‘’STRATEGIA LOCALA DE DEZVOLTARE DURABILA’’

A COMUNEI FANTANELE, JUDETUL IASI

2014 – 2020

CUPRINSCUVÂNT ÎNAINTE3METODOLOGIA DE LUCRU PENTRU ELABORAREA STRATEGIEI6CAPITOLUL I: PLANURI SI STRATEGII DE DEZVOLTARE EUROPEENE, NATIONALE, REGIONALE SI LOCALE12CADRUL EUROPEAN12CADRUL NATIONAL22CADRUL REGIONAL-LOCAL23CAPITOLUL II: ANALIZA SITUATIEI CURENTE33SCURT ISTORIC33CADRUL NATURAL33ANALIZA SITUATIEI CURENTE42A.DEMOGRAFIE42B.INFRASTRUCTURA44C.DEZVOLTAREA ECONOMICA45D.INVATAMANT EDUCATIE SI CULTURA50A.SANATATE SI SERVICII SOCIALE52A.MEDIU53B.TERENURI ŞI LOCUINŢE53C.APRECIERI GENERALE54ANALIZA SWOT55ANALIZA PESTEL67CAPITOLUL III : STRATEGIA DE DEZVOLTARE PENTRU PERIOADA 2014-202070VIZIUNE 202071PRIORITĂŢI DE DEZVOLTARE, MĂSURI ŞI DIRECŢII DE ACŢIUNE72MONITORIZAREA si IMPLEMENTAREA STRATEGIEI DE DEZVOLTARE121STAKEHOLDERI PRINCIPALI AI STRATEGIEI DE DEZVOLTARE123BIBLIOGRAFIE128

CUVÂNT ÎNAINTE

Anul 2014, a impus elaborarea noii Strategii de Dezvoltare a Comunei Fantanele pentru următoarea perioadă 2014-2020. Programarea dezvoltării locale a fost deosebit de complexă și a presupus consultări cu toți actorii din unitatea teritorial-administrativă a comunei. Planificarea strategică a fost un proces realizat în mai multe etape prin care Comuna Fantanele și-a creat imaginea viitorului pornind de la condiţiile prezente de potenţial al resurselor şi oportunităţilor, trasând căi de realizare a acelui viitor prin elaborarea Strategiei de Dezvoltare Locală.

Politica actuală a Uniunii Europene este concentrată pe dezvoltarea durabilă a societăţii din toate punctele de vedere asigurând statelor membre diverse instrumente financiare pentru rezolvarea problemelor economice şi sociale. Pentru a atrage aceste fonduri în vederea finanţării proiectelor de dezvoltare locală, este absolut necesară elaborarea strategiei de dezvoltare a fiecărei comunităţi din România. Identificarea problemelor şi a nevoilor la nivelul comunităţii, stabilirea planului de acţiune locală pentru dezvoltare durabilă, stabilirea domeniilor prioritare care au nevoie de finanţare şi pregătirea portofoliului local de proiecte au în vedere direcţiile perioadei 2014-2020 de programare financiară a fondurilor Uniunii Europene.

Cred că fiecare generaţie îşi are propriile provocări, iar de-a lungul istoriei acestea s-au confruntat cu responsabilităţi diferite. Responsabilitatea generaţiei actuale este de a crea o societate durabilă. Trebuie să asigurăm generaţiilor care ne vor urma posibilitatea de a se bucura de minimum de cerinţe pentru o viaţă sănătoasă.

Strategia de Dezvoltare a Comunei Fantanele 2014 – 2020 oferă o imagine cât mai clară a obiectivelor pe care administraţia locală si le-a fixat în următorii 7 ani. Acest document reprezintă rezumatul muncii depuse de consultant şi de Comitetul de Dezvoltare constituit în vederea elaborării strategiei.

Implementând împreună Strategia de dezvoltare a comunei Fantanele vom da cetăţenilor posibilitatea de a-şi aduce contribuţia la creşterea gradului de bunăstare, de a lua atitudine şi de a avea un cuvânt de spus - acţionând împreună cu toate sectoarele comunităţii pentru a crea un viitor cât mai durabil. Vom reveni asupra acestei strategii în mod regulat pentru a-i aduce îmbunătăţiri astfel încât ajustarea să corespundă schimbării continue. Acest document este un răspuns al comunităţii şi oferă oportunitatea reală de a identifica şi de a adopta practici ale dezvoltării durabile locale. Obiectivul general al strategiei este atingerea unei dezvoltări economice și sociale durabile, care să ducă pe termen lung la creșterea nivelului de trai al populației și poziționarea comunei Fantanele pe un loc onorabil în ceea ce privește nivelul de dezvoltare.

Obiectivul general al Strategiei de dezvoltare a comunei Fantanele urmăreşte dezvoltarea armonioasă a localităţii, astfel încât aceasta să devină o localitate competitivă în zona , cu o economie dinamică şi diversificată, cu resurse umane superior calificate.

Chelariu Sorin , Primarul Comunei Fantanele ,judetul Iasi

Strategia de dezvoltare locală durabilă a comunei Fantanele pentru perioada 2014-2020 este un document complex, care are la bază:

· Planul Național de Dezvoltare 2014-2020

· Planul de Dezvoltare Regională al Regiunii Nord-Est pentru 2014-2020

· Strategiile și planurile de dezvoltare ale comunităților locale invecinate, in special a celor care fac parte din GAL Belcesti – Focuri judetul Iasi , precum și documente de planificare sectoriale

Strategia de dezvoltare a comunei Fantanele a fost realizată respectându-se principiile dezvoltării durabile, pornind de la premiza că ”O societate durabilă este cea care își modelează sistemul economic și social astfel încât resursele naturale și sistemele de suport ale vieții să fie menținute” cum afirma Lester Brown.

Orice comunitate trebuie să promoveze o viziune strategică în ceea ce privește dezvoltarea sa viitoare. Lipsa unei asemenea viziuni duce la o activitate administrativă haotică, în cadrul căreia se pot rata oportunități și se consumă irațional resurse prețioase.

Experiența internațională a arătat că proiectele și programele operaționale funcționează cel mai bine atunci când fac parte dintr-un cadru coerent și când există o coordonare la nivel strategic.

Strategia de dezvoltare a comunei Fantanele are rolul de a orienta dezvoltarea locală în perioada 2014-2020 şi de a optimiza accesul acesteia la Fondurile Structurale şi de Coeziune ale Uniunii Europene.

De asemenea, priorităţile prevăzute în Strategia de dezvoltare a comunei Fantanele sunt compatibile cu domeniile de intervenţie stabilite în cadrul Programului Operaţional Regional şi a Programelor Operaţionale Sectoriale.

Strategia de dezvoltare a comunei Fantanele vizeaza definirea reperelor strategice de dezvoltare a comunității pe o perioadă de 5 ani.

Etapele metodologice principale ale elaborării acesteia sunt următoarele:

· realizarea unei analize preliminare

· stabilirea viziunii asupra dezvoltării strategice

· analiza sectorială a domeniilor strategice principale

· articularea documentului strategic

Principiile care stau la baza elaborării strategiei au fost:

· asigurarea validității științifice

· implicarea comunității

· transparența

· obiectivitate

· coerența și continuitatea demersului

Pentru a da rezultate, strategia trebuie însoțită de promovarea, la nivelul administrației publice, a unui management strategic integrat, la toate nivelurile, capabil să identifice și să speculeze oportunitățile apărute în beneficiul comunității.

Obiectivul general al strategiei este atingerea unei dezvoltări economice și sociale durabile, care să ducă pe termen lung la creșterea nivelului de trai al populației și poziționarea comunei Fantanele pe un loc onorabil în ceea ce privește nivelul de dezvoltare.

Strategia de dezvoltare urmăreşte dezvoltarea armonioasă a localităţii, astfel încât aceasta să devină o actor competitiv în zona, cu o economie dinamică şi diversificată, cu resurse umane superior calificate.

Strategia îşi propune şi o serie de obiective specifice:

· creşterea gradului de atractivitate a comunei prin dezvoltarea infrastructurii şi consolidarea relaţiilor de cooperare teritorială;

· dezvoltarea şi diversificarea activităţilor economice din zonă prin inovare, atragere de investiţii strategice şi dezvoltarea mediului de afaceri, în condiţiile respectării normelor europene privind calitatea factorilor de mediu;

· creşterea gradului de ocupare în zonă, asigurarea de oportunităţi egale pentru toate categoriile sociale şi îmbunătăţirea nivelului de trai al populaţiei;

· diminuarea disparităţilor interzonale prin dezvoltarea rurală policentrică şi sprijinirea celorlalte zone;

· îmbunătăţirea şi conservarea calităţii factorilor de mediu în vederea asigurării dezvoltării durabile şi promovarea turismului la nivel regional;

·

METODOLOGIA DE LUCRU PENTRU ELABORAREA STRATEGIEI

Pentru elaborarea Strategiei de Dezvoltare Durabila a comunei Fantanele, judetul Iasi, a fost format un grup de lucru aprobat prin Hotararea Consiliului local Fantanele nr. din 2014, în care au fost reprezentate institutii si agenti economici locali.

În această etapă, când România trebuie să adopte standarde europene și comuna Fantanele are nevoie de un plan de dezvoltare care să vizeze toate domeniile și în care să se regăsească interesele tuturor membrilor comunității, , care să canalizeze resursele cu actiuni integrate ce urmăresc progresul social, protejarea mediului, utilizarea eficientă a resurselor umane și naturale în vederea atingerii unui nivel ridicat și sigur de creștere economică și ocupare a forței de muncă.

Primăria Comunei Fantanele dorește să inițieze elaborarea unui document strategic, cu valoare de cartă de dezvoltare locală, orientat pe termen mediu și lung, care să pună în valoare elementele de potențial ale comunei, în vederea explorării direcțiilor de dezvoltare în beneficiul cetățenilor, a noilor roluri pe care poate și trebuie să și le asume la nivel local, județean, regional.

Dezvoltarea este un proces viu, dinamica proceselor presupune o deschidere constantă la schimbare, o adaptare continuă la condiții noi și dezvoltarea creativității și deschiderii la parteneriat în abordarea continuă a schimbării. Strategia va fi un document viu, subiect de consultare și adaptabil nevoilor comunității, pe care primăria să-l poată gestiona potrivit acestora.

