Upload
others
View
9
Download
0
Embed Size (px)
Citation preview
STRATEGIA DE EFICIENTA ENERGETICA A ORASULUI URLATI PENTRU PERIOADA 2018-2022
STRATEGIA DE EFICIENTA
ENERGETICA A ORASULUI URLATI
Pentru perioada 2018-2022
SHUMICON SRL MARTIE 2018
STRATEGIA DE EFICIENTA ENERGETICA A ORASULUI URLATI PENTRU PERIOADA 2018-2022
2
CUPRINS
Introducere
Necesitatea aprobarii modelului
Locul Programului de imbunatatire a eficientei energetice in cadrul Strategiei de
dezvoltare locale
CUPRINS
1. POLITICI EUROPENE, STRATEGIA NATIONALA PENTRU EFICIENTA
ENERGETICA, STRATEGIILE SI PROGRAMELE LOCALE DE IMBUNATATIRE A
EFICIENTEI ENERGETICE
1.1. CADRUL LEGISLATIV .
1.2. TINTA DE REDUCERE A EMISIILOR DE CO2 PENTRU ORASUL URLATI
2. DESCRIEREA GENERALA A ORASULUI URLATI
2.1. LOCALIZAREA, RELIEFUL SI ISTORICUL ASEZARII
2.1.1. REPERE GEOGRAFICE
2.1.2. ISTORICUL ASEZARII
2.1.3. RELIEFUL
2.2. ADMINISTRAREA TERITORIULUI, ORGANIGRAMA APARATULUI
PERMANENT AL CONSILIULUI LOCAL
2.2.1. FUNCTIILE URBANE ALE ORASULUI URLATI
2.2.2. SUPRAFATA TERITORIULUI
2.2.3. ADMINISTRAREA TERITORIULUI, ORGANIGRAMA APARATULUI
PERMANENT AL CONSILIULUI LOCAL URLATI
2.3. BAZE DE DATE SI GESTIONAREA SISTEMULUI DE RAPORTARE A
INFORMATIILOR PRIVIND CONSUMURILE DE ENERGIE LA NIVELUL ORASULUI
URLATI
2.4. MONITORIZAREA SI RAPORTAREA EVALUARII DIN PUNCT DE VEDERE
AL MANAGEMENTULUI ENERGETIC
2.4.1. MANAGEMENTUL ENERGETIC
2.5. CONSUMURILE ENERGETICE PUBLICE SI REZIDENTIALE
2.6. CONDITII CLIMATICE SPECIFIC ZONEI (ZONA CLIMATICA,
TEMPERATURA EXTERIOARA ETC.)
2.6.1. FACTORII NATURALI DE MEDIU (APA, SOL, AER).
CALITATEA APEI
CALITATEA SOLULUI
CALITATEA AERULUI
2.7. DATE DEMOGRAFICE SI EVOLUTIA FONDUL LOCATIV
2.7.1. DATE DEMOGRAFICE URLATI
2.7.2 FONDUL LOCATIV
2.8. INFRASTRUCTURA SI SERVICIILE DE UTILITATE PUBLICA
2.8.1. INFRASTRUCTURA DE UTILITATE PUBLICA
2.8.1.1. EDUCATIE SI INVATAMANT
2.8.1.2. SANATATE SI ASISTENTA SOCIALA
STRATEGIA DE EFICIENTA ENERGETICA A ORASULUI URLATI PENTRU PERIOADA 2018-2022
3
2.8.1.2.1. Serviciile de sanatate
2.8.1.2.2. Serviciile de asistenta sociala
2.8.1.3. INFRASTRUCTURA DE TRANSPORT
2.8.1.3.1. Caile de acces
2.8.1.4. CULTURA
2.8.2. SERVICIILE DE UTILITATE PUBLICA
2.8.2.1. ALIMENTAREA CU ENERGIE TERMICA
2.8.2.2. ALIMENTAREA CU ENERGIE ELECTRICA
2.8.2.2.1. Reteaua de iluminat public
2.8.2.3. INFRASTRUCTURA PENTRU APA - CANAL
2.8.2.3.1. Reteaua de alimentare cu apa
2.8.2.3.2. Preturile si tarifele practicate
2.8.2.3.3. Reteaua de colectare si tratare a apelor uzate
2.8.2.3.4. Surse de poluare a apei in oras
2.8.2.4. MANAGEMENTUL DESEURILOR SI AL RISCURILOR NATURALE
2.8.2.4.1. Deseuri urbane
2.8.2.4.2. Compozitia deseurilor
2.8.2.4.3. Deseuri industriale
2.8.2.4.4. Deseuri lemnoase
2.8.2.4.5. Educatie ecologica si activitati comunitare specifice
2.8.2.4.6. Spatiile verzi
2.8.2.4.7. Situatii de urgenta
2.9. UTILIZAREA SI NIVELUL DE DEZVOLTARE AL TRANSPORTULUI IN
LOCALITATEA URLATI
2.9.1. TRANSPORTUL PUBLIC
2.9.2 TRANSPORT INDIVIDUAL si TRANSPORTUL DE MARFURI
2.10. GESTIONAREA SERVICIILOR DE UTILITATI PUBLICE
3. PREGATIREA PROGRAMULUI DE IMBUNATATIRE A EFICIENTEI
ENERGETICE – PRELUCRARE DATE STATISTICE
3.1. DATE TEHNICE PENTRU SISTEMELE DE ILUMINAT SI CONSUMUL
PUBLIC DE ENERGIE
3.1.1. ILUMINAT PUBLIC STRADAL
3.1.2. CONSUM ENERGIE IN CLADIRILE PUBLICE
3.1.2.1. CONSUMURI CLADIRI APARTINAND DE PRIMARIA URLATI
3.1.2.2. CONSUMURI AFERENTE SECTORULUI DE INVATAMANT PUBLIC
3.1.2.3. CONSUMURI AFERENTE SECTORULUI DE SANATATE PUBLICA
3.2. DATE TEHNICE DESPRE SECTORUL REZIDENTIAL
3.3. DATE TEHNICE PENTRU SECTORUL TRANSPORTURI
3.3.1. TRANSPORTUL PUBLIC
3.3.2. TRANSPORTUL INDIVIDUAL
3.4. DATE TEHNICE PRIVIND POTENTIALUL DE PRODUCERE SI UTILIZARE
PROPRIE MAI EFICIENTA A ENERGENIEI REGENERABILE LA NIVEL LOCAL
3.4.1. SURSE ENERGETICE REGENERABILE
4. CREAREA PROGRAMULUI DE IMBUNATATIRE A EFICIENTEI ENERGETICE
4.1. DETERMINAREA NIVELULUI DE REFERINTA
STRATEGIA DE EFICIENTA ENERGETICA A ORASULUI URLATI PENTRU PERIOADA 2018-2022
4
4.1.1. INVENTARUL DE REFERINTA
4.1.2. CONSUMUL FINAL DE ENERGIE
4.1.3. SCENARIILE PRIVIND CONSUMUL DE ENERGIE SI EMISIILE DE CO2
4.2. FORMULAREA OBIECTIVELOR
4.2.1. OBIECTIVELE STRATEGIEI ENERGETICE A ROMANIEI
4.2.2. OBIECTIVELE STRATEGICE PRIORITARE LA NIVEL LOCAL PENTRU
EFICIENTA ENERGETICA
4.2.3. PACHETE DE ACTIUNI
4.2.3.1. CLADIRI SI ECHIPAMENTE/INSTALATII
4.2.3.1.1. CLADIRI ORASENESTI
4.2.3.1.2. CLADIRI DIN SECTORUL REZIDENTIAL
4.2.3.1.3. ECHIPAMENTE /INSTALATII PENTRU ILUMINAT PUBLIC
4.2.3.1.4. ECHIPAMENTE/INSTALATII PENTRU SECTORUL APA-CANAL
4.2.3.2. TRANSPORTUL
4.2.3.2.1. PARCUL AUTO
4.2.3.2.2. TRANSPORTUL PUBLIC
4.2.3.2.3. TRANSPORTUL PRIVAT SI COMERCIAL
4.2.3.3. PLANIFICAREA TERITORIULUI
4.2.3.4. ACHIZITII PUBLICE DE PRODUSE SI SERVICII
4.2.3.5. CANALE DE COMUNICARE
4.3. PROIECTE PRIORITARE
4.4. MIJLOACE FINANCIARE
4.4.1. SCHEMA LOGICA A PROGRAMELOR OPERATIONALE EXISTENTE
PENTRU PERIOADA 2014 – 2020 124
4.4.2. CORESPONDENTA DINTRE OBIECTIVELE TEMATICE stabilite pentru
perioada de programare 2014-2020 (art.9 – reg.ce nr.1303/2013) si programele operationale
destinate Romaniei
4.4.3. PREZENTARE PROGRAME OPERATIONALE RELEVANTE PENTRU
STRATEGIA DE IMBUNATATIRE A EFICIENTEI ENERGETICE IN URLATI
5. MONITORIZAREA REZULTATELOR IMPLEMENTARII MASURILOR DE
CRESTERE A EFICIENTEI ENERGETICE
6 ANEXE
Anexa 1 – Matrice evaluare din punct de vedere al managementului energetic
Anexa 2 – Fisa de prezentare energetica a localitatii
Anexa 3 – Etapele fundamentarii proiectelor prioritare
3.1. Etapele generale in fundamentarea proiectelor de eficienta energetica
3.2. Fundamentarea proiectelor de eficienta energetica in Orasul Urlati
Anexa 4 - Sinteza programului de imbunatatire a eficientei energetice
Anexa 5 - Planse reprezentand impartirea teritoriala Urlati cf PUG
STRATEGIA DE EFICIENTA ENERGETICA A ORASULUI URLATI PENTRU PERIOADA 2018-2022
5
DEFINITII SI ABREVIERI
ANRE - Autoritatea Nationala de Reglementare in Domeniul Energiei
Audit energetic - procedura sistematica de obtinere a unor date despre consumul
energetic existent al unei cladiri sau al uni grup de cladiri, al unei activitati si/sau instalatii
industrial sau al serviciilor private sau publice, de identificaare si cuantificare a oportunitatilor
rentabile pentru realizarea unor economii de energie si cuantificarea rezultatelor;
Biomasa - fractiunea biodegradabila a produselor, deseurilor si reziduurilor de origine
biologica din agricultura (inclusiv substante vegetale si animale), silvicultura si industriile
conexe, inclusiv pescuitul si acvacultura, precum si fractiunea biodegradabila a deseurilor
industriale si municipale, codificate conform prevederilor legale;
Biolichid - combustibil lichid produs din biomasa utilizat in scopuri energetice, altele
decat pentru transport, inclusiv pentru producerea energiei electrice si a energiei termice destinate
incalzirii si racirii;
Biocarburant - combustibil lichid sau gazos pentru transport, produs din biomasa;
Centrala electrica - ansamblul de instalatii, constructii si echipamente necesare pentru
producerea de energie electrica; poate fi constituita din unul sau mai multe grupuri electrice;
Certificat verde - titlul ce atesta producerea din surse regenerabile de energie a unei
cantitati de energie electrica. Certificatul se poate tranzactiona, distinct de cantitatea de energie
electrica pe care acesta o reprezinta, pe o piata organizata, in conditiile legii;
Conservarea energiei - totalitatea activitatilor orientate spre utilizarea eficienta a
resurselor energetice in procesul de extragere, producer, depozitare, transport, distributie si
consum al acestora, precum si spre atragerea in circuitul economic a resurselor regenerabile de
energie; conservarea energiei include 3 componente esentiale- utilizarea eficienta a energiei,
cresterea eficientei energetice si inlocuirea combustibililor deficitari;
Consumator final - persoana fizica sau juridica care cumpara energie exclusiv pentru
consumul propriu;
Contract de performanta energetica - acord contractual intre beneficiar si furnizorul
unei masuri care are ca scop imbunatatirea eficientei energetice, in mod normal ESCO, in care
investitia necesara realizarii masurii trebuie sa fie platita proportional cu nivelul de imbunatatire a
eficientei energetice prevazut in contract;
Distribuitor de energie - persoana fizica sau juridica autorizata responsabila cu
transportul energiei in vederea livrarii acesteia la consumatorii finali si la statiile de distributie
care vand energie consumatorilor finali;
STRATEGIA DE EFICIENTA ENERGETICA A ORASULUI URLATI PENTRU PERIOADA 2018-2022
6
Economii de energie - cantitatea de energie economisita, determinata prin masurarea
si/sau estimarea consumului inainte si dupa aplicarea uneia sau mai multor masuri de
imbunatatire a eficientei energetice;
Eficienta energetica - raportul dintre valoarea rezultatului performant obtinut, constand
in servicii, marfuri sau energia rezultata, si valoarea energiei utilizate in acest scop;
Energie - toate formele de energie disponibile pe piata, inclusiv energia electrica, energia
temica, gazele naturale, inlusiv gazul natural lichefiat, gazul petrolier lichefiat, orice combustibil
destinat incalzirii si racirii, carbune si lignit, carburanti, mai putin carburantii pntru aviatie si
combustibilii pentru navigatia maritima, si biomasa, definita conform Directivei 2001/77/CE a
Parlamentului European si a Consiliului din 27 septembrie 2001 privind promovarea electricitatii
produse din sursele de energie regenerabile pe piata interna a electricitatii;
Finantare de catre terti - acord contractual care implica suplimentar fata de furnizorul
de energie si beneficiar, un tert. Valoarea finaciara a economiei generata de imbunatatierea
eficientei energetice determina plata tertului. Acest tert poate sa fie sau nu o companie ESCO;
Instrumente financiare pentru economii de energie - orice instrument financiar,
precum fonduri, subventii, reduceri de taxe, imprumuturi, finantare de catre terti, contracte de
performanta energetica, contracte de garantare a economiilor de enrgie, care sunt facute
disponibile pe piata de catre institutiile publice sau organismele private pentru a acoperi partial
sau integral costul initial al masurilor de imbunatatire a eficientei energetice;
Imbunatatire eficienta energetica- cresterea eficientei energetice la consumatorii finali
ca rezultat al schimbarilor tehnologice, comportamentale si/sau economice;
Management energetic - ansamblul activitatilor de organizare, conducere si de
gestionare a proceselor energetice ale unui consumator;
Manager energetic - persoana fizica sau juridica atestata, prestatoare de servicii
energetice, al carei obiect de activitate este organizarea, conducerea si gestionarea proceselor
energetice ale unui consumator;
Masuri de imbunatatire a eficientei energetice - orice actiune care, in mod normal,
conduce la o imbunatatire a eficientei energetice verificabila si care poate fi masurata sau
estimata;
Mecanisme de eficienta energetica - instrumente generale utilizate de guvern sau de
organisme guvernamentale pentru a crea un cadru adecvat ori stimulente pentru actorii pietei in
vederea furnizarii si achizitionarii de servicii enrgetice si alte masuri de imbunatatire a eficientei
energetice;
Planul national de actiune - planul prin care se stabilesc tintele nationale privind
ponderea energiei din surse regenerabile consumata in transporturi, energie electrica, incalzire si
racire in anul 2020, tinand seama de efectele masurilor altor politici privind eficienta energetica
STRATEGIA DE EFICIENTA ENERGETICA A ORASULUI URLATI PENTRU PERIOADA 2018-2022
7
asupra consumului final de energie si masurile care trebuie adoptate pentru atingerea
respectivelor obiective nationale;
Programe de imbunatatire a eficientei energetice - activitati care se concentreaza pe
grupuri de consumatori finali si care, in mod normal, conduc la o imbunatatire a eficientei
energetice verificabila, masurabila sau estimabila;
Serviciu energetic - activitatea care conduce la un beneficiu fizic, o utilitate sau un bun
obtinut dintr-o combinatie de energie cu o tehnologie si/sau o actiune eficienta din punct de
vedere energetic, care poate include activitatie de exploatare, intretinere si control necesare
pentru prestarea serviciului care este furnizat pe baza contractuala si care, in conditii normale,
conduce la o imbunatatire a eficientei energetice;
Sistem de cote obligatorii - mecanismul de promovare a energiei electrice produse din
surse regenerabile de energie prin aplicarea cotelor anuale obligatorii de achizitie de certificate
verzi;
Sistem de promovare - orice instrument, schema sau mecanism, care promoveaza
utilizarea energiei din surse regenerabile prin reducerea costurilor acestei energii, prin cresterea
pretului la care aceasta poate fi vanduta sau prin marirea, prin intermediul unor obligatii
referitoare la energia regenerabila sau in alt mod, a cantitatii achizitionate de acest tip de energie;
aceasta include, dar nu se limiteaza la sistemul de promovare prin certificate verzi, ajutoare
pentru investitii, scutiri sau reduceri de impozite, rambursari de taxe, scheme de promovare
privind obligatia de cumparare a energiei din surse regenerabile;
Sistem de promovare prin certificate verzi - sistemul de cote obligatorii combinat cu
tranzactionarea certificatelor verzi;
Societate de servicii energetice - persoana juridica sau fizica autorizata, care presteaza
servicii energetice si/sau alte masuri de imbunatatirea eficintei energetice in cadrul instalatiei sau
incintei consumatorului si care, ca urmare a prestarii acestor servicii, accepta un grad de risc
financiar. Pata pentru serviciile prestate este bazata, integral sau partial, pe imbunatatirea
eficientei energetice si pe indeplinirea altor criterii de performanta convenite intre parti;
Surse regenerabile de energie - sursele de energie nefosile, respectiv: eoliana, solara,
aerotermala, geotermala, hidrotermala si energia oceanelor, energie hidraulica, biomasa, gaz de
fermentare a deseurilor, denumit si gaz de depozit, si gaz de fermentare a namolurilor din
instalatiile de epurare a apelor uzate si biogaz.
STRATEGIA DE EFICIENTA ENERGETICA A ORASULUI URLATI PENTRU PERIOADA 2018-2022
8
Abreviere de termeni şi unitaţi de masura:
SRE – Surse regenerabile de energie
GJ – Giga Joule
GW – Giga Watt
GWh – Giga Watt ora
kWh – Kilo Watt ora
MJ – Mega Joule
MW – Mega Watt
MW(el) – Mega Watt (capacitate electrica instalata)
MW(t) – Mega Watt (capacitate termica instalata)
PJ – Peta Joule
TJ – Terra Joule
Tep –Tona echivalent petrol
° C – Grade Celsius
Gcal – Unitate pentru energie (1 Gigacalorie = 1,163 MWh)
m2 – Metru patrat
m3 –Metru cub
h – Ora
W – Watt
PT – post de transformare
NLC – numar loc de consum
STRATEGIA DE EFICIENTA ENERGETICA A ORASULUI URLATI PENTRU PERIOADA 2018-2022
9
STATEGIA ENERGETICA A ORASULUI URLATI
Strategia energetica este „o activitate complexa care presupune iniţierea, derularea şi
corelarea unor acţiuni politice, economice, tehnice şi ecologice in vederea asigurarii securitaţii
energetice naţionale, a diversificarii surselor de aprovizionare interna şi externa, a
perfecţionarii şi diversificarii formelor de producere a energiei, a creşterii eficienţei producţiei
şi consumului energetic, a ameliorarii impactului poluant al producţiei şi consumului de
energie”. Puiu, O., Energia – prioritate de interes planetar, Bucureşti, Editura Independenţa
Economica, 1996, p. 141
INTRODUCERE
Energia, in toate formele ei, este elementul de baza in dezvoltarea economica industriala a
fiecarui stat, fiind indispensabila in toate sectoarele de activitate. Standardele noastre de viata
solicita cantitati uriase de energie.
Imbunataţirea eficienţei energetice este un obiectiv strategic al politicii energetice
naţionale, datorita contribuţiei majore pe care o are la realizarea siguranţei alimentarii cu energie,
dezvoltarii durabile şi competitivitaţii, la economisirea resurselor energetice primare şi la
reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera.
Sectorul energetic trebuie sa fie un sector dinamic, care sa susţina activ dezvoltarea
economica a ţarii şi reducerea decalajelor faţa de Uniunea Europeana. In acest sens, “Obiectivul
general al strategiei sectorului energetic il constituie satisfacerea necesarului de energie atat in
prezent, cat şi pe termen mediu şi lung, la preţuri acceptabile, adecvate unei economii moderne
de piaţa şi unui standard de viaţa civilizat, in condiţii de calitate, siguranţa in alimentare, cu
respectarea principiilor dezvoltarii durabile”.
Reducerea consumului de energie si incetarea risipei de energie sunt din ce in ce mai
importante pentru UE. In documentul EUCO 169/14 din octombrie 2014 se stabileste un obiectiv
orientativ de cel putin 27% la nivelul UE pentru imbunatatirea eficientei energetic in 2030 in
comparatie cu proiectiile privind consumul de energie in viitor, pe baza criteriilor actuale. Acesta
va fi reexaminat in 2020, luand in considerare un nivel al UE de 30%. Masurile de eficienta
energetica sunt recunoscute tot mai mult nu doar ca fiind un mijloc de a ajunge la aprovizionarea
durabila cu energie, reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera, imbunatatirea securitatii
aprovizionarii si reducerea costurilor la import, ci si ca mijloc de promovare a competitivitatii
economiilor europene.
Consiliul European din 20 si 21 martie 2014 a subliniat eficacitatea pe care eficienta
energetica o are in reducerea costurilor energiei si a dependentei energetice. UE a stabilit
standarde minime in materie de eficienta energetica si norme de etichetare si de proiectare
ecologica pentru produse, servicii si infrastructura. Aceste masuri vizeaza imbunatatirea
eficientei in toate etapele lantului energetic, de la furnizarea de energie pana la utilizarea energiei
de catre consumatori.
STRATEGIA DE EFICIENTA ENERGETICA A ORASULUI URLATI PENTRU PERIOADA 2018-2022
10
NECESITATEA APROBARII MODELULUI
Romania a identificat rolul important al municipalitatilor in realizarea politicii nationale
de eficienta si a introdus obligatii specifice cu privire la realizarea programelor municipale de
eficienta inca de la transpunerea Directivea nr 32/2006 prin OG nr 22/2008. Legea nr 121/2014
cu privire la eficienta energetica, transpune Directiva nr 27/2012 si introduce noi elemente pentru
sustinerea eficientei energetice la nivel local.
Strategia energetica defineşte obiectivele Orasului Urlati in domeniul energiei electrice si
a eficientei energetice pentru perioada 2015-2020 şi modalitaţile de realizare a acestora, in
condiţiile asigurarii unei dezvoltari durabile.
Scopul strategiei energetice a Orasului Urlati este de a eficientiza consumurile de energie
şi de a oferi o alternativa marilor şi micilor consumatori de energie din surse epuizabile, in
vederea obţinerii unui consum raţional de energie prin retehnologizare şi utilizarea eficienta a
diferitelor surse de energii regenerabile, existente la nivelul orasului.
Obiectivul general al strategiei consta in satisfacerea imediata şi pe termen lung a cererii
de energie electrica, la un preţ cat mai scazut, in condiţii de calitate şi siguranţa, cu limitarea
impactului instalaţiilor energetice asupra mediului. Prin strategia energetica a Orasului Urlati se
urmareşte creşterea securitaţii energetice prin economisirea resurselor epuizabile şi inlocuirea
graduala a acestora in timp, pe baza conceptului dezvoltarii durabile.
LOCUL PROGRAMULUI DE IMBUNATATIRE A
EFICIENTEI ENERGETICE IN CADRUL STRATEGIEI DE
DEZVOLTARE LOCALA
In cadrul Strategiei de dezloltare locala unul din obiectivele specific este politica privind
problemele energetice, fiind un instrument important care sa defineasca evolutia viitoare a
comunitatii, tinta spre care se va indrepta intregul proces de planificare energetica, orientat catre
o piata si catre consumatorii de energie, in scopul de a asigura dezvoltarea economica a
municipiului si de a asigura protectia corespunzatoare a mediului.
1. POLITICI EUROPENE, STRATEGIA NATIONALA PENTRU EFICIENTA
ENERGETICA, STRATEGIILE SI PROGRAMELE LOCALE DE IMBUNATATIRE A
EFICIENTEI ENERGETICE
Politica Uniunii Europene in domeniul energiei pentru perioada pana in 2020 se bazeaza
pe trei obiective fundamentale, pe care Romania le-a preluat in cadrul Strategiei Nationale
Energetice:
1. SIGURANTA ENERGETICA
Cresterea sigurantei energetice prin asigurarea necesarului de resurse energetice si
limitarea dependentei de resursele energetice de import;
STRATEGIA DE EFICIENTA ENERGETICA A ORASULUI URLATI PENTRU PERIOADA 2018-2022
11
Diversificarea surselor de import, a resurselor energetice si a rutelor de transport a
acestora;
Cresterea nivelului de adecvanta a retelelor nationale de transport a energiei electrice,
gazelor naturale si petrol;
Protectia infrastructurii critice.
2. DURABILITATE
Cresterea eficientei energetice;
Promovarea producerii energiei pe baza de resurse regenerabile;
Promovarea producerii de energie electrica si termica in centrale cu cogenerare, in
special in instalatii de cogenerare de inalta eficienta;
Sustinerea activitatilor de cercetare-dezvoltare si diseminare a rezultatelor cercetarilor
aplicabile;
Reducerea impactului negativ al sectorului energetic asupra mediului inconjurator;
Utilizarea rationala si eficienta a resurselor energetice primare.
3. COMPETITIVITATE
Dezvoltarea pietelor concurentiale de energie electrica, gaze naturale, petrol, uraniu,
certificate verzi, certificate de emisii a gazelor cu efect de sera si servicii energetice;
Liberalizarea tranzitului de energie si asigurarea accesului permanent si
nediscriminatoriu al participantilor la piata la retelele de transport, distributie si interconexiunile
internationale;
Continuarea procesului de restructurare si privatizare, in special pe bursa, in sectoarele
energiei electrice, termice si gazelor naturale;
Continuarea procesului de restructurare pentru sectorul de lignit, in vederea cresterii
profitabilitatii si accesului pe piata de capital.
Pentru a se asigura o coordonare coerenta a implementari acestei strategii, prin
intermediul unui pachet legislativ care transpune inclusiv reglementarile Uniunii Europene cu
privire la aceste trei mari prioritati, se impune ca la nivel local fiecare autoritate publica locala sa
isi asume o strategie energetica prin care sa contribuie la implementarea obiectivelor nationale si
realizarea indicatorilor asumati.
Plecand de la aceste considerente, interventiile strategice locale asigura componenta de
DURABILITATE a planurilor de actiune pentru eficienta energetica, reglementata la nivel
European prin pachetul Pachetul „Energie – Schimbari Climatice”, adoptat in 2008.
Pachetul „Energie – Schimbari Climatice”, stabileste pentru UE o serie de obiective
pentru anul 2020, cunoscute sub denumirea de „obiectivele 20-20-20”, si anume:
reducere a emisiilor de GES la nivelul UE cu cel putin 20% fata de nivelul anului
1990;
cresterea cu 20% a ponderii surselor de energie regenerabila (SRE) in totalul
consumului energetic al UE, precum si o tinta de 10% biocarburanti in consumul de energie
pentru transporturi;
STRATEGIA DE EFICIENTA ENERGETICA A ORASULUI URLATI PENTRU PERIOADA 2018-2022
12
reducere cu 20% a consumului de energie primara, care sa se realizeze prin
imbunatatirea eficientei energetice, fata de nivelul la care ar fi ajuns consumul in lipsa acestor
masuri.
Acest pachet legislativ a fost completat in 2009 de patru acte normative complementare:
Directiva 2009/29/CE - pentru imbunatatirea si extinderea schemei europene de
tranzactionare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de sera (EU – ETS);
Decizia 2009/406/CE - Decizia non-ETS;
Directiva 2009/28/CE - Directiva privind energiile regenerabile (RES);
Directiva 2009/31/CE - Directiva privind stocarea geologica a CO2 (CSC).
Pentru indeplinirea obligatiilor asumate de Romania, urmarind elementele complementare
ce asigura respectarea principiului de durabilitate, strategiile locale de eficienta energetica trebuie
sa abordeze urmatoarele aspecte:
Pregatirea unui program de masuri pentru imbunatatirea eficientei energetice;
Identificarea posibilitatilor locale de producere a energiei pe baza de resurse
regenerabile si promovarea acestora;
Identificarea potentialului de producere de energie electrica si termica in centrale cu
cogenerare, in special in instalatii de cogenerare de inalta eficienta si promovarea acestora;
Reducerea impactului negativ al sectorului energetic asupra mediului inconjurator;
Utilizarea rationala si eficienta a resurselor energetice primare.
Aceste masuri integrate contribuie in final la indeplinirea obiectivelor asumate pe plan
national, respectiv:
reducerea cu 19% din emisiile de gaz cu efect de sera din 2005 pana in 2020 pe
sectoare non EU – ETS;
cresterea cu 24% a consumului de energie regenerabila pana in 2020;
reducerea cu 16% a emisiilor de CO2 din 2005 pana in 2020 in EU-ETS (eu
Emissions Trading Scheme)
In acest context, abordarea strategica locala pentru eficienta eneregtica durabila la nivelul
orasului Urlati va viza:
Imbunatatirea eficientei energetice (la nivelul principalilor consumatori)
Utilizarea rationala si eficienta a resurselor energetice primare (gaz, current electric)
Masuri pentru prevenirea riscurilor si adaptare la schimbarile climatice (inundatii,
incendii forestiere etc.)
Masuri pentru capacitarea administratiei publice locale pentru un management
energetic eficient
Masuri de informare si constientizarea opiniei publice pe temetici de mediu,
adaptarea la schimbarile climatice si eficienta energetica
Pachetul de reglementari privind politica viitoare a UE in domeniul energie – schimbari
climatice a fost aprobat in cadrul Consiliului European si adoptat de Parlamentul European in
decembrie 2008 (publicat in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene in iunie 2009). In contextul
STRATEGIA DE EFICIENTA ENERGETICA A ORASULUI URLATI PENTRU PERIOADA 2018-2022
13
instituirii si al functionarii pietei interne si din perspectiva necesitatii de protectie si conservare a
mediului inconjurator, politica energetica a UE urmareste:
asigurarea functionarii pietelor de energie in conditii de competitivitate;
asigurarea sigurantei aprovizionarii cu energie;
promovarea eficientei energetice si a economiei de energie;
dezvoltarea surselor regenerabile de energie;
reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera;
promovarea interconectarii retelelor energetice.
Incepand cu anul 2013, sectorul energiei electrice, responsabil de cea mai mare parte a
emisiilor de CO2 din UE, va fi supus in intregime unui sistem de licitatii pentru achizitionarea
certificatelor de emisii de CO2.
Prin aceste directive se stabilesc urmatoarele obiective, tinte si mecanisme:
Un cadru comun pentru promovarea energiei din surse regenerabile (SRE), astfel
incat UE sa ajunga la o pondere a energiei din SRE in consumul final brut de energie de 20% in
anul 2020. Pentru a atinge aceasta tinta, se stabilesc obiective nationale obligatorii pentru fiecare
stat membru, precum si mecanismele de cooperare in domeniu. Pentru Romania tinta nationala
este de 24%.
Un obiectiv minim de 10% pentru utilizarea de biocarburanti in transportul din
interiorul UE, care sa fie atins pana in 2020. Acest procent este acelasi pentru toate statele
membre.
Se instituie un cadru juridic pentru captarea si stocarea geologica, in conditii de
siguranta din punct de vedere al mediului. UE intentioneaza construirea si punerea in functiune
pana in 2015 a unui numar de pana la 12 instalatii demonstrative de CSC (captarea si stocarea
carbonului). Orientarile comunitare, revizuite, privind ajutoarele de stat pentru protectia
mediului, emise in acelasi perioada in care a fost aprobat pachetul legislativ, permit guvernelor sa
asigure sprijin financiar pentru instalatiile pilot de CSC.
Implementarea prevederilor pachetului legislativ Energie - Schimbari Climatice va avea
implicatii majore in special asupra instalatiilor din sectorul energetic care intra si sub incidenta
Directivei 2001/81/CE privind controlul integrat al poluarii. Aceste instalatii vor trebui sa
respecte concomitent si obligatiile privind calitatea aerului, care conduc la reducerea emisiilor de
substante poluante generate (SO2, NOx, particule).
Masurile privind eficienta energetica au un rol critic in garantarea realizarii la cele mai
mici costuri a obiectivelor stabilite prin pachetul energie-schimbari climatice. In plus, diminuarea
consumului prin eficienta energetica este cel mai eficient mod de a reduce dependenta de
combustibilii fosili si de importuri.
Recunoscand importanta tehnologiei in domeniul energiei pentru reducerea emisiilor de
CO2, a garantarii securitatii in alimentarea cu energie si a competitivitatii companiilor europene,
UE a propus o strategie comuna pentru promovarea tehnologiilor energetice.
STRATEGIA DE EFICIENTA ENERGETICA A ORASULUI URLATI PENTRU PERIOADA 2018-2022
14
Pentru a exista o abordare uniforma care sa ajute la realizarea unor indicatori globali
urmariti prin aceste politici, documentele programatice si pachetul pentru adaptarea la
schimbarile climatice, au fost corelate la nivel European prin legislatia in vigoare si ulterior
preluate si transpuse de fiecare stat in parte prin legislatia nationala.
In consecinta, pentru ca un stat membru sa poata beneficia de pachetele de finantare
disponibile pentru adaptarea la schimbarile climatice, in efortul de a se adapta standardelor
privind consumurile energetice si emisiile de noxe, conform angajamemtelor asumate la nivel
European si global, este necesar sa preia si sa implementeze cerintele agreate la nivel
European/mondial. Acest lucru asigura:
reducerea vulnerabilitatii in fata schimbarilor climatice;
reducerea decalajelor socio-economice si o mai buna coeziune teritoriala prin
implementarea unor tehnologii moderne bazate pe reducerea consumurilor energetice si cresterea
eficientei energetice cu impact direct asupra reducerii cheltuielilor energetice atat pentru
populatie cat si pentru ceilalti consumatori publici sau privati;
reducerea costurilor cu pagubele provenite din dezastre naturale si dezvoltarea unor
politici de preventie in fata dezastrelor pentru a minimaliza pagubele;
mentinerea unui climat de mediu echilibrat care sa contribuie la mentinea starii de
sanatate a populatiei, prin conservarea ecosistemelor naturale si, in acelasi timp, conservarea
resurselor naturale si asigurarea unei dezvoltari durabile.
Sustinerea si implementarea unor astfel de programe trebuie facuta insa la un nivel
strategic care sa poata asigura o anumita continuitate a masurilor la nivel reginal si teritorial.
Pentru aceasta trebuie, sa existe o corelare a interventiilor si o coordonare a acestora in vederea
atingerii anumitor indicