Strategie de Dezvoltare Durtabila a Comunei Voivodeni

Strategia de Dezvoltare Durabilă a Comunei Voivodeni în perioada 2007 – 2013

STRATEGIA DE DEZVOLTARE

DURABILĂ A COMUNEI VOIVODENI

ÎN PERIOADA 2007 – 2013


INTRODUCERE

CUPRINS CAPITOLUL 1 CAPITOLUL 1 DESCRIERE GENERALĂ………………………………………………….5

1.1. Situaţia socio-economică a localităţii…………………………………………………….6

1.2. Factori ai potenţialului economic local…………………………………………………...7 1.2.1. Resurse naturale………………………………………………………………………...7 1.2.1.1. Resursele naturale de suprafaţă……………………………………………………….7 1.2.1.2. Resursele naturale ale subsolului……………………………………………………..8 1.2.1.3. Resurse hidrografice………………………………………………………………….9 1.2.2. Infrastructura……………………………………………………………………………9 1.2.2.1. Infrastructura de transport…………………………………………………………….9 1.2.2.2.Reţele de telecomunicaţii, comunicaţii date şi internet……………………………….9 1.2.2.3. Infrastructura tehnico-edilitară……………………………………………………….9 1.2.2.4 Infrastructura pentru iniţiere şi dezvoltare de afaceri………………………………...12 1.2.2.5. Infrastructura educaţională, de cercetare ştiinţifică şi transfer tehnologic…………..12 1.2.2.6. Infrastructura sanitară………………………………………………………………..13 1.2.2.7. Infrastructura socială şi de cultură…………………………………………………...13 1.2.2.8. Infrastructura pentru turism………………………………………………………….14 CUPRINS CAPITOLUL 2 CAPITOLUL 2 DEZVOLTAREA ECONOMICĂ ÎN ANSAMBLU……………………….16 2.1. Structura economică sectorială din localitate……………………………………………16 2.2. Situaţia unităţilor economice…………………………………………………………….16 2.3. Dezvoltarea economică în câteva sectoare ale economiei……………………………….17 2.3.1. Industrie………………………………………………………………………………..17 2.3.2. Comerţ…………………………………………………………………………………18 2.3.3. Turism…………………………………………………………………………………18

CUPRINS CAPITOLUL 3 CAPITOLUL 3 POPULAŢIA, RESURSE UMANE ŞI PIAŢA FORŢEI DE MUNCĂ……19 3.1. Populaţia şi resursele umane……………………………………………………………..19 3.1.1. Evoluţia populaţiei……………………………………………………………………..19 3.1.2. Prognoza populaţiei……………………………………………………………………19 3.1.3. Structura etnică a populaţiei……………………………………………………………20 3.2. Forţa de muncă…………………………………………………………………………...21 3.2.1. Populaţia ocupată………………………………………………………………………21 3.2.2. Forţa de muncă salariată……………………………………………………………….21 3.2.3.Şomajul…………………………………………………………………………………22 3.2.4. Concluzii……………………………………………………………………………….22 CUPRINS CAPITOLUL 4 CAPITOLUL 4 STRUCTURA AGRICULTURII…………………………………………...24

4.1. Implicarea sectorului agricol în economia localităţii……………………………………24 4.2. Producţia agricolă primară………………………………………………………………25 4.3. Structura terenurilor agricole (arabil, păşuni, fâneţe) şi principalele culturi agricole…...26 4.4. Forţa de muncă în agricultură……………………………………………………………26 4 Sil i l 2


5.1.2. Zone critice sub aspectul poluării apelor de suprafaţă şi subterane……………………29 5.1.3. Zone critice sub aspectul deteriorării solurilor…………………………………………29 5.2. Acţiuni întreprinse pentru reconstrucţia ecologică a terenurilor degradate şi pentru ameliorarea stării de calitate a solurilor……………………………………………………………………..………29 5.3. Presiuni ale unor factori asupra stării de calitate a solurilor……………………………..29 5.4. Deşeuri…………………………………………………………………………………...30 5.5. Arii protejate……………………………………………………………………………..30 CUPRINS CAPITOLUL 6 CAPITOLUL 6 DISPARITĂŢI TERITORIALE....................................................................31 6.1. Structura aşezărilor............................................................................................................31 6.2. Disparităţi teritoriale..........................................................................................................33 II. SINTEZA PROGRAMULUI DE DEZVOLTARE A LOCALITĂŢII………………34 III. PRIORITĂŢILE DEZVOLTĂRII LOCALITĂŢII 2007-2013……………………..39 III.1. Obiectivul strategic……………………………………………………………………..39 III.2. Priorităţile strategice de dezvoltare…………………………………………………….40 Prioritatea I – Dezvoltarea infrastructurii locale……………………………………………..40 Prioritatea II – Sprijinirea afacerilor………………………………………………………….65 Prioritatea III – Dezvoltarea turismului………………………………………………………67 Prioritatea IV – Dezvoltarea durabilă a localităţilor………………………………………….69 Prioritatea V – Creşterea ocupării forţei de muncă, dezvoltarea resurselor umane şi a serviciilor sociale……………………………………………………………………………..71 FIŞE PROIECTE……………………………………………………………………………77 IV. LINII DIRECTOARE…………………………………………………………………..89 V. PORTOFOLIU DE PROIECTE………………………………………………………148


INTRODUCERE

Conceptul de dezvoltare durabilă

După ce a devenit evident că în aşezările umane problemele create de poluare şi degradarea continuă a mediului înconjurător sunt din ce în ce mai grave, conceptul de dezvoltare durabilă a fost definit în documentul «Viitorul nostru comun», document cunoscut sub denumirea de «Raportul Brundtland», în felul următor: «Dezvoltarea durabilă este o dezvoltare care satisface necesităţile prezentului fără a compromite posibilitatea generaţiilor viitoare de a-şi satisface propriile nevoi».

În cel de-al V-lea Program de Acţiune pentru Mediu al Uniunii Europene – «Către Durabilitate»- se recunoaşte faptul că «autorităţile locale deţin un rol deosebit de important în asigurarea durabilităţii dezvoltării, prin exercitarea funcţiilor lor statutare de autorităţi competente faţă de multe din directivele şi reglementările existente şi în contextul transpunerii practice a principiului subsidiarităţii». Subsidiaritatea, aşa cum este definită de Uniunea Europeană, prevede că deciziile trebuie adoptate la cel mai jos nivel adecvat şi, astfel, cât mai aproape posibil de oamenii vizaţi de aceste decizii.

Pe scurt, dezvoltarea durabilă presupune : • Un nou rol pentru autorităţile locale şi leaderii comunitari • Promovarea bunăstării sociale şi economice a membrilor comunităţii şi a calităţii mediului în zonele de

rezidenţă • Implicarea şi consultarea localnicilor şi a formelor de organizare a acestora • Dezvoltarea unei viziuni şi a unui plan pentru zonă împreună cu comunitatea locală • Dezvoltarea şi oferirea serviciilor care îmbunătăţesc bunăstarea şi calitatea vieţii locuitorilor în zona de

rezidenţă. Autorităţile locale, organizaţiile neguvernamentale, organizaţiile comunitare şi de afaceri au nevoie în acest

moment de facilitatori comunitari care să fie capabili să creeze puntea de legătură dintre politicile guvernamentale de dezvoltare şi nevoile şi dorinţele comunităţilor locale.

Nevoia şi oportunitatea elaborării unei Strategii de Dezvoltare Locale a comunei Voivodeni

Context general. România traversează o perioadă foarte dinamică şi complexă în care procesele legate de tranziţie, descentralizare se împletesc cu cele care provin din aspiraţiile la integrare în Uniunea Europeana, din dinamica globalizării etc. Localităţile resimt tot mai acut faptul că sunt actori economici pe o piaţă aflată şi ea în dinamică; localităţile încearcă să îşi definească specificul, categoriile de servicii şi produse, pieţele de desfacere, aliaţii şi competitorii.

Comuna Voivodeni nu face excepţie având un trecut şi un potenţial cultural care o obligă.

Pe lângă acestea, strategia va orienta programele sectoriale, ale instituţiilor şi organizaţiilor locale, va furniza informaţiile necesare sectorului privat şi va implica pe reprezentanţii acestuia în planificarea dezvoltării economice locale, va asigura fundamentarea solicitărilor de finanţare pentru proiectele prioritare.

Un aspect crucial al strategiei îl constituie asigurarea bazelor pentru o relaţie nouă cu localităţile din jur. Coeziunea teritoriala a proceselor de dezvoltare presupune construirea alianţei urban-rural pentru a consolida poziţia polului de dezvoltare pe care îl alcătuiesc localităţile. În Uniunea Europeană zonele metropolitane sunt actori de anvergură regională, naţională şi internaţională; comunităţile locale urbane şi rurale aliate se pregătesc să joace roluri economice pe masură.

Dezvoltarea şi asumarea rolurilor. Să identifice rolurile pe care şi le poate asuma comuna în regiune, categoriile de influenţă, zonele aferente şi modalităţile în care influenţele exercitate se manifestă; să identifice căile de consolidare a poziţiei în teritoriu, parteneriatele necesare, proiectele prioritare care decurg de aici.

Dezvoltarea accesibilităţii Modalităţi de a îmbunătăţi accesibilitatea conectivitatea la polii de dezvoltare


Un spaţiu armonios. Rezultatele lipsei unui plan armonios de dezvoltare şi a regulamentelor de construire ferme, lipsa conştientizării comunităţii asupra modului în care acestea contribuie la ridicarea valorii terenurilor şi proprietăţilor conduc la deteriorarea aspectului localităţii. Planificarea dezvoltării locale, aşa ca pretutindeni în lumea civilizată, trebuie să fie un proces transparent, asumat de întreaga comunitate şi controlat pe baza acestei asumări prin planurile de urbanism.

Dezvoltare economică şi echitate. Comuna Voivodeni doreşte să identifice căile prin care să asigure condiţii de viaţă rezonabile pentru toate categoriile de populaţie, să sprijine dezvoltarea locală prin asigurarea serviciilor care să facă din comună un loc iubit de locuitorii actuali şi dorit pentru tineri, pentru vizitatorii care trec, pentru investitorii în căutare de amplasamente. Este nevoie de asigurarea condiţiilor care să-i facă pe tineri să se restabilească în comună, să-şi facă familii şi să dorească să evolueze în acest mediu.

Este necesară diversificarea activităţilor economice şi explorarea punctelor tari şi a oportunităţilor pentru comună, în acest sens. Primăria şi partenerii instituţionali publici doresc să îşi unească resursele şi energiile în scopul facilitării dezvoltării economice locale: asigurarea de servicii de calitate, terenuri pentru dezvoltare, planuri de dezvoltare transparente, parteneriate locale şi angajarea comunităţii, deschiderea actorilor locali.

Parteneriate teritoriale pentru dezvoltare. Comuna nu poate şi nu intenţionează să se dezvolte în izolare; limitele administrative nu definesc decât atribuţii administrative. În prezent, procesele de dezvoltare şi cele de involuţie, mişcarea populaţiei de la sat la oraş şi invers, dezvoltarea economică şi sărăcia, problemele şi avantajele de mediu, fluxurile de marfă, persoane, capitaluri, trec peste hotarele administrative şi preaşează autorităţile locale la o nouă altitudine. Oraşele cooperează cu comunele din jur, regiunile cooperează între ele, ţările conlucrează şi se aliază pentru rezolvarea problemelor comune, utilizează resurse variate pentru scopuri comune de dezvoltare . Comuna invită comunele din jur ca observatori şi parteneri în procesul de implementare a strategiei, pentru a ‘acorda’ împreună instrumentele în domeniile de interes comun, fie ele probleme, fie proiecte de dezvoltare.

Deschiderea şi creativitatea pentru performanţă. Dezvoltarea este un proces viu; dinamica proceselor presupune o deschidere constantă la schimbare, o adaptare continuă la condiţii noi şi dezvoltarea creativităţii şi deschiderii la parteneriat în abordarea continuă a schimbării. Strategia va fi un documet viu, subiect de consultare şi adaptabilă nevoilor comunităţii, pe care primăria să-l poată gestiona potrivit acestora.

Rolul localităţii. La nivelul comunităţilor locale actuale, în condiţiile globalizării şi revoluţiei informatice, se identifică următoarele probleme:

Închiderea mai multor întreprinderi şi apariţia unor noi tipuri de servicii Schimbări în structura consumului şi a modalităţilor de petrecere a timpului liber Creşterea traficului şi poluarea mediului înconjurător Creşterea numărului de imigranţi Creşterea inegalităţilor sociale Creşterea infracţionalităţii în zonele periferice ale localităţilor Creşterea numărului de consumatori de droguri şi a bolilor.

Creşterea rolului localităţilor şi regiunilor în viaţa economică, socială şi culturală a Europei conferă acestora o importanţă deosebită în cadrul mecanismelor noii guvernări europene. În acelaşi timp, localităţile sunt unităţi administrative în care autoritatea se manifestă la limita proximă faţă de cetăţean. În cadrul schimbării instituţionale, Comisia Europeană consideră importante următoarele măsuri:

Realizarea unei cooperări de fond între asociaţiile localităţilor şi Comitetul Regiunilor, care să permită participarea acestora în dezbateri, la elaborarea documentelor şi formularea de „opinii”

Implicare mai largă a localităţilor în lucrările Parlamentului European Localităţile şi asociaţiile acestora vor fi invitate să ia parte la Comitetele Consultative şi reuniuni ale

experţilor Localităţile trebuie să aibă un contact direct cu fiecare compartiment al Comisiei în probleme de

interes local. Localităţile şi cetăţenii devin co-participanţi în deciziile politice ale UE prin aceste direcţii de acţiune. Noul tip de guvernare, la începutul mileniului trei, poate fi considerat o expresie a interesului cetăţenilor UE, fundamentat pe valorile libertăţii, egalităţii şi solidarităţii.


mediului în zonele de rezidenţă şi astfel să contribuie la dezvoltarea durabilă a României per ansamblu. Uniunea Europeană, organism la care a aderat şi România, acordă o importanţă majoră spaţiului rural, importanţă reflectată de politicile şi programele promovate de acest for. Unul din documentele ca stă la baza tuturor acestor politici şi programe este Programul de dezvoltare rurală al Uniunii Europene. În acest cadru general îşi au originea şi programele de preaderare pentru ţările candidate. Schemele de finanţare cu sunt ISPA, PHARE dar mai ales SAPARD adresează toate problemele cu care se confruntă comunităţile rurale din ţările candidate, de la infrastructură până la educaţie, de la agricultură până la tradiţii. Pentru a utiliza cu succes fondurile nerambursabile ale UE, comunităţile rurale din România trebuie să fie pregătite, iar un prim pas în acest proces de pregătire este formularea unor strategii de dezvoltare durabilă care să dea măsura nevoilor şi oportunităţilor pe care fiecare comunitate le are în parte.

Documentul de faţă este o asemenea încercare şi un început de drum la care au contribuit toţi cei care sunt interesaţi de prezentul, dar mai ales de viitorul lor, atât cel individual cât şi cel comun.

Formularea alternativelor strategice şi a strategiei finale. În vederea alegerii alternativei strategice optime, s-au analizat patru categorii de acţiune strategică, după cum urmează:

• Strategii de tip SO, care utilizează toate avantajele zonei, pentru a profita la maxim de oportunităţile mediilor exterioare;

• Strategii de tip WO, care depăşesc slăbiciunile (dezavantajele) zonei, pentru a utiliza la maxim oportunităţile mediilor exterioare;

• Strategii de tip ST, care utilizează toate avantajele zonei pentru a evita/minimiza ameninţările (pericolele) mediilor exterioare;

• Strategii de tip WT, care minimizează slăbiciunile (dezavantajele) zonei şi evită/minimizează ameninţările (pericolele) mediilor exterioare.

Analizele comparative au condus la decizia elaborării strategiei de dezvoltare a comunei, ca strategie de tip SO, care să răspundă, la cel mai înalt nivel posibil, criteriilor de performanţă, sinergie-complementaritate, eficienţă, fezabilitate şi impact. Strategia elaborată răspunde la întrebarea "Cum ajungem acolo?". S-a procedat, totodată, la estimarea bugetelor strategice şi la definirea criteriilor de decizie, care să permită prioritizări de realizare a măsurilor de dezvoltare. Oportunitatea unei strategii de dezvoltare locale pentru Comuna Voivodeni

• Necesitatea unui document care să exprime aspiraţiile de dezvoltare ale comunităţii, care să abordeze onest problemele locale, care să se bazeze pe potenţialul local de dezvoltare. Acest document urmează să aibă rolul unei constituţii locale.

• Strategia constituie tabloul general al problemelor şi aspiraţiilor comunităţii, a priorităţilor acesteia, un tablou neutru în raport cu promisiunile şi orientările politice, dar care trebuie să constituie sursa principală a programelor politice supuse electoratului, întrucât este întocmit de comunitate. Strategia constituie carta de dezvoltare locală căreia i se subscriu propunerile politice (alegerile validează practic pachetul de proiecte/ programe considerat de cetăţeni prioritar în momentul alegerilor).

• Acest document va asigura implicarea generală a actorilor locali, a cetăţenilor în elaborarea şi implementarea planurilor de dezvoltare a comunei pe termen mediu şi lung şi a proiectelor pe termen mediu şi scurt care derivă din aceste planuri.

• Contextul actual este favorabil. Strategia trebuie să orienteze eforturile actorilor locali (publici, privaţi, comunitatea în sine), resursele acestora către un program prioritizat de intervenţie pe termen scurt şi mediu, pe baza unor viziuni şi obiective de dezvoltare pe termen lung.

• Dezvoltarea locală se va baza pe aceste documente principale: o Strategia de dezvoltare o Planul Local de Acţiune – liniile directoare o Portofoliu de proiecte prioritare.


Comuna Voivodeni este aşezată în extremitatea estică a Câmpiei Transilvaniei. Comuna Voivodeni are în componenţă următoarele localităţi: Voivodeni şi Toldal.

Oraşele apropiate sunt: Reghin la 15 km şi Tîrgu-Mureş la 25 de km . Localităţi învecinate: Filpişul Mare, Onuca, Glodeni, Gorneşti şi Periş. Localitatea este traversată de drumul judeţean DJ 154J Breaza-Voivodeni-Glodeni.


CAPITOLUL 1 DESCRIERE GENERALĂ

Figură 1Aşezare geografică

Suprafaţa totală: 3.400 hectare Populaţia stabilă: 1.870 locuitori Populaţia cu domiciliu în localitate: 1875 locuitori Comuna Voivodeni este alcătuită din localităţile :

Voivodeni

Toldal

Aşezare geografică Latitudine – 46042’0 N Longitudine – 24037’60 E Altitudine – 325 metri


1.1. Situaţia socio-economică a localităţii

Economia României se confruntă în prezent cu o criză structurală profundă, rezultat cumulativ al dezechilibrelor moştenite, pe care s-au suprapus inconsecvenţa măsurilor de reformă economică din perioada de tranziţie.

După 1990, s-a accentuat caracterul de consum în economia româneasca, care poate fi ilustrat prin evoluţia corelaţiilor dintre principalele componente de utilizare ale produsului intern brut .

Relevanţa pentru îngustarea considerabilă a capacităţii de modernizare a economiei este corelaţia relativ anormală dintre dinamica valorii adăugate brute şi formarea brută de capital fix .

Deoarece în perioada 1990-98, producţia agricolă nu a scăzut cu mai mult de 15% anual (1992) - în condiţii de absorţie sporită de forţă de muncă din sectoarele neagricole şi de restrângere puternică a utilizării inputurilor intermediare - agricultura (implicit a sectorului primar) a fost singura ramură a economiei naţionale care a marcat o creştere a valorii adăugate brute . Pe aceasta bază a crescut ponderea sectorului primar în economia naţională .

Datorită decapitalizării persistente a agenţilor economici, fenomenul de destructurare asimetrică din economia agroalimentară a produs, practic, o aşa-numită dublă ‘fractură’: pe de o parte, între producţia vegetală şi cea animală, în interiorul agriculturii; pe de altă parte, între producţia agricolă şi industria alimentară.

În acelaşi timp, analiza structurii sectoriale a valorii adăugate brute relevă faptul că, practic, în toate regiunile, ponderile sectorului primar (agricultura plus silvicultura şi piscicultura) sunt inferioare celor din sectorul secundar (industrie plus construcţii), de aşa natură încât raporturile dintre cotele sectoriale ale VAB sunt exclusiv subunitare. Aceste cifre reflectă nivelul foarte scăzut de productivitate a muncii agricole, datorat slabei înzestrări tehnice, a fărâmiţării suprafeţelor agricole, a managementului inexistent în exploataţiile private.

Unul dintre fenomenele negative, prezente în agricultura României în anii de până acum, este utilizarea din ce în ce mai redusă a serviciilor de mecanizare, hidroameliorative sau de reproducţie şi selecţie. Ponderea valorii serviciilor pentru agricultură în producţia agricolă este foarte mică. Între cauzele acestei stări de lucruri sunt: lipsa capitalului, accesul diferit al producătorilor agricoli la mijloace de mecanizare, destructurările în organizarea serviciilor, lipsa consultanţei de specialitate. Ca urmare, sunt necesare acţiuni de dezvoltare a serviciilor corespunzătoare.

Creşterea ponderii agriculturii în populaţia activă ocupată (cu 9,3 puncte procentuale) şi în valoarea adăugată brută (cu 4,9 puncte procentuale) conferă tranziţiei economiei româneşti trăsătura unui început de reagrarizare, cu implicaţii nefavorabile asupra trendului productivităţii sociale a muncii (sunt de observat diminuări sensibile ale ponderii agriculturii în stocul de capital fix şi investiţii).

Activităţi specifice zonei: Cultivarea plantelor în exploataţii agricole familiale Creşterea animalelor în ferme de subzistenţă Prestări servicii Alimentaţie publică Comerţ cu amănuntul.

Capacitatea de dezvoltare a localităţii este determinată de:

Efi i ti ti ităţil i l


1.2.1.1. Resurse naturale de suprafaţă Terenul:

0

500

1000

1500

2000

2500

Arabil

pasuni

fanete

2068 ha

443 ha

161 ha


Suprafaţa totală după modul de folosinţă a terenului

-la sfârşitul anului 2005-

-ha-

Din suprafaţa agricolă: Localitate Suprafaţa totală

Suprafaţa agricolă arabil păşuni fâneţe Vii,

pepiniere viticole

Livezi, pepiniere pomicole

Voivodeni

(2005)

3400 2673 2068 443 161 1 0

Suprafaţa agricolă. Situaţia încadrării terenurilor agricole în clase de calitate este redată în tabelul următor şi fundamentează obiectivele strategice pentru asigurarea unei dezvoltări durabile în agricultură.

Arabil

SUPRAFAŢA

CLASA DE CALITATE CLASA

Reală

Cartată

I II III IV V MED

NP

ANUL EXECUŢIEI

Nr.crt.

TERITORIU

L COMUNAL

Sup

NP Sup

NP Sup NP Sup

NP Sup NP TEREN

BONIT

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 1 Voivodeni 2.069 2.069 87 85 30

878 1.01

547 25

634 403 7 III 44 1987 1975

1.2.1.2. Resurse naturale ale subsolului

Comuna se situează în extremitatea estică a Câmpiei Transilvaniei. Relieful se încadrează în categoria de depresiune intracolinară. Depresiunea Transilvaniei reprezintă o regiune mai scufundată a structurilor geologice care are ca fundament şisturi cristaline şi conglomerate cretacice.

Varietatea formelor de relief şi a condiţiilor geologico-tectonice, stratigrafice şi petrografice, au determinat o diversitate a bogăţiilor subsolului.

În zona de deal şi podiş, mai frecvente sunt solurile silvestre, brune închise de pădure, pe alocuri argiluvionale, brune de pădure cernoziomice, soluri erodate şi coluviale la baza versanţilor.

În regiunea Câmpiei Transilvaniei predomină solurile silvestre brune şi mai ales cernoziomurile levigate, soluri negre de fâneaţă umedă, bălane de coastă şi soluri erodate, cernoziomurile levigate freatic umede şi izolat gleice şi humicogleice, mai frecvente fiind cele de pădure tipice, brun închise de pădure cernoziomice şi pseudorendzinice, favorizând dezvoltarea unei vegetaţii forestiere, dar şi formându-se sub influenţa acesteia.

În zona deluroasă din Subcarpaţii interni şi Câmpia Transilvaniei predomină depozitele sedimentare de nisipuri, marne, argile care pot fi utilizate în fabricarea unor materiale de construcţii. Nisipurile conţin uneori intercalaţii de gresii, care, bine cimentate, constituie o excelentă piatră de construcţie de lungă durabilitate.

Marnele, existente de asemenea în rezerve apreciabile, nu sunt valorificate suficient , deşi unele varietăţi ar putea fi folosite la fabricarea cimentului.


Agriş Luţ.

Apele subterane din zona subcarpatică şi de podiş au debite mici şi mineralizare ridicată, fiind în general nepotabile. 1.2.2. Infrastructura 1.2.2.1 Infrastructura de transport

Starea drumurilor nu se ridică la nivelul standardelor europene. Mediul rural se confruntă şi cu lipsa unei reţele satisfăcătoare de mijloace de transport şi de comunicaţie, care ar putea asigura populaţiei servicii utile pentru un mod de viaţă modern.

Reducerea constantă în perioada de după anul 1989 a volumului de investiţii alocate pentru construirea, modernizarea şi întreţinerea drumurilor publice, la care se adaugă creşterea de până la 10 ori a traficului greu pe unele tronsoane, au dus la deprecierea continuă şi progresivă a stării drumurilor publice.

Starea drumurilor judeţene şi comunale are o influenţă deosebită asupra dezvoltării locale. Infrastructura feroviară se situează în prezent sub standardele UE.

Căi de acces:

DJ 154 Breaza-Voivodeni-Glodeni

DJ 153 B - Voivodeni - Toldal Oraşele apropiate sunt: Reghin la 15 km şi Tîrgu-Mureş la 25 de km . Localităţi învecinate: Filpişul Mare, Onuca, Glodeni, Gorneşti şi Periş.

1.2.2.2 Reţele de telecomunicaţii, comunicaţii date şi Internet

Există servicii de telefonie digitală. Este nevoie de amplasarea antenelor operatorilor de telefonie mobilă

pentru îmbunătăţirea accesului la aceste servicii. Accesul la internet există la primărie şi la şcoală. Acces la televiziunea prin cablu există în toate localităţile.


O componentă importantă a resurselor dezvoltării rurale, cu impact direct asupra gradului de civilizaţie a localităţilor rurale, este infrastructura fizică.

Mărimea locuinţei rurale după suprafaţa locuibilă este aceeaşi ca în mediul urban, doar că aceasta este compusă în medie dintr-un număr sensibil mai mare de camere, ceea ce asigură condiţii ceva mai bune de locuire pentru gospodăriile din mediul rural. O alta trăsătură specifică a diferenţierilor teritoriale ale fondului de locuinţe din mediul rural o constituie forma de proprietate a locuinţelor. Mediul rural, spre deosebire de mediul urban este caracterizat prin ponderea quasi-totală a locuinţelor proprietate privată – îndeosebi a populaţiei – şi ponderea nesemnificativă a locuinţelor proprietate publică.

Fondul de locuinţe -la sfârşitul anului 2005-

Număr locuinţe Suprafaţa locuibilă – m2 Localitate

Total Din care, privat:


Voivodeni 811 809 26.611 26.549 Indicatori:

1. Reţea de distribuţie a apei –. 269 locuinţe au alimentare cu apă din reţea publică

Alimentare cu apă din reţea publică

808

269

0200400600800

1000Numărlocuinţe

Alimentare cuapă din reţeapublică

2. Reţea de canalizare – 18 locuinţe au canalizare la reţeaua publică (750ml)

808

180

200

400

600

800

1000

Canalizare la reţeaua publică

Numărlocuinţe

Canalizare lareţeauapublică

3. Staţie de epurare a apei –există în localitatea Voivodeni 4. Reţea de distribuţie a gazelor naturale – 463 de locuinţe sunt racordate la reţeaua de gaz

808800

1000

Racordare la reţeaua de gaz

Număr delocuinţe


5. Reţea de distribuţie a energiei electrice – 769 de locuinţe sunt racordate la reţeaua de energie electrică

808 769

0200400600800

1000

Racordare la reţeaua de energie electrică

Număr delocuinţe

Locuinţeracordate lareţeaua deenegieelectrică

6. Reţea de distribuţie a energiei termice – nu există.

Gospodării în anul 20021

Gospodării ale populaţiei

In locuinţe permanente/sezoni

ere

In unităţi locuite din necesitate Localitatea

Total

Populaţia stabilă care alcătuieşte

gospodăriile populaţiei

Număr gospodar

ii

Populaţia stabila

Număr gospodar

ii

Populaţia stabilă

COMUNA Voivodeni 689 1957 689 1957 0 0Voivodeni 567 1673 567 1673 0 0Toldal 122 284 122 284 0 0

Dotarea cu instalaţii a locuinţelor

Localitate Număr de

locuinţe Instalaţii de alimentare

cu apă

Alimentare cu apă caldă

Canalizare în locuinţă

Instalaţii electrice

Alimentare cu gaz

Comuna Voivodeni

808 548 99 300 769 463

Voivodeni 656 500 98 290 625 392 Toldal 152 48 1 10 144 71


1.2.2.4 Infrastructura pentru iniţiere şi dezvoltare de afaceri Evoluţia sectorului privat se caracterizează prin :

• Prezenţa societăţilor cu activitate în domeniul comerţului • Prezenţa societăţilor cu activitate în domeniul producţiei şi serviciilor (morărit şi panificaţie, servicii

hoteliere, transport) • Volum redus al capitalului străin investit. • Instabilitate legislativă. • Grad de fiscalitate ridicat. • Rată a şomajului relativ ridicată.

1.2.2.5. Infrastructura educaţională, de cercetare ştiinţifică şi transfer tehnologic

Fondurile alocate pentru întreţinerea şi exploatarea unităţilor de învăţământ nu au fost suficiente ceea ce a determinat degradarea din punct de vedere:

- al construcţiilor - degradarea tencuielilor exterioare – interioare, lucrări de hidroizolaţii; - al utilităţilor - grupuri sanitare, distribuire agent termic, iluminat; • al dotărilor cu material didactic – dotarea cu tehnică de calcul şi mijloace moderne de predare. • Calitatea inegală a actului educativ în diferite şcoli • Lipsa datelor pentru relaţionarea locurilor pe diferite specializări cu necesarul de pe piaţa forţei de muncă. • Numărul relativ redus al posturilor de consilieri şi psihologi şcolari.

Problemele cu care se confruntă învăţământul sunt aceleaşi cu cele din sistemul educaţional pe plan naţional: - Lipsa de continuitate în predarea materiilor, prin desele schimbări de manuale şi cadre didactice

(suplinitori) ; - Practicarea de către anumite cadre didactice a unor metode învechite de predare, austere, rigide şi lipsite

de interacţionarea elevului; - Lipsa de preocupare a unor categorii de dascăli de a preda conştiincios materia în cadrul orelor din

programa şcolară, pentru a-i determina pe elevi să apeleze la meditaţii în particular; - Perpetuarea învăţării „automate”, prin încărcarea memoriei elevilor cu lucruri mai puţin aplicabile în

practică, în defavoarea noţiunilor de bază, importante. - Lipsa funcţionării concrete şi practice a comitetelor elevilor în şcoli, în paralel cu Consiliul profesoral şi

comitetele de părinţi; - Lipsa consultării elevilor în stabilirea prevederilor Regulamentului de ordine interioară în cadrul

instituţiilor de învăţământ; - Prezenţa restrânsă şi ineficientă a cabinetelor psihologice în şcoli şi dezbaterea ineficientă la clase a

temelor de actualitate: consumul de droguri, alcool, educaţie sexuală, etc. de către consilierii psihologi; - Implicarea insuficientă a factorilor abilitaţi pentru asigurarea protecţiei şi ordinii publice în raza

instituţiilor de învăţământ, având în vedere creşterea comportamentelor deviante; - Necesitatea modernizării infrastructurii şi dotărilor instituţiilor de învăţământ.

Probleme identificate la nivel local: Baza materială:

• Insuficiente fonduri pentru întreţinere şi modernizare • Lipsa grupurilor sanitare interioare • Necesitatea modernizării sistemului de hidroizolaţie • Necesitatea modernizării sistemului de încălzire şi de iluminat • Necesitatea înlocuirii uşilor şi ferestrelor • Mobilier, material didactic şi tehnică de calcul învechite şi neadecvate.

Resurse umane: • Inexistenţa posturilor de consilier şi psiholog şcolar • Personal didactic suplinitor, provenit din alte localităţi • Slaba motivare şi conservatorismul unor cadre didactice


• Dezinteres din partea sferei private • Neimplicarea comitetului de părinţi în problemele instituţiei.

Numărul şcolilor, populaţia şcolară şi personalul didactic

-în anul şcolar 2005/2006-

Populaţia şcolară Localitate Unităţi de învăţământ Copii în

grădiniţe Elevi şi studenţi

Personal didactic

Voivodeni 3 63 163 23

Obiective strategice: • Interacţiunea şcolii cu mediul social, cultural, economic şi transformarea ei într-un centru de resurse

educaţionale. • Schimbarea, prin înţelegerea şi respectarea valorilor socio-culturale, unei societăţi democratice prin

introducerea unor noi proiecte centrate pe elevi. Obiective specifice:

• Modernizarea infrastructurii şi dotării instituţiei de învăţământ • Identificarea resurselor extrabugetare locale • Construirea unei grădiniţe noi • Reînfiinţarea căminului de copii • Derularea unor programe de formare continuă în şcoli pornind de la situaţia existentă în şcoală • Perfecţionarea personalului auxiliar • Monitorizarea şi evaluarea ofertei educaţionale • Planificarea unor activităţi extracurriculare cu participarea comunităţii locale • Conlucrare între Consiliul profesoral – comitetele de părinţi – Consiliu local.

1.2.2.6. Infrastructura sanitară Baza materială în comună :

Dispensare umane- 1 Dispensare veterinare - 1 Farmacii - 1 Personalul medico-sanitar: Nr. Medici de familie - 1 Nr. Farmacişti - 2 Nr. Personal medical mediu – 2

Localitate Nr. angajaţi –sănătate/social Comuna Voivodeni 9 Voivodeni 7 Toldal 2

1.2.2.7. Infrastructura socială şi de cultură Servicii sociale oferite:

Persoanelor cu dizabilităţi copiilor


Comuna Voivodeni

1293 592 180 6

Voivodeni 1117 481 154 4 Toldal 176 111 26 2

Lăcaşuri ecumenice şi culturale.

Biserica Reformată din Voivodeni, construită între secolul al XV-lea

Biserica Reformată din Toldal construită în 1776 Biserica Ortodoxă din Voivodeni Biserica Ortodoxă din Toldal Conacul Zichy din secolul al XVIII-lea .

Evenimente culturale:

Tabără Internaţională de folclor Festivalul dansului popular „Tiszta forrasbal” Zilele Voivodeniului Zilele Gospodarului Festivalul vinului şi al cârnaţului.

1.2.2.8. Infrastructura pentru turism În categoria unităţilor administrative cu potenţial turistic natural mediu se încadrează comuna Voivodeni. Obiective turistice:


• turismul cultural - are ca motivaţie existenţa unui valoros patrimoniu cultural-istoric şi etnografic-folcloric cu un caracter original.

• turismul rural/agroturismul – având în vedere efectele pe care le are asupra gospodăriilor ţărăneşti, agroturismul apare ca o variantă a dezvoltării mediului rural. Satul din această parte a ţării reprezintă o zonă în care de multe ori spiritualitatea românească a interferat cu cea a naţionalităţilor conlocuitoare, realizând o simbioză plină de originalitate. Comuna Voivodeni este deosebit de interesantă prin valorile etno-folclorice, meşteşuguri, gastronomia tradiţională, produsele de creaţie artistică şi prin deţinerea unor valori recunoscute istorice şi culturale.

Tradiţii: împletirea cununilor de "Advent", tradiţie păstrată şi cunoscută peste hotare (Germania).

Infrastructura de cazare: Agroturism - Pensiunea Ana - 7 camere cu 14 locuri.


CAPITOLUL 2

DEZVOLTAREA ECONOMICĂ ÎN ANSAMBLU

2.1.Structura economică sectorială din localitate Activităţi specifice zonei:

Cultivarea plantelor în exploataţii agricole familiale Creşterea animalelor în ferme de subzistenţă Prestări servicii Alimentaţie publică Comerţ cu amănuntul.

2.2. Situaţia unităţilor economice

Forţa de muncă

-2002-

Localitate Populaţia Populaţia activă Populaţia ocupată Comuna Voivodeni 1957 664 503 Voivodeni 1673 556 405 Toldal 284 108 98

Populaţia ocupată -2002-

Localitate

Total Masculin Feminin

Comuna Voivodeni 503 345 158 Voivodeni

405 281 124

Toldal 98 64 34

Din numărul total de persoane ocupate (503), doar 267 de persoane sunt salariate, astfel:

503

267

0

100

200

300

400

500

600

PopulaţiaocupatăSalariaţi

267244

230

50

100

150

200

250

300

SalariaţicomunăSalariaţiVoivodeniSalariaţiToldal

Activităţi economice

Agricultura. Un procent de 53,08% din populaţia ocupată practică activităţi agricole.

Localitate Populaţia ocupată

Agricultură Silvicultură


Industria. Un procent de 15,10 din populaţia ocupată lucrează în industria extractivă şi prelucrătoare.


(nr. locuitori)

Industria extractivă

Industria prelucrătoare

Comuna Voivodeni

503 2 75

Voivodeni 405 2 66 Toldal 98 0 9

Comerţ şi servicii. 12,12% din populaţia ocupată lucrează în comerţ şi servicii.

Localitate Populaţia

ocupată (nr.

locuitori)

Energie electrică

şi termică; gaze şi

apă

Construcţii Comerţ Hoteluri Transporturi Poşta

Comuna Voivodeni

503 11 27 32 4 5 9

Voivodeni 405 5 26 32 4 4 9 Toldal 98 6 1 0 0 1 0

Instituţii publice. 12,92% lucrează în sectorul public.


(nr. locuitori)

Administraţie publică

Învăţământ Sănătate

Comuna Voivodeni

503 32 24 9

Voivodeni 405 31 22 7 Toldal 98 1 2 2

Numărul angajaţilor pe categorii ocupaţionale -2002-

Localitate Tehnicieni Funcţionari administrativi

Servicii şi

comerţ

Agricultură, silvicultură,

pescuit

Meşteşuguri Operatori la

instalaţii şi maşini

Muncitori necalificaţi

Forţe armate

Comuna Voivodeni

28 15 29 229 106 23 35 14

Voivodeni 25 15 29 154 95 18 33 13 Toldal 3 0 0 75 11 5 2 1 2.3. Dezvoltarea economică în câteva sectoare ale economiei 2.3.1. Industrie


Industria extractivă (slab reprezentată- 2 angajaţi).

2.3.2 Comerţ

Probleme

- slaba capitalizare a societăţilor comerciale; - nivelul redus al investiţiilor de capital extern în economia locală; - nivelul redus al câştigului mediu net pe salariat - Lipsa unor comercianţi en-gros. - Lipsa unor magazine specializate. - Preţul ridicat al produselor de pe piaţă.

2.3.3. Turism Zona este foarte frumoasă şi poate fi valorificată prin dezvoltarea de servicii de agroturism. Se pot înfiinţa centre de echitaţie.

Obiective turistice: • Muzeul satului în incinta Conacului Zichy • Conacul Zichy sec. XVIII în stil baroc care a aparţinut nobilului maghiar Klebersberg şi

ulterior grofului Zichy Vladimir • Biserica reformată în stil gotic în care se află un bust al lui Isus sculptat în piatră • Sit arheologic – Fortificaţie Latene de la Voivodeni • Sit arheologic - necropolă Toldal.

Forme de turism:

turismul cultural - are ca motivaţie existenţa unui valoros patrimoniu cultural-istoric şi etnografic-folcloric cu un caracter original (Tabără Internaţională de folclor, Festivalul dansului popular „Tiszta forrasbal”, Zilele Voivodeniului, Zilele Gospodarului, Festivalul vinului şi al cârnaţului, tradiţia împletirii cununilor).

turismul rural/agroturismul – având în vedere efectele pe care le are asupra gospodăriilor ţărăneşti, agroturismul apare ca o variantă a dezvoltării mediului rural. Satul din această parte a ţării reprezintă o zonă în care de multe ori spiritualitatea românească a interferat cu cea a naţionalităţilor conlocuitoare, realizând o simbioză plină de originalitate. Comuna Voivodeni este deosebit de interesantă prin valorile etno-folclorice, meşteşuguri, gastronomia tradiţională, produsele de creaţie artistică şi prin deţinerea unor valori recunoscute istorice şi culturale.


Trasee turistice: Colinele Mădăraşului – râul Mureş la confluenţa cu pârâurile Luţ şi Agriş -obiective turistice: Biserica Reformată din secolul al XV-lea cu zid de incintă şi conacul din secolul al XVIII-lea.

Localitate Număăr de angajaţţi Comuna Voivodeni 32 Voivodeni 32 Toldal 0


CAPITOLUL 3 POPULAŢIE, RESURSE UMANE ŞI PIAŢA FORŢEI DE MUNCĂ

Descrierea generală a comunei.

Comuna Voivodeni este aşezată în extremitatea estică a Câmpiei Transilvaniei. Comuna Voivodeni are în componenţă următoarele localităţi: Voivodeni şi Toldal.

Satul Voivodeni este atestat documentar în anul 1333 cu numele de Sancto Johanne, iar satul Toldal aparţinător comunei, sub numele Toldalagh, a fost menţionat din anul 1268.

3.1. Populaţia şi resursele umane 3.1.1. Evoluţia populaţiei Evoluţia populaţiei

În 1992 erau 2.124 locuitori, iar la recensământul din 2002 au fost înregistraţi 1.957 de locuitori, dintre

care 622 români, 1.174 maghiari, 156 ţigani, 3 germani şi 2 turci.

Populaţia este de 1870 locuitori.

Populaţia stabilă, pe sexe

-la 1 iulie 2005-

Localitate Total Masculin Feminin Voivodeni 1870 922 948

Populaţia cu domiciliu în localitate şi mişcarea naturală a populaţiei

-în anul 2005-

Localitate Populaţia legală la 1.07.2005

Născuţii-vii Decedaţi Spor natural

Voivodeni 1875 13 43 -30

Se observă un spor natural negativ îngrijorător. 3.1.2. Prognoza populaţiei

Conform prognozei populaţiei elaborată de către Institutul Naţional de Statistică, efectivul populaţiei prezintă un trend descendent. Nu scăderea în sine a numărului populaţiei este evoluţia cea mai îngrijorătoare, ci faptul că acestei evoluţii i se asociază o degradare continuă a structurii pe vârste datorată procesului de îmbătrânire a populaţiei, ceea ce semnifică faptul că grupele tinere de vârstă se vor diminua, în schimb cele de vârstă înaintată vor creşte.


