UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRONOMICE ŞI MEDICINĂ VETERINARĂ BUCUREŞTIFACULTATEA DE MANAGEMENT, INGINERIE ECONOMICĂ ÎN AGRICULTURĂ ŞI DEZVOLTARE

RURALĂ

STRATEGIA DE DEZVOLTARE DURABILĂ 2013-2017

COMUNA LUICAJUDEŢUL CĂLĂRAŞI

ANUL 2013

CUPRINS

I. INTRODUCEREII. PREZENTAREA GENERALĂ A COMUNEI LUICAIII. ASIGURAREA SERVICIILOR PUBLICE DE INTERES LOCAL

III.1. Servicii de utilităţi publiceIII.2. Servicii pentru situaţii de urgenţăIII.3. Asigurarea ordinii şi suguranţei publiceIII.4. Servicii de asistenţă socialăIII.5. Servicii culturaleIII.6. Servicii medicaleIII.7. Învăţământul obligatoriuIII.8. Analiza SWOTIII.9. PLAN DE MĂSURI

IV. CREŞTEREA ECONOMICĂIV.1. Situaţia activităţilor economiceIV.2. Evoluţia execuţiilor bugetareIV.3. AgriculturaIV.4. Analiza SWOTIV.5. PLAN DE MĂSURI

V. DEZVOLTAREA SOCIETĂŢII CIVILEV.1. Actori ai societăţii civileV.2. Ascocieri şi proiecte de dezvoltare intercomunitarăV.3. Comunicarea în spaţiul publicV.4. Analiza SWOTV.5. PLAN DE MĂSURI

VI. DEZVOLTAREA TURISTICĂ DURABILĂVI.1. Potenţialul turisticVI.2. Infrastructura turisticăVI.3. Direcţii de acţiuneVI.4. Analiza SWOTVI.5. PLAN DE MĂSURI

VII. VIZIUNEA DEZVOLTĂRII COMUNEIVIII. BIBLIOGRAFIE

2

I. INTRODUCERE

"Dezvoltarea durabilă este dezvoltarea care asigura necesitătile prezente fără a compromite posibilitatile generatiilor viitoare de a-si satisface propriile necesităti."

Dezvoltarea durabilă înseamnă: dezvoltare economică echilibrată şi echitabilă; nivelele înalte de ocupare, coeziune socială şi incluziune; un înalt nivel de protecţie a mediului şi o utilizare responsabilă a resurselor naturale; o politică coerentă care generează un sistem politic deschis, transparent şi justificabil; cooperare international efectivă în vederea promovării dezvoltării durabile globale ( STRATEGIA GOTHENBURG, 2001).

Strategia de dezvoltare economic – sociala a comunei Luica isi propune sa valorifice potentialul ,oportunitatile si realele disponibilitati pentru dezvoltare , inclusiv crearea unui mediu de afaceri stimulativ si competitive , menit a atrage investitii private importante din tara si strainatate .

Planificarea strategica reprezinta unul din instrumentele pe care comunitatile locale il pot utilize pentru a avea certitudinea ca politicile si programele prognozate corespund asteptarilor cetatenilor si necesitatilor de dezvoltare durabila.

Printre obiectivele propuse , se poate mentiona importanta formarii unei deprinderi a participarii publice , stimularea capacitatii de adaptare a cetatenilor la cultura schimbarii , transformarea comunei Luica intr-un punct de referinta pentru alte comune , si nu in ultimul rand , utilizarea eficienta si concentrata a tuturor resurselor locale , corelata cu atragerea si utilizarea rationala a fondurilor de finantare publice si private , interne si internationale.

3

II. PREZENTAREA GENERALĂ A COMUNEI LUICA

Comuna Luica este formată din două sate : LUICA şi VALEA STÂNII. Numele comunei provine de la prenumele unei fete de boier ce locuia în satul respectiv. Comuna a mai purtat de astfel şi numele de MIHAI VODĂ.

Valea Stânii se numea iniţial Stâna din Vale, şi este o aşezare întemeiată de oierii Dragomani veniţi în zonă prin transhumanţă din Crint, Judeţul Sibiu, nu se cunoaşte data venirii oierilor Dragomani.

Comuna LUICA a aparţinut de mai multe regiuni la diferenţă de câţiva ani, şi anume:

- În anul 1950 aparţine de Bucureşti RAIONUL Olteniţa;- În anul 1968 aparţine Judeţului Ilfov;- Iar incepând cu anul 1981 aparţine Judeţului Călăraşi.

Nu se cunoaşte data întemeierii şi atestării documentare a comunei.Conform recensământului efectuat în 2011, populatia comunei Luica se

ridică la 2.272 de locuitori, în scădere fată de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră 2.301 locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (89,74%), cu o minoritate de romi (3,74%). Pentru 6,38% din populatie, apartenenta etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocsi (93,53%). Pentru 6,25% din populatie, nu este cunoscută apartenenta confesională.

Comuna Luica este situată în zona central-sudică a judeţului Călăraşi, la 70 de km distanţă de Municipiul Călăraşi, 50 km de Bucureşti, 25 km de Municipiul Olteniţa şi la 25 km departare de staţia SNCFR Curcani.

Comuna este situată într-o zonă de câmpie tabulară cu mici crovuri şi movile, stratul de loess având 10-15 m grosime.

Valea Luica este o vale de tip furcitură, situată la contactul câmpie-terasă (Câmpia NANA cu Lunca Argeşului).

Solurile sunt din categoria cernoziomurilor cambice şi a solurilor aluviale, vegetaţia aparţinând zonei de silvostepă, dar şi elemente tipice de stepă pontică şi silvostepă panonică. Substratul de sol este format din depozite loessoide aluvionare şi eoliene aparţinând pleistocentrului superior şi halocenului inferior.

Culturile agricole sunt specifice cămpiei, iar pajiştile secundare au păiuş, bărboasă, colilie si firut.

4

Fauna este reprezentată de rozătoare, potârniche, prepeliţă, rate, acvile, dihori, bizam, diverse reptile si peşti.

Pentru păduri sunt caracteristici stejarul brumăriu şi arţarul tătăresc.S-au realizat tăieri iraţionale de pădure după sistemul “ LA RAS ” fără să se

ţină seama de sănătatea şi vârsta arborilor, şi cu consecinţe grave asupra solurilor, florei, faunei, microclimatului.

În raza comunei curge râul Luica, afluent al râului Argeş care formează aici un meandru dezvoltat caracteristic meandrelor divagante simple. În timpul viiturilor, se depun o serie de materiale, din cauza erodârii terenurilor, care afectează deseori terenurile cultivate.

Prin aşezarea în partea central sudică a judeţului Călăraşi, comuna Luica are un climat temperat, caracterizat prin contraste mari de la vară la iarnă. Întâlnim veri foarte calde, ploi nu prea abundente, ce cad adeseori ca averse, ierni reci, uneori cu viscole puternice, cu frecvente perioade de încălzire care provoacă discontinuităţi repetate în stratul de zăpadă.

Temperatura medie anuală este de 10,5 grade Celsius, cea a lunii iulie, de cca. 23 grade Celsius, iar a lunii ianuarie de -3,2 grade Celsius.

Ca şi temperatura aerului, precipitaţiile atmosferice au o caracteristică tipic continentală, producându-se cu o diferenţiere de la o lună la alta şi de la un an la altul. Precipitaţiile medii anuale sunt între 500-518 mm şi cad neuniform în cursul anului, având un maxim în iunie, cca. 79 mm şi un minim în februarie, cca. 19 mm.

În climatul comunei, seceta este un fenomen specific, care dă o notă de personalitate acestui teritoriu. Nicăieri în ţară, fenomenul de secetă nu se mai produce cu aceeaşi intensitate, frecvenţă şi durată ca în Bărăgan. Atenuarea efectelor acestui fenomen se poate realiza numai prin plantarea perdelelor forestiere sau pomicole pentru diminuarea efectelor vântului, ale evapotranspiraţiei, cât şi pentru mărirea gradului de umiditate.

5

III. ASIGURAREA SERVICIILOR PUBLICE DE INTERES LOCAL

III.1. Servicii de utilităţi publice

Serviciile comunitare de utilităţi publice sunt definite ca totalitatea acţiunilor şi activităţilor reglementate prin care se asigură satisfacerea nevoilor de utilitate şi interes public general ale colectivităţilor locale cu privire la: a) alimentarea cu apa; b) canalizarea şi epurarea apelor uzate; c) colectarea, canalizarea şi evacuarea apelor pluviale; d) producţia, transportul, distribuţia şi furnizarea de energie termică în sistem centralizat; e) salubrizarea localităţilor; f) iluminatul public; g) administrarea domeniului public şi privat al unităţilor administrativ teritoriale, precum şi altele asemenea; h) transportul public local.

Comuna Luica beneficiază în prezent doar de serviciul de salubrizare care işi desfaşoară activitatea în zilele de marţi şi sâmbătă, şi de serviciul de iluminat public pe străzile principale.

Remarcăm lipsa unor zone de recreere şi de agrement, dar şi lipsa unei zone centrale de interes public, bine delimitate şi valorificate.

Infrastructura arată astfel la acest moment: Drumuri: Cel mai important drum ce traversează teritoriul comunei este DJ

402, ce asigură legătura cu Fundulea, Curcani, urmat de DJ 403, care asigură legătura cu Radovanu, Manastirea.

Atât drumurile judeţene, cât şi cele comunale au profiluri transversale de categoria a III - a (două benzi de circulaţie).

Comuna nu se găseşte în apropierea unei linii de cale ferată.

3.2 Servicii pentru situaţii de urgenţă

Pentru prevenirea şi gestionarea situaţiilor de urgenţă, asigurarea şi coordonarea resurselor umane, materiale, financiare şi de altă natură necesare restabilirii stării de normalitate la nivelul comunei LUICA ,se organizează şi

6

funcţionează Comitetul Local pentru Situaţii de Urgenţă şi Centrul Operativ cu Activitate Temporară.

Comitetul Local pentru Situaţii de Urgenţă al comunei LUICA şi Centrul Operativ cu Activitate Temporară sunt organisme şi structuri abilitate în managementul situaţiilor de urgenţă, care, potrivit legii, se constituie la nivelul comunei LUICA şi fac parte din Sistemul Naţional de Management al Situaţiilor de Urgenţă.

Comitetul Local pentru Situaţii de Urgenţă al comunei funcţionează din anul 2005. Şeful serviciului de voluntariat este domnul viceprimar, prin dispoziţia primarului prin cumul de funcţii. Acest serviciu are 32 de membrii care acţionează prin contracte de voluntariat.

3.3. Asigurarea ordinii şi siguranţei publice

Pe teritoriul comunei Luica există un Post de Poliţie, în care sunt angajaţidoi agenţi de poliţie, care asigură liniştea şi ordinea publică pentru cele două sate componente.

Serviciul Voluntar de Situaţii de Urgenţă - În acest moment, situaţiile de urgenţă se asigură pe bază de voluntariat, iar în cazuri grave, de către Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă Călăraşi.Nu există un serviciu de pompieri.

3.4. Servicii de asistenţă socială

Asigurarea asistenţei sociale la nivelul unităţii administrative teritoriale, în comuna Luica este înfiinţată la nivelul primăriei de către un asistent social aflat in subordinea doamnei Secretar, care se ocupă de astfel cu cazurile sociale din comună.

În cadrul aparatului propriu de specialitate al primăriei, există un asistent social, care se ocupă de cazurile sociale din comună.

