Strategia Pentru o Dezvoltare Durabila-florin

STRATEGIA PENTRU O DEZVOLTARE DURABILA

I REZUMAT EXECUTIV

Despre procesul de planificare

Orice comunitate rurala moderna trebuie sa asimileze si sa promoveze o viziune strategica icircn ceea ce priveste dezvoltarea sa viitoare Lipsa unei asemenea viziuni duce la o activitate administrativa haotica icircn cadrul careia se pot rata oportunitati si se consuma irational resurse pretioase Experienta internationala a aratat ca proiectele si programele operationale functioneaza cel mai bine atunci cicircnd fac parte dintr-un cadru coerent si cand exista o coordonare la nivel strategic

Procesul de planificare strategica (PPS) a vizat definirea reperelor strategice de dezvoltare a comunitatii pe o perioada de 7-10 ani Etapele metodologice principale ale PPS au fost urmatoarele

realizarea unei analize preliminare stabilirea viziunii asupra dezvoltarii strategice a comunitatii analiza sectoriala a domeniilor strategice principale si articularea documentului strategic

Principiile care au stat la baza PPS au fost asigurarea validitatii stiintifice implicarea comunitatii transparenta obiectivitatea coerenta si continuitatea demersuluiPentru a da roade icircnsa planificarea strategica trebuie icircnsotita de promovarea la niveluladministratiei publice a unui management strategic integrat la toate nivelurile capabil sa identifice si sa speculeze oportunitatile aparute icircn beneficiul comunitatii

PPS s-a raportat la mediul existent ndash icircn urma unei analize strategice efectuate orizontal vertical si transversal asupra documentelor strategice sectoriale precum si corelarea rezultatelor acestei analize cu date statistice sondaje de opinie si alte analize

Dezvoltarea durabila in contex EuropeanConceptul de dezvoltare durabila a luat nastere acum 30 de ani ca raspuns la aparitia problemelor de mediu si a crizei resurselor naturale in special a celor legate de energie Practic Conferinta privind Mediul de la Stockholm din 1972 este momentul in care se recunoaste ca activitatile umane contribuie la deteriorarea mediului inconjurator ceea ce pune pericol viitorul Planetei Cativa ani mai tarziu in 1983 isi incepea activitatea Comisia Mondiala pentru Mediu si Dezvoltare (WCED) dupa o rezolutie adoptata de Adunarea Generala a Natiunilor Unite In 1985 era descoperita gaura din stratul de ozon de deasupra Antarcticii si prin Conventia de la Viena a inceput cautarea unor solutii pentru reducerea consumului de substante care dauneaza stratului protector de ozon care inconjoara Planeta In 1987 in cadrul Raportului WCED de la Brundtland a fost formulata cea mai citata definitie a dezvoltarii durabile ldquoDezvoltarea durabila este cea care urmareste nevoile prezentului fara a compromite posibilitatea generatiilor viitoare de a-si satisface nevoile lorrdquo

Termenul de dezvoltare durabila a inceput sa devina insa foarte cunoscut abia dupa Conferinta privind mediul si dezvoltarea organizata de Natiunile Unite la Rio de Janeiro in vara lui 1992 cunoscuta sub numele de ldquoSummit-ul Pamantuluirdquo Ea a avut ca rezultat elaborarea mai multor conventii referitoare la

schimbarile de clima (reducerea emisiilor de metan si dioxid de carbon) diversitatea biologica (conservarea speciilor) si stoparea defrisarilor masive Tot atunci a fost elaborata si Agenda 21 - planul de sustinere a dezvoltarii durabile

Dezvoltarea durabila a devenit un obiectiv si al Uniunii Europeane incepand cu 1997 cand a fost inclus in Tratatul de la Maastricht iar in 2001 la summit-ul de la Goetheborg a fost adoptata Strategia de Dezvoltare Durabila a UE careia i-a fost adaugata o dimensiune externa la Barcelona in 2002

In 2005 Comisia a demarat un proces de reviziure a Strategiei de Dezvoltare Durabila proces care a cuprins mai multe etape - in februarie 2005 Comisia a publicat o evaluare initiala si critica la adresa progresului inregistrat din 2001 si a evidentiat o serie de viitoare directii de urmat Au fost evidentiate o serie de directii de dezvoltare non-durabila care au avut efecte negative schimbarea climatica amenintari la adresa sanatatii publice cresterea saraciei si a excluziunii sociale epuizarea resurselor naturale si afectarea biodiversitatii - in iunie 2005 sefii de stat si de guverne din UE au adoptat o declaratie privind liniile directoare ale dezvoltarii durabile care sustinea ca Agenda reinnoita de la Lisabona este o componenta esentiala a obiectivului atotcuprinzator al dezvoltarii durabile - pe 13 decembrie 2005 dupa consultarea cu mai multe institutii si persoane implicate Comisia a prezentat o propunere de reviziuire Se punea accent pe 6 prioritati schimbarea climatica sanatate excluziune sociala transport resurse naturale si saracie si erau identificate caile care trebuie urmate pentru a solutiona aceste probleme - in iunie 2006 a fost adoptata Strategia de Dezvoltare Durabila pentru o Uniune Europeana extinsa bazata pe strategia de la Goetheborg si rezultat al procesului inceput inca din 2004

Strategia de dezvoltare durabila a Uniunii Europene intampina mai multe provocari Unele dintre aceste provocari sunt foarte asemanatoare cu problemele intalnite de o alta strategie a Uniunii agenda de la Lisabona Cu toate ca UE a stabilit ca dezvoltarea durabila este principiul atotcuprinzator al tuturor politicilor europene in realitate problema competitivitatii economice a ajuns sa domine agenda politicaCei trei piloni ai Strategiei de la Lisabona (competitivitate economica incluziune sociala si protejarea mediului inconjurator) au fost comparati cu trei copii dintre care unul ndash competitivitatea economica ndash are nevoie de mai multa atentie In acest proces Strategia de Dezvoltare Durabila este uneori redusa numai la pilonul mediu ndash al Strategiei de la Lisabona Mai multi comisari europeni au declarat cu diferite ocazii referitor la aceste probleme ca UE are nevoie in primul rand de crestere economica inainte de a putea actiona pentru protejarea mediului ori implementarea unor politici de protectie sociala

Pentru ca dezvoltarea durabila este un concept atat de vast uneori prea multe probleme diferite sunt puse sub umbrela Strategiei de Dezvoltare Durabila a UE indepartand atentia de la adevaratele directii de dezvoltare non-durabila (lipsite de sustenabilitate)

Scopul declarat al Strategiei reinnoite este acela de actiona pentru o imbunatatire continua a calitatii vietii atat pentru generatiile prezente cat si pentru cele viitoare Dar acest lucru nu se poate obtine decat in cadrul unor comunitati capabile sa utilizeze resursele in mod rational si eficient si sa descopere potentialul ecologic al economiei asigurand prosperitate protectia mediului si coeziune sociala

Strategia de Dezvoltare Durabila reinnoita priveste intreaga Europa si de aceea propune mijloace de imbunatatire a cooperarii cu nivelul guvernamental si ceilalti factori de decizie cu ONG-uri si cu cetatenii entitati care trebuie sa isi uneasca eforturile pentru dezvoltare durabilaCooperarea pentru o dezvoltare durabila trebuie sa fie o preocupare atat pentru UE cat si pentru statele

membre Politica comunitara de dezvoltare durabila trebuie sa fie complementara politicilor derulate de de statele membre

Caracteristici strategice pentru comunitatea locala

Analiza documentelor strategice si a datelor statistice a identificat urmatoarele caracteristici strategice pentru comunitatea locala Romuli

Caracteristicile pozitive identificate au fost existenta unui potential deosebit icircn domeniul turistic existenta unui potential economic existenta unui potential administrativ existenta unui potential de tranzit existent unui potential asociativ existenta unui potential deosebit icircn ceea ce priveste inovatia creativitatea si multiculturalismul

Icircn sinteza putem considera ca analiza profilului stregic la nivelul caracteristicilor ldquopozitiverdquo arata atuuri importante ale comunitatii locale

Caracteristicile negative identificate au inclus constrangeri datorate pozitionarii geografice deficiente icircn racordarea la cai majore de transport insuficienta coordonare icircntre actorii din comunitate dificultati legate de gestionarea eficienta a resurselor locale slaba calitate a serviciilor migratia fortei de munca probleme legate de resursele umane accesul limitat la informatie si servicii slaba reprezentare si promovare a intereselor comunitatii locale la nivel national si international slaba valorizare a potentialului multicultural

Icircn urma procesului s-au desprins urmatoarele concluzii care au stat la baza creionarii acestuidocument strategic

1048707 Dezvoltarea locala nu reprezinta doar o problema a autoritatilor locale ci tine de vointa si capacitatea comunitatii de a defini obiective strategice si de a le transpune icircn programe operationale1048707 Romuli se confrunta cu probleme specifice unui comunitati icircn plina dezvoltare Comunitatea locala trebuie sa-si asume aceasta pozitionare si sa o foloseasca icircn interesul dezvoltarii locale1048707 Romuli se afla mult deasupra altor comunitati similare datorita resurselor de inteligenta mobilizare si antreprenoriat disponibile Valorificarea la standarde de eficienta ridicata a acestor resurse poate duce la dezvoltarea unui profil creativ si inovativ unic icircn regiune

1048707 Romuli detine un potential deosebit icircn ceea ce priveste dezvoltarea unor activitatieconomice (sau de alta natura) ce se bazeaza pe o resursa umana de icircnalta calificare(precum IT servicii bancare etc)1048707 Romuli detine un potential ridicat de crestere a calitatii democratiei locale (bazat penivelul ridicat de educatie al cetatenilor gradul ridicat de asociativitate si antreprenoriat)1048707 Cresterea calitatii vietii icircn comunitatea locala este un obiectiv strategic indispensabildezvoltarii viitoare 1048707 Existenta unei administratii publice performante este esentiala pentru dezvoltarea strategica a comunitatii locale

Succesul strategiei la nivel tactic si operational depinde de capacitatea comunitatii de a forma grupuri comune de lucru (administratie - grupuri interesate) care sa implementeze programele structurate la nivel strategic sa le monitorizeze evalueze si corecteze icircn timp

II ASPECTE METODOLOGICE ALE PROIECTULUI DE PLANIFICARE

1 CONTEXT ndash Dezvoltarea durabila necesita un demers strategic

Dezvoltarea durabila a comunitatilor locale reprezinta o prioritate pentru ca modul icircn care se dezvolta localitatea icirci afecteaza prezentul si sansele de viitor O comunitate durabila apreciaza si promoveaza un mediu icircnconjurator sanatos utilizeaza eficient resursele dezvolta si asigura o economie locala viabila Comunitatea durabila are o viziune asupra dezvoltarii sustinuta si promovata de toti membrii ei

Strategia locala de dezvoltare durabila reprezinta un instrument participativ ce are drept scop asigurarea progresului economic echitabil pe plan social protejand icircn acelasi timp resursele si mediul pentru generatiile viitoare Este un demers pe termen lung un proiect de viitor Este viziunea viitorului comunitatii viziune icircmpartasita la nivel local si transpusa icircn obiective complementare si interdependente si planuri de actiune concrete

Acest cadru de referinta este menit sa faciliteze luarea deciziilor la nivel local Nu este doar un plan de actiuni si nici un plan gravat icircn piatra ci poate fi evaluat periodic si astfel icircmbunatatit icircn mod continuu

Strategia de dezvoltare locala trebuie fundamentata pe o analiza relevanta a starii existente a comunitatii Aceasta analiza a resurselor de care dispune comunitatea va releva punctele tari si punctele slabe ale comunitatii si mediului ei oprtunitatile de dezvoltare si posibilele riscuri ce trebuie evitate

Orice comunitate locala moderna trebuie sa asimileze si sa promoveze o viziune strategica icircn ceea ce priveste dezvoltarea sa viitoare Lipsa unei asemenea viziuni duce la o activitate administrative haotica icircn cadrul careia se pot rata oportunitati si se consuma irational resurse pretioase Proiectele si programele operationale functioneaza cel mai bine atunci cand fac parte dintr-un cadru coerent si cand exista o coordonare la nivel strategic

Planificarea strategica trebuie icircnsotita de promovarea la nivelul administratiei publice a unuimanagement strategic integrat la toate nivelurile capabil sa identifice si sa speculeze oportunitatile aparute icircn beneficiul comunitatii

Etapele metodologice principale ale PPS sunt urmatoarele

1 Realizarea analizei preliminare Planificarea strategica presupune o analiza preliminara a caracteristicilor comunitatii vizate Aceasta analiza cuprinde elemente diversebull elemente de istorie a comunitatii1048707 analiza de mediu (fisa de localitate elemente socio-economice elemente de infrastructuraetc)1048707 analiza cadrului strategic la nivel national regional si judetean)Principala misiune a analizei preliminare se refera la structurarea mediului icircn care se plaseaza comunitatea si la identificarea capacitatilor reale detinute de aceasta

2 Stabilirea viziunii asupra dezvoltarii strategice a comunitatii Pasul al doilea se refera la stabilirea unei viziuni asupra dezvoltarii strategice a Romuli Aceasta viziune trebuie sa tina seama de elementele principale ale analizei preliminare

3 Analiza sectoriala a domeniilor strategice principale Aceasta analiza se realizeaza pe 3 domenii Icircn cadrul fiecarui domeniu au fost elaborate sinteze de lucru pe baza carora au fost organizate dezbateri publice Domenii strategice principale

1048707 Dezvoltare si competitivitate economica1048707 Dezvoltarea resurselor umane (educatie pregatire continua relatia cu universitatile etc)1048707 Dezvoltare comunitara (cultura tineret sport turism ong-uri social sanatate)

Metodologia presupune urmatoarele elemente principale1048707 Analiza SWOT (puncte slabe puncte tari oportunitati amenintari)1048707 Identificarea problemelor strategice pe baza analizei SWOT1048707 Elaborarea de strategii sectoriale care sa raspunda problemelor strategice identificate1048707 Modalitati de evaluare a rezultatelor pe termen mediu si lung

Toate sintezele de lucru au fost supuse dezbaterii publice la care au fost invitate sa ia parte toate partile interesate Sintezele au fost modificate pe baza acestor dezbateri publice pentru ca ele trebuie sa reflecte realitatea si sa reprezinte dorintele si interesele comunitatii

4 Articularea documentului strategic Acest document strategic principal a fost elaborat icircn urma definirii strategiilor sectoriale bazate pe sintezele de lucru si dezbaterile publice Principii de baza icircn elaborarea proiectului de planificare strategica a Comunei Romuli

1048707 Validitate stiintifica (procesul trebuie sa respecte cerintele tehnice ale planificariistrategice)

1048707 Implicarea comunitatii (procesul trebuie sa fie deschis tuturor celor interesati dincomunitate)

1048707 Transparenta si obiectivitate (procesul trebuie sa fie transparent si sa reflecte intereselecomunitatii ca icircntreg)

1048707 Coerenta si continuitate (constructia documentului de planificare nu icircnseamna finalizareaprocesului strategic acest document trebuie sa ramana deschis ideilor si completarilor viitoare)

III PREMIZELE DEZVOLTARII DURABILE IN CONTEXT REGIONALComparativ cu dezvoltarea de pana acum viziunea dezvoltarii durabile integreaza urmatoarele exigente majore la nivelul tuturor economiilor nationale si ale sistemului global al economiei mondiale

a un comportament fundamental revizuit esential ca modalitate directa de lupta cu restrictiile obiective si subiective ale dezvoltarii si de colaborare cu mediul natural

b dezvoltarea durabila nu este numai pentru a supravietui specia umana ci chiar mai mult daca poate supravietui fara a cadea intr-o stare de exigenta lipsita de valoare

c o planificare strategica cu elemente specifice si comune aflate in compatibilitate directa atat in plan national cat si international

d atingerea unei stari rationale si durabile de echilibru prin schimbarea fundamentala a valorilor si obiectivelor la nivel local regional national si mondial

e trecerea la realizarea unei dezvoltari durabile in conditiile traditiilor educatiei si activitatilor curente ale intereselor imediate ceea ce face transformarea (tranzitia) disputata si lenta succesul fiind asigurat de reala intelegere a conditiei umane in acest context de schimbari radicale

f prin trecerea la dezvoltarea durabila noi speram sa intelegem cum putem crea prin acest proces complex si de durata un prezent pentru un viitor din ce in ce mai sigur

g in acest proces fundamental este esential ca stiinta sa ajute omul sa se cerceteze pe sine - sub aspectul obiectivelor si valorilor sale - tot la fel pe cat doreste sa cerceteze lumea pe care vrea sa o schimbe

h in acest proces complex de mare intindere si dificultate cheia problemei dezvoltarii durabile nu este numai dorinta de a face sa supravietuiasca specia umana ci chiar mai mult daca poate supravietui fara a cadea intr-o stare de exigenta lipsita de valoare

Rezulta ca dezvoltarea durabila este un gen nou de strategie umana ce raspunde necesitatilor prezentului fara a compromite posibilitatile de satisfacere a trebuintelor generatiilor viitoare

In esenta dezvoltarea durabila (viabila) este definita de urmatoarele elemente mai importante

bull Compatibilitatea permanenta si sigura a mediului creat de om cu mediul natural

bull Egalitatea sanselor generatiilor care coexista si se succed in timp si spatiu

bull Interpretarea prezentului prin prisma viitorului sub forma introducerii ca scop al dezvoltarii durabile a securitatii ecologice in locul maximizarii profitului

bull Introducerea compatibilitatii strategiilor nationale de dezvoltare ca urmare a interdependentei tot mai puternice in plan geo-economic si ecologic

bull Mutarea centrului de greutate in asigurarea bunastarii generale de la cantitatea si intensitatea cresterii economice la calitatea acesteia

bull Capitalul ecologic (natural) se afla in interdependenta si se integreaza organic cu capitalul uman (cultural) in cadrul unei strategii globale ce isi redefineste obiectivele economice si sociale si isi extinde orizontul de cuprindere in timp si spatiu