Populaţia pe vârste în comuna Voivodeni

-2002-

Total 0-19 ani 20-39 ani 40-64 ani 65-90 şi peste

Feminin 989 207 245 316 221

Masculin 968 220 296 279 173

Total 1957 427 541 595 394

Cauzele acestor evoluţii sunt, înainte de toate, nivelul scăzut al fertilităţii, prin care generaţia de părinţi este înlocuită doar parţial, şi migraţia, mai ales cea externă care afectează mai ales tinerii cu un grad de profesionalizare înalt.

Soluţii:

să se intervină la nivelul politicii, de la nivel naţional. Acest lucru este însă extrem de dificil, ţinând cont de condiţiile existente.

creşterea numărului de naşteri presupune un sprijin financiar substanţial acordat familiilor cu un necesar financiar ridicat.

Migraţia oamenilor tineri poate fi oprită numai dacă vor fi create locuri atractive de muncă bine remunerate.

Programul Naţional de Dezvoltare Rurală ce se va derula în perioada 2007-2013 va cuprinde măsuri pentru instalarea tinerilor fermieri în mediul rural.

Prognoza evoluţiei populaţiei şi luarea ei în calculele decizionale este o necesitate. În caz contrar, deciziile luate astăzi s-ar putea dovedi eronate peste câţiva ani.

Populaţia stabilă în comuna Voivodeni

2002 faţă de 1992 1992 2002

+/- %

2124 1957 -167 92,1

Exemplul şcolilor poate fi extins şi asupra multor altor amenajări: amenajări de sănătate, a bibliotecilor, a staţiilor de alimentare cu apă, a instalaţiilor de epurare şi asupra multor obiective de investiţii. Investiţiile din mediul rural trebuie bine fundamentate datorită procesului de îmbătrânire a populaţiei de la sate şi lipsei de atractivitate pentru acele aşezări care nu au potenţial de dezvoltare.

3.1.3. Structura etnică a populaţiei.

Populaţia după etnie -2002-

Localitate An Populaţia

stabilă Români Maghiari Romi Germani Turci

Comuna


Populaţia după religie -2002-

Localitate Populaţia stabilă

Ortodox

Romano-catolic

Greco-catolica

Reformata

Penticostal

Adventist Altă religie

Voivodeni 1673 472 36 3 1012 4

84

39 Toldal

284 150 9 2 108 1 0

13

Total comună

1957 622 45 5 1120 5

84

52

În privinţa structurii lingvistice, putem spune că aceasta coincide în linii mari, cu structura etnică,

cu o excepţie semnificativă - populaţia de limbă ţigănească. Astfel, ponderea populaţiei de limbă maternă ţigănească este mult mai mică decât ponderea etnicilor rromi, deoarece cei mai mulţi dintre aceştia şi-au declarat ca limbă maternă, limba română sau maghiară.

3.2. Forţa de muncă 3.2.1. Populaţia ocupată

Activităţi specifice zonei: Cultivarea plantelor în exploataţii agricole familiale Creşterea animalelor în ferme de subzistenţă Prestări servicii Alimentaţie publică Comerţ cu amănuntul.

Populaţia ocupată

-2002- Localitate



405 281 124

Toldal 98 64 34

Rata de ocupare este de 25,70%,care este inferioară ratei de ocupare la nivel naţional (58,5%) şi celei la nivel regional (53,7%).

3.2.2. Forţa de muncă salariată

Cauzele care au determinat reducerea numărului populaţiei active sunt reducerea vârstei medii de pensionare şi creşterea numărului persoanelor care urmează o instituţie de învăţământ superior şi implicit îşi prelungesc perioada de inactivitate.


Total comună 503 345 158 267 172 95

Populaţia salariată faţă de cea ocupată %

0

100

200

300

400

500

600

TotalpopulaţieocupatăTotal salariaţi

53,08% din populaţia ocupată este salariată.

49,85% din populaţia ocupată masculină este salariată.

60,13% din populaţia ocupată feminină este salariată.

Forţa de muncă

-2002-

Localitate Populaţia Populaţia activă Populaţia salariată Comuna Voivodeni 1957 664 267 Voivodeni 1673 556 244 Toldal 284 108 23

Din 1957 de persoane înregistrate la recensământul din 2002 doar 13,64 % au un venit lunar stabil.

3.2.3. Şomajul

Număr de şomeri -2002-

Localitate



57 42 15

Toldal 4 2 2

Un fenomen îngrijorător îl reprezintă incidenţa şomajului în rândul tinerilor, cu o valoare de aproximativ 30% din totalul şomerilor. Un procent de 9,19% din populaţia activă este şomeră. 3.2.4. Concluzii Îmbătrânirea populaţiei şi creşterea ratei dependenţei, scăderea numărului populaţiei active şi creşterea şomajului datorat proceselor de restructurare dar şi a ineficienţei sistemului de formare profesională care să răspundă



CAPITOLUL 4 STRUCTURA AGRICULTURII

4.1. Implicarea sectorului agricol în economia localităţii Dezvoltarea rurală este strâns legată de politica agricolă comună (PAC) şi de măsurile de sprijinire a

forţei de muncă. În mod tradiţional, măsurile de sprijin a dezvoltării rurale au fost dispersate între diferite instrumente juridice urmărind obiective diverse. Din aceste motive şi pentru a-i reda coerenţa, reforma PAC din1999 a fost acompaniată de consolidarea măsurilor de dezvoltare rurală şi de reunirea lor într-o reglementare unică. Acest instrument pune in practica o politică integrată de dezvoltare rurală durabilă care asigură o mai bună coerenţă între dezvoltarea rurală şi politica preţurilor şi a pieţelor din cadrul politicii agricole comune; în acelaşi timp, el promovează toate componentele dezvoltării rurale prin încurajarea participării actorilor locali. Astfel, dezvoltarea rurală a devenit al doilea pilon al politicii agricole comune. Legată de activităţile agricole şi de reconversia lor, ea urmareşte indeosebi modernizarea exploatărilor agricole, securitatea şi calitatea produselor alimentare, venituri echitabile şi stabile pentru agricultori, considerarea problemelor privind mediul înconjurător, activităţi complementare sau alternative, creatoare de locuri de muncă, pentru a diminua exodul rural şi consolida dimensiunea economica şi socială a mediului rural, îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă şi muncă, egalitatea şanselor.

Măsurile de dezvoltare rurală care răspund acestor obiective au fost clasificate în 2 categorii: -măsuri care însoţesc reforma PAC (zone defavorizate, ieşirea timpurie la pensie); -măsuri de modernizare şi diversificare a exploatărilor agricole, investiţii, formare, ajutor complementar pentru silvicultura, promovarea şi reconversia agriculturii. România a obţinut în negocieri o perioadă de tranziţie de 3 ani, până la 31 decembrie 2009, pentru modernizarea unităţilor de prelucrare a laptelui şi cărnii. România a obţinut o perioadă de tranziţie de 8 ani pentru eliminarea din cultură a viilor hibride de pe o suprafaţă de 30.000 ha şi replantarea acestora cu soiuri din specia Vitis vinifera, cu recunoaşterea dreptului de replantare. România a obţinut alte perioade de referinţă pentru negocierea cotelor de producţie decât celelalte state candidate (2000-2002 faţă de 1997-1999), ceea ce i-a permis obţinerea de cote avantajoase, apropiate de potenţialul de producţie al ţării. România s-a orientat spre dezvoltare rurală (pentru a rezolva problema supra-populării din agricultură şi a fermelor de subzistenţă) şi spre sectoarele unde avea potenţial de dezvoltare (zootehnie, cereale, viţă-de-vie, lapte, zahăr). România a obţinut posibilitatea suplimentării cu până la 20% a plăţilor directe din fondurile pentru dezvoltare rurală. La cereale s-a obţinut în negocieri o suprafaţă de bază pentru culturi arabile (cereale, oleaginoase, proteaginoase, in pentru ulei, in pentru fibră, cânepă pentru fibră) de 7.012.666 de hectare pentru care România va primi subvenţii de la Uniunea Europeană. Pentru restul de 2,4 milioane ha de teren (culturi de cartofi, sfeclă, legume, tutun, pepeni, culturi furajere, plante medicinale etc.), se vor primi subvenţii, în cuantumurile prevăzute de acquis-ul comunitar pentru cultura respectivă. România a obţinut o cotă de zahăr care practic acoperă consumul intern, formată din cota de zahăr din sfeclă . În cadrul pachetului financiar, România a obţinut pentru agricultură, în perioada 2007-2009, cca. 4,7 miliarde de euro: 3,9 miliarde pentru capitolul Agricultură; 800 de milioane pentru capitolul 21 . Politică regională, ca fonduri structurale destinate sectorului agricol. Politica Uniunii Europene de dezvoltare rurală, la care şi România se racordează, vizează trei direcţii principale:

1. creşterea competitivităţii fermelor şi silviculturii, prin măsuri de îmbunătăţire şi dezvoltare a infrastructurii; sprijinirea fermierilor care participă la schemele de calitate a alimentelor; ajutorul de stabilire pentru tinerii fermieri; sprijinirea fermelor de semi-subzistenţă;

2. managementul mediului şi al pământului, prin măsuri pentru sprijinirea fermierilor din zonele montane; programul .Natura 2000.; îmbunătăţirea mediului agricol; plăţi pentru bunăstarea animală;

3. îmbunătăţirea calităţii vieţii şi diversificarea activităţilor prin: sprijinirea activităţilor non-agricole; ajutoare pentru crearea micro-întreprinderilor; încurajarea turismului; renovarea satelor.

Programul Naţional de Dezvoltare Rurală ce se va derula în perioada 2007-2013 va cuprinde măsuri pentru: instalarea tinerilor fermieri în mediul rural; pensionarea anticipată a fermierilor şi a lucrătorilor agricoli; informarea şi pregătirea profesională a persoanelor implicate în sectoarele agricol şi forestier; utilizarea serviciilor


activităţilor non-agricole; sprijin pentru crearea şi dezvoltarea micro-întreprinderilor; încurajarea turismului; protejarea şi creşterea potenţialului natural care să contribuie la dezvoltarea economică durabilă.

Limitele minime pentru exploataţiile agricole sunt următoarele: pentru sectorul vegetal: cereale, plante tehnice şi medicinale: zona de câmpie . 110 ha; zona de deal 50 ha; pajişti naturale cultivate şi culturi furajere pentru zona de munte . 25 ha; legume 2 ha; plantaţii de pomi şi pepiniere .5 ha; căpşunerii, arbuşti fructiferi . 1 ha; plantaţii de vii nobile, pepiniere şi hamei 5 ha; sere şi solarii 0,5 ha; ciupercării . 0,2 ha.

Pentru sectorul animalier, prin exploataţie agricolă înţelegem: vaci de lapte sau bubaline . 15 capete; taurine la îngrăşat . 50 capete; oi sau capre .300 capete; cai de rasă 15 capete; cai la îngrăşat .50 capete; porci . 100 capete; alte specii de animale 100 capete; găini ouătoare . 2000 capete; păsări pentru carne 5000 capete; staţii de incubaţie 200.000 de capete; alte specii de păsări 1000 capete; apicultură 50 familii; struţi 15 capete; iepuri 500 capete; animale de blană 100 capete. Revigorarea agriculturii româneşti, respectiv racordarea acesteia la exigenţele comunitare în domeniu, reprezintă un proces de durată ce necesită aplicarea integrată a unui pachet de măsuri care să se înscrie în orientările generale ale Politicii Agricole Comune.

În acest sens, este necesară îmbunătăţirea infrastructurii rurale (drumuri, utilităţi publice), proces ce trebuie corelat cu crearea unui mediu investiţional atractiv, organizarea grupurilor de producători agricoli . Modernizarea fermelor are în vedere atât achiziţionarea unor echipamente moderne, care să permită reducerea costurilor de producţie, cât şi atragerea tinerilor fermieri care să preia ferme agricole cu potenţial real pentru a face faţă presiunii concurenţiale. În ceea ce priveşte fermierii care nu au în vedere comercializarea produselor şi produc pentru auto-consum, aceştia nu vor fi obligaţi să îndeplinească standardele de calitate. Terenurile arabile care nu vor fi lucrate şi care nu vor îndeplini condiţiile de bune practici agricole nu vor primi plata unică pe suprafaţă, plată derulată prin intermediul Agenţiei de Plăţi şi Intervenţii în Agricultură. Prin urmare, proprietarul sau utilizatorul terenului respectiv nu va primi nici un fel de plată pentru terenul respectiv. În ce priveşte micile ferme, acestea vor putea rămâne competitive pe piaţa unică cu 2 condiţii. Prima vizează îndeplinirea standardelor de calitate impuse. A doua reprezintă de fapt un avantaj ce se referă la faptul că preţurile pentru produsele agricole şi agro-alimentare româneşti vor fi mai mici decât cele practicate în UE, iar pe piaţa unică cererea pentru acestea va creşte.

Principalele preocupări în domeniul agriculturii sunt: Cultivarea plantelor în exploataţii agricole familiale;

Creşterea animalelor în ferme de subzistenţă; creşterea bovinelor; producerea de lapte de vacă brut; vânzarea cu ridicata a cartofilor de sămânţă; vânzarea cu ridicata a furajelor pentru animale; vânzarea de materiale, reziduuri si produse secundare folosite pentru hrana animalelor.

Oportunităţile de investiţii în acest domeniu se referă la înfiinţarea de societăţi agricole.

Principalele culturi sunt:

• cultivarea cerealelor: grâu, secară, orz, orzoaică, ovăz, porumb; • cultivarea cartofilor; • cultivarea sfeclei de zahar; • cultivarea tutunului, inclusiv prelucrarea lui preliminară (recoltarea şi uscarea frunzelor de tutun); • cultivarea plantelor producătoare de seminţe sau fructe oleaginoase (floarea soarelui, soia), precum

şi a plantelor tehnice oleaginoase (in pentru ulei, rapiţă) • cultivarea plantelor leguminoase uscate, ca: fasolea şi mazărea.

Sectorul zootehnic este bine dezvoltat, acest efectiv de animale poate fi valorificat prin înfiinţarea unui

punct de colectare a produselor animaliere rezultate, un abator sau microferme pentru creşterea numărului de animale.


Creşterea animalelor este bine dezvoltată. Din producţia agricolă animală cea mai importantă ramură este producţia de lapte de vacă. O altă ramură importantă este producţia de carne. Ca indicator se foloseşte din anul 2004 – greutatea animalelor în viu sacrificate pentru consum în exploataţiile agricole şi în abatoare.

4.3. Structura terenurilor agricole (arabil, păşuni, fâneţe) şi principalele culturi agricole



-ha-



pepiniere viticole


Voivodeni

(2005)

3400 2673 2068 443 161 1 0

EXPLOATAŢII AGRICOLE

Terenuri în exploataţii agricole din care Total

Familiale Comerciale

Localitate

Sup. agricolă -ha- Nr.expl. Sup ha Nr.expl. Sup ha Nr.expl. Sup ha

% din sup. arabilă

1 2 3 4 5 6 7 8 9 Voivodeni 2.674 75 850,8 60 162 15 688,8 32

4.4. Forţa de muncă în agricultură

Este de remarcat faptul că scăderea numărului de salariaţi din agricultura s-a produs pe fondul restrângerii sectorului de stat din acest domeniu, având ca urmare încetarea activităţii unor societăţi sau reducerea efectivelor de salariaţi ale acestora (IAS, SMA, complexe zootehnice, etc.).

Astfel, dacă pe total economie, în perioada 1999-2004, la nivel naţional, numărul de salariaţi a scăzut cu 6,1% , la nivelul judeţului Mureş scăderea a fost de 3 %, în timp ce în sectorul agricol numărul salariaţilor a scăzut cu 40,2% la nivel naţional şi cu 43% în judeţul Mureş.

Din totalul populaţiei ocupate un procent de 53,08 % lucrează în sectorul agricol. Din acesta:

Stat – 0% Privat – 100%.

Agricultura


Toldal 98 76

4.5. Silvicultura

Pădurile reprezintă sisteme biologice productive care furnizează materia prima necesară industriei lemnului, constituind totodată o importantă sursă de energie. În plus pădurile constituie un habitat pentru numeroasele specii de animale şi plante.

Pădurile cuprind terenurile acoperite cu arbori şi arbuşti forestieri, care îşi creează un mediu specific de dezvoltare biologică şi constituie componenta direct productivă a fondului forestier. Pădurile sunt clasificate după marile grupe de specii în păduri de răşinoase, fag, stejar, diverse specii tari si diverse specii moi.

Silvicultura


(nr. locuitori)

Silvicultură (nr. locuitori)

Comuna Voivodeni

503 8

Voivodeni 405 8 Toldal 98 0

Reproducţia resurselor forestiere este caracterizată prin suprafeţele împădurite (introducerea in circuitul productiv a unor suprafeţe de teren pe care anterior nu a existat vegetaţie forestieră) şi suprafeţele reîmpădurite (reintroducerea în circuitul productiv a unor suprafeţe despădurite şi neregenerate total sau parţial pe cale naturală).

Suprafeţele pe care se execută tăieri ale arborilor în vederea valorificării lor sunt reprezentate de suprafeţele pe care se taie arbori în vederea asigurării unor condiţii optime de dezvoltare a arboratelor şi de suprafeţele de pe care se extrag arborii rupţi de vânt, rupţi de zăpada, cei cu fenomen de uscare în masă, suprafeţele defrişate în vederea executării de construcţii şi drumuri.


CAPITOLUL 5 SITUAŢIA MEDIULUI

Trăsăturile climatice ale zonei sunt o consecinţă a poziţiei sale în centrul Transilvaniei, respectiv în zona

climatului temperat-continental moderat. Aplitudinea medie termică este de 23-24°C. Maximele absolute pot urca până la 38-39°C, iar cele minime absolute pot coborî sub –32°C. Precipitaţiile atmosferice nu sunt foarte consistente, fiind în jur de 600 mm anual. Umezeala atmosferică este destul de mare (77% anual). Ploile torenţiale nu au un caracter prea accentuat. Temperaturile medii lunare şi anuale în retrospectiva ultimilor 10 ani sunt redate în tabelul următor: Temperaturi medii lunare şi anuale:

Lunile Anii I II III IV V VI VII VIII IX X XI XII

Media

anuală

1994 -0,4 2,0 6,2 11,4 15,0 17,9 21,3 19,9 18,6 8,7 3,9 -0,7

10,3

1995 -3,4 2,9 4,8 9,3 14,3 18,7 21,7 18,5 13,8 9,0 0,0 -2,0

9,0

1996 -2,5 -3,8 -0,4 10,0 17,2 19,5 18,5 19,5 12,3 9,8 5,7 -0,4

8,8

1997 -1,4 -1,5 2,6 5,7 15,7 18,4 18,7 18,4 12,9 6,4 4,3 1,1 8,41998 0,1 0,9 1,8 11,7 14,4 18,8 20,1 19,3 14,1 10,4 1,6 -

6,4 8,9

1999 -1,8 -1,3 4,6 10,8 14,2 20,0 21,8 19,8 16,8 9,8 2,6 -1,5

9,6

2000 -6,7 -1,1 3,9 12,9 16,8 19,4 19,9 20,8 14,0 9,6 6,7 0,4 9,72001 -0,4 0,4 7,1 10,5 15,5 17,3 21,0 21,2 14,6 11,2 2,3 -

7,5 9,4

2002 -3,6 2,6 6,1 10,3 17,7 19,6 22,3 19,3 14,6 9,9 5,2 -2,8

10,1

2003 -1,8 -7,0 2,0 8,6 19,3 20,6 20,1 20,8 14,1 7,6 4,7 -2,3

8,9

2004 -5,0 -1,6 4,7 10,9 14,1 18,4 20,4 19,3 14,0 10,4 4,8 -0,4

9,2

2005 -2,5 -5,3 1,6 9,8 15,8 17,6 20,0 19,2 15,7 9,3 2,6 -0,5

8,6

Temperaturi extreme înregistrate:

ANUL Temperaturi maxime ziua - luna Temperaturi minime ziua - luna 1994 +36,5 - 11 August -13,4 - 16 Februarie 1995 + 33,0 – 23 Iulie -21,9 - 19 Ianuarie 1996 + 33,7 - 22 Iunie -18,9 - 02 Februarie 1997 + 32,2 - 23 Iunie -18,2 - 18 Februarie 1998 + 34,2 – 03 August -23,4 - 25 Decembrie 1999 + 34,0 - 10 August -19,3 - 23 Decembrie 2000 + 36,8 - 22 August -23,5 - 26 Ianuarie 2001 + 35,0 - 10 August -24,5 - 25 Decembrie 2002 + 34,7 - 16 Iulie -23,5 - 27 Decembrie 2003 + 35,1 – 02 Iulie -21,5 - 13 Ianuarie


Sursele de emisie în atmosferă din agricultură sunt reduse, dar nu de neglijat. Depozitele de deşeuri reprezintă surse moderate de emisie în atmosferă, fiind amplasate la distanţe mari de localităţi. B). Surse mobile:

Traficul rutier care se desfăşoară în principal pe:

DJ 154 Breaza-Voivodeni-Glodeni

DJ 153 B - Voivodeni - Toldal. Din lipsa fondurilor pentru întreţinerea infrastructurii rutiere din localităţile rurale calitatea căilor de rulare

este necorespunzătoare. Principalele aspecte generate de trafic sunt poluarea aerului atmosferic cu particule, pulberi sedimentabile,

NOx, SOx, hidrocarburi, plumb. 5.1.2. Zone critice sub aspectul poluării apelor de suprafaţă şi subterane

Calitatea apelor freatice scoate în evidenţă faptul că la nivelul tuturor forajelor hidrologice monitorizate, apa nu se încadrează în calitatea potabilă.

Poluarea pârâurilor ce traversează comuna se datorează deversărilor necontrolate de ape uzate menajere şi reziduuri menajere.

5.1.3. Zone critice sub aspectul deteriorării solurilor

Evaluarea calităţii solurilor constă în identificarea şi caracterizarea factorilor care limitează capacitatea productivă a acestora.

Restrângerea utilizării îngrăşămintelor chimice şi a pesticidelor din grupa I si a II-a de toxicitate, pentru fertilizare, respectiv combaterea bolilor şi a dăunătorilor, a redus impactul acestor substanţe asupra solului. Prin îmbunătăţirea tehnologiilor de foraj, la sondele de gaz şi a lucrărilor de intervenţie, s-au minimizat efectele negative ale acestor lucrări asupra solului. Analizele de sol efectuate la terminarea lucrărilor atestă calitatea corespunzătoare a lucrărilor de redare în producţia agricolă, a terenurilor ocupate temporar.

Depozitarea neorganizată a deşeurilor degradează solurile respective.

Principalele zone expuse riscului inundaţiilor, ca urmare a ieşirilor din matcă a pârâurilor care drenează teritoriul comunei sunt:

- pârâul Luţ, între comunele Batoş şi Voivodeni. 5.2. Acţiuni întreprinse pentru reconstrucţia ecologică a terenurilor degradate şi pentru ameliorarea stării de calitate a solurilor

Starea de calitate a solurilor s-a menţinut constantă.


-la sfârşitul anului 2005 -

-ha-



pepiniere viticole


Voivodeni 3400 2673 2068 443 161 1 0


Utilizarea excesivă a îngrăşămintelor chimice şi a celor naturale conduce la creşterea semnificativă a nivelului de nutrienţi şi metale grele în mediul înconjurător. Dintre nutrienţi, azotul şi fosforul creează cele mai mari probleme. Compuşii azotului contribuie la acidifierea solului ,aerului si apei, precum şi la efectul de seră şi la deprecierea stratului de ozon. De asemenea pătrunderea unor compuşi ai azotului în apele subterane şi de suprafaţă poate, în anumite concentraţii să contribuie de asemenea la eutrofizarea apelor de suprafaţă.

5.4. Deşeuri

O problemă importantă în ce priveşte mediul şi protecţia acestuia este reprezentată de prezenţa şi gestionarea deşeurilor menajere şi din producţie :colectare, transport, tratare, valorificare şi eliminare. Un rol important în protejarea mediului îl are un management judicios al deşeurilor care trebuie să cuprindă câteva principii de bază, care sunt şi cele ale Comunităţii Europene stabilite şi adoptate în 1990. Managementul deşeurilor ocupă un rol important, deoarece deşeurile nu sunt numai o potenţială sursă de poluare, dar ele pot constitui şi o sursă de materii prime secundare.

Probleme

• Salubritatea comunei este necorespunzătoare. • Nu este încheiat lanţul de colectare selectivă şi de valorificare a deşeurilor refolosibile. • Au fost depistate depozite necontrolate de deşeuri menajere şi industriale. • Nu există un depozit de deşeuri periculoase. Practicile uzitate în prezent prezintă un risc deosebit pentru

poluarea solului, a apelor subterane şi de suprafaţă. • Pentru neutralizarea deşeurilor rezultate din activităţile de ocrotire a sănătăţii sau din activităţile veterinare

(deşeuri considerate periculoase pentru sănătatea populaţiei) nu există posibilitatea de neutralizare corespunzătoare cerinţelor legale în vigoare. În prezent aceste deşeuri sunt arse în instalaţii neomologate, care nu asigură eliminarea riscului pentru sănătatea populaţiei.

5.5. Arii protejate

Este necesar un program amplu de educaţie a populaţiei, atât a copiilor cât şi al adulţilor pentru conştientizarea necesităţii şi importanţei protecţiei naturii, a biodiversităţii sălbatice.

Nu sunt identificate zone protejate pe teritoriul comunei.


CAPITOLUL 6 DISPARITĂŢI TERITORIALE

6.1. Structura aşezărilor



-la 1 iulie 2005-











808

269

0200400600800

1000Numărlocuinţe

Alimentare cuapă din reţeapublică

2. Reţea de canalizare – 18 locuinţe au canalizare la reţeaua publică (750ml)

808

180

200

400

600

800

1000


Numărlocuinţe



808

463

0

200

400

600

800

1000


Număr delocuinţe

Locuinţeracordate lareţeaua degaz



808 769

0200400600800

1000


Număr delocuinţe



6.2. Disparităţi teritoriale

Zonele locuite de romi necesită derularea unor programe de îmbunătăţire a situaţiei acestora în domeniul: sănătăţii, educaţiei, activităţilor generatoare de venituri şi infrastructurii de locuit.

Pentru comunitatea de rromi trebuie să se aibă în vedere următoarele măsuri: • Promovarea de măsuri active pentru participarea rromilor la activităţile economice ale localităţilor (în special

cele tradiţionale comunităţilor de rromi). • Organizarea de cursuri de calificare şi a burselor locurilor de muncă pentru romi. • Creşterea ratei de cuprindere a copiilor de rromi în sistemul de învăţământ. • Consilierea familiilor de rromi pentru evitarea abandonului şcolar. • Efectuarea unor campanii de vaccinare şi derularea de programe de educaţie igienico-sanitară. • Intensificarea colaborării între organele de ordine publică şi organizaţiile de rromi în vederea prevenirii şi

rezolvării operative a conflictelor comunitare. • Consilierea şi reintegrarea socială a tinerilor proveniţi din familii de rromi care au suportat pedepse privative

de libertate. • Sprijinirea realizării de proiecte care vizează construcţia sau reabilitarea de locuinţe sociale pentru

comunităţile de rromi. • Întocmirea de acte de identitate şi de stare civilă pentru toţi cetăţenii de etnie rromă pentru a putea beneficia

de toate drepturile legale. • Organizarea de festivaluri interetnice cu participarea ansamblurilor de etnie rromă.


II SINTEZA PROGRAMULUI DE DEZVOLTARE A LOCALITĂŢII 2007-2013

ANALIZA SWOT (Puncte tari/puncte slabe ale localităţii/oportunităţi/pericole)

Puncte tari Puncte slabe Oportunităţi Pericole 1. Aşezare geografică

- Aşezare centrală, prin care se realizează conexiuni cu celelalte oraşe şi judeţe din regiune. -Varietatea formelor de relief -Resurse naturale bogate -Flora şi faună diversificată -reţea de comunicaţii -reţea de telefonie

-790 de locuinţe fără canalizare -539 de locuinţe fără alimentare cu apă -39 de locuinţe fără energie electrică -345 de locuinţe fără gaz -lipsa unei staţii de epurare a apei

-Situarea într-o regiune mediu dezvoltată .

-DJ 154 Breaza-Voivodeni-Glodeni - DJ 153 B - Voivodeni - Toldal

-Inundaţii :pârâul Luţ, între comunele Batoş şi Voivodeni. -Alunecări de teren

2. Populaţia şi forţa de muncă - Convieţuirea mai multor naţionalităţi, interferenţe culturale, lingvistice şi religioase cu o mare varietate de tradiţii şi obiceiuri. - Resurse umane cu calificare variată.

-Îmbătrânirea populaţiei. -spor natural negativ - Proces de depopulare. - Creşterea ratei şomajului, urmare a restructurărilor economice. -emigrarea spre oraş -lipsa unor instituţii guvernamentale şi neguvernamentale care se ocupă cu pregătirea şi reconversia profesională.

- Valorificarea potenţialului uman, păstrarea tradiţiilor culturale şi edilitare - facilitarea accesului la serviciile de formare, informare şi difuzare de cunoştinţe a persoanelor adulte care activează în sectoarele agroalimentar şi forestier; - dobândirea de informaţii şi cunoştinţe care să permită gospodărirea durabilă a resurselor naturale şi transformări sociale cum ar fi îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă şi reducerea şomajului.

- Migrarea tinerilor spre alte zone din ţară şi străinătate.

3. Economia


Vechi tradiţii în prelucrarea unor resurse locale. - Existenţa unor resurse naturale (pietriş, lemn) -Activităţi specifice zonei: -Cultivarea plantelor în exploataţii agricole familiale -Creşterea animalelor în ferme de subzistenţă -Prestări servicii -Alimentaţie publică -Comerţ cu amănuntul. Infrastructura de transport: -DJ 154 Breaza-Voivodeni-Glodeni - DJ 153 B - Voivodeni - Toldal - existenţa forţei de muncă, în special tineri şi femei disponibili să dezvolte activităţi economice neagricole - existenţa unor materii prime şi resurse naturale ce pot fi valorificate prin crearea valorii adăugate -existenta meşteşugurilor tradiţionale - existenţa unui potenţial ridicat de producere a energiei regenerabile ceea ce se înscrie în linia metodelor inovatoare prietenoase cu mediul - existenţa agriculturii ecologice şi a produselor tradiţionale ce pot fi valorificate prin activităţile de turism rural ca de exemplu agro-turismul

- Slaba capitalizare a întreprinderilor, în special a IMM-urilor. - Echipamente şi tehnologii de producţie învechite. - Număr relativ mic de IMM-uri cu activitate de producţie. Investiţii reduse de capital străin în economia locală. - Promovare turistică insuficientă. -existenţa unui număr mare de ferme de subzistenţă şi semi subzistenţă -nivel scăzut de instruire a populaţiei rurale - îmbătrânirea populaţiei - numărul activităţilor meşteşugăreşti şi artizanale în scădere - locuri de muncă insuficiente - servicii deficitare pentru populaţia rurală - iniţiative antreprenoriale slab dezvoltate - infrastructura slab dezvoltată - acces dificil la sistemele de creditare - slaba valorificare a resurselor naturale şi a materiilor prime din mediul rural.

- Crearea unor fonduri naţionale/regionale care să susţină dezvoltarea regională şi locală. -Dezvoltarea turismului, prin crearea unei reţele informaţionale turistice.-Dezvoltarea agroturismului -Dezvoltarea şi promovarea turismului cultural-tradiţional Finanţări pentru: - investiţii în producerea, procesarea şi/sau marketing-ul primar al produselor care nu sunt acoperite de Anexa 1 din Tratat (producerea de mobilă, energie regenerabilă etc.) precum şi procesarea industrială a produselor lemnoase. - promovarea şi dezvoltarea activităţilor meşteşugăreşti, de artizanat şi a altor activităţi tradiţionale cu specific local (de prelucrarea lemnului, fierului, lânii, pielărie, olărit, broderie, croitorie, instrumente muzicale tradiţionale, etc.) - investiţii de dezvoltare a activităţilor de desfacere şi comercializare a propriilor produse şi a altor produse locale (produse de artizanat, meşteşugăreşti, produse tradiţionale etc.) - investiţii pentru încurajarea şi dezvoltarea agro-turismului

- Instabilitate legislativă. - Fiscalitate ridicată. - Insuficienta susţinere a sectorului IMM (lipsa facilităţilor). - Incapacitatea de a face faţă competiţiei cu localităţi din zonă sau din regiune în privinţa atragerii de investiţii şi dezvoltării economice. - nivelul scăzut al veniturilor majorităţii populaţiei.


4. Mediul înconjurător -Existenţa unor programe de susţinere a investiţiilor în domeniul protecţiei mediului şi de reabilitare a sistemelor de alimentare cu apă potabilă, canalizare, epurare a apelor uzate şi management al deşeurilor.

- Trafic de tranzit poluant - Inexistenţa unei gropi ecologice şi a unui sistem generalizat de colectare separată a deşeurilor.

- Programe naţionale şi regionale pentru reducerea şi prevenirea poluării. - Îmbunătăţirea legii mediului. - Internalizarea costurilor privind protecţia mediului. - Introducerea obligativităţii sistemelor EMAS (Sisteme de Management al Mediului).

Posibilitatea apariţiei unor fenomene naturale imprevizibile, inundaţii, alunecări de teren, căderi masive de zăpadă; -Pericolul degradării florei şi faunei în zonele protejate ca urmare a turismului necontrolat; -Pericolul degradării unor clădiri valoroase în cazul în care protejarea şi întreţinerea acestora nu este asigurată.

5. Infrastructura edilitară şi dezvoltarea


Reţea de transport rutier :

-DJ 154 Breaza-Voivodeni-Glodeni - DJ 153 B - Voivodeni - Toldal

-Reţea stradală de slabă calitate – drumuri de pământ şi pietruite -790 de locuinţe fără canalizare -539 de locuinţe fără alimentare cu apă -39 de locuinţe fără energie electrică -345 de locuinţe fără gaz -lipsa unei staţii de epurare a apei

Finanţări pentru: -Crearea şi modernizarea infrastructurii rurale -Construcţia şi modernizarea drumurilor comunale si din interiorul comunei, a celor vicinale, a străzilor, a drumurilor locale ce fac legătura cu unele zone de interes turistic din mediul rural; -Construcţia infrastructurii apă/apă uzată (alimentarea cu apa inclusiv staţii de tratare a apei, canalizare, staţii de epurare) ; -reţeaua publică de iluminat; -Construcţia platformelor pentru depozitarea deşeurilor si dotarea aferenta; -Construcţia şi/sau modernizarea reţelei publice locale de alimentare cu gaz. -Modernizarea infrastructurii şcolare Amenajarea spaţiilor de interes public al localităţii -Înfiinţarea, amenajarea şi renovarea centrului civic (ex. amenajare peisagistică , parcuri, parcări, pieţe, faţadele clădirilor etc); -Investiţii aferente aşezămintelor şi serviciilor culturale (ex. renovarea, modernizarea, dotarea bibliotecilor, a căminelor culturale, etc.); -Amenajare spaţii

- capacitatea de plată a consumatorilor pentru serviciile oferite; - cheltuieli suplimentare pentru combaterea efectelor calamităţilor naturale.


6.Turismul - tradiţii, obiceiuri folclorice, port popular şi arhitectură tradiţională bine conservate şi diversificate; - diversitate etnică, diversitate culturală; - obiceiuri culinare diverse (bucătărie românească, maghiară, săsească); Atracţii turistice: - Muzeul satului în incinta Conacului Zichy -Conacul Zichy -Biserica reformată -Sit arheologic – Fortificaţie Latene de la Voivodeni -Sit arheologic - necropolă Toldal. Evenimente culturale:

-Tabără Internaţională de folclor

-Festivalul dansului popular „Tiszta forrasbal”

-Zilele Voivodeniului

-Zilele Gospodarului

-Festivalul vinului şi al cârnaţului.

- infrastructură de cazare slab dezvoltată (14 locuri) - calitatea scăzută a serviciilor şi a informaţiilor turistice; - infrastructura de transport, telecomunicaţiile şi dotarea tehnică necorespunzătoare; - interes şi spirit antreprenorial scăzut al populaţiei rurale faţă de activităţile din turism; - lipsa unei infrastructuri turistice de informare, centre de marketing şi consultanţă în turism, materiale de promovare turistică, servicii de ghizi; - lipsa unor itinerarii turistice tematice, care să valorifice potenţialul natural antropic;

-formarea unor pachete turistice cu specific agroturistic şi cinegetic - creşterea interesului pentru turism pe plan internaţional; - dezvoltarea unor produse turistice complexe; - forţa de muncă disponibilă care poate fi atrasă în sistemul serviciilor turistice şi unităţi de cazare neutilizate la întreaga capacitate; Finanţări pentru: a) infrastructura pentru marketing-ul serviciilor turistice rurale, ca de exemplu: -construirea, modernizarea şi dotarea centrelor de informare, promovare, prezentare şi vizitare turistică; -dezvoltarea de sisteme electronice de rezervare pentru structurile de primire turistice; -amenajarea de marcaje turistice etc. b) infrastructura de agrement, ca de exemplu pentru: -investiţii legate de activităţi recreaţionale (alei pentru plimbări, plimbări cu mijloace de transport tradiţionale, popasuri etc.); -investiţii legate de activităţi sportive c) studii şi analize

- sprijin insuficient pentru dezvoltarea turismului, în special în zonele rurale; - slaba implicare şi înţelegere de către autorităţile publice pentru exploatarea corespunzătoare a mediului şi a teritoriului, în folosul dezvoltării turismului; - insuficienţa capitalului de investiţii capabil să menţină şi să crească activităţile de afaceri în turism;


III PRIORITĂŢILE DEZVOLTĂRII LOCALITĂŢII 2007-2013 III.1 OBIECTIVUL STRATEGIC

Dezvoltarea rurală este strâns legată de politica agricolă comună (PAC) şi de măsurile de sprijinire a forţei de muncă. În mod tradiţional, măsurile de sprijin a dezvoltării rurale au fost dispersate între diferite instrumente juridice urmărind obiective diverse. Din aceste motive şi pentru a-i reda coerenţa, reforma PAC din1999 a fost acompaniată de consolidarea măsurilor de dezvoltare rurală şi de reunirea lor într-o reglementare unică. Acest instrument pune în practică o politică integrată de dezvoltare rurală durabilă care asigură o mai bună coerenţă între dezvoltarea rurală şi politica preţurilor şi a pieţelor din cadrul politicii agricole comune; în acelaşi timp, el promovează toate componentele dezvoltării rurale prin încurajarea participării actorilor locali. Astfel, dezvoltarea rurală a devenit al doilea pilon al politicii agricole comune. Legată de activităţile agricole şi de reconversia lor, ea urmareşte îndeosebi modernizarea exploatărilor agricole, securitatea şi calitatea produselor alimentare, venituri echitabile şi stabile pentru agricultori, considerarea problemelor privind mediul înconjurător, activităţi complementare sau alternative, creatoare de locuri de muncă, pentru a diminua exodul rural şi consolida dimensiunea economică şi socială a mediului rural, îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă şi muncă, egalitatea şanselor. Măsurile de dezvoltare rurală care răspund acestor obiective au fost clasificate în 2 categorii: -măsuri care însoţesc reforma PAC (zone defavorizate, ieşirea timpurie la pensie); -măsuri de modernizare şi diversificare a exploatărilor agricole, investiţii, formare, ajutor complementar pentru silvicultura, promovarea şi reconversia agriculturii. Obiectivul general este dezvoltarea durabilă a spaţiului rural şi valorificarea potenţialului turistic al comunei prin:

• revigorarea spaţiului rural prin sprijinirea dezvoltării, creării şi diversificării activităţilor economice ;

• stabilizarea populaţiei din mediul rural;

• crearea de noi locuri de muncă prin creşterea angajării în sectoare neagricole.

• creşterea veniturilor populaţiei prin exploatarea raţională a pădurilor,

• extinderea zonelor împădurite, în scopul creşterii valorii adăugate a produselor forestiere;

• modernizarea şi diversificarea proceselor economice de exploatare şi prelucrare a lemnului.

• Susţinerea financiară a industriei locale, diversificarea activităţilor alternative agriculturii ca de exemplu încurajarea meşteşugurilor şi a agroturismului sunt măsuri indirecte prin care este stabilizată populaţia de la sate.

• Pentru revigorarea activităţilor economice din mediul rural şi diversificarea acestora se impune susţinerea activităţilor agricole prin realizarea de servicii specifice, a activităţilor de agroturism, a producţiei de artizanat şi a altor activităţi cu specific agricol (sericicultura, apicultura, cultivarea ciupercilor, plantelor medicinale şi a fructelor de pădure), înfiinţării de noi pensiuni agroturistice, modernizarea celor existente şi dezvoltarea serviciilor pentru petrecerea timpului liber (terenuri de sport, echitaţie, ciclism montan etc.).

• conversia la o agricultură organică, protecţia zonelor cu o biodiversitate specială care prezintă o importanţă naturală şi menţinerea sau îmbunătăţirea peisajului rural sau a mediului natural.

• introducerea de facilităţi pentru fermieri care să ducă la practici agricole prin care să se păstreze bio-diversitatea, să se menţină resursele genetice locale şi care să aibă un impact scăzut asupra mediului.