7

3.5. Servicii culturale

Serviciile culturale se asigură în incinta căminului cultural. Aici sătenii işi desfaşoară activităţi precum Zilele Comunei, dansurile populare de sărbatori şi nu numai. Comuna are de asemenea si o bibliotecă comunală echipată cu calculatoare.

3.6. Servicii medicale

Din datele existente la nivel judeţean rezultă că, în comuna Luica, există infrastructura de bază necesară furnizării serviciilor medicale către populaţie. Cu toate acestea, numărul unităţilor sanitare din sectorul public şi privat este redus, în raport cu necesităţile populaţiei.

În prezent, serviciile medicale sunt furnizate populaţiei prin intermediul unui cabinet medical individual, situat în satul Luica. Nu există, la nivel local, cabinet stomatologic şi nici farmacie.

Din punct de vedere numeric, personalul medical care furnizează populaţiei servicii medicale în comună s-a menţinut constant. Astfel că asistenţa de specialitate a fost asigurată şi este în continuare asigurată de către un medic individual şi o asistentă medicală.

3.7. Învăţământul obligatoriu

Din datele referitoare la sistematizarea localităţii, rezultă că aceasta dispune de infrastructură în vederea furnizării de servicii educaţionale populaţiei.

Situaţia unităţilor de învăţământ existente în localitate este prezentată în urmatorul tabel. Unităţi de învăţamânt Sat Luica Sat Valea StâniiGrădiniţe de copii 1 1Şcoli din învăţământul primar, gimnazial

1 1

Tabel 1În total în comuna Luica grădiniţele de copii şi şcolile gimnaziale sunt

frecventate de elevi şi copii în număr de 200.

8

3.8. Analiza SWOT Puncte tari - existenţa unui asistent social în comună;

- 2 şcoli, câte una în fiecare sat al comunei;- 2 grădiniţe;- 1 cămin cultural;- O bibliotecă;- Un ansamblu folcloric format din tinerii comunei;- 1 dispensar;- 1 post de poliţie;

Puncte slabe - Lipsa parcurilor şi a grădinilor publice;- Lipsa unei infrastructuri şi a unei dotări corespunzătoare

petrecerii timpului liber;- Lipsa unui cabinet stomatologic, şi a unei farmacii;- Lipsa iluminarii publice pe străzile neasfaltate.

Oportunităti - Organizarea unor evenimente anuale care să atragă turişti in zona de padure din vecinatatea comunei;

- Amenajarea spaţiilor de agrement in zona .Amenintari - Imposibilitatea actionarii ,in caz de pericol natural , in timp

util a celor 32 membri ai voluntariatului .Tabel 2

3.9. PLAN DE MĂSURI

Pe viitor sunt luate în vizor următoarele proiecte : reabilitarea si dotarea căminului cultural; realizarea de staţii de epurare şi canalizare, alimentare cu gaze; reabilitare drumuri comunale si de exploataţie; alimentare cu apa curentă.

9

IV. CREŞTEREA ECONOMICĂ

4.1 Situaţia activităţilor economice

La nivelul comunei Luica, terenurile arabile şi păşunile constituie singurele bogăţii naturale. Atât potenţialul economic, cât şi structurile economice existente pentru valorificarea acestuia sunt modeste, dominant agricole, ceea ce conferă comunei un suport redus de dezvoltare în perspectivă.

Această situaţie se amplifică prin poziţia localităţii într-o zonă caracterizată prin importante disfuncţionalitţii demografice, economice, sociale şi de echipare, din care derivă sau prin care se explică fenomenul de sărăcire a populaţiei .