Pornind de la necesitatea realizarii acestor componente noua strategie a dezvoltarii durabile isi propune sa surprinda schimbarea tipului de crestere economica controlul poluarii crearea unui cadru institutional si legislativ adecvat lor si eficace sistemul educational in masura sa anticipeze si sa aprofundeze cunoasterea instrumentelor economice care sa previna sa protejeze si sa asigure resursele rare sistemul de indicatori specifici dupa care se apreciaza calitatea dezvoltarii si cea a vietii oamenilor

Dezvoltarea durabila necesita strategii pe orizonturi scurte si medii glisante insa pe termen lung in perspectiva a 20-25 ani In acest sens sunt necesare politici la nivel regional international si planetar la nivel de stat regiuni judete micro-zone si localitati si la nivel de firma cu obiective compatibile in timp si spatiu pe baza unor criterii ce decurg din imbunatatirea conditiilor de viata normala a oamenilor

Concomitent cu fundamentarea acestor politici este esential ca la fiecare nivel sa functioneze o suma de mijloace de reglementare cu caracter economic juridic si informational care sa asigure infaptuirea obiectivelor propuse

In vederea evaluarii mijloacelor de actiune sunt necesare criterii de eficienta economica si sociala echitate fezabilitate acceptabilitate si compatibilitate institutionala

La orice nivel se pune problema strategica a dezvoltarii durabile cu obiective clare de atins cu criterii de apreciere si indicatori de masurare cu mecanisme de sustinere- juridice economice si spiritual- culturale- cu managementul ecologic al proceselor pe fiecare ciclu de viata ca si cu auditul ecologic necesar cu dezvoltarea unor tehnologii curate care sa atinga cota zero defecte etc

Zonele de maxima perturbare a mediului sunt asezarile umane

Acest lucru este sustinut prin trei aspecte

- concentrarea activitatilor umane

- intensitatea activitatilor umane

- efectul cumulativ al factorilor perturbatori

Lantul cauzal arata astfel fiinta umanahellipgt nevoia umanahellipgt functia (care satisface nevoia)hellipgt organul functiei (expresia materiala a functiei)helliphellipgt perturbarea mediului

Elementul perturbator este localizat la nivelul organului functiei respectiv al expresiei materiale a unei anumite nevoi umane si implicit a unui mod de dezvoltare

Dezvoltarea durabila este definita drept acea dezvoltare care permite satisfacerea nevoilor generatiilor prezente fara a compromite posibilitatile generatiilor viitoare de a si le satisface la randul lor

Atat teoria cat si practica dezvoltarii durabile trebuie sa se bazeze pe compatibilitatea politicilor de asigurare a calitatii rezultatelor activitatii umane cu politicile de protejare a mediului inconjurator pe evitarea unor riscuri majore in desfasurarea activitatilor umane pe elaborarea unei bdquoCarterdquo a afacerilor in aceasta viziune

Carta afacerilor in viziunea dezvoltarii durabile trebuie sa contina principii de urmat de la costurile productiei pana la veniturile obtinute impreuna cu managementul educational necesar atat pentru cei ce produc cat si pentru cei ce distribuie si utilizeaza produsele si serviciile necesare vietii oamenilor

Trecerea la dezvoltarea durabila marcheaza intrarea omenirii in era mediului inconjurator in care riscurile dezvoltarii trebuie diminuate tot mai puternic sau chiar inlaturate

Pentru aceasta viziunea dezvoltarii durabile isi propune mai intai sa modifice modul in care oamenii percep o serie de elemente ale vietii pe care o traiesc Prin educatie cultura si stiinta oamenii pot depasi un prag perceptual care ii determina sa observe sa judece si sa actioneze pe termen lung pentru mai bine In felul acesta omenirea se poate indrepta spre o noua frontiera morala care demonstreaza ca problema dezvoltarii trebuie privita in interdependenta in spatiu si timp

Depasirea unui prag perceptual are ca premisa indispensabila informarea astfel incat comunitatile umane sa-si dea seama de amenintarile care planeaza asupra lor inainte ca astfel de catastrofe sa se produca

Dezvoltarea durabila implica organic ameliorarea mediului inconjurator

Dezvoltarea durabila trebuie sa stea la baza construirii unei societati viabile care sa-si satisfaca nevoile fara a pune in pericol perspectivele generatiilor viitoare Este vorba deci de asezarea la baza dezvoltarii durabile a unui concept profund moral- echitatea intre generatii Din aceasta perspectiva sintagma dezvoltare durabila presupune un nou cod de valori care sa se realizeze in cadrul unui proces general de tranzitie spre o societate viabila in cadrul careia oamenii pot fi atrasi de noi moduri de a-si orandui

viata si in aceeasi masura manati de recunoasterea a ceea ce s-ar intampla daca nu-si schimba modul de viata

Cuantificarea progresului economic si social in viziunea dezvoltarii durabile presupune un alt sistem de criterii si indicatori care sa tina seama de faptul ca PNB locuitor nu va mai putea exprima singur bunastarea umana deoarece piata apreciaza eficienta- ea nu are organe pentru a auzi a simti sau a mirosi nici justetea nici viabilitatea

Pentru perioada urmatoare la nivel de regiune estimarile privind evolutia produsului intern brut indica evolutii superioare mediei nationale in regiunile cu un nivel mai scazut de dezvoltare (Nord ndash Est Sud etc) si ritmuri egale sau sub nivelul national in regiunile cu un grad de dezvoltare mai ridicat Evolutiile anuale ale produsului intern brut regional sunt sustinute de cresterea volumului de activitate in toate domeniile Sunt totusi de remarcat evolutiile din constructii cu un ritm mediu anual de peste 10 in toate regiunile De asemenea sectorul serviciilor va sustine cresterea economica a fiecarei regiuni ritmul mediu anual in perioada 2007 ndash 2010 depasind 6 dar dat fiind capacitatile existente industria ramane sectorul care prin ritmuri diferite de crestere contribuie la tendinta de apropiere

Aceasta evolutie a cresterii economice la nivel de regiune nu conduce la modificari semnificative a ponderii regiunilor in produsul intern brut national pe termen mediu diferentele fiind 01-02 puncte procentuale unele regiuni mentinandu-si ponderea actuala (Sud Sud ndash Vest Oltenia Nord ndash Vest) Astfel la orizontul anului 2010 Bucurestiul ramane in continuare cu contributia cea mai importanta (21) regiunile Sud Nord - Vest si Centru cu ponderi cuprinse intre 12 si 125 iar regiunile Nord - Est si Sud ndash Est vor furniza 119 respectiv 114 din PIB-ul pe ansamblul economiei

Desi pana in anul 2010 nu se intrevad modificari structurale semnificative totusi doua tendinte sunt de subliniat

bull ca urmare a ritmurilor sustinute de crestere a valorii adaugate brute din constructii ponderea acestora in produsul intern brut regional se situeaza pe un trend ascendent in anul 2010 avand valori cuprinse intre 78 in regiunea Sud si 107 in regiunea Sud ndash Vest

bull serviciile isi vor spori si ele ponderea in produsul intern brut al fiecarei regiuni depasind la orizontul anului 2010 pragul de 40 din PIB in toate regiunile ajungand chiar la aproximativ jumatate din PIB in regiunea Nord ndash Est (49) si Nord ndash Vest (495) In regiunea Bucuresti Ilfov nivelul sectorului tertiar in PIB va depasi 65 in 2010

Agravarea dezechilibrelor externe ale tarii o continua instabilitate politica in contextul scaderii increderii investitorilor in urma recentei perturbari de pe pietele internationale au generat presiuni asupra pietelor de schimb valutar si financiare din Romania Chiar daca perspectivele de crestere raman pozitive datorita recentei aderari la UE si aportului constant ridicat de investitii straine directe (ISD) politicile macro riguroase sunt extrem de importante pentru a diminua vulnerabilitatea tarii Dupa atingerea unor niveluri scazute record in prima jumatate a anului 2007 rata inflatiei a inceput sa creasca in luna august Cu toate acestea in pofida unei presiuni constante puternice exercitate de surplusul de cerere si de cresterea preturilor volatile se preconizeaza o scadere a inflatiei pana la sfarsitul anului pana la nivelul de 42

In cel de-al doilea trimestru al anului 2007 cresterea in termeni reali a PIB in Romania a surprins piata in scadere ajungand de la 60 in primul trimestru la o valoare de 56 pe an Consumul privat a ramas motorul principal al cresterii dar a scazut usor pana la 107 in cel de-al doilea trimestru in comparatie cu cresterea de 126 de anul trecut Cererea de investitii a crescut ajungand la un nivel anual de 186 in cel de-al doilea trimestru datorita proiectelor de investitii in infrastructura si constructii fara a da semne de scadere pana la sfarsitul anului

Indicele Preturilor de Consum a crescut luna august la un nivel anual de 5 dupa inregistrarea unor valori scazute record anuntate in primele 7 luni ale anului (in medie 38 pe an) alimentata de cresteri puternice ale preturilor volatile determinate de seceta in cel de-al doilea trimestru Pentru lunile care urmeaza preconizam incetinirea ritmului de crestere a preturilor estimarea pentru sfarsitul anului fiind de 42 (mai mare decat prognoza de 39 oferita de BNR)

Deficitul de cont curent (CC) s-a intensificat si a crescut intr-un ritm mai rapid decat cel preconizat ajungand la 9 miliarde euro (o rata anuala de crestere de 98) in primele 7 luni datorita unui deficit comercial tot mai mare Se preconizeaza un surplus de cerere care va incuraja mentinerea presiunii in lunile urmatoare ducand astfel la cresterea in continuare a deficitului de CC pana la 128

Regiunea Nord - Vest furnizeaza peste 12 din produsul intern brut pe total economie In structura agricultura regiunii participa cu 13 la realizarea produsului intern brut regional In ceea ce priveste industria aceasta are o pondere de circa 26 peste nivelul national Principalele activitati industriale dezvoltate in regiune sunt industria usoara (textile confectii piele si incaltaminte) industria alimentara (bauturi alcoolice si racoritoare) produse chimice masini utilaje bateriile de acumulatori cu plumb radiatoarele din aluminiu sarmele din otel cablurile si conductorii electrici cheresteaua si produsele din lemn celuloza hartie sticlaria pentru menaj portelan faianta masini si aparate electrice industria metalurgica energie electrica termica gaze etc Constructiile au o pondere de numai 5 In aceasta regiune serviciile au un rol important furnizand peste 45 din produsul intern brut regional In cadrul serviciilor sunt de remarcat cele din categoria bdquotranzactiile imobiliare servicii prestate intreprinderilorrdquo cu o pondere de circa 13 si bdquocomert hoteluri si restaurante rdquo cu circa 11 In aceasta regiune este de evidentiat si contributia sectorului financiar-bancar si de asigurari care reprezinta aproximativ 2 din PIB

Regiunea Nord ndash Vest este o regiune cu un potential de munca ridicat populatia ocupata care detine 135 din totalul ocuparii a inregistrat cresteri in toate judetele cele mai importante in Bistrita Nasaud (35) si Salaj (30) care fiind declarate Zone Defavorizate prin facilitatile acordate investitorilor au creat noi locuri de munca

Pe activitati structura ocuparii din regiune releva procesul de dezindustrializare si reagrarizare a acesteia Astfel ponderea ocuparii din agricultura reprezinta 350 industria si constructiile detin 292 iar serviciile 358 (serviciile comerciale 222 iar serviciile sociale 136)

Din punct de vedere al disparitatilor interregionale indicii prezinta reduceri importante atat pentru intervalul 2000 ndash 2006 cat si la orizontul anului 2010 (regiunea cu nivel minim fiind regiunea Nord - Vest)

Tabel - Indicele de disparitate inter-regional al ocuparii

Regiunenivel minim (Nord-Vest) = 1

2000 2006

2006-2000

20102010-2006

Regiunea Nord Est

1731 1514 -0234 1502 -0012

Regiunea Sud Est

1333 1243 -0106 1241 -0002

Regiunea sud Muntenia

1583 1430 -0148 1423 -0008

Regiunea Sud Vest Oltenia

1172 1027 -0148 1020 -0007

Regiunea Vest

1437 1363 -0103 1363 0000

Regiunea Centru

1290 1203 -0079 1197 -0006

Regiunea Bucuresti

1020 1297 0263 1373 0076

Sursa Comisia Nationala de Prognoza Institutul National de Statistica

Comunitatile din Regiunea Nord-Vest (Transilvania de Nord) inteleg sa valorifice impreuna respectand principiile dezvoltarii durabile resursele naturale materiale umane traditiile istorice si interculturale in scopul unei dezvoltari sustinute constante care fac din Transilvania de Nord una dintre cele mai dinamice regiuni europene

Regiunea Transilvaniei de Nord prin amplasarea si dotarile sale infrastructurale indeplineste un rol strategic de deservire logistica a teritoriilor de la Vestul Estul Sudul si Nordul sau Domeniile de excelenta ale regiunii care se disting prin potentialul lor inovativ ldquodezvoltare tehnologicardquo si pozitionarea pe pietele europene a produselor regionale sunt agricultura industria alimentara si a bunurilor de consum (mobilier si confectii) industria de masini si echipamente turismul si ITampC

Regiunea dispune de un valoros capital uman sistemele de educatie a adultilor de formare continua a adultilor si invatamant universitar fiind recunoscute la nivel international

Cetatenii regiunii se disting prin mentalitatea lor inovativa cooperanta care alaturi de un nivel de al calitatii vietii ridicat (cu un PIB de 55 din media europeana) fac din Transilvania de Nord una dintre destinatiile preferate de investitori si turisti in Europa Centrala si de Est Pentru ca regiunea noastra sa ajunga asa cum ne dorim in 2027 este necesar ca in decursul a trei perioade de programare respectiv in decursul a 21 de ani sa adoptam aceea strategie care poate sa tranforme viziunea noastra de dezvoltare in realitate cu cele mai mici costuri Strategia noastra implica concentrarea intr-o prima faza (din cele doua de programare) a interventiilor sustinute prin politicile publice pe creearea unui fundament solid pentru dezvoltarea regiunii respectiv o retea de poli de dezvoltare si un set de sectoare economice de excelenta fara a lasa la o parte interventiile rezultate din angajamentele asumate de Romania fata de Uniunea Europeana In ultima perioada de programare vom consolida competitivitatea economiei regionale si eventualele dezechilibre determinate vor fi corectate Resursele umane vor fi un domeniu prioritar in toate perioadele de programare Importanta acestui demers impune ca eficacitatea si eficienta programelor prin care aceasta strategie se va pune in aplicare in contextul evolutiilor mediului extern sa fie evaluata in acelasi cadru partenerial respectiv in cadrul Forumului reprezentantilor comunitatilor Regiunii Transilvania de Nord cu caracter de permanenta

Programele sectoriale au fost definite tinand cont de specificul Regiunii si potentialul ei de dezvoltare pe domeniile prioritare Competitivitate (prioritate fiind acordata sectoarelor prioritare alese la nivel de regiune in special turismul) Transporturi Resurse umane Dezvoltare rurala si Mediu precum si de optiunile strategice de dezvoltare policentrica si specializare functionala In ce priveste dezvoltarea policentrica a aparut necesitatea consolidarii potentialului de antrenare al municipiilor resedinte de judet (Baia Mare Bistrita Cluj Oradea Satu Mare Zalau) precum si necesitatea consolidarii si sau cresterii potentialului de antrenare a unui minim de alte noua orase care la sfarsitul perioadei de programare sa fie clasificate pe un rang superior celui actual Dezvoltarea acestora trebuie sa tina cont in mod special de specializarea functionala sectoriala a teritoriilor din aria de influenta

Regiunea are o traditie in turismul termal si balnear acesta avand cea mai mare pondere intre toate tipurile de turism practicate in regiune In profil teritorial se remarca trei zone importante cu statiuni balneo turistice Campia de Vest Depresiunea Transilvania si Depresiunea Maramuresului Alte forme de turism care s-au avut in vedere sunt turismul de circuit turismul de agrement si tematic existand potential curativ precum si o varietate larga de vestigii si monumente istorice obiective religioase si culturale obiective si manifestari etnografice precum si posibilitatea valorificarii unei oportunitati pe piata cinematografica dar si de recuperare a unei traditii (studioul de film de la Cluj) si valorificarii potentialului regional in domeniul artelor prin dezvoltarea unei infrastructuri pentru productie cinematografica

In cadrul acestor programe sectoriale s-a mai luat in considerare de asemenea potentialul regiunii de a deveni o regiune cu o pronuntata functie ldquologisticardquo de facilitare a legaturilor est-vest sud-nord cu beneficii atat pentru regiune cat si pentru comunitatile romanesti din est indeosebi dar si din sud

Pentru dezvoltarea sustinuta a Regiunii Nord-Vest pe termen scurt (perioada 2008-2013) sunt necesare urmatoarele

1 cresterea competitivitatii economiei regionale prin stimularea activitatilor inovative in scopul obtinerii de produse cu valoare adaugataridicatain special in sectoarele prioritare

2 asigurarea securizarii accesului la coridoarele europene si dezvoltarea infrastructurii suport pentru sustinerea activitatilor economice si sociale a polilor de dezvoltare din regiune

3 dezvoltarea resurselor umane pentru cresterea gradului de ocupare pe piata muncii prin modernizarea invatamantului dezvoltarea de abilitati antreprenoriale si promovarea educatiei adultilor si a formarii continue

Principalele programe si proiecte prioritare

Programele sectoriale au fost definite tinand cont de specificul Regiunii si potentialul ei de dezvoltare pe domeniile prioritare Competitivitate (prioritate fiind acordata sectoarelor prioritare alese la nivel de regiune in special turismul) Transporturi Resurse umane Dezvoltare rurala si Mediu precum si de optiunile strategice de dezvoltare policentrica si specializare functionala In ce priveste dezvoltarea policentrica a aparut necesitatea consolidarii potentialului de antrenare al municipiilor resedinte de judet (Baia Mare Bistrita Cluj Oradea Satu Mare Zalau) precum si necesitatea consolidarii si sau cresterii potentialului de antrenare a unui minim de alte noua orase care la sfarsitul perioadei de programare safie clasificate pe un rang superior celui actual Dezvoltarea acestora trebuie sa tina cont in mod special de specializarea functionala sectoriala a teritoriilor din aria de influenta

