

ajutarea oamenilor sarac i

dispensar, f armacie

scoala, camin cultural

adminis tratia, conducerea

parc , amenajare locuri de agrement

drumuri, inc lus iv trotuare

conectare la reteaua de gaze

altele

nimic

NS/NR 68

Comparând r spunsurile subiec ilor referitoare la schimb rile dorite în cadrul comunei se observ odiscrepan interesant între ce ar realiza fiecare respondent dac ar ocupa func ia de primar i ce credaceia i subiec i c ar trebui schimbat în cadrul comunei. Ca mod de formulare a întreb rii i modalitate de

spuns, chestionarul a inclus întreb ri deschise care solicitau deci un r spuns spontan al subiec ilor. Ceimai mul i identific serviciile medicale (dispensarul, farmacia) ca fiind o prioritate de dezvoltare general acomunei, în timp ce, în momentul în care sunt sunt pozi iona i ipotetic în locul primarului8, responden iimen ioneaz cre terea num rului locurilor de munc i ajutarea oamenilor s raci printre cele maiimportante respons bilit i de îndeplinit în viitor.

8 Aceast întrebare deschis o rat mare de non-r spuns, astfel încât compara ia realizat este mai degrab la nivelcalitativ decât cantitativ.


__________________________________________________________________


72

Dvs. ati contribui la realizarea unui astfel de proiect comunitar? (%) Total Ce credeti ca trebuieschimbat in comuna? da, prin

munc i banida, prinmunc

da, prinbani

nu a fidispus scontribui

NS/NR Column%

drumuri, inclusiv trotuare 5,4 15 4,5

apa i canalizare 5,4 4,5 15 6,3

creare de locuri de munca,atragere investitori 13,5 13,6 20 13,5

dispensar, farmacie 18,9 29,5 15 16,7 25 22,5

parc, amenajare locuri deagrement 4,5 1,8

pod 2,3 0,9mai multa cura enie 2,3 0,9alimentare cu gaze 5,4 4,5 15 6,3coala, c min cultural,

gradini 5,4 6,8 5 5,4

altele 21,6 20,5 25 33,3 21,6nimic 2,7 2,3 5 2,7NS/NR 43,2 31,8 25 50 75 36,9

Este important de observat din tabelul de mai sus c cei mai mul i dintre cei care declar c ar fi dispu i contribuie prin munc i bani sau numai prin munc la realizarea unui proiect comunitar î i doresc în

acela i timp un dispensar sau o farmacie ca una dintre cele mai importante investi ii de realizat la nivelulcomunei.

Cu referire la resursele de dezvoltare ale comunei, se poate afirma c termenul general de agriculturînglobeaz speran ele de mai bine ale subiec ilor intervieva i. Prin agricultur în elegem inclusivpoten ialul pe care îl asigur calitatea bun a terenurilor agricole dar i activit ile din domeniul cre teriianimalelor. De partea celalalt , cele mai importante puncte slabe ale comunei constau în izolarea/pozi iageografic , lipsa locurilor de munc i îmb trânirea popula iei.

În concluzie, din cercetarea cantitativ realizat se contureaz imaginea unei comunit i îmb trânite dinpunct de vedere demografic, cu slabe oportunit i pe pia a muncii, îns cu un nivel foarte ridicat alpoten ialului de cooperare pentru îndeplinirea unor scopuri comune, inclusiv în privin a realiz rii bunurilorpublice i un scor de asemenea înalt de încredere acordat prim riei ca institu ie public i primarului capersoan public . Acest scor înalt poate fi atribuit i schimb rilor în sens pozitiv care au avut loc în ultimiiani în comun – calitatea drumurilor, a re elei de ap i a celei de iluminat public.

Documents

Strategie Dezvoltare Durabila 2007-2013