• În ce priveşte domeniul silvicol, este necesară acordarea de sprijin financiar pentru comunitatea locală în ceea ce priveşte împădurirea terenurilor abandonate precum şi pentru deţinătorii de păduri şi terenuri


Ariile deficitare care necesită intervenţie sunt:

1. Pietruire-modernizare DC 154 Voivodeni-Toldal 2. Reabilitare şi modernizare drumuri 3. Reabilitarea şi extinderea reţelei de apă potabilă în localităţile componente ale Comunei

Voivodeni 4. Extinderea reţelei de distribuţie a apei potabile în localitatea Toldal 5. Construirea reţelei de canalizare în localitatea Voivodeni 6. Construirea reţelei de canalizare în localitatea Toldal 7. Extindere reţea de distribuţie a gazului metan 8. Implementarea unui sistem de gestionare a deşeurilor 9. Construcţie locuinţe pentru tineret 10. Atragerea unui program pentru construcţia de locuinţe sociale 11. Programe sociale pentru persoanele defavorizate 12. Reabilitarea şcolilor şi grădiniţelor

Dezvoltare rurală durabilă prin atingerea indicatorilor turistici:

acţiuni de conservare, restaurare, valorificare turistică, informare, creşterea conştientizării importantei prezervării patrimoniului natural şi antropic,

dezvoltarea unor programe de evaluare a resurselor turistice,

atragerea membrilor comunităţii locale în administrarea / custodia patrimoniului turistic,

elaborarea planurilor de management pentru fiecare obiectiv turistic,

crearea unui sistem informaţional regional privind managementul obiectivelor turistice.

renovare clădiri patrimoniu

elaborarea unei oferte turistice complexe adaptate stilului de petrecere în mod activ a timpului liber

dezvoltarea agroturismului

dezvoltarea turismului cinegetic

includerea localităţii în tururi turistice tematice

III.2 PRIORITĂŢILE STRATEGICE DE DEZVOLTARE

Prioritatea I

Dezvoltarea infrastructurii locale (transport, mediu, sănătate, educaţie, asistenţă socială,

reabilitare urbană, utilităţi publice) Mediu. Resursele primare şi secundare. Pârâuri care traversează comuna:

Agriş Luţ.

Apele subterane din zona subcarpatică şi de podiş au debite mici şi mineralizare ridicată, fiind în general nepotabile. Terenurile de pe teritoriul comunei sunt constituite astfel:



-la sfârşitul anului 2005 -

-ha-



pepiniere viticole


Voivodeni

(2005)

3400 2673 2068 443 161 1 0




Localitate


% din sup. arabilă

1 2 3 4 5 6 7 8 9 Voivodeni 2.674 75 850,8 60 162 15 688,8 32

Predomină depozitele sedimentare de nisipuri, marne, argile care pot fi utilizate în fabricarea unor materiale de construcţii.

Pădurile înconjoară comuna. Fondul forestier este destinat atât funcţiunii de producţie de masă lemnoasă cât şi unui complex de funcţiuni de protecţie, cuprinzând, în special, specii de foioase. Calitatea factorilor de mediu

Apa Cantitatea şi calitatea resurselor de apă reprezintă un factor determinant, care condiţionează dezvoltarea

generală a economiei şi a procesului de amenajare a teritoriului. Pentru gospodărirea şi dezvoltarea durabilă a resurselor de apă vor trebui aplicate cu consecvenţă principiile formulate în Directiva Parlamentului şi Consiliului Europei 60/2000/CE. Eforturile locale, prin intermediul Stategiei Locale de Dezvoltare Durabilă, trebuie orientate spre aplicarea acestor principii generoase, dar şi foarte necesare.

Probleme

• Poluare • Calitate Obiective pe termen mediu

Îmbunătăţirea calităţii resurselor de apă potabilă. Reducerea riscului producerii de inundaţii


a) Asigurarea alimentării continue cu apă a folosinţelor şi, în special, a populaţiei • realizarea de noi surse de apă; • realizarea de reţele de distribuţie separate de alimentare cu apă pentru populaţie şi pentru industrie; • economisirea apei şi reducerea pierderilor din reţelele de distribuţie a apei;

b) Îmbunătăţirea calităţii resurselor de apă • retehnologizarea proceselor de producţie prin utilizarea unor tehnologii curate, nepoluante; • realizarea de staţii de epurare noi şi modernizarea celor existente; • implementarea unor mijloace de prevenire, limitare şi diminuare a efectelor poluării accidentale;

c) Reconstrucţia ecologică a râurilor • îmbunătăţirea şi realizarea de habitate corespunzătoare conservării biodiversităţii; • asigurarea de debite corespunzătoare pe cursurile de apă, în scopul protecţiei ecosistemelor acvatice; • asigurarea continuităţii debitului pe cursurile de apă, pentru facilitarea migraţiei speciilor piscicole;

d) Reducerea riscului producerii de inundaţii • realizarea de acumulări cu folosinţe complexe, prevăzute cu volum de protecţie contra inundaţiilor; • realizarea de îndiguiri, concomitent cu protejarea zonelor umede; • interzicerea amplasării construcţiilor în zonele inundabile.

Pentru protecţia, ameliorarea şi utilizarea durabilă a solurilor se stabileşte următoarea strategie:

utilizarea durabilă a resurselor; inventarierea arealelor cu probleme şi prioritizarea acţiunilor; aplicarea stimulentelor economice, dacă acestea contribuie la rezolvarea problemelor; aplicarea principiului „poluatorul plăteşte”; cunoaşterea potenţialelor naturale şi stabilirea modalităţilor eficiente de utilizare a terenurilor, în

concordanţă cu cerinţele dezvoltării economice şi ale protecţiei mediului; reabilitarea şi reconstrucţia ecologică a solurilor.

Obiective pe termen lung Punerea în valoare a izvoarelor din localitate. Eliminarea deversărilor de ape uzate menajere în cursurile de apă. Modernizarea tehnologiilor de producţie şi de epurare a apelor.

Aerul Probleme

Aerul atmosferic este influenţat într-o măsură moderată de emisiile din activităţile economico - sociale. A.) Surse industriale - nesemnificative Sursele de emisie în atmosferă din agricultură sunt reduse, dar nu de neglijat. Depozitele de deşeuri reprezintă surse moderate de emisie în atmosferă, fiind amplasate la distanţe mari de localităţi. B). Surse mobile:

- traficul rutier care se desfăşoară în principal pe :

o DJ 154 Breaza-Voivodeni-Glodeni o DJ 153 B - Voivodeni - Toldal

Din lipsa fondurilor pentru întreţinerea infrastructurii rutiere din localităţile rurale calitatea căilor de rulare

este necorespunzătoare. Principalele aspecte generate de trafic sunt poluarea aerului atmosferic cu particule, pulberi sedimentabile,

NOx, SOx, hidrocarburi, plumb.

Obiective pe termen mediu Îmbunătăţirea calităţii aerului.


• Lipsa fondurilor necesare refacerii, reabilitării şi modernizării podurilor Obiective pe termen mediu

Modernizarea străzilor din interiorul comunei Pietruirea drumurilor de pământ Reabilitarea podurilor

Obiective pe termen lung

Amenajarea unor parcări auto Realizarea unor zone pietonale.

Spaţiile verzi

Spaţiile verzi sunt amenajate pe diferite categorii: grădini-parc, parcuri centrale, terenuri de sport, terenuri de joacă pentru copii, parcuri verzi, spaţii (zone) verzi aferente clădirilor de locuit şi instituţiilor.

Terenurile de joacă şi de sport, în general lipsite de dotările necesare desfăşurării de activităţi sportive şi de agrement, se află într-o stare continuă de degradare. Şi în cadrul unităţilor de învăţământ se întâlneşte lipsa dotărilor sportive necesare desfăşurării activităţilor de acest gen.

Probleme

• Degradarea continuă a terenurilor de joacă şi sport. • Număr redus de terenuri de joacă şi sport • Lipsa dotărilor sportive minim necesare în unităţile de învăţământ. • Existenţa unor amenajări nefuncţionale, depăşite în zonele de agrement. • Nefolosirea la capacitatea maximă a potenţialului de recreere a pădurilor ce înconjoară comuna.

Obiective pe termen mediu

Implicarea activă a cetăţenilor în realizarea strategiilor, a planurilor de acţiune şi a proiectelor de amenajare horticolă a terenurilor de joacă şi agrement sportiv. Se vor amplasa, în spaţiile verzi şi terenurile de joacă amenajate, cutii pentru sugestii şi opinii, prin intermediul cărora beneficiarii obiectivului pot să-şi exprime opiniile referitoare la amenajarea şi întreţinerea acestuia. Durabilitatea spaţiilor amenajate se va susţine şi printr-un program educaţional promovat de organizaţiile neguvernamentale şi asociaţiile sportive.

Obiective pe termen lung Îmbunătăţirea facilităţilor pentru dezvoltarea armonioasă a tineretului Punerea în valoare a obiectivelor culturale.

Gestionarea deşeurilor Un rol important în protejarea mediului îl are un management judicios al deşeurilor care trebuie să cuprindă câteva principii de bază, care sunt şi cele ale Comunităţii Europene stabilite şi adoptate în 1990. Probleme

• Salubritatea comunei este necorespunzătoare. • Nu este încheiat lanţul de colectare selectivă şi de valorificare a deşeurilor refolosibile. • Au fost depistate depozite necontrolate de deşeuri menajere şi industriale. • Nu există un depozit de deşeuri periculoase. Practicile uzitate în prezent prezintă un risc deosebit pentru

poluarea solului, a apelor subterane şi de suprafaţă. • Pentru neutralizarea deşeurilor rezultate din activităţile de ocrotire a sănătăţii sau din activităţile veterinare

(deşeuri considerate periculoase pentru sănătatea populaţiei) nu există posibilitatea de neutralizare corespunzătoare cerinţelor legale în vigoare. În prezent aceste deşeuri sunt arse în instalaţii neomologate,

i ă li i i l i t ă ăt t l ţi i


organizaţiilor de mediu în elaborarea planurilor de gospodărire a deşeurilor şi implicarea acestora în campaniile de popularizare a planurilor şi deciziilor.

Elaborarea unei strategii de gospodărire a deşeurilor pe principiile dezvoltării durabile. Creşterea cu cca. 10% a procentului de deşeuri valorificate din totalul deşeurilor solide. Strategia propusă

cuprinde colectarea selectivă a deşeurilor în vederea reciclării materialelor refolosibile, demararea unei campanii publicitare în vederea pregătirii populaţiei pentru introducerea noilor scheme de colectare selectivă a deşeurilor menajere şi de reciclare a materialelor.

Reducerea cu 30% a reclamaţiilor primite de Primăria Voivodeni de la cetăţeni, privind colectarea necorespunzătoare a deşeurilor menajere. Strategia prevede înzestrarea gospodăriilor individuale cu recipienţi standardizaţi pentru colectarea deşeurilor, amenajarea de platforme betonate prevăzute cu guri de scurgere racordate la sistemul de canalizare, în vederea amplasării recipienţilor de colectare primară.

Realizarea gropii ecologice regionale pentru depozitarea deşeurilor. Obiective pe termen lung

Recondiţionarea terenurilor cu depozite de reziduuri solide cu capacitate epuizată. Creşterea cu cca. 30% a procentului de deşeuri valorificate din totalul deşeurilor solide. Reducerea cu 70% a reclamaţiilor primite de Primăria Voivodeni de la cetăţeni, privind colectarea

necorespunzătoare a deşeurilor menajere.

Zone expuse riscurilor naturale şi antropice Probleme

• seismicitate. • au fost identificate suprafeţe de teren degradat, supus fenomenelor de alunecare, ca urmare a practicării

unor tehnici agricole necorespunzătoare. • Inundaţii (pârâul Luţ) Obiective

Prevenirea inundării teritoriului apărat prin îndiguire Regularizări de cursuri de apă, îndiguiri şi lucrări de prevenire a inundaţiilor; Lucrări de desecare şi eliminare a excesului temporar de apă de pe terenurile agricole.

Potenţial forestier

Probleme Diminuarea suprafeţelor acoperite cu păduri

Obiective

Gestionarea durabilă a pădurilor necesită promovarea unor acţiuni specifice orientate pe următoarele direcţii: • asigurarea integrităţii fondului forestier naţional, în condiţiile şi cu respectarea situaţiei rezultate în urma

schimbării formei de proprietate a acestuia; • întregirea fondului forestier naţional până la nivelul optim de 35% din teritoriul ţării; • reconstrucţia ecologică a pădurilor deteriorate structural de factori naturali şi antropici; • menţinerea volumului recoltelor anuale de lemn la nivelul posibilităţilor pădurilor; • conservarea biodiversităţii şi asigurarea stabilităţii, sănătăţii şi polifuncţionalităţii pădurilor.

Energia

Probleme • Lipsa unei strategii energetice pe termen lung. • Tehnologii învechite şi ineficiente în domeniul producerii, transportului, distribuţiei şi consumului de

resurse energetice. • Dificultăţi în asigurarea cu energie termică a consumatorilor casnici.


Agricultura România a obţinut în negocieri o perioadă de tranziţie de 3 ani, până la 31 decembrie 2009, pentru modernizarea unităţilor de prelucrare a laptelui şi cărnii. România a obţinut o perioadă de tranziţie de 8 ani pentru eliminarea din cultură a viilor hibride de pe o suprafaţă de 30.000 ha şi replantarea acestora cu soiuri din specia Vitis vinifera, cu recunoaşterea dreptului de replantare. România a obţinut alte perioade de referinţă pentru negocierea cotelor de producţie decât celelalte state candidate (2000-2002 faţă de 1997-1999), ceea ce i-a permis obţinerea de cote avantajoase, apropiate de potenţialul de producţie al ţării. România s-a orientat spre dezvoltare rurală (pentru a rezolva problema supra-populării din agricultură şi a fermelor de subzistenţă) şi spre sectoarele unde avea potenţial de dezvoltare (zootehnie, cereale, viţă-de-vie, lapte, zahăr). România a obţinut posibilitatea suplimentării cu până la 20% a plăţilor directe din fondurile pentru dezvoltare rurală. La cereale s-a obţinut în negocieri o suprafaţă de bază pentru culturi arabile (cereale, oleaginoase, proteaginoase, in pentru ulei, in pentru fibră, cânepă pentru fibră) de 7.012.666 de hectare pentru care România va primi subvenţii de la Uniunea Europeană. Pentru restul de 2,4 milioane ha de teren (culturi de cartofi, sfeclă, legume, tutun, pepeni, culturi furajere, plante medicinale etc.), se vor primi subvenţii, în cuantumurile prevăzute de acquis-ul comunitar pentru cultura respectivă. România a obţinut o cotă de zahăr care practic acoperă consumul intern, formată din cota de zahăr din sfeclă . În cadrul pachetului financiar, România a obţinut pentru agricultură, în perioada 2007-2009, cca. 4,7 miliarde de euro: 3,9 miliarde pentru capitolul Agricultură; 800 de milioane pentru capitolul 21 . Politică regională, ca fonduri structurale destinate sectorului agricol. Politica Uniunii Europene de dezvoltare rurală, la care şi România se racordează, vizează trei direcţii principale:

1. creşterea competitivităţii fermelor şi silviculturii, prin măsuri de îmbunătăţire şi dezvoltare a infrastructurii; sprijinirea fermierilor care participă la schemele de calitate a alimentelor; ajutorul de stabilire pentru tinerii fermieri; sprijinirea fermelor de semi-subzistenţă;

2. managementul mediului şi al pământului, prin măsuri pentru sprijinirea fermierilor din zonele montane; programul .Natura 2000.; îmbunătăţirea mediului agricol; plăţi pentru bunăstarea animală;

3. îmbunătăţirea calităţii vieţii şi diversificarea activităţilor prin: sprijinirea activităţilor non-agricole; ajutoare pentru crearea micro-întreprinderilor; încurajarea turismului; renovarea satelor.

Programul Naţional de Dezvoltare Rurală ce se va derula în perioada 2007-2013 va cuprinde măsuri pentru: instalarea tinerilor fermieri în mediul rural; pensionarea anticipată a fermierilor şi a lucrătorilor agricoli; informarea şi pregătirea profesională a persoanelor implicate în sectoarele agricol şi forestier; utilizarea serviciilor de consultanţă de către fermieri şi proprietarii de păduri; modernizarea exploataţiilor agricole; creşterea valorii economice a pădurilor; creşterea valorii adăugate pentru principala producţie agricolă şi forestieră; îmbunătăţirea şi dezvoltarea infrastructurii pentru dezvoltarea şi adaptarea agriculturii şi silviculturii; sprijin pentru agricultori în vederea adaptării la standardele comunitare; sprijin pentru fermele de semisubzistenţă care se află în proces de restructurare; sprijin pentru înfiinţarea grupurilor de producători; compensaţii acordate fermierilor din zonele montane cu handicapuri naturale; înfiinţarea plantaţiilor pe terenuri agricole; înfiinţarea sistemelor agro-forestiere pe terenuri agricole; înfiinţarea plantaţiilor pe terenuri neagricole; promovarea activităţilor non-agricole; sprijin pentru crearea şi dezvoltarea micro-întreprinderilor; încurajarea turismului; protejarea şi creşterea potenţialului natural care să contribuie la dezvoltarea economică durabilă. Limitele minime pentru exploataţiile agricole sunt următoarele: pentru sectorul vegetal: cereale, plante tehnice şi medicinale: zona de câmpie . 110 ha; zona de deal 50 ha; pajişti naturale cultivate şi culturi furajere pentru zona de munte . 25 ha; legume 2 ha; plantaţii de pomi şi pepiniere .5 ha; căpşunerii, arbuşti fructiferi . 1 ha; plantaţii de vii nobile, pepiniere şi hamei 5 ha; sere şi solarii 0,5 ha; ciupercării . 0,2 ha. Pentru sectorul animalier, prin exploataţie agricolă înţelegem: vaci de lapte sau bubaline . 15 capete; taurine la îngrăşat . 50 capete; oi sau capre .300 capete; cai de rasă 15 capete; cai la îngrăşat .50 capete; porci . 100 capete; alte specii de animale 100 capete; găini ouătoare . 2000 capete; păsări pentru carne 5000 capete; staţii de incubaţie 200.000 de capete; alte specii de păsări 1000 capete; apicultură 50 familii; struţi 15 capete; iepuri 500 capete; animale de blană 100 capete. Revigorarea agriculturii româneşti, respectiv racordarea acesteia la exigenţele comunitare în domeniu, reprezintă un proces de durată ce necesită aplicarea integrată a unui pachet de măsuri care să se înscrie în orientările generale ale Politicii Agricole Comune. În acest sens, este necesară îmbunătăţirea infrastructurii rurale (drumuri, utilităţi publice), proces ce trebuie


urmare, proprietarul sau utilizatorul terenului respectiv nu va primi nici un fel de plată pentru terenul respectiv. În ce priveşte micile ferme, acestea vor putea rămâne competitive pe piaţa unică cu 2 condiţii. Prima vizează îndeplinirea standardelor de calitate impuse. A doua reprezintă de fapt un avantaj ce se referă la faptul că preţurile pentru produsele agricole şi agro-alimentare româneşti vor fi mai mici decât cele practicate în UE, iar pe piaţa unică cererea pentru acestea va creşte.

Principalele preocupări în domeniul agriculturii sunt:

Cultivarea plantelor în exploataţii agricole familiale; Creşterea animalelor în ferme de subzistenţă; Creşterea bovinelor; Producerea de lapte de vacă brut; Vânzarea cu ridicata a cartofilor de sămânţă; Vânzarea cu ridicata a furajelor pentru animale; Vânzarea de materiale, reziduuri si produse secundare folosite pentru hrana animalelor.

Oportunităţile de investiţii în acest domeniu se referă la înfiinţarea de societăţi agricole.

Principalele culturi sunt:

• cultivarea cerealelor: grâu, secară, orz, orzoaică, ovăz, porumb; • cultivarea cartofilor; • cultivarea sfeclei de zahar; • cultivarea tutunului, inclusiv prelucrarea lui preliminară (recoltarea şi uscarea frunzelor de tutun); • cultivarea plantelor producătoare de seminţe sau fructe oleaginoase (floarea soarelui, soia), precum

şi a plantelor tehnice oleaginoase (in pentru ulei, rapiţă) • cultivarea plantelor leguminoase uscate, ca: fasolea şi mazărea.

Sectorul zootehnic este bine dezvoltat, acest efectiv de animale poate fi valorificat prin înfiinţarea unui

punct de colectare a produselor animaliere rezultate, un abator sau microferme pentru creşterea numărului de animale.

Agricultura are o pondere importantă în economia localităţii. 2068 de hectare de teren sunt disponibile pentru cultivare.

Creşterea animalelor este bine dezvoltată. Din producţia agricolă animală cea mai importantă ramură este producţia de lapte de vacă. O altă ramură importantă este producţia de carne. Ca indicator se foloseşte din anul 2004 – greutatea animalelor în viu sacrificate pentru consum în exploataţiile agricole şi în abatoare.



-ha-



pepiniere viticole


Voivodeni 3400 2673 2068 443 161 1 0


Arabil

SUPRAFAŢA

CLASA DE CALITATE CLASA

Reală

Cartată

I II III IV V MED

NP

ANUL EXECUŢIEI

Nr.crt.

TERITORIU

L COMUNAL

Sup

NP Sup

NP Sup NP Sup

NP Sup NP TEREN

BONIT

0 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 1 Voivodeni 2.069 2.069 87 85 30

878 1.01

547 25

634 403 7 III 44 1987 1975

Exploataţiile nu au terenuri comasate şi ca atare nu diferă foarte mult de gospodării ţărăneşti clasice. Gradul de organizare a agriculturii este deci foarte slab şi necompetitiv într-o economie de piaţă concurenţială.





Localitate


% din sup. arabilă

1 2 3 4 5 6 7 8 9 Voivodeni 2.674 75 850,8 60 162 15 688,8 32 Probleme

• Predomină exploataţiile (agricole si de creştere a animalelor) mici şi foarte mici, nerentabile economic, asigurând de cele mai multe ori doar autoconsumul.

• consumul de îngrăşăminte chimice reprezintă mai mult un deziderat decât o realitate (cantitatea medie de îngrăşăminte chimice - 36 de kg la hectar, adică de aproape 4 ori mai mică decât în 1989).

• Comparativ cu ţările Uniunii Europene, cantitatea de îngrăşăminte chimice folosite în România este de 4 ori mai mică

• Pierderile provocate de neutilizarea mijloacelor chimice de combaterea bolilor si dăunătorilor se cifrează la 1/3 din recolte.

• tendinţa consumului de sămânţă certificată a scăzut drastic. • numarul insuficient de utilaje este accentuat de uzura fizică şi morală a acestora. • greutăţi în creşterea gradului de mecanizare a proceselor tehnologice din cauza structurii ofertei interne de

maşini agricole neadaptată la mărimea exploataţiilor agricole, şi a dificultăţilor financiare (legate de costul maşinilor, de posibilităţile de achiziţionare a acestora).

Durata normată de utilizare şi gradul de înlocuire necesar estimat pentru parcul existent

Nr. crt.

Tractoare şi maşini agricole

Durata normată de utilizare

Gradul de înlocuire necesar (% din total inventar existent)

1. 2. 3. 4. 5.

Tractoare Combine Pluguri Grape Semănători

8 12 7 7 10

65 55 60 58 42

• Dezagregarea societăţilor agricole. • capacitate scăzută de depozitare a cerealelor şi a oleaginoaselor boabe • Rezilierea contractelor de arendare. • Descompunerea asociaţiilor familiale. • Grad înalt de fiscalitate la exploataţiile organizate. • Lipsa facilităţilor financiar-bancare pentru producătorii agricoli. • Lipsa pieţei organizate a produselor agricole. • Uzură accentuată a utilajelor agricole, durata de serviciu la 50% dintre ele fiind depăşită. • Reducerea suprafeţelor de teren agricol, prin trecerea în intravilan.


Suprafaţa comunei Voivodeni

Intravilan 54 ha Extravilan 3346 ha

Total 3400 ha

Obiective

implementarea legislaţiei în domeniul siguranţei alimentare (respectarea standardelor UE în unităţile de procesare, abatoare, ecarisaj);

consumul de sămânţă certificată Trecerea la o agricultură cu exploataţii private, performante şi profitabile. Înfiinţarea de ferme de subzistenţă formate prin cumpărarea sau arendarea de terenuri agricole. Folosirea îngrăşămintelor chimice Asigurarea unei baze tehnico-materiale moderne şi performante. creşterea gradului de mecanizare a proceselor tehnologice Creşterea capacităţii de depozitare a cerealelor şi a oleaginoaselor boabe Ameliorarea efectivelor de animale şi îmbunătăţirea tehnologiilor de exploatare. Promovarea produselor agricole naturale.

Industria Probleme

• Număr mic de IMM-uri cu activitate de producţie. • activitatea meşteşugărească şi artizanală se confruntă pe de o parte cu lipsa fondurilor pentru modernizarea

producţiei şi pe de altă parte lipsa ucenicilor tineri care să înveţe şi să preia meşteşugul. In acest moment nu există un sprijin real acordat tinerilor din spaţiul rural pentru învăţarea şi dezvoltarea unor meşteşuguri tradiţionale şi stabilirea acestora în mediul rural.

• slaba reprezentare a serviciilor pentru populaţie cum sunt: întreţinerea şi repararea obiectelor şi aparaturii de uz casnic şi gospodăresc, depanare radio- TV, igiena, croitorie, vopsitorie şi curăţătorie chimică

• Management defectuos al deşeurilor practicat de agenţii economici. • Inexistenţa unui depozit de deşeuri periculoase amenajat conform prevederilor legale. • Lipsa unui incinerator, care să asigure neutralizarea completă a deşeurilor din sistemul sanitar. • Eficienţa scăzută a sistemelor de epurare a apelor uzate utilizate de agenţii economici. • Slaba capitalizare a întreprinderilor, în special a sectorului IMM. • Echipamente şi tehnologii de producţie învechite. • Capacitate lentă de adaptare la modificările din structura pieţelor. • Migrarea tinerilor spre alte zone. • Incapacitatea de a face faţă competiţiei cu localităţile din zonă sau din regiune în privinţa atragerii de noi

investiţii. Obiective

o creşterea nivelului de trai în mediul rural; o revigorarea comunei; o noi oportunităţi de angajare, prin diversificarea activităţilor în mediul rural; o Dezvoltarea unor reţele de servicii pentru populaţie ar crea perspectiva creşterii gradului de

ocupare a forţei de muncă în general şi al femeilor în special o creşterea calităţii produselor, prin retehnologizarea unităţilor din industria alimentară; o creşterea protecţiei consumatorului, o Stimularea înfiinţării unor activităţi industriale performante, nepoluante.


o Implementarea unor sisteme de monitorizare a emisiilor în afara amplasamentului unităţii poluante, pentru a se identifica impactul activităţii acesteia asupra zonelor protejate.

o Soluţionarea problemei eliminării controlate a deşeurilor toxice şi periculoase. Transporturile

Probleme

Starea drumurilor nu se ridică la nivelul standardelor europene. Mediul rural se confruntă şi cu lipsa unei reţele satisfăcătoare de mijloace de transport şi de comunicaţie, care ar putea asigura populaţiei servicii utile pentru un mod de viaţă modern.

Reducerea constantă în perioada de după anul 1989 a volumului de investiţii alocate pentru construirea, modernizarea şi întreţinerea drumurilor publice, la care se adaugă creşterea de până la 10 ori a traficului greu pe unele tronsoane, au dus la deprecierea continuă şi progresivă a stării drumurilor publice.

Starea drumurilor judeţene şi comunale are o influenţă deosebită asupra dezvoltării locale. Infrastructura feroviară se situează în prezent sub standardele UE. Principalele elemente ale infrastructurii locale de transport:

o DJ 154 Breaza-Voivodeni-Glodeni o DJ 153 B - Voivodeni – Toldal.

Obiective Pentru realizarea unui sistem de transport omogen, conectat din punct de vedere al structurii la reţelele de transport naţionale şi europene, trebuie avute în vedere următoarele acţiuni generale:

reabilitarea şi modernizarea infrastructurii şi echipamentelor; asigurarea interconectării şi interoperabilităţii între reţelele şi modurile de transport; uitlizarea modurilor de transport ecologic; utilizarea de mijloace de transport performante tehnic şi operaţionale pentru toate tipurile de transport; implementarea tehnologiilor de depoluare specifice; aplicarea măsurilor preventive pentru limitarea efectelor poluării; extinderea transporturilor combinate şi intermodale.

Comerţul

Probleme - slaba capitalizare a societăţilor comerciale; - nivelul redus al investiţiilor de capital extern în economia locală; - nivelul redus al câştigului mediu net pe salariat - Lipsa unor comercianţi en-gros. - Lipsa unor magazine specializate. - Preţul ridicat al produselor de pe piaţă.

Obiective

Dezvoltarea reţelei comerciale la standarde ridicate. Atragerea marilor comercianţi en-gros şi en-detail, care să ofere servicii şi produse de calitate ridicată şi la

preţuri accesibile. Acordarea atenţiei cuvenite componentelor de protecţie a mediului: depozitarea mărfurilor, generarea de

Localitate Număăr de angajaţţi Comuna Voivodeni 32 Voivodeni 32 Toldal 0


Probleme • Prezenţa redusă a societăţilor cu activitate în domeniul producţiei şi serviciilor. • Volum redus al capitalului străin investit. • Instabilitate legislativă. • Grad de fiscalitate ridicat. • Rată a şomajului relativ ridicată.

Obiective

Vitalizarea mediului economic local. Atragerea de capital străin. Implementarea de tehnologii de producţie moderne. Reconversia şi recalificarea profesională. Crearea unui sistem eficient de comunicare a IMM-urilor cu autorităţile locale, ONG-uri, asociaţii

profesionale, ştiinţifice, civice, culturale, instituţii de învăţământ . Înfiinţarea de noi IMM-uri, în special cu activitate turistică şi de producţie. Diversificarea ofertei de credite acordate IMM-urilor. Acordarea de facilităţi fiscale, inclusiv la nivel local. Colaborarea cu Agenţia de Dezvoltare Regională «Centru», patronate, organizaţii specializate capabile să

sprijine iniţiativa locală a IMM-urilor. Promovarea şi mediatizarea potenţialului economic şi a oportunităţilor de afaceri locale.

Echiparea edilitară şi dezvoltarea locală

O componentă importantă a resurselor dezvoltării rurale, cu impact direct asupra gradului de civilizaţie a localităţilor rurale, este infrastructura fizică.

Mărimea locuinţei rurale după suprafaţa locuibilă este aceeaşi ca în mediul urban, doar că aceasta este compusă în medie dintr-un număr sensibil mai mare de camere, ceea ce asigură condiţii ceva mai bune de locuire pentru gospodăriile din mediul rural. O alta trăsătură specifică a diferenţierilor teritoriale ale fondului de locuinţe din mediul rural îl constituie forma de proprietate a locuinţelor. Mediul rural, spre deosebire de mediul urban este caracterizat prin ponderea quasi-totală a locuinţelor proprietate privată – îndeosebi a populaţiei – şi ponderea nesemnificativă a locuinţelor proprietate publică.








808800

1000Numărlocuinţe


808

180

200

400

600

800

1000


Numărlocuinţe



808

463

0

200

400

600

800

1000


Număr delocuinţe

Locuinţeracordate lareţeaua degaz


808 769

0200400600800

1000


Număr delocuinţe



Probleme

- Străzile nu dispun de sisteme de alimentare cu apă potabilă şi canalizare. - Lipsa surselor de finanţare, care a generat scăderea volumului construcţiilor. - grad nesatisfăcător de dotare a locuinţelor rurale cu dependinţe şi instalaţii - reţea de canalizare slab dezvoltată


Sistematizarea localităţii, dezvoltarea reţelei stradale prevăzută cu trotuare şi şanţuri pentru dirijarea apelor pluviale;

Sistematizarea terenurilor agricole, tarlalizare, comasare, reţea de drumuri de exploataţie. Dezvoltarea spaţiilor verzi, de agrement şi a amenajărilor sportive Dezvoltarea zonelor de circulaţie şi transport Completarea şi dezvoltarea echipării edilitare Extinderea şi modernizarea reţelelor de apă potabilă şi canalizare. Creşterea siguranţei în exploatare a reţelei electrice. Corectarea regimului torenţial al pârâurilor.

Dezvoltarea infrastructurii instituţionale: simplificarea şi eficientizarea administraţiei publice, pentru a elimina paralelismele în plan decizional.

Structura şi dinamica populaţiei

Instabilitatea socio-economică din ultimul deceniu a dus la puternice dezechilibre resimţite şi pe piaţa forţei de muncă. Îmbătrânirea populaţiei şi creşterea ratei dependenţei, scăderea numărului populaţiei active şi creşterea şomajului datorat proceselor de restructurare dar şi a ineficienţei sistemului de formare profesională care să răspundă cerinţelor pieţei forţei de muncă, sunt fenomene care impun adoptarea de strategii în domeniul dezvoltării resurselor umane, care să sprijine reformele din acest domeniu, strategii care să acopere atât sfera educaţională şi a formării profesionale cât şi pe cea a ocupării populaţiei.

Competitivitatea localităţii, pe lângă disponibilitatea şi calitatea infrastructurii tehnice şi a dezvoltării unei societăţi informaţionale are nevoie şi de asistenţa tehnică pentru dezvoltarea unui sistem educaţional de care depinde:

• calitatea deprinderilor şi calificărilor de pe piaţa muncii,

• gradul mobilităţii pregătirii profesionale a locuitorilor.

Oamenii trebuie să fie capabili să se adapteze la condiţiile schimbărilor socio-economice şi să profite din plin de avantajele unor noi oportunităţi de angajare. Îmbunătăţirea nivelului de pregătire profesională şi adaptarea deprinderilor şi a pregătirii profesionale la nevoile specifice ale pieţei muncii sunt cruciale pentru ridicarea potenţialului resurselor umane şi creşterea şanselor individului în cadrul pieţei muncii. Necesitatea creşterii competitivităţii este determinată de schimbările structurii pieţei muncii şi presupune o adaptare rapidă a omului de vârsta activă la aceste schimbări. Autorităţile, instituţiile şi alţi actori de la nivel judeţean şi local trebuie sa aibă un rol activ în acest proces.

Probleme




-la 1 iulie 2005-



-în anul 2005-

Localitate Populaţia legală la 1.07.2005

Născuţii-vii Decedaţi Spor natural

Voivodeni 1875 13 43 -30

Tendinţa populaţiei

Populaţia stabilă în comuna Voivodeni

2002 faţă de 1992 1992 2002

+/- %

2124 1957 -167 92,1

Obiective

Creşterea natalităţii. Reducerea mortalităţii. Asigurarea unei fertilităţi constante în timp la pragul de înlocuire a generaţiilor. Reducerea incidenţei bolilor şi a deceselor. Creşterea numărului de locuitori. Atragerea persoanelor tinere pentru a se stabili în localitate.

Sănătatea publică Starea de sănătate a populaţiei este influenţată de o multitudine de factori, atât de ordin biologic, cât şi

socio-economic, ea fiind în acelaşi timp şi un indicator al condiţiilor de viaţă ale locuitorilor. La nivelul judeţului Mureş, în anul 2002, grupele populaţionale expuse la risc, mari consumatoare de

servicii medicale, reprezentau aproximativ 20% din totalul populaţiei judeţului, fiind repartizate pe grupe de vârstă, medii şi sexe după cum urmează :

Mediu urban Mediu rural Grupa expusă la risc

Total Masculin Feminin Total Masculin Feminin0 – 1 an 2.533 1.309 1.224 3.535 1.797 1.738 1 – 4 ani 10.069 5.190 4.879 15.090 7.687 7.403 65 ani şi peste 32.261 13.276 18.985 52.134 21.808 30.326 TOTAL 44.863 19.775 25.088 70.759 31.292 39.467 Se constată că peste 60 % din numărul persoanelor aflate în grupele expuse la risc se află în mediul rural


Nr. Medici de familie - 1 Nr. Farmacişti - 2 Nr. Personal medical mediu – 2

Localitate Nr. angajaţi –sănătate/social Comuna Voivodeni 9 Voivodeni 7 Toldal 2

Probleme

• Asigurarea bazei materiale necesară desfăşurării actului medical la standarde moderne. • Pentru servicii de specialitate, locuitorii din mediu rural trebuie să apeleze, de regulă, la unităţile medicale

din oraşe şi municipii. • Calitatea actului medical din mediul rural este relativ scăzută, în principal din cauza slabei dotări cu clădiri

şi cu aparatura medicală, de regulă învechită sau chiar inexistentă • Slaba dezvoltare şi dotare a unităţilor sanitare • Lipsa interesului sponsorilor. • Existenţa unor categorii sociale defavorizate a căror adresabilitate la medic este scăzută. • Incapacitatea sistemului de compensare a medicamentelor de a asigura necesarul real al pacienţilor. • Repartizare neuniformă a cadrelor medicale • Număr scăzut de medici stomatologi raportat la numărul populaţie • Slaba dezvoltare a serviciilor medicale de îngrijire la domiciliu

Obiective Realizarea de programe comune ale unităţilor sanitare şi organizaţiilor neguvernamentale în vederea

obţinerii de fonduri necesare îmbunătăţirii bazei materiale. Iniţiativă legislativă în vederea modificării legii sponsorizării, urmărindu-se adoptarea unei legi ofertante

pentru sponsor în cazul susţinerii financiare. Realizarea de programe de educaţie pentru sănătate. Demersuri pentru creşterea fondurilor alocate sănătăţii. Realizarea unei ,,farmacii sociale” pentru persoanele defavorizate. Acordarea de facilităţi cadrelor medicale care doresc să lucreze în mediul rural.

Educaţia formală şi informală

A. Educaţia formală

Probleme Fondurile alocate pentru întreţinerea şi exploatarea unităţilor de învăţământ nu au fost suficiente ceea ce a

determinat degradarea din punct de vedere: - al construcţiilor - degradarea tencuielilor exterioare – interioare, lucrări de hidroizolaţii; - al utilităţilor - grupuri sanitare, distribuire agent termic, iluminat; • al dotărilor cu material didactic – dotarea cu tehnică de calcul şi mijloace moderne de predare. • Calitatea inegală a actului educativ în diferite şcoli • Lipsa datelor pentru relaţionarea locurilor pe diferite specializări cu necesarul de pe piaţa forţei de muncă. • Numărul relativ redus al posturilor de consilieri şi psihologi şcolari.

Problemele cu care se confruntă învăţământul sunt aceleaşi cu cele din sistemul educaţional pe plan naţional:


- Perpetuarea învăţării „automate”, prin încărcarea memoriei elevilor cu lucruri mai puţin aplicabile în practică, în defavoarea noţiunilor de bază, importante.

- Lipsa funcţionării concrete şi practice a comitetelor elevilor în şcoli, în paralel cu Consiliul profesoral şi comitetele de părinţi;

- Lipsa consultării elevilor în stabilirea prevederilor Regulamentului de ordine interioară în cadrul instituţiilor de învăţământ;

- Prezenţa restrânsă şi ineficientă a cabinetelor psihologice în şcoli şi dezbaterea ineficientă la clase a temelor de actualitate : consumul de droguri, alcool, educaţie sexuală, etc. de către consilierii psihologi;

- Implicarea insuficientă a factorilor abilitaţi pentru asigurarea protecţiei şi ordinii publice în raza instituţiilor de învăţământ, având în vedere creşterea comportamentelor deviante;

- Necesitatea modernizării infrastructurii şi dotărilor instituţiilor de învăţământ. Probleme identificate la nivel local: Baza materială:

• Insuficiente fonduri pentru întreţinere şi modernizare • Lipsa grupurilor sanitare interioare • Necesitatea modernizării sistemului de hidroizolaţie • Necesitatea modernizării sistemului de încălzire şi de iluminat • Necesitatea înlocuirii uşilor şi ferestrelor • Mobilier, material didactic şi tehnică de calcul învechite şi neadecvate.

Resurse umane: • Inexistenţa posturilor de consilier şi psiholog şcolar • Personal didactic suplinitor, provenit din alte localităţi • Slaba motivare şi conservatorismul unor cadre didactice • Dezinteresul faţă de şcoală al părinţilor şi elevilor.

Oferta curriculară: • Neîndeplinirea cerinţelor curriculare din cauza bazei materiale neadecvate • Lipsa instrumentelor de ameliorare a absenteismului.

Relaţii comunitare: • Lipsa parteneriatelor • Dezinteres din partea sferei private • Neimplicarea comitetului de părinţi în problemele instituţiei.

Numărul şcolilor, populaţia şcolară şi personalul didactic

-în anul şcolar 2005/2006-

Populaţia şcolară Localitate Unităţi de învăţământ Copii în

grădiniţe Elevi şi studenţi

Personal didactic

Voivodeni 3 63 163 23

Obiective strategice: • Interacţiunea şcolii cu mediul social, cultural, economic şi transformarea ei într-un centru de resurse

educaţionale. • Schimbarea, prin înţelegerea şi respectarea valorilor socio-culturale, unei societăţi democratice prin

introducerea unor noi proiecte centrate pe elevi. Obiective specifice:

• Modernizarea infrastructurii şi dotării instituţiei de învăţământ • Identificarea resurselor extrabugetare locale


• Conlucrare între Consiliul profesoral – comitetele de părinţi – Consiliu local.

Obiective Învăţământul formal trebuie permanent relaţionat cu mediul social-economic şi politic. El are menirea să realizeze oferta de educaţie pe o arie tematică largă, pentru a satisface necesităţile şi posibilităţile de absorbţie a forţei de muncă din zona sa geografică. Relaţionarea cu mediul social-economic şi politic nu trebuie să rămână o iniţiativă doar a unităţilor de învăţământ, ci şi a comunităţii locale, acesta fiind un obiectiv general strategic. El se poate realiza prin înfăptuirea următoarelor obiective specifice:

dezvoltarea şi îmbunătăţirea relaţiilor cu administraţiile locale prin depistarea în comun a necesităţilor

vieţii economice şi sociale locale; constituirea Consiliului consultativ al şcolii din care fac parte şi reprezentanţii comunităţilor locale; elaborarea Regulamentului de ordine interioară. Identificarea unor resurse financiare extrabugetare; Derularea de programe de formare continuă a cadrelor didactice; Realizarea unui recensământ al copiilor Stimularea înfiinţării de grădiniţe particulare. Modernizarea infrastructurii şi dotărilor sistemului de învăţământ. Introducerea sistemului „vaucer” în învăţământul obligatoriu (existenţa unor înscrisuri privind sumele

alocate în bugetul local pentru educaţie, socotite/cap de elev, pe care părinţii, pe baza opţiunii neîngrădite, să le poată transfera la şcoala preferată; instituţiile cu mai mulţi elevi ar beneficia automat de fonduri bugetare mai mari, aşa cum universităţile cu mai mulţi studenţi posedă resurse mai bogate), competiţia dintre şcoli generând o calitate superioară a actului educativ.

Suplimentarea posturilor de consilieri şi psihologi Susţinerea unor «work-shop»-uri pe probleme de comunicare cu şcolarii Modernizarea şi actualizarea programelor de educaţie, a bazei materiale şi tehnologice, în acord cu

cerinţele pregătirii pentru societatea informaţională. Furnizarea fundamentelor pentru educaţia ulterioară şi pentru atitudinile necesare viitorului loc de muncă,

prin consilierea în vederea orientării spre programe de formare profesională adaptate cerinţelor socio-economice ale localităţii.

B. Educaţia informală Probleme

• Lipsa informaţiilor sintetice cu privire la toate ofertele educaţionale din afara sistemului de învăţământ. • Slaba colaborare între instituţiile şi organizaţiile care îşi propun să realizeze actul educativ. • Acoperirea în mică măsură a unor activităţi de educaţie civică, pentru o participare activă la viaţa

comunităţii, beneficiind de drepturile societăţii democratice. • Imposibilitatea implicării în anumite acţiuni, recreative sau cultural-ştiinţifice, datorită resurselor materiale

reduse ale multor familii. Obiective Dezvoltarea educaţiei informale, ca alternativă şi completare a educaţiei formale, este obiectivul general strategic, prin realizarea unui parteneriat între sistemul de educaţie oferit de stat şi alternativele educaţionale oferite de ONG–uri. Obiectivele specifice sunt următoarele:

Realizarea unui catalog cu ofertele educaţionale alternative. Crearea unui web-site privind posibilităţile de educaţie în afara sistemului şcolar. Identificarea unor direcţii de educaţie insuficient acoperite până în prezent de educaţia formală şi

informală, pentru dezvoltarea de programe în domeniul noilor tendinţe ale educaţiei: - pentru integrare europeană şi globalizare


• PHARE RO - Accesul la educaţie al grupurilor dezavantajate, cu focalizare pe romi, Finanţator: UE • PHARE TVET – Dezvoltarea şi modernizarea învăţământului profesional şi tehnic, Finanţator: UE • Programul pentru Învăţământ Rural , Finanţator: Banca Mondială • Proiectul pentru Reabilitarea Infrastructurii Sistemului (PRIS), Finanţator: BDCE, BEI.

Soluţii de finanţare pentru infrastructura educaţională:

• Programul Operaţional Regional - Reabilitarea /modernizarea/ dezvoltarea infrastructurii educaţionale preuniversitare, universitare şi a infrastructurii pentru formare profesională continuă.

Şomajul

Număr de şomeri -2002-

Localitate



57 42 15

Toldal 4 2 2

Probleme

• Incidenţa mare a fenomenului în rândul tinerilor şi a femeilor. • Lipsa oportunităţilor de a ieşi din acest impas. • Nepromovarea egalităţii şanselor. • Lipsa unei campanii puternice în ceea ce priveşte reconversia profesională. • Ajutorul de şomaj insuficient pentru acoperirea cheltuielilor curente.

Obiective

Realizarea unui contact permanent cu această categorie de populaţie. Organizarea de cursuri de recalificare în diverse meserii, pentru care există cerere pe piaţa muncii. Asistarea psihologică şi socială pentru prevenirea apariţiei fenomenelor deviante. Monitorizare permanentă a pieţei locurilor de muncă şi o accesibilitate mai mare la aceasta. Educarea tinerilor în scopul învăţării cât mai multor meserii, având în vedere schimbările permanate care

au loc în societate.

Cultura şi arta

Probleme • Lipsa fondurilor necesare renovării obiectivelor culturale. • Inexistenţa unei colaborări reale între instituţiile de cultură profesioniste şi organizaţiile neguvernamentale

de profil. • Administrarea defectuoasă a unor spaţii afectate activităţilor cultural–artistice • Lipsa de interes a sponsorilor faţă de activitatea cultural–artistică. • Management cultural neadecvat situaţiei actuale. • Lipsa de interes a publicului pentru cultură şi artă. Obiective


Realizarea de proiecte comune ale instituţiilor de cultură şi artă profesioniste, ale organizaţiilor neguvernamentale de profil şi ale posturilor de televiziune, vizând educarea publicului în spiritul recunoaşterii şi aprecierii valorilor reale culturale şi artistice.

Corelarea activităţii instituţiilor de cultură şi artă cu condiţiile socio–economice actuale. Sport şi agrement Probleme A. Din punct de vedere al bazei materiale

• Degradarea continuă a terenurilor de joacă şi sport. • Numărul mic al terenurilor de joacă. • Lipsa dotărilor sportive minime necesare în unităţile de învăţământ. • Numărul mic al zonelor de agrement din comună. • Amenajările nefuncţionale, depăşite, existente în zonele de agrement. • Insuficienta atragere a investitorilor în amenajarea şi exploatarea bazelor pentru sport şi sănătate.

B. Din punct de vedere organizatoric • Situaţia deficitară privind organizarea şi desfăşurarea activităţilor sportului pentru toţi şi sportului de

performanţă • Cantitatea insuficientă a activităţilor de educaţie fizică şi sport în cadru instituţionalizat şi faptul că aceste

activităţi se adresează doar unui anumit segment al populaţiei (copii şi tineret şcolar). • Lipsa informaţiei asupra posibilităţilor de practicare a activităţilor fizice şi sportive pentru sănătate,

educaţie şi recreere. • Insuficienta cunoaştere a legislaţiei privind posibilităţile organizatorico-financiare de înfiinţare şi

amenajare a bazelor sportive. C. Din punct de vedere al cadrelor de specialitate (resursele umane)

• Lipsa unui cadru instituţionalizat (institute, centre de pregătire, perfecţionare, specializare şi cercetare) pentru sportul de performanţă şi sportul pentru toţi.

Obiective Din punct de vedere al bazei materiale

Amenajarea şi dotarea locurilor de joacă şi a terenurilor destinate iniţierii sportive în grădiniţe. Amenajarea şi dotarea terenurilor şi a sălilor de sport în de şcoli Amenajarea unor baze sportive complexe pentru mai multe tipuri de activităţi sportive (fotbal în 7,

baschet, volei, badminton, tenis etc.). Din punct de vedere organizatoric se impune stimularea şi sprijinirea înfiinţării de asociaţii şi cluburi sportive în vederea popularizării posibilităţilor de practicare a activităţilor fizice şi sportive pentru sănătate, educaţie şi recreere.


Religie şi spiritualitate

Populaţia după religie -2002-

Localitate Populaţia stabilă

Ortodox

Romano-catolic

Greco-catolica

Reformata

Penticostal

Adventist Altă religie

Voivodeni 1673 472 36 3 1012 4

84

39

Probleme • Implicarea redusă a cultelor în viaţa socială. • Fonduri insuficiente pentru construirea lăcaşurilor de cult. • Fonduri reduse pentru implicarea cultelor în viaţa socială. • Influenţa negativă tot mai mare a condiţiilor de viaţă asupra spiritualităţii.

Obiective Realizarea de programe ale cultelor (separate sau comune) de prevenire a delicvenţei juvenile, consiliere

familială, reintegrare socială, prevenire a abandonului copiilor. Realizarea de programe de creştere a nivelului spiritual, prin implicarea tuturor cultelor. Iniţiativă legislativă în vederea modificării Legii Sponsorizării, urmărindu-se adoptarea unei legi ofertante

pentru sponsor în cazul susţinerii financiare. Scutirea/reducerea taxelor şi impozitelor locale pentru imobilele în care se desfăşoară activităţi sociale,

educative, de învăţământ, de către culte.


63

Convieţuirea etniilor

Populaţia după etnie -2002-

Localitate An Populaţia

stabilă Români Maghiari Romi Germani Turci

Comuna Voivodeni

2002

1957

622

1174

156

3

2

Voivodeni 2002 1673 466 1058 144 3 2 Toldal 2002 284 156 116 12 0 0

Probleme

• Deficienţe în implementarea normelor juridice cu privire la drepturile lingvistice. • Deficienţe în domeniul educaţiei în limbile materne ale comunităţilor etnice. • Situaţia specială a comunităţii de rromi (marginalizare, probleme sociale).

Obiective pe termen scurt

Crearea unui climat în care fiecare cetăţean să se simtă acasă, prin promovarea multilingvismului în relaţiile dintre autorităţi şi cetăţeni, promovarea multilingvismului prin afişaje cu caracter informaţional (denumiri de străzi şi alte indicatoare topografice), promovarea multiculturalismului cu ocazia manifestărilor organizate în comună.

Dezvoltarea educaţiei în limbile minorităţilor, prin crearea secţiilor de limbă germană, realizarea unui echilibru privind limba de predare, în conformitate cu proporţionalitatea comunităţilor etnice şi nevoile lor şi formarea continuă a pedagogilor rromi.

Integrarea socială a comunităţilor de rromi, prin inventarierea completă a problemelor cu care se confruntă, realizarea unei monitorizări permanente a discriminării, legalizarea locuinţelor în care se află familii cu situaţie neclară şi elaborarea unor proiecte de îmbunătăţire a condiţiilor de locuit şi asigurarea locurilor de muncă.

Obiective pe termen lung Dezvoltarea educaţiei în limbile minorităţilor, prin introducerea educaţiei în limba romani, în

conformitate cu necesităţile. Integrarea socială a comunităţilor de rromi, prin eliminarea fenomenului de ghetoizare.

Pentru comunitatea de rromi • Promovarea de măsuri active pentru participarea rromilor la activităţile economice ale localităţilor

(în special cele tradiţionale comunităţilor de rromi). • Organizarea de cursuri de calificare şi a burselor locurilor de muncă pentru romi. • Creşterea ratei de cuprindere a copiilor de rromi în sistemul de învăţământ. • Consilierea familiilor de rromi pentru evitarea abandonului şcolar. • Efectuarea unor campanii de vaccinare şi derularea de programe de educaţie igienico-sanitară. • Intensificarea colaborării între organele de ordine publică şi organizaţiile de rromi în vederea

prevenirii şi rezolvării operative a conflictelor comunitare. • Consilierea şi reintegrarea socială a tinerilor proveniţi din familii de rromi care au suportat pedepse

privative de libertate. • Sprijinirea realizării de proiecte care vizează construcţia sau reabilitarea de locuinţe sociale pentru

comunităţile de rromi.


64

• Întocmirea de acte de identitate şi de stare civilă pentru toţi cetăţenii de etnie rromă pentru a putea beneficia de toate drepturile legale.

• Organizarea de festivaluri interetnice cu participarea ansamblurilor de etnie rromă. Societatea civilă Parteneriatul dintre autorităţile locale şi societatea civilă Probleme

• În spaţiul civic al comunităţii locale se observă slaba dezvoltare a structurilor asociative, ONG–uri în special. Aceste structuri nu au reuşit să producă o cooperare/comunicare adecvată cu autorităţile publice. În alţi termeni, natura şi dezvoltarea parteneriatului dintre ONG-uri şi autorităţile locale sunt într-un retard relevant.

• Deşi amploarea şi frecvenţa semnalelor (in–put-urilor) emise de structurile asociative civice sunt relevante ca importanţă, diversitate şi oportunitate, totuşi nu ajung la destinaţie cu efectul scontat.

• Răspunsurile şi provocările (out–put–urile) autorităţilor locale la semnalele structurilor asociative civice sunt, de regulă, compatibile cu aşteptările, deşi resursele disponibile (materiale, umane, logistice şi manageriale) sunt minime.

• Acţiunile iniţiate în parteneriat nu au un caracter de continuitate, fiind în mare măsură conjucturale şi episodice, predominând orientarea filantropică, de caritate şi mai puţin formele interactive de solidaritate comunitară.

Obiective Elaborarea unei strategii de management pentru parteneriatul dintre ONG–uri şi autorităţile

publice, care să asigure: 1. Comunicare continuă între actorii principali ai comunităţii (proiectarea unei baze de date,

sugerarea unei reţele de comunicare bi- şi unilaterale). 2. Cooperare interactivă. 3. Tranziţia de la acţiuni microscopice (centrate pe microgrup) la acţiuni macroscopice

(centrate pe macrogrup) şi comunitare (centrate pe ansamblul comunităţii). 4. Animarea resurselor alocate spiritului şi comportamentului comunitar, a relaţiilor şi stilului

de conduită în comunicare, pentru a produce efectele dorite. 5. Stimularea capacităţii de interrelaţionare (concentrare pe proiecte, strategii de acţiuni şi

manifestări, acţiuni focalizate pe interese comunitare prioritare). 6. Organizarea unor acţiuni interactive cu participarea ONG–urilor şi purtătorilor de autoritate

locală, pentru elaborarea şi implementarea unui modul de parteneriat între structurile asociative şi factorii de putere locală.

Scutirea/reducerea taxelor şi impozitelor locale pentru imobilele în care se desfăşoară activităţi sociale, educative, de învăţământ de către ONG-uri.

Crearea unui Centru Comunitar de Comunicare, Educaţie şi Resurse pentru ONG-uri. Siguranţa şi ordinea publică

Probleme • Existenţa unui număr însemnat de persoane care sunt sancţionate contravenţional pentru

încălcarea normelor de convieţuire socială, a ordinii şi liniştii publice datorită: Orientării, cu preponderenţă, a unui număr de persoane către activităţi care nu presupun

eforturi fizice şi o pregătire profesională adecvată, desfăşurând de multe ori activităţi ilicite.


65

Lipsei educaţiei şi unei pregătiri minime pentru a înţelege consecinţele încălcării legislaţiei şi comportării necivilizate faţă de semeni.

Insuficienţa locurilor de muncă, ce conduce la practicarea jocurilor de noroc, scandaluri, consum de băuturi alcoolice etc.

• Creşterea numărului de copii abandonaţi atât de părinţi cât şi de instituţiile care, după vârsta de 18 ani, nu mai au condiţii de întreţinere a acestora, neexistând posibilităţi de asigurare a unui loc de muncă.

• Timpul insuficient destinat de părinţi educaţiei copiilor, supravegherii şi controlului modului de comportare în viaţă, la şcoală, la cămine şi grădiniţe, precum şi activităţii acestora după terminarea cursurilor.

• Libertatea şi democraţia înţelese eronat de către o parte din cetăţeni, care consideră că au numai drepturi, ignorând cu bună ştiinţă legile de convieţuire socială şi personalul investit cu asigurarea ordinii şi liniştii publice.

• Şomajul, nesiguranţa zilei de mâine, caracteristicile perioadei de tranziţie prelungite, care afectează mai ales tinerii, creând motivaţii pentru fapte antisociale în diverse forme. Abateri de la regulile de circulaţie rutieră .

Obiective

Intensificarea activităţilor educaţionale în familie, şcoală, biserică şi media. Sincronizarea mai bună a acţiunilor administraţiei publice locale şi a organelor ordinii publice

(Poliţie, Jandarmerie şi Gardieni Publici). Crearea de locuri de muncă, prin investiţii noi şi înlesniri acordate investitorilor. Îmbunătăţirea sistemului de iluminat public în toate zonele. Îmbunătăţirea dotării cu mijloace auto, tehnică de comunicare, dotare individuală de

autoapărare şi intervenţie a agenţilor de ordine, gardienilor publici şi jandarmilor. Schimbarea indicatoarelor de circulaţie vechi cu indicatoare noi, reflectorizante.

≈

Cele specificate anterior duc la identificarea unor obiective generale, care să susţină dezvoltarea economică durabilă a comunei Voivodeni:

Dezvoltarea infrastructurii locale Dezvoltarea serviciilor de bază Mobilizarea tuturor resurselor fizice şi umane, în scopul ridicării condiţiilor de trai şi civilizaţie

ale locuitorilor. Dezvoltarea unei economii locale sănătoase, eficiente, în interdependeţă cu protecţia mediului

ambiant. Valorificarea potenţialului turistic al comunei. Atragerea de investiţii şi creşterea potenţialului şi atractivităţii economice Încurajararea iniţiativei locale a IMM-urilor în special în domeniul productiv şi turistic.

Dezvoltarea economică şi socială a mediului rural este indispensabil legată de existenţa unei infrastructuri rurale şi servicii de bază . Serviciile de bază reprezintă una dintre problemele cheie cu care se confruntă spaţiul rural românesc datorită slabei dezvoltări a acestora. Infrastructura rurală, cu preponderenţă drumurile rurale şi aprovizionarea cu apă, a avut şi are un impact semnificativ asupra dezvoltării rurale în general, şi asupra încurajării investiţiilor non-agricole, în special. Lipsa sistemelor de alimentare cu apa, a celor de canalizare afectează sănătatea familiilor în comunităţile rurale.


66

O componentă importantă a vieţii satului românesc este cea culturală, domeniu care poate contribui în mod specific la creşterea gradului de atractivitate a satului, în special pentru populaţia tânără. Tipuri de intervenţii necesare: a) Crearea şi modernizarea infrastructurii rurale

Construcţia şi modernizarea drumurilor comunale si din interiorul comunei, a celor vicinale, a străzilor, a drumurilor locale ce fac legătura cu unele zone de interes turistic din mediul rural; Construcţia şi modernizarea infrastructurii apa/apa uzata (alimentarea cu apa inclusiv staţii de tratare a apei, canalizare, staţii de epurare) ;

Alimentarea cu energie electrica si/sau reţeaua publica de iluminat; Construcţia, modernizarea platformelor pentru depozitarea deşeurilor şi dotarea aferentă; Construcţia şi/sau modernizarea reţelei publice locale de alimentare cu gaz.

b) Amenajarea spaţiilor de interes public al localităţii Înfiinţarea, amenajarea şi renovarea centrului civic (ex. amenajare peisagistică , parcuri, parcări,

pieţe, faţadele clădirilor etc); Investiţii aferente aşezămintelor şi serviciilor culturale (ex. renovarea, modernizarea, dotarea

bibliotecilor, a căminelor culturale, etc.); Amenajare spaţii pentru organizarea de târguri, spaţii de joacă pentru copii, staţii de autobuz

etc. c) Studii şi investiţii legate de protejarea patrimoniului cultural de interes

Restaurarea, consolidarea şi conservarea obiectivelor de patrimoniu din zonele protejate cultural;

Restaurarea, consolidarea, şi conservarea picturilor interioare, exterioare murale, frescelor şi sculpturilor;

Studii privind patrimoniul cultural (material si imaterial) cu posibilitatea de valorificare a acestora;

Achiziţionarea de costume populare şi instrumente muzicale tradiţionale în vederea promovării patrimoniului cultural imaterial

Dotări pentru expunerea şi protecţia patrimoniului cultural d) Investiţii aferente serviciilor de bază pentru populaţia rurală

Investiţii noi şi dotări pentru economia socială (centre de îngrijire copii, batrâni şi persoane cu nevoi speciale) ;

Dotarea cu echipamente pentru serviciile publice de transport (ex. servicii de transport pentru persoanele în vârsta şi cele cu dizabilităţi, copii etc.)

Dotarea cu echipamente de energie regenerabilă pentru unităţile de interes public Investiţii pentru servicii de administrare locală (ex. dotarea cu utilaje şi echipamente pentru

serviciile de deszăpezire , întreţinere spaţii verzi etc.)


67

Prioritatea II

Sprijinirea afacerilor Servicii pentru afaceri Probleme

• Accesul scăzut la tehnologia informaţională şi de comunicare. • Lipsa de experienţă şi mecanisme necesare diseminării de informaţii clare şi concise a

structurilor informaţionale actuale. • Stadiul incipient de dezvoltare a schimbului de informaţii referitoare la sănătatea mediului. • Calitatea scăzută şi preţul ridicat ale serviciilor de telefonie fixă. • Program insuficient cu publicul în cazul unor servicii asigurate de CNP „Poşta Română”. • Lipsa de comunicare între mediul de afaceri, instituţiile de învăţământ şi autorităţile locale. • Slaba reprezentare a domeniului IT (tehnologia informaţiei).

Obiective

Diversificarea metodelor de comunicare şi informare a cetăţenilor. Implicarea cetăţenilor în analiza şi soluţionarea problemelor comunităţii locale. Încorporarea considerentelor de dezvoltare durabilă în educaţia şi instruirea profesională. Crearea unui sentiment de responsabilitate personală şi colectivă asupra mediului. Îmbunătăţirea calităţii şi diversificarea serviciilor de telefonie fixă. Îmbunătăţirea calităţii serviciilor de poştă. Ridicarea nivelului de cultură şi educaţie prin utilizarea IT. Realizarea unei infrastructurii de comunicaţii performante. Dezvoltarea de produse şi servicii IT. Uşurarea accesului la credite. Diversificarea ofertei de credite pentru IMM-uri.

Tipuri de intervenţii necesare: Sprijin pentru diversificarea către activităţi non-agricole şi crearea şi dezvoltarea de micro-întreprinderi Promovarea unei dezvoltări echilibrate, în vederea realizării unei coeziuni economice şi sociale impune acordarea unei atenţii deosebite dezvoltării zonelor rurale. În prezent în România funcţiile economice ale acestor zone sunt în cea mai mare parte dependente de cele agricole, înregistrându-se un grad mare de ocupare în agricultură în special în cea de subzistenţă, fenomen ce impune necesitatea obţinerii de venituri suplimentare din activităţi non-agricole, ca de exemplu din practicarea turismului în spaţiul rural şi cu precădere a agroturismului, a activităţilor meşteşugăreşti etc. Sprijinul membrilor gospodăriei pentru investiţii în activităţi non agricole va facilita intrarea şi expansiunea în sectoare cu potenţial de angajare şi creştere economică. Acestea vor redirecţiona forţa de muncă în domenii productive, rezolvând astfel problema şomajului şi a dependenţei de agricultură.

În prezent există disparităţi profunde între zonele urbane şi rurale în ceea ce priveşte mediul de afaceri, fapt datorat în principal unei infrastructuri slab dezvoltate în zonele rurale.

Micro-întreprinderile existente în mediul rural acoperă doar o gamă restrânsa de servicii care să vină în sprijinul populaţiei şi care nu au avut în vedere valorificarea produselor locale, aprovizionarea populaţiei cu produse neagricole, diverse reparaţii precum şi alte necesităţi ale comunităţilor locale. Iniţiativele de creare a micro-întreprinderilor, în România, s-au orientat în special către comerţ, datorită recuperării mai rapide a investiţiilor şi a unei experienţe minime necesare pentru organizarea unor astfel de activităţi.


68

În concluzie comuna deţine un potenţial ridicat în ceea ce priveşte : - existenţa forţei de muncă, în special tineri şi femei disponibili sa dezvolte activităţi economice

neagricole - existenţa unor materii prime şi resurse naturale ce pot fi valorificate prin crearea valorii

adăugate - existenta meşteşugurilor tradiţionale - existenţa unui potenţial ridicat de producere a energiei regenerabile ceea ce se înscrie în linia

metodelor inovatoare prietenoase cu mediul - existenţa agriculturii ecologice şi a produselor tradiţionale ce pot fi valorificate prin activităţile

de turism rural ca de exemplu agro-turismul - existenţa agriculturii ecologice şi a produselor tradiţionale care deservesc activităţile turistice

rurale, agro-turismul dar şi o serie de deficienţe:

- existenţa unui număr mare de ferme de subzistenţă şi semi subzistenţă - nivel scăzut de instruire a populaţiei rurale - îmbătrânirea populaţiei - numărul activităţilor meşteşugăreşti şi artizanale în scădere - locuri de muncă insuficiente - servicii deficitare pentru populaţia rurală - iniţiative antreprenoriale slab dezvoltate - infrastructura slab dezvoltată - acces dificil la sistemele de creditare - slaba valorificare a resurselor naturale şi a materiilor prime din mediul rural.

Acţiuni prevăzute : a) diversificarea către activităţi non-agricole:

- investiţii în producerea, procesarea şi/sau marketing-ul primar al produselor care nu sunt acoperite de Anexa 1 din Tratat (producerea de mobilă, energie regenerabilă etc.) precum şi procesarea industrială a produselor lemnoase.

- promovarea şi dezvoltarea activităţilor meşteşugăreşti, de artizanat şi a altor activităţi tradiţionale cu specific local (de prelucrarea lemnului, fierului, lânii, pielărie, olărit, broderie, croitorie, instrumente muzicale tradiţionale, etc.)

- investiţii de dezvoltare a activităţilor de desfacere şi comercializare a propriilor produse şi a altor produse locale (produse de artizanat, meşteşugăreşti, produse tradiţionale etc.)

- investiţii pentru încurajarea si dezvoltarea agro-turismului b) Sprijinirea activităţilor de creare şi dezvoltare de activităţi întreprinse de micro-întreprinderi, promovarea antreprenoriatului şi dezvoltarea de structuri economice.


69

Prioritatea III – Dezvoltarea turismului

Zona este foarte frumoasă şi poate fi valorificată prin dezvoltarea de servicii de agroturism. Se pot înfiinţa centre de echitaţie.

Obiective turistice: • Muzeul satului în incinta Conacului Zichy • Conacul Zichy sec. XVIII în stil baroc care a aparţinut nobilului maghiar

Klebersberg şi ulterior grofului Zichy Vladimir • Biserica reformată în stil gotic în care se află un bust al lui Isus sculptat în piatră • Sit arheologic – Fortificaţie Latene de la Voivodeni • Sit arheologic - necropolă Toldal.

Forme de turism:

turismul cultural - are ca motivaţie existenţa unui valoros patrimoniu cultural-istoric şi etnografic-folcloric cu un caracter original (Tabără Internaţională de folclor, Festivalul dansului popular „Tiszta forrasbal”, Zilele Voivodeniului, Zilele Gospodarului, Festivalul vinului şi al cârnaţului, tradiţia împletirii cununilor).

turismul rural/agroturismul – având în vedere efectele pe care le are asupra gospodăriilor ţărăneşti, agroturismul apare ca o variantă a dezvoltării mediului rural. Satul din această parte a ţării reprezintă o zonă în care de multe ori spiritualitatea românească a interferat cu cea a naţionalităţilor conlocuitoare, realizând o simbioză plină de originalitate. Comuna Voivodeni este deosebit de interesantă prin valorile etno-folclorice, meşteşuguri, gastronomia tradiţională, produsele de creaţie artistică şi prin deţinerea unor valori recunoscute istorice şi culturale.


Trasee turistice: Colinele Mădăraşului – râul Mureş la confluenţa cu pârâurile Luţ şi Agriş -obiective turistice: Biserica Reformată din secolul al XV-lea cu zid de incintă şi conacul din secolul al XVIII-lea. Probleme

• Folosirea în mică măsură a potenţialului turistic. • Lipsa facilităţilor pentru întreprinzătorii din domeniu. • Lipsa infrastructurii de cazare • Diversitatea redusă a serviciilor turistice. • Calitatea scăzută a serviciilor turistice.

Obiectiv general: crearea unei identităţi turistice regionale. Obiective

Îmbunătăţirea şi dezvoltarea activităţii de marketing şi promovare a turismului. Diversificarea ofertei şi serviciilor turistice. Creşterea calităţii serviciilor turistice. Asocierea activităţii turistice cu educaţia şi protecţia ştiinţifică a mediului. Integrarea turismului local în circuitul turistic internaţional. creşterea gradului de calificare a forţei de muncă în turism;


70

creşterea capacităţii informaţionale şi de promovare a turismului. investiţii financiare durabile în turism, care să asigure un venit sigur locuitorilor şi să

prefigureze o dezvoltare viitoare modernizarea capacităţilor şi a dotărilor de turism existente.

Tipuri de intervenţii necesare: Încurajarea activităţilor turistice Turismul reprezintă un sector cu potenţial deosebit pentru creşterea economică ce creează

oportunităţi de angajare, crescând totodată atractivitatea zonelor rurale. Varietatea şi bogăţia patrimoniului natural permit dezvoltarea turismului şi pot crea condiţii pentru dezvoltarea initiaţivei private în acest domeniu. În vederea facilitării obţinerii veniturilor directe şi indirecte şi a creşterii ratei de angajare, este necesară susţinerea serviciilor turistice, atât în vederea creării şi promovării unui turism competitiv în spaţiul rural, cât şi pentru înfiinţarea unor reţele locale de furnizare a acestor servicii, cu implicarea activă a populaţiei rurale. În acest sens se impune crearea unei infrastructuri adecvate ce vizează acordarea unor facilităţi, precum şi creşterea atractivităţii zonei prin atragerea de investiţii.

De asemenea, dezvoltarea turismului urmăreşte îmbunătăţirea accesului la activităţile de agrement pentru turişti şi comunitatea locală, conducând astfel şi la creşterea calităţii vieţii în zonele rurale. Comuna are potenţial în ceea ce priveşte : - existenţa tradiţiilor şi bio - diversităţii bine conservate

dar şi o serie de deficienţe: - infrastructură slab dezvoltată; - număr mic de locuri de recreere, divertisment; - număr redus de servicii turistice ce pot fi puse la dispoziţia turiştilor; - slaba promovare a patrimoniului cultural, peisagistic, a diverselor trasee turistice etc.; - lipsa centrelor de informare turistică - lipsa strategiilor locale de dezvoltare turistică. Acţiuni prevăzute : Pot fi realizate investiţii pentru: a) infrastructura pentru marketing-ul serviciilor turistice rurale, ca de exemplu:

- construirea, modernizarea şi dotarea centrelor de informare, promovare, prezentare şi vizitare turistică;

- dezvoltarea de sisteme electronice de rezervare pentru structurile de primire turistice; - amenajarea de marcaje turistice etc.

b) infrastructura de agrement, ca de exemplu pentru: - investiţii legate de activităţi recreaţionale (alei pentru plimbări, plimbări cu mijloace de

transport tradiţionale, popasuri etc.); - investiţii legate de activităţi sportive (ex: alei de ciclism; trasee pentru echitaţie inclusiv

achiziţia de animale şi asigurarea adăposturilor aferente, ce deservesc activitatea turistică, vânătoare etc.);

- investiţii legate de înfiinţarea şi amenajarea de poteci rurale, spaţii de parcare, adăposturi şi puncte de prim ajutor.

c) studii şi analize cu privire la necesităţile şi potenţialul turistic în zonele rurale ca de exemplu :


71

- sprijinirea elaborării şi editării cărţii de identitate locală, a studiilor cu privire la identificarea activităţilor tradiţionale, acţiunilor şi produselor ce urmează a fi valorificate printr-un proiect investiţional de dezvoltare.


72

Prioritatea IV – Dezvoltarea durabilă a localităţilor

Spaţiul rural din România este format în prezent din suprafaţa administrativă a celor 2688 de

comune existente pe teritoriul ţării, care reunesc populaţia rurală a ţării, conform Legii 2/1968 de organizare administrativ-teritorială. Comuna Voivodeni este alcătuită din localităţile :

Voivodeni

Toldal

Spaţiul rural este constituit din toate comunele din România şi este definit în articolul 5 al Legii 2/1968: “ comuna este unitatea administrativ teritoriala ce cuprinde populaţia rurală unită prin interese comune şi tradiţii. O comună este formată din unul sau mai multe sate după condiţii economice, sociale, culturale, geografice şi demografice. Organizarea comunei asigură dezvoltarea economică, administrativă culturală şi socială a localităţilor rurale".

Comuna este unitatea administrativă de bază pe teritoriul căreia se implementează politica rurală. Autorităţile comunale sunt partenerii locali ai autorităţilor judeţene şi regionale în realizarea politicii rurale.

Componenta satelor după numărul de locuitori şi a comunelor după numărul de sate şi de locuitori influenţează în mod semnificativ gradul de asigurare a populaţiei cu echipamente şi servicii publice. Comunele cu număr mic sau dispersat de locuitori sau cu sate risipite au cele mai mari probleme sub aspectul echipării edilitare şi au avut, în ultimele decenii, descreşterile cele mai mari de populaţie .

Obiectivul general este dezvoltarea durabilă a spaţiului rural prin:

• revigorarea spaţiului rural prin sprijinirea dezvoltării, creării şi diversificării activităţilor economice ;

• stabilizarea populaţiei din mediul rural;

• crearea de noi locuri de munca prin creşterea angajării în sectoare neagricole.

• creşterea veniturilor populaţiei din exploatarea raţionala a pădurilor,

• extinderea zonelor împădurite, în scopul creşterii valorii adăugate a produselor forestiere;

• modernizarea şi diversificarea proceselor economice de exploatare şi prelucrare a lemnului.

• Susţinerea financiară a industriei locale, diversificarea activităţilor alternative agriculturii ca de exemplu încurajarea meşteşugurilor şi a agroturismului sunt masuri indirecte prin care este stabilizata populaţia de la sate.

• Pentru revigorarea activităţilor economice din mediul rural şi diversificarea acestora se impune susţinerea activităţilor agricole prin realizarea de servicii specifice, a activităţilor de agroturism, a producţiei de artizanat şi a altor activităţi cu specific agricol (sericicultura, apicultura, cultivarea ciupercilor, plantelor medicinale şi a fructelor de pădure), înfiinţării de noi pensiuni agroturistice, modernizarea celor existente şi dezvoltarea serviciilor pentru petrecerea timpului liber (terenuri de sport, echitaţie, ciclism montan etc.).

• conversia la o agricultură organică, protecţia zonelor cu o biodiversitate speciala care prezintă o importanţă naturala şi menţinerea sau îmbunătăţirea peisajului rural sau a mediului natural.


73

• introducerea de facilităţi pentru fermieri care să ducă la practici agricole prin care să se păstreze bio-diversitatea, să se menţină resursele genetice locale şi care sa aibă un impact scăzut asupra mediului.

• În ce priveşte domeniul silvicol, este necesară acordarea de sprijin financiar pentru comunitatea locală în ceea ce priveşte împădurirea terenurilor abandonate precum şi pentru deţinătorii de păduri şi terenuri agricole degradate din sectorul privat.

• Investiţii vor trebui efectuate şi în crearea de noi pepiniere, modernizarea celor existente şi dotarea lor cu echipamente de prelucrarea solului, însămânţări, executarea lucrărilor de menţinere etc. Pentru uşurarea accesului în zona exploataţiilor forestiere, trebuie susţinută construcţia şi modernizarea reţelei de drumuri forestiere.

Valorificarea potenţialului turistic al comunei prin:

acţiuni de conservare, restaurare, valorificare turistica, informare, creşterea conştientizării importanţei prezervării patrimoniului natural şi antropic,

dezvoltarea unor programe de evaluare a resurselor turistice,

atragerea membrilor comunităţii locale în administrarea / custodia patrimoniului turistic,

elaborarea planurilor de management pentru fiecare obiectiv turistic,

crearea unui sistem informaţional regional privind managementul obiectivelor turistice.

renovare clădiri patrimoniu (refacerea cetăţilor medievale în cadrul unui program integrat, conţinând reabilitarea cetăţilor, a legăturilor rutiere până la aceste cetăţi, promovare, etc.)

elaborarea unei oferte turistice complexe adaptate stilului de petrecere în mod activ a timpului liber

dezvoltarea agroturismului

promovarea capitalului cinegetic

includerea localităţii în tururi turistice tematice

Tipuri de intervenţii necesare: o Îmbunătăţirea competenţelor profesionale

o Restructurarea şi dezvoltarea fermelor şi creşterea competitivităţii produselor agricole şi

silvice

o Restructurarea si modernizarea sectoarelor de procesare a produselor agricole şi a forestiere

o menţinerea populaţiei şi îmbunătăţirea calităţii mediului rural în România prin promovarea managementului durabil al terenurilor agricole şi forestiere

o Îmbunătăţirea standardelor de viaţă prin creşterea performanţelor economice şi a

diversificării în vederea asigurării stabilităţii populaţiei din zonele rurale şi pentru a contribui la un echilibru teritorial durabil economic şi social.

o Dezvoltarea multifuncţionalităţii zonelor rurale

o Creşterea atractivităţii zonelor rurale şi renovarea satelor


74

o Creşterea potenţialului uman necesar pentru diversificarea economiei rurale

o Implementarea strategiilor locale

o construcţie instituţională şi dobândire de aptitudini pentru formarea de parteneriate de

dezvoltare locale reprezentativ, finanţarea cercetărilor/studiilor teritoriilor (zonelor) rurale şi pregătirea aplicaţiilor pentru sprijin financiar extern .


75

Prioritatea V – Creşterea ocupării forţei de muncă, dezvoltarea resurselor umane şi a serviciilor sociale

Structura şi dinamica populaţiei

Instabilitatea socio-economică din ultimul deceniu a dus la puternice dezechilibre resimţite şi pe piaţa forţei de muncă. Îmbătrânirea populaţiei şi creşterea ratei dependenţei, scăderea numărului populaţiei active şi creşterea şomajului datorat proceselor de restructurare dar şi a ineficienţei sistemului de formare profesională care să răspundă cerinţelor pieţei forţei de muncă, sunt fenomene care impun adoptarea de strategii în domeniul dezvoltării resurselor umane, care să sprijine reformele din acest domeniu, strategii care să acopere atât sfera educaţională şi a formării profesionale cât şi pe cea a ocupării populaţiei.

Forţa de muncă

-2002-

Localitate Populaţia Populaţia activă Populaţia ocupată Comuna Voivodeni 1957 664 503 Voivodeni 1673 556 405 Toldal 284 108 98

Populaţia ocupată -2002-

Localitate



405 281 124

Toldal 98 64 34

Din numărul total de persoane ocupate (503), doar 267 de persoane sunt salariate, astfel:

503

267

0

100

200

300

400

500

600

PopulaţiaocupatăSalariaţi

267244

230

50

100

150

200

250

300

SalariaţicomunăSalariaţiVoivodeniSalariaţiToldal

Competitivitatea localităţii, pe lângă disponibilitatea şi calitatea infrastructurii tehnice şi a dezvoltării unei societăţi informaţionale are nevoie şi de asistenţă tehnică pentru dezvoltarea unui sistem educaţional de care depinde:

• calitatea deprinderilor şi calificărilor de pe piaţa muncii,


76

• gradul mobilităţii pregătirii profesionale a locuitorilor.

Oamenii trebuie sa fie capabili să se adapteze la condiţiile schimbărilor socio-economice şi să profite din plin de avantajele unor noi oportunităţi de angajare. Îmbunătăţirea nivelului de pregătire profesională şi adaptarea deprinderilor şi a pregătirii profesionale la nevoile specifice ale pieţei muncii sunt cruciale pentru ridicarea potenţialului resurselor umane din judeţ şi creşterea şanselor individului în cadrul pieţei muncii. Necesitatea creşterii competitivităţii este determinată de schimbările structurii pieţei muncii şi presupune o adaptare rapidă a omului de vârsta activă la aceste schimbări. Autorităţile, instituţiile şi alţi actori de la nivel judeţean şi local trebuie sa aibă un rol activ în acest proces.

Formarea resurselor umane

Nivel de şcolarizare -2002-

Localitate Total populaţie

stabilă (vârsta peste 10

ani)

Învăţământ superior absolvit

Postliceal şi de

maiştri

Învăţământ liceal

Profesional

Gimnazial

Primar Fără şcolarizare

Voivodeni 1489 20 9 145 270 560 386 99 Toldal 259 1 2 18 34 97 84 23 Total

comună 1748 21 11 163 304 657 470 122

Probleme

• Lipsa unei evaluări şi corelări corecte dintre oferta educaţională şi necesităţile pieţei de muncă din localitate.

• Lipsa individualizării ofertei educaţionale a unităţilor şcolare în funcţie de nevoile comunităţii, pe de o parte şi condiţiile concrete în care funcţionează unitatea şcolară respectivă, pe de altă parte.

• Lipsa de comunicare eficientă în acest domeniu între comunitatea locală, prin Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă şi Primăria Voivodeni, pe de o parte şi Inspectoratul Şcolar Judeţean Mureş şi şcoli, pe de altă parte.

• Problemele financiare cu care se confruntă societăţile comerciale şi IMM-urile, de unde rezultă şi incapacitatea acestora de a-şi forma la locul de muncă forţa de muncă proprie, care să corespundă cu necesităţile lor.

• Lipsa din curriculum educaţional a managementul formării resurselor umane.

Obiective Crearea unei legături între comunitatea locală şi AJOFM, Primărie şi Inspectoratul Şcolar

Judeţean în vederea analizării situaţiei şi elaborării unor strategii comune şi eficiente. Crearea de unităţi formatoare la locul de muncă pentru domeniile noi solicitate pe piaţa muncii. Realizarea de studii şi sondaje care să evidenţieze necesităţile, cerinţele şi exigenţele pieţei

muncii atât în prezent cât şi pentru următorii 5 ani, dat fiind faptul că un ciclu educaţional durează între 3 şi 4 ani de studiu.

Includerea unor materii, în curriculum-ul educaţional (opţional) a unităţilor de învăţământ, care să asigure pregătirea de bază în domeniile căutate pe piaţa muncii.


77

Extinderea funcţiei educative a societăţii la un ansamblu de instituţii formative (şcoala şi universitatea, dar şi mass-media, familia, comunităţile, instituţiile, societăţile comerciale, ONG-urile).

Diversificarea şi extinderea ofertei de educaţie permanentă. Coordonarea instituţională a principalilor „actori” ai proceselor educaţionale (instituţiile publice şi societatea civilă, instituţiile politice, partenerii sociali, centrele de inovare şi dezvoltare).

Sporirea participării tinerilor la viaţa economică, prin proiecte pilot în afaceri şi experimentarea unor centre pentru dezvoltarea şi folosirea eficientă a resurselor umane.

Valorificarea potenţialului creativ al tineretului, prin stimularea activităţilor tehnico-aplicative în domeniul informatic, prin cultivarea grijii publice a statului faţă de tinerii talentaţi.

Acordarea de şanse egale tuturor tinerilor, pe parcursul întregului proces educaţional. Tinerii sunt şi trebuie să fie egali în cadrul procesului de învăţământ. Tocmai de aceea vor fi eliminate practicile care favorizează orice fel de discriminări.

Sprijinirea restructurării sistemelor de educaţie şi instruire pentru tineret, în sensul promovării cunoaşterii limbii, culturii şi tradiţiilor naţionale.

Crearea condiţiilor care să asigure sporirea participării tinerilor la viaţa economică prin promovarea unui sistem formativ pentru a facilita mobilitatea tinerilor între sistemul de învăţământ şi piaţa muncii.

Stimularea aptitudinilor antreprenoriale ale tinerilor prin învăţare şi prin implicarea acestora în structurile economice private, inclusiv prin acordarea de credite şi facilităţi fiscale.

Facilitarea accesului tinerilor pe piaţa muncii, a adaptării şi readaptării acestora la rigorile economiei de piaţă.

Iniţierea şi susţinerea de programe de informare, consiliere şi orientare profesională a tinerilor, precum şi susţinerea de iniţiative în domeniul consilierii de carieră, reconversiei profesionale şi medierii muncii.

Valorificarea potenţialului creativ al tinerilor prin alfabetizarea şi specializarea în domeniul tehnicii de calcul şi utilizării tehnologiei moderne, construirea unui sistem formativ adaptat evoluţiei şcolare a tinerilor supradotaţi şi înfiinţarea unor centre de valorificare a creativităţii tehnico-ştiinţifice.

Servicii sociale Situaţia vârstnicilor Probleme

• Evoluţiile negative din economia naţională, deficitul de resurse perpetuat de scăderea producţiei naţionale şi de accentuarea dezechilibrelor, afectează veniturile şi consumul populaţiei vârstnice, care înregistrează scăderi dramatice şi involuţii de ordin structural–calitativ. Consecinţele veniturilor reduse se regăsesc în următoarele aspecte:

Imposibilitatea de a asigura o alimentaţie corespunzătoare. Imposibilitatea de a asigura articole de îmbrăcăminte şi încălţăminte, materiale igienico–

sanitare. Incapacitatea de a procura medicamentele şi materialele necesare, situaţie tragică în

cazul bolnavilor cronici şi a celor dependenţi de medicamente. Neasigurarea tratamentului balnear pentru bolnavii cronici. Renunţarea la servicii medicale cu plată, chiar şi la nivel de policlinici şi spitale. Lipsa unui sistem de protecţie reală a persoanelor vârstnice cu venituri modeste.

Obiective


78

Dezvoltarea unui sistem de îngrijire medico–socială la domiciliu, de tip « home–care », pentru persoanele vârstnice dependente, cu venituri modeste, lipsite de suport informal real (vecini, rude, prieteni) sau sunt bolnavi care necesită îngrijire de durată, fiind imobilizaţi la pat.

Acordarea de facilităţi privind protecţia socială a pensionarilor, privind reducerea cu un anumit procent a impozitelor pe locuinţe, pentru pensionarii cu venituri modeste.

Creşterea şi diversificarea serviciilor medico–sociale pentru vârstnici, economisirea resurselor. Implicarea autorităţilor, cu atribuţii în domeniul protecţiei persoanelor vârstnice, în stoparea

degradării condiţiilor de viaţă. Situaţia copiilor defavorizaţi (rromi) Probleme

• Analfabetismul. • Lipsa unei educaţii igienico–sanitare. • Izolarea/marginalizarea socială. • Penuria materială. • Lipsa unei protecţii sociale adecvate.

Obiective Asigurarea unei asistenţe medicale permanente. Recrutarea copiilor pentru a merge la şcoală. Reintegrarea copiilor în societate, prin participarea la activităţi sociale şi culturale ale

comunităţii. Organizarea de cursuri de calificare în diverse meserii cerute pe piaţa muncii. Asistarea şi protecţia socială a copiilor cu probleme în familie. Iniţierea şi sprijinarea voluntariatului şi a soluţiilor ce întăresc şi dezvoltă comunitatea.

Situaţia persoanelor cu handicap sever Probleme Persoane cu handicap • Inexistenţa formelor de instruire, de educare şi îngrijire finanţate de stat. • Retribuire slabă şi neregulată a asistentului personal al persoanei cu handicap. • Copiii cu handicap sever motor nedeplasabili nu sunt şcolarizaţi la domiciliu. • Inexistenţa unor locuri special amenajate pentru accesul cărucioarelor (trotuare, intrarea în

clădiri). • Fundaţiile şi asociaţiile nu beneficiază de bilete de tratament destinate persoanelor cu handicap. • Legătură defectuoasă a Primăriei cu fundaţiile care au ca scop îngrijirea persoanelor cu handicap.

Obiective

Alternarea mediului de viaţă al copilului cu handicap sever. Recuperarea neurosenzorială şi psihomotorie, prin tehnici cognitiv–comportamentale (gimnastică

medicală, logopedie, ludoterapie etc.). Educarea şi formarea deprinderilor de autonomie a copilului cu handicap. Programe de consiliere a părinţilor în vederea păstrării copiilor cu handicap sever în familie. Formarea unor deprinderi de muncă (după capacitate), în vederea ocupării timpului persoanei cu

handicap în mod plăcut şi util. Schimbarea mentalităţii societăţii faţă de persoana cu handicap.


79

Încurajarea înfiinţării unor cluburi sau centre de zi.

Situaţia femeilor Probleme

• Nepromovarea şi neaplicarea corespunzătoare a şanselor egale pentru femei, generând o problemă în capitolele de negociere deschisă de România pentru integrarea europeană.

• Nepregătirea, la nivel local, a cadrului pentru înţelegerea, acceptarea şi aplicarea legii referitoare la şanse egale pentru femei, deşi aceasta se discută în Parlament.

Obiective

În cadrul parteneriatului ONG-uri – autorităţi locale să fie prevăzut “postul” de inspector pentru monitorizarea egalităţii dintre femei şi bărbaţi şi aplicarea şanselor egale în politica de cadre ale instituţiilor respective.

Protecţia drepturilor copilului şi adolescentului Probleme

• Demotivarea copilului în ceea ce priveşte şcoala. • Abandonul şcolar. • Lipsa unui „feed-back” între profesori, copii şi părinţi. • Inadaptarea de la un ciclu şcolar la altul. • Lipsa unei asistenţe psihologice şi sociale a copiilor–problemă şi nu numai.

Obiective Luarea în considerare a serviciilor de specialitate: logopedie, kinetoterapie, psihoterapie etc. Consiliere acordată copilului sau adolescentului, cadrului didactic şi familiei:

Consultări cu cadrele didactice în vederea adoptării unei strategii educaţionale specifice fiecărui copil, pe categorii de vârstă şi probleme.

Discuţii cu copilul şi părinţii în legătură cu solicitările sistemului educaţional, soluţii pentru îndeplinirea acestora – acordarea unui plus de atenţie în asistare pentru copiii orfani, deoarece ei au nevoie de aceasta, având în vedere mijloacele precare de care dispune societatea civilă de a-i ajuta.

Colaborarea cu cadrele medicale pentru evaluarea şi rezolvarea unor probleme specifice. Consiliere în vederea abilitării în rolul de părinte şi dezvoltării cunoştinţelor şi abilităţilor

parentale. Consiliere legislativă în domeniul protecţiei sociale, în vederea dobândirii unor drepturi. Punerea în relaţie a familiei, copilului şi adolescentului cu resursele din mediul social. Sprijinirea familiilor şi copiilor în găsirea unor soluţii de rezolvare a problemelor depistate

împreună. Distribuirea de broşuri informative referitoare la nevoile copilului, adolescentului şi la

comportamentele adecvate pentru părinţi şi celelalte persoane implicate în procesul de asistare şi educare a copilului.

Sprijinirea copilului, adolescentului în efortul său educativ; prin organizarea de grupe de “meditaţii” pentru copiii cu dificultăţi de învăţare.

Crearea, de către asistentul social, a unei reţele de suport social pentru copil, prin implicarea familiei, a colegilor de clasă şi a personalului didactic.

Acordarea mai multor ajutoare materiale copiilor defavorizaţi atât la nivel local cât şi naţional.


80

Implicare mai pregnantă a comunităţii şcolare în rezolvarea unor probleme cu care se confruntă membrii săi.

Delicvenţa juvenilă

Probleme • Creşterea numărului de furturi şi tâlhării • Consumul şi traficul de droguri – pericolul « morţii albe », fenomen căruia nu i se acordă

suficientă importanţă pe plan local. Obiective

O mai bună colaborare, eventual reglementată prin protocoale ferme, între instituţiile responsabile în prevenirea şi diminuarea delicvenţei juvenile.

Reintegrarea delicvenţilor în comunitate. Măsuri legislative, care să încurajeze agenţii economici să angajeze persoane care provin din

case de copii, penitenciare şi sunt calificaţi într-o meserie. Implicarea mai concretă a organizaţiilor neguvernamentale în munca de prevenţie. Prezenţa mai susţinută a autorităţilor în şcoli. Colaborarea între autorităţi locale şi organizaţiile neguvernamentale în prevenirea consumului

de droguri. Tipuri de intervenţii necesare: Formare profesională (training), informare şi difuzare

În România sectoarele agricol şi forestier constituie pentru spaţiul rural un factor determinant pentru obţinerea producţiilor agricole şi silvice, precum şi pentru menţinerea calităţii peisajului şi protecţiei mediului înconjurător. Informarea şi formarea profesională se realizează prin instituţii specializate ale MAPDR (ANCA -Agenţia Naţională de Consultanţă Agricolă; CEFIDEC – Centrul de Formare si Inovaţie pentru Dezvoltare în Carpaţi), ale altor autorităţi publice, precum şi de către furnizori privaţi. Este necesar ca activităţile de formare profesională, informare şi difuzare a cunoştinţelor să fie extinse la toate persoanele adulte care se implică în domenii care au legătură cu agricultura, industria alimentară şi silvicultura. Activităţile de formare profesională acoperă aspectele legate de creşterea competitivităţii şi diversificării produselor şi activităţilor din agricultură şi silvicultură, cât şi de îndeplinirea obiectivului gestionarii durabile a terenurilor şi protecţiei mediului, aplicarea de tehnologii prietenoase mediului şi utilizarea energiilor regenerabile.

Rezultate aşteptate: − facilitarea accesului la serviciile de formare, informare şi difuzare de cunoştinte a persoanelor

adulte care activează în sectoarele agro-alimentar şi forestier; − dobândirea de informaţii şi cunoştinţe care să permită gospodărirea durabilă a pădurilor,

transformărilor sociale cum ar fi îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă şi reducerea şomajului. Acţiunile de formare profesională, informare şi difuzarea cunoştintelor vor contribui la: - îmbunătăţirea cunoştinţelor economice generale şi specifice în agricultură şi silvicultură. - pregătire generală pentru managementul şi administrarea fermelor. - respectarea condiţiilor de eco-condiţionalitate şi a Standardelor Politicii Agricole Comune,

diversificarea sau restructurarea producţiei fermelor (introducerea de noi produse şi sisteme de procesare).

- promovarea şi respectarea standardelor de calitate şi a condiţiilor de mediu; - educarea şi conştientizarea proprietarilor de păduri (dobândirea conştiinţei forestiere) în vederea


81

- asigurării gospodăririi durabile a pădurilor coroborat cu valorificarea superioară a resurselor forestiere şi creşterea procentului de păduri la nivel naţional ce reprezintă obiective principale ale politicii naţionale forestiere;

- respectarea şi încurajarea principiului privind egalitatea de şanse între femei şi bărbaţi.

Tipuri de acţiuni: acţiuni de informare şi difuzare de cunoştinţe (seminarii, vizite de studiu, demonstraţii

de proiecte, întruniri tematice, etc.) care pot cuprinde arii de acţiune, ca de exemplu: • diversificarea activităţilor în exploataţiile agricole, calitatea producţiei, igiena şi

siguranţa alimentelor, crearea de condiţii pentru a asigura bunăstarea animalelor şi sănătatea plantelor, siguranţa muncii, folosirea fertilizanţilor şi a amendamentelor în agricultură în concordanţă cu standardele Uniunii Europene;

• îmbunătăţirea şi încurajarea afacerilor; • pregătire tehnică (noi tehnologii, introducerea de inovaţii, etc); • managementul durabil al terenurilor agricole şi forestiere.

Tipuri de intervenţii necesare: Instalarea tinerilor fermieri

În prezent, forţa de muncă tânără ocupată în agricultură joacă un rol important pentru dezvoltarea mediului rural.

Agricultura. Un procent de 53,08% din populaţia ocupată practică activităţi agricole.


(nr. locuitori)

Agricultură Silvicultură

Comuna Voivodeni

503 259 8

Voivodeni 405 183 8 Deşi din populaţia ocupată în sectorul primar, tinerii sub 40 de ani deţin o pondere de circa 35

% totuşi, locurile de muncă ocupate de tineri sunt insuficiente şi neatractive, determinând o creştere a şomajului şi a migraţiei acestora, în special a femeilor, atât spre mediul urban cât şi în străinătate.

Disponibilitatea acestei categorii de a emigra este strâns legată de lipsa locurilor de muncă permanente, corespunzătoare şi remunerate conform pregătirii lor profesionale. Sprijinul acordat pentru instalarea tinerilor fermieri în mediul rural, ar putea ajuta însă la îmbunătăţirea acestei situaţii. Nivelul de instruire a tinerilor este superior celor vârstnici, numărul de absolvenţi ai învăţământului superior în domeniul agricol înregistrând o evoluţie pozitivă în perioada 1998-2005.

Tinerii fermieri reprezintă un punct forte pentru viitorul agriculturii, pentru perioada de adaptare la noile condiţii de după integrare, aceştia fiind mai dinamici şi dispuşi spre inovare, diversificare şi să-şi asume riscul unor asemenea acţiuni. Rezultate aşteptate: - adaptarea structurală şi dezvoltarea unor exploataţii agricole competitive care practică o agricultură durabilă prin îmbunătăţirea managementului şi revigorarea forţei de muncă. Acţiuni: a) Îmbunătăţirea managementului exploataţiei agricole; b) Dezvoltarea performanţelor generale ale exploataţiei agricole;


82

c) Adaptarea producţiei realizate în conformitate cu cerinţele pieţei; d) Respectarea normelor comunitare,în special pentru cerinţele de eco-condiţionalitate, protecţie a muncii, protecţia mediului, sanitar-veterinare.

Portofoliu de proiecte

Soluţii de finanţare: • Înfiinţarea de drumuri noi, extinderea şi îmbunătăţirea reţelei de drumuri de interes local ce aparţin proprietăţii publice a unităţii administrative pe teritoriul căreia se află – se finanţează drumurile de pământ paralele cu drumul european (nu se confundă cu investiţiile privind drumurile de acces la fermă şi cele de exploataţie forestieră care fac obiectul măsurilor din Axa I a PNDR). – finanţare din Măsura 322 PNDR • Înfiinţarea, extinderea şi îmbunătăţirea reţelei de apă sau apă uzata – captare, staţii de tratare, alimentare, canalizare, staţii de epurare – pentru localităţile rurale având sub 10.000 de locuitori – finanţare din Măsura 322 PNDR • Înfiinţarea si extinderea reţelei de joasa tensiune si/sau a reţelei publice de iluminat– finanţare din Măsura 322 PNDR; • Achiziţia sau dotarea cu echipamente de producere de energie regenerabilă în scop public– finanţare din Măsura 322 PNDR; • Înfiinţarea si extinderea reţelei publice locale de alimentare cu gaz către alte localităţi rurale care nu sunt conectate la reţea– finanţare din Măsura 322 PNDR; • Înfiinţarea, extinderea si îmbunătăţirea platformelor de depozitare a deşeurilor si dotarea cu echipamente de management al deşeurilor– finanţare din Măsura 322 PNDR. • Înfiinţarea si amenajarea spatiilor de recreere pentru populaţia rurala (parcuri, spatii de joaca pentru copii, terenuri de sport etc.) – finanţare din Măsura 322 PNDR; • Renovarea clădirilor publice (ca de ex. primarii) si amenajări de parcări, pieţe, spatii pentru organizarea de târguri etc. – finanţare din Măsura 322 PNDR; • Investiţii noi în infrastructura sociala şi dotarea aferenta pentru centre de îngrijire copii, bătrâni si persoane cu nevoi speciale– finanţare din Măsura 322 PNDR; • Achiziţionarea de microbuze care sa asigure transportul public pentru comunitatea locala şi amenajarea de staţii de autobuz– finanţare din Măsura 322 PNDR; • Achiziţionarea de utilaje si echipamente pentru serviciile publice –pentru dezăpezire, întreţinere spaţii verzi etc– finanţare din Măsura 322 PNDR; • Investiţii de renovare, modernizarea si utilarea aferenta a aşezămintelor culturale – biblioteci, cămine culturale, centre pentru conservarea si promovarea culturii tradiţionale etc. (inclusiv achiziţionarea de costume populare si instrumente muzicale tradiţionale utilizate de acestea în vederea promovării patrimoniului cultural imaterial), achiziţionarea de echipamente hardware, soft-uri, inclusiv costurile de instalare si montaj aferente– finanţare din Măsura 322 PNDR; • Restaurarea, consolidarea si conservarea obiectivelor de patrimoniu cultural (în conformitate cu Lista Monumentelor Istorice, grupa B) şi natural (peşteri, copaci seculari, cascade etc.) din spaţiul rural– finanţare din Măsura 322 PNDR; • Studii privind patrimoniul cultural (material si imaterial) din spaţiul rural cu posibilitatea de valorificare a acestora si punerea lor la dispoziţia comunităţii– finanţare din Măsura 322 PNDR; • Achiziţionare de echipamente pentru expunerea si protecţia patrimoniului cultural– finanţare din Măsura 322 PNDR;


83

• Construirea, modernizarea şi dotarea centrelor de informare, promovare, prezentare şi

vizitare turistică- finanţare din Măsura 313 PNDR • Dezvoltarea de sisteme electronice de rezervare pentru structurile de primire turistice.-

finanţare din Măsura 313 PNDR; • Amenajarea de marcaje turistice, refugii turistice de interes public etc.- finanţare din

Măsura 313 PNDR. • investiţii legate de refacerea în scop turistic a vechilor trasee de cale ferata cu ecartament

îngust, a amenajărilor complementare acestora (ex: construcţii, plan înclinat etc.), recondiţionarea echipamentelor şi utilajelor.- finanţare din Măsura 313 PNDR;

• investiţii legate de înfiinţarea şi amenajarea de trasee tematice (ex: “drumul vinului”, „al olăritului”, „cioplitorilor în lemn”, meşteşuguri străvechi etc.) .- finanţare din Măsura 313 PNDR.

• Şcoli şi grădiniţe - finanţare din Măsura III.2.4. Reabilitarea /modernizarea/ dezvoltarea infrastructurii educaţionale POR.

Finanţări prin programe guvernamentale: • Sprijin acordat de statul român pentru echiparea comunelor şi satelor din componenţa acestora

cu lucrări de infrastructură rutieră şi edilitară – prin Ordinul Nr. 2217 din 21 decembrie 2005 pentru aprobarea Normei metodologice de aplicare a Hotărârii Guvernului nr. 577/1997 privind pietruirea, reabilitarea şi/sau asfaltarea drumurilor de interes local clasate şi alimentarea cu apă a satelor, republicată, astfel cum a fost modificată şi completată prin Hotărârea Guvernului nr. 1.256/2005.

• Programul de dezvoltare a infrastructurii unor baze sportive din spaţiul rural vizează îmbunătăţirea situaţiei sportive a locuitorilor din zonele in care acţionează – Cancelaria Primului Ministru.

• Construirea de sedii pentru aşezăminte culturale în localităţile unde nu există asemenea instituţii, precum şi pentru reabilitarea, modernizarea, dotarea şi finalizarea lucrărilor de construcţie a aşezămintelor culturale de drept public din mediul rural şi mic urban - Hotărârea Nr. 1214 din 4 octombrie 2007 pentru aprobarea Normelor metodologice privind derularea Programului prioritar naţional pentru proiectarea şi construirea de sedii pentru aşezăminte culturale în localităţile unde nu există asemenea instituţii, în mediul rural şi mic urban.

• Ajutoare materiale pentru persoanele defavorizate - Hotărârea Nr. 710 din 4 iulie 2007 privind implementarea Programului de furnizare a produselor alimentare către persoanele defavorizate din România, cu finanţare din Fondul European de Garantare Agricolă, aferentă exerciţiului financiar al anului 2007.

• Sprijin financiar pentru grupurile de producători şi producătorii agricoli din sectorul legume-fructe, persoane fizice şi/sau persoane juridice, care sunt înregistraţi în Registrul agricol/Registrul fermelor/alte evidenţe funciare şi exploatează terenuri agricole individual sau în forme de asociere conform legislaţiei în vigoare, în scopul obţinerii producţiei agricole destinate comercializării – prin Ordinul Nr. 707 din 27 august 2007 privind modificarea anexei H la Ordinul ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale nr. 850/2006 pentru aprobarea normelor metodologice privind modul de acordare a sprijinului financiar pentru activităţile din sectorul vegetal, zootehnic, al îmbunătăţirilor funciare şi al organizării şi sistematizării teritoriului, precum şi condiţiile de eligibilitate.

• Finanţare pentru producătorii de culturi energetice (rapiţă, floarea-soarelui, soia, porumb şi alte culturi energetice ) ale căror producţii fac obiectul unor contracte de vânzare-cumpărare


84

încheiate: între beneficiari, pe de o parte, şi producători de biocarburanţi, colectori sau prim-procesatori, pe de altă parte; între colectori, pe de o parte, şi prim-procesatori sau producători de biocarburanţi, pe de altă parte; între prim-procesatori, pe de o parte, şi producători de biocarburanţi, pe de altă parte – prin Ordinul Nr. 549 din 28 iunie 2007 privind stabilirea modului de implementare, a condiţiilor specifice şi a criteriilor de eligibilitate pentru aplicarea schemei de plăţi directe pe suprafaţă pentru culturi energetice.

• Alimentarea cu energie electrică a localităţilor neelectrificate, având ca scop finalizarea electrificării localităţilor urbane, rurale izolate şi a obiectivelor sociale dispersate alimentarea cu energie electrică a localităţilor neelectrificate, având ca scop finalizarea electrificării localităţilor urbane, rurale izolate şi a obiectivelor sociale dispersate - prin Hotărârea Nr. 328 din 28 martie 2007 pentru aprobarea Programului "Electrificare 2007 - 2009" privind alimentarea cu energie electrică a localităţilor neelectrificate şi înfiinţarea Unităţii de management al programului.

• Fondul pentru dezvoltarea satului românesc la dispoziţia Guvernului se repartizează, pe bază de hotărâri ale Guvernului, pe ordonatorii principali de credite ai bugetului de stat sau bugetelor locale, în condiţiile legislaţiei privind finanţele publice pentru finanţarea următoarelor categorii de investiţii din infrastructura rurală:

a) pietruirea, reabilitarea, modernizarea şi/sau asfaltarea drumurilor de interes local clasate; b) sisteme de alimentare cu apă potabilă; c) canalizare şi epurare; d) platforme de gunoi; e) poduri, podeţe şi punţi pietonale; f) reparaţii capitale ale obiectivelor prevăzute la lit. a) - e). – prin Ordonanţa de urgenţă Nr. 104 din 4 octombrie 2007 privind înfiinţarea Fondului pentru dezvoltarea satului românesc

• susţinerea meşteşugurilor şi artizanatului având ca scop stimularea dezvoltării meşteşugurilor şi a micii industrii din România, a întăririi clasei de mici meşteşugari, care îşi desfăşoară activitatea individual sau organizat prin intermediul asociaţiilor sau al altor organizaţii, în special în localităţile rurale, dar şi în cele urbane, protejarea meseriilor care presupun un număr mare de operaţii executate manual în practicarea lor şi relansarea serviciilor şi a produselor obţinute de aceştia, în special al celor cu specific tradiţional, inclusiv obiecte de artă populară şi artizanat, promovarea acestor produse şi servicii pe pieţele naţionale şi internaţionale, precum şi creşterea numărului de locuri de muncă prin atragerea în astfel de activităţi a generaţiei tinere şi a femeilor, în toate zonele ţării – prin Ordinul Nr. 55 din 21 martie 2007 pentru aprobarea Procedurii de implementare a Programului naţional multianual pe perioada 2006 - 2009 pentru susţinerea meşteşugurilor şi artizanatului.


85

FIŞĂ PROIECT pentru

PROGRAMUL NAŢIONAL DE DEZVOLTARE RURALĂ 2007-2013 I. INFORMAŢII GENERALE DESPRE PROIECT:

1. Regiunea CENTRU 2. Titlul proiectului 1. Pietruire-modernizare DC 154 Voivodeni-Toldal

2. Reabilitare şi modernizare drumuri 3. Domeniul acoperit de

proiect Axa 3 ”Îmbunătăţirea calităţii vieţii în zonele rurale şi diversificarea economiei rurale” Măsura 322 Renovarea, dezvoltarea satelor, îmbunătăţirea serviciilor de bază pentru economia şi populaţia rurală şi punerea în valoare a moştenirii rurale

4. Localizarea proiectului România, Regiunea Centru, judeţul Mureş, Voivodeni 5. Anul depunerii cererii de

finanţare (când estimaţi că finalizaţi proiectul)

Termen de finalizare 2010

6. Durata proiectului 24 luni 7. Beneficiarul proiectului Primăria Voivodeni– Consiliu local

8. Entitatea responsabilă cu

implementarea proiectului Primăria Voivodeni – Consiliu local

9. Coordonatele de contact

ale beneficiarului proiectului

Primăria comunei Voivodeni, localitatea Voivodeni,

str. Principală, nr. 160

Tel.: 0265-341112

Fax: 0265-341112

E-mail: [email protected]

II. DESCRIEREA PROIECTULUI


86

10. Obiectivele proiectului

Obiectivul general: Îmbunătăţirea infrastructurii rurale. Obiective specifice:

• dezvoltarea rurală prin îmbunătăţirea stării drumurilor • încurajarea investiţiilor non-agricole

11. Zonele ţintă şi /sau grupurile ţintă

Grupurile ţintă identificate: - locuitorii comunei

12. Principalele activităţi din proiect

1. Pregătirea logistică a proiectului 2. Proiectare şi asistenţă tehnică 3. Realizarea lucrărilor 4. Raportarea finală, realizarea auditului final şi publicitatea

proiectului 13. Justificarea

proiectului: nevoi identificate în Regiune/ localitate

Local • crearea şi modernizarea infrastructurii rurale • creştere constantă a volumului fluxurilor de

mărfuri şi de călători • creşterea standardelor privind calitatea

reţelelor de transport, în condiţiile introducerii unor reglementări mai stricte privind protecţia mediului

• necesitatea reabilitării şi modernizării infrastructurii de transport

• nevoia creşterii economice şi ocuparea forţei de muncă

• necesitatea dezvoltării mediului de afaceri şi a turismului local

• îmbunătăţirea schimburilor comerciale şi implicit a investiţiilor productive

III. STADIUL PROIECTULUI

14. Stadiul pregătirii proiectului (numai proiectele cu studii de fezabilitate existent sau proiectele tehnice elaborate). Prezentaţi în anexă documentaţia.

- propunere

IV. COSTUL PROIECTULUI ŞI PLANUL FINANCIAR

15. Estimaţi costul total al proiectului din care:

- fonduri europene nerambursabile - fonduri pentru cofinanţare şi sursa cofinanţării

1.845.000 Euro 100% -sprijin comunitar şi naţional


87


PROGRAMUL NAŢIONAL DE DEZVOLTARE RURALĂ 2007-2013 I. INFORMAŢII GENERALE DESPRE PROIECT:

1) Regiunea CENTRU 2) Titlul proiectului 1. Reabilitarea şi extinderea reţelei de apă potabilă

în localităţile componente ale Comunei Voivodeni 2. Extinderea reţelei de distribuţie a apei potabile în

localitatea Toldal 3. Construirea reţelei de canalizare în localitatea

Voivodeni 4. Construirea reţelei de canalizare în localitatea

Toldal 5. Extindere reţea de distribuţie a gazului metan 6. Implementarea unui sistem de gestionare a

deşeurilor 3) Domeniul acoperit de

proiect Axa 3 ”Îmbunătăţirea calităţii vieţii în zonele rurale şi diversificarea economiei rurale” Măsura 322 Renovarea, dezvoltarea satelor, îmbunătăţirea serviciilor de bază pentru economia şi populaţia rurală şi punerea în valoare a moştenirii rurale

4) Localizarea proiectului România, Regiunea Centru, judeţul Mureş, Voivodeni 5) Anul depunerii cererii de

finanţare (când estimaţi că finalizaţi proiectul)


6) Durata proiectului 24 luni 7) Beneficiarul proiectului Primăria Voivodeni– Consiliu local

8) Entitatea responsabilă cu

implementarea proiectului Primăria Voivodeni – Consiliu local

9) Coordonatele de contact

ale beneficiarului proiectului



Tel.: 0265-341112

Fax: 0265-341112



88

II. DESCRIEREA PROIECTULUI

10. Obiectivele proiectului

Proiect integrat Obiectivul general vizează: îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă pentru populaţie, asigurarea accesului la serviciile de bază şi protejarea moştenirii culturale şi naturale din spaţiul rural în vederea realizării unei dezvoltări durabile. Obiectivul specific vizează creşterea numărului de locuitori din zonele rurale care beneficiază de servicii îmbunătăţite. Obiective specifice:

• construcţia, extinderea şi modernizarea infrastructurii apă/apă uzată

• racordarea la magistrala de gaz 11. Zonele ţintă şi

/sau grupurile ţintă

Grupurile ţintă identificate: - locuitorii comunei Voivodeni


Pregătirea logistică a proiectului Proiectare şi asistenţă tehnică Realizarea lucrărilor Raportarea finală, realizarea auditului final şi publicitatea

proiectului 13. Justificarea

proiectului: nevoi identificate în Regiune/ localitate

Local • Crearea şi modernizarea infrastructurii fizice

de bază • crearea şi modernizarea infrastructurii rurale • construcţia infrastructurii apă/apă uzată • alimentarea cu apă • construcţia unei staţii de tratare a apei • reţea de canalizare • racordarea la magistrala de gaz • crearea unui sistem de management al

deşeurilor • Reducerea emisiilor poluante şi a deşeurilor în

scopul protecţiei mediului (de exemplu: investiţii pentru tratarea, reciclarea şi eliminarea produşilor reziduali şi deşeurilor nocive)


89

III. STADIUL PROIECTULUI 14. Stadiul pregătirii proiectului (numai proiectele cu

studii de fezabilitate existent sau proiectele tehnice elaborate). Prezentaţi în anexă documentaţia.

- SF - propunere




4.567.000 Euro 100% -sprijin comunitar şi naţional


90


PROGRAMUL OPERAŢIONAL REGIONAL 2007-2013 I. INFORMAŢII GENERALE DESPRE PROIECT:

1. Regiunea CENTRU 2. Titlul proiectului

1. Modernizarea şcolilor şi grădiniţelor

Domeniul acoperit de proiect

III.2. Axa Prioritară 2: Îmbunătăţirea infrastructurii sociale regionale şi locale

III.2.4. Reabilitarea /modernizarea/ dezvoltarea infrastructurii educaţionale

Localizarea proiectului România, Regiunea Centru, judeţul Mureş, Voivodeni Anul depunerii cererii de finanţare (când estimaţi că finalizaţi proiectul)


Durata proiectului 24 luni Beneficiarul proiectului Primăria Voivodeni– Consiliu local

Entitatea responsabilă cu implementarea proiectului

Primăria Voivodeni – Consiliu local

Coordonatele de contact ale beneficiarului proiectului



Tel.: 0265-341112

Fax: 0265-341112


II. DESCRIEREA PROIECTULUI Obiectivele


91

proiectului Obiectivul general: îmbunătăţirea calităţii infrastructurii educaţionale şi a dotării şcolilor la standarde europene pentru asigurarea unui proces educaţional la standarde europene şi participării populaţiei şcolare la procesul educaţional Obiective specifice:

• reabilitarea / modernizarea / dotarea infrastructurii educaţionale preşcolare, primare, a învăţământului secundar inferior şi superior

• creşterea nivelului educaţional şi adaptarea procesului informaţional la cerinţele pieţei (dotări cu echipamente IT)

Zonele ţintă şi /sau grupurile ţintă

Grupurile ţintă identificate: - populaţia de vârstă preşcolară şi şcolară


1. Pregătirea logistică a proiectului 2. Proiectare şi asistenţă tehnică 3. Realizarea lucrărilor 4. Dotarea unităţilor şcolare 5. Raportarea finală, realizarea auditului final şi publicitatea

proiectului Justificarea proiectului: nevoi identificate în Regiune/ localitate

Local • infrastructură educaţională precară • mobilier şcolar deteriorat • obiecte de joacă care nu conferă siguranţă

copiilor • necesitatea dotării cu echipamente

educaţionale IT • Modernizarea laboratoarelor şi dotarea

acestora cu aparate, truse, echipamente



propunere




1.415.810 euro Contribuţie FEDR 85 % Buget de stat 13 % Buget local 2 %


92

FIŞĂ PROIECT

pentru Ministerul dezvoltării, lucrărilor publice şi locuinţelor 2007-2013

I. INFORMAŢII GENERALE DESPRE PROIECT:

1. Regiunea CENTRU 2. Titlul proiectului

1. Construcţie locuinţe pentru tineret 2. Atragerea unui program pentru construcţia de

locuinţe sociale

Domeniul acoperit de proiect Construcţia de locuinţe Localizarea proiectului România, Regiunea Centru, judeţul Mureş, Voivodeni Anul depunerii cererii de finanţare (când estimaţi că finalizaţi proiectul)


Durata proiectului 24 luni Beneficiarul proiectului Primăria Voivodeni– Consiliu local

Entitatea responsabilă cu implementarea proiectului

Primăria Voivodeni – Consiliu local

Coordonatele de contact ale beneficiarului proiectului



Tel.: 0265-341112

Fax: 0265-341112


II. DESCRIEREA PROIECTULUI Obiectivele proiectului

Obiectivul general: îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă, prin asigurarea accesului la o locuinţă decentă a cetăţenilor, prin dezvoltarea


93

programelor de construcţii locuinţe sociale sau a celor care au caracter social, în vederea ajutorării categoriilor de persoane cu venituri modeste, în special a tinerilor, în acest mod realizându-se stabilitatea tinerilor specialişti în mediul rural. Obiective specifice:

• Construirea de locuinţe sociale destinate unor categorii de persoane cărora nivelul de resurse şi/sau de existenţă nu le permite accesul la o locuinţă în proprietate sau închirierea unei locuinţe în condiţiile pieţei.

• Construirea de locuinţe cu chirie, destinate tinerilor cărora sursele de venit nu le permit achizitionarea unei locuinte în proprietate sau închirierea unei locuinte în conditiile pietei.

• Asigurarea stabilităţii tinerilor specialişti, prin crearea unor condiţii de locuit convenabile.

Zonele ţintă şi /sau grupurile ţintă

Grupurile ţintă identificate: - populaţia cu probleme sociale - tineri


1. Pregătirea logistică a proiectului 2. Proiectare şi asistenţă tehnică 3. Realizarea lucrărilor 4. Dotarea unităţilor şcolare 5. Raportarea finală, realizarea auditului final şi publicitatea

proiectului Justificarea proiectului: nevoi identificate în Regiune/ localitate

Local • creşterea numărului locuinţelor • îmbunătăţirea condiţiilor de trai • atragerea tinerilor specialişti



propunere


2. Estimaţi costul total al proiectului Surse de finanţare:

711.910 Euro

Bugetul de stat şi credite


94

externe: - proiectarea la fazele de proiect tehnic şi detalii de execuţie, precum şi execuţia lucrărilor de construcţii-montaj se finanţează din surse ale bugetului de stat si/sau credite externe achiziţionate si garantate de stat, prin Ministerul Dezvoltării Lucrărilor Publice şi Locuintelor şi Agenţia Naţională pentru Locuinţe;

Bugetul local:- proiectarea, la fazele studiilor de pre-fezabilitate şi de fezabilitate, care fundamentează necesitatea şi oportunitatea, caracteristicile principale şi indicatorii tehnico-economici ai investiţiilor; - asigurarea utilităţilor şi dotărilor edilitare se finanţează din surse ale bugetelor locale si din sursele agenţilor economici care exploatează reţele de utilităţi.


95

Linii directoare

Efectuarea planificării dezvoltării economice şi sociale a localităţii, elaborarea unei strategii obiective prin care se identifică căile şi metodele de implementare al acestuia, reprezintă o activitate necesară dezvoltării durabile a comunei Voivodeni. Strategia de dezvoltare trebuie să urmărească şi să asigure o creştere economică accentuată, astfel încât, discrepanţele între cea mai dezvoltată şi cea mai slab dezvoltată zonă să se diminueze considerabil, până la sfârşitul perioadei de programare, anul 2013. Obiectivul general fiind creşterea economică mai accelerată a localităţii, prin punerea în valoarea a potenţialului agricol şi turistic.

Au fost stabilite o serie de proiecte, aflate în diferite stadii de maturitate ( propunere, studii tehnice finalizate sau în curs de finalizare ), adaptate fiecărei probleme în funcţie de specificul acesteia . În urma realizării acestora, efectul scontat se va regăsi în îmbunătăţirea gradului de accesabilitate şi atractivitate a localităţii, creşterea rolului localităţii pe plan economic şi social şi implicit creşterea competitivităţii judeţului pe plan naţional.

Aceste proiecte au fost întocmite în baza analizei situaţiilor actuale din toate domeniile de activitate şi a modului în care trebuie să se regăsească la sfârşitul perioadei planificate, luând în considerare şi condiţiile impuse de integrarea în Uniunea Europeană. Proiectele sunt grupate şi prioritizate , în funcţie de deficienţele constatate şi necesitatea eliminării, pe domenii de intervenţie. De menţionat că, ariile de intervenţie privesc:

potenţialul turistic, alimentarea cu apă potabilă, racordare la sistemul de canalizare, gestionarea deşeurilor, epurarea apelor uzate, întreţinerea infrastructurii de transport, dotarea şi întreţinerea unităţilor sanitare, pregătirea resurselor umane.

Au fost propuse un număr de 43 de proiecte pentru domeniile de intervenţie menţionate mai sus, cu o evaluare financiară, în valoare de 20.774. 420 €. Obiectivele Planului Local de Dezvoltare ale comunei Voivodeni sunt corelate şi concertate cu obiectivele Planului Naţional Strategic Dezvoltare Rurală 2007-2013 iar portofoliul de proiecte propuse este corelat cu Programul Naţional de Dezvoltare Rurală.

Proiectele propuse în portofoliul de proiecte au ca surse de finanţare în principal Programul Naţional de Dezvoltare Rurală la care se adaugă alte programe de finanţare care se vor derula în perioada 2007-2013 în România.

În funcţie de sursele de finanţare, Programele sunt grupate pe două grupe: Programe de finanţare din fondurile UE:

• Programul Naţional de Dezvoltare Rurală


96

• Programul Operaţional Regional; • Programul Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea Capacităţii Administrative; • Programul Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane

Programe de finanţare din fonduri guvernamentale: • Programul „ Fondul pentru Mediu” prin Administaţia Fondului pentru Mediu; • Programul naţional de îmbunătăţire a calităţii mediului prin realizarea de spaţii verzi în

localităţi prin Programul Ministerul Mediului şi Dezvoltării Durabile

• Programul prioritar naţional pentru construirea de sedii pentru aşezăminte culturale în

localităţile unde nu există asemenea instituţii, precum şi pentru reabilitarea, modernizarea,

dotarea şi finalizarea lucrărilor de construcţie a aşezămintelor culturale de drept public, din

mediul rural şi mic urban

• Programul privind pietruirea, reabilitarea, modernizarea şi/sau asfaltarea drumurilor de interes local clasate şi alimentarea cu apă a satelor

• Programul"Electrificare 2007 - 2009" privind alimentarea cu energie electrică a localităţilor neelectrificate

• Programului naţional multianual pe perioada 2006 - 2009 pentru susţinerea meşteşugurilor şi artizanatului

• Programul privind aplicarea schemei de plăţi directe pe suprafaţă pentru culturi energetice în baza

• Programul privind acordarea sprijinului financiar producătorilor agricoli din sectorul vegetal, zootehnic, al îmbunătăţirilor funciare şi al organizării şi sistematizării teritoriului

• ORDONANŢA Nr. 7 din 19 ianuarie 2006 privind instituirea Programului de dezvoltare a infrastructurii şi a unor baze sportive din spaţiul rural

• Programul prioritar naţional pentru construirea de sedii pentru aşezăminte culturale în

localităţile unde nu există asemenea instituţii, precum şi pentru reabilitarea, modernizarea,

dotarea şi finalizarea lucrărilor de construcţie a aşezămintelor culturale de drept public, din

mediul rural şi mic urban

• Fondul pentru dezvoltarea satului românesc


97

PROGRAME DE FINANŢARE DIN FONDURILE UNIUNII EUROPENE

I. Programul Naţional pentru Dezvoltare Rurală (PNDR)

Planul Naţional Strategic (PNS) şi Programul Naţional pentru Dezvoltare

Rurală (PNDR) aferente perioadei 2007-2013 au fost elaborate de către Autoritatea de Management pentru Programul Naţional de Dezvoltare Rurală din cadrul Ministerului Agriculturii, Pădurilor şi Dezvoltării Rurale din Romania în conformitate cu Articolul 11 şi 12 al Regulamentului Consiliului 1698/2005 şi Liniile Directoare Strategice Comunitare pentru Dezvoltare Rurală. În ceea ce priveşte gradul de acoperire PNDR cuprinde teritoriul rural românesc. In acest sens teritorul rural în Romania este considerat teritoriul care are o densitate a populaţiei mai mică de 150 de locuitori pe km2 . Astfel 93,6%din suprafaţa României o reprezintă spaţiul rural şi 48 % din populaţia totală reprezintă populaţia rurală. În ceea ce priveste corespondenţa nivelelor NUTS, România onsideră nivelul NUTS III –ca fiind unitatea administrativ teritorială numită judeţ, iar NUTS V „comuna”.În acest sens PNDR urmăreşte o abordare strategică care să atingă obiectivele naţionale şi comunitare având în vedere necesităţile specifice ale spaţiului rural românesc. 1. PRINCIPALELE ELEMENTE DE ANALIZĂ

Numărul mare de ferme de subzistenţa - suprafaţa medie a exploataţiei mici 1,7 ha Productivitate, calitate slabă Proces general de imbătrânire

Nivel de instruire scăzut Infrastructura rurală slab dezvoltată

Servicii rurale slab dezvoltate Inexistenţa unor pieţe organizate – lipsa lanţului agro-alimentar Migrarea tinerilor din mediul rural Dependenţa de activităţi agricole Degradarea fondului forestier Slaba reprezentare a iniţiativelor locale pe baza parteneriatului public- privat

2. OBIECTIVELE PLANULUI NAŢIONAL STRATEGIC DE DEZVOLTARE RURALĂ Axa prioritară 1 - Dezvoltarea unui sector agricol şi forestier competitiv bazat pe cunoaştere şi iniţiativă privată, capabil să se adapteze schimbărilor pe termen lung, care ia în considerare regulile comunitare, conservă mediul înconjurător şi consolidează sectorul de procesare.