Regiunea are o traditie in turismul termal si balnear acesta avand cea mai mare pondere intre toate tipurile de turism practicate in regiune In profil teritorial se remarcatrei zone importante cu statiuni balneo turistice Campia de Vest Depresiunea Transilvania si Depresiunea Maramuresului Alte forme de turism care s-au avut in vedere sunt turismul de circuit turismul de agrement si tematic existand potential curativ precum si o varietate larga de vestigii si monumente istorice obiective religioase si culturale obiective si manifestari etnografice precum si posibilitatea valorificarii unei oportunitati pe piata cinematografica dar si de recuperare a unei traditii (studioul de film de la Cluj) si valorificarii potentialului regional in domeniul artelor prin dezvoltarea unei infrastructuri pentru productie cinematografica

Programele sectoriale prioritare sunt urmatoarele

1 Regiunea functionala este un program prin care se doreste crearea unor legaturi functionale in cadrul regiunii care sa asigure mobilitatea persoanelor si a marfurilor dezvoltarea de centre logistice si intermodale dar si facilitarea accesului la zone si parcuri industriale in Jibou Satu Mare dar si la zonele turistice

2 Valorificarea turistica a bogatiei apelor Regiunii Nord-Vest (Transilvania de Nord) prin dezvoltarea turismului termal in statiunile Simleul Silvaniei Sangeorz-Bai Marghita Tasnad precum si a celui balnear in statiunile Ocna Sugatag Costiui Baile sarate Turda si Cojocna dezvoltare bazata pe potentialul natural bogat in ape termale si existenta minelor de sare dezafectate in cadrul acestor statiuni In cadrul acestui program mai este cuprinsa si dezvoltarea integrata a turismului de agrement in zona lacurilor Fantanele-Belis Tarnita Valea Draganului Lesu Colibita La acestea se adauga potentialul de valorificare al apelor minerale (de masa)

3 Dezvoltarea turismului de circuit program menit sa valorifice elementele de cultura industriala a regiunii si include proiectele Drumul sarii ndash circuit care urmareste valorificarea potentialului curativ si turistic al salinelor Drumul aurului ndash care presupune reintroducerea in circuitul turistic a minelor scoase din exploatare Drumul lui Dragos ndash circuit turistic care cuprinde o serie de monumente si vestigii istorice Circuitul manastirilor din lemn ndash pentru valorificarea patrimoniului ecumenic

4 Infiintarea unor parcuri tematice si de distractie in anumite zone turistice recunoscute in Regiune in scopul crearii de noi atractii turistice precum Aquapark ndash pentru statiunile Baile Felix si 1 Mai Dracula Land ndash in zona Pasului Tihuta si Artpark in Cernesti

5 Dezvoltarea competitivaa Regiunii este un program prin intermediul caruia vor putea fi sustinute proiecte privind infiintarea unor incubatoare de afaceri centre expozitionale si de marketing in locatiile in

care exista deja parcuri industriale precum Cluj-Napoca Oradea Zalau Baia Mare Bistrita Dej infiintarea de centre de excelenta in Nasaud Oradea Cluj-Napoca precum si de parcuri industriale in Turda-Campia Turzii si Oradea

6 Programul de mediu cuprinde trei categorii de proiecte cele referitoare la orasele pe care dorim sale dezvoltam astfel incat sa devina adevarati poli de dezvoltare si influenta pentru zonele pe care le deservesc de genul reabilitarea si dezvoltarea sistemelor integrate de apa deseuri si recuperarea solurilor contaminate in orase si zonele limitrofe protejarea parcurilor nationale si naturale din Muntii Rodnei si Apuseni (inclusiv a pesterilor) si o a treia categorie se refera la dezvoltarea unor sisteme de energii alternativeneconventionale nepoluante (eoliana solara)

7 Dezvoltarea resurselor umane pentru a creste gradul de ocupare pe piata muncii prin dezvoltarea unor programe de instruire relevante pentru a iesi in intampinarea nevoilor agentilor economici (angajatorilor) (sprijinirea participarii sectorului privat in invatamantul vocational si tehnic) crearea unui sistem de educatie pentru adulti promovarea formarii continue si dezvoltarea de abilitati antreprenoriale

8 Programul de dezvoltare rurala va sustine acele activitati care sunt corelate cu cele din polul de dezvoltare cu care colaboreaza iar in ce priveste agricultura prioritate va fi data sectorului zootehnic si unor produse agricole ecologice (porumb cartofi floarea soarelui plante tehnice fructe legume) astfel incat acest sector sa fie adaptat structural la specificul teritoriului regional si sa se valorifice superior potentialul terenurilor pentru a se putea constitui in avantaje comparative pentru regiune

Programe teritoriale

Aceste programe teritoriale au aparut din necesitatea sustinerii dezvoltarii echilibrate a tuturor zonelor din Regiunea Nord-Vest (Transilvania de Nord) Astfel au fost identificate zonele mai putin dezvoltate din regiune fie ele datorita izolarii (zone montane din Muntii Apuseni Muntii Rodnei-Tibles-Maramures) fie datorita dezvoltarii mai scazute datorita predominantei mediului rural (Zona Codru si Zona Podisului si Campiei Transilvaniei-vezi programul Dacia superioara) spre care trebuie sase indrepte investitiile pentru a reduce disparitatile intre acestea si restul teritoriului Regiunii Nord Vest

Fiecare din aceste programe prioritare sunt descrise prin cateva proiecte prioritare cu locatii principale astfel

1 Dezvoltarea Muntilor Apuseni se poate realiza prin dezvoltarea integrataa unor statiuni montane precum Baisoara Vladeasa Vartop Arieseni dublate de crearea unor culoare de legaturaintre aceste zone turistice (Vartop-Arieseni si Belis-Fantanele) iar in cadrul statiunii Arieseni si prin repunerea in functiune si exploatarea in scop turistic a mocanitei pe valea Ariesului

2 Restructurarea mediului rural din Zona Codru se poate realiza prin sustinerea dezvoltarii domeniilor in care aceastazonaprezintapotential si anume a turismului prin modernizarea infrastructurii turistice si a industriei textile prin dezvoltarea infrastructurii de acces si a utilitatilor pentru crearea unei zone industriale de prelucrare a plantelor textile dar si a unui centru de excelenta pentru industria textilala Cehul Silvaniei (incubator de afaceri formare profesionala design)

3 Incursiune in Dacia Superioara este un program care sustine dezvoltarea turisticaprin valorificarea potentialului vestigiilor istorice existente in zonele municipiilor Turda si Zalau si anume prin redarea in circuitul turistic a Castrului Roman de la Potaissa si prin construirea unui complex pentru turism cultural care sa reafirme si sa promoveze elementele de identitate romane cu functiuni de cazare centru de conferinte si spatiu pentru manifestari culturale la Porolissum

4 Dezvoltarea durabila a Muntilor Tibles ndash Rodna ndash Maramures este un program care sustine dezvoltarea diferitelor forme de turism cum ar fi agroturismul prin revitalizarea ocupatiilor traditionale in zona Valea Ilisua din Muntii Tibles turismul de iarnain Cavnic Borsa Izvoare Firiza dar si reabilitarea si protejarea mediului natural in arealul Muntii Rodnei si Gutin

IV PREMIZELE DEZVOLTARII DURABILE IN CONTEXT JUDETEAN

Prognozele activitatilor economice pentru judetul Bistrita Nasaud

Previziunea activitatilor economice din judetul Bistrita Nasaud tine cont de liniile directoare si planurile majore de actiune identificand potentialele proiecte investitionale care vor conduce la urmatoarele rezultate

- Imbunatatirea calitatii vietii- Atragerea de investitori strategici in zona- Imbunatatirea nivelului de trai prin cresterea valorii venitului mediu net pe gospodarie- Stoparea fenomenului de depopulare a zonelor rurale prin oferirea de oportunitati pentru

persoanele active- Asistarea sociala a grupurilor tinta de persoanelor defavorizate

Potentialul de crestere al Judetului Bistrita Nasaud rezida din bogatia si diversitatea resurselor naturale Din punt de vedere al structurii geologice in teritoriul judetului se regaseste o varietate mare de roci utile si substante nemetalifere cum sunt minereu de fier minereu polimetalic minereu de cupru pirita cuprifera minereu auro-argintifer andezit industrial si de constructii calcar industrial argila comuna roci caolinizate nisip si pietris tufuri vulcanice marmura calcar

Marea majoritate a acestora se afla in zona montana si de deal (Rodna Rebra Prundu-Birgaului Singeorzu-Nou Parva Cepari si Poiana Ilvei)

Zacaminte de gaze naturale in zona de campie (Bungard Delureni Enciu Fantanele Ocnita Silivasul de Campie Strugureni) Se utilizeaza atat industrial cat si pentru consumul casnic Printre obiectivele active de minereuri enumeram

Valea Blaznei comuna Rodna ndash minereuri polimetalice Magura Ilvei si Arsita ndash andezit industrial si de constructii Bistrita Sintereag si Budesti ndash argila comuna Arcalia Bata Cristestii Ciceului Chiuza Mogoseni si Salva ndash nisipuri si pietrisuri Anies si Parva ndash marmura si calcar ornamental Magura Ilvei si Poiana Ilvei ndash andezit si dacit Vaile Somesului si Bistritei ndash nisipuri si pietrisuri in 23 de localitati riverane

Din aceste resurse naturale minereurile constituie o resursa importanta pentru industria metalurgica iar andezitul dacitul marmura calcarul ornamental argila nisipurile pietrisurile si tufurile au atat utilizari industriale cat si pentru domeniul constructiilor

Apele minerale pot fi considerate o resursa insuficient pusa in valoare mai ales ca alaturi de numeroasele izvoare minerale cu o compozitie chimica variata si cu debite importante au si o mare valoare terapeutica La acestea se adauga si suprafetele cu balti si namoluri sarate Aceste iviri hidrominerale sunt situate in zone pitoresti de o mare diversitate geologica floristica si faunistica ce constituie facori complementari valorosi in utilizarea lor

Apele minerale de la Singeorz-Bai au devenit de mult cunoscute atat in tare cat si peste hotare fiind constrite aici numeroase vile pitoresti precum si doua hoteluri cu 1500 de locuri de cazare pentru oamneii care vin pentru a se trata de afectiuni digestive Incepand cu anul 1936 apa minerala de la izvorul nr6 s-a imbuteliat sub numele de ldquoHeberdquo fiind cautata in special pentru efectul sau curative Din pacate astazi acest lucru nu se mai realizeaza

Sub aspect economic se poate mentiona pe raza judetului existenta unui numar de 37 surse hidrominerale de tip clorosodic (ape sarate) 3 izvoare sulfuroase si 76 iviri hidrominerale de tip carbogazos bicarbonatat Acestea din urma au un debit total de 294000 litri de apa minerala in 24 de ore precizand si faptul ca ele au si importante calitati de ape medicinale

Suprafata impadurita a judetului este de peste 160000 ha Fondul forestier total reprezinta 163845 ha iar din acesta 160540 sunt paduri Esentele rasinoase ocupa o suprafata de 75000 ha iar cele foioase 85000 ha Anual se exploateaza in judet o cantitate de lemn de circa 380000 mc din care pentru industrie 290000 mc iar pentru populatie 90000 mc Esentele lemnoase exploatate sunt preponderant ldquorasinoaserdquo ndash 238000 mc diferenta de 142000 mc fiind ldquofoioaserdquo

Aceste cantitati sunt posibil de realizat pe seama faptului ca suprafetele impadurite din zona montana a judetului reprezinta 13 din suprafata acestuia situandu-se in intreg lantul muntos format din muntii Tibles Rodnei Suhard Bargau si Calimani

Zonele impadurite constituie o sursa importanta si pentru fructe de padure (zmeura mure afine) si ciuperci (galbiori hribi ghebe) Cantitatile recoltate anual sunt de circa 155 de tone la fructe de padure majoritatea zmeura si afinesi 145 tone de ciuperci majoritatea ghebe O parte insemnata din acestea sunt exportate

Caracteristica principala a faunei judetului este bogatia de specii ocrotite printre care cocosul de munte cocosul de mesteacan barza neagra mierla de apa rasul si capra neagra De asemenea in padurile judetului se gasesc ursi mistreti si lupi iar la campie iepuri vulpi si alte specii

Datorita acestei varietati de specii in judet se practica in mod organizat vanatoarea existand 38 de zone de vanatoare dispuse atat la munte cat si la deal si campie Este de mentionat faptul ca in 1994 a fost recoltat un trofeu valoros de urs brun pe fondul de vanatoare nr 26 Colibita

Suprafata agricola a judetului reprezinta 301000 ha si include teren arabil ndash 101000 ha pasuni ndash 122000 ha fanete ndash 68000 ha livezi ndash 9000 ha si vii ndash 700 ha

La aceste suprafete se mai adauga padurile cu 160000 ha ape si balti 7500 ha si altele 36500 ha obtinand astfel o imagine a modului in care este repartizat fondul funciar al judetului

Toate ramurile industriei sunt prezente in regiune existand puncte tari in industria usoara (de confectii si incaltaminte) agro-alimentara electrotehnica Sunt de mentionat si industriile in declin de genul mineritului al chimiei al metalurgiei etc restructurarile acestor sectoare au produs o inmultire de pana la trei sau patru ori a persoanelor in somaj incepand cu 1991 si au indus efecte negative asupra evolutiei socio-economice regionale raspandirea muncii la negru revenirea in zonele rurale a celor mai defavorizati si un important grad de emigratie

Analiza diagnostic la nivelul Judetului Bistrita-Nasaud elaborata in cadrul procesului de identificare a viziunii comunitatii si a obiectivelor strategice este urmatoarea

Analiza interna

PUNCTE TARI PUNCTE SLABE

Conditii naturale locale

Pastrarea si valorificarea traditiilor si a patrimoniului cultural-istoric

Retea hidrografica bogata cu potential energetic care acopera consumul de apa al populatiei judetului in procent de 100

Lacuri cu potential piscicol ridicat

Numar ridicat de izvoare de apa minerala

Slaba promovare internationala a patrimoniului cultural-istoric

Exploatarea slaba a izvoarelor de apa minerala pentru comercializare

Potentialul economic

Majoritatea agentilor economici din judet sunt cu capital privat dintre care peste 74 sunt intreprinderi mici si mijlocii

Productia de acumulatori a judetului este pe primul loc din tara

Productie ridicata de cabluri electrice si mase plastice

Poductia agricola a judetului este diversificata si este in crestere

Proprietate privata in agricultura reprezinta 96

Rata de crestere a intreprinderilor nou create este scazuta (46)

Produse necompetitive pe piata internationala datorita pretului mare din cauza TVA respectiv valoare redusa a exporturilor in raport cu cifra de afaceri pe judet

Numar scazut de firme care au implementat ISO 9000 de management al calitatii

Densitate redusa a activitattilor economice (118 unitati1000 locuitori)

Lipsa parcurilor industriale si a incubatoarelor de afaceri

Grad redus de acoperire a serviciilor turistice

Scaderea investitiilor straine in judet la jumatate in ultimii 3 ani

Ponderea serviciilor din totalul activitatilor economice este scazuta (7)

Infrastructura

Procent ridicat de gospodarii racordate la

Infrastructura

Densitatea medie a drumurilor este mult sub

reteaua de energie electrica (9744)

Exista agenti economici care valorifica deseuri (rumegus hartie textile fier vechi sticla)

media pe tara (0241 km drumkm2)

Situatia drumurilor comunale modernizate este alarmant de necorespunzatoare

70 din reteaua de drumuri locale modernizate sunt cu durata de viata depasita

Drumurile orasenesti modernizate reprezinta doar 84 din total

Retelele de cai ferate electrificate reprezinta doar 60 din totalul cailor ferate din judet

Numar redus de statii de cale ferata (008 statii CF1000 locuitori)

Zona rurala a judetului este deficitara in privinta retelelor de distributie a apei potabile si a retelelor de colectare a apelor uzate menajere

Eficienta scazuta a filtrariiepurarii apei (70 in Bistrita si 30 in celelalte localitati urbane)

Gazele naturale se distribuie doar in 38 de localitati din judet gospodariile racordate reprezentand doar 20 din total gospodarii

Spatii de parcare insuficiente

Inexistenta rampelor ecologice pentru deseuri

Potentialul uman

Ponderea somerilor este in scadere

Exista un bun echilibru intre numarul de femei si barbati si repartizarea lor pe zone rurale si urbane

Populatia tanara la oras este de 3 ori mai mare decat populatia imbatranita

Rata medie a migratiei este in scadere

Potentialul uman

Personal insuficient in institutiile publice pentru a rezolva si gestiona eficient problemele de mediu si sanatate umana

Educatia ecologica este insuficienta

Nu se constata o crestere a populatiei active civile ocupate ramanand aproximativ constanta pe ultimii 3 ani

Insuficienta structurilor si retelelor de informare perfectionare si orientare profesionala

Scaderea populatiei ocupate in invatamant

Turism

Potential turistic natural foarte bogat si variat

Existenta statiunilor turistice si balneoclimaterice

Existenta unui numar ridicat de unitati turistice

Traditii etnofolclorice bine conservate

Numeroase agentii de turism

Turism

Numar foarte redus al populatiei ocupate in turism

Serviciile oferite sunt limitate si uneori de slaba calitate

Infrastructura turistica slab dezvoltata sau inexistenta in zonele montane si in mediul rural

Potential turistic nevalorificat corespunzator

Informatie turistica limitata

Neintegrarea unor zone turistice in retelele turistice nationale

Numar redus de turisti straini (10)

Zone protejate

Numeroase zone protejate declarate

Marea deversitate privind valoarea si importanta ariilor protejate

Zone protejate

Zonele protejate nu sunt clar delimitate nu sunt marcate si supravegheate curent

Suprafata redusa a unor zone protejate

Informarea privind regulamentele zonelor protejate este deficitara

Analiza externa

OPORTUNITATI AMENINTARI

Suport legislativ si financiar din partea organismelor Uniunii Europene si Institutii Financiare Internationale

Transpunerea si implementarea Directivelor UE in legislatia nationala

Implicarea autoritatilor locale (Consiliul Judetean Prefectura) in realizarea unor proiecte de interes judetean extindere si modernizare retelelor de apa-canal amenajare parc industrial amenajare centru de marketing extinderea infrastructurii in mediul rural

Insuficienta corelare a legislatiei de mediu cu legislatia din alte domenii

Implementarea dificila a legislatiei datorita situatiei economice de tranzitie

Instabilitatea structurilor administrative guvernamentale

Depopularea anumitor zone cu o precara dezvoltare economica

amenajarea unor zone libere etc

Existenta unei structuri institutionale la nivel regional

Prognoza evolutiei numarului de agenti economici pe principalele ramuri in perioada 2007-2015 este prezentata in tabelul de mai jos

Tabel - Prognoza agentilor economici

CAEN (activitati

ale economiei nationale - sectiuni)

2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015

UM Numar

Agricultura vanatoare si silvicultura

174 179 185 190 196 202 208 214 220

Pescuit si piscicultura

3 4 4 4 4 4 5 5 5

Industria extractiva

15 15 15 15 15 15 15 15 15

Industria prelucratoare

1206 1218 1231 1243 1255 1268 1281 1293 1306

Energie electrica si

termica gaze si apa

8 8 8 8 8 8 8 8 8

Constructii 392 407 423 440 458 476 495 515 536

Comert 2469 2518 2543 2594 2646 2699 2753 2808 2864

Hoteluri si restaurante

278 283 289 295 301 307 313 316 319

Transporturi depozitare si comunicatii

392 412 433 454 477 501 526 552 580

Intermedieri financiare

53 53 53 53 53 53 53 53 53

Tranzactii imobiliare si alte servicii

585 596 608 620 633 646 658 672 685

Invatamant 12 12 12 12 12 12 12 12 12

Sanatate si asistenta sociala

108 111 115 118 122 125 129 133 137

Alte activitati de servicii colective sociale si personale

119 124 129 138 147 158 169 180 193

Sursa Estimari realizate de Consultant

Evolutia si prognoza numarului de agenti economici din judetul Bistrita Nasaud sunt redate sintetic in graficul alaturat

Grafic ndash Evolutia si prognoza numarului de intreprinderi pe ramuri de activitate CAEN

Prognoza evolutiei veniturilor la nivelul gospodariilor in judetul Bistrita Nasaud a fost realizata in baza datelor inregistrate la INNS pe perioada 2003-2006 si este prezentata mai jos

Tabel ndash Prognoza evolutiei veniturilor la nivelul gospodariilor in judetul Bistrita-Nasaud in perioada 2007-2040

Venitul mediu net pe locuinta Ani

UM 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012

Venitul mediu anual pe locuinta ndash mediul urban Euroan 3238 3363 345 362 3806 4005 42 4391 4578 4783

Venitul mediu lunar pe locuinta ndash mediul urban Euro 270 280 288 302 317 334 350 366 382 399

Salariu + autosustinere Euro an 1975 2052 2105 2208 2322 2443 2562 2679 2793 2918Alimente pentru autoconsum Vanzari produse alimentare amp stocuri Euroan 356 370 380 398 419 441 462 483 504 526

Protectie sociala Euroan 615 639 656 688 723 761 798 834 870 909

Alte venituri Euroan 291 303 311 326 343 360 378 395 412 430

Venitul mediu anual pe locuinta ndash mediul rural Euroan 1795 1934 1999 2112 2235 2368 25 2631 2762 2904

Venitul mediu lunar pe locuinta- mediul rural Euro 150 161 167 176 186 197 208 219 230 242Salariu + autosustinere Euroan 503 542 560 591 626 663 700 737 773 813Alimente pentru autoconsum Vanzari produse alimentare amp stocuri Euroan 808 870 900 950 1006 1066 1125 1184 1243 1307

Alte venituri Euroan 126 135 140 148 156 166 175 184 193 203Factor de reducere pentru rata de actualizare de 5 - fata de anul de referinta 2006 100 095 091 086 082 078 075

Venitul mediu net pe locuinta

Ani UM 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022

Venitul mediu lunar pe locuinta ndash mediul urban Euro 416 435 453 476 501 528 556 585 616 648Salariu + autosustinere Euro an 3048 3185 3313 3487 367 3863 4067 4281 4507 4746Alimente pentru autoconsum Vanzari produse alimentare amp stocuri Euroan 550 574 597 629 662 697 733 772 813 856

Alte venituri Euroan 214 225 236 247 259 272 285 299 314 329Factor de reducere pentru rata de actualizare de 5 - fata de anul de referinta 2006 071 068 064 061 058 056 053 051 048 046

Venitul mediu net pe locuinta Ani UM 2023 2024 2025 2026 2027 2028 2029 2030 2031 2032

Factor de reducere pentru rata de actualizare de 5 - fata 044 042 040 038 036 034 033 031 030 028

de anul de referinta 2006

Ani UM 2033 2034 2035 2036 2037 2038 2039 2040

Venitul mediu anual pe locuinta ndash mediul urban Euroan 13742 14472 15241 16051 16904 17802 18748 19744

Venitul mediu lunar pe locuinta ndash mediul urban Euro 1145 1206 127 1338 1409 1483 1562 1645Salariu + autosustinere Euro an 8383 8828 9297 9791 10311 10859 11436 12044Alimente pentru autoconsum Vanzari produse alimentare amp stocuri Euroan 1512 1592 1677 1766 1859 1958 2062 2172

Protectie sociala Euroan 2611 275 2896 305 3212 3382 3562 3751

Alte venituri Euroan 1237 1303 1372 1445 1521 1602 1687 1777

Venitul mediu anual pe locuinta ndash mediul rural Euroan 7948 8338 8746 9174 9623 10094 10588 11106

Venitul mediu lunar pe locuinta- mediul rural Euro 662 695 729 764 802 841 882 926Salariu + autosustinere Euroan 2226 2335 2449 2569 2694 2826 2965 311Alimente pentru autoconsum Vanzari produse alimentare amp stocuri Euroan 3577 3752 3936 4128 433 4542 4765 4998

Factor de reducere pentru rata de actualizare de 5 - fata de anul de referinta 2006 027 026 024 023 022 021 020 019

Sursa INSSE si prognozarile consultantului

V DIRECTII STRATEGICE DE DEZVOLTARE1 DEZVOLTAREA SI COMPETITIVITATEA ECONOMICA

Principalele component ale dezvoltarii si competitivitatii economice se refera la

A Dezvoltarea economica

B Dezvoltarea turismului

Strategia privind dezvoltarea si competitivitatea economica locala subsumeaza elemente ale celorlalte strategii de dezvoltare la care se alatura elemente proprii sectoarelor economice reprezentativePentru a stabili instrumentele si politicile de atingere a acestor deziderate am luat icircn considerare pozitionarea Romuli icircn mediul concurential local regional national

Principalele surse de competitivitate icircn plan local sunt capitalul intelectual calitatea vietii structura economiei pe ramuri infrastructura costul afacerilor (cost of doing business) networking-ul institutiile locale

Strategia de dezvoltare a economiei locale pleaca de la elementele care pot sa conduca la cresterea competitivitatii icircncurajarea cresterii economice la nivel de firma din perspectiva productivitatii si a cifrei de afaceri promovarea rolului regional si judetean al Romulinevoia de asigurare a serviciilor de apa si canalizare stimularea si sustinerea investitiilor icircn sectoarele cheie ale economiei locale icircn scopul cresterii competitivitatii si a gradului de ocupare a acestora identificarea unor noi sectoare de activitate si localizari spatiale ale acestora asigurarea fortei de munca ce prezinta calificarile cerute de profilul firmelor care icircsi desfasoara activitatea icircn zona stabilirea sustinerea si mentinerea parteneriatelor icircn elaborarea si aplicarea strategiei icircntarirea capacitatii institutionale icircn plan local

Probleme strategice

1048707 Resursele bugetare aflate la dispozitia municipalitatii si alocate dezvoltarii economice locale insuficiente nu acopera nici pe departe nevoile existente ale comunitatii

1048707 Nivelul investitiilor este icircnca redus comparativ cu potentialul de care dispune localitatea

1048707 Puterea micilor icircntreprinzatori este redusa iar icircn randul acestora nu exista un spirit antreprenorial De asemenea sistemul financiar-bancar nu sprijina icircnceperea unei afaceri accesul la credite fiind dificil

1048707 Inexistenta produselor de marcabrand care sa actioneze ca un agent de marketing pe plan international si care ar putea ataca sectoarele de nisa ale pietei europene

1048707 Inexistenta serviciilor de alimentare cu apacanalizare si alimentare cu gaz metan

Industria turistica este una din cele mai bine dezvoltate la nivel mondial (profitul anual este de aproximativ 3 miliarde de dolari conform datelor furnizate de Organizatia Mondiala a Turismului) si avem icircncrederea ca va deveni si icircn Romania o componenta importanta a venitului national

Turismul poate fi un domeniu relevant icircn perspectiva aderarii la Uniunea Europeana pe care tara noastra sa-l dezvolte icircntr-un registru identitar

Icircn acest context potentialul turistic al judetului Bistrita Nasaud impregnat de trecutul sau istoric de mostenirea cultural-academica orientat totodata spre o Europa moderna si unita ofera oportunitati reale de dezvoltare

Analiza SWOT a evidentiat un patrimoniu cultural-istoric de valoare si o baza turistica extinsa precum si alte atuuri ale judetului Bistrita Nasaud ca punct de atractie turistica cadrul naturalgeografic favorabil pluralitatea formelor de relief resursele balneare precum si altele legate de diversitatea etno-culturala si viata cultural-artistica bogata

Dezvoltarea turistica la nivel judetean va avea efecte pozitive si la nivelul comunitatii locale

Probleme strategice1048707 Promovarea insuficienta a potentialului turistic al judetului Bistrita Nasaud respectiv al localitatii Romuli accesul dificil la informatie si la produsul turistic

1048707 Lipsa unui organism institutional specializat cu atributii de promovare a turismului local si cu rol integrator

1048707 Lipsa unei autostrazi in zona infrastructura rutiera deficitara calitatea slaba a drumurilor lipsa unor cai de acces si a unor marcaje rutiere si indicatoare de circulatie internationala parcarile insuficiente pentru autocare sa Investitiile reduse realizate icircn turism lipsa mijloacelor financiare fata de costul ridicat al investitiei

1048707Lipsa infrastructurii serviciilor de apa si canalizare

1048707 Insuficienta valorificare a bazei materiale si a logisticii

1048707 Nevoia de diversificare a ofertei turistice cu noi posibilitati de agrement si refacere lipsa unor pachete turistice

1048707 Calitatea redusa a serviciilor si standardelor

1048707 Exodul fortei de munca calificate din turism si fluctuatia personalului

1048707 Dezavantaje competitive

Directii strategice

Strategia de relasare a turismului are ca scopuri principale promovarea prin turism a judetului Bistrita Nasaud dezvoltarea economica a localitatii si ridicarea nivelului de trai prin dezvoltarea sectorului turistic care va crea noi locuri de munca si va contribui la icircmbunatatirea conditiilor de viata prin ameliorarea calitatii mediului icircnfrumusetarea comunitatii locale oferirea unor noi posibilitati de agrement si refacere

Obiectivele strategiei de relansare a turismului la nivel local au icircn vedere cooptarea icircntr-un parteneriat amplu si corelarea tuturor initiativelor cu privire la prezentul si viitorul turismului bistritean cu participarea efectiva a autoritatilor publice mediului academic societatii civile si sectorului privat icircn vederea atragerii resurselor si investitorilor autohtoni publici si privati pentru diversificarea si cresterea calitatii serviciilor turistice si icircn final pentru cresterea numarului de turisti si a veniturilor directe si indirecte din turism

O strategie initiala ndash ofensiva ndash de marketing propune ca directii strategice promovareaurmatoarelor forme de turism1048707 turismul de afaceri1048707 turismul cultural religios1048707 turismul de evenimente1048707 turismului de agrement de scurta durata ndash turismul de week-end etc

2 DEZVOLTARE COMUNITARASocietatea democratica presupune existenta unor cetateni activi si responsabili un sistem politic pluripartit o economie de piata concurentiala si un sector nonprofit puternic Icircn acest context dezvoltarea comunitara este definita ca un proces menit sa creeze conditiile de progres economic si social pentru icircntreaga comunitate cu participarea activa a acesteia si cu totala icircncredere icircn initiative comunitatilor reprezentand una din posibilele definiri icircn acceptiunea Organizatiei Natiunilor Unite din deceniul saseIcircn cadrul acestei componente de planificare strategica sunt incluse sase domenii distincte de politic publice care icircmpreuna alcatuiesc documentul programtic icircn domeniul dezvoltarii comunitare icircn Romuli Cele sase domenii icircn care se elaboreaza politicile de dezvoltare comunitara sunt

A tineretB sportC culturaD servicii socialeE sanatate si asistenta medicalaF organizatii neguvernamentale-nonprofita Politici comunitare pentru tineretPobleme strategicePolitica icircn domeniul tineretului icircn Romania a devenit o componenta a Programului de guvernare (constituind un capitol distinct icircn planul national de guvernare atat icircn mandatul 2000- 2004 cat si in cel din perioada 2004 ndash 2008) icircnscriindu-se icircn acelasi timp icircn contextul mai larg al procesului de aderare la structurile europene Astfel la nivel national a fost elaborat un Plan National de Actiune pentru Tineret icircn 2000 revizuit icircn 2003 si icircn 2005

Obiectivul fundamental al politicii de tineret vizeaza corelarea politicilor Guvernului Autoritatilor locale cu nevoileproblemele majore specifice tinerei generatii icircn scopul atingerii unei dezvoltari social-economice si culturale durabile

Actiunile icircn domeniu au icircn vedere o mai buna valorificare a uneia dintre cele mai importante resurse tineretul Cu toate acestea la nivel regional nu exista o strategie elaborata special pe partea de tineret pentru perioada actuala aceeasi situatie se regaseste si la nivel judetean ndash unde Consiliul Judetean nu are strategie pentru aceasta perioada iar tineretul nu este inclus separat icircn planificarea pe 2007 ndash 2013 De asemenea la nivel de Directie Judetene de Tineret icircn momentul realizarii strategiei nu exista o strategie judeteana pe tineret ndash ultima planificare anuala pe domeniul tineret la nivel judetean dateaza din 2002

Icircnsa asta nu icircnseamna ca documente cu caracter programatic nu exista la nivel de judet este posibil ca astfel de documente sa existe sectorial incluzand prevederi ce vizeaza si tinerii

Directii strategice1048707 Furnizarea de conditii privind buna derulare a procesului de educatie formala

1048707 Mentinerea facilitatilor privind furnizarea serviciilor de transport icircn comun pentru a mentine acces mai usor la educatie

Cresterea accesului la informatii din domenii diverse precum si dezvoltarea serviciilor de consiliere profesionala icircn cadrul scolilor icircn parteneriat cu Inspectoratul Scolar

1048707 Sporirea participarii civice a tinerilor ndash formarea de structuri reprezentative alese de tineri si formate din tineri care sa constituie partener de discutie pentru autoritatile locale care sa transmita nevoile tinerilor asa cum sunt percepute de acestia precum si sprijinirea acestora sa desfasoare proiecte proprii pentru solutionarea acestor probleme

1048707 Sprijinirea ONG pentru derularea de activitati cu caracter educational non-formal ce savizeze diverse aspecte sanatate protectie sociala activitati cu caracter cultural recreativ side divertisment

1048707 Icircncurajarea initiativelor cu caracter antreprenorial icircn randul tinerilor precum si crearea unui cadru propice pentru crearea de locuri de munca pentru studenti cu program partial de munca

Ca si mijloace prin care se intentioneaza realizarea acestor programe proiecte operationale putem enumera folosirea oportunitatilor de finantare externa parteneriatul public privat fonduri proprii ale celor care se ocupa de acest domeniu sau sustinerea acestora din fonduri din bugetul local sau central O alta metoda de lucru va fi transparenta icircn utilizarea fondurilor si consultarea specialistilor din fiecare domeniu icircn parte

b Politici comunitare pentru sportSportul este definit icircn Carta Europeana a sportului ca o ldquoactivitate mai mult sau mai putinorganizata de practicare a exercitiilor fizice sub toate aspectele care provoaca o stare de bine psihofizica ridica gradul de sanatate al populatiei contribuie la ridicarea nivelului calitatii vietii are rol de socializare si poate sa produca performante sportive la diferite niveluri de participarerdquo Toate documentele semnate de ministrii sportului din tarile CE reliefeaza importanta ldquoimplicarii autoritatilor administrative (administratia locala si centrala) icircn sustinerea activitatilor sportive conform legilor si ordonantelor elaborate icircn concordanta cu normativele ONU UNESCOldquo Icircn concluzie este necesara o elaborare a unei strategii pe termen mediu si lung pentru dezvoltarea miscarii sportive icircn localitatea Romuli

Probleme strategice1048707 Slaba reprezentare a sportului de masa

1048707 Dificultati icircn domeniul educatiei fizice scolare si universitare1048707 Lipsa de sustinere pentru sportul de performanta1048707 Baza materiala sportiva de agrement ndash limitata

Directii strategiceDirectiile strategice de actiune pentru rezolvarea problemelor identificate icircn domeniul politicilor comunitare de sport pentru perioada 2007 ndash 2013 sunt1048707 Dezvoltarea sportului pentru toti1048707 Dezvoltarea activitatilor de educatie fizica scolara si universitara1048707 Sustinerea sportului de performanta1048707 Dezvoltarea bazei materiale de agrementndash sportive

c Politici comunitare icircn domeniul culturii

Cultura reprezinta un set de trasaturi spirituale materiale intelectuale si afective distincte ale unei societati sau a unui grup social si cuprinde pe langa arte vizuale muzica teatru dans literatura etc si elemente definitorii pentru stilul de viata sistemul de valori traditiile si credinta respectivului grup (UNESCO 2002) La nivel international o tot mai mare atentie este acordata potentialului culturii de a cataliza procesele de dezvoltare Planurile de dezvoltare strategica a oraselor europene icircn special icircn tari ca Marea Britanie Elvetia Suedia acorda o atentie deosebita culturii si creativitatii ndash se vorbeste despre orase creative (orase ale caror politici de dezvoltare sunt definiteprin implicarea cetatenilor prin metode specifice domeniului cultural) despre industriile creative (acele ramuri ale industriei care fac uz de creativitate ca principal capital ndash productia de carte productia cinematografica industria modei publicitatea etc - a caror rata de crestere este de 5 ori mai mare decat a industriilor traditionale) Prin urmare este important ca localitatea Romuli sa icircsi defineasca propria strategie icircn domeniul culturii in concordanta cu strategiile la nive4l judetean si regional Scopul unei astfel de strategii icircl reprezinta consolidarea si dezvoltarea calitativa a actului cultural astfel icircncat Romuli sa fie recunoscut pe plan regional si national ca o comunitate care pretuieste sprijina si dezvolta culturasi artele si are un aport cultural valoros pe plan national si international

Icircn elaborarea politicilor comunitare icircn domeniul culturii trebuie tinut cont si valorificat importanta traditie multiculturala a comunitatii

Probleme strategice1048707 Lipsa unor spatii adecvate pentru activitatea institutiilor si organizatiilor culturale1048707 Slaba dinamica a vietii culturale cresterea calitatii ofertei culturale si a cereriiprodusului cultural1048707 Lipsa de sustenabilitate a institutiilor culturale1048707 Insuficientul accent pe dezvoltarea parteneriatului icircntre operatorii culturali mediul deafaceri mediul academic si administratia publica locala1048707 Lipsa unor politici comunitare icircn domeniul cultural

Directii strategice1048707 Asigurarea unor spatii adecvate pentru activitatea institutiilor si organizatiilor culturale1048707 Dinamizarea vietii culturale cresterea calitatii ofertei culturale si a cereriiprodusului cultural1048707 Cresterea sustenabilitatii institutiilor culturale1048707 Punerea accentului pe dezvoltarea parteneriatului icircntre operatorii culturali mediul deafaceri mediul academic si administratia publica locala

1048707 Adoptarea unor politici comunitare icircn domeniul cultural

Programe operationalePe baza problemelor strategice identificate pentru domeniul culturii se propun urmatoarele domenii de actiune1048707 icircmbunatatirea infrastucturii de lucru la nivelul institutiilor culturale din Romuli1048707 cresterea calitatii ofertei culturale si a cererii de produse culturale1048707 cresterea sustenabilitatii institutiilor si activitatilor culturale1048707 dezvoltarea parteneriatului intra- si intersectorial

Programele operationale au fost pregatite pentru cele patru domenii strategice identificate

d Serviciile socialeServiciile sociale sunt definite ca reprezentand ansamblul de masuri si actiuni realizate pentru a raspunde nevoilor sociale individuale familiale sau de grup icircn vederea depasirii unor situatii de dificultate pentru prezervarea autonomiei si protectiei persoanei pentru prevenirea marginalizarii si excluziunii sociale si promovarea incluziunii sociale Serviciile sociale sunt asigurate de catre autoritatile administratiei publice locale precum si de persoane fizice sau persoane juridice publice ori private icircn conditiile actelor normative icircn vigoareRolul administratiei locale este de a asigura acordarea asistentei sociale prin dezvoltarea sau icircnfiintarea de servicii proprii institutii de asistenta sociala servicii pilot sau prin concesionarea de servicii sociale unor furnizori de servicii sociale specializati acreditati icircn conditiile legii (unitati de asistenta medico-sociala asociatii sau fundatii culte religioase persoane fizice) sau finantarea asociatiilor si fundatiilor romane cu personalitate juridica care icircnfiinteaza si administreaza unitati de asistenta sociala icircn baza standardelor obligatorii de calitate cu proceduri si planuri interventie si asistenta cu monitorizarea evaluarea costurilor si eficientei serviciilor sociale acordate icircn conformitate cu actele normative icircn vigoare

Probleme strategice1048707 Incapacitatea administratiei publice locale de a face fata tuturor nevoilor sociale dincomunitate1048707 Protectia copilului- copiii dezinstitutionalizati si tinerii ce parasesc sistemul de protectie a copilului- copiii victime ale violentei familiale1048707 Problematica persoanelor adulte aflate icircn dificultate marginalizate social sau cu risc demarginalizare

- problema saraciei extreme (familii si persoane singure sarace persoane faraadapost)

- persoane varstnice- persoane cu handicap- persoane victime ale violentei icircn familie- persoane dependente de alcool si droguri

1048707 Lipsa locuintelor sociale

Directiile strategice1048707 crearea unui continuum e servicii locale individualizate centrate pe nevoile clientilor1048707 dezvoltarea capacitatii institutionale 1048707 dezvoltarea comunicarii inter-institutionale si cu structurile societatii civile

Obiective strategice1048707 Crearea unui continuum de servicii sociale locale individualizate centrate pe nevoile

clientilor- infiintarea unui serviciu public de asistenta sociala- dezvoltarea unui sistem de cooperare si comunicare interinstitutionala- concesionarea de servicii catre parteneri privati non-profit (ONG-uri)- fundamentarea dezvoltarii institutionale prina) crearea unei harti a problemelor socialeb) realizarea planului unic de serviciic) efectuarea unor analizestudii aplicate pe domenii specificed) investitii icircn programe de formaredezvoltare profesionala1048707 Dezvoltarea comunicarii inter-institutionale si cu structurile societatii civile Extindereaparteneriatului social ndash institutii ONG-uri cetateni la nivel local judetean si central icircnplan intern si international1048707 Initierea dezvoltarea si aplicarea Strategiei Locale de prevenire si combatere a marginalizarii si excluziunii sociale precum si de implementare a masurilor de asistentasociala icircn domeniul protectiei copilului familiei persoanelor singure persoanelor varstnicepersoanelor cu handicap sau a oricaror persoane aflate icircn nevoie

e Politici comunitare icircn domeniul sanatatii si asistentei medicaleSanatatea si asistenta medicala reprezinta un domeniu prioritar al politicilor publice de la nivel national avand influente profunde asupra altor domenii cum ar fi protectia sociala munca dezvoltarea economica etc Icircn ultimii ani s-a remarcat tendinta de descentralizare a politicilor de sanatate spre nivelurile administrative locale si intermediare (judetean) Icircn acest context este importanta eaborarea unei strategii icircn acest domeniu la nivel local care sa completeze si sa fie coroborata cu strategiile la nivel national

Probleme strategice1048707 Lipsa unei capacitati reale si eficiente de analiza si prognoza care impieteaza inclusiv asupra conceperii unui plan de management strategic de dezvoltare1048707 Lipsa autonomiei financiare a institutiilor abilitate ndash nu se permite luare de decizii inconsonanta cu realitate judetului respectiv a comunitatii locale1048707 Incidenta bolilor transmisibile si a bolilor cronice1048707 Incidenta problemelor legate de lipsa de cunoastere a serviciilor legate de planificareafamiliala si sanatatea reproducerii1048707 Capacitatea manageriala la nivelul institutiilor abilitate icircn domeniul sanatatii

Directiile strategice de actiune identificate icircn urma analizei sectoriale efectuate au determinat urmatoarele obiective strategice1048707 Crearea unei structuri suprainstitutionale a unei echipe interdisciplinare la nivelul judetului comunitatii locale care sa includa atat institutiile guvernamentale abilitate icircn domeniul sanatatii reprezentantii autoritatilor publice locale reprezentanti ai populatiei reprezentanti ai organizatiilor profesionale ale furnizorilor de servicii medicale reprezentanti ai institutiilor de icircnvatamant universitar cat si organizatii non - guvernamentale active icircndomeniul sanatatii si icircndomeniul social1048707 Activitate de lobby icircn ceea ce priveste dezvoltarea unui sistem informatic integrat al tuturor structurilor mentionate care sa permita dezvoltarea capacitatii de analiza prognoza si dezvoltare icircn domeniul sanatatii1048707 Activitate de lobby icircn ceea ce priveste acordarea autonomiei financiare a institutiilorabilitate icircn domeniul sanatatii1048707 Efectuarea unei analize comprehensive a starii de sanatate a populatiei din comunitatea locala si stabilirea prioritatilor si a obiectivelor1048707 Dezvoltare de proiecte si parteneriate icircn domeniul profilaxiei si cresteri gradului de

constientizare a populatiei cu privire la riscul aparitiei bolilor transmisibile si cronice Estenecesara icircn regim de urgenta acordarea unei importante extreme profilaxiei1048707 Dezvoltare de proiecte si parteneriate icircn domeniul planificarii familiale si a sanatatiireproducerii1048707 Pe baza directiilor strategice identificate putem enumera urmatoarele programe operationale icircn domeniul sanatatii si asistentei medicale

f Politici comunitare icircn domeniul organizatiilor neguvernamentale nonprofitCel de-al treilea sector se dovedeste cel mai eficient icircn icircntarirea codurilor morale si aresponsabilitatii individuale pentru conduita Organizatiile non-guvernamentale sunt caracterizate printr-o mare mobilitate icircn ceea ce priveste modul si directiile lor de actiune Aceasta mobilitate reprezinta conditia lor de supravietuire atata vreme cat functionarea lor este dependenta de o corecta identificare a nevoilor icircn comunitate si de atragerea resurselor necesare pentru abordarea acestor nevoiDin ce icircn ce mai mult organizatiile neguvernamentale nonprofit (ONG) sunt recunoscute ca o componenta semnificativa a societatii civile si ca factor care contribuie la sustinerea sistemului democratic de guvernare Icircn particular multe organizatii au abilitatea de a ajunge la cei mai saraci si cei mai dezavantajati si ofera celor care nu se fac suficient auziti pe alte canale posibilitatea de a se exprima iar implicarea lor icircn elaborarea si implementarea politicilor ajuta la castigarea acceptarii publiceDupa cum reiese si din analiza generala a sectorului neguvernamental din Romania judetul Bistrita Nasaud icircngeneral si municipiul Bistrita icircn particular reprezinta un centru important al fenomenului asociativ Aceasta afirmatie este sustinuta atat din punctul de vedere al numarului organizatiilor neguvernamentale cat si din punctul de vedere al densitatii acestora Pe de alta parte putem mentiona existenta icircn spatiul comunitar si a unor forme asociative informale (asociatii cetatenesti grupuri de initiativa grupuri cetatenesti etc) care nu sunt legal constituite si urmaresc rezolvarea punctuala a unor probleme

Probleme strategice1048707 Lipsa capacitatii de autoreglementare a sectorului neguvernamental 1048707 Inexistenta unor structuri specializate icircn administratia publica locala icircnsarcinate cu relatiacu ONG-le1048707 Capacitate redusa din partea ONG-lor locale de a atrage si gestiona eficient resursele locale pe baza nevoilor existente icircn comunitate

Directii strategicePe baza acestei analizelor efectuate la nivelul sectorului neguvernamental non-profit se pot identifica urmatoarele strategii de urmat1048707 Dezvoltarea capacitatii intrasectoriale a mediului nonprofit 1048707 Dezvoltarea relatiilor intersectoriale icircntre mediul neguvernamental nonprofit respectivsectorul de afaceri si cel al administratiei publice1048707 Icircmbunatatirea capacitatii ONG-lor locale de a atrage gestiona eficient resursele locale pebaza nevoilor locale1048707 Cresterea cunoasterii sectorului la nivelul comunitatii locale

La nivel operational se pot identifica urmatoarele programme proiecte a caror implementare poate contribui la realizarea obiectivelor strategice enumerate anterior pentru perioada 2007 ndash2015 Icircn contextul prezentei lucrari prin organizatie neguvernamentala sau nonprofit (sau organizatii neguvernamentale - nonprofit) se icircntelege orice asociatie fundatie sau federatie legal constituita icircntemeiata icircn baza Legii 211924 a Ordonantei 262000 completata si modificata prin Ordonanta

372003 si a Legii 2462005 care desfasoara activitati icircn interes general sau icircn interesul unor colectivitati locale ori icircn interesul lor personal nepatrimonial

VI EVALUAREA IMPLEMENTARII si ACTUALIZAREA STRATEGIEI

Proiectul de planificare strategica a comunitatii Romuli trebuie sa ia in considerare necesitatea unui proces de evaluare coerent a programelor si rezultatelor vizate Evaluarea trebuie sa se bazeze pe elemente structurale serioase si sa fie realizata de grupuri specializate pe domenii de interes Efortul de evaluare trebuie sa tina seama de caracteristicile comunitatii Romuli si sa aiba un caracter permanent (care sa includa si monitorizare nu doar evaluari finale)

Pozitia evaluarii icircn ciclul planificare-evaluare

In ceea ce priveste evaluarea nevoilor pe masura ce desfasuram o monitorizare a acestora apare necesitatea sa actionam prin modificarea programului Obtinem pana la urma un ciclu iterativ planificare-evaluare Icircn prima faza cea de planificare vorbim despre formularea unei probleme conceptualizarea alternativelor detalierea posibilelor cursuri ale actiunii si a implicatiilor lor evaluarea alternativelor si selectarea celei mai bune si de implementarea alternativei alese A doua faza se refera la formularea obiectivelor scopurilor si ipotezelor programului conceptualizarea si operationalizarea componentelor principale ale evaluarii programul participantii conditiile si masuratorile designul evaluarii detalierea modului icircn care vor fi coordonate aceste componente analiza informatiei si utilizarea rezultatelor

Astfel se propune realizarea programelor operationale precum si a planurilor de actiune pe baza evaluarii nevoilor existente icircn fiecare domeniuAdoptarea programului se va face doar dupa efectuarea unei analize ex-ante care poate duce la revizuirea programului La acest nivel se impune efectuarea unor analize de gradului de realism a programului si a obiectivelor lui analize cost-beneficiu sau cost eficienta (dupa caz) Dupa implementarea programului se va realiza monitorizarea acestuia pe baza unui set de indicatori specifici fiecarui programPentru programele cu o desfasurare mai indelungata de timp se impune efectuarea unei analize intermediare care sa ne spuna icircn ce masura operatiunile programului merg bine si la timp precum si icircn ce masura sunt icircndeplinite obiectivele programului Pe baza acestei evaluari se pot impune modificari ale programului si implementarea acestor modificari

La icircncheierea programului sau a unui ciclu al programului se va efectua o evaluare sumativa(orientata spre performanta programului valoarea sa pentru societate) care sa ne spuna icircn ce masura programul poate sau trebuie sa fie continuat

Etapele evaluarii

Un program poate fi evaluat atunci cand1048707 Scopurile si obiectivele programului cele mai importante efecte secundare care ar putea sa apara informatiile necesare pentru evaluare sunt bine definite1048707 Scopurile si obiectivele programului sunt plauzibile1048707 Informatiile necesare pot fi obtinute1048707 Beneficiarii evaluarii au ajuns asupra unui acord asupra modului icircn care vor fi utilizaterezultatele acesteiaModul icircn care se desfasoara o evaluare difera de la program la program Etapele generale ale unei evaluari pot fi rezumate astfel

Forma de evaluare recomandata este aceea particpativa icircn care sunt implicate toate partileimplicate icircn program (beneficiarii programului organizatia care a implementat programulpartenerii si finantatorii programului)

Avantajele acestei abordari sunt1048707 Accent pe participanti1048707 Gama larga de beneficiari care participa1048707 Scopul este icircnvatarea

Clarificarea obiectului evaluarii (programul)Identificarea scopului evaluarii si a beneficiarilor acesteiaIdentificarea datelor necesareAlegerea si aplicarea metodelor de culegere a datelorAnaliza datelorPrezentarea rezultatelor1048707 Design flexibil1048707 Metode de apreciere rapida1048707 Participantii din exterior vin icircn calitate de facilitatori

Indicatori ai programelorIndicatorii unui program pot fi definiti drept orice valori care pot fi calculate sau masurate si care ne pot da informatii despre gradul de succes al icircndeplinirii obiectivelor unui program

Obiectivele sunt asteptari exprimate icircn termeni cantitativi (de exemplu se asteapta o crestere economica anuala de 5) iar indicatorii sunt masuratori reale sunt fapte (indicatorul crestere economica se masoara la trecerea unui an de la anuntarea obiectivului daca este mai mare sau egal cu 5 obiectivul a fost icircndeplinit) Pot exista mai multi indicatori pentru fiecare obiectiv si de aceea este foarte important ca indicatorii propusi sa fie cu adevarat cele mai bune masuri ale icircndeplinirii obiectivelor

Evaluarea programelor trebuie legata de efectele pe care si le propune sa le masoare si deobiectivele propuse O schema a legaturii dintre diferitele nivele ale efectelor si obiectivelor este

Indicatorii pot fi grupati icircn sapte mari categorii beneficii sociale (BS) costuri sociale (CS) rezultate (R) beneficiile programului (BP) costurile programului (CP) outputuri (O) si inputuri (I)Acesti indicatori vor fi folositi icircn toate evaluarile propuse si trebuie inclusi (icircn masuraposibilitatilor) icircn monitorizarea programelor

Analiza mediului extern

Agenda 21 este planul de actiune al ONU pentru dezvoltare durabila icircn secolul XXI aprobat de 173 de state icircn cadrul Conferintei Natiunilor Unite cu privire la Mediu si Dezvoltare de la Rio de Janeiro Brazilia 1992 Capitolul 28 al documentului este dedicat autoritatilor locale cu privire la elaborarea si implementarea unei strategii proprii privind Agenda 21Icircn cel de-al V-lea Program de Actiune pentru Mediu al Uniunii Europene - laquoCatre Durabilitateraquo- se recunoaste faptul ca laquoautoritatile locale detin un rol deosebit de important icircn asigurarea durabilitatii dezvoltarii prin exercitarea functiilor lor statutare de autoritati competente fata de multe din directivele si reglementarile existente si icircn contextul transpunerii practice a principiului subsidiaritatiiraquo

Analiza mediului intern

Planul Local de Actiune se adreseaza comunitatii locale drept pentru care masurile numarul acestora si prioritizarea lor (probabil punctul cel mai sensibil din cuprinsul PLA) precum si mecanismele institutionale de aplicare trebuie sa tina cont de interesele acestei comunitati respectiv de asociatii ale oamenilor de afaceri sindicate asociatii si fundatii cu activitate caritabila culturala de protectie a patrimoniului cultural si arhitectonic asociatii pentru protectia mediului sausi animalelor congregatii religioase etcIcircn PLA orice masura ce se concretizeaza icircntr-un program sub-program ori proiect trebuie sa tina cont de urmatoarele aspecte

concordanta icircntre tintele fixate icircn programe sub-programe proiecte cu obiectivele generale cuprinse icircn Strategia Locala de Dezvoltare Durabila a comunitatii Romuli

existenta unor resurse financiare limitate conditie ce influenteaza modalitatea de finantare si mecanismele juridice pe care se intemeiaza un program sub-program sau proiect (de ex icircmprumut bancar icircmprumut extern obligatiuni municipale concesiune vanzare icircnchiriere parteneriat public-privat icircntemeiat pe un set de contracte de concesiune vanzare ori de alta natura etc)

evitarea efectului de evictiune (ca notiune economica) potrivit caruia o crestere a cheltuielilor publice determina o reducere a consumului sau a investitiilor private icircn conditiile icircn care resursele sunt limitate Autoritatea publica trebuie sa evalueze permanent oportunitatea realizarii unei investitii nu numai icircn raport cu resursele sale financiare prezente dar si cu cele viitoare precum si cu optiunile populatiei astfel icircncat sa icircncurajeze responsabilitatea comunitara si individuala precum si parteneriatul icircn realizarea unui proiect de dezvoltare locala

gradul de popularizare (cunoastere publica) al unui program sub-program proiect prin diseminarea informatiei icircn randul comunitatii locale Icircn acest sens PLA va trebui sa cuprinda mecanismul dezbaterii publice la analiza programelor si sub-programelor ce urmeaza a fi realizate

implicarea partilor interesate icircn realizarea unui program sub-program sau proiect

norme de reglementare versus norme de autoreglementare Autoritatea locala va avea icircn vedere ca sunt situatii icircn care organizatiile non-profit sau asociatiile profesionale ale oamenilor de afaceri icircsi pot fixa reguli pe baze voluntare icircn situatia realizarii unui proiect fara interventia autoritatii publice prin reglementari De aceea este bine sa se evite suprareglementarea De asemenea exista situatii icircn care pentru realizarea unui proiect reglementarile autoritatii publice locale se combina cu cele voluntare icircn special icircn cazul parteneriatului public-privat

PLAN DE DEZVOLTARE A CALITATII MEDIULUI (6 MASURI)

Masurii

Denumirea masurii

Sub-masura

Masura 1

Resursele naturale si

Administrarea eficienta a ariilor si a monumentelor naturale protejateInventarierea si conservarea arborilor si speciilor de interes stiintific si turistic

conservarea biodiversitatii

Protectia si dezvoltarea ecosistemelor forestierePracticarea turismului si agrementului ecologic icircn ariile naturale protejate zonele forestiere si zonele de agrement

Masura 2

Ecologie urbana

Stoparea diminuarii si degradarii spatiilor verzi intraurbane si periurbane Diminuarea poluarii fonice si vibratii icircn zonele rezidentiale si spatiile de locuit

Masura 3

Protectia atmosferei

Aer ambiental a carui calitate sa asigure protectia sanatatii umane si a mediului prin reducerea poluarii industriale metalurgiceAer ambiental a carui calitate sa asigure protectia sanatatii umane si a mediului prin reducerea poluarii din transportAer ambiental a carui calitate sa asigure protectia sanatatii umane si a mediului

Masura 4

Protectia apelor de suprafata si subterane

Elaborarea si implementare strategiilor locale si a sistemelor de management durabil al apelor de suprafata si subterane icircn scopul conservarii si gospodaririi rezervelor de apa potabilaColectarea apelor uzate menajere si epurarea lor

Masura 5

Protectia solului

Diminuarea poluarii solului

Masura 6

Educatie si actiuni comunitare

Cresterea capacitatii de participare publica icircn luarea deciziilor privind mediuCresterea capacitatii de obtinere a proiectelor de finantare nationale si internationale si corelarea obiectivelor

ONG cu strategiile si termenii de referinta ai strategiilor nationale si localeDezvoltarea managementului informational de mediu cresterea nivelului ecologic al comunitatii

Cresterea nivelului de educatie ecologica comunitara prin crearea grupurilor expert comunitare icircn domeniul protectiei capitalului naturalImplementarea managementului de criza icircn accidente cu impact major asupra mediuluiImplementarea si realizarea unor actiuni concrete prin voluntariat icircn special icircn managementul si gestiunea deseurilor la nivel comunitar

PLAN DE DEZVOLTARE A ACTIUNII SOCIALE

Societatea actuala este confruntata cu o reala problema de adaptare icircn domeniul social unde raspunsurile sunt putine si nu par sa stopeze fluxul crescand al marginalizarii sociale icircn expresiile ei cele mai perceptibile saracia si precaritatea dar si de asemenea icircn formele mai putin mediatizate izolarea si dezinteresul fata de sineIcircn actuala stare de criza pe care o traverseaza comunitatile locale si icircn special orasele este imperioasa o restructurare a raspunsului si este necesara adaptarea acestuia la nivelul cerintelor si mai ales la

precaritatea resurselorSi icircn domeniul social ca si icircn alte domenii este mai important mai eficient si mai ieftin sa previi aparitia fenomenelor si a cazurilor sociale decat sa le rezolvi Pentru o asemenea actiune pre-ven-tiva este necesara crearea unei retele de asistenta sociala la nivelul localitatii ceea ce presu-pune o desfasurare de mijloace de care singura administratia locala nu dispune Se impune deci o armo-nizare a abordarilor din partea administratiei publice si a vietii asociative locale o dezvoltare si icircncurajare a initiativelor care favorizeaza implicarea comunitatii icircn rezolvarea problemelor socialeProgramele de asistenta sociala se vor desfasura cu respectarea unor norme de calitate stabilite pentru serviciile sociale Aceste norme se stabilesc prin hotararea consiliului local sau decizia conducatorului unitatii de asistenta sociala care le finanteaza cu respectarea obligatorie a criteriilor prevazute de reglementarile icircn vigoarePotrivit legilor asistentei sociale administratia locala va putea organiza servicii comunitare (sociale si medico-sociale) adresate persoanelor defavorizate le va finanta subventiona le va monitoriza si evalua potrivit unor standarde de calitate pe care le va stabiliBunastarea beneficiarilor ar trebui sa fie icircn centrul preocuparilor pentru orice standard de calitate care se stabileste si care trebuie sa recunoasca si sa respecte dreptul la intimitate si demnitate al indivizilor diversitatea si individualitatea sa le aduca independenta prin oferirea posibilitatii de a face propriile alegeri conferindu-le astfel control asupra propriilor vieti pe cat posibilIndivizii trebuie sa primeasca icircngrijirea exact la nivelul la care situatia lor o cere serviciile trebuie sa satisfaca icircntregul lant de nevoi fizice clinice personale sociale si spirituale ale acestoraActiunea sociala ocupa icircn colectivitatile locale un loc din ce icircn ce mai important municipalitatile acordandu-i o atentie prioritara Ea este ansamblul de interventii punctuale pe categorii sau globale angajate de colectivitatea locala si institutiile abilitate pentru a remedia lipsurile sistemelor de protectie sociala legala (securitate sociala si ajutor social) atat icircn materie de acompaniament social cat si de acces la drepturi sau serviciiGrupul de lucru icircn domeniul social a identificat 5 programe prioritare icircn cadrul carora s-au definit mai multe subprograme rezultand urmatoarele masuri

Program Persoane defavorizateSub-program persoane fara locuinta

identificarea persoanelor care se icircncadreaza icircn aceasta categorie prin realizarea unei baze de date

crearea unor adaposturi temporare-azil de noapte care sa constituie prima treapta icircn procesul de reinsertie sociala a acestor persoane

realizarea unor adaposturi sociale care sa ofere o gazduire pe termen mai lung acestor persoane cu care debuteaza etapa propriu-zisa a reinsertiei sociale obiectiv complex la care concureaza un numar mai mare de factori

realizarea unor adaposturi gen camin care constituie o solutie pe termen mai lung

construirea de locuinte sociale pentru doua categorii de persoane cele provenind din randul asistatilor reintegrati social si a familiilor sau persoanelor cu venituri mici

Sub-program tineri proveniti din casele de copii

- identificarea persoanelor care fac parte din aceasta categorie si realizarea unei baze de date corespunzatoare - reglementarea unor sisteme de plasare icircn munca la angajatori - pentru contracararea handicapului de plasare a acestor tineri icircn raport cu ceilalti tineri s-a stabilit ca necesara o discriminare pozitiva a acestor tineri de catre administratie

Sub-program familii in dificultate

- identificarea persoanelor care fac parte din aceasta categorie prin realizarea unei baze de date si trierea cazurilor sociale pe baza dovezii de bunavointa icircn a accepta diverse oferte de angajare ar reduce substantial numarul cazurilor efectiv de rezolvat - acordarea la timp a ajutoarelor legale prevazute de lege - recuperarea handicapului la icircnvatatura prin ajutarea copiilor din aceste medii icircn cadrul unor centre de meditatii - remedierea decalajelor existente icircntre acesti copii si copiii din medii sanatoase prin icircnfiintarea unor laboratoare educationale scolare si a unor laboratoare educationale ocupationale - asigurarea unei mese pe zi reprezinta un ajutor minim pentru subzistenta acestor persoane- bdquoadoptia de la distanta practicata de catre familii din strainatate ameliorand o parte din problemele materiale cu care aceste familii se confrunta - stimularea implicarii ONG-urilor ar fi mai mult decat necesara prin parteneriate cu administratia

Sub-program servicii icircn cartiere

- crearea unor cantine sociale- birouri de asistenta sociala- crearea centrelor sociale multifunctionale care ar combina intr-un mod fericit acordarea mai multor tipuri de servicii sociale necesare - icircngrijirea acordata la domiciliu reprezinta ajutorul individualizat acordat persoanelor nevoiase

Sub-program reconversie profesionala

- facilitarea accesului reciproc la bazele de date al factorilor implicati - icircnfiintarea unor ateliere protejate pentru persoanele aflate icircn dificultate ar fi un prim pas icircn rezolvarea acestei probleme

Program Persoane varstnice si cu handicapSub-program icircngrijire la domiciliu

- identificarea persoanelor care fac parte din aceasta categorie si realizarea unei baze de date- specializarea icircngrijitorilor ar icircnsemna saltul calitativ atat de necesar pentru eficientizarea unei activitati- icircngrijire la domiciliu centralizata este o alternativa mai economica la cea a icircngrijitorului personal S-a constatat ca este necesar existenta unui dispecerat care sa gestioneze printr-un centru de icircngrijire la domiciliu cererile exprimate- icircnfiintarea unor servicii cu plata ar dinamiza si fluidiza acordarea icircngrijirilor necesare

Sub-program icircngrijire icircn institutii

- icircnfiintarea unor ateliere protejate care ar asigura si un venit suplimentar acestei categorii de persoane si un mod mai placut de petrecere a timpului liber constituind totodata si un element de terapie ocupationala

Program TineretSub-program programe educationale pentru tineri

- dezvoltarea unor programe de educare (a tuturor categoriilor de varsta) la nivel de comunitate locala care sa aiba ca rezultat schimbarea conduitei populatiei cu privire la icircmbunatatirea sanatatii mediului rural- diseminarea rezultatelor proiectelor de succes informarea comunitatii cu privire la rezultatele proiectelor cu succes icircn vederea reaplicarii acelor tipuri de proiecte la diferite nivelesegmente ale populatiei finalizate eventual icircn proceduri (coduri) de buna practica icircn domeniu - retele de specialisti dezvoltarea unei echipe de specialisti pe diferite sectoare de activitate care sa se ocupe de programele desfasurate la nivel local icircn domeniile respective- mai buna informare despre actiunile ONG-urilor (centru informational pentru tineri implicarea mass mediei locale icircn procesul de informare) icircnfiintarea unui centru de informare destinat tinerilor care sa ofere diferite servicii centralizarea informatiei despre programele ONG destinate tinerilor elaborarea de programe proprii educationale si de petrecerea timpului liber de reducereeliminare a excluderii sociale icircn randul tinerilor

Sub-program Cetatenie

- educatia spiritului civic dezvoltarea competentelor civice ale tineretului astfel icircncat acestia sa devina promotorii democratiei participative la nivel de comunitate locala- stimularea vietii asociative promovarea de programe care sa presupuna implicarea tinerilor sub diferite tipuri de activitati (eventual icircnfiintarea unui centru local care sa organizezeelaboreze aceste programe) formarea de lideri care sa angreneze tinerii icircn aceste programe - reprezentativitate (existenta unui forum anual) organizarea unui forum anual al structurilor de tineret unde sa fie identificate si discutate (icircn vederea gasirii unor solutii) problemele specifice acestei categorii de varsta- cunoasterea Institutiilor Europene nationale si locale furnizarea de informatii accesibile tinerilor referitoare la Institutiile Europene nationale si locale precum si la modul de functionare ale acestora

Program Petrecerea timpului liberSub-program sport pentru toti

- icircnfiintarea unor spatiicentre sportive (de petrecere a timpului liber) care sa ofere diferite posibilitati de practicare a sportului la nivel de comunitate locala- dezvoltarea unor materiale informationalesesiuni de informare etc care sa promoveze beneficiile activitatilor sportive cum ar fi dezvoltarea armonioasa a corpului uman dezvoltarea intrapersonala (a caracterului) precum si a relatiilor interpersonale- oferirea unui Calendar competitional mai bogat- dezvoltarea unei oferte sportive locale accesibile pentru o categorie cat mai larga a populatiei si mediatizarea corecta a acesteia

Sub-program manifestari culturale

- permanentizarea manifestarilor culturale- icircnfiintarea unui centru cultural care sa gazduiasca ateliere de promovarepracticare a meseriilor traditionale spatii de expunere etc )- stimularea creativitatii (targuri de arta) schimburi culturale icircntre diferitele regiuni ale tarii precum si la nivel international

Sub-program locuri de agrement

- pastrarea si monitorizarea zonelor de agrement eventuala concesionare a acestor zone pentru o mai buna gestionare

- educarea cetatenilor (concursuri masuri de constrangere stimulente - identificarea de noi amplasamente pentru zone de agrement- crearea de zone verzi pe langa bazele sportive

Sub-program spatii de joaca pentru copii

- inventarierea spatiilor de joaca- amenajarea spatiilor de joaca existente cresterea numarului de actiuni civice icircn cadrul comunitatii pentru reabilitarea unor terenuri cu potential de risc crescut- instalatii (complexe de joaca) adecvate icircmbunatatirea dotarilor existente pentru a oferi copiilor o gama cat mai larga de posibilitati recreative constructive- activitati recreative icircn cartiere

Program Comunicare

- activitatea din ultimii ani a institutiilor publice locale releva o serie de disfunctionalitati care deriva nu icircn ultimul rand din carentele informationale Fara icircndoiala nu putem nega faptul ca societatea romaneasca parcurge o perioada marcata de modificari structurale esentiale pentru procesul democratizarii Un obiectiv important icircl constituie promovarea comunicarii eficiente icircntre administratia publica si cetatean

Sub-program Baze de date

- structurare eficienta a bazei de date interconectare printr-o retea de cai electronice - simplificarea procedurilor de accesare a informatiei

Sub-program Canale informationale

- eficientizarea canalelor informationale - dezvoltarea COMPONENTEI EDUCATIONALE - promovarea unor forme stimulative de informare

Sub-program Consultarea populatiei

- icircntruniri publice icircn cartiere stimularea exprimarii libere a problemelor cetatenilor prin diferite mijloace- informarea si educarea cetatenilor- consultarea permanenta a populatiei- actiuni de constientizare a populatiei cu privire la importanta comunicarii dintre administratie si cetateni

I REZUMAT EXECUTIV


Dezvoltarea durabila in contex European



III PREMIZELE DEZVOLTARII DURABILE IN CONTEXT REGIONAL



V DIRECTII STRATEGICE DE DEZVOLTARE


schimbarile de clima (reducerea emisiilor de metan si dioxid de carbon) diversitatea biologica (conservarea speciilor) si stoparea defrisarilor masive Tot atunci a fost elaborata si Agenda 21 - planul de sustinere a dezvoltarii durabile

Dezvoltarea durabila a devenit un obiectiv si al Uniunii Europeane incepand cu 1997 cand a fost inclus in Tratatul de la Maastricht iar in 2001 la summit-ul de la Goetheborg a fost adoptata Strategia de Dezvoltare Durabila a UE careia i-a fost adaugata o dimensiune externa la Barcelona in 2002

In 2005 Comisia a demarat un proces de reviziure a Strategiei de Dezvoltare Durabila proces care a cuprins mai multe etape - in februarie 2005 Comisia a publicat o evaluare initiala si critica la adresa progresului inregistrat din 2001 si a evidentiat o serie de viitoare directii de urmat Au fost evidentiate o serie de directii de dezvoltare non-durabila care au avut efecte negative schimbarea climatica amenintari la adresa sanatatii publice cresterea saraciei si a excluziunii sociale epuizarea resurselor naturale si afectarea biodiversitatii - in iunie 2005 sefii de stat si de guverne din UE au adoptat o declaratie privind liniile directoare ale dezvoltarii durabile care sustinea ca Agenda reinnoita de la Lisabona este o componenta esentiala a obiectivului atotcuprinzator al dezvoltarii durabile - pe 13 decembrie 2005 dupa consultarea cu mai multe institutii si persoane implicate Comisia a prezentat o propunere de reviziuire Se punea accent pe 6 prioritati schimbarea climatica sanatate excluziune sociala transport resurse naturale si saracie si erau identificate caile care trebuie urmate pentru a solutiona aceste probleme - in iunie 2006 a fost adoptata Strategia de Dezvoltare Durabila pentru o Uniune Europeana extinsa bazata pe strategia de la Goetheborg si rezultat al procesului inceput inca din 2004

Strategia de dezvoltare durabila a Uniunii Europene intampina mai multe provocari Unele dintre aceste provocari sunt foarte asemanatoare cu problemele intalnite de o alta strategie a Uniunii agenda de la Lisabona Cu toate ca UE a stabilit ca dezvoltarea durabila este principiul atotcuprinzator al tuturor politicilor europene in realitate problema competitivitatii economice a ajuns sa domine agenda politicaCei trei piloni ai Strategiei de la Lisabona (competitivitate economica incluziune sociala si protejarea mediului inconjurator) au fost comparati cu trei copii dintre care unul ndash competitivitatea economica ndash are nevoie de mai multa atentie In acest proces Strategia de Dezvoltare Durabila este uneori redusa numai la pilonul mediu ndash al Strategiei de la Lisabona Mai multi comisari europeni au declarat cu diferite ocazii referitor la aceste probleme ca UE are nevoie in primul rand de crestere economica inainte de a putea actiona pentru protejarea mediului ori implementarea unor politici de protectie sociala

Pentru ca dezvoltarea durabila este un concept atat de vast uneori prea multe probleme diferite sunt puse sub umbrela Strategiei de Dezvoltare Durabila a UE indepartand atentia de la adevaratele directii de dezvoltare non-durabila (lipsite de sustenabilitate)

Scopul declarat al Strategiei reinnoite este acela de actiona pentru o imbunatatire continua a calitatii vietii atat pentru generatiile prezente cat si pentru cele viitoare Dar acest lucru nu se poate obtine decat in cadrul unor comunitati capabile sa utilizeze resursele in mod rational si eficient si sa descopere potentialul ecologic al economiei asigurand prosperitate protectia mediului si coeziune sociala

Strategia de Dezvoltare Durabila reinnoita priveste intreaga Europa si de aceea propune mijloace de imbunatatire a cooperarii cu nivelul guvernamental si ceilalti factori de decizie cu ONG-uri si cu cetatenii entitati care trebuie sa isi uneasca eforturile pentru dezvoltare durabilaCooperarea pentru o dezvoltare durabila trebuie sa fie o preocupare atat pentru UE cat si pentru statele

2000 2006

2006-2000

20102010-2006

Regiunea Nord Est

1731 1514 -0234 1502 -0012

Regiunea Sud Est

1333 1243 -0106 1241 -0002

1583 1430 -0148 1423 -0008

1172 1027 -0148 1020 -0007

Regiunea Vest

1437 1363 -0103 1363 0000

Regiunea Centru

1290 1203 -0079 1197 -0006

Regiunea Bucuresti

1020 1297 0263 1373 0076

Analiza interna

Infrastructura

Potentialul uman

Turism

Zone protejate

Analiza externa

CAEN (activitati

2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015

UM Numar

174 179 185 190 196 202 208 214 220

3 4 4 4 4 4 5 5 5

15 15 15 15 15 15 15 15 15

1206 1218 1231 1243 1255 1268 1281 1293 1306

termica gaze si apa

8 8 8 8 8 8 8 8 8

Constructii 392 407 423 440 458 476 495 515 536

Comert 2469 2518 2543 2594 2646 2699 2753 2808 2864

278 283 289 295 301 307 313 316 319

392 412 433 454 477 501 526 552 580

53 53 53 53 53 53 53 53 53

585 596 608 620 633 646 658 672 685

Invatamant 12 12 12 12 12 12 12 12 12

108 111 115 118 122 125 129 133 137

119 124 129 138 147 158 169 180 193

UM 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012

Ani UM 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022

Ani UM 2033 2034 2035 2036 2037 2038 2039 2040

Probleme strategice

Directii strategice

Etapele evaluarii

Masurii

Denumirea masurii

Sub-masura

Masura 1

Masura 2

Ecologie urbana

Masura 3

Masura 4

Masura 5

Protectia solului

Masura 6

Program Comunicare

I REZUMAT EXECUTIV

2000 2006

2006-2000

20102010-2006

Regiunea Nord Est

1731 1514 -0234 1502 -0012

Regiunea Sud Est

1333 1243 -0106 1241 -0002

1583 1430 -0148 1423 -0008

1172 1027 -0148 1020 -0007

Regiunea Vest

1437 1363 -0103 1363 0000

Regiunea Centru

1290 1203 -0079 1197 -0006

Regiunea Bucuresti

1020 1297 0263 1373 0076

Analiza interna

Infrastructura

Potentialul uman

Turism

Zone protejate

Analiza externa

CAEN (activitati

2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015

UM Numar

174 179 185 190 196 202 208 214 220

3 4 4 4 4 4 5 5 5

15 15 15 15 15 15 15 15 15

1206 1218 1231 1243 1255 1268 1281 1293 1306

termica gaze si apa

8 8 8 8 8 8 8 8 8

Constructii 392 407 423 440 458 476 495 515 536

Comert 2469 2518 2543 2594 2646 2699 2753 2808 2864

278 283 289 295 301 307 313 316 319

392 412 433 454 477 501 526 552 580

53 53 53 53 53 53 53 53 53

585 596 608 620 633 646 658 672 685

Invatamant 12 12 12 12 12 12 12 12 12

108 111 115 118 122 125 129 133 137

119 124 129 138 147 158 169 180 193

UM 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012

Ani UM 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022

Ani UM 2033 2034 2035 2036 2037 2038 2039 2040

Probleme strategice

Directii strategice

Etapele evaluarii

Masurii

Denumirea masurii

Sub-masura

Masura 1

Masura 2

Ecologie urbana

Masura 3

Masura 4

Masura 5

Protectia solului

Masura 6

Program Comunicare

I REZUMAT EXECUTIV

2000 2006

2006-2000

20102010-2006

Regiunea Nord Est

1731 1514 -0234 1502 -0012

Regiunea Sud Est

1333 1243 -0106 1241 -0002

1583 1430 -0148 1423 -0008

1172 1027 -0148 1020 -0007

Regiunea Vest

1437 1363 -0103 1363 0000

Regiunea Centru

1290 1203 -0079 1197 -0006

Regiunea Bucuresti

1020 1297 0263 1373 0076

Analiza interna

Infrastructura

Potentialul uman

Turism

Zone protejate

Analiza externa

CAEN (activitati

2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015

UM Numar

174 179 185 190 196 202 208 214 220

3 4 4 4 4 4 5 5 5

15 15 15 15 15 15 15 15 15

1206 1218 1231 1243 1255 1268 1281 1293 1306

termica gaze si apa

8 8 8 8 8 8 8 8 8

Constructii 392 407 423 440 458 476 495 515 536

Comert 2469 2518 2543 2594 2646 2699 2753 2808 2864

278 283 289 295 301 307 313 316 319

392 412 433 454 477 501 526 552 580

53 53 53 53 53 53 53 53 53

585 596 608 620 633 646 658 672 685

Invatamant 12 12 12 12 12 12 12 12 12

108 111 115 118 122 125 129 133 137

119 124 129 138 147 158 169 180 193

UM 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012

Ani UM 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022

Ani UM 2033 2034 2035 2036 2037 2038 2039 2040

Probleme strategice

Directii strategice

Etapele evaluarii

Masurii

Denumirea masurii

Sub-masura

Masura 1

Masura 2

Ecologie urbana

Masura 3

Masura 4

Masura 5

Protectia solului

Masura 6

Program Comunicare

I REZUMAT EXECUTIV

2000 2006

2006-2000

20102010-2006

Regiunea Nord Est

1731 1514 -0234 1502 -0012

Regiunea Sud Est

1333 1243 -0106 1241 -0002

1583 1430 -0148 1423 -0008

1172 1027 -0148 1020 -0007

Regiunea Vest

1437 1363 -0103 1363 0000

Regiunea Centru

1290 1203 -0079 1197 -0006

Regiunea Bucuresti

1020 1297 0263 1373 0076

Analiza interna

Infrastructura

Potentialul uman

Turism

Zone protejate

Analiza externa

CAEN (activitati

2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015

UM Numar

174 179 185 190 196 202 208 214 220

3 4 4 4 4 4 5 5 5

15 15 15 15 15 15 15 15 15

1206 1218 1231 1243 1255 1268 1281 1293 1306

termica gaze si apa

8 8 8 8 8 8 8 8 8

Constructii 392 407 423 440 458 476 495 515 536

Comert 2469 2518 2543 2594 2646 2699 2753 2808 2864

278 283 289 295 301 307 313 316 319

392 412 433 454 477 501 526 552 580

53 53 53 53 53 53 53 53 53

585 596 608 620 633 646 658 672 685

Invatamant 12 12 12 12 12 12 12 12 12

108 111 115 118 122 125 129 133 137

119 124 129 138 147 158 169 180 193

UM 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012

Ani UM 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022

Ani UM 2033 2034 2035 2036 2037 2038 2039 2040

Probleme strategice

Directii strategice

Etapele evaluarii

Masurii

Denumirea masurii

Sub-masura

Masura 1

Masura 2

Ecologie urbana

Masura 3

Masura 4

Masura 5

Protectia solului

Masura 6

Program Comunicare

I REZUMAT EXECUTIV

2000 2006

2006-2000

20102010-2006

Regiunea Nord Est

1731 1514 -0234 1502 -0012

Regiunea Sud Est

1333 1243 -0106 1241 -0002

1583 1430 -0148 1423 -0008

1172 1027 -0148 1020 -0007

Regiunea Vest

1437 1363 -0103 1363 0000

Regiunea Centru

1290 1203 -0079 1197 -0006

Regiunea Bucuresti

1020 1297 0263 1373 0076

Analiza interna

Infrastructura

Potentialul uman

Turism

Zone protejate

Analiza externa

CAEN (activitati

2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015

UM Numar

174 179 185 190 196 202 208 214 220

3 4 4 4 4 4 5 5 5

15 15 15 15 15 15 15 15 15

1206 1218 1231 1243 1255 1268 1281 1293 1306

termica gaze si apa

8 8 8 8 8 8 8 8 8

Constructii 392 407 423 440 458 476 495 515 536

Comert 2469 2518 2543 2594 2646 2699 2753 2808 2864

278 283 289 295 301 307 313 316 319

392 412 433 454 477 501 526 552 580

53 53 53 53 53 53 53 53 53

585 596 608 620 633 646 658 672 685

Invatamant 12 12 12 12 12 12 12 12 12

108 111 115 118 122 125 129 133 137

119 124 129 138 147 158 169 180 193

UM 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012

Ani UM 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022

Ani UM 2033 2034 2035 2036 2037 2038 2039 2040

Probleme strategice

Directii strategice

Etapele evaluarii

Masurii

Denumirea masurii

Sub-masura

Masura 1

Masura 2

Ecologie urbana

Masura 3

Masura 4

Masura 5

Protectia solului

Masura 6

Program Comunicare

I REZUMAT EXECUTIV

2000 2006

2006-2000

20102010-2006

Regiunea Nord Est

1731 1514 -0234 1502 -0012

Regiunea Sud Est

1333 1243 -0106 1241 -0002

1583 1430 -0148 1423 -0008

1172 1027 -0148 1020 -0007

Regiunea Vest

1437 1363 -0103 1363 0000

Regiunea Centru

1290 1203 -0079 1197 -0006

Regiunea Bucuresti

1020 1297 0263 1373 0076

Analiza interna

Infrastructura

Potentialul uman

Turism

Zone protejate

Analiza externa

CAEN (activitati

2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015

UM Numar

174 179 185 190 196 202 208 214 220

3 4 4 4 4 4 5 5 5

15 15 15 15 15 15 15 15 15

1206 1218 1231 1243 1255 1268 1281 1293 1306

termica gaze si apa

8 8 8 8 8 8 8 8 8

Constructii 392 407 423 440 458 476 495 515 536

Comert 2469 2518 2543 2594 2646 2699 2753 2808 2864

278 283 289 295 301 307 313 316 319

392 412 433 454 477 501 526 552 580

53 53 53 53 53 53 53 53 53

585 596 608 620 633 646 658 672 685

Invatamant 12 12 12 12 12 12 12 12 12

108 111 115 118 122 125 129 133 137

119 124 129 138 147 158 169 180 193

UM 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012

Ani UM 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022

Ani UM 2033 2034 2035 2036 2037 2038 2039 2040

Probleme strategice

Directii strategice

Etapele evaluarii

Masurii

Denumirea masurii

Sub-masura

Masura 1

Masura 2

Ecologie urbana

Masura 3

Masura 4

Masura 5

Protectia solului

Masura 6

Program Comunicare

I REZUMAT EXECUTIV

2000 2006

2006-2000

20102010-2006

Regiunea Nord Est

1731 1514 -0234 1502 -0012

Regiunea Sud Est

1333 1243 -0106 1241 -0002

1583 1430 -0148 1423 -0008

1172 1027 -0148 1020 -0007

Regiunea Vest

1437 1363 -0103 1363 0000

Regiunea Centru

1290 1203 -0079 1197 -0006

Regiunea Bucuresti

1020 1297 0263 1373 0076

Analiza interna

Infrastructura

Potentialul uman

Turism

Zone protejate

Analiza externa

CAEN (activitati

2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015

UM Numar

174 179 185 190 196 202 208 214 220

3 4 4 4 4 4 5 5 5

15 15 15 15 15 15 15 15 15

1206 1218 1231 1243 1255 1268 1281 1293 1306

termica gaze si apa

8 8 8 8 8 8 8 8 8

Constructii 392 407 423 440 458 476 495 515 536

Comert 2469 2518 2543 2594 2646 2699 2753 2808 2864

278 283 289 295 301 307 313 316 319

392 412 433 454 477 501 526 552 580

53 53 53 53 53 53 53 53 53

585 596 608 620 633 646 658 672 685

Invatamant 12 12 12 12 12 12 12 12 12

108 111 115 118 122 125 129 133 137

119 124 129 138 147 158 169 180 193

UM 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012

Ani UM 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022

Ani UM 2033 2034 2035 2036 2037 2038 2039 2040

Probleme strategice

Directii strategice

Etapele evaluarii

Masurii

Denumirea masurii

Sub-masura

Masura 1

Masura 2

Ecologie urbana

Masura 3

Masura 4

Masura 5

Protectia solului

Masura 6

Program Comunicare

I REZUMAT EXECUTIV

2000 2006

2006-2000

20102010-2006

Regiunea Nord Est

1731 1514 -0234 1502 -0012

Regiunea Sud Est

1333 1243 -0106 1241 -0002

1583 1430 -0148 1423 -0008

1172 1027 -0148 1020 -0007

Regiunea Vest

1437 1363 -0103 1363 0000

Regiunea Centru

1290 1203 -0079 1197 -0006

Regiunea Bucuresti

1020 1297 0263 1373 0076

Analiza interna

Infrastructura

Potentialul uman

Turism

Zone protejate

Analiza externa

CAEN (activitati

2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015

UM Numar

174 179 185 190 196 202 208 214 220

3 4 4 4 4 4 5 5 5

15 15 15 15 15 15 15 15 15

1206 1218 1231 1243 1255 1268 1281 1293 1306

termica gaze si apa

8 8 8 8 8 8 8 8 8

Constructii 392 407 423 440 458 476 495 515 536

Comert 2469 2518 2543 2594 2646 2699 2753 2808 2864

278 283 289 295 301 307 313 316 319

392 412 433 454 477 501 526 552 580

53 53 53 53 53 53 53 53 53

585 596 608 620 633 646 658 672 685

Invatamant 12 12 12 12 12 12 12 12 12

108 111 115 118 122 125 129 133 137

119 124 129 138 147 158 169 180 193

UM 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012

Ani UM 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022

Ani UM 2033 2034 2035 2036 2037 2038 2039 2040

Probleme strategice

Directii strategice

Etapele evaluarii

Masurii

Denumirea masurii

Sub-masura

Masura 1

Masura 2

Ecologie urbana

Masura 3

Masura 4

Masura 5

Protectia solului

Masura 6

Program Comunicare

I REZUMAT EXECUTIV

2000 2006

2006-2000

20102010-2006

Regiunea Nord Est

1731 1514 -0234 1502 -0012

Regiunea Sud Est

1333 1243 -0106 1241 -0002

1583 1430 -0148 1423 -0008

1172 1027 -0148 1020 -0007

Regiunea Vest

1437 1363 -0103 1363 0000

Regiunea Centru

1290 1203 -0079 1197 -0006

Regiunea Bucuresti

1020 1297 0263 1373 0076

Analiza interna

Infrastructura

Potentialul uman

Turism

Zone protejate

Analiza externa

CAEN (activitati

2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015

UM Numar

174 179 185 190 196 202 208 214 220

3 4 4 4 4 4 5 5 5

15 15 15 15 15 15 15 15 15

1206 1218 1231 1243 1255 1268 1281 1293 1306

termica gaze si apa

8 8 8 8 8 8 8 8 8

Constructii 392 407 423 440 458 476 495 515 536

Comert 2469 2518 2543 2594 2646 2699 2753 2808 2864

278 283 289 295 301 307 313 316 319

392 412 433 454 477 501 526 552 580

53 53 53 53 53 53 53 53 53

585 596 608 620 633 646 658 672 685

Invatamant 12 12 12 12 12 12 12 12 12

108 111 115 118 122 125 129 133 137

119 124 129 138 147 158 169 180 193

UM 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012

Ani UM 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022

Ani UM 2033 2034 2035 2036 2037 2038 2039 2040

Probleme strategice

Directii strategice

Etapele evaluarii

Masurii

Denumirea masurii

Sub-masura

Masura 1

Masura 2

Ecologie urbana

Masura 3

Masura 4

Masura 5

Protectia solului

Masura 6

Program Comunicare

I REZUMAT EXECUTIV

Analiza interna

Infrastructura

Potentialul uman

Turism

Zone protejate

Analiza externa

CAEN (activitati

2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015

UM Numar

174 179 185 190 196 202 208 214 220

3 4 4 4 4 4 5 5 5

15 15 15 15 15 15 15 15 15

1206 1218 1231 1243 1255 1268 1281 1293 1306

termica gaze si apa

8 8 8 8 8 8 8 8 8

Constructii 392 407 423 440 458 476 495 515 536

Comert 2469 2518 2543 2594 2646 2699 2753 2808 2864

278 283 289 295 301 307 313 316 319

392 412 433 454 477 501 526 552 580

53 53 53 53 53 53 53 53 53

585 596 608 620 633 646 658 672 685

Invatamant 12 12 12 12 12 12 12 12 12

108 111 115 118 122 125 129 133 137

119 124 129 138 147 158 169 180 193

UM 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012

Ani UM 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022

Ani UM 2033 2034 2035 2036 2037 2038 2039 2040

Probleme strategice

Directii strategice

Etapele evaluarii

Masurii

Denumirea masurii

Sub-masura

Masura 1

Masura 2

Ecologie urbana

Masura 3

Masura 4

Masura 5

Protectia solului

Masura 6

Program Comunicare

I REZUMAT EXECUTIV

Analiza interna

Infrastructura

Potentialul uman

Turism

Zone protejate

Analiza externa

CAEN (activitati

2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015

UM Numar

174 179 185 190 196 202 208 214 220

3 4 4 4 4 4 5 5 5

15 15 15 15 15 15 15 15 15

1206 1218 1231 1243 1255 1268 1281 1293 1306

termica gaze si apa

8 8 8 8 8 8 8 8 8

Constructii 392 407 423 440 458 476 495 515 536

Comert 2469 2518 2543 2594 2646 2699 2753 2808 2864

278 283 289 295 301 307 313 316 319

392 412 433 454 477 501 526 552 580

53 53 53 53 53 53 53 53 53

585 596 608 620 633 646 658 672 685

Invatamant 12 12 12 12 12 12 12 12 12

108 111 115 118 122 125 129 133 137

119 124 129 138 147 158 169 180 193

UM 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012

Ani UM 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022

Ani UM 2033 2034 2035 2036 2037 2038 2039 2040

Probleme strategice

Directii strategice

Etapele evaluarii

Masurii

Denumirea masurii

Sub-masura

Masura 1

Masura 2

Ecologie urbana

Masura 3

Masura 4

Masura 5

Protectia solului

Masura 6

Program Comunicare

I REZUMAT EXECUTIV

Analiza interna

Infrastructura

Potentialul uman

Turism

Zone protejate

Analiza externa

CAEN (activitati

2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015

UM Numar

174 179 185 190 196 202 208 214 220

3 4 4 4 4 4 5 5 5

15 15 15 15 15 15 15 15 15

1206 1218 1231 1243 1255 1268 1281 1293 1306

termica gaze si apa

8 8 8 8 8 8 8 8 8

Constructii 392 407 423 440 458 476 495 515 536

Comert 2469 2518 2543 2594 2646 2699 2753 2808 2864

278 283 289 295 301 307 313 316 319

392 412 433 454 477 501 526 552 580

53 53 53 53 53 53 53 53 53

585 596 608 620 633 646 658 672 685

Invatamant 12 12 12 12 12 12 12 12 12

108 111 115 118 122 125 129 133 137

119 124 129 138 147 158 169 180 193

UM 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012

Ani UM 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022

Ani UM 2033 2034 2035 2036 2037 2038 2039 2040

Probleme strategice

Directii strategice

Etapele evaluarii

Masurii

Denumirea masurii

Sub-masura

Masura 1

Masura 2

Ecologie urbana

Masura 3

Masura 4

Masura 5

Protectia solului

Masura 6

Program Comunicare

I REZUMAT EXECUTIV

Analiza interna

Infrastructura

Potentialul uman

Turism

Zone protejate

Analiza externa

CAEN (activitati

2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015

UM Numar

174 179 185 190 196 202 208 214 220

3 4 4 4 4 4 5 5 5

15 15 15 15 15 15 15 15 15

1206 1218 1231 1243 1255 1268 1281 1293 1306

termica gaze si apa

8 8 8 8 8 8 8 8 8

Constructii 392 407 423 440 458 476 495 515 536

Comert 2469 2518 2543 2594 2646 2699 2753 2808 2864

278 283 289 295 301 307 313 316 319

392 412 433 454 477 501 526 552 580

53 53 53 53 53 53 53 53 53

585 596 608 620 633 646 658 672 685

Invatamant 12 12 12 12 12 12 12 12 12

108 111 115 118 122 125 129 133 137

119 124 129 138 147 158 169 180 193

UM 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012

Ani UM 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022

Ani UM 2033 2034 2035 2036 2037 2038 2039 2040

Probleme strategice

Directii strategice

Etapele evaluarii

Masurii

Denumirea masurii

Sub-masura

Masura 1

Masura 2

Ecologie urbana

Masura 3

Masura 4

Masura 5

Protectia solului

Masura 6

Program Comunicare

I REZUMAT EXECUTIV

Analiza interna

Infrastructura

Potentialul uman

Turism

Zone protejate

Analiza externa

CAEN (activitati

2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015

UM Numar

174 179 185 190 196 202 208 214 220

3 4 4 4 4 4 5 5 5

15 15 15 15 15 15 15 15 15

1206 1218 1231 1243 1255 1268 1281 1293 1306

termica gaze si apa

8 8 8 8 8 8 8 8 8

Constructii 392 407 423 440 458 476 495 515 536

Comert 2469 2518 2543 2594 2646 2699 2753 2808 2864

278 283 289 295 301 307 313 316 319

392 412 433 454 477 501 526 552 580

53 53 53 53 53 53 53 53 53

585 596 608 620 633 646 658 672 685

Invatamant 12 12 12 12 12 12 12 12 12

108 111 115 118 122 125 129 133 137

119 124 129 138 147 158 169 180 193

UM 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012

Ani UM 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022

Ani UM 2033 2034 2035 2036 2037 2038 2039 2040

Probleme strategice

Directii strategice

Etapele evaluarii

Masurii

Denumirea masurii

Sub-masura

Masura 1

Masura 2

Ecologie urbana

Masura 3

Masura 4

Masura 5

Protectia solului

Masura 6

Program Comunicare

I REZUMAT EXECUTIV

Analiza interna

Infrastructura

Potentialul uman

Turism

Zone protejate

Analiza externa

CAEN (activitati

2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015

UM Numar

174 179 185 190 196 202 208 214 220

3 4 4 4 4 4 5 5 5

15 15 15 15 15 15 15 15 15

1206 1218 1231 1243 1255 1268 1281 1293 1306

termica gaze si apa

8 8 8 8 8 8 8 8 8

Constructii 392 407 423 440 458 476 495 515 536

Comert 2469 2518 2543 2594 2646 2699 2753 2808 2864

278 283 289 295 301 307 313 316 319

392 412 433 454 477 501 526 552 580

53 53 53 53 53 53 53 53 53

585 596 608 620 633 646 658 672 685

Invatamant 12 12 12 12 12 12 12 12 12

108 111 115 118 122 125 129 133 137

119 124 129 138 147 158 169 180 193

UM 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012

Ani UM 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022

Ani UM 2033 2034 2035 2036 2037 2038 2039 2040

Probleme strategice

Directii strategice

Etapele evaluarii

Masurii

Denumirea masurii

Sub-masura

Masura 1

Masura 2

Ecologie urbana

Masura 3

Masura 4

Masura 5

Protectia solului

Masura 6

Program Comunicare

I REZUMAT EXECUTIV

Potentialul uman

Turism

Zone protejate

Analiza externa

CAEN (activitati

2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015

UM Numar

174 179 185 190 196 202 208 214 220

3 4 4 4 4 4 5 5 5

15 15 15 15 15 15 15 15 15

1206 1218 1231 1243 1255 1268 1281 1293 1306

termica gaze si apa

8 8 8 8 8 8 8 8 8

Constructii 392 407 423 440 458 476 495 515 536

Comert 2469 2518 2543 2594 2646 2699 2753 2808 2864

278 283 289 295 301 307 313 316 319

392 412 433 454 477 501 526 552 580

53 53 53 53 53 53 53 53 53

585 596 608 620 633 646 658 672 685

Invatamant 12 12 12 12 12 12 12 12 12

108 111 115 118 122 125 129 133 137

119 124 129 138 147 158 169 180 193

UM 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012

Ani UM 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022

Ani UM 2033 2034 2035 2036 2037 2038 2039 2040

Probleme strategice

Directii strategice

Etapele evaluarii

Masurii

Denumirea masurii

Sub-masura

Masura 1

Masura 2

Ecologie urbana

Masura 3

Masura 4

Masura 5

Protectia solului

Masura 6

Program Comunicare

I REZUMAT EXECUTIV

Turism

Zone protejate

Analiza externa

CAEN (activitati

2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015

UM Numar

174 179 185 190 196 202 208 214 220

3 4 4 4 4 4 5 5 5

15 15 15 15 15 15 15 15 15

1206 1218 1231 1243 1255 1268 1281 1293 1306

termica gaze si apa

8 8 8 8 8 8 8 8 8

Constructii 392 407 423 440 458 476 495 515 536

Comert 2469 2518 2543 2594 2646 2699 2753 2808 2864

278 283 289 295 301 307 313 316 319

392 412 433 454 477 501 526 552 580

53 53 53 53 53 53 53 53 53

585 596 608 620 633 646 658 672 685

Invatamant 12 12 12 12 12 12 12 12 12

108 111 115 118 122 125 129 133 137

119 124 129 138 147 158 169 180 193

UM 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012

Ani UM 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022

Ani UM 2033 2034 2035 2036 2037 2038 2039 2040

Probleme strategice

Directii strategice

Etapele evaluarii

Masurii

Denumirea masurii

Sub-masura

Masura 1

Masura 2

Ecologie urbana

Masura 3

Masura 4

Masura 5

Protectia solului

Masura 6

Program Comunicare

I REZUMAT EXECUTIV

CAEN (activitati

2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014 2015

UM Numar

174 179 185 190 196 202 208 214 220

3 4 4 4 4 4 5 5 5

15 15 15 15 15 15 15 15 15

1206 1218 1231 1243 1255 1268 1281 1293 1306

termica gaze si apa

8 8 8 8 8 8 8 8 8

Constructii 392 407 423 440 458 476 495 515 536

Comert 2469 2518 2543 2594 2646 2699 2753 2808 2864

278 283 289 295 301 307 313 316 319

392 412 433 454 477 501 526 552 580

53 53 53 53 53 53 53 53 53

585 596 608 620 633 646 658 672 685

Invatamant 12 12 12 12 12 12 12 12 12

108 111 115 118 122 125 129 133 137

119 124 129 138 147 158 169 180 193

UM 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012

Ani UM 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022

Ani UM 2033 2034 2035 2036 2037 2038 2039 2040

Probleme strategice

Directii strategice

Etapele evaluarii

Masurii

Denumirea masurii

Sub-masura

Masura 1

Masura 2

Ecologie urbana

Masura 3

Masura 4

Masura 5

Protectia solului

Masura 6

Program Comunicare

I REZUMAT EXECUTIV

392 412 433 454 477 501 526 552 580

53 53 53 53 53 53 53 53 53

585 596 608 620 633 646 658 672 685

Invatamant 12 12 12 12 12 12 12 12 12

108 111 115 118 122 125 129 133 137

119 124 129 138 147 158 169 180 193

UM 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012

Ani UM 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022

Ani UM 2033 2034 2035 2036 2037 2038 2039 2040

Probleme strategice

Directii strategice

Etapele evaluarii

Masurii

Denumirea masurii

Sub-masura

Masura 1

Masura 2

Ecologie urbana

Masura 3

Masura 4

Masura 5

Protectia solului

Masura 6

Program Comunicare

I REZUMAT EXECUTIV

UM 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012

Ani UM 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022

Ani UM 2033 2034 2035 2036 2037 2038 2039 2040

Probleme strategice

Directii strategice

Etapele evaluarii

Masurii

Denumirea masurii

Sub-masura

Masura 1

Masura 2

Ecologie urbana

Masura 3

Masura 4

Masura 5

Protectia solului

Masura 6

Program Comunicare

I REZUMAT EXECUTIV

Ani UM 2013 2014 2015 2016 2017 2018 2019 2020 2021 2022

Ani UM 2033 2034 2035 2036 2037 2038 2039 2040

Probleme strategice

Directii strategice

Etapele evaluarii

Masurii

Denumirea masurii

Sub-masura

Masura 1

Masura 2

Ecologie urbana

Masura 3

Masura 4

Masura 5

Protectia solului

Masura 6

Program Comunicare

I REZUMAT EXECUTIV

Ani UM 2033 2034 2035 2036 2037 2038 2039 2040

Probleme strategice

Directii strategice

Etapele evaluarii

Masurii

Denumirea masurii

Sub-masura

Masura 1

Masura 2

Ecologie urbana

Masura 3

Masura 4

Masura 5

Protectia solului

Masura 6

Program Comunicare

I REZUMAT EXECUTIV

Ani UM 2033 2034 2035 2036 2037 2038 2039 2040

Probleme strategice

Directii strategice

Etapele evaluarii

Masurii

Denumirea masurii

Sub-masura

Masura 1

Masura 2

Ecologie urbana

Masura 3

Masura 4

Masura 5

Protectia solului

Masura 6

Program Comunicare

I REZUMAT EXECUTIV

Ani UM 2033 2034 2035 2036 2037 2038 2039 2040

Probleme strategice

Directii strategice

Etapele evaluarii

Masurii

Denumirea masurii

Sub-masura

Masura 1

Masura 2

Ecologie urbana

Masura 3

Masura 4

Masura 5

Protectia solului

Masura 6

Program Comunicare

I REZUMAT EXECUTIV

Probleme strategice

Directii strategice

Etapele evaluarii

Masurii

Denumirea masurii

Sub-masura

Masura 1

Masura 2

Ecologie urbana

Masura 3

Masura 4

Masura 5

Protectia solului

Masura 6

Program Comunicare

I REZUMAT EXECUTIV

Directii strategice

Etapele evaluarii

Masurii

Denumirea masurii

Sub-masura

Masura 1

Masura 2

Ecologie urbana

Masura 3

Masura 4

Masura 5

Protectia solului

Masura 6

Program Comunicare

I REZUMAT EXECUTIV

Directii strategice

Etapele evaluarii

Masurii

Denumirea masurii

Sub-masura

Masura 1

Masura 2

Ecologie urbana

Masura 3

Masura 4

Masura 5

Protectia solului

Masura 6

Program Comunicare

I REZUMAT EXECUTIV

Etapele evaluarii

Masurii

Denumirea masurii

Sub-masura

Masura 1

Masura 2

Ecologie urbana

Masura 3

Masura 4

Masura 5

Protectia solului

Masura 6

Program Comunicare

I REZUMAT EXECUTIV

Etapele evaluarii

Masurii

Denumirea masurii

Sub-masura

Masura 1

Masura 2

Ecologie urbana

Masura 3

Masura 4

Masura 5

Protectia solului

Masura 6

Program Comunicare

I REZUMAT EXECUTIV

Etapele evaluarii

Masurii

Denumirea masurii

Sub-masura

Masura 1

Masura 2

Ecologie urbana

Masura 3

Masura 4

Masura 5

Protectia solului

Masura 6

Program Comunicare

I REZUMAT EXECUTIV

Etapele evaluarii

Masurii

Denumirea masurii

Sub-masura

Masura 1

Masura 2

Ecologie urbana

Masura 3

Masura 4

Masura 5

Protectia solului

Masura 6

Program Comunicare

I REZUMAT EXECUTIV

Etapele evaluarii

Masurii

Denumirea masurii

Sub-masura

Masura 1

Masura 2

Ecologie urbana

Masura 3

Masura 4

Masura 5

Protectia solului

Masura 6

Program Comunicare

I REZUMAT EXECUTIV

Etapele evaluarii

Masurii

Denumirea masurii

Sub-masura

Masura 1

Masura 2

Ecologie urbana

Masura 3

Masura 4

Masura 5

Protectia solului

Masura 6

Program Comunicare

I REZUMAT EXECUTIV

Etapele evaluarii

Masurii

Denumirea masurii

Sub-masura

Masura 1

Masura 2

Ecologie urbana

Masura 3

Masura 4

Masura 5

Protectia solului

Masura 6

Program Comunicare

I REZUMAT EXECUTIV

Masurii

Denumirea masurii

Sub-masura

Masura 1

Masura 2

Ecologie urbana

Masura 3

Masura 4

Masura 5

Protectia solului

Masura 6

Program Comunicare

I REZUMAT EXECUTIV

Masurii

Denumirea masurii

Sub-masura

Masura 1

Masura 2

Ecologie urbana

Masura 3

Masura 4

Masura 5

Protectia solului

Masura 6

Program Comunicare

I REZUMAT EXECUTIV

Masurii

Denumirea masurii

Sub-masura

Masura 1

Masura 2

Ecologie urbana

Masura 3

Masura 4

Masura 5

Protectia solului

Masura 6

Program Comunicare

I REZUMAT EXECUTIV

Masura 2

Ecologie urbana

Masura 3

Masura 4

Masura 5

Protectia solului

Masura 6

Program Comunicare

I REZUMAT EXECUTIV

Program Comunicare

I REZUMAT EXECUTIV

Program Comunicare

I REZUMAT EXECUTIV

Program Comunicare

I REZUMAT EXECUTIV

Program Comunicare

I REZUMAT EXECUTIV

Documents

Strategia Pentru o Dezvoltare Durabila-florin