Obiectivele majore ale acestui demers sunt:

· elaborarea unui document de dezvoltare pe termen mediu și lung, prin participarea tuturor factorilor locali interesați

· valorificarea creativă a potențialului comunei Fantanele

· regenerarea și dezvoltarea rolului teritorial al comunei Fantanele

· structurarea și consolidarea parteneriatelor public-privat-comunitate în vederea atingerii obiectivelor de dezvoltare comun agreate

· corelarea documentelor și demersurilor majore privind dezvoltarea într-o abordare structurată, integrată, sinergică, în beneficiul bunăstării comunei și a cetățenilor săi

· conștientizarea asupra valorilor și potențialului local și angajarea cetățenilor în procesele de planificare și implementare a obiectivelor identificate în parteneriat

Strategia de Dezvoltare Locală a comunei Fantanele este construită pe concluziile analizelor socio-economice și SWOT, pe avantajele localității. Strategia, prin structură și conținut, urmărește dezvoltarea economică și echilibrată, concomitent cu dezvoltarea capacității acesteia de a se adapta și a putea răspunde schimbărilor economice cheie.

Strategia se adresează unei game largi de probleme economice, sociale și de mediu ale comunității, care sunt relevante pentru definirea obiectivelor necesare obținerii dezvoltării durabile și creșterii coeziunii economice și sociale în comuna Fantanele.

Strategia este un cadru de planificare strategic care definește viziunea, căile care conduc la obținerea ei și pe baza căruia sectorul public și privat pot acționa eficient în ceea ce privește folosirea resurselor locale și obținerea de beneficii în folosul comunității.

Totodată, aceasta constituie baza dezvoltării planurilor de acțiune pentru administrația publică locală în vederea prezentării de proiecte în cadrul programelor de finanțare naționale și europene care sprijină dezvoltarea locală.

Strategia furnizează o abordare echilibrată și integrată privind dezvoltarea comunei Fantanele cu accent pe:

· facilitarea creșterii economice

· îmbunătățirea infrastructurii de bază

· protejarea și îmbunătățirea condițiilor de mediu

· îmbunătățirea serviciilor (medicale, sociale, culturale) și accesului la aceste

Strategia se concentrează pe provocările și oportunitățile de dezvoltare caracteristice și existente la nivel local, urmărind totodată eliminarea barierelor cu privire la progresul economic și social.

Strategia comunei Fantanele este un instrument indispensabil de management și programare a planificării echilibrate și integrate a dezvoltării locale pentru perioada 2014-2020.

CADRUL CONCEPTUAL: PRINCIPIILE ŞI OBIECTIVELE STRATEGIEI DE DEZVOLTARE DURABILĂ

În timp ce globalizarea devine un fenomen tot mai răspândit, în întreaga lume, noi manifestări ale „europeenizării” îşi fac simţită prezenţa pe continent. Graniţele devin din ce în ce mai puţin importante în procesul de unificare, iar timpul şi distanţele îşi pierd şi ele din semnificaţie. Cetăţenii din diferite ţări vin în contact direct iar comunităţile concurează între ele pe o scară largă.

Unele concepte cheie cum ar fi dezvoltarea durabilă, identitatea comunităţii, siguranţa, serviciile de sănătate, asistenţa medicală, devin nişte chestiuni din ce în ce mai sensibile pentru procesul de planificare.

O provocare importantă o reprezintă dezvoltarea proceselor inovative bazate pe noi moduri de implicare a tutoror factorilor de decizie pentru a spori nivelul de participare şi pentru a satisface interesele comune a tuturor grupurilor. Participarea cetăţenilor oferă o mai bună înţelegere a cerinţelor oamenilor. Acestea pot începe o evoluţie culturală care să conducă la acceptarea unei mari varietăţi de soluţii, pentru a rezolva necesităţile diferitelor grupuri, menţionând în acelaşi timp o identitate comună.

Strategiile pe termen lung trebuie luate în considerare cu atenţie mai ales cu privire la viitoarele rezultate fructificate. Istoria a demonstrat că viitorul este în bună măsură determinat de trecut – astfel, curentele strategice, aşa cum apar ele în prezent, trebuie examinate cu atenţie. În acelaşi timp, trebuie acceptat că rezultatul real al acestora nu poate fi prevăzut deoarece situaţiile neprevăzute pot şi ele să exercite o influenţă importantă asupra acestora.

Curentele strategice se consideră a fi bazate pe trei mari grupe de factori:

· schimbări sociale şi politice

· schimbări economice (inovaţii, dezvoltarea tehnologiei) şi tehnologice

· schimbări de mediu/climaterice

Principii:

Durabilitate – condiţii mai bune de trai pentru populaţia săracă precum şi un minimum de condiţii necesare pentru un trai decent şi pentru sănătatea şi bunăstarea tuturor

Competitivitate – permite dezvoltarea economiei proprii în context regional, naţional şi chiar internaţional, promovarea unui sector privat productiv şi competitiv

Sprijin financiar – putere financiară care să faciliteze accesul la o varietate de surse financiare pentru a satisface nevoile de investiţii şi dezvoltare

Bună administrare – reacţia eficientă şţi efectivă la problemele comunităţii prin responsabilizarea autorităţilor locale şi parteneriatul cu societatea civilă

Obiective:

· Să direcţioneze comunitatea spre dezvoltare economică cu scopul de a crea mai multe locuri de muncă

· Să dezvolte un proces comun de organizare pentru a stabili priorităţile comunităţii, strategia şi acţiunile sale

· Să sprijine autorităţile publice locale în prezentarea strategiilor financiare şi de investiţii

· Să determine eficientizarea managementului

Strategiile de dezvoltare locală sunt caracterizate de cel puţin şapte trăsături esenţiale: imagine asupra viitorului, creativitate, flexibilitate, activitate - create pentru acţiune, orientare spre schimbare si spre câştig durabil.

Strategia de dezvoltare locală este un proces de planificare strategică, cât şi un produs care promovează parteneriatul în rândul diferiţilor actori de pe plan local:

1. administraţia publică locală;

2. comunitatea locală;

3. sectorul privat;

4. reprezentanţii societăţii civile

cu scopul de a analiza împreună problemele legate de dezvoltare, de imaginea creată pentru viitor/previziuni de viitor, de mobilizarea resurselor, de elaborarea strategiilor de dezvoltare, a proiectelor, precum şi de implementarea, monitorizarea şi evaluarea acestora.

Orice strategie de dezvoltare locală are o etapă introductivă care constă în diagnoza şi analiza principalilor indicatori din comunitatea pentru care se realizează strategia de dezvoltare.

Realizarea strategiei de dezvoltare locală are la bază răspunsurile a 4 întrebări fundamentale:

1. Unde ne situăm în acest moment?

1. Unde ne-ar plăcea să ajungem?

1. Ce probleme trebuie să ridicăm şi cum ajungem la acel nivel?

1. Cum trebuie să acţionăm pentru a atinge acel nivel?

Depistarea răspunsurilor necesare necesită parcurgerea următoarelor etape:

1. Colectarea şi analiza datelor

1. Stabilirea stategiei de dezvoltare locală

1. Selectarea proiectelor de dezvoltare locala

1. Pregătirea planului de dezvoltare şi implementarea

Planificarea strategică este procesul de pregătire și argumentare publică a misiunii, priorităților de îndeplinit în teritoriu, focalizarea pe problemă, implicarea unui complex de actori publici, privati si politici naționale și internaționale. Tot acest demers are ca obiectiv creșterea calității vieții.

Planificarea strategică urmărește să mențină o viziune clară a destinelor comunității și a teritoriului în termeni cât mai concreți și preciși. Are obiectivul de a orienta activitățile tuturor celor implicați în destinele comunității în beneficiul și în interesul comunității.

Strategiile de dezvoltare locală urmăresc integrarea pe orizontală a planificării dezvoltării economice, sociale şi spaţiale la nivel zonal, judeţean, regional, naţional şi european, dar şi integrarea pe verticală a dezvoltării pe sectoare de activitate.

Politica de dezvoltare are la bază un ansamblu de măsuri guvernamentale ce au drept scop sprijinirea creşterii economice şi îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă, prin valorificarea eficientă a potenţialului regional şi local, având ca obiective principale:

· diminuarea dezechilibrelor existente, cu accent pe stimularea dezvoltării echilibrate şi pe revitalizarea zonelor defavorizate (cu dezvoltare întârziată) şi prevenirea creării de noi dezechilibre

· pregătirea cadrului instituţional pentru a răspunde criteriilor de integrare a României în UE şi de acces la fondurile europene

· integrarea politicilor sectoriale la nivel regional şi local, precum şi stimularea cooperării interne şi internaţionale în vederea dezvoltării economice şi sociale durabile

Aceste obiective sunt realizate în practică la nivel european prin adoptarea de măsuri şi strategii, finanţarea de proiecte şi prin diverse programe, toate acestea însă fiind dezvoltate pe

baza unui set de principii ce stau la baza elaborării şi aplicării lor, după cum urmează:

· principiul descentralizării procesului de luare a deciziei, prin trecerea de la nivelul central/guvernamental la cel regional şi local;

· principiul parteneriatului, prin crearea şi promovarea de parteneriate între toţi actorii implicaţi;

· principiul planificării, în vederea atingerii obiectivelor stabilite;

· principiul co-finanţării, adică obligativitatea contribuţiei financiare a diverşilor actori implicaţi în realizarea programelor şi proiectelor de dezvoltare.

Documentele de programare ale politicii naţionale care au fost avute în vedere pentru aderarea României la UE au ca document principal Planul Naţional de Dezvoltare (PND), ce conţine priorităţile strategice de dezvoltare, regionale şi sectoriale, pentru o perioadă dată.

Planurile Naţionale de dezvoltare sunt elaborate pe baza Planurilor Regionale de Dezvoltare (PDR) şi reflectă Strategia Naţională de Dezvoltare şi Programele Operaţionale (PO) regionale şi sectoriale. Planurile Regionale de Dezvoltare integrează la rândul lor planurile cu caracter strategic, elaborate atât la nivel de regiune pe domenii specifice, dar şi la nivel judeţean şi local.

Planurile strategice sunt documente elaborate pe termen lung, care se revizuiesc periodic şi care pun în relaţie eforturile de planificare a acţiunilor.

Principalele caracteristici ale unei planificări strategice de dezvoltare locală:

· Vizează dezvoltarea, sprijinindu-se atât pe practicile existente, cât şi introducerea de noi oportunităţi pentru acţiune;

· Operează într-un teritoriu bine definit spaţial şi administrativ;

· Abordează problemele la nivel macro, şi nu se concentrează pe problemele izolate;

· Sprijinul politic este o componentă esenţială;

· Aduce elemente noi în domeniul tehnic, managerial şi financiar, adaptând experienţe care s-au dovedit a fi de succes;

· Generează resursele, stabilind o legătură directă între planificare şi implementare.

Planificarea strategică este dedicată formulării viziunii, spre deosebire de eforturile şi acţiunile dedicate rezolvării imediate a problemelor ce caracterizează planificarea de acţiune.

Principiile care vor fundamenta procesul de planificare strategică sunt: diversitatea, echitatea, deschiderea, răspunderea şi transperanţa, toate fiind componente ale încrederii civice.

Iniţierea Procesului de planificare : Procesul de planificare poate fi declanşat de o problemă importantă pentru un număr mare de locuitori, un dezastru pe cale să se producă la scară mare în comunitate, o oportunitate de exploatare a unui avantaj economic. Problemele sunt de obicei descoperite prin conştientizare, în timp ce oportunităţile sunt generate de o viziune asupra situaţiei posibile, împărtăşite de mai mulţi indivizi sau o singură persoană.

Iniţierea procesului se concretizează în formarea echipei de lucru, care va avea în componenţă reprezentanţi ai grupurilor de interes la nivelul zonei respective, ai administraţiei publice locale şi consultanţi de specialitate.

Construirea Parteneriatelor : Astfel, vor fi construite parteneriate cu grupurile de interes locale, acestea fiind persoane, grupuri sau organizaţii care deţin informaţii necesare, pot susţine acţiunile, resursele sau rezultatele acţiunilor de planificare propuse şi care sunt interesate şi vor fi afectate de rezultatele planului strategic realizat. Se vor identifica partenerii existenţi şi potenţiali şi se vor examina problemele majore în clarificarea şi funcţionarea unei structuri parteneriale între echipa de planificare şi principalii actori implicaţi.

Identificarea partenerilor se face având la bază cele trei motivaţii generale ale

unei relaţii de parteneriat:

· colaborare deja existentă şi obiective comune

· colaborare potenţială şi obiective comune

· condiţionare pentru realizarea unui obiectiv sau a mai multora

În această fază se organizează echipa responsabilă în construirea strategiei, folosind criterii legate de preferinţe, diversitatea formaţiei profesionale şi distribuirea persoanelor resursă în mod echilibrat.

Se stabilesc de asemenea elemente importante legate de modul de lucru al echipei cum sunt: programarea şedinţelor, întocmirea ordinii de zi a fiecărei şedinţe, comunicarea între membrii echipei, comunicarea cu persoane care nu fac parte din echipă (de exemplu presa), oficialii aleşi, soluţionarea dezacordurilor, luarea deciziilor, selectarea noilor membri.În vederea întăririi parteneriatului la nivelul unei microregiuni, la nivelul Uniunii Europene se au în vedere următoarele principii:

· Dezvoltarea serviciilor sociale şi de transport în oraşele mici şi zonele rurale

· Promovarea cooperării între oraşe şi mediul rural

· Integrarea zonelor rurale ce înconjoară oraşele mari în strategii de dezvoltare spaţială

Alegerea tipului de planificare

În acest punct al procesului se vor discuta opţiunile privind angajarea fie într-un proces de planificare strategică (pe termen lung) în care se vor identifica şi preciza problemele cărora li se adresează, fie eforturile vor fi îndreptate spre acţiuni dedicate rezolvării imediate a problemelor (având de a face cu planificarea de acţiune, planuri operaţionale).

În funcţie de tipul de planificare ales, se va proceda în cazul planificării strategice la formularea unei viziuni, iar în cazul planificării de acţiune la identificarea problemelor în funcţie de obiectivele care urmează să fie atinse. Dincolo de această fază, în care se determină dacă procesul va fi unul pe termen lung şi strategic, sau unul pe termen scurt şi orientat pe probleme, procesul de planificare va presupune aceeaşi succesiune de activităţi, deşi contextul este diferit.

Descrierea problemelor trebuie să fie clară, concisă şi completă, să descrie cauze şi nu efecte, teritoriile afectate, persoanele interesate şi responsabile pentru rezolvarea problemei şi implicaţiile pe care le determină nerezolvarea problemei.

Pentru a fi eficace, procesul de planificare strategică trebuie să fie:

· Cuprinzător – să angajeze în proces toată gama grupurilor de interese;

· Interactiv – să confrunte situaţia prezentă cu situaţia potenţială;

· Integrator – să lege în concepţie şi acţiune toate nivelele;

· Repetabil - să recunoască faptul că sistemele şi mediul în care acestea se manifestă sunt în continuă schimbare.

Culegerea informaţiilor şi Analiza SWOT

În acest punct se stabileşte ce fel de date sunt necesare pentru a ajuta echipa să formulize decizii care să susţină recomandările făcute şi să-i convingă pe cei care vor fi responsabili de punerea în practică a acestora. Se stabilesc tipurile de date necesare, dar şi metodele de colectare ce vor fi utilizate.

Această etapă este dedicată formulării diagnosticului ca rezultat al analizei stadiului existenţei actuale. Se utilizează diferite tipuri de analize, precum sunt analizele de potenţial, ale disfuncţionalităţilor, ale priorităţilor, retrospective, prospective. În continuare se definesc, enunţă şi clarifică problemele cheie ale dezvoltării şi se formulează diagnosticul.

Primii paşi parcurşi sunt:

1. Colectarea mai multor date, informaţii şi idei prin consultarea populaţiei,

interviuri, chestionare, combinarea interviurilor şi chestionarelor, analizarea documentelor, observaţia directă, experienţa şi intuiţia echipei

1. Compilarea şi analizarea datelor, organizarea şi analizarea surselor acestora pentru o mai bună înţelegere a problemei sau oportunităţii

1. Determinarea scopurilor şi obiectivelor care trebuie realizate/atinse, astfel încât obiectivele să fie specifice, fezabile, măsurabile, posibile, controlabile şi cu o data limită de realizare

1. Estimarea fezabilităţii în ceea ce priveşte atingerea scopurilor şi obiectivelor

1. Dezvoltarea Analizei SWOT (puncte tari, puncte, slabe, oportunităţi, ameninţări)

CAPITOLUL I: PLANURI SI STRATEGII DE DEZVOLTARE EUROPEENE, NATIONALE, REGIONALE SI LOCALE

CADRUL EUROPEAN

EUROPA 2020 – PRINCIPII, VALORI, DIRECTII DE ACTIUNE

(Extrase si sinteze din document “Obiective Europa 2020“)

1. Ocuparea fortei de munca: rata de ocupare a fortei de munca de 75% in randul populatiei cu varste cuprinse intre 20 si 64 de ani.

2. Cercetare si dezvoltare: alocarea a 3% din PIB-ul UE pentru cercetare si dezvoltare.

3. Schimbari climatice si energie: reducerea cu 20% a emisiilor de gaze cu efect de sera (sau chiar cu 30%, in conditii favorabile) fata de nivelurile inregistrate in 1990, cresterea ponderii surselor de energie regenerabile pana la 20%, cresterea cu 20% a eficientei energetice.

4. Educatie: reducerea abandonului scolar la sub 10%, cresterea la peste 40% a ponderii absolventilor de studii superioare in randul populatiei cu varsta cuprinsa intre 30-34 de ani.

5. Saracie si excluziune sociala: reducerea cu cel putin 20 de milioane a numarului persoanelor care sufera sau risca sa sufere de pe urma saraciei si a excluziunii sociale.

Prioritati Europa 2020: Imbunatatirea prestatiei in urmatoarele domenii:

1. Cercetare si inovare =>imbunatatirea conditiilor pentru cresterea investitiilor de stat si private in vederea generarii de locuri de munca prin crearea de noi produse si servicii;

1. Educatie => incurajarea si sustinerea procesului de invatare si formare de-a lungul vietii in vederea imbunatatirii competentelor

1. Societatea digitala => utilizarea tehnologiilor informatiei si comunicatiilor

1. Crestere inteligenta=> dezvoltarea unei economii bazate pe cunoastere si inovare; presupune:

Actiunile acestei prioritati vizeaza:

· eliberarea potentialului inovator al Europei

· ameliorarea rezultatelor in domeniul educatiei

· valorificarea avantajelor economice si sociale ale societatii digitale

Cresterea inteligenta va fi stimulate prin urmatoarele inititive:

“O Uniune a inovarii”

Prin care se propune: reorientarea politicii in domeniul cercetarii, dezvoltarii si inovarii catre domenii care prezinta provocari majore pentru societate (schimbari climatice, utilizarea eficienta a energiei si a resurselor, schimbari demografice, sanatatea populatiei etc.); consolidarea verigilor din lantul inovarii, de la cercetarea fundamentala la comercializare.

Comisia Europeana va depune eforturi pentru:

· definitivarea spatiului european de cercetare, elaborarea unei agende strategice de cercetare;

· imbunatatirea conditiilor-cadru pentru a permite intreprinderilor sa inoveze, crearea unui brevet european unic si a unei instante specializate in materie de brevete

· lansarea de parteneriate europene in domeniul inovarii intre UE si nivelurile nationale, in vederea accelerarii dezvoltarii si utilizarii

· consolidarea si dezvoltarea rolului instrumentelor UE de sustinere a inovarii (fondurile structurale, fondurile de dezvoltare rurala, programul-cadru de cercetare-dezvoltare, etc.)

· promovarea parteneriatelor in materie de cunoastere si consolidarea legaturilor intre educatie, intreprinderi, cercetare si inovare

„Tineretul in miscare”

Prin care se propune consolidarea performantei si atractivitatii internationale a institutiilor de invatamant superior din Europa; sporirea nivelului general de calitate la toate formele de educatie si formare în UE; combinarea excelentei cu echitatea, prin promovarea mobilitatii studentilor si a celor care urmeaza un curs de formare si imbunatatirea situatiei incadrarii in munca a tinerilor.

Comisia Europeana va depune eforturi pentru:

· integrarea si consolidarea programelor UE de mobilitate, cele destinate universitatilor, cele destinate cercetatorilor si corelarea lor cu programele nationale

· impulsionarea agendei de modernizare a invatamantului superior la nivelul programelor scolare, al guvernantei si al finantarii

· identificarea metodelor de promovare a spiritului antreprenorial prin programe de mobilitate pentru tinerii profesionisti

· promovarea recunoasterii invatarii non-formale si informale

· lansarea unui Cadru pentru incadrarea in munca a tinerilor

„O agenda digitala pentru Europa”

prin care se propune crearea unei piete digitale unice, bazata pe internet rapid si ultrarapid si pe aplicatii interoperabile:

- pana in 2013: acces universal la internet in banda larga

- pana in 2020: acces universal la internet mult mai rapid (cel putin 30Mbps)

- pana in 2020: o viteza a internetului de peste 100 Mbps in peste 50% din locuintele din Europa

Comisia Europeana va depune eforturi pentru:

· oferirea cadrului juridic stabil, pentru stimularea investitiilor in infrastructura pentru internet de mare viteza, deschisa si competitiva, precum si in serviciile conexe

· dezvoltarea unei politici eficiente in domeniu

· facilitarea utilizarii fondurilor structurale ale UE pentru realizarea acestei agende.

Cresterea inteligenta este necesara in vederea recuperarii decalajelor intre cresterea economica a UE si cresterea economica a celor doi mari competitori pe piata mondiala respectiv SUA si Japonia.

Aspecte de corectat in domeniul Inovarii

· Nivelul redus al investitiilor in cercetare, dezvoltare si inovare

· Utilizarea insuficienta a tehnologiilor informatiei si comunicatiilor

· Accesul dificil la inovare in anumite sectoare ale societatii

· Ponderea mai redusa in UE a firmelor high-tech

Aspecte de corectat in domeniul Educatiei

· Un sfert dintre elevi au competente slabe de citire, unul din sapte tineri abandoneaza studiile si formarea prea devreme

· 50% dintre tineri ating un nivel mediu de calificare, insuficient pentru cerintele noi de pe piata muncii

· In randul populatiei cu varsta cuprinsa intre 25 si 34 de ani, doar 1 persoana din 3 are o diploma universitara, comparativ cu 40% in SUA si peste 50% in Japonia

· Conform “indicelui Shanghai” in clasamentul mondial al primelor 20 de universitati, sunt listate doar doua universitati europene

Aspecte de corectat in domeniul Societatii digitale

· din valoarea de 2.000 miliarde € reprezentata de piata globala pentru tehnologiile informatiei si comunicatiilor, firmele europene reprezinta doar 25%

· ramanerea Europei in urma SUA si Japoniei in ceea ce priveste internetul de mare viteza, afecteaza capacitatea acesteia de inovare in special in zonele rurale, diseminarea online a cunostintelor si distributia online de bunuri si servicii.

Cresterea durabila inseamna promovarea unei economii mai eficiente din punctul de vedere al utilizarii resurselor, mai ecologice si mai competitive, presupune dezvoltarea de noi procese si tehnologii (inclusiv cele ecologice) care: - sa accelereze dezvoltarea de retele inteligente, ce folosesc TIC; - sa exploateze retelele de la scara UE; - sa consolideze avantajul competitiv al mediului european de afaceri; - sa constientizeze consumatorii in ceea ce priveste meritele utilizarii eficiente a resurselor; - sa scada emisia de dioxid de carbon; - sa previna degradarea mediului, pierderea biodiversitatii, utilizarea nedurabila a resurselor.”

Cresterea durabila va sta la baza coeziunii economice, sociale si teritoriale prin derularea urmatoarelor actiuni :

· mentinerea avantajului fata de SUA si China, pe piata tehnologiilor ecologice

· combaterea schimbarilor climatice

· reducerea emisiilor de dioxid de carbon mult mai rapid in decada care urmeaza

· exploatarea completa a potentialului noilor tehnologii, precum posibilitatile de captare si stocare a dioxidului de carbon, care vor genera reducerea emisiilor, realizarea de economii si crestere economica

· consolidarea capacitatii de rezistenta a economiilor UE in fata riscurilor climatice, precum si capacitatea de prevenire a dezastrelor si de reactie la acestea

· optimizarea surselor de energie curata si eficienta

· crearea a peste 400 000 locuri de munca prin atingerea obiectivului de 20% privind eficienta energetica scaderea importurilor UE de petrol si gaze cu 60 de miliarde € pana in 2020;

· cresterea PIB-ul cu 0,6%-0,8%

· eliminarea blocajelor din cadrul infrastructurilor

· productivitate crescuta pentru contracararea presiunii tot mai mari de pe pietele de export si pentru un numar tot mai mare de materii prime

Cresterea durabila va fi stimulata prin doua initiative:

„O Europa eficienta din punctul de vedere al utilizarii resurselor”

Prin care se propune sprijinirea tranzitiei catre o economie eficienta in ceea ce priveste utilizarea resurselor si cu emisii reduse de dioxid de carbon; decuplarea cresterii economice de utilizarea resurselor, de consumul de energie, reducerea emisiilor de CO2; cresterea competitivitatii si promovarea securitatii energetice.

Comisia Europeana va depune eforturi pentru:

· mobilizarea instrumentelor financiare ale UE precum fondurile pentru dezvoltare rurala, fondurile structurale si altele in cadrul unei strategii solide de finantare (UE, publica nationala, privata)

· consolidarea cadrului de utilizare a instrumentelor de piata precum certificate de emisii, incurajarea utilizarii extinse a achizitiilor publice ecologice, etc

· prezentarea de propuneri pentru modernizarea si decarbonizarea sectorului transporturilor

· implementarea de proiecte strategice in vederea eliminarii blocajelor in sectiunile transfrontaliere si nodurile intermodale (orase, porturi, platforme logistice)

· finalizarea pietei interne a energiei, derularea actiunilor din cadrul planului privind tehnologiile energetice strategice (SET)

· promovarea proiectelor de infrastructura de importanta strategica pentru UE in zona baltica, in Balcani, in regiunea mediteraneeana si în Eurasia

· adoptarea si implementarea unui Plan de actiune privind eficienta energetica, promovarea unui program in domeniul utilizarii eficiente a resurselor (sprijinind IMM-urile si gospodariile) prin utilizarea fondurilor structurale si a altor tipuri de fonduri

· stabilirea viziunii privind modificarile structurale si tehnologice necesare pentru a face tranzitia catre o economie cu emisii reduse de dioxid de carbon, eficienta din punctul de vedere al utilizarii resurselor si rezistenta la schimbarile climatice pana in 2050

La nivel national, statele membre vor trebui:

· sa elimine treptat subventiile daunatoare mediului (exceptii in cazul persoanelor defavorizate);

· sa dezvolte instrumente de piata, precum stimulente fiscale si achizitii publice menite sa adapteze metodele de productie si de consum;

· sa dezvolte infrastructuri energetice si de transport inteligente, modernizate si complet interconectate, sa utilizeze pe deplin TIC

· sa asigure implementarea coordonata a proiectelor de infrastructura, in cadrul retelei centrale a UE

· sa se concentreze asupra dimensiunii urbane a transporturilor, responsabile de o mare parte din emisiile generate si din congestiile retelelor

· sa utilizeze reglementarea, dezvoltand standarde de performanta energetica in constructii si instrumente de piata precum impozitarea, subventiile si achizitiile publice pentru a reduce consumul de energie si de resurse

· sa utilizeze fondurile structurale pentru a investi in constructia de cladiri publice eficiente din punct de vedere energetic si într-o reciclare mai eficienta

· sa stimuleze instrumente care permit economisirea de energie si care ar putea creste eficienta in sectoarele mari consumatoare de energie, precum cele bazate pe folosirea TIC

„O politica industriala adaptata erei globalizarii”

Prin care se propune colaborea stransa intre CE si intreprinderi, sindicate, mediul academic, ONG-uri, organizatii de consumatori elaborarea unui cadru pentru o politica industriala moderna, care sa sprijine spiritual antreprenorial, sa ghideze si sa ajute industria; promovarea competitivitatii sectorului industriei primare, al productiei si al serviciilor din Europa.

Comisia Europeana va depune eforturi pentru:

· stabilirea politicii industriale apte sa mentina si sa dezvolte o baze industriala puternica, competitiva, diversificata in Europa, sa sprijine tranzitia sectoarelor de productie catre o utilizare mai eficienta a energiei si a resurselor

· dezvoltarea abordarii orizontale a politicii industriale, care sa combine diverse instrumente de politica precum reglementarea „inteligenta”, modernizarea achizitiilor publice, normele in materie de concurenta, stabilirea de standard

· imbunatatirea mediului de afaceri, in special pentru IMM-uri, inclusiv prin reducerea costurilor de tranzactie aferente desfasurarii unei activitati economice in Europa, prin promovarea clusterelor si prin imbunatatirea accesului convenabil la finantare

· restructurarea sectoarelor aflate in dificultate prin orientarea lor catre activitati de viitor, inclusiv prin redistribuirea rapida a competentelor catre sectoarele si pietele cu un ritm alert de crestere

· promovarea tehnologiilor si a metodelor de productie care reduc utilizarea resurselor naturale si sporesc investitiile in patrimoniul natural al UE

· promovarea internationalizarii IMM-urilor

· asigurarea faptului ca retelele de transport si de logistica permit industriei din toata Uniunea sa beneficieze de acces efectiv pe piata unica, pe piata internationala

· dezvoltarea unei politici spatiale care sa puna la dispozitie instrumentele necesare depasirii unor provocari-cheie la nivel mondial

· sporirea competitivitatii sectorului turismului in Europa

· revizuirea reglementarilor in vederea sprijinirii tranzitiei sectoarelor serviciilor si productiei catre o utilizare mai eficienta a resurselor, inclusiv printr-o reciclare mai eficienta

· reinoirea strategiei UE de promovare a responsabilitatii sociale a intreprinderilor, ca element-cheie in asigurarea increderii pe termen lung a angajatilor si a consumatorilor

La nivel national, statele membre vor trebui:

· imbunatateasca mediul de afaceri, in special pentru IMM-urile inovatoare, inclusiv prin achizitii publice menite sa sprijine initiativele care incurajeaza inovarea

· sa amelioreze conditiile de asigurare a respectarii drepturilor de proprietate intelectuala

· sa reduca sarcina administrativa a societatilor si sa amelioreze calitatea legislatiei in domeniul afacerilor

· sa colaboreze cu partile interesate din diverse sectoare in vederea identificarii blocajelor, elaborarii de analize comune cu privire la modalitati de mentinere a unei baze industriale si de cunoastere solide, de a plasa UE in pozitie de lider in ceea ce priveste dezvoltarea durabila la nivel mondial.

Cresterea durabila este necesara in vederea sustinerii UE pentru a prospera intr-o lume cu emisii reduse de dioxid de carbon, cu resurse limitate, pentru prevenirea degradarii mediului, pierderea biodiversitatii si utilizarea nedurabila a resurselor.

Cresterea favorabila incluziunii inseamna promovarea unei economii cu o rata ridicata a ocuparii fortei de munca, care sa asigure coeziunea sociala si teritoriala si care presupune:

· asigurarea autonomiei cetatenilor prin rate ridicate ale ocuparii fortei de munca

· investirea in dezvoltarea competentelor; combaterea saraciei

· modernizarea pietelor muncii si a sistemelor de formare si de protectie sociala

· consolidarea coeziunii teritoriale prin accesibilizarea beneficiilor cresterii economice in toate regiunile UE inclusiv in cele ultra periferice

· asigurarea accesului si oportunitatilor pentru toti cetatenii pe tot parcursul vietii

· cresterea participarii fortei de munca prin asigurarea de politici de promovare a egalitatii de sanse intre femei si barbati

Se va actiona in vederea rezolvarii problemelor din urmatoarele domenii:

OCUPAREA FORTEI DE MUNCA

· schimbarile demografice au generat scaderea numarului de persoane active

· in UE, doar doua treimi din populatia activa are loc de munca, in comparatie cu peste 70% in SUA si in Japonia

· rata ocuparii fortei de munca este scazuta in special in randul femeilor si al lucratorilor in varsta

· rata a somajului de peste 21% in randul tinerilor

· risc ridicat de pierdere a terenului pe piata muncii a persoanelor neintegrate in campul muncii sau care au legaturi slabe cu acesta

OPTIMIZAREA COMPETENTELOR

· aproximativ 80 de milioane de persoane au competente reduse sau de baza

· oportunitatile oferite prin invatarea de-a lungul vietii, apartin in special persoanelor mai instruite

· pana in 2020, 16 milioane de locuri de munca vor necesita nivel inalt de calificare, in timp ce numarul locurilor de munca pentru care se vor cere competente reduse va scadea cu 12 milioane

· pentru mentinerea vietii active indelungate, este necesara dobandirea si dezvoltarea de noi competente pe tot parcursul vietii

COMBATEREA SARACIEI:

· 80 de milioane de persoane erau amenintate de saracie, inainte de aparitia crizei economice;

· 19 milioane dintre acestea sunt copii

· 8% dintre persoanele care au un loc de munca nu castiga suficient pentru a iesi din saracie, cei mai afectati fiind somerii.

Cresterea favorabila incluziunii va fi stimulata prin doua initiative:

„O agenda pentru noi competente si noi locuri de munca”

Prin care se propune crearea conditiilor necesare modernizarii pietelor muncii pentru a creste nivelurile de ocupare a fortei de munca si pentru a asigura sustenabilitatea modelelor sociale europene; promovarea autonomiei cetatenilor prin dobandirea de noi competente care vor permite fortei de munca actuale si viitoare, adaptarea la noile conditii si la eventualele schimbari de cariera; reducerea somajului; sporirea productivitatii muncii.

Comisia Europeana va depune eforturi pentru:

· definirea si punerea in aplicare a celei de a doua etape a agendei de flexicuritate, in vederea identificarii modalitatilor de imbunatatire si gestionare a tranzitiilor economice, de combatere a somajului, de crestere a ratelor de activitate

· adaptarea cadrului legislativ, in conformitate cu principiile reglementarii „inteligente”, la evolutia modelelor de organizare a muncii, la noile riscuri la adresa sanatatii si securitatii muncii

· acilitarea si promovarea mobilitatii lucratorilor in interiorul UE si asigurarea unei corespondente mai bune intre cererea si oferta de locuri de munca, prin intermediul sprijin financiar acordat din fondurile structurale, in special din Fondul social european (FSE

· consolidarea capacitatii partenerilor sociali, valorificarea potentialului de solutionare a problemelor oferit de dialogul social la toate nivelurile (la nivelul UE, la nivel national/ regional, la nivel sectorial si la nivelul intreprinderilor);

· impulsionarea cadrului strategic de cooperare in materie de educatie si formare in care sa fie implicate toate partile interesate

· asigurarea dobandirii competentelor necesare in vederea continuarii studiilor si a integrarii pe piata muncii, precum si a recunoasterii acestora pe tot parcursul educatiei generale, profesionale, superioare si din viata adulta

La nivel national, statele membre vor trebui:

· sa puna in aplicare masurile nationale de flexicuritate, sa reduca segmentarea pietei muncii, sa faciliteze tranzitiile si reconcilierea vietii profesionale cu viata private

· sa analizeze, sa monitorizeze eficienta sistemelor fiscale si de asigurari sociale pentru a asigura rentabilitatea muncii

· sa promoveze noi forme de reconciliere a vietii profesionale cu cea privata, politici de imbatranire activa, sa sporeasca egalitatea de sanse intre femei si barbate

· sa promoveze, sa monitorizeze concretizarea eficace a rezultatelor dialogului social

· sa impulsioneze punerea in aplicare a Cadrului european al calificarilor, prin instituirea unor cadre nationale ale calificarilor

· sa asigure dobandirea competentelor necesare in vederea continuarii studiilor si a integrarii pe piata muncii, recunoasterea acestora pe tot parcursul educatiei generale, profesionale, superioare si din viata adulta, inclusiv in cadrul invatarii non-formale si informale

· sa dezvolte parteneriate intre mediul educatiei/ formarii si cel al muncii, in special prin implicarea partenerilor sociali in planificarea ofertelor de educatie si formare

„O platforma europeana de combatere a saraciei”

Prin care se propune asigurarea coeziunii economice, sociala, teritoriale, ca o continuare a anului in curs, care reprezinta “Anul european de lupta impotriva saraciei si excluziunii sociale”; sensibilizarea opiniei publice pentru recunoasterea drepturilor fundamentale ale persoanelor care se confrunta cu saracia si excluziunea sociala.”

Comisia Europeana va depune eforturi pentru:

· elaborarea unei platforme de cooperare, de schimb de bune practici, in vederea incurajarii actorilor din sectorul public si privat de a reduce excluziunea sociala prin actiuni concrete, inclusiv prin acordarea finantari din fondurile structurale, in special din FSE

· elaborarea si implementarea de programe care vizeaza promovarea inovarii sociale in randul grupurilor celor mai vulnerabile, dezvoltarea unei noi agende pentru integrarea migrantilor

· evaluarea caracterului adecvat si a sustenabilitatii sistemelor de protectie sociala si de pensii si identificarea modalitatilor de imbunatatire a accesului la sistemele de sanatate.

La nivel national, statele membre vor trebui:

· sa promoveze responsabilitatea colectiva si individuala pe care o impart in domeniul combaterii saraciei si excluziunii sociale

· sa defineasca si sa puna in aplicare masuri care vizeaza grupurile cu un grad de risc ridicat precum familiile monoparentale, femeile in varsta, minoritatile, romii, persoanele cu handicap si personale fara adapost

· sa isi dezvolte sistemele de securitate sociala si de pensii pentru a asigura un nivel adecvat al ajutorului pentru venit si al accesului la asistenta medicala

Cresterea favorabila incluziunii este necesara in vederea:

· oferirii populatiei acces la centre de ingrijire a copiilor si la centre destinate altor persoane aflate in intretinere

· punerii in aplicare a principiilor privind flexicuritatea

· oferirii cetatenilor posibilitatea de a dobandi noi competente care sa le permita adaptarea la noile conditii si la eventualele schimbari de cariera

· combaterea saraciei si excluziunii sociale

· reducerea inegalitatilor in materie de sanatate

· imbunatatirea capacitatii de a face fata fenomenului de imbatranire active

Guvernanta Economica: cei 3 piloni

1. Consolidarea agendei economice printr-o supraveghere mai atenta din partea UE include:

· prioritatile politice si obiectivele stabilite in cadrul Strategiei Europa 2020

· angajamentele suplimentare pe care si le-au asumat statelemembre participante la Pactul euro plus consolidarea supravegherii de catre UE a politicilor economice si fiscale, ca parte a Pactului de stabilitate si crestere, dar si prin intermediul noilor instrumente menite sa stopeze dezechilibrele macroeconomice

· adoptarea unei noi metode de lucru numita „semestrul european” care permite discutarea prioritatilor economice si bugetare in aceeasi perioada a fiecarui an

1. Asigurarea stabilitatii zonei euro include:

· mecanisme temporare de sprijin pentru statele membre, ca reactie a UE la criza datoriei suverane

· inlocuirea lor in 2013 de un mecanism permanent, respectiv Mecanismul european de stabilitate (MES)

· aplicarea unor programe de reforma si consolidare fiscala, elaborate in stransa colaborare cu FMI.

1. Redresarea sectorului financiar: Aspecte esentiale ale noii guvernante economice a UE: Semestrul european: reprezinta primele 6 luni ale fiecarui an, perioada in care are loc coordonarea politicilor bugetare, macroeconomice si structurale ale statelor membre in baza careia se tine cont de recomandarile UE in luarea deciziilor cu privire la bugetul national si la alte aspecte de interes economic.

Componente:

Componenta preventiva consta in transmiterea de catre statele membre, a programul anual de stabilitate (tarile din zona euro) sau de convergenta (celelalte state membre), impreuna cu programul national de reforma, program care prezinta modul in care statul membru intentioneaza sa asigure si sa mentina viabilitatea finatelor publice pe termen mediu. Ulterior, Comisia poate oferi recomandari politice (in iunie, in cadrul semestrului european) sau, daca este necesar, poate inainta o propunere Consiliului pentru ca acesta sa transmita un avertisment in cazul unui deficit excesiv.

Componenta corectiva reglementeaza procedura in caz de deficit excesiv (PDE). In baza PDE, daca deficitul bugetar al unui stat membru depaseste limita de 3% (conform Tratatului), Consiliul va transmite recomandari privind redresarea situatiei. Nerespectarea acestor recomandari poate duce la impunerea de sanctiuni pentru statele din zona euro.

Pactul de stabilitate si crestere este in curs de consolidare, prin introducerea unor modificari menite:

· sa permita componentei corective a Pactului sa ia mai bine in considerare interactiunea dintre datorie si deficit, mai ales in tarile puternic indatorate (unde datoria publica depaseste 60% din PIB)

· sa accelereze procedura in caz de deficit excesiv si sa faca impunerea sanctiunilor or semiautomata -in acest sens, in cadrul Consiliului va fi nevoie de o majoritate calificata, nu atat pentru a aproba, cat mai ales pentru a respinge o propunere de sanctionare inaintata de Comisie

· sa amelioreze cadrele bugetare nationale, abordand aspectele contabile si statistice, precum si practicile in materie de previziuni. „Corectarea dezechilibrelor macroeconomice consta intr-un mecanism de supraveghere care identifica si corecteaza dezechilibrele macroeconomice, inca din faza incipienta

Alegerile economice divergente facute in ultimul deceniu de catre statele membre, au accentuat diferentele in materie de competitivitate generand dezechilibre macroeconomice la nivelul UE. Economiile statelor membre vor fi monitorizate in vederea depistarii dezechilibrelor macroeconomice, in cazul in care vor fi inregistrate depasiri ale „nivelurile de alerta”, Comisia urmand sa faca recomandari in urma rezulatelor analizelor aprofundate.”

Pactul euro plus consta intr-un program suplimentar de reforme, care constituie o reflectie a interdependentei dintre ele. Printre cele alte sase tari, care nu fac parte din zona euro, dar care au decis sa adere la acest pact, se numara si Romania.

Cele patru domenii vizate de Pactul euro plus sunt :

1. Competitivitate

1. Ocuparea fortei de munca

1. Viabilitatea finantelor publice

1. Consolidarea stabilitatii financiare

Pactul a fost aprobat de liderii UE in martie 2011.

Cele 23 de tari semnatare se angajeaza sa implementeze reformele in detaliu. Cele patru state membre care nu au semnat pactul sunt libere sa faca acest lucru oricand doresc. Angajamentele asumate in virtutea pactului se integreaza in noul cadrul de guvernanta economica si sunt incluse in programele nationale de reforma ale statelor membre.

CADRUL NATIONAL

La nivel național, singurul document cu caracter strategic este Programul Național de Reformă, care a vizat însă perioada 2011-2013. PNR a reprezentat un instrument intermediar de implementare la nivel naţional a unor măsuri în concordanță cu Strategia Europa 2020 şi, totodată, platforma-cadru pentru definirea şi aplicarea politicilor de dezvoltare economică a României, în concordanţă cu politicile Uniunii Europene (UE). Cadrul Strategic Naţional de Referinţă (CSNR) a fost documentul care a făcut legătura între priorităţile naţionale de dezvoltare, stabilite în Planul Naţional de Dezvoltare 2007-2013, şi priorităţile la nivel european – Orientările Strategice Comunitare privind Coeziunea 2007-2013 şi Strategia Lisabona revizuită. În acest sens, au fost identificate patru priorităţi tematice şi o prioritate teritorială:

· Dezvoltarea infrastructurii de bază la standarde europene;

· Creşterea competitivităţii pe termen lung a economiei româneşti;

· Dezvoltarea şi folosirea mai eficientă a capitalului uman din România;

· Consolidarea unei capacităţi administrative eficiente;

· Promovarea dezvoltării teritoriale echilibrate.

La rândul său, CSNR a fost implementat prin programe operaționale din cadrul ambelor obiective „Convergenţă” şi „Cooperare teritorială europeană”. Perioada de implementare a PNR fiind depăşită, documentul strategic care va continua obiectivele trasate şi să transpună la nivel naţional direcţiile strategice trasate de Strategia Europa 2020 este Acordul de Parteneriat 2014-2020, practic viitoarea strategie a României privind fondurile structurale, care se află în momentul actual în proces de negociere şi aprobare de către Comisia Europeană şi nu reprezintă încă un document oficial.

PNR se suprapune în mare măsură pe direcțiile trasate la nivel european, excepție fiind componenta de reformă a administrației publice. Din perspectiva atingerii obiectivelor propuse, conform ultimului raport de evaluare3 din totalul de 226 de acțiuni prevăzute, doar 63 (27%) au fost definitivate la momentul martie 2012. Din raport reiese faptul că România a îndeplinit în mare măsură acțiunile preconizate în zona educației (reducerea ratei părăsirii timpurii a şcolii, creşterea ponderii populaţiei cu vârsta de 30-34 ani cu nivel de educaţie terţiară), cercetare, dezvoltare, inovare și îmbunătățirea mediului de afaceri. Pe de altă parte, România a întâmpinat dificultăţi la capitolul creșterea eficienței administrației publice (o acțiune realizată din opt) și utilizarea tehnologiei informației și comunicațiilor pentru modernizarea administrației publice (o acțiune prevăzută, dar nerealizată). Cu toate acestea, un document de monitorizare şi evaluare mai recent, odată dat publicităţii, va oferi o altă perspectivă asupra gradului de îndeplinire a obiectivelor şi ţintelor asumate şi va reprezenta un bun punct de pornire pentru alte strategii naţionale.

CADRUL REGIONAL-LOCAL

Strategia de dezvoltare economică şi socială a localitatii Fantanele pentru perioada 2014-2020 este formulată în acord cu și respectă cerințele Strategiei de Dezvoltare Regională 2014-2020 a Regiunii Nord-Est si a jud. Iasi. La nivel regional, prin amplasarea şi dotările sale infrastructurale, regiunea Moldovei îndeplineşte un rol strategic, de cooperare transfrontalieră cu Republica Moldova şi Ucraina şi se face remarcată prin bogăția patrimoniului cultural.

Domeniile de excelenţă ale regiunii, care se disting prin potenţialul lor inovativ, „dezvoltare tehnologică” şi poziţionarea pe pieţele europene a produselor regionale sunt: agricultura, industria farmaceutică, industria alimentară şi a bunurilor de consum (confecţii), turismul şi IT&C.

Regiunea dispune de un valoros capital uman, sistemele de educaţie ale adulţilor, de formare continuă a adulţilor şi învăţământul universitar fiind recunoscute la nivel național şi internaţional.

Priorităţile identificate completează acest scop strategic:

· Îmbunătăţirea capitalului uman prin aplicarea de măsuri orientate către creşterea ocupării, accesului la educaţie, instruire şi sănătate, promovarea incluziunii sociale

· Dezvoltarea unei infrastructuri modern care să asigure creşterea accesibilităţii, conectivităţii şi atractivității Regiunii Nord-Est

· Sprijinirea unei economii competitive şi a dezvoltării locale

· Optimizarea utilizării şi protejarea resurselor şi patrimoniului natural.

În linie cu aceste priorităţi, precum şi cu obiectivele tematice ale Strategiei Europa 2020,

Regiunea Nord-Est își asumă următoarele priorităţi tematice:

Din tabelul de mai sus reiese faptul că la nivel regional cadrul strategic este axat pe patru direcții majore, dintre care trei concordă cu strategiile de la nivel național sau european, excepţie făcând obiectivul referitor la optimizarea utilizării şi protejarea resurselor şi patrimoniului natural.

Având în vedere toate aceste aspecte, principalele oportunități pentru judeţul Iaşi sunt legate de potențialul ridicat din domeniul cercetare, dezvoltare și inovare – obiectiv care se regăsește atât la nivel internațional (Europa 2020) cât și la nivel național și regional – sprijinirea unei economii competitive. În acest sens, Iaşul are un avantaj substanțial datorită infrastructurii existente, dar mai ales datorită resursei umane calificate, deja implicată în activități specifice de CDI. Un avantaj suplimentar ar putea fi reprezentat de un proiect viitor legat de crearea unei platforme comune de cercetare a universităţilor ieşene, care să completeze de manieră eficientă iniţiativele Parcului Ştiinţific şi Tehnologic Technopolis, precum şi de crearea unor clustere de inovare, din domeniul industriilor creative.

Cadrul strategic la nivel local – Zona Metropolitană Iaşi, își propune dezvoltarea unei zone metropolitane având ca nucleu municipiul Iaşi, ca și centru economic și universitar de tradiţie, într-o comunitate metropolitană dezvoltată policentric, prin crearea unui pol regional al cunoaşterii şi competitivităţii – articulaţie de importanţă a Uniunii Europene cu spaţiul extracomunitar.

Direcțiile strategice dezvoltate sunt în mare măsură în concordanță cu cele stabilite la nivelurile administrative superioare – creşterea competitivităţii economice, dezvoltarea conectivităţii teritoriale, îmbunătăţirea serviciilor sociale, valorificarea patrimoniului cultural, asigurarea protecţiei şi calităţii mediului şi promovarea cooperării teritoriale şi rezolvarea unor probleme de interes comun.

În ceea ce priveşte relaţiile transfrontaliere, respectiv cu Republica Moldova şi Ucraina, județul Iaşi prezintă o serie de avantaje care îl poziţionează ca promotor al relaţiilor economice cu aceste state orientate către spaţiul european, în limitele competenţelor sale. Documentul strategic care guvernează colaborarea instituţională dintre România şi cele două state este Programul Operațional Comun România-Ucraina-Republica Moldova, care a primit finanţare europeană în perioada 2007-2013 prin intermediul Instrumentului European de Vecinătate şi Parteneriat. Prin intermediul acestui program, autorităţile locale şi alte organizaţii din zonele de frontieră au fost încurajate să colaboreze în vederea dezvoltării economiei locale, rezolvării anumitor probleme legate de mediul înconjurător şi pentru întărirea pregătirii pentru situaţii de urgenţă. Programul a promovat, de asemenea, o mai bunăinteracţiune între comunităţile din zonele de graniţă.

În următoarea perioadă de programare vor funcţiona două programe operaţionale, fiecare dintre ele destinat relaţiei cu câte unul dintre cele 2 state, asigurându-se continuitate în urmărirea scopului şi obiectivelor generale propuse, în limita politicii de vecinătate şi parteneriat.

De asemenea, Consiliul Judeţean Iaşi este un susţinător activ al Asociaţiei Euroregiunea Siret- Prut-Nistru, din care fac parte autorităţi locale din România şi Republica Moldova, însă apropierea geografică de spaţiul estic şi potenţialul de cooperare economică a determinat partenerii din cadrul Euroregiunii să dezvolte o serie de colaborări cu autorităţi locale din Ucraina. Scopul Euroregiunii Siret-Prut-Nistru constă în extinderea şi îmbunătăţirea relaţiilor dintre colectivităţile şi autorităţile locale în domeniile economic, educaţional, cultural şi asigurarea unei dezvoltări durabile a regiunii în contextul însușirii standardelor şi valorilor europene. Euroregiunea promovează o serie de proiecte pe diverse tematici şi încurajează colaborările şi iniţiativele membrilor, iar unul dintre cele mai importante proiecte ale sale este Forumul Economic Transfrontalier, o manifestare concretă a misiunii asumate de către Consiliului Județean Iași și Euroregiunea Siret-Prut-Nistru de a impulsiona dezvoltarea relațiilor economice transfrontaliere la granița de est a Uniunii Europene.

Dezvoltarea durabilă a județului Iași se bazează și pe o înțelegere profundă a necesității abordării integrate pentru investițiile publice majore din zonă. Astfel, viziunea, obiectivele și direcțiile de acțiune aferente Strategiei de dezvoltare a județului Iași pentru perioada 2014-2020 se bazează pe urmatoarele aspecte principale:

· Înțelegerea profilului teritorial al activităților socio-economice. Dispunerea în profil spațial a actorilor economici din sectoarelor performante și cu potențial de dezvoltare, localizarea bazinului de forță de muncă, în funcție de gradul de pregătire profesională, zonele ce se confruntă cu decalaje semnificative față de media județului

=>toate acestea indică nivele diferite de dezvoltare existente în cadrul județului. Conectarea arealelor cu un grad de atractivitate mai mare cu cele mai slab dezvoltate devine astfel o premisă importantă pentru dezvoltare.

· Fluxurile sociale și economice nu țin seama de limitele administrativ-teritoriale, existente la nivel local sau județean. Astfel, județul Iași nu poate fi abordat singular fără a lua în considerare zone cuprinse în administrarea județelor învecinate.

Direcțiile de acțiune ce vor fi susținute de către Consiliul Județean Iași și alte entități relevante vor viza investiții ce pot deservi zonelor funcționale, ce surprind relațiile de interdependență dintre un sistem urban sau un centru urban și aria sa de influență și suport. Zonele funcționale depășesc limitele administrativ-teritoriale ale județului Iași, fapt pentru care se recomandă consolidarea parteneriatelor cu județele Bacău, Vaslui, Neamț, Botoșani. Relațiile de interdependență includ, dar nu se limitează la: modele de navetism, cooperare economică și profilul piețelor de desface, disponibilitatea infrastructurii sociale (sănătate și educație).

Astfel, se disting trei macro-zone funcționale:

· Municipiul Iași și zona metropolitană Iași, asupra cărora exista deja o viziune comună trasată de către planul integrat de dezvoltare urbană aferent polului de creștere Iași

· Zona central-sudică a județului Iași, aflată în sistemul urban Târgu Frumos (IS) – Roman (NT) – Bacău (BC) – Negrești (VS)

· Zona central-nordică a județului Iași, aflată în sistemul urban Hîrlău (IS) – Botoșani

Localizarea investițiilor în areale ce pot servi drept catalizator pentru întreaga zonă funcțională depinde în mare măsură de capacitatea de corelare, armonizare și finanțare a acestor investiții. În acest context, investițiile teritoriale integrate (ITI) sunt un instrument crucial ce facilitează cooperarea la nivel transsectorial și trans-administrativ. Mai mult, ITI au capacitatea de a deservi o zonă funcțională și de a consolida o strategie de dezvoltare la nivel teritorial9 și de a conduce la sinergii între fondurile structurale europene (abordare multi-fond), dar și cu alte surse de finanțare.

Viziunea de dezvoltare operaționalizată prin obiectivele strategice, au fost identificate pe baza nevoilor și provocărilor cu care se confruntă județul Iași, identificate în urma elaborării Analizei Diagnostic, fundamentată de trei studii prospective – „Evoluţia economică a mediului urban din judeţul Iaşi”, „Evaluarea dezvoltării economice şi sociale a spaţiului rural din judeţul Iaşi” și „Identitatea economică, culturală, socială a judeţului Iaşi – strategie de promovare și branding”.

Astfel, județul este privilegiat de statutul de capitală a Moldovei, precum și de legături consistente la nivel transfrontalier, în special cu Republica Moldova, oportunități de creștere economică pe baza resurselor umane înalt calificate și de un patrimoniu cultural extrem de valoros. În oglindă, se înregistrează un grad scăzut de accesibilitate la nivel județean, o infrastructură de utilități corespunzătoare și o dinamică moderată a mediului de afaceri.

Viziunea de dezvoltare a județului Iași:

Pe baza premiselor menționate anterior, strategia de dezvoltare a județului Iași propune următoarea viziune de dezvoltare:

Viziunea strategică pentru dezvoltarea județului Iași în perioada 2014-2020 presupune un angajament comun al actorilor de la nivelul județului de a sprijini crearea unui mediu economic dinamic și performant, care să reafirme Iașul ca motor al dezvoltării în regiunea Moldovei, să permită regenerarea și revigorarea sustenabilă a comunităților locale și să le asigure o viață mai bună locuitorilor.

Paliere de dezvoltare pentru județul Iași

Strategia de dezvoltare a județului Iași 2014-2020 recunoaște și ia în considerare decalajele existente la nivel teritorial. Astfel, se disting trei paliere de dezvoltare principale, fiecare cu propriul său parcurs de dezvoltare, complementar viziunii strategice.

· Municipiul Iași și zona sa de influență – forță motrice a dezvoltării și generator de dezvoltare, trebuie sprijinit astfel încât beneficiile de natură economică și socială concentrate în mod natural în această zonă să se propage în restul județului, pentru a îmbunătăți semnificativ economia locală, inclusiv în mediul rural, nivelul de trai al locuitorilor și calitatea mediului natural și construit din tot județul.

· Orașele din județul Iași (Pașcani, Hîrlău, Târgu Frumos, Podu Iloaiei) – poli urbani esențiali pentru o dezvoltare echilibrată, trebuie sprijiniți pentru a le facilita regenerarea economică și revitalizarea urbană, cu scopul de a crea oportunități și de a dinamiza inițiativa antreprenorială locală, și de a crește accesul locuitorilor județului la servicii publice de bază calitative.

· Spațiul rural – zonă de intervenție cu nevoi specifice, transcende limitele granițelor administrative ale județului Iași și trebuie văzută în manieră integrată cu teritoriile județelor vecine, în acțiuni comune, concertate. Trebuie sprijinită în special pentru îmbunătățirea calității vieții locuitorilor, formalizarea și diversificarea activităților economice, încurajarea asociativității și crearea de oportunități de muncă, valorificarea sustenabilă a potențialului agricol și a mediului natural.

Viziunea strategică pentru județul Iași se concentrează pe următoarele dimensiuni sectoriale, în completarea palierelor de dezvoltare la nivel teritorial:

· Susținerea investițiilor integrate, care prin combinarea componentelor de infrastructură cu cele destinate resurselor umane să conducă la atingerea maximului de utilitate pentru comunitatea locală;

· Sprijinirea sectoarelor economice cu potențial competitiv: industria farmaceutică și serviciile medicale, fabricarea de mașini, utilaje și echipamente, industria metalurgică, sectorul construcțiilor de autovehicule și componente auto, biotehnologia, industria textilă, agricultura și industria agro-alimentară;

· Susținerea sectoarelor economice și a domeniilor cu impact transversal și rol de factori facilitatori ai dezvoltării: industria IT și comunicații, industriile creative, cercetarea- dezvoltarea și inovarea, infrastructura de transport și serviciile de logistică, turismul și capacitate administrativă;

Viziunea este operaționalizată cu ajutorul următoarelor obiective strategice:

Obiectivul 1. Îmbunătățirea infrastructurii, conectivității și accesibilității reprezintă asigurarea accesului la servicii publice și rețele edilitare de calitate, dezvoltarea infrastructurii de transport și o mai bună conectivitate, atât în cadrul județului, ca măsuri de bază pentru sprijinirea dezvoltării mediului de afaceri și îmbunătățirea calității vieții locuitorilor. Privind spre exterior, investițiile prioritare vor viza o mai bună legătură a economiei locale cu piața națională, dar și cu piețele de desfacere din centrul și vestul Europei. În același timp, pornind de la oportunitatea creată de amplasarea strategică, județul Iași poate deveni un punct nodal în estul României, la granița Uniunii Europene și își poate consolida poziția de poartă de acces către Republica Moldova și Ucraina.

Obiectivul 2. Consolidarea economiei județului prin diversificarea economică, dezvoltarea bazei antreprenoriale și susținerea actorilor economici, în special a întreprinderilor mici și mijlocii, precum și atragerea de noi investiții în județul Iași. O atenție deosebită, tradusă prin susținere prioritară va fi acordată însă acelor sectoare care, prin natura lor, sunt capabile să genereze cele mai multe beneficii economice, în termeni de locuri de muncă sustenabile și oportunități de investiții pe lanțul valoric, care pot acționa ca factori generatori de prosperitate locală. Aceste sectoare de activitate sunt reprezentate de industria farmaceutică și serviciile medicale, fabricarea de mașini, utilaje și echipamente, industria metalurgică, industriile creative incluzând IT și comunicații, sectorul construcțiilor de autovehicule și componentelor auto, industria textilă, agricultura și industria agro-alimentară.

Obiectivul 3. Creșterea calități vieții și protecția mediului înconjurător prin sprijinirea talentelor, a educației și excelenței, valorificarea moștenirii culturale și a patrimoniului de excepție, atragerea și susținerea creativității, ca factor determinant de creștere și conservare a mediului natural constituie elemente-cheie ale viziunii strategiei. Dezvoltarea sustenabilă ieșeană presupune adresarea provocărilor la nivel local în ceea ce privește accesul populației la servicii publice și asigurarea unui cadru optim de trai al individului, echitabil pe tot teritoriul județului.

GRUPURI DE ACTIUNE LOCALA :

CAPITOLUL II: ANALIZA SITUATIEI CURENTE

SCURT ISTORIC

Cel mai vechi document care atesta aceasta asezare este,,URICUL’’ dat de Alexandru Cel Bun la 30 ianuarie 1425 lui Stefan Grozavul document publicat de M Costachescu in vol. I pag. 168 al ‘’Documentelor Moldovenesti’’.

Localitatea a purtat iniţial denumirea de CIOARA, luat dupa numele une mosii, cand a luat fiinta satul in 1879, nume pe care la randul ei mosia il avea dupa un sat mai vechi care ar fi existat pana in secolul al XIX- lea (1831) pe valea Budaiului, langa satul Iazul – Vechi component in prezent in comuna Sipote.

Denumirea de Cioara documentar prima data apare la 20 aprilie 1716 intr-o porunca pe care Mihail Racovita, domnul Moldovei, o dadea vornicului de poarta Bejan Hudici pentru ca sa ‘’mearga la Cioara la satul Ratesti de pe apa Miletinului de la tinutul Hirlaului sa aleaga loc de ocina a preotului Ambrozie dupa zapisele ce are dandu-le si marturie hotarnica’’. Analizand aceasta porunca se poate concluziona ca in 1716 mosia se numea ,,Cioara ’’iar satul se numea Ratesti.

In perioada 1878 - 1881 localitatea este cunoscuta in documentele vremii sub denumirea de ,,Odaia Domneasca “ . Incepand cu anul 1881 localitatea poarta denumirea de Fantanele.

Fantanele functionaza in perioada 1981-1968 ca o comuna cu unele intermitente, cand, in conformitate cu impartirea administrativ-teritoriala tarii , este arondata comunelor vecine . In anul 1968 comuna Fantanele se disfiinteaza si intra in componenta comunei Focuri. In anul 2004 in urma unui referendum ia fiinta din nou comuna Fantanele care functioneaza pana in prezent.

CADRUL NATURAL

1. AMPLASARE ŞI ACCESIBILITATE

Comuna Fantanele este situată în partea nord a judeţului Iasi şi în partea de N-E a ţării, în Câmpia Jijiei Inferioare, la 47º24 45 latitudine nordică şi 27º11’03 longitudine estică.

Comuna Fantanele se invecineaza cu teritoriile urmatoarelor comune :

· la nord cu teritoriilor comunelor Plugari si Sipote judetul Iasi

· la est cu teritoriul comunei Sipote judetul Iasi

· la sud est cu teritoriul comunei Gropnita judetul Iasi

· la sud cu teritoriul comunei Focuri judetul Iasi

· la vest cu cu teritoriile comunelor Focuri si Coarnele - Caprei judetul Iasi

Cel mai apropiat oras este Hirlau de care este legat prin DC 140;D J281D si DN28B.

Relatiile de intreconditionare in teritoriu a comunei Fantanele sunt limitate ca urmare a pozitiei izolate si a cailor de comunicare indirecte si degradate.

Legaturile cu localitatile invecinate sunt asigurate de DC 140 dupa cum urmeaza nord pe axa DC 140- DJ 282 C- DN 24 C – DN 24 spre Chiscareni – Sipote – Vladeni – Tiganasi –Vulturi –Iasi :

- la sud pe axa DC 140 – DN 28 spre Fantanele – Erbiceni- Podu Iloaie

- la est pe axa DC 140 – DJ 281 D – DJ 282 Fantanele – Bulbucani – Gropnita – Movileni - Horlesti – Iasi

- la vest pe axa DC 140 – DJ 281 D – DN 28 B spre Fantanele – Coarnele – Caprei –Hirlau.

UAT Fantanele are in componenta o singura localitate, Fantanele, care este si centrul administrativ al comunei. Pozitia cumunei este favorabilă, fiind situata la intersectia unor drumuri vechi, însă este situata relativ la depărare de principalele centre urbane ale zonei, respectiv municipiile Iași , Botosani, Pascani, sau Roman.

Cea mai apropiata cale ferata este Dorohoi - Iasi, in statia Vladeni sau Iasi - Harlau in statia Erbiceni .

În ceea ce priveşte accesul prin intermediul căilor aeriene, comuna Fantanele se află la o distanţa de circa 47 km de Aeroportul Internaţional Iaşi.

Comuna Fantanele deţine o suprafaţă administrativa de 3318 ha, din care 2927 ha extravilan si 391 ha intravilan.

1. RELIEFUL

Relieful comunei Fantanele, format pe seama substratului geologic si sub actiunia agentilor externi de modelare, se prezinta sub forma unor interfluvii sculpturale (dealuri si coline ) cu altitudini ce nu depasesc 200 m, fragmentate de o retea de vai secundare majoritatea orientate spre sud –est si ale caror versanti au inclinari intre 5 si 25%.

Din punct de vedere geomorphologic, suprafetele din comuna apartin regiunii Campia Moldovei, subregiunea Jijia –Bahlui. Altitudinele reliefului sunt cuprinse intre 167,2 m in nord estul comunei - Dealul Urzicani si 75,0 in partea de sud a comunei pe valea paraului Borosoaia. Paraul Borosoaia a modelat culmi interfluviale marginite de varsanti care vin in contact cu zona de lunca dezvoltata pe o latime de 200- 350 m. Versantii au inclinari de 10 - 14 grade si sunt simietrici. Au stabilitate generala si locala asigurata, cu exceptia unor zone din vestul localitatii situate la est de cimitirul Satu- Vechi si pe culmile din stanga paraului.

Aceste zone din extravilan prezinta alunecari de suprafata care pot fi inlaturate prin refacerea pantei si amenajari de cleionaje. Vatra localitatii este amplasata pe suprafata unui platou interfluvial relativ neted marginit spre vest de un vesant abrupt pe care s-a dezvoltat alunecari de teren iar spre est de un versant cu panta mai domoala si cu un aspect general mai uniform.

Localitatea are forma geometrica poligonala ,cu structura regulat de tip rasfirat spre adunat, cu trama stradala rectangulara si uniforma.

1. CLIMĂ SI CALITATEA AERULUI

Clima este temperat continentală de tranziţie, specifică Europei Centrale, cu patru anotimpuri distincte şi cu temperatură medie anuală de 9º C.Vara se caracterizează prin valori termice ridicate care ajung până la 38-40ºC, cu ploi puţine şi subformă de aversă. Precipitaţiile medii anuale au valori cuprinse între 420-550 mm şi se situează cu mult sub nivelul nevapotranspiraţiei potenţiale. Deficitul de umiditate în acest caz urcă până în jur de 160-170 mm.Masele de aer care se deplasează dinspre nord determină apariţia vânturilor puternice (crivăţul pe timpul iernii), care, asociate regiunilor depresionare, influenţează temperaturile foarte scăzute şi precipitaţiile slabe din luna ianuarie. Astfel, iarna se înregistreză temperaturi care ating şi maxim -27 ºC. Alte fenomene meteorologice întâlnite frecvent în această zonă sunt: secetele, brumele târzii şi furtunile.Temperaturile extreme absolute au valori mari.Temperatura maximă absolută înregistrată la staţia Cotnari a fost de 38,1º C la 13 iulie 1889, iar temperatura minimă absolută a fost de -29,9º C înregistrată la 18 ianuarie 1899. Amplitudinea maximă absolută(diferenta dintre minim si maxim ) la Fantanele este de 68º C şi aceasta ne arată încă o dată caracterul continental cu nuanţă excesivă a climei din această zonă.

Media lunara/anuala si amplitudinea

LUNA

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

11

12

MEDIA ANUALA

AMPLITUDINE

ANUALA

TEMP.

MEDII

-3,6

-1,9

3,3

10,I

16,1

19,1

21,3

20,6

16,3

10,1

4,1

-0,8

9,6

24,9

LUNA

MAXIMA LUNARA

MINIMA LUNARA

2000

2008

2009

2010

2011

2012

2000

2008

2009

2010

2011

2012

IANUARIE

16,7

13,8

9,0

9,2

10,3

9,3

-30,9

-20,2

-13,6-

-26,9

-16,6

-17,8

FEBRUARIE

22,5

19,9

16,2

12,0

15,3

8,7

-36,3

-10,3

-9,9

-12,8

-13,1

-26,7

MARTIE

27,0

21,7

19,8

22,8

21,6

21,6

-22,7

-2,8

-6,8

-8,7

-15,7

-11,5

APRILIE

31,5

23,0

25,5

24,3

24,7

31,6

-9,4

2,5

0,9

0,2

1,5-1,

-1,7

MAI

36,4

28,4

30,3

27,3

31,6

32,6

-3,0

5,2

5,0

8,0

3,8

7,9

IUNIE

38,0

31,8

22,9

36,1

34,6

37,9

3,5

8,1

9,9

9,3

10,7

10,5

IULIE

40,0

32,9

36,9

34,3

35,5

39,0

6,3

11,9

12,7

13,1

10,4

12,4

AUGUST

39,7

36,3

34,9

38,1

33,1

41,3

4,6

8,7

10,9

10,8

10,2

9,5

SEPTEMBRIE

38,0

32,8

33,1

27,5

31,9

32,3

-3,5

4,4

4,7

7,4

4,9

6,8

OCTOMBRIE

33,9

25,0

27,6

18,4

28,5

29,5

9,6

3,0

-3,0

-4,2

-3,7

-1,0

NOIEMBRIE

20,0

22,4

19,1

24,4

14,3

20,4

-21,1

-4,0

-2,9

-1,5

-7,9

-4,0

DECEMBRIE

19,5

17,9

16,6

12,1

15,6

8,7

-29,5

-14,4

-19,,8

-14,5

-10,2

-16,5

MAXIMA SI MINIMA ANUALA

40,0

36,3

36,9

38,1

35,5

41,3

-36,3

-20,2

-19,8

-26,9

16,6

-26,7

Inghetul se produce in medie in a doua decada a lunii octombrie (primul inghet ) si in ultima decada a lunii aprilie (ultimul inghet) rezultand un interval mediu anual de cIrca 175 de zile fara inghet.

1. RETEAUA HIDROGRAFICA

Comuna Fantanele face parte din bazinul hidrografic al râului jijia, având o reţea de ape sărăcăcioasă. Principala apa de suprafata din zona comunei este paraul Borosoaia care traverseaza teritoriul comunei si se incadreaza in grupa II de calitate a apelor.

Paraul Borosoaia se catracterizeaza printr-o albie cu numeroase meandre, cu frecvente acumulari de aluviuni. La debite mari de ape cauzate de precipitatii ambundente se inregistreaza revarsari , dar nu afecteaza localitatea si uneori asistam la crearea de noi alibi.

Principalele cursuri de ape cu caracter permanent sunt paraile Borosoaia, Fantanele si Branza –Rosie care se varsa in paraul jijioara la confluenta cu paraul Pais pe teritoriul comunai Focuri.

Panza freatica se afla la nivele diferite in functie de formele de relief, de aportul cursurilor de apa in timpul ploilor si de adancimea stratului impermeabil. Astfel adancimea variaza intre 1 si 17 m , valori variabile direct proportional cu altitudinea.

Teritoriul comunei nu prezintă lacuri naturale sau artificiale. Conform Institutului Naţional de Statistică, doar circa 1,% din teritoriul administrativ al comunei Fantanele este ocupată de ape şi bălţi (20 ha).Comuna Fantanele se afla intr-o zona care a fost incadrata conform Planului de amenajare a teritoriului judetean Iasi, ca regiunie cu resurse reduse de apa in care sunt prioritar