Îmbunătăţirea competenţelor profesionale Restructurarea şi dezvoltarea fermelor şi creşterea competitivităţii produselor agricole şi silvice

Restructurarea şi modernizarea sectoarelor de procesare a produselor agricole şi a forestiere

Alocările financiare prevăzute : Formare profesională şi activităţi de informare, incluzând difuzarea de noi cunoştinţe ştiinţifice şi practici inovatoare pentru lucrătorii din agricultură, industria alimentară şi silvicultură

• Alocare financiară: 119. 019.359 €


98

o Cheltuieli publice: 119.019.359 € o Investiţii private: 0 € • Număr de beneficiari: 99.183 • Alocare medie/ beneficiar: 1.200 €

Alocarea financiară pe beneficiar pare realistă din punct de vedere al experienţei noastre din activităţi similare. Nevoia de instruire şi informare este fără îndoiala foarte urgentă şi importantă. Ţinta vizată este de aproape 3 ori mai mare decât experienţele prezente, şi ne-am putea aştepta la probleme cu absorbţia fondurilor. Stabilirea tinerilor fermieri în mediul rural

• Alocare financiară: 238 038 718 € o Cheltuieli publice: 238.038.718 € o Investiţii private: 0 € • Număr de beneficiari: 8.022

Alocarea financiară poate fi greu analizată în absenţa indicatorilor de rezultat şi impact cuantificaţi. Pensionarea anticipată a fermierilor şi lucrătorilor agricoli

• Alocare financiară: 79 346 239 € o Cheltuieli publice: 79.346.239 € o Investiţii private: 0 € • Număr de beneficiari: 8.477 • Număr de hectare eliberate: 751.155

Se poate observa că, în medie, se previzionează că fiecare fermier/lucrător agricol pensionat anticipat va elibera 88,61 ha. Această cifră nu este realistă. Utilizarea serviciilor de consiliere agricolă de către producătorii agricoli şi proprietarii de pădure

• Alocare financiară: 158 692 479 € o Cheltuieli publice: 158.692.479 € Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2007-2013 364 o Investiţii private: 0 € • Număr de beneficiari: 105.795

Modernizarea exploataţiilor agricole • Alocare financiară: 1.348.886.070 € o Cheltuieli publice: 674.443.035 € o Investiţii private: 674.443.035 € • Număr de beneficiari: 46.676 • Alocare medie/ beneficiar: 28.899 €

Îmbunătăţirea valorii economice a pădurilor • Alocare financiară: 360.664.724 € o Cheltuieli publice: 198.365.598 € o Investiţii private: 162.299.126€ • Număr de beneficiari: 2.404 • Alocare medie/ beneficiar: 150.027 €


99

Creşterea valorii adăugate a produselor agricole şi forestiere • Alocare financiară: 2.142.348.464 € o Cheltuieli publice: 1.071.174.232 € o Investiţii private: 1.071.174.232 € • Număr de beneficiari: 2.482 • Alocare medie/ beneficiar: 863.154 €

Îmbunătăţirea şi dezvoltarea infrastructurii legate de dezvoltarea şi adaptarea agriculturii şi silviculturii

• Alocare financiară: 634.769.915 € o Cheltuieli publice: 634.769.915 € Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2007-2013 365 o Investiţii private: 0 € • Număr de beneficiari: 2.401 • Alocare medie/ beneficiar: 264.377 €

Alocarea financiara pe măsura 125 reprezintă 10,8% din fondurile alocate Axei I. Sprijinirea exploataţiilor agricole de semi-subzistenţă

• Alocare financiară: 595.096.795 € o Cheltuieli publice: 595.096.795 € o Investiţii private: 0 € • Număr de beneficiari: 95.215 • Alocare medie/ beneficiar: 6.250 €, ceea ce înseamnă 893 €/fermă de semi-

subzistenţă/an. Aceasta nu este în linie cu sprijinul public menţionat în fişa măsurii (1500 €). Alocarea financiara pe măsura 141 reprezintă 10,13% din fondurile alocate Axei I. Sprijin pentru înfiinţarea grupurilor de producători

• Alocare financiară: 198.365.598 € o Cheltuieli publice: 198.365.598 € o Investiţii private: 0 € • Număr de beneficiari: 1.583 • Alocare medie/ beneficiar: 125.310 € • Cifra de afaceri a grupurilor de producători sprijinite: 7.126.000.000 (643.083 €/grup

de roducători/an) Axa prioritara 2 - Menţinerea populaţiei şi imbunătăţirea calităţii mediului rural în România prin promovarea managementului durabil al terenurilor agricole şi forestiere. Plăţi de handicap natural pentru fermierii din zonele montane

• Alocare financiară: 699.446.380 € Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2007-2013 366 o Cheltuieli publice: 699.446.380 € o Investiţii private: 0 €


100

• Număr de beneficiari: 512.425 • Număr de hectare: 1.537.245 • Alocare medie/ beneficiar: 1,365 € • Alocare medie/hectar: 455 €

Plăţi pentru fermierii din zonele cu handicap altele decât zonele montane • Alocare financiară: 676.513.712 € o Cheltuieli publice: 676.513.712 € o Investiţii private: 0 € • Număr de beneficiari: 700.325 • Număr de hectare: 2.100.974 • Alocare medie/ beneficiar: 966 € • Alocare medie/hectar: 322 €

Suprafaţa medie a fiecărei exploataţii care se aşteaptă să beneficieze de plăţi în cadrul acestor măsuri este estimata a fi de 3 ha. Considerând nivelul plăţilor, numărul de hectare necesar a compensa 50% din venitul mediu din agricultură este de ce puţin 10 ha. Plăţi Natura 2000

• Alocare financiară: 16.052.868 € o Cheltuieli publice: 16.052.868 € o Investiţii private: 0 € • Număr de beneficiari: 13.377 • Număr de hectare: 40.132 ha. • Alocare medie/ beneficiar: 1,200 € • Alocare medie/hectar: 400 €

Alocarea pentru această măsură se ridica la 16.052.868 €. Această alocare poate să acopere aproximativ 0,2 % din total suprafaţă propusa pentru reţeaua Natura 2000. Plăţi de agro-mediu

• Alocare financiară: 671.927.178 € o Cheltuieli publice: 671.927.178 € o Investiţii private: 0 € • Număr de beneficiari: 53.453 • Număr de hectare: 2.881.943 ha • Alocare medie/ beneficiar: 12.570 € • Alocare medie/hectar: 233 €

Prima împădurire a terenurilor agricole

• Alocare financiară: 137.596.009 € o Cheltuieli publice: 137.596.009 € o Investiţii private: 0 € • Număr de beneficiari: 13.629


101

• Număr de hectare: 52.418 • Alocare medie/ beneficiar: 10.096 € • Alocare medie/hectar: 2.625 €

Prima împădurire a terenurilor non-agricole • Alocare financiară: 75.677.805 € o Cheltuieli publice: 75.677.805 € o Investiţii private: 0 € • Număr de beneficiari: 12.108 • Număr de hectare: 40.361 • Alocare medie/ beneficiar: 6.250 € Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2007-2013 368 • Alocare medie/hectar: 1.875 €

Plăţi Natura 2000, păduri

• Alocare financiară: 16.052.868 € o Cheltuieli publice: 16.052.868 € o Investiţii private: 0 € • Număr de beneficiari: 5.351 • Număr de hectare: 26.755 • Alocare medie/ beneficiar: 3.000 € • Alocare medie/hectar: 600 €

Axa prioritara 3 - Îmbunătăţirea standardelor de viaţă prin creşterea performanţelor economice şi a diversificării în vederea asigurării stabilităţii populaţiei din zonele rurale şi pentru a contribui la un echilibru teritorial durabil economic şi social.

Dezvoltarea multifuncţionalităţii zonelor rurale Creşterea atractivităţii zonelor rurale şi renovarea satelor Creşterea potenţialului uman necesar pentru diversificarea economiei rurale

6.2.3. AXA III Sprijin pentru diversificarea către activităţi non-agricole şi crearea şi dezvoltarea de microîntreprinderi

• Alocare financiară: 1.060.238.816 € o Cheltuieli publice: 742.167.171 € o Investiţii private: 318.071.645 € (30%) • Număr de beneficiari: 9.948 • Alocare medie/ beneficiar: 106.578 €

Încurajarea activităţilor turistice

• Alocare financiară: 176.228.322 € o Cheltuieli publice: 173.172.340 €


102

o Investiţii private: 3.055.982 € (1,73%) • Număr de acţiuni sprijinite: 2.073 • Alocare medie/acţiune: 85.011 €

Renovarea, dezvoltarea satelor , conservarea şi îmbunătăţirea moştenirii rurale

• Alocare financiară: 1.546.181.607 € o Cheltuieli publice: 1.546.181.607 € o Investiţii private: 0 € • Număr de acţiuni sprijinite: 1.566 • Alocare medie/acţiune: 987.345 €

Dobândirea de competenţe, animare şi implementarea strategiilor de dezvoltare locală

• Alocare financiară: 12.369.453 € o Cheltuieli publice: 12.369.453€ o Investiţii private: 0 € • Număr de acţiuni sprijinite: 825 • Număr de beneficiari care participă la acţiunile susţinute financiar: 247.389 • Număr de PPP: 210 • Alocare medie/acţiune: 14.993 €, (ex.: 50 €/participant).

Axa prioritara 4 - Implementarea axei Leader pe baze pilot pentru perioada 2007-2009 şi extinderea la nivel naţional pentru perioada 2010-2013.

Implementarea strategiilor locale Proiecte de cooperare Funcţionarea grupurilor de acţiune locală, dobândirea de aptitudini şi animarea

teritoriului Axa LEADER în Planul Naţional Strategic I. 2007-2009 – în această perioadă se vor selecta primele GAL-uri (Grupuri de Acţiune Locală) pilot care vor sprijini procesul de instruire în vederea selectării celui de-al II lea grup de GAL-uri inainte de 2010 axate pe construcţie instituţională şi dobândire de aptitudini pentru:

Formarea de parteneriate de dezvoltare locale reprezentative Elaborarea de strategii integrate de dezvoltare locală Finanţarea cercetărilor/studiilor teritoriilor (zonelor) rurale şi pregătirea aplicaţiilor

pentru sprijin . II. 2010-2013 – implementarea strategiilor de dezvoltare integrate:

Implementarea strategiilor elaborate în cadrul primei etape Proiecte de cooperare Funcţionarea grupurilor de acţiune locală, dobândirea de aptitudini şi animarea

teritoriului Sprijinul nerambursabil va fi acordat pentru implementarea strategiilor de dezvoltare locală. Proiectele ce vor fi implementate prin axa LEADER vor fi proiecte mici care vor trebui să respecte un plafon de maxim 200,000 euro co-finanţare publică, iar valoarea totală a investiţiei nu va depăşi 400.000 euro.


103

Finanţare Cost Total : 220.803.409 Euro Cost Public: 177.481.527 Euro

Valoarea sprijinului se va acorda conform prevederilor din fiecare măsură (din care 80% FEADR şi 20% bugetul naţional).

Obiective cuantificabile pentru indicatorii generali ai UE Tip de indicator Indicator Obiective 2007-2013 Numărul GAL-urilor sprijinite 80 Suprafaţa totală a GAL (km2) 109.706 Populaţia totală din cadrul teritoriului GAL 5.440.000 Numărul de proiecte finanţate Realizare ate de GAL 4.416

Proiectele propuse sunt corelate cu criteriile de eligibilitate prevăzute în Programul National pentru Dezvoltare Rurala (PNDR) după cum urmează:

Măsura 111- Formare profesionala (training), informare şi difuzare Obiectivele măsurii

Obiectivele măsurii constau în: facilitarea accesului la serviciile de formare, informare şi difuzare de cunoştinţe a persoanelor adulte care activează în sectoarele agro-alimentar şi forestier. Acţiunile de formare profesională, informare şi difuzarea cunoştinţelor vor contribui la: a) îmbunătăţirea cunoştinţelor economice generale şi specifice în agricultură şi silvicultură. b) pregătire generală pentru managementul şi administrarea fermelor. c) respectarea condiţiilor de eco-condiţionalitate şi a Standardelor Politicii Agricole Comune,

diversificarea sau restructurarea producţiei fermelor (introducerea de noi produse şi sisteme de procesare). d) promovarea şi respectarea standardelor de calitate şi a condiţiilor de mediu; e) educarea şi conştientizarea proprietarilor de păduri (dobândirea conştiinţei forestiere) în

vederea asigurării gospodăririi durabile a pădurilor coroborat cu valorificarea superioară a resurselor forestiere şi creşterea procentului de păduri la nivel naţional, reprezentând obiective principale ale politicii naţionale orestiere; f) respectarea şi încurajarea principiului privind egalitatea de şanse între femei şi bărbaţi. Domeniul de acţiune Măsura sprijină programe de formare profesională de scurtă durată, prin care vor fi îmbunătăţite şi perfecţionate competenţele profesionale ale:

fermierilor şi altor persoane ocupate în sectoarele agricol şi forestier ; personalului din unităţile de procesare şi marketing a produselor agricole şi forestiere; fermierilor pentru acţiuni menite să-şi restructureze şi să-şi modernizeze exploataţiile,


104

precum şi respectarea condiţiilor de eco-conditionalitate, astfel cum este prevazut la titlul II

capitolul I din egulamentul (CE) nr. 1782/2003 Acţiunile sprijinite în cadrul măsurii sunt:

de informare şi difuzare de cunostinţe de formare profesională – iniţiere, specializare şi perfecţionare

Acţiunile prevăzute a se efectua prin această masură au un caracter colectiv şi nu individual. Beneficiari finali sunt persoane adulte care activează în domeniile agriculturii, silviculturii (inclusiv proprietari de pădure) şi industriei agro-alimentare. Descrierea operaţiunilor (inclusiv a tipurilor de formare profesională) Sprijinul financiar poate fi acordat pentru formare profesională (iniţiere, specializare şi perfecţionare) şi pentru diferite tipuri de acţiuni de informare şi difuzare de cunoştinţe (seminarii, vizite de studiu, demonstraţii de proiecte, întruniri tematice, etc.) care pot cuprinde arii de acţiune, ca de exemplu:

diversificarea activităţilor în exploataţiile agricole, calitatea producţiei, igiena şi siguranţa alimentelor,

crearea de condiţii pentru a asigura bunăstarea animalelor şi sănătatea plantelor, siguranţa muncii

folosirea fertilizanţilor şi a amendamentelor în agricultură în concordanţă cu standardele Uniunii Europene;

îmbunătăţirea şi încurajarea afacerilor;

pregătire tehnică (noi tehnologii, introducerea de inovaţii, etc); managementul durabil al terenurilor agricole şi forestiere;

Măsura 112 - Instalarea tinerilor fermieri Obiectivele măsurii Acordarea sprijinului de instalare a tinerilor agricultori va facilita adaptarea structurală şi dezvoltarea unor exploataţii agricole competitive care practică o agricultură durabilă prin îmbunătăţirea managementului şi revigorarea forţei de muncă. Domeniul de acţiune Sprijinul financiar acordat în cadrul acestei măsuri tinerilor va fi orientat în special spre modernizarea exploa-taţiei. Acţiunile realizate în cadrul măsurii se vor axa pe:

Îmbunătăţirea managementului exploataţiei agricole; Dezvoltarea performanţelor generale ale exploataţiei agricole; Adaptarea producţiei realizate în conformitate cu cerinţele pieţei; Respectarea normelor comunitare, în special pentru cerinţele de eco-condiţionalitate,

protecţie a muncii, rotecţia mediului, sanitar-veterinare. Sprijinul pentru instalare este cuprins între 25.000 Euro- 40.000 Euro Măsura 113 - Pensionarea timpurie a fermierilor şi a muncitorilor agricoli Obiectivele măsurii


105

Sprijinul acordat în cadrul acestei măsuri contribuie la transformarea structurală a agriculturii, prin transferul exploataţiilor agricole şi instalarea tinerilor fermieri, la schimbarea şi îmbunataţirea managementului în scopul creşterii dimensiunii, devenind exploataţii comerciale, orientate spre inovare şi diversificare. Volumul sprijinului este de 150 Euro/lună/exploataţie agricolă. Măsura 114-Utilizarea serviciilor de consiliere şi consultanţă Obiectivele măsurii Obiectivul general al măsurii constă în imbunătăţirea cunostinţelor fermierilor şi proprietarilor de pădure, precum şi facilitarea accesului la finanţare din fonduri comunitare. Serviciile de consiliere vor permite producătorilor agricoli şi proprietarilor de pădure să îmbunataţească managementul general al exploataţiilor agricole şi silvice pentru atingerea performanţei, cu impact asupra ameliorării generale a rezultatelor (output-urilor) acestor exploataţii, precum şi identificarea cerinţelor necesare respectării standardelor comunitare privind siguranţa profesională la locul de muncă. Domeniul de acţiune al măsurii şi acţiuni Acţiunile sprijinite în cadrul măsurii: Pentru perioada 2007-2009

Elaborarea planurilor de afaceri/dezvoltare/de management şi a cererilor de finanţare/cererilor de plată pentru măsurile din axele prioritare I – II din cadrul Programului Naţional de Dezvoltare Rurală.

Asistenţă în întocmirea aplicaţiilor de sprijin pentru măsurile de dezvoltare rurală. Consiliere privind managementul exploataţiei şi aplicarea bunelor practici agricole şi de

mediu aşa cum sunt prevazute în articolele 4 şi 5 din Regulamentul (CE) nr. 1782/2003 şi anexele III şi IV ale aceluiaşi regulament, privind normele de securitate la locul de muncă precum şi alte condiţii prevăzute în regulamentele comunitare.

Evaluarea performanţelor exploataţiilor în materie de evidenţă a gestiunii economice, agricole şi silvice. Pentru perioada 2010-2013 a) Elaborarea planurilor de dezvoltare pentru fermele de semi-subzistenţă. b) Asistenţa în întocmirea aplicaţiilor de sprijin pentru măsurile de dezvoltare rurală care pot fi accesate de beneficiarii sprijinului pentru fermele de semi-subzistenta. c) Consultanta privind respectarea bunelor practici agricole şi de mediu şi a conditiilor de ecoconditionalitate. d) Consiliere privind managementul exploatatiei şi aplicarea bunelor practici agricole şi de mediu prevazute în articolele 4 şi 5 din Reglementarea (CE) nr. 1782/2003 şi anexele III şi IV ale aceluiasi regulament, privind normele de securitate la locul de munca, precum şi alte conditii prevazute in regulamentele comunitare. e) Evaluarea performantelor exploatatiilor în materie de evidenta a gestiunii economice agricole şi silvice.


106

Pentru planificarea, efectuarea, coordonarea şi evaluarea utilizarii serviciilor de consiliere se va avea în vedere în mod activ aplicarea principiului egalitatii de sanse intre femei şi barbati. Plafonul maxim acordat nu va depasi suma de 1500 Euro/beneficiar/an. Măsura 121 - Modernizarea exploataţiilor agricole Obiectivele măsurii Sprijinul comunitar acordat pentru aceasta masura are urmatoarele obiective: a) Modernizarea şi restructurarea exploatatiilor agricole în vederea cresterii competitivitatii lor prin utilizarea mai buna a factorilor de productie; b) Introducerea de noi tehnologii şi inovatii favorizând calitatea şi productia biologica; c) Diversificarea productiei, incluzând obtinerea şi utilizarea de energie regenerabila; d) Respectarea normelor comunitare privind cerintele de eco-conditionalitate (cross-compliance); Obiectivele specifice ale masurii se refera la: • Modernizarea exploatatiilor agricole; • Încurajarea restructurarii fermelor de semi-subzistenta. Descrierea tipului de beneficiari Producatori agricoli - persoane fizice autorizate, asociatii familiale autorizate şi persoane juridice, constituite în conformitate cu legislatia în vigoare. Tipuri de investitii (tangibile / intangibile) Sprijinul va fi acordat investitiilor tangibile şi intangibile: Investitii tangibile şi intangibile (lista indicativa):

Construirea, modernizarea şi achizitionarea de cladiri şi alte proprietati imobiliare utilizate pentru productia

agricola la nivel de ferma, incluzându-le şi pe cele utilizate pentru protectia mediului. ; Constructii noi si/sau modernizarea infrastructurii rutiere interne sau de acces din

domeniul agricol, inclusiv utilitati şi racorduri necesare proiectului; Constructii noi si/sau modernizarea fermelor de vaci lapte care se încadreaza în

sistemul european al cotei de lapte; Constructii noi si/sau modernizarea serelor, inclusiv a centralelor termice şi instalatiilor

de irigat, asigurarea utilitatilor în vederea respectarii conditiilor de mediu; Achizitionarea de tractoare noi, combine de recoltat, masini, utilaje, instalatii,

echipamente şi accesorii,echipamente şi software specializate; Achizitionarea de noi mijloace de transport specializate necesare proiectului; Achizitia de animale cu valoare genetica ridicata, numai pentru refacerea fermelor

distruse de calamitati naturale; Achizitionarea terenurilor pentru constructii cu scop administrativ şi de productie, care

nu depasesc 10% dinvaloarea eligibila a proiectului;

Înfiintarea plantatiilor viticole pe suprafete cu drept de plantare (numai pe suprafata de rezerva şi cea cu dreptindividual de replantare);

Înfiintarea pepinierelor de vita de vie şi pomi fructiferi; Investitii pentru producerea şi utilizarea de energie regenerabila;


107

Investitii în procesarea produselor agricole traditionale la nivel de ferma, incluzând echipamente pentru vânzarea directa a produselor, inclusiv camere de depozitare şi racire ;

Contributia în natura pentru înfiintarea plantatiilor de pomi, arbusti fructiferi şi de vita de vie într-un procent de 20% din valoarea eligibila a proiectului;

Costurile generale ale proiectului reprezentând: taxe pentru arhitecti, ingineri şi consultanti, studii de fezabilitate, taxe de certificare, achizitionarea de patente şi licente;

Investitii referitoare la conversia şi dezvoltarea agriculturii ecologice şi agromediului; Investitii în vederea realizarii conformitatii cu standardele comunitare nou introduse ,

precum şi cu standardele existente pentru investitiile realizate de catre tinerii fermieri care primesc sprijin în conditiile stipulate în planul de afaceri, conform prevederilor regulamentului.

Aceste tipuri de investitii se pot realiza şi în cadrul unor proiecte integrate în cadrul axei 1 “Cresterea competitivitatii sectoarelor agricol şi forestier” . In conditiile finantarii de investitii complexe, durata de realizare a unui proiect nu poate depasi trei ani. Plafonul maxim al sprijinului nerambursabil este de 1 000 000 euro/proiect Plafonul maxim al sprijinului nerambursabil este de 1 500 000 euro/proiect pentru proiectele care includ obţinerea de energie regenerabilă Măsura 123 - Cresterea valorii adaugate a produselor agricole şi forestiere Obiectivele masurii Obiectivul general al masurii este imbunatatirea conditiilor economice ale intreprinderilor de procesare din sectorele alimentar şi forestier prim mai buna utilizare a factorilor de productie, incluzand introducerea de noi produse şi tehnologii menite sa imbunatateasca calitatea siguranta alimentara şi sa protejeze mediul. Tipul şi dimensiunea întreprinderilor beneficiare Beneficiarii eligibili pentru srijinul acordat prin acesta masura sunt persoane fizice autorizate şi persoane juridice inregistrate în baza legislatiei din Romania ca: Pentru produsele agricole

• Micro-intreprinderi şi Intreprinderi Mici şi Mijlocii - Alte intreprinderi care nu sunt micro intreprinderi, intreprinderi mici şi mijlocii, care au mai putin de 750 angajati şi cu o cifra de afaceri care nu depaseste 200 milioane euro Pentru produsele forestiere - Micro-întreprinderi - definite în conformitate cu Recomandarea CE nr. 361/2003, care au mai putin de 10 angajati şi cu o cifra de afaceri, care nu depaseste 2 mil. euro, Investitii tangibile (lista indicativa): Pentru produsele agricole

Construirea, modernizarea şi achizitionarea de cladiri şi alte activitati necesare pentru infrastructura

rutiera interna, utilitati şi racorduri necesare realizarii proiectului;


108

Constructii noi si/sau modernizari pentru depozitarea produselor, inclusiv depozite frigorifice en-gross;

Achizitionarea de noi utilaje, instalatii, echipamente, aparate, şi costuri de instalare; Constructia şi modernizare de laboratoare; Achizitionarea de noi mijloace de transport specializate, necesare proiectului; Achizitionarea terenurilor pentru constructii cu scop administrativ şi de productie

Pentru produsele forestiere a) Constructii noi şi modernizari pentru toate categoriile de cladiri, necesare realizarii proiectului, inclusiv utilitati şi bransamente care nu depasesc 10 % din valoarea eligibila a proiectului inclusiv leasing sau pentru cumpărarea terenului Investitii noi pentru cladiri, instalatii, masini şi echipamente si/sau modernizarea şi retehnologizarea capacitatilor existente pentru obtinerea de produse noi, pentru respectarea standardelor de mediu şi pentru producerea de combustibil ecologic c) Investitii noi pentru achizitionarea de mijloace de transport specializate pentru unitatile de procesare, depozitare şi marketing, identificate în studiul de fezabilitate; Plafonul maxim 2 milioane Euro/proiect. Măsura 125- Îmbunatatirea şi dezvoltarea infrastructurii legate de dezvoltarea şi adaptarea agriculturii şi silviculturii Obiectivele masurii Masura va contribui la îmbunatatirea managementului terenurilor agricol şi forestier prin cresterea gradului de accesibilitate, printr-o mai buna gestionare a resurselor de apa şi asigurarea utilitatilor în exploatatiile agricole pentru adaptarea agriculturii şi silviculturii în acord cu masurile de crestere a competitivitatii. Descrierea tipului de operatiuni Sprijinul prevazut în cadrul acestei masuri va fi acordat pentru:

• Infrastructura rutiera de acces la exploatatiile agricole şi forestiere; • Gestionarea resurselor de apa; • Alimentarea cu energie electrica; • Lucrari de corectarea torentilor situati în fondul forestier; • Comasarea terenurilor agricole şi forestiere.

Beneficiari : a) Persoane fizice şi juridice de drept privat şi asociatiile acestora, proprietari a. Infrastructura rutiera

agricola - construirea si/sau modernizarea drumurilor de acces, drumurilor agricole de exploatatie,

inclusiv lucrari de marcare, semnalizare şi avertizare; silvica - construirea si/sau modernizarea drumurilor de acces, drumurilor forestiere,

inclusiv lucrari de marcare, semnalizare şi avertizare b. Gestionarea resurselor de apa:

retele de alimentare cu apa inclusiv sursa de apa - construire si/sau modernizare, inclusiv lucrari de


109

protectie a statiilor de pompare; retele de canalizare - construire si/sau modernizare; sisteme de irigatii – construire si/sau modernizare inclusiv lucrari de protectie a statiilor

de pompare şi de contorizare; c. Alimentarea cu energie electrica - construire si/sau modernizare d. Lucrari de corectare a torentilor, situati în fondul forestier e. Comasarea terenurilor agricole şi forestiere:

operatiuni tehnice şi juridice privind comasarea terenurilor agricole lucrari de îmbunatatiri funciare pentru îmbunatatirea exploatarii terenurilor

Cheltuielile pentru proiectare realizate înainte de aprobarea proiectului, incluzând studiu de fezabilitate, memoriu justificativ, studii hidrologice si/sau hidro-geologice, proiectele tehnice se suporta din sprijinul acordat prin masura. În conditiile finantarii investitiilor complexe durata de realizare a unui proiect nu poate depasi trei ani. Plafonul nu va putea depăşi 1 500 000 Euro Măsura 141 -Sprijinirea fermelor agricole de semi-subzistenta Obiectivele măsurii Principalele obiective ale masurii sunt: a) acordarea de sprijin fermelor de semi-subzistenta, în curs de restructurare pentru facilitarea rezolvarii problemelor legate de tranzitie în mediul rural având în vedere ca sectorul agricol şi economia rurala sunt expuse presiunii concurentiale a pietei unice; b) facilitarea şi încurajarea restructurarii fermelor care nu sunt înca viabile din punct de vedere economic. Domeniul de actiune Scopul sprijinului acordat prin aceasta masura este facilitarea transformarii agriculturii de semi-subzistenta în agricultura comerciala, de tip familial prin: a) Restructurarea fermelor de semi-subzistenta pentru o mai buna utilizare a factorilor de productie; b) Diversificarea productiei agricole şi introducerea de tehnologii performante. Sprijinul acordat este de 1500 de euro/an/fermă de semi-subzistenţă şi se acordă pe o perioadă de maxim 5 ani Măsura 142-Înfiintarea grupurilor de producatori Obiectivul masurii îl constituie dezvoltarea echilibrata, sub aspect calitativ şi cantitativ, a sectorului de productie primara în raport cu sectoarele de procesare şi comercializare a produselor agricole şi silvice. • Sprijinul nu va putea depasi urmatoarele plafoane: Anul I 100 000 euro Anul II 80 000 euro Anul III 60 000 euro Anul IV 50 000 euro


110

Plata primei rate va fi facuta la un an, dupa data la care grupul de producatori este recunoscut. Măsura 214 - Plati de Agro-mediu Platile de Agro-mediu sunt un instrument cheie pentru sprijinirea practicilor agricole durabile specifice spatiului rural romanesc. Prin promovarea agriculturii durabile, conservarea biodiversitatii, protectia resurselor naturale şi conservarea peisajelor rurale traditionale, încurajeaza fermierii sa raspunda nevoilor de mediu ale întregii societati. Obiective Obiectivul general al acestei masuri este de a contribui la dezvoltarea durabila a spatiului rural, prin satisfacerea nevoii crescânde de servicii de mediu şi prin încurajarea utilizatorilor terenului agricol sa introduca sau sa continue practici agricole compatibile cu protectia şi imbunatatirea mediului, inclusiv a biodiversitatii, apei,solului şi a peisajului rural. Măsura 221 -Prima impădurire a terenurilor agricole Obiectivele măsurii Cresterea suprafetei impadurite prin impadurirea terenurilor agricole pentru: a) Imbunatatirea calitatii mediului; b) Cresterea suprafetei de padure cu rol protectiv; c) Furnizarea de lemn în scopuri bionergetice; Scopul şi actiunile Sprijinul pentru impadurirea terenurilor agricole va fi acordat : a) beneficiarilor privati, pentru infiintarea de plantatii noi, cat şi pentru a) beneficiarilor privati, pentru infiintarea de plantatii noi, cat şi pentru lucrari de intretinere pe o perioada de maximum 5 ani, inclusiv o prima compensatorie pentru veniturile care se pierd, în primi ani, urmare a impaduririi (o prima anuala per ha timp pe maxim 15 ani); b) beneficiarilor publici (consilii locale), numai pentru infiintarea plantatiilor (daca terenul agricol destinat impaduririi va fi concesionat, inchiriat de o persoana fizica sau juridica de drept privat, primele prevazute în paragraful anterior pot fi acordate)Suprafata minima va fi de 0.5 hectare, suprafata compacta, iar în cazul infiintarii de perdele forestiere de protectie latimea va fi de cel putin 20 m. Pentru prima impadurire a terenurilor agricole se vor utiliza specii adaptate conditiilor locale de mediu, în conformitate cu normele tehnice în vigoare. Costurile totale sunt estimate la 176 134 164 Euro. Măsura 223 - Prima impadurire a terenurilor neagricole Obiectivele masurii Cresterea suprafetei impadurite prin impadurirea terenurilor neagricole pentru:

-imbunatatirea calitatii mediului; -cresterea suprafetei de padure cu rol recreativ; -furnizarea de lemn în scopuri bionergetice.

Scopul şi actiunile Sprijinul pentru impadurirea terenurilor neagricole va fi acordat:

beneficiarilor privati, pentru infiintarea de plantatii noi, cat şi pentru lucrari de intretinere pe o perioada de maximum 5 ani numai în cazul terenurilor abandonate;


111

beneficiarilor publici (consilii locale), numai pentru infiintarea plantatiilor; (daca terenul neagricol destinat impaduririi concesionat, inchiriat de o persoana fizica sau juridica de drept privat, primele prevazute în paragraful anterior pot fi acordate).

Suprafata minima va fi de 0.5 hectare, suprafata compacta, iar în cazul infiintarii de perdele forestiere de protectie latimea acestora va fi de cel putin 20 m. Pentru prima impadurire a terenurilor neagricole se vor utiliza specii adaptate conditiilor locale de mediu, în conformitate cu normele tehnice în vigoare. Costurile totale sunt estimate la 67 518 096 Euro. Măsura 321-Sprijin pentru diversificarea catre activitati non-agricole si crearea şi dezvoltarea de micro-întreprinderi Obiectivele masurii Dezvoltarea multifunctionalitatii spatiului rural prin sprijinirea activitatilor economice non-agricole din cadrul gospodariei agricole şi , în general, a activitatilor economice din spatiul rural în scopul: a) Cresterii veniturilor aditionale ale fermelor de subzistenta şi semi-subzistenta din activitati nonagricole; b) Crearii de locuri de munca în mediul rural

c) Valorificarii potentialului local

d) Limitarea depopularii spatiului rural e) Crearii de servicii pentru populatia rurala

Strategia de Dezvoltare Durabila a Comunei Voivodeni în perioada 2007 – 2013

f) Valorificarea potentialului de producere a energiei regenerabile g) Dezvoltarii turismului rural h) Promovarii antreprenoriatului Actiuni prevazute : a) diversificarea catre activitati non-agricole ofera oportunitate de obtinere a unor venituri suplimentare de catre fermieri şi o reducere a dependentei acestora de activitatile agricole prin aceasta masura vor fi sprijinite, în mediul rural, activitati non-agricole ca de exemplu:

• investitii în producerea, procesarea si/sau marketing-ul primar al produselor care nu sunt • acoperite de Anexa 1 din Tratat precum şi procesarea industriala a produselor lemnoase. • promovarea şi dezvoltarea activitatilor mestesugaresti, de artizanat şi a altor activitati • traditionale cu specific local • investitii de dezvoltare a activitatilor de desfacere şi comercializare a propriilor produse şi a • altor produse locale (produse de artizanat, mestesugaresti, produse traditionale etc.) • investitii pentru încurajarea şi dezvoltarea agro-turismului

b) Sprijinirea activitatilor de creare şi dezvoltare de activitati întreprinse de micro-întreprinderi, promovarea antreprenoriatului şi dezvoltarea de structuri economice. Descrierea tipului de intervenţie a) diversificarea către activităţi non-agricole Se vor sprijini în principal următoarele operaţiuni: 1. Construcţia, modernizarea, extinderea şi dotarea unitaţilor de procesare a produselor ce nu fac obiectul Anexei 1 din Tratat ca de exemplu uleiuri din flori, odorizante din flori uscate,etc precum şi a unitatilor de procesare industriala a produselor lemnoase. 2. Construcţia, modernizarea extinderea şi dotarea atelierelor meşteşugăreşti şi de artizanat (de prelucrarea lemnului, fierului, lânii, pielarie, olarit, broderie, croitorie, instrumente muzicale traditionale, etc.) 3. Construcţia, modernizarea şi dotarea spaţiilor de desfacere şi comercializare a propriilor produse şi a altor produse locale (ca de exemplu materiale de construcţii locale, mobilier rustic etc.) 4. Construirea, modernizarea, extinderea şi dotarea cu echipamente specifice a structurilor agro-turistice şi a infrastructurii de agrement. De asemenea vor fi susţinute costurile generale legate de proiect precum cheltuielile cu arhitecţii şi inginerii,consultanţă, studii de fezabilitate, achiziţia de patente şi licenţe şi alte costuri legate de îndeplinirea condiţiilor sanitar-veterinare, de mediu, de siguranţa alimentară şi alte cerinţe specifice. Cerinţe generale:

• Beneficiarul este un membru al unei gospodării rurale şi să fie înregistrat în registru agricol, • Să aibă cel puţin statut de persoană fizică autorizată

Beneficiarul trebuie să demonstreze viabilitatea economico-financiară a proiectului şi avizele necesare b) creare şi dezvoltare de activităţi întreprinse de micro-întreprinderi Se vor sprijini în principal urmatoarele operaţiuni legate de investiţii corporale (construcţia, dotare cu mijloace fixe etc.) şi/sau necorporale (soft-uri, patente, licente etc) pentru micro întreprinderile (nou create sau care deja activeaza) d 1. Industria prelucrătoare (producerea de mobila, , energie regenerabila etc. ) 2. Servicii pentru populaţia rurală (ca de ex facilitati de petrecere a timpului liber, croitorie, frizerie, cizmarie etc) 3: Turism rural şi infrastructura de agrement cu respectarea arhitecturii traditionale. De asemenea vor fi susţinute costurile generale legate de proiect precum cheltuielile cu arhitecţii şi


Pentru ambele tipuri de intervenţie este inclusă în categoria costurilor eligibile şi contribuţia în natură. Tipul sprijinului Valoarea sprijinului este sub forma de ajutor public nerambursabil al cărui plafon nu poate depăşi 200.000Euro/proiect pe o perioada de pâna la 3 ani fiscali, iar plafonul minim al ajutorului public nerambursabil este de1500Euro/proiect. Pentru microîntreprinderile din domeniul transporturilor valoarea ajutorului public nerambursabil nu va depaşi 100.000 Euro pe o perioada care nu depaşeşte 3 ani fiscali. Măsura 313- Încurajarea activitatilor turistice Obiectivele măsurii Creşterea atractivitaţii zonelor rurale prin crearea, îmbunătăţirea şi diversificarea infrastructurii turistice, a facilităţilor şi atracţiilor turistice. Descrierea tipului de intervenţie Prin această masură pot fi realizate investiţii pentru: a) infrastructura pentru marketing-ul serviciilor turistice rurale, ca de exemplu:

construirea, modernizarea şi dotarea centrelor de informare, promovare, prezentare şi vizitare turistică;

dezvoltarea de sisteme electronice de rezervare pentru structurile de primire turistice; amenajarea de marcaje turistice etc.

b) infrastructura de agrement, ca de exemplu pentru: investiţii legate de activităţi recreaţionale (alei pentru plimbări, plimbări cu mijloace de

transport tradiţionale, popasuri etc.);

investiţii legate de activităţi sportive (ex: alei de ciclism; ciclism montan, trasee pentru echitatie

inclusiv achiziţia de animale şi asigurarea adăposturilor aferente, ce deservesc activitatea turistica, rafting, alpinism, vânatoare etc.);

investitii legate de refacerea în scop turistic a vechilor trasee de cale ferata cu ecartament îngust

c) investiţii de punere în valoare a obiectivelor naturale de interes turistic din mediul rural ca de exemplu:constructia, amenajarea infrastructurii legate de asigurarea de cai de acces, iluminat, locuri de campare necesarevizitarii şi promovarii acestor obiective (ex: monumente ale naturii, pesteri, lacuri .). d) studii şi analize cu privire la necesitătile şi potenţialul turistic în zonele rurale ca de exemplu : sprijinirea elaborarii şi editarii cartii de identitate locala, a studiilor cu privire la identificarea activitatilortraditionale, actiunilor şi produselor ce urmeaza a fi valorificate printr-un proiect investitional de dezvoltare. De asemenea, pentru toate tipurile de actiuni, vor fi sustinute costurile generale legate de proiect precumcheltuielile cu arhitectii şi inginerii, consultanta, studii de fezabilitate, achizitia de patente şi licente. Sprijinul nerambursabil acordat între 5 000 - 500 000E/Proiect pe 5 ani Măsura 322 - Renovarea, dezvoltarea satelor, conservarea şi îmbunatatirea mostenirii rurale


Obiectivul acestei masuri este acela de a creste atractivitatea spatiului rural prin renovarea şi dezvoltarea integrata a satelor în vederea dezvoltarii durabile. Definirea beneficiarilor

Consiliile locale şi asociatii ale consiliilor locale (în conformitate cu legislatia în vigoare) pentru toate cele patru tipuri de actiuni ( a-d )

ONG-uri pentru componentele c) şi d). Persoane fizice şi juridice, institutii culturale şi de cult pentru componenta c)

. Descrierea tipului de interventie a) Crearea şi modernizarea infrastructurii rurale Se vor sprijini investitii ca de exemplu:

Constructia şi modernizarea drumurilor comunale şi din interiorul comunei, a celor vicinale, a strazilor, a drumurilor locale ce fac legatura cu unele zone de interes turistic din mediul rural;

Constructia şi modernizarea infrastructurii apa/apa uzata (alimentarea cu apa inclusiv statii de tratare

a apei, canalizare, statii de epurare) în localitatile din mediul rural având sub 10 000 locuitori Alimentarea cu energie electrica si/sau reteaua publica de iluminat; Constructia, modernizarea platformelor pentru depozitarea deseurilor şi dotarea aferenta; Constructia si/sau modernizarea retelei publice locale de alimentare cu gaz.

b) Amenajarea spatiilor de interes public al localitatii Se vor sprijini investitii ca de exemplu:

Înfiintarea, amenajarea şi renovarea centrului civic (ex. amenajare peisagistica , parcuri, parcari,

piete, fatadele cladirilor etc); Investitii aferente asezamintelor şi serviciilor culturale (ex. renovarea, modernizarea, dotarea

bibliotecilor, a caminelor culturale, etc.); Amenajare spatii pentru organizarea de târguri, spatii de joaca pentru copii, statii de autobuz

Studii şi investitii legate de protejarea patrimoniului cultural de interes local Se vor sprijini investitii ca de exemplu:

Restaurarea, consolidarea şi conservarea obiectivelor de patrimoniu din zonele protejate cultural;

Restaurarea, consolidarea, şi conservarea picturilor interioare, exterioare murale, frescelor si sculpturilor;

Studii privind patrimoniul cultural (material şi imaterial) cu posibilitatea de valorificare a acestora;

Achizitionarea de costume populare şi instrumente muzicale traditionale în vederea promovarii

patrimoniului cultural imaterial Dotari pentru expunerea şi protectia patrimoniului cultural

d) Investitii aferente serviciilor de baza pentru populatia rurala Se vor sprijini investitii ca de exemplu:

Investitii noi şi dotari pentru economia sociala (centre de îngrijire copii, batrâni şi persoane cu nevoi speciale) ;

Dotarea cu echipamente pentru serviciile publice de transport (ex. servicii de transport pentru persoanele în vârsta şi cele cu dizabilitati, copii etc.)