În Comuna Luica există următorii operatori economici/instituţii publice în subordinea consiliului local:

Tabel 3

Denumire Domeniu de activitateScoala cu clasele I-VIII sat Luica EducatieScoala cu clasele I-IV sat Valea Stanii EducatieCamin Cultural EducatieBiblioteca comunala CulturaDispensar uman SanatateDispensar Veterinar SanatateBlocul locativ Locativ Starea infrastructurii în comunele din România este departe de standardele unei colectivități rurale medii europene. Necesarul celor 2.861de comune poate fi divizat în două categorii: infrastructura de bază și cea suplimentar. Infrastructura de bază include elementele obligatorii pentru fiecare comună, indiferent de mărime, relief și configurație; acestea asigură accesul oricărui cetățean la servicii esențiale și este în concordanță chiar și cu resursele celor mai sărace commune , cum ar trebui sa fie si in aceasta comuna . Infrastructura suplimentară este alcătuită din obiective care aduc un plus de confort și calitate vieții locuitorilor, este corelată cu resursele financiare și umane locale și este așteptată de populație, ținând cont și de mărimea unității administrativ-teritoriale. Realizarea obiectivelor de infrastructură, chiar și a pachetului de bază, nu poate fi finanțată numai din bugetele locale. Investițiile inițiale depășesc posibilitățile

10

majorității comunelor, la fel se intampla si in comuna Luica de aceea, guvernul are datoria de a sprijini administrațiile locale, fie prin contribuții financiare, fie prin construirea propriu-zisă.

4.2 Evolutia execuţiilor bugetare

La finele anului 2010 a fost alcatuit contul de execuţie al instituţiei publice de venituri şi cheltuieli (anexa 12 şi anexa 13). Se cunosc urmatoarele sume :

- Total venituri şi încasări realizate 1.958.432 lei; Din care :*de la bugetul statului din taxa pe valoare adaugata 1.140.103 lei ;*Venituri proprii din impozite şi taxe încasate la nivelul consiliului local 818.329 lei (această sumă de bani a fost pusa la dispoziţia cheltuielilor de personal din învăţământ ; drumuri dar şi echilibrare bugetară ).

- Total plăţi efectuate 1.955.040 lei. – din care urmatorele sume pentru :*Servicii publice generale 475.779 lei;*Activităţi social - culturale 1.292.427 lei;*Servicii şi dezvoltare publică ,locuinţe , mediu şi ape 176.964 ;*Acţiuni economice 9.870 lei.

La finele anului 2011 a fost alcatuit contul de execuţie al instituţiei publice venituri şi cheltuieli (anexa 12 şi anexa 13). Se cunosc urmatoarele: -Total venituri şi încasări realizate la nivelul bugetului local 1.328.422 lei ; Din care : *de la bugetul statului din taxa pe valoare adaugată 1.003.620 lei; *venituri proprii din taxe şi impozite încasate la nivelul consiliului local 322.802lei;

- Total plăţi efectuate 1.327.885 lei . Din care urmatoarele sume pentru :*Servicii publice generale 433.838 lei ;*Activităţi social – culturale 756.446 lei ;*Servicii şi dezvoltare publică , locuinţe , mediu şi ape 67.601 lei;*Acţiuni economice 70.000 lei.

11

La finele anului 2012 a fost alcatuit contul de execuţie al instituţiei publice venituri şi cheltuieli (anexa 12 şi anexa 13) . Se cunosc urmatoarele :

-Total venituri şi încasări realizate la nivelul bugetului local 1.898.254 lei . Din care :*de la bugetul statului din taxa pe valoare adaugată 1.189.287 lei;*venituri proprii din taxe şi impozite încasate la nivelul consiliului local 598.967lei.

-Total plăţi efectuate 1.891.878 lei . Din care următoarele sume pentru :*Servicii publice generale 593.479 lei ;*Acţiuni social-culturale 716.638 lei ;*Servicii şi dezvoltare publică , locuinţe , mediu şi ape 137.409 lei ;*Acţiuni economice 444.352 lei.