Dotarea cu echipamente de energie regenerabila pentru unitatile de interes public Investitii pentru servicii de administrare locala (ex. dotarea cu utilaje şi echipamente pentru


De asemenea, pentru toate cele 4 tipuri de actiuni, vor fi sustinute costuri legate de contributia în natura şi costurile generale legate de proiect precum cheltuielile cu arhitectii şi inginerii, consultanta, studii de fezabilitate, achizitia de patente şi licente. Plafonul maxim acordat nu va depăşi 1 000 000 Euro pentru componenta a) şi d) şi 500 000 Euro pentru componenta b) şi c) Măsura 341-Dobândire de competente, animarea şi implementarea strategiilor de dezvoltare locala Obiectivele masurii Prin masura se urmareste cresterea capacitatii locale în vederea implementarii strategiilor de dezvoltare locala de parteneriate public-private (altele decât grupurile de actiune locala). Dobândirea de competente şi animare: a). Organizarea de cursuri pentru personalul implicat în elaboarea şi implementarea strategiilor precum şi a managerilor din cadrul parteneriatului, b). Organizarea de seminarii, întâlniri cu potentialii beneficiari, evenimente promotionale, furnizare de informatii privind teritoriul şi strategia elaborata de parteneriat Parteneriatele public-private a) Descrierea tipului (parteneri reprezentati, procentul de parteneri privati reprezentati, puterea de luare a deciziei)Parteneriatele vor fi alcatuite din reprezentanta ai sectoarelor public (administratie publica, servicii publice),privat (comercial, financiar, agricol, etc.) şi societatii civile (organizatii non-profit, asociatii, fundatii, camere de comert şi industrie, etc.). Pentru a fi selectate, aceste parteneriate vor trebui sa respecte o serie de criterii de eligibilitate care vor fi detaliate ulterior. b) Numarul indicativ de parteneriate public-private şi suprafata acoperita Se estimeaza un numar de 5 parteneriate per judet, rezultând 210 de astfel de parteneriate public-private sprijinite prin aceasta masura. Linii şi criterii de demarcare cu alte instrumente financiare UE Legatura cu masurile Axei 4 (LEADER )- masuri ce privesc implementarea strategiilor de dezvoltare locala(pentru acest lucru sunt necesare cunostinte şi competente pentru a elabora studii şi analize, pentru a identificanevoile locale şi mijloacele de solutionare a acestora). Sprijinul acordat prin aceasta masura este complementar actiunilor prevazute în cadrul masurilor: Dezvoltarea resurselor umane, promovarea ocuparii şi a incluziunii sociale şi întarirea capacitatii administrative finantat din Fondul Social European (FSE) prin POS Dezvoltare Resurse Umane; Măsura 41- Implementarea strategiilor de dezvoltare locala Obiective Prin îmbunatatirea guvernarii locale şi promovarea potentialului local se urmareste: a) cresterea competitivitatii sectoarelor agricol şi forestier, a calitatii vietii şi diversificarea activitatilor economice din spatiul rural. b) încurajarea actiunilor inovative (spre exemplu, solutii noi la probleme vechi, introducerea şi dezvoltarea unor produse noi, noi sisteme de piata, modernizarea activitatilor traditionale prin aplicarea de noi tehnologii, etc). Axele – masuri finantate de axa Leader Grupurile de Actiune Locala vor putea implementa urmatoarele masuri din axele 1 şi 3: Axa 1


- Utilizarea serviciilor de consultanta de catre fermieri şi proprietarii de paduri (114) - Cresterea valorii adaugate a produselor agricole şi forestiere (123) Axa 3 - Diversificarea catre activitati non-agricole şi sprijin pentru crearea şi dezvoltarea de microîntreprinderi cu scopul de a promova antreprenoriatul şi a dezvolta produse economice (311&312) - Încurajarea activitatilor turistice (313) - Reînnoirea şi dezvoltarea satelor, conservarea şi actualizarea mostenirii rurale (321&322&323) Beneficiarii şi cheltuielile eligibile sunt cele prevazute de fiecare masura (din cele 2 axe) în parte. Proiectele ce vor fi implementate prin axa Leader vor fi proiecte mici care vor trebui sa respecte un plafon de maxim 100.000 euro co-finantare publica, iar valoarea totala a investitiei nu va depasi 300.000 euro. Măsura 421-Implementarea proiectelor de cooperare Obiective şi actiuni Prin intermediul acestei masuri se urmareste promovarea cooperarii şi a bunelor practici între GAL-uri şi alte grupuri / parteneriate în scopul îmbunatatirii strategiilor de dezvoltare locala întrucât este important ca zonele rurale care se confrunta cu probleme similare sa poata învata unele de la altele. În acest sens, vor fi finantate proiecte de cooperare transnationala (între România şi alte state membre sau nu) şi interteritoriala (în cadrul României) între GAL-uri şi alte grupuri/parteneriate. Aceste proiecte vor fi implementate sub responsabilitatea unui GAL coordonator. Principalele categorii de cheltuieli eligibile: - cheltuieli pentru pregatirea proiectelor de cooperare – organizare misiuni tehnice, întâlniri, seminarii, activitati de traducere şi interpretare, multiplicare documente - cheltuieli de investitii pentru implementarea proiectelor comune - cheltuieli pentru proiecte comune de instruire Măsura 221-Functionarea Grupurilor de Actiune, dobândirea de competente şi animarea teritoriului Obiective Masura urmareste cresterea capacitatii de implementare a strategiilor de dezvoltare locala prin: a) Constructie institutionala la nivel local b) Asigurarea resurselor umane, financiare şi tehnice pentru sprijinirea activitatii Grupurilor de Actiune Locala c) Instruirea personalului Grupurilor de Actiune Locala în vederea elaborarii şi implementarii strategiilor de dezvoltare locala d) Implicarea membrilor comunitatii rurale în procesul de dezvoltare locala 2.Complementaritatea cu măsurile finanţate de către alte instrumente ale Politicii Agricole Comune (PAC), cu politica de coeziune precum şi cu Fondul European pentru Pescuit

Diagnoza spaţiului rural românesc indică necesitatea unei dezvoltări rurale durabile, aspect ce presupune promovarea şi implementarea unei politici de coeziune care să poată dezvolta în mod echilibrat şi

Î


strategică şi identificarea priorităţilor Programelor Operaţionale ce vor contribui la realizarea priorităţilor orizontale ale comunităţii în domeniul dezvoltării durabile, creşterii economice şi protecţiei mediului având drept priorităţi:

• dezvoltarea infrastructurii de bază la standarde europene; • creşterea competitivităţii pe termen lung a economiei româneşti; • dezvoltarea şi utilizarea mai eficientă a capitalului uman din România; • consolidarea unei capacităţi administrative eficiente.

Printr-o planificare integrată şi implementarea priorităţilor prin Programele Operaţionale sectoriale şi regionale, se urmăreşte ca Fondurile structurale şi de Coeziune să aibă un impact cât mai puternic, promo-vându-se o dezvoltare teritorială echilibrată şi reducerea decalajelor regionale, ca prioritate orizontală. Obiectivul general al Programului Operaţional pentru Pescuit este promovarea unui sector piscicol Competitiv, dinamic, modern şi asigurarea unui pescuit durabil, ţinând seama în mod echilibrat de aspectele legate de protecţia mediului, dezvoltarea socială şi bunăstarea economică. Obiectivele strategice: • Modernizarea şi menţinerea unui nivel minim al flotei de pescuit pentru exploatarea durabilă a resurselor piscicole din Marea Neagră. • Dezvoltarea competitivităţii unităţilor de acvacultură, a pescuitului în apele interioare şi diversificarea ofertei de produse pescăreşti în condiţii de securitate alimentară şi calitate. • Crearea bazei pentru dezvoltarea infrastructurii specifice pentru creşterea competitivităţii ţinând cont de reorganizarea sectorului pescăresc. • Dezvoltarea durabilă şi îmbunătăţirea calităţii vieţii în zonele pescăreşti.

Programul Operaţional Regional

Axa Prioritară 1: Îmbunătăţirea infrastructurii de transport regionale şi locale:

Axa Prioritară 2: Îmbunătăţirea infrastructurii sociale regionale şi locale 2.1. Reabilitarea /modernizarea /echiparea infrastructurii serviciilor de sănătate 2.2 Reabilitarea /modernizarea /echiparea infrastructurii serviciilor sociale 2.3. Îmbunătăţirea dotării cu echipamente a bazelor operaţionale pentru intervenţii în situaţii de urgenţă 2.4. Reabilitarea /modernizarea/ dezvoltarea infrastructurii educaţionale

Axa Prioritară 3: Sprijinirea dezvoltării mediului de afaceri regional şi local 3.1. Dezvoltarea structurilor de sprijinire a afacerilor 3.2. Reabilitarea siturilor industriale 3.3. Sprijinirea iniţiativelor antreprenoriale regionale / locale pentru crearea şi dezvoltarea microîntreprinderilor

Axa Prioritară 4. Dezvoltarea turismului regional şi local

4.1 Restaurarea şi valorificarea patrimoniului istoric şi cultural, precum şi crearea/modernizarea infrastructurilor conexe 4.2 Crearea/ dezvoltarea/ modernizarea infrastructurilor specifice pentru valorificarea durabilă a resurselor naturale cu potenţial turistic 4.3 Reabilitarea/ extinderea / modernizarea/dotarea structurilor de cazare cu utilităţile conexe, precum şi a


Axa Prioritară 5: Dezvoltare urbană durabilă

Axa Prioritară 6: Asistenţă Tehnică

Programul Operaţional Sectorial de MEDIU

Axa prioritară 1 – Extinderea şi modernizarea infrastructurii de apă şi apă uzată Domenii majore de intervenţie

Extinderea/modernizarea infrastructurii de apă/apă uzată Operaţiuni indicative:

• Construcţia/modernizarea surselor de apă în vederea potabilizării; • Construcţia/reabilitarea staţiilor de tratare a apei potabile • Extinderea reţelelor de distribuţie a apei potabile şi a sistemelor de canalizare • Construcţia/reabilitarea staţiilor de epurare a apelor uzate; • Construcţia/reabilitarea facilităţilor de epurare a nămolurilor; • Contorizare, echipament de laborator, echipamente de detectare a pierderilor, etc.

Axa prioritară 2 – Dezvoltarea sistemelor de management integrat al deşeurilor şi reabilitarea siturilor contaminate Domenii majore de intervenţie

dezvoltarea sistemelor integrate de management al deşeurilor extinderea infrastructurii de management al deşeurilor reabilitarea siturilor contaminate

Operaţiuni indicative • Construcţia unor noi depozite de deşeuri municipale • Construcţia facilităţilor de sortare, compostare şi reciclare; • Achiziţionarea şi instalarea sistemelor de colectare selectivă, • Construirea unor facilităţi adecvate pentru deşeurile periculoase municipale şi alte • tipuri specifice de deşeuri


Axa prioritară 3 – Îmbunătăţirea sistemelor municipale de termoficare în zonele prioritare selectate.

Domenii majore de intervenţie Reabilitarea sistemelor municipale de încălzire

Operaţiuni indicative • retehnologizarea instalaţiilor mari de ardere (reabilitare cazane, turbine de aer); • introducerea BAT (cele mai bune tehnici disponibile) pentru reducerea SO2,

NOx şi • pulberi (prin măsuri de desulfurare, denoixare şi desprafuire) • introducerea contorizării; • reabilitarea depozitelor de zgură şi cenuşă; • reabilitare reţele de distribuţie apă caldă şi căldură.

Axa prioritară 4 – Implementarea sistemelor adecvate de management pentru protecţia naturii

Domenii majore de intervenţie întărirea infrastructurii instituţiilor responsabile de protecţia naturii pentru crearea şi implementarea planurilor de management pregătirea şi elaborarea planurilor de management pentru ariile protejate, inclusiv sistemul de monitorizare reconstrucţia ecologică a zonelor cuprinse în reţeaua Natura 2000

Operaţiuni indicative:

• Control, aplicare, instruire şi întărirea capacităţii instituţionale a autorităţilor, pregătirea studiilor ştiinţifice, a inventarelor, cartografierea

• Pregătirea şi implementarea planurilor de management pentru siturile Natura 2000, a planurilor de acţiune pentru protecţia şi conservarea speciilor de interes comunitar,

• activităţi de constientizare şi educatie de mediu; stabilirea sistemelor de monitorizare a habitatelor naturale protejate şi a speciilor salbatice;

• Investiţii pentru sprijinirea reconstrucţiei naturale, protecţia şi conservarea habitatelor şi a speciilor, dezvoltarea infrastructurii (construirea şi dotarea sediilor administraţiilor rezervaţiilor şi centre de vizitare, etc) şi achizitionarea terenurilor necesare pentru managementul adecvat în vederea conservarii naturii, în zonele din cadrul reţelei Natura 2000.

Axa prioritară 5 – Dezvoltarea infrastructurii adecvate de prevenire a riscurilor naturale în zonele cele mai expuse la risc

Domenii de intervenţie Protecţia împotriva inundaţiilor Combaterea eroziunii costiere

Operaţiuni indicative • lucrări de construcţie pentru prevenirea inundaţiilor şi reducerea consecinţelor distructive ale

inundaţiilor; • elaborarea unor hărţi de pericol şi risc al inundaţiilor; • reabilitarea litoralului Mării Negre afectat de eroziune.

Axa prioritară 6 – Asistenţa Tehnică.


sprijin pentru informare şi publicitate. Operaţiuni indicative: a) domeniul de intervenţie 1:

• sprijin pentru pregătirea întâlnirilor Comitetului de Monitorizare;

• pregătirea documentelor/strategiilor necesare pentru identificarea şi justificarea necesităţii proiectelor; • pregătirea, selectarea, evaluarea şi monitorizarea Programului şi operaţiilor individuale, incluzând

sprijinul pentru Organismele Intermediare pentru astfel de activităţi; utilizarea serviciilor de consultanţă,.când este cazul;

• pregatirea misiunilor de audit şi a controalelor la faţă locului; • elaborarea de studii, analize şi rapoarte axate pe monitorizarea impactului pentru implementarea

programului, analiza de eficienţă a structurilor de implementare, identificarea punctelor slabe ale programului în vederea formulării de recomandări pentru îmbunătăţirea eficienţei managementului programului;

• consolidarea capacităţii administrative a Autorităţii de Management, a Organismelor Intermediare şi a beneficiarilor – activităţi de instruire privind managementul fondurilor structurale pentru AM, OI şi beneficiari;

• achiziţionarea aplicaţiilor specifice IT pentru POS Mediu; • remunerarea unor experţi angajaţi temporar de AM în vederea implementării responsabilităţilor

menţionate anterior. b) domeniul de intervenţie 2:

• elaborarea şi implementarea Planului de Comunicare şi Informare; • servicii de consultanţă pentru elaborarea materialelor de informare, pregătirea rapoartelor de evaluare

pentru POS Mediu; activităţi de publicitate şi informare – organizarea de seminarii, pregătirea materialelor de informare, dezvoltarea şi actualizarea site-ului web al POS Mediu, diseminarea materialelor şi broşurilor informative pentru public, dar şi pentru potenţialii beneficiari.

Programul operaţional sectorial “Creşterea competitivităţii economice”

Axa Prioritara 1: Un sistem inovativ de producţie Domenii majore de interventie:

• Investitii productive si pregatirea pentru concurenta pe piaţă a întreprinderilor, în special a IMM Operatiuni indicative: a) Sprijin pentru consolidarea si modernizarea sectorului productiv prin investitii tangibile si intangibile - Sustinerea investitiilor in instalatii, echipamente, masini, aparatura, etc - Sustinerea investitiilor intangibile vizand achizitionarea de tehnologii brevete, marci, licente si know-how; Pentru operatiunea a) vor fi folosite doua scheme diferite de ajutor de stat, si anume una pentru IMM-uri si una pentru intreprinderi mari. b) Sprijin pentru achizitia de servicii calificate si accesul la certificarile standardelor internationale

S i i l ii i ifi ii i l d l li ii


- Sustinerea dezvoltarii si acreditarii laboratoarelor de incercari / analize, etalonare metrologica. c) Sprijin pentru accesul pe noi piete si internationalizare - Servicii de consultanta furnizata IMM-urilor pentru imbunatatirea sistemelor de management (servicii logistice pentru internationalizare si identificarea furnizorilor/clientilor externi, website-uri, acces la retele de afaceri) - Sustinerea participarii la targuri si expozitii internationale si sprijinirea misiunilor economice

• Instrumente pentru accesul IMM-urilor la credit si finantare Operatiunile indicative sunt: - Dezvoltarea functiei de co-garantare a Fondului National de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri; - Infiintarea si dezvoltarea fondurilor locale de garantare; - Instrumente financiare inovative (capital de risc, equity, venture)

• Dezvoltarea antreprenoriatului Operaţiunile indicative avute in vedere pot fi impartite astfel: a) Dezvoltarea incubatoarelor de afaceri si a altor infrastructuri de afaceri Se va acorda sprijin institutional pentru dezvoltarea infrastructurii si a serviciilor de administrare din incubatoare, centre de afaceri (sprijin institutional), inclusiv investitii hard si soft (ex. consolidari de cladiri, innoire si modernizare, achizitionarea de echipamente), schimb de bune practici, sustinerea activitatilor de „mentoring si coaching”, transfer de know-how, seminarii, workshop-uri etc.; - Sprijin pentru sustinerea firmelor incubate (orientarea pe sectoare avansate economic) - Sustinerea integrarii si dezvoltarii capacitatii competitive a IMM-urilor in cadrul structurilor de afaceri, prin investitii initiale in intreprinderi noi si asigurarea pregatirii de scurta durata pentru intreprinderile gazduite in aceste structuri; b) Consultanta pentru elaborarea proiectelor/planurilor de afaceri, activitati de diseminare, informare.IMM-urile vor fi sprijinite pentru dezvoltarea produselor/serviciilor si strategiilor de firma, consultanta generala pentru cooperare si investitii comune, consultanta investitionala si financiara, activitati de marketing si promovare, managementul resurselor umane, tehnologii moderne, TI si e-business, drepturi de proprietate intelectuala si inovare, si asistenta manageriala in dezvotarea IMM-urilor. c) Sprijin pentru integrarea intreprinderilor in cadrul lanturilor de furnizori si clusterelor Va fi incurajat procesul de concentrare, atat pe orizontala cat si pe verticala, care poate conduce la obtinerea unor avantaje competitive importante (ex: logistica, promovarea marcilor la nivel international, sprijinirea accesului pe piata muncii etc.) In cadrul domeniului de interventie vor fi prevazute resurse pentru o campanie de promovare/constientizare la nivelul intreprinderilor, privind structurile moderne de infrastructura de afaceri tip cluster, incubator, centru de afaceri etc..Complementaritatea cu alte programe operationale este asigurata astfel: - Programul Operational Regional (Axa prioritara 2) va sprijini dezvoltarea infrastructurilor de afaceri de tip parcuri industriale si tehnologice. - Programul Operational Dezvlotarea Resurselor Umane va promova educatia vocationala pentru angajatii IMM si dezvoltarea abilitatilor antreprenoriale. Axa Prioritara 2: Cercetarea, dezvoltarea tehnologica si inovarea pentru competitivitate Domenii majore de interventie:

- CD in parteneriat intre universitati/institute de cercetare-dezvoltare si intreprinderi (industrie) in vederea obtinerii de rezultate aplicabile in economie

Operatiuni indicative • Proiecte de CD in parteneriat intre universitati/institute de cercetare si intreprinderi /. • Proiecte complexe de cercetare care vor atrage participarea specialistilor internationali de inalt nivel

- Investitii in infrastructura de CDI Operatiuni indicative • Dezvoltarea infrastructurii CD existente si crearea de noi infrastructuri (laboratoare, centre de excelenta


• Dezvoltarea unor retele de centre CD, coordonate la nivel national si racordate la retele europene si internationale de profil (GRID, GEANT)

- Accesul intreprinderilor la activitati de CDI. Operatiuni indicative: • Sprijin pentru noi micro-intreprinderi si spin-off-urilor de inalta tehnologie Dezvoltarea infrastructurii de CD a intreprinderilor si crearea de noi locuri de munca in CD • Promovarea inovarii in cadrul firmelor Axa Prioritara 3: Tehnologia informatiei si comunicatiilor pentru sectoarele privat si public Domenii majore de interventie:

• • Sustinerea utilizarii tehnologiei informatiei Operatiuni indicative : - sustinerea accesului IMM la Internet si la serviciile conexe. - suport pentru furnizorii de retele de comunicatii electronice pentru construirea retelelor broadband in zonele de esec al pietei - suport pentru autoritatile publice pentru construirea de retele broadband in zonele de esec al pietei. - suport acordat autoritatilor locale pentru construirea de telecentre (info-chioscuri) in zonele de esec al pietei, prin care sa fie posibil accesul public la internet prin conexiuni broadband.

• • Dezvoltarea si eficientizarea serviciilor publice electronice moderne de e-Guvernare, e-Educatie si e-Sanatate

Operatiuni indicative : - conectarea unitatilor scolare (primare, gimnaziale, liceale) la internet prin conexiuni broadband. - construirea de portaluri de e-learning - crearea unui portal de informare a cetatenilor asupra locurilor de munca disponibile - infiintarea unui sistem de servicii medicale electronice - construirea de portaluri de e-sanatate - conectare a administratiei publice la Internet - Suport acordat administratiei locale pentru realizarea unor sisteme informatice integrate - Suport pentru realizarea unor sisteme informatice de crestere a interoperabilitatii bazat pe sistemele GIS

• • Dezvoltarea e-economiei operatiuni indicative : - Dezvoltarea inovarii in afaceri, productie si modele organizationale; prin aceste proiecte se are in vedere introducerea si dezvoltarea sistemelor integrate de management al afacerii (ERP, CRM), introducerea sistemelor informatice de management - Suport pentru aplicatii electronice destinate derularii afacerilor - Suport pentru introducerea sistemelor electronice de licitatie - Suport pentru realizarea de tranzactii electronice securizate Axa Prioritara 4: Cresterea eficientei energetice si dezvoltarea durabila a sistemului energetic Domenii majore de interventie:

• • Imbunatatirea eficientei energetice


- Sprijinirea investitiilor pentru construirea de noi capacitati de producere a energiei electrice si termice, in retehnologizarea, modernizarea si reabilitarea celor existente in scopul cresterii eficientei energetice (centrale/grupuri de producere a energiei electrice si termice, centrale/grupuri de cogenerare, turboagregate), - Sprijinirea investitiilor in extinderea si modernizarea retelelor de distributie a energiei electrice, in scopul reducerii pierderilor in retea si realizarea in conditii de siguranta si continuitate a serviciului de distributie, - realizarea de investitii pentru interconectarea retelelor de transport al energiei electrice, al petrolului si gazelor naturale, cu retelele europene,

• • Valorificarea resurselor regenerabile de energie Operatiuni indicative - realizarea de investitii in noi capacitati de producere a energiei electrice si termice prin valorificarea resurselor energetice eoliene, hidroenergetice, solare, a biomasei si a resurselor geotermale.

• • Reducerea impactului negativ asupra mediului al functionarii sistemului energetic Operatiuni indicative - realizarea de investitii in instalatii de desulfurare, arzatoare cu NOx redus si filtre pentru Instalatiile Mari de Ardere Axa Prioritara 5: Romania, destinatie atractiva pentru turism si afaceri Domeniile majore de interventie:

• • Promovarea turistica Operatiuni indicative: - Crearea si promovarea brandului turistic national: introducerea unor noi elemente de promovare, diversificarea materialelor promotionale generale si diseminarea instrumentelor promotionale prin evenimente nationale si internationale - Promovarea produselor turistice si a activitatilor de marketing specifice menite sa dezvolte si sa consolideze turismul intern. Scopul acestei operatiuni este de dezvoltare a conceptului de recreere turistica in interiorul granitelor tarii, cresterea practicii si frecventei vacantelor petrecute in Romania.

• • Dezvoltarea retelei nationale de Centre de Informare si Promovare Turistica Operatiuni indicative: - investitii pentru crearea centrelor - se vor finanta activitati de investitii constand in realizarea de constructii, achizitionare de echipamente si de IT software pentru realizarea unui sistem unitar cu informatii turistice si statistice cu acces public prin internet - crearea unei baze nationale computerizate de informatii turistice - crearea unui sistem national integrat de colectare si distribuire a informatiilor turistice cu acces on line. Axa Prioritara 6: Asistenta tehnica Domenii majore de interventie:

• • sprijin pentru managementul, implementarea, monitorizarea si controlul POS Competitivitate • • sprijin pentru comunicare, evaluare si dezvoltare TI.


Programul Operaţional

Dezvoltarea Capacităţii Administrative

Axa prioritară 1 „Întărirea intervenţiilor de politici publice în administraţia centrală” Domenii majore de intervenţie

Activităţi de management al reformelor Capacitatea de formulare a politicilor publice, inclusiv a strategiilor intersectoriale şi a

planurilor instituţionale strategice Implementarea reformei funcţiei publice Implementarea monitorizării şi evaluării programelor.

Axa prioritară 2 „Dezvoltarea capacităţii de îmbunătăţire a performanţei serviciilor în administraţia locală” Domenii majore de intervenţie

Activităţi de management al reformelor în administraţia publică locală Operaţiile indicative: • Studii şi cercetări privind experienţele de reformă ale administraţiei locale din alte state

membre, inclusiv vizite de studiu; • Asistenţă tehnică pentru realizarea unui cadru integrat de management al reformei şi a unei

metodologii de implementare; • Consultări cu beneficiarii vizaţi şi sondaje de opinie adresate acestora pe tema progresului

reformei; • Organizarea de sesiuni de brainstorming, coordonarea între instituţiile care asigură gestionarea

reformei, realizarea de cercetări analitice pentru sprijinirea menţinerii reformelor punctuale şi integrarea acestora;

• Sprijin acordat formulării şi dezvoltării altor instrumente care sprijină guvernarea la nivel local precum managementul riscului, dezvoltarea managementului raportării interne, trening specific pe tema managementului responsabilităţii;

• Identificarea căilor de implementare a reformelor ca un pachet integrat în judeţele, oraşele şi comunele care au o capacitate de absorbţie suficientă pentru această sarcină complexă;

• Sprijin acordat grupurilor de lucru formate din reprezentanţi ai beneficiarilor vizaţi pentru transmiterea „bunelor practici” şi specificării standardelor pentru documentaţia suport a reformelor;

• Studierea şi dezvoltarea chestiunilor privind reforma avansată precum managementul cunoaşterii şi folosirea tehnologiilor inovative în administraţie.

Întărirea capacităţii de management strategic şi de planificare a acţiunilor

Operaţiile indicative: • Sprijin continuu pentru efortul managementului reformei, inclusiv furnizarea de

echipament pentru reformarea structurilor de management;

• Asistenţă tehnică pentru sprijinirea planificării introducerii reformelor în judeţe; • Implementarea planificării strategice la nivel judeţean (introducerea unui sistem

de clasificare pentru serviciile publice locale şi dezvoltarea unui sistem naţional de brenchmarking pentru furnizarea serviciilor publice de către administraţia


pentru a solicita sprijin financiar; crearea de parteneriate le nivel local pentru creşterea oportunităţilor de accesare a fondurilor de dezvoltare interne şi externe).

Raţionalizarea furnizării serviciilor locale şi întărirea managementului resurselor

Operaţiile indicative propuse sunt: Raţionalizarea structurilor administraţiei locale:

• Dezvoltarea capacităţii de a întreprinde studii de raţionalizare; • Sprijin pentru continuarea implementării ghişeului unic la nivelul administraţiilor judeţene şi

locale; • Sprijin pentru implementarea recomandărilor de raţionalizare, inclusiv îmbunătăţirea

activităţilor de comunicare între autorităţile judeţene, orăşeneşti/comunale şi cetăţeni; • Sprijin acordat autorităţilor locale pentru iniţiative vizând îmbunătăţirea

eficienţei şi calităţii furnizării serviciilor publice locale; • Sprijin acordat iniţiativelor de colaborare între administraţia locală şi organizaţiile publice

locale, asociaţiilor de dezvoltare comunitară pentru a solicita sprijin financiar; crearea de parteneriate la nivel local pentru creşterea oportunităţilor de accesare a fondurilor de dezvoltare interne şi externe.

Managementul resurselor umane în administraţia locală:

• Întărirea capacităţii de management al resurselor umane în administraţia locală prin training şi asistenţă tehnică pentru sprijinul receptării bunelor practici;

• Formularea şi implementarea unei iniţiative de management al performanţei în administraţia locală; • Introducerea capacităţii de evaluare a nevoilor de resurse umane, a lipsurilor de competenţe şi a

soluţiilor inovatoare pentru echilibrarea raportului între viaţa profesională şi cea personală a funcţionarilor publici care lucrează în administraţia locală;

• Formularea şi furnizarea unor programe de training pentru a sprijini domenii diferite ale reformei; • Formularea de programe scurte de trening în domeniile reformei; • Formularea de programe specializate de training pentru specialiştii n managementul schimbării; • Dezvoltarea unor module de trening de autoînvăţare pe suport CD-ROM; • Consultanţă pentru obţinerea de suporturi pentru training; • Dezvoltarea de documentaţie pentru sprijinul reformei; • Contractarea unor analize pentru determinarea nevoilor de training; • Sprijinirea dezvoltării capacităţii de trening intern în instituţiile judeţene şi locale, inclusiv

managementul trainingului, monitorizarea şi evaluarea eficienţei trainingului, infrastuctură de training;

• Implementarea unor programe de dezvoltare specifice pe termen scurt şi lung pentru poziţiile superioare în administraţia locală;

• Implementarea de soluţii de training care sprijină implementarea reformelor.

Implementarea monitorizării şi evaluării performanţei în administraţia locală.

Operaţiile indicative anticipate:

• Întărirea codificării şi formulării unui sistem de indicatori de rezultate pentru serviciile locale;


• Dezvoltarea îndrumării către bunele practici şi a documentaţiei de procedură pentru monitorizare şi evaluare, inclusiv asigurarea suportului tehnic pentru coordonarea acestor activităţi la nivelul judeţelor, oraşelor şi comunelor;

• Dezvoltarea sistemului culegerii de date şi a instrumentelor de raportare; • Formularea şi implementarea unei iniţiative de evaluare acoperind eficienţa programelor majore

furnizate cu sprijinul administraţiei locale; • Studii pentru formularea şi contractarea sistemelor informatice pentru sprijinul activităţilor de

monitorizare şi evaluare; • Training pentru administraţia locală în planificarea strategică şi evaluarea programelor; • Peer review al activităţilor de evaluare; • Sprijin pentru colaborare tehnică între judeţele din românia şi echivalentele acestora în statele membre

privind performanţa serviciilor şi problemele de evaluare. Axa prioritară 3 „Asistenţa tehnică”

Domenii majore de intervenţie:

Sprijinirea managementului general al PO DCA, inclusiv pregătirea următorului exerciţiu de programare;

Sprijinirea strategiei de comunicare a PO DCA.


Programul

privind pietruirea, reabilitarea, modernizarea şi/sau asfaltarea drumurilor de interes local clasate şi alimentarea cu apă a satelor

Acest program reprezintă sprijinul acordat de către statul român echipării comunelor şi satelor din componenţa acestora cu lucrări de infrastructură rutieră şi edilitară conform ORDINULUI Nr. 612 din 26 iulie 2007 pentru aprobarea Normei metodologice de aplicare a Hotărârii Guvernului nr. 577/1997 privind pietruirea, reabilitarea, modernizarea şi/sau asfaltarea drumurilor de interes local clasate şi alimentarea cu apă a satelor EMITENT: MINISTERUL DEZVOLTĂRII, LUCRĂRILOR PUBLICE ŞI LOCUINŢELOR Programul este compus din: a) Subprogramul privind pietruirea, reabilitarea, modernizarea şi/sau asfaltarea drumurilor de interes local clasate; b) Subprogramul privind alimentarea cu apă a satelor În subprogramul privind pietruirea, reabilitarea, modernizarea şi/sau asfaltarea drumurilor de interes local clasate fac obiectul:

• drumurile judeţene care asigură legătura între comune, sectoarele de drumuri judeţene situate în intravilanul localităţilor rurale, între reşedinţele de comună cu oraşe, municipii sau, după caz, obiective economico-turistice.

• Străzile principale din interiorul comunelor care pot fi finanţate în cadrul subprogramului sunt: a) străzile care fac legătura cu drumurile judeţene, naţionale şi drumurile expres;

b) străzile care uşurează accesul populaţiei la obiectivele importante din comună, cum ar fi: instituţii publice, instituţii de învăţământ, dispensar, biserică, cimitir, complexe agrozootehnice, obiective turistice, mânăstiri.

Categoriile de lucrări care pot fi finanţate în cadrul subprogramului prevăzut în sunt: a) pietruiri drumuri de interes local de pământ; b) îmbrăcăminţi bituminoase pe drumurile de interes local de pământ sau pietruite; c) refacerea îmbrăcăminţii drumurilor de interes local pietruite, asfaltate sau cu îmbrăcăminţi bituminoase degradate. De asemenea, pot fi finanţate următoarele lucrări: a) corecţia elementelor geometrice - profiluri transversale şi longitudinale, curbe, supraînălţări etc.; b) amenajarea acostamentelor; c) amenajarea intersecţiilor cu alte drumuri, inclusiv cu cele de exploatare sau vicinale, prin îmbrăcăminte din macadam sau balast pe o lungime de 50 m; d) execuţia de şanţuri de colectare şi dirijare a apelor pluviale; e) construcţia de podeţe şi poduri, ziduri de sprijin şi consolidări de taluzuri, acolo unde situaţia o impune. Subprogramul privind alimentarea cu apă a satelor asigură introducerea sistemelor centralizate de alimentare cu apă şi are în vedere asigurarea alimentării cu apă în circa 30% din numărul localităţilor care nu dispun de sisteme centralizate de alimentare cu apă, prin: a) finalizarea obiectivelor de investiţii aflate în prezent în execuţie (inclusiv a celor puse în funcţiune parţial); b) începerea de noi obiective, pe bază de studii de fezabilitate aprobate, în curs de aprobare sau în stadiul de elaborare la data aprobării Programului.


• Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Locuinţelor analizează şi verifică propunerile prezentate de către consiliile judeţene şi încadrarea acestora în Program şi stabileşte distinct creditele bugetare care urmează să fie cuprinse în proiectul bugetului propriu.

• După intrarea în vigoare a legii anuale a bugetului de stat, Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Locuinţelor repartizează pe consilii judeţene, în funcţie de stadiul lucrărilor şi de priorităţile locale, suma anuală aprobată pentru derularea Programului, pe care o comunică acestora, defalcată pe subprograme.

Fondul pentru dezvoltarea satului românesc

Acest program se înfiinţează, începând cu data de 1 ianuarie 2008, în cadrul bugetului de stat, pentru dezvoltarea satului românesc în conformitate cu ORDONANŢA DE URGENŢĂ Nr. 104 din 4 octombrie 2007 Programul are în vedere: - necesitatea asigurării transparente a finanţării proiectelor de investiţii în infrastructura mediului rural; - asigurarea unui mecanism de utilizare în folosul comunităţilor rurale a veniturilor bugetului de stat; - faptul că Guvernul doreşte să se implice mai mult în creşterea nivelului de confort al oamenilor din spaţiul rural, mai ales în zonele care nu beneficiază de resurse bugetare suficiente Fondul pentru dezvoltarea satului românesc se utilizează pentru finanţarea următoarelor categorii de investiţii din infrastructura rurală: a) pietruirea, reabilitarea, modernizarea şi/sau asfaltarea drumurilor de interes local clasate; b) sisteme de alimentare cu apă potabilă; c) canalizare şi epurare; d) platforme de gunoi; e) poduri, podeţe şi punţi pietonale; f) reparaţii capitale ale obiectivelor prevăzute la lit. a) - e).

Programul "Electrificare 2007 - 2009" privind alimentarea cu energie electrică a localităţilor neelectrificate

Programul are ca scop finalizarea electrificării localităţilor urbane, rurale izolate şi a obiectivelor sociale dispersate în baza HOTĂRÂRII Nr. 328 din 28 martie 2007 Unitatea de Management a Programului "Electrificare 2007 - 2009" se constituie în cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor şi îşi desfăşoară activitatea sub coordonarea executivă a secretarului de stat pentru comunităţile locale. Obiectivele programului: a) finalizarea instalării reţelelor de electrificare în localităţile complet neelectrificate; b) extinderea reţelelor de electrificare în localităţile cu dezvoltare periferică puternică; c) asigurarea electricităţii în localităţile izolate, prin folosirea de grupuri de generare independente. Scopul programului este asigurarea cu energie electrică a cât mai multor gospodării în scopul ameliorării condiţiilor de viaţă şi al creşterii accesului la reţeaua electrică a întreprinderilor mici şi mijlocii. Astfel, programele de construcţie a reţelelor vor fi finalizate din: 1. fonduri ale autorităţilor administraţiei publice locale, prin programe de investiţii proprii; 2. fonduri de la bugetul de stat; 3. fonduri ale distribuitorilor, unde gradul de rentabilitate permite;


- fonduri europene; - fondul constituit din perceperea tarifului de reţea. Programul vizează trei secţiuni: I. Alimentarea cu energie electrică prin construcţia de reţele electrice racordate la reţeaua electrică de distribuţie, de tensiuni şi configuraţii reduse II. Alimentarea cu energie electrică prin utilizarea grupurilor electrogene individuale sau pentru grupuri de gospodării III. Alimentarea cu energie electrică prin utilizarea de surse regenerabile de energie

Programului naţional multianual pe perioada 2006 - 2009 pentru susţinerea meşteşugurilor şi artizanatului

Programul se implementează în baza ORDINULUI Nr. 55 din 21 martie 2007 1. Obiectivul Programului 1.1. Obiectivul Programului naţional multianual pe perioada 2006 - 2009 pentru susţinerea meşteşugurilor şi artizanatului, denumit în continuare Program, îl constituie stimularea dezvoltării meşteşugurilor şi a micii industrii din România, a întăririi clasei de mici meşteşugari, care îşi desfăşoară activitatea individual sau organizat prin intermediul asociaţiilor sau al altor organizaţii, în special în localităţile rurale, dar şi în cele urbane, protejarea meseriilor care presupun un număr mare de operaţii executate manual în practicarea lor şi relansarea serviciilor şi a produselor obţinute de aceştia, în special al celor cu specific tradiţional, inclusiv obiecte de artă populară şi artizanat, promovarea acestor produse şi servicii pe pieţele naţionale şi internaţionale, precum şi creşterea numărului de locuri de muncă prin atragerea în astfel de activităţi a generaţiei tinere şi a femeilor, în toate zonele ţării. 1.2. Programul urmăreşte, prin acordarea de alocaţii financiare nerambursabile pentru stimularea practicării meşteşugurilor şi a meseriilor tipice micii industrii, care presupun un grad important de prelucrare manuală ca mijloc important de realizare a unor servicii şi produse obţinute apelând la tehnologii simple şi având o componentă de prelucrare manuală semnificativă, în special utilizând tehnologii tradiţionale: a) câştigarea de pieţe externe noi pentru acest tip de produse şi servicii, în mod special pentru cele cu specific tradiţional, de artă populară şi artizanat; b) stimularea cererii interne de servicii şi produse care presupun un grad important de prelucrare manuală; c) creşterea vizibilităţii pe piaţă a meşteşugarilor şi a produselor şi serviciilor furnizate de aceştia; d) îmbunătăţirea accesului meşteşugarilor la informaţii de piaţă şi facilitarea valorificării acestor informaţii, inclusiv prin comerţul electronic; e) creşterea gradului de informatizare a agenţilor economici ce desfăşoară activităţi din domeniul meşteşugurilor şi artizanatului; f) promovarea serviciilor şi produselor realizate apelând la tehnologii simple şi având o componentă de prelucrare manuală semnificativă, în special utilizând tehnologii tradiţionale. 2. Bugetul Programului Bugetul Programului pentru anul 2007 este de 1.500 mii lei împărţit astfel: 1.499.000 lei pentru acordarea de alocaţii financiare nerambursabile beneficiarilor eligibili şi 1.000 lei la dispoziţia Agenţiei Naţionale pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii şi Cooperaţie, denumită în continuare ANIMMC, constând în cheltuieli pentru implementarea, administrarea, monitorizarea şi evaluarea Programului (cheltuieli de promovare, cheltuieli materiale şi servicii). 3. Beneficiari eligibili


a) sunt organizate în baza Legii nr. 1/2005 privind organizarea şi funcţionarea cooperaţiei şi în baza Legii nr. 31/1990, republicată, privind societăţile comerciale, cu modificările şi completările ulterioare, şi îndeplinesc condiţiile de încadrare în categoria întreprinderilor mici şi mijlocii, potrivit dispoziţiilor Legii nr. 346/2004 privind stimularea înfiinţării şi dezvoltării întreprinderilor mici şi mijlocii, modificată prin Ordonanţa Guvernului nr. 27/2006; b) sunt constituite ca asociaţii profesionale sau fundaţii şi au ca scop promovarea meşteşugurilor şi a meseriilor care presupun un număr mare de operaţii executate manual în practicarea lor, a breslelor, a produselor şi serviciilor cu specific tradiţional, inclusiv din domeniul artei populare şi artizanatului; c) sunt persoane fizice sau asociaţii familiale autorizate să desfăşoare activităţi în domeniul meşteşugurilor, în special al celor tradiţionale, şi în domeniul artei populare şi artizanatului, conform Legii nr. 300/2004 privind autorizarea persoanelor fizice şi a asociaţiilor familiale care desfăşoară activităţi economice în mod independent. 3.2. (1) Agenţii economici menţionaţi la pct. 3.1, după caz, pot beneficia de prevederile Programului, dacă îndeplinesc cumulativ, la data solicitării, următoarele criterii de eligibilitate: a) au capital social integral privat; b) realizează o cifră de afaceri anuală netă de până la 50 milioane euro, echivalent în lei, sau deţin active totale care nu depăşesc echivalentul în lei a 43 milioane euro, conform ultimei situaţii financiare aprobate. Prin active totale se înţelege active imobilizate plus active circulante, plus cheltuieli în avans; c) au cel puţin 1 an de la înfiinţare la data depunerii solicitării acordului de principiu pentru finanţare, cu excepţia beneficiarilor prevăzuţi la pct. 3.1 lit. c); d) au ca obiect de activitate producerea şi comercializarea produselor care păstrează specificul execuţiei manuale (hand-made) şi artizanat, prestarea serviciilor care presupun un număr mare de operaţii executate manual în practicarea lor sau au ca scop promovarea meşteşugurilor, a meseriilor, a produselor şi serviciilor cu specific tradiţional; e) şi-au îndeplinit obligaţiile exigibile de plată a taxelor şi impozitelor către bugetul general consolidat; f) şi-au îndeplinit obligaţiile exigibile de plată a taxelor şi impozitelor către bugetele locale; g) au un număr mediu anual de salariaţi cuprins între 1 şi 249 inclusiv, în anul fiscal anterior; h) au sediul, sunt înregistrate şi îşi desfăşoară activitatea pe teritoriul României; i) să nu fie în dificultate, în conformitate cu prevederile Instrucţiunilor privind ajutorul de stat pentru salvarea şi restructurarea firmelor în dificultate, publicate în Jurnalul Oficial al Comisiei Europene OJC 244/2004.

Programul privind aplicarea schemei de plăţi directe pe suprafaţă pentru culturi energetice în baza

ORDINULUI Nr. 549 din 28 iunie 2007privind stabilirea modului de implementare, a condiţiilor specifice şi a criteriilor de eligibilitate pentru aplicarea schemei de plăţi directe pe suprafaţă pentru culturi energetice pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 36/1991 privind societăţile agricole şi Suprafeţele cu culturi energetice destinate producţiei de biocarburanţi, aşa cum sunt definiţi în art. 3 din Hotărârea Guvernului nr. 1.844/2005 privind promovarea utilizării biocarburanţilor şi a altor carburanţi regenerabili pentru transport, cu modificările şi completările ulterioare, sunt cele cultivate cu rapiţă, floarea-soarelui, soia, porumb şi alte culturi energetice. Plăţile se acordă beneficiarilor pentru suprafeţele prevăzute la art. 2, ale căror producţii fac obiectul unor contracte de vânzare-cumpărare încheiate: între beneficiari, pe de o parte, şi producători de biocarburanţi, colectori sau prim-procesatori, pe de altă parte; între colectori, pe de o parte, şi prim-procesatori sau producători de biocarburanţi, pe de altă parte; între prim-procesatori, pe de o parte, şi producători de biocarburanţi, pe de altă parte.


metodologice de aplicare a Legii nr. 571/2003 privind Codul fiscal, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 44/2004.

• Colectorii de materii prime necesare producerii de biocarburanţi sunt persoanele juridice care deţin autorizaţii de depozit conform Ordinului ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale nr. 222/2006 pentru aprobarea Regulamentului privind autorizarea spaţiilor de depozitare pentru produse agricole, se găsesc în evidenţa direcţiilor pentru agricultură şi dezvoltare rurală judeţene, respectiv a municipiului Bucureşti, achiziţionează de la beneficiari produsele agricole obţinute în urma recoltării culturilor prevăzute la art. 2 pe bază de contracte de vânzare-cumpărare şi le predau producătorilor de biocarburanţi sau prim-procesatorilor pe bază de contracte de vânzare-cumpărare.

Prim-procesatorii sunt fabricile de ulei care au depozite autorizate proprii sau închiriate şi deţin licenţe de fabricaţie conform Ordonanţei Guvernului nr. 42/1995 privind producţia de produse alimentare destinate comercializării, aprobată cu modificări prin Legea nr. 123/1995, cu modificările şi completările ulterioare, sau fabricile de alcool deţinătoare de antrepozite fiscale, care preiau de la beneficiari sau colectori produsele obţinute de pe suprafeţele cultivate cu culturile precizate la art. 2, pe bază de contracte de vânzare-cumpărare, şi predau producătorilor de biocarburanţi, pe bază de contracte de vânzare-cumpărare, cantităţile echivalente de produse procesate - ulei, alcool. Plăţile pentru culturile energetice se acordă beneficiarilor care fac dovada, în baza contractelor de vânzare-cumpărare încheiate cu producătorii de biocarburanţi, colectorii sau prim-procesatorii, că producţia predată se încadrează în producţiile naţionale de referinţă, de minimum: 1.000 kg/ha pentru rapiţă; 1.000 kg/ha pentru floarea-soarelui; 1.100 kg/ha pentru soia convenţională şi 2.500 kg/ha pentru porumb. În cazul în care cantităţile de produse livrate sunt mai mici decât cele aferente producţiilor naţionale de referinţă, nivelul plăţilor va fi diminuat cu un coeficient de reducere calculat prin raportarea cantităţilor efectiv livrate la cantităţile corespunzătoare producţiei naţionale de referinţă.

Programul privind acordarea sprijinului financiar producătorilor agricoli din sectorul vegetal, zootehnic, al îmbunătăţirilor funciare şi al organizării şi sistematizării teritoriului

Programul priveşte aplicarea LEGII Nr. 125 din 5 mai 2007 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 123/2006 pentru aprobarea acordării sprijinului financiar producătorilor agricoli din sectorul vegetal, zootehnic, al îmbunătăţirilor funciare şi al organizării şi sistematizării teritoriului

• Beneficiarii sprijinului financiar sunt producătorii agricoli din sectorul vegetal, persoane fizice şi/sau persoane juridice, care sunt înregistraţi în Registrul agricol/Registrul fermelor/alte evidenţe funciare şi exploatează terenuri agricole, individual sau în forme de asociere conform legislaţiei în vigoare, precum şi grupuri de producători recunoscute/recunoscute preliminar şi organizaţii de producători recunoscute, în scopul obţinerii producţiei agricole.

• Beneficiarii sprijinului financiar pentru procesarea inului şi a cânepei pentru fibră sunt prim-procesatorii autorizaţi de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, conform legislaţiei în vigoare."

• Beneficiarii sprijinului financiar sunt producătorii agricoli din sectorul zootehnic, crescători de animale, persoane fizice şi/sau persoane juridice care deţin, cresc sau exploatează animale, individual sau în forme de asociere conform legislaţiei în vigoare, şi sunt înregistraţi în Registrul agricol/Registrul naţional al exploataţiilor, operatori economici acreditaţi pentru desfăşurarea activităţilor de ameliorare din zootehnie, precum şi grupurile de producători recunoscute şi asociaţiile profesionale ale crescătorilor de animale, constituite conform legislaţiei în vigoare."

În completarea formelor de sprijin financiar de la bugetul de stat în sectorul îmbunătăţirilor funciare se acordă sprijin financiar pentru: a) asigurarea stării de funcţionare a infrastructurii de îmbunătăţiri funciare; b) investiţii pentru modernizarea şi retehnologizarea infrastructurii de îmbunătăţiri funciare; c) irigarea culturilor agricole


privind modificarea anexei H la Ordinul ministrului agriculturii, pădurilor şi dezvoltării rurale nr. 850/2006 pentru aprobarea normelor metodologice privind modul de acordare a sprijinului financiar pentru activităţile din sectorul vegetal, zootehnic, al îmbunătăţirilor funciare şi al organizării şi sistematizării teritoriului, precum şi condiţiile de eligibilitate, Beneficiarii formelor de sprijin financiar sunt grupurile de producători şi producătorii agricoli din sectorul legume-fructe, persoane fizice şi/sau persoane juridice, care sunt înregistraţi în Registrul agricol/Registrul fermelor/alte evidenţe funciare şi exploatează terenuri agricole individual sau în forme de asociere conform legislaţiei în vigoare, în scopul obţinerii producţiei agricole destinate comercializării. Suma acordată ca sprijin financiar poate fi utilizată pentru una sau mai multe activităţi necesare funcţionării grupului de producători: a) amenajarea sediului; b) plata chiriei sediului; c) plata chiriei pentru spaţiul necesar pregătirii produselor colectate de la membri, în vederea livrării către piaţă; d) plata chiriei pentru spaţiul de expunere şi comercializare; e) finanţarea achiziţiilor de mijloace tehnice pentru păstrarea, sortarea, ambalarea şi transportul produselor membrilor; f) plata contractelor privind realizarea de materiale publicitare în vederea promovării imaginii grupului şi a produselor acestuia; g) plata acţiunilor care au în vedere promovarea denumirilor/mărcilor grupurilor de producători; h) plata cursurilor de calificare a personalului propriu privind standardizarea producţiei, aplicarea sistemelor de siguranţă şi securitate alimentară, promovarea utilizării practicilor de cultivare, a tehnicilor de producţie şi gestiune a deşeurilor care să nu dăuneze mediului înconjurător, marketingul produselor agricole, întocmirea de studii de piaţă; i) plata studiilor de prefezabilitate şi fezabilitate în vederea accesării programelor de finanţare; j) plata întocmirii planului de recunoaştere. Pentru obţinerea sprijinului financiar, grupurile de producători depun o cerere-tip, la sucursala judeţeană sau a municipiului Bucureşti a Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) unde îşi au sediul administrativ, însoţită de următoarele documente: a) copie de pe buletinul de identitate/cartea de identitate al/a administratorului grupului de producători sau al/a persoanei împuternicite de adunarea generală a grupului de producători; b) copia avizului de recunoaştere; c) declaraţie pe propria răspundere a administratorului grupului de producători că persoana juridică în cauză nu beneficiază de dublă finanţare pentru aceeaşi măsură.

ORDONANŢA Nr. 7 din 19 ianuarie 2006 privind instituirea Programului de dezvoltare a infrastructurii şi

a unor baze sportive din spaţiul rural Corelarea a trei programe complementare:

Programului de dezvoltare a infrastructurii din spaţiul rural Programul de dezvoltare a infrastructurii unor baze sportive din spaţiul rural Renovarea, dezvoltarea satelor, îmbunătăţirea serviciilor de bază pentru economia şi populaţia rurală şi

punerea în valoare a moştenirii rurale precum şi prin alte programe.

Complementar cu programul „Săli de sport”, „Bazine de înot”, Obiectivele generale sunt dezvoltarea şi modernizarea spaţiului rural românesc, format din satele componente ale comunelor, satele aparţinând oraşelor şi municipiilor şi zonele periurbane.


Construcţia, extinderea, modernizarea de poduri, podeţe şi punţi pietonale Construcţia, extinderea, modernizarea platforme de deşeuri, în conformitate cu planurile regionale de

gestionare a deşeurilor, Construcţia, extinderea, modernizarea dezvoltarea unor sisteme de alimentare cu apă potabilă, de

canalizare şi epurare. Mărimea fondurilor alocate de la bugetul de stat Min 40 000 lei – max 4 000 000 lei

Programul prioritar naţional pentru construirea de sedii pentru aşezăminte culturale în localităţile unde

nu există asemenea instituţii, precum şi pentru reabilitarea, modernizarea, dotarea şi finalizarea lucrărilor de construcţie a aşezămintelor culturale de drept public, din mediul rural şi mic urban

Durata programului: iulie 2007 - iulie 2010. Programul prioritar naţional pentru construirea de sedii pentru aşezăminte culturale în localităţile unde nu există asemenea instituţii, precum şi pentru reabilitarea, modernizarea, dotarea şi finalizarea lucrărilor de construcţie a aşezămintelor culturale de drept public, din mediul rural şi mic urban instituit prin Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului nr. 118/2006, cu modificările şi completările ulterioare, reprezintă o iniţiativă a Guvernului României, dedicată creşterii calităţii vieţii culturale în mediul rural şi mic urban prin extinderea şi susţinerea infrastructurii culturale existente şi prin diversificarea ofertei culturale. Iniţiat în baza unei cercetări efectuate de către Centrul de Studii şi Cercetări în Domeniul Culturii şi conceput pentru acoperirea a trei tipuri de nevoi specifice identificate, Programul are trei componente de intervenţie: construcţia de aşezăminte culturale de tip cămin cultural/ casă de cultură, în localităţile unde nu există asemenea instituţii, finalizarea lucrărilor de construcţie a aşezămintelor care nu pot fi finalizate din lipsa de fonduri şi reabilitarea, modernizarea şi dotarea aşezămintelor culturale existente în mediul rural şi mic urban. Activităţile Programului Naţional vor fi finanţate din două surse de finanţare distincte:

Fonduri alocate de Guvernul României din Fondul Naţional de Dezvoltare; Fonduri europene complementare fondurilor structurale prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală

(PNDR), Măsura nr. 3.2.2. „Renovarea , dezvoltarea satelor, îmbunătăţirea serviciilor de bază pentru economia şi populaţia rurală şi punerea în valoare a moştenirii rurale”

Cele trei direcţii de acţiune ale Programului şi cele două surse de finanţare au determinat divizarea Programului Naţional în trei programe independente, cu operatori distincţi şi reguli de operare distincte, astfel:

Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Locuinţelor va implementa Programul prioritar naţional pentru construirea de sedii de aşezăminte culturale, de drept public, în localităţile în care nu există astfel de instituţii, din mediul rural şi mic urban şi pentru care Guvernul României va aloca fonduri din Fondul Naţional de Dezvoltare;

Ministerul Culturii şi Cultelor va implementa Programul prioritar naţional pentru finalizarea lucrărilor de construcţie a aşezămintelor culturale, de drept public, din mediul rural şi mic urban, în care nu există astfel de instituţii şi pentru care Guvernul României va aloca fonduri din Fondul Naţional de Dezvoltare;

Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale va implementa activităţile pentru reabilitarea şi

modernizarea infrastructurii culturale rurale existente şi dotarea cu echipamentul de practică culturală necesar, prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală, şi prin accesarea fondurilor europene din


Aplicant, autoritate publică locală din mediul rural sau mic urban, (singură sau în parteneriat cu alte instituţii publice, ori cu organizaţii neguvernamentale din ţară sau din străinătate), care solicită construirea unui aşezământ cultural în cadrul Programului. Programul prioritar naţional pentru proiectarea şi construirea de sedii pentru aşezăminte culturale de drept public, în localităţile unde nu există astfel de instituţii, din mediul rural şi mic urban, denumit în continuare Programul se va realiza prin multiplicarea a trei proiecte pilot, dimensionate în funcţie de numărul de locuitori ai unităţii administrativ teritoriale în care vor fi amplasate. Astfel:

o pentru localităţile cu o populaţie de până la 3000 de locuitori se vor construi cămine culturale TIP 1 cu o suprafaţă construită de 550 mp;

o pentru localităţile cu o populaţie cuprinsă între 3000-5000 de locuitori se vor construi cămine culturale TIP 2 cu o suprafaţă construită de 750 mp;

o pentru localităţile din mediul mic urban cu o populaţie de peste 5000 de locuitori se vor construi cămine culturale TIP 3 cu o suprafaţă construită de 1300 mp.

Pentru personalizarea construcţiilor, în funcţie de specificul local, se vor folosi elemente de faţadă corespunzătoare celor 5 zone istorice ale României. Proiectarea şi execuţia lucrărilor de construire a aşezămintelor culturale se va realiza de către Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Locuinţelor prin Compania Naţională de Investiţii "C.N.I." - S.A.. 4.1. Cine poate solicita construirea unui aşezământ cultural ? Aplicanţi în cadrul Programului pot fi:

autorităţile publice locale din localităţi rurale de rangul IV şi V, în care nu există nici un aşezământ de tip cămin cultural;

autorităţile publice locale din localităţi urbane de rangul III, în care nu există nici un aşezământ de tip casă de cultură.

Sunt acceptate parteneriatele între autorităţi locale şi organizaţii neguvernamentale sau alţi actori comunitari, care depun în comun o cerere de finanţare a construirii. 4.2. Condiţii de participare la selecţie Pentru a participa la selecţie, aplicanţii trebuie:

să completeze în limba română şi să depună o Cerere pentru finanţarea construirii unui aşezământ cultural, conform modelului prezentat în Anexa 2 la prezentul Ghid;

să elaboreze un Plan de activitate pentru următorii 3 ani de la darea în funcţiune a aşezământului cultural nou construit, care să cuprindă: activităţi culturale educative, informative, formative conform modelului prezentat în Anexa 3 la prezentul Ghid;

să obţină Hotărârea Consiliului Local privind aprobarea construirii noului aşezământ cultural şi a Planului de activitate;

să obţină Hotărârea Consiliului Local privind păstrarea destinaţiei clădirii, timp de 15 ani; să facă dovada existenţei utilităţilor minim: apă, electricitate şi canalizare; să facă dovada deţinerii unei contribuţii de minimum 10% din valoarea totală a bugetului global al

proiectului; să deţină în mod legal terenul pe care urmează a fi construit aşezământul cultural;


Programul de dezvoltare a infrastructurii unor baze sportive din spaţiul rural

Programul de dezvoltare a infrastructurii unor baze sportive din spaţiul rural a fost instituit prin Ordonanţa Guvernului nr. 7/2006 privind instituirea Programului de dezvoltare a infrastructurii din spaţiul rural, aprobată cu modificări şi completări de Legea nr. 71/2007, denumit în continuare Program, şi vizează îmbunătăţirea situaţiei sportive a locuitorilor din zonele în care acţionează. Programul asigură o finanţare din bugetul de stat, din sume defalcate din taxa pe valoarea adăugată, repartizată pe unităţi administrativ-teritoriale şi proiecte eligibile.

Obiectivele de investiţii finanţate prin Program sunt construcţia, extinderea şi/sau modernizarea de baze sportive.

Aria de aplicabilitate a Programului cuprinde spaţiul rural şi zonele periurbane. Scopul Programului este dezvoltarea şi modernizarea satelor din zonele în care se aplică Programul. Obiectivele generale ale Programului ale sunt: a) creşterea nivelului de educaţie, de socializare şi a stării de sanatate a tuturor

cetăţenilor (copii, tineri, adulţi, vârstnici şi persoane cu handicap) prin practicarea exerciţiilor fizice şi sportului în cadrul activităţilor de educaţie fizică şi sport;

b) revigorarea activităţilor sportive şi în special a jocului de fotbal; c) dezvoltarea activităţilor sportive în mediul rural în corelaţie cu programele naţionale

de dezvoltare rurală;

Obiectivele specifice ale Programului sunt: a) realizarea într-o primă etapă a 500 de baze sportive în timp de 2 ani; b) creşterea participării locuitorilor din spaţiul rural la activităţi sportive; c) creşterea numărului de copii şi tineri care participă la competiţii sportive ce se desfăşoară în spaţiul rural.

Beneficiarii direcţi ai Programului sunt autorităţile administraţiei publice locale din spaţiul rural care utilizează bazele sportive realizate prin Program. Beneficiarii finali ai Programului sunt locuitorii întregii unităţi administrativ-teritoriale a cărei cerere de finanţare a fost aprobată. 1.2.2. Corelarea cu alte programe Acest Program permite dezvoltarea spaţiului rural şi periurban şi va fi complementar cu acţiuni realizate prin programele „Săli de sport”, „Bazine de înot”, ”Programul naţional pentru dezvoltare rurală” măsura 3.2.2. Renovarea, dezvoltarea satelor, îmbunătăţirea serviciilor de bază pentru economia şi populaţia rurală şi punerea în valoare a moştenirii rurale precum şi prin alte programe. 1.2.3. Câmpul de acţiune al programului Obiectivele de investiţii ce pot fi finanţate trebuie să vizeze construcţia, extinderea şi /sau modernizarea de baze sportive. Bazele sportive, ca obiective de investiţii privind activitatea sportivă, se realizează în baza unor proiecte tipizate ce urmează să fie adaptate la condiţiile şi nevoile solicitantului de finanţare. Sursele de finanţare pentru Program sunt: • bugetul de stat, din sume defalcate din taxa pe valoarea adaugată. Finanţarea cheltuielilor necesare execuţiei

lucrărilor de investiţii se va face în tranşe de finanţare, aprobate prin hotărâri ale Guvernului, la propunerea Secretariatului General al Guvernului conform art 8 alin (2) din Ordonanţa Guvernului nr 7/2006 în baza


Mărimea fondurilor din bugetul de stat Valoarea maximă pentru proiectele depuse de o singură unitate administrativ-teritorială, care pot fi finanţate prin program, este 525.000 lei, inclusiv taxa pe valoarea adăugată. Un solicitant poate primi contribuţii financiare de la bugetul de stat, în cei 2 ani de aplicare a Programului, pentru un singur proiect care vizează bazele sportive.

Sunt considerate eligibile doar cheltuielile efectuate după aprobarea cererii de finanţare.

Obiective de investiţii Baza sportivă, conform Legii nr. 69/2000, este o amenajare specifică ce cuprinde construcţii şi instalaţii destinate activităţii de educaţie fizică şi sport. Bazele sportive sunt destinate în special desfăşurării competiţiilor oficiale, la nivel local, organizate de federaţiile sportive naţionale de profil. În acest scop, este nevoie ca dimensiunile şi suprafeţele constructiilor realizate/reabilitate să fie cele recomandate de regulamentele federaţiilor sportive naţionale. Prin Program, sunt finanţate două tipuri de obiective de investiţii: a) Construcţia de baze sportive în spaţiul rural; b) Extinderea / modernizarea / reamenajarea bazelor sportive existente.

Bazele sportive ce pot fi finanţate prin acest Program pot conţine următoarele tipuri de construcţii: 1. Terenuri: a) mari: fotbal, rugby, oină, base-ball, hochei pe iarbă; b) mici: handbal, baschet, volei, tenis, badminton; c) pentru atletism: sărituri, piste pentru alergări, aruncări (disc, ciocan, suliţă, greutate); d) speciale: tir cu arcul, călărie şi concursuri hipice, cros, escaladă, role. e) Orice combinaţie posibilă a acestora.

2. Alte construcţii sportive: pistă de popice, pistă de canotaj etc. 3. Echipări anexă ale activităţii sportive: vestiare, grupuri sanitare şi altele, în funcţie de importanţa şi categoria terenului de sport. Dimesionarea, tipul şi numărul acestora se va face pe baza reglementărilor naţionale privind suprafeţele şi dimensiunile acestor construcţii, puse la dispoziţie de federaţiile sportive. De asemenea, se vor prevedea în mod obligatoriu rampe de acces pentru persoanele cu dizabilităţi. Protiectul-tip pentru terenul de fotbal se asigură, cu titlu gratuit, de către Federaţia Română de Fotbal. Acest proiect-tip va fi folosit de către solicitanţii al căror proiect cuprinde construcţia unei baze sportive cu teren de fotbal şi va putea fi procurat de către unităţile administrativ-teritoriale înscrise în Program de la prefecturi în format electronic. Solicitanţii al căror proiect cuprinde extinderea/modernizarea/reamenjarea unei baze sportive vor utiliza, pe cât posibil, proiectele pentru obiectele cuprinse în proiectul-tip, cum ar fi construcţia pentru vestiare, împrejmuirea etc. Proiectul de extindere/modernizare/reamenjare va avea ca rezultat o amenajare specifică, destinată practicării educaţiei fizice şi sportului, unde se vor putea organiza competiţii oficiale la nivel local. Durata proiectelor Data limită pentru realizarea proiectelor selectate în cadrul sesiunii de aprobare a cererilor de finanţare este de 12 luni de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, a hotărârii Guvernului prin care se aprobă acordarea fondurilor din bugetul de stat pentru proiectul propprin cererea de finanţare.


Programul naţional de îmbunătăţire a calităţii mediului prin realizarea de spaţii verzi în localităţi

Prin „Programul naţional de îmbunătăţire a calităţii mediului prin realizarea de spaţii verzi în localităţi” , se urmăreşte ca obiectivele generale de dezvoltare şi modernizare a spaţiilor verzi din localităţi să se facă prin înfiinţarea de noi parcuri, scuare şi alini-amente plantate, precum şi reabilitarea celor existente. Pot fi finanţate prin Program proiectele depuse de către autorităţi ale administratiei publice locale care sunt proprietarii/administratorii terenului pe care se realizează proiectul. Nu există limită de finanţare. Categorii de cheltuieli eligibile a) Actualizarea studiilor de fezabilitate, elaborarea şi actualizarea proiectelor tehnice, inclusiv a studiilor de specialitate necesare realizării investiţiilor din cadrul Programului; b) Realizarea obiectivelor de investiţii, în conformitate cu indicatorii tehnicoeconomici aprobaţi prin hotărâre a consiliului local; c) Taxa pe valoare adăugată. Categorii de lucrări eligibile a) Nivelare şi terasare teren (inclusiv igienizare); b) Arături de plantare, Scarificare; c) Defrişări selective/înlăturare plante care prezintă pericol de contaminare cu boli sau dăunători;d) Tunderi de modelare şi întreţinere, ancorări, palisări; e) Replantări ale plantelor greşit amplasate, înlocuirea arborilor existenţi cu specii rezistente la condiţii de mediu şi microclimat specific urban; f) Înlocuirea pieselor distruse, îmbătrânite; Amenajare lucrări; Decopertări; g) Săpare de gropi/ drenaje şi desecări; h) Aport de material pământos (transport, fertilizare chimică, fertilizare organică); l) Irigaţii (utilaje şi instalaţii necesare);j) Fântâni arteziene şi cişmele, lacuri de agrement; k) Plantări şi întreţinere pe durată proiect; covor vegetal, arbuşti, arbori; l) Achiziţii puieţi/seminţe; Tratamente fito-sanitare; Amenajare locuri de joacă; Alei/scări; n) Achiziţie mobilier pentru locuri de joacă; Împrejmuire; Bănci; o) Coşuri de gunoi, inclusiv platforme betoane pentru colectarea gunoiului; p) Iluminatul parcului (instalaţia); WC-uri ecologice SESIUNILE DE DEPUNERE A CERERILOR DE FINANŢARE 1. Depunerea proiectelor se realizează în două sesiuni, organizate în perioada 01-31 ianuarie, respectiv 15 iulie- 15 august. 3. Proiectele se depun la Registratura Ministerului Mediului şi Dezvoltării Durabile, Bd. Libertăţii nr. 12, Sector 5, Bucureşti. Acest document se poate procura de pe site-ul www.afm.ro şi www.mmediu.ro.


Programul Guvenamental „ Fondul pentru mediu” coordonat de Ministerul Mediului şi Gospodăririi Apelor

Categoriile de proiecte eligibile pentru finanţare din Fondul pentru mediu conform

art. 13, alin. 2 din O.U.G. nr. 196/2005 privind Fondul pentru Mediu în sesiunea 01.05.- 31.05.2007 sunt următoarele: a) prevenirea poluării; reducerea impactului asupra atmosferei, apei şi solului; c) reducerea nivelurilor de zgomot; utilizarea de tehnologii curate; e) gestionarea deşeurilor, inclusiv a deşeurilor periculoase; f) protecţia resurselor de apă, staţiile de tratare, staţiile de epurare pentru comunităţi locale; g) gospodărirea integrată a zonei costiere; conservarea biodiversităţii; i) administrarea ariilor naturale protejate; j) educaţia şi conştientizarea publicului privind protecţia mediului; k) creşterea producţiei de energie din surse regenerabile; l) reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră; m) reconstrucţia ecologică şi gospodărirea durabilă a pădurilor; n) împădurirea terenurilor degradate situate în zonele deficitare în păduri, stabilite în condiţiile legii; o) închiderea iazurilor de decantare din sectorul minier; p) lucrări destinate prevenirii, înlăturării şi/sau diminuării efectelor produse de fenomenele meteorologice periculoase la lucrările de gospodărire a apelor aferente obiectivelor din domeniul public al statului. Criterii de eligibilitate referitoare la solicitant: Pot fi finanţate din Fondul pentru mediu proiectele propuse de către operatori economici, organizaţii neguvernamentale, autorităţi publice locale şi unităţi de învăţământ. Limitele finanţării sunt cuprinse între:min. 50.000 lei max:20.000.000 lei . SESIUNILE DE DEPUNERE A CERERILOR DE FINANŢARE 1. Depunerea proiectelor se realizează în patru sesiuni, organizate periodic. 3. Proiectele se depun la Registratura Ministerului Mediului şi Dezvoltării Durabile, ADMINISTRAŢIA FONDULUI PENTRU MEDIU ,Splaiul Independenţei nr. 294, Corp A, Sector 6, 060031, Bucureşti,ROMÂNIA Acest document se poate procura de pe site-ul www.afm.ro

Monitorizare şi evaluare

Monitorizarea şi evaluarea precum şi progresele realizate prin implementarea proiectelor, revine administraţiei publice din localitatea Voivodeni, deoarece acestea trebuie să stabilească un sistem concret de urmărire a modului în care sunt realizate şi a efectelor produse de acestea asupra beneficiarilor, dacă obiectivele specifice urmărite se realizează şi în acelaşi timp dacă este respectat cadrul legislativ.

Monitorizarea, ca proces de colectare şi analizare sistematică a informaţiilor , trebuie să urmărească următoarele :

- programele şi proiectele propuse , - membrii participanţi ,

b fi i ii


- procesul de luare a deciziilor , - modul de aplicare a acestora.

Monitorizarea se realizează de către : - executivul Primăriei Voivodeni , - Coordonatorii de proiecte, finanţatori sau consultanţi externi.

Evaluarea presupune analizarea resurselor investite, acţiunile îndeplinite, rezultatele obţinute precum şi beneficiile realizate.

A. Indicatori privind dezvoltarea durabilă a localităţii Voivodeni Domeniul economic

Subcategorie Indicator Sursa de date A. Infrastructura de fond rutier

1. Lungimea reţelei de drumuri judeţene (km), din care: - modernizate - cu îmbrăcăminţi uşoare rutiere 2. Lungimea reţelei de drumuri comunale (km), din care: - modernizate - cu îmbrăcăminţi uşoare rutiere 3. Numărul de parcări publice 4. Volumul investiţiilor în refacerea străzilor şi întreţinere

1. Direcţia Judeţeană de Statistică Mureş

2. Consiliul Judeţean Mureş

3. Primăria Voivodeni

2. Reţele de aprovizionare cu apă şi canalizare

1. Lungimea simplă a reţelei de apă potabilă 2. Reţeaua şi volumul apei potabile distribuite 3. Apa potabilă distribuită - total - mii mc. - din care : - pentru uz casnic 4. Lungimea reţelelor de canalizare (km), din care: - rehabilitate 5. Procentul de locuinţe conectate la reţeaua de distribuţie a apei potabile (%) 8. Consumul de apă potabilă anual (m3/locuitor) 9. Consumul de apă industrială (m3/locuitor)

1. Direcţia Judeţeană de Statistică Mureş 2. Consiliul Judeţean

Mureş 3. Operatorul regional de apă

3. Lucrări de amenajare cursuri apă pentru prevenirea inundaţiilor

1. Lungimea cursurilor de apă 2. Lungimea digurilor de apărare împotriva inundaţiilor 3. Lungimea consolidărilor de mal 4. Volumul debitului de apă

1. Direcţia Judeţeană de Statistică Mureş 2.Administraţia Naţională "Apele Române" - Direcţia Apelor Mureş 3. Consiliul Judeţean Mureş

4. Turism 1. Număr unităţi de cazare turistică 2. Capacitate de cazare - locuri - mii locuri zile 3. Număr de turişti cazaţi (mii) 4. Număr înnoptări 5. Număr de obiective reabilitate /restaurate

1. Direcţia Judeţeană de Statistică Mureş

6. Fondul imobiliar 1. Număr locuinţe – total, din care: 1. Direcţia Judeţeană de


Domeniul social:

Subcategorie Indicator Responsabili / Sursa de datePiaţa forţei de muncă şi şomaj

1. Număr de şomeri 2. Rata şomajului (comparativ cu rata naţională) 3. Structura şomajului pe sexe (% femei, % bărbaţi) 4. Procentul de şomeri cu vârsta mai mică de 25 de ani 5. Procentul de şomeri pe nivel de pregătire 6. Procent de persoane care se află în şomaj de mai mult de 1 an

Agenţia Judeţeană de Ocupare a Forţei de Muncă Mureş

Venituri ale populaţiei 1.Număr de familii cu venituri peste valoarea medie a veniturilor corespunzătoare unui trai decent.

2.Număr de familii cu venituri sub valoarea medie a veniturilor corespunzătoare unui trai decent.

Direcţia Judeţeană de Statistică Mureş

Pensii

1.Pensionari din sistemul public de pensii al asigurărilor sociale de stat.

2.Persoane cu indemnizaţii în baza unor legi speciale suportate din bugetul de stat.

3.Pensionari din sistemul public proveniţi din sistemul de asigurări sociale al agricultorilor.

Casa Judeţeană de

Pensii Mureş

Sănătatea populaţiei

1. Număr de decese şi rate ale mortalităţii (pe grupe de vârstă şi sexe, mediu urban şi rural, cauze, grupuri socio-economice)

2. Speranţa de viaţă

3. Mortalitatea infantilă (urban, rural)

4. Număr de bolnavi şi de îmbolnăviri noi pentru unele boli transmisibile (pe grupe de vârstă şi sexe, urban, rural)

5. Numărul şi ponderea persoanelor cu deficienţe fizice şi anumite boli cronice (sexe, grupe de vârstă, cauze, urban, rural)

6. Număr de medici la 1000 locuitori (urban, rural) 7. Număr de cadre medii sanitare la 1000 locuitori

(urban, rural)

Direcţia de Sănătate Publică Mureş Direcţia Judeţeană de Statistică Mureş


Subcategorie Indicator Responsabili / Sursa de dateEducaţie 1. Rata şcolarizării

2. Număr de elevi care au absolvit cursurile de învăţământ primar, gimnazial şi liceal

Procentul de populaţie (femei/bărbaţi)care au absolvit cursurile de învăţământ superior.

Inspectoratul Şcolar Judeţean Mureş Direcţia Judeţeană de Statistică Mureş

1. Număr de locuri în cinematografe şi rata anuală de vizionare a spectacolelor

2. Număr de săli de spectacole şi spectatori pe an 3. Muzee şi număr de vizitatori pe an 4. Număr de biblioteci publice şi cărţi

împrumutate anual

Direcţia pentru Cultură, Culte şi Patrimoniul Cultural Naţional Mureş Direcţia Judeţeană de Statistică Mureş Primăria Cristeşti

Cultură şi recreere

6. Facilităţi recreaţionale pe cap de locuitor (parcuri, instalaţii sportive acoperite şi în aer liber)

7. Rata anuală de utilizare a facilităţilor recreaţionale.

Direcţia Judeţeană pentru Sport Primăria Voivodeni

Domeniul protecţiei mediului Subcategorie Indicator Responsabili / Sursa de dateReducerea poluării aerului la un nivel acceptabil din punct de vedere al standardelor comunităţii Europene

Concentraţia de oxizi de azot, pulberi, amoniac, monoxid de carbon în aerul ambiental Planuri şi programe locale de gestionare a calităţii aerului elaborate Stadiul implementării acestor planuri şi programe

A.P.M.

Dezvoltarea sistemului de monitoring a calităţii aerului

Harta zonării teritoriului judeţului Mureş din punct de vedere al calităţii aerului ambiental Proiectul reţelei locale de monitorizare a calităţii aerului ambiental în judeţul Mureş Echipamente achiziţionate Acreditarea laboratorului

A.P.M.

Reducerea poluării apelor la un nivel acceptabil din punct de vedere al standardelor comunităţii Europene

Planul de management al bazinului hidrografic Mureş Proiectul sistemului de monitoring al calităţii apelor Investiţii în lucrări de apărare împotriva inundaţiilor/an şi eficienţa acestora Valoarea investiţiilor în măsuri şi lucrări vizând protecţia apelor Planul de acţiune împotriva poluării cu nitraţi

A.P.M

Dezvoltarea sistemului de monitoring al solului

Sistem coerent de monitoring de fond a calităţii solurilor în judeţul Mureş Sistem coerent de monitoring a zonelor cu riscuri la degradarea calităţii solurilor în judeţul Mureş Harta solurilor cu risc la degradare ca urmare a reducerii biodiversităţii solului, ca urmare a reducerii conţinutului de materie organică, ca urmare a creşterii conţinutului de substanţe azotoase Harta solurilor cu risc la alunecări de teren Harta solurilor cu risc la eroziune în bazinele

A.P.M


Subcategorie Indicator Responsabili / Sursa de dateRealizarea în proporţie de 80% din necesar a lucrărilor de apărare a mediului natural şi construit împotriva inundaţiilor

Investiţii în domeniul apărării împotriva inundaţiilor

A.P.M

Creşterea coeficientului de colectare selectivă a deşeurilor de la populaţie

Numar de puncte de colectare selectiva a deşeurilor, operaţionale Cantitatea deşeuri valorificabile generată/cantitatea de deşeuri valorificabile colectată selectiv la sursă Cantitate de deşeuri biodegradabile generată/cantitate de deşeuri biodegradabile valorificată

Primăria Voivodeni

Asigurarea facilităţilor necesare pentru eliminarea în condiţiile legii a deşeurilor menajere până în 2013

Realizarea depozitelor ecologice Număr de depozite neecologice inchise la termen Număr de staţii de transfer realizate

Primăria Voivodeni

Creşterea cantităţii de deşeuri periculoase

Cantitatea de deşeuri periculoase colectate de la populaţie/cantitatea de deşeuri periculoase generate de populaţie

Primăria Voivodeni Operatori de salubritate

Creşterea numărului de proiecte finanţate din surse externe

Număr de proiecte elaborate Număr de proiecte acceptate pentru finanţare

C.J. Primăria Voivodeni

Domeniul agriculturii

Subcategorie Indicator Sursa de date Reducerea poluării şi degradării solurilor A.P.M. Protejarea solului de

efectul factorilor poluanţi şi de contaminare

Reducerea eroziunii de suprafaţă şi de adâncime de la 55.480 ha la 30.000 ha prin împăduriri în cadrul perimetrelor de ameliorare.

A.P.M.

Extinderea agriculturii biologice cu scopul păstrării unui mediu ambiant, sănătos şi obţinerea de alimente sănătoase pentru alimentaţia umană.

A.P.M. Protejarea apelor şi a mediului înconjurător.

Generalizarea bunelor practici în agricultură pentru menţinerea în limite admise a contaminării mediului cu pesticide şi cu nitriţi şi nitraţi.

A.P.M.

a de Dezvoltare Durabilă a Comunei Voivodeni în perioada 2007 – 2013

COMUNA VOIVODENI DENUMIRE PROIECT Grad de maturitate

Valoare ( mii €)

Sursele de finanţare

- Infrastructura de transport - drumuri Reabilitare drum comunal Voivodeni propunere 1.000,00 PNDR/ M 322 Reabilitare reţeaua de drumuri, poduri şI trotuare- Voivodeni propunere 300,00 PNDR/ M 322 Reabilitare reţeaua de drumuri, poduri şI trotuare- Toldal propunere 300,00 PNDR/ M 322 Pietruire modernizare DC 154 Voievodeni-Toldal, Km 0+000-2+000 şi Km 4+000-5+000 propunere 245,00 PNDR/ M 322

Total infrastructura de transport 1.845,00

- Infrastructura tehnico-edilitară - alimentare cu apă Reabilitarea şi extinderea reţelei de apă potabilă în localităţile componente ale Comunei Voivodeni SF 981,00 Programe

guvernamentale

Reabilitarea sistemului centralizat de alimentare cu apă SF+PT 625,70 Programe guvernamentale

Total infrastructuratehnico-edilitară - alimentare cu apă 1.606,70

- Infrastructura tehnico-edilitară - canalizare

Construirea reţelei de canalizare în localitatea Voivodeni propunere 1.700,00 Programe guvernamentale

Construirea reţelei de canalizare în localitatea Toldal propunere 260,00 Programe guvernamentale

Total infrastructuratehnico-edilitară - canalizare 1.960,00

- Infrastructura tehnico-edilitară - gaze naturale Extinderea şi modernizarea reţelei de gaze naturale propunere 500,00 PNDR/ M 322

Total infrastructuratehnico-edilitară - gaze naturale 500,00

Prioritatea I - Infrastructura de

mediu -deşeuri Platforma pentru depozitarea deseurilor propunere

500,00Programe

guvernamentale

a de Dezvoltare Durabila a Comunei Voivodeni în perioada 2007 – 2013

145

Total

infrastructura de mediu 500,00

a I - Infrastructura locală- cămine culturale

Centru Turistic de Informare- Voivodeni propunere 150,00

Programe guvernamentale

Reabilitare Cămin Cultural Voivodeni propunere 150,00

Programe guvernamentale

Reabilitare Cămin Cultural Toldal propunere 150,00 Programe guvernamentale

Total infrastructura locală- cămine culturale 450,00

- Proiecte sediul administrativ Modernizarea sediului administrativ al Primariei Voivodeni propunere 100,00 PNDR/ M 322

Total Proiecte sediul administrativ 100,00

I - Infrastructura locală - iluminat public PNDR/ M 322

Modernizarea si extinderea retelei publice de iluminat propunere 440,00 Extinderea retelei publice de iluminat propunere 300,00

Total Infrastructura locală - iluminat public 740,00

I - Infrastructura locală – biserici-culte

Restaurarea bisericii şi construcţia casei mortuare propunere 600,00 PNDR/ M 322

Total Infrastructura locală – biserici-culte 600,00

- Infrastructura socială - sănătate Modernizarea dispensarului medical propunere 50,00 PNDR/ M 322 Construirea unui spital medical şi dotarea cu aparatură medicală propunere 1.600,00 PNDR/ M 322


146

Total infrastructura socială – sănătate 1.650,00

- Infrastructura socială – unitatii de

Modernizarea şi dotarea Şcolii Voivodeni propunere 565,81 POR Modernizarea şi dotarea Şcolii Toldal propunere 550,00 POR Modernizarea şi dotarea Grădiniţei Voivodeni propunere 150,00 POR Modernizarea şi dotarea Grădiniţei Toldal propunere 150,00 POR Total Infrastructura socială – unitatii de invatamant 1.415,81

- Infrastructura socială - săli de

Construirea unei săli de sport propunere 600,00 PNDR/ M 322 Total Infrastructura socială - săli de sport 600,00

I - Dezvoltarea turismului

Proiect integrat de protejare a patrimoniului natural propunere 1.000,00 POMediu Crearea unei baze sportive şi de agrement zona lacului Voivodeni propunere 200,00 PNDR/ M 322

Crearea unei baze sportive şi de agrement zona lacurilor Toldal propunere 150,00 PNDR/ M 322 Piata agro-comerciala propunere 300,00 PNDR/ M 322

Total dezvoltarea turismului 1650

V - Dezvoltarea localităţilor - construcţii locuinţe

Construcţie locuinţe pentru tineret propunere 411,91 Programe guvernamentale

Atragerea unui program pentru construcţia de locuinţe sociale pentru rromi 300,00Programe

guvernamentale Total infrastructura dezvoltarea localităţilor - construcţii locuinţe 711,91

V - Dezvoltarea localităţilor


147

Acces spre exploataţiile agricole şi forestiere propunere 500,00 PNDR/ M 125

Modernizarea exploatatiilor agricole propunere 500,00 PNDR/ M 121 Proiecte pentru procesarea si marketingul produselor piscicole propunere Proiecte pentru procesarea si marketingul produselor agricole propunere 2.000,00 PNDR/ M 123 Program de sprijinere a fermelor agricole de subzistenta propunere 210,00 PNDR/ M 141 Prima impadurire a terenurilor neagricole propunere 200,00 PNDR/ M223 5 Proiecte pentru diversificarea activitatii non-agricole propunere 1.000,00 PNDR/ M 321 5 Proiecte pentru crearea si dezvoltarea de micro-intreprinderi propunere 500,00 PNDR/ M 321

Total infrastructura dezvoltarea localităţilor 4.910,00

- dezvoltare resurse umane – formare profesionala Program de formare profesionala, informare si difuzare de cunostinte pentru resursele umane din sectorul agro/alimentar si forestier

50,00 PNDR/ M111

Program complex pentru infiintarea grupurilor de producatori 1.000,00 Program “ Instalarea tinerilor fermieri” 150,00 PNDR/ M 112 Program”Pensionarea timpurie a fermierilor si a muncitorilor agricoli” 120,00 PNDR/ M 113

Proiect integrat de dobândire de competenţe, animarea şi implementarea strategiilor de dezvoltare locală 65,00 POSDRU

Total dezvoltare resurse umane – formare

profesionala 1.385,00

- Servicii de asistenţă socială

Program de asistenţă socială pentru persoane defavorizate si familii aflate in dificultate

150,00

POR

Total Servicii de asistenţă socială 150,00

TOTAL PROIECTE COMUNA VOIVODENI 20.774,42


148

mul Naţional de Dezvoltare Rurală ul Regional de Dezvoltare Rurală rogramul Operaţional Sectorial de Mediu gramul Operaţional Sectorial pentru surselor Umane Fondului pentru Mediu

ramul Operaţional pentru dezvoltarea ministrative

Documents

Strategie de Dezvoltare Durtabila a Comunei Voivodeni