În anul 2011 bugetul de venituri şi cheltuieli a fost semnificativ mai scăzut decât cel din 2010 , cu aproximativ 600.100 lei , iar faţă de 2012 cu aproximativ 550.000lei. Transferurile de la bugetul de stat pentru echilibrare și pentru investiții au scăzut semnificativ in ultimii ani , ceea ce pune comunele în imposibilitatea de a-și onora obligațiile de plată către furnizori. Resursele atrase prin Programul Național de Dezvoltare Rurală și programele operaționale au crescut, însă nu suficient cât să acopere diminuările de la bugetul de stat.Comuna Luica nu a putut dispune de astfel de proiecte.- Dependența de transferuri de la bugetul de stat e mult mai mare la comune față de municipii și orașe.-Ponderea veniturilor proprii este mult mai redusă la comune decât la orașe și municipii.-Resursele bugetare disponibile autorităților locale-măsurate în lei per locuitor-nu sunt nicidecum comparabile: in cazul comunelor este mult mai mic decat in cazul oraselor si municipiilor . Cheltuielile comunelor din Romania sunt în continuă scădere ;în anul 2011 au fost cu 14% mai mici față de anul 2008. Cele mai importante scăderi au avut loc la investiții; față de anul 2008, cheltuielile de capital au fost mai mici cu circa 2 mld. lei în anul 2010. Capitolul bugetar cu cele mai mari pierderi de resurse a fost „Transporturi”. Consecința acestor involuții a fost acumularea plăților restante în contul comunelor.

12

În concluzia analizei structurii și tendinelor de cheltuieli ,se poate afirma că, exceptând proiectele cu finanțare externă nerambursabilă -de care beneficiază oricum o minoritate a colectivităților rurale ,printre care si Comuna Luica care nu a dispus pana acum de proiecte -, resursele utilizate de primăriile de comune din tara pentru investiții în infrastructură-fie din resurse proprii, fie din programe naționale -sunt în scădere. Or, în lipsa unei infrastructuri acceptabile, nu poate fi vorba de progrese economice și sociale, majoritatea comunelor rămânând condamnate la subdezvoltare, cum este cazul de fata ,al comunei Luica .

4.3 Agricultura

Activitatea agricolă este activitatea de bază în comuna Luica. Comuna deţine în perimetru administrativ :3660 ha teren , dintre care 300ha

teren intravilan, 3360 ha teren extravilan (103.3 ha luciu de apă ,40.52 ha paşune naturala ,40.74 ha pajişti şi islaz).

Cultura plantelor (cerealiere) şi creşterea animalelor se practică în gospodării individuale şi 3 societăţi agricole.

Până în 1990, agricultura a fost în totalitate de tip cooperatist. Condiţiile de mediu favorizează activităţile agricole dar şi tipul de sol ,

care este din categoria cernoziomurilor cambice şi aluviale , temperatura medie anuala este de +11,2 ºC , iar precipitaţiile medii anuale de 520 mm. Însă nu există un sistem de irigaţii ce ar fi completat deficitul de apă în perioadele secetoase .

Tipuri de culturi – asociaţii agricole Suprafaţa cultivată Producţie

Cereale 1200 ha 5800 kg / haPlante tehnice 530 ha 2100 kg / ha

Tabel 4Tipuri de culturi – agricultori individuali Tabel 5

Suprafaţă cultivată ProducţieCereale 350 ha 5600 kg / haPlante tehnice 500 ha 2000 kg / haLegume 400 ha 1800 kg / haViţă de vie 40 ha 100 t /ha

13

Animale Capete

Păsări 20000Porci 600Oi şi capre 1200Vite 400Cai 100

Tabel 6

4.4Analiza SWOT

Puncte tari - Posibilitatea practicării agriculturii în sistem asociativ;- Practicarea diferitelor activităţi agricole ale cetăţenilor;

Puncte slabe - Inexistenţa unui sistem de irigaţii;- Fărâmiţarea terenurilor agricole;- Slaba colaborare a autorităţilor cu mediul extern în

legătura cu accesarea fondurilor pentru modernizare.Oportunităţi

- Amenajarea unui sistem de irigaţii pentru culturile agricole ce ar putea fi alimentat din izvor sau balta din apropiere.

- Atragerea de fonduri pentru dezvoltare rurală prin proiecte catre U.E. .

Ameninţări - Nealocarea unor fonduri de finanţare şi susţinere pentru agricultorii individuali poate determina vânzarea terenurilor sau lăsarea acestora neexploatate;

- Imposibilitatea cetăţenilor de a mai plăti taxele şi impozitele pentru terenurile agricole în cazul în care acestea ar creşte .

- Calamităţi naturale (ploi cu grindină, îngheţuri, înzăpezire, secetă etc.)

- Îmbătrînirea populaţiei- Migraţia tinerilor- Criza economică

Tabel 7

14

4.5PLAN DE MĂSURI

Consiliul local doreşte ca pe viitor să poată moderniza şi asfalta drumurile comunale, locale( trotuare) , să achiziţioneze utilaje şi echipamente pentru servicii publice ( de dezăpezire şi întreţinere spaţii verzi). În comuna Luica este nevoie ca autoritatile să ia măsuri ,şi astfel să elaboreze şi să aceseze proiecte pentru dezvoltare rurală . Cetăţenii sunt supusi unei fenomen neplăcut , aceştia privesc către alte comune care, cu mult efort , silinţă şi bătaie de cap , au reuşit să beneficieze de susţinere pentru proiectele de dezvoltare , care în prezent dispun de multe alte facilităţi şi avantaje. Celelalte comune pot spune că au depăţit pragul de subdezvoltare şi se menţin într-un ritm constant de modernizare.

15

V. DEZVOLTAREA SOCIETĂŢII CIVILE

V.1. Actori ai societăţii civile

Activitatea societăţii civile este reprezentată de voluntariatul pentru situaţii de urgenţă şi echipa sportivă de elevi . Serviciul voluntar pentru situaţii de urgenţă nu dispune de autospeciale ,utilaj de stingere a incendiilor . Din cele 33 de persoane membre ale acestui serviciu : o persoană prezintă certificat de competenţă şi este angajată ,24 persoane nu au certificat de formare si evaluare şi există 8 specialişti pentru activitatea de prevenire.

V.2. Asocieri şi proiecte de dezvoltare intercomunitară

Tinerii din comuna Luica nu doresc să ramană în localitate , deoarece aceştia cred că nu este un viitor bun pentru ei, şi astfel ,nu se implică în proiecte de dezvoltare intercomunitară . Migraţia acestora produce dezechilibru şi duce la îmbătrânirea populaţiei .

V.3. Analiza SWOT

Tabel 8Puncte tari -existenţa echipei sportive de eleviPuncte slabe -inexistenţa locurilor de muncă determină indiferenţa

tinerilor în dezvoltarea comuneiOportunităti

-implicarea tinerilor în crearea de proiecte de dezvoltare intercomunală

Amenintări -migraţia tinerilor-criza economica

V.4. PLAN DE MĂSURI Stabilirea echilibrului şi bunăstării în comună se poate face numai cu voinţa locuitorilor şi implicarea acestora în planuri şi proiecte comune şi sigure.

16

VI. DEZVOLTAREA TURISTICĂ DURABILĂ

VI.1. Potenţial turistic

Potenţialul turistic este reprezentat de facilităţi legate de practicarea pescuitului sportiv pe Iazul Topilele-hidronom , practicarea topirii inului şi cânepii şi a vânătorii sportive în rezervaţia Ciornuleasa.

VI.2. Infrastructura turistică

Infrastructura turistică cuprinde toate bunurile şi mijloacele create de om, menite să pună în valoare resursele turistice naturale şi antropice de care dispune un anumit teritoriu.

Dezvoltarea fenomenului turistic nu se poate realiza fără existenţa unei infrastructuri turistice adecvate, cunoscută în unele studii şi sub denumirea de bază materială a turismului sau structuri de primire turistică. Atât volumul, cât şi structura circulaţiei turistice, dinspre zonele emitente spre cele de destinaţie cu patrimoniu turistic, sunt influenţate de baza tehnico-materială a turismului.

Astfel ,Comuna Luica, deţine ca Infrastructura turistică Padurea Ciornuleasa, Iazul Topilele şi Biserica Veche pentru care sunt necesare investitii si planificarea unei promovari la nivel de judet .

VI.3. Direcţii de acţiune

Iazul Topilele reprezintă o sursa naturală importantă pentru practicarea intensă a pescuitului sportiv, Pădurea Ciornuleasa este de asemenea un factor natural important pentru turismul de vânătoare. De astfel şi Biserica Veche reprezintă un monument important pentru turismul ,de aceasta dată, ecumenic, biserica fiind construită în anul 1852 de către Egumenul Meletie Cotroceanu, din cărămidă subţire, învelită cu tablă .

17

VI.4. Analiza SWOT

Puncte tari - Existenţa Iazului Topilele- Existenţa padurii Ciornuleasa- Prezenţa unei Biserici Vechi din secolul XIX

Puncte slabe - Lipsa unor proiecte de viitor pentru permiterea pescuitului sportiv pe iazul din comună

- Turismul în comuna Luica este încă slab dezvoltatOportunităti - Potenţial bun de dezvoltare a turismului .

- Înfiinţarea unei organizaţii la nivel de primărie sau a uneia nonguvernamentale ,care să atragă investitori cu potenţial şi astfel să crească ponderea turiştilor în comuna Luica.

Amenitari - Lipsa interesului înfiinţării unei organizaţii ce ar trebui să promoveze comuna Luica .

Tabel 9

VI.5. PLAN DE MĂSURI

În momentul de faţă nu există niciun plan de măsuri pentru dezvoltarea turismului în comuna Luica. În urma promovării comunei Luica în domeniul afacerilor cu caracter turistic , se pot face investiţii pentru :*construirea unei pensiuni cu minim 10 camere dotate cu utilităţi , având în program vizitarea Bisericii Vechi din secolul XIX , practicarea topirii inului şi cânepii ;*amenajarea iazului pentru pescuitul sportiv ; *stabilirea unor reguli pentru activitatea de vânătoare într-o anumită perioadă.

VII . VIZIUNEA DEZVOLTĂRII COMUNEI

18

Comuna Luica , din judeţul Călăraşi , se poate dezvolta cu ajutorul cetăţenilor şi autorităţilor prin colaborare sinceră şi cu interese comune . Finantarea proiectelor de dezvoltare a comunei se poate face obtinand fonduri neramburasbile de la U.E. , asa cum se intampla si in alte comune din tara , dar si judetul Calarasi.Proiectele sunt necesare pentru cresterea calitatii vietii in comuna si valorificarea potentialului natural si cultural astfel:

Instruirea antreprenorilor în elaborarea planurilor de afaceri şi contabilitate Extinderea şi construcţia de noi utilităţi în cadrul pieţei comerciale din

localitate Renovarea drumurilor comunale Iluminarea strazilor Extinderea reţelei de apă în cele două sate Instruirea agricultorilor în utilizarea tehnologiilor avansate în agricultură Reabilitarea bisericilor Construirea reţelei de canalizare şi a statiei de epurare Construirea unui spaţiu verde de tip parc Crearea de noi locuri de munca pentru ca tinerii să nu mai fie nevoiţi să

emigreze.

19

VIII. BIBLIOGRAFIE

1. FIŞA LOCALITĂŢII LUICA2. MONOGRAFIA COMUNEI LUICA3. BUGETUL DE VENITURI ŞI CHELTUIELI AL COMUNEI LUICA ÎN

PERIOADA 2011/20134. EXECUŢIA BUGETARĂ, PERIOADA 2010/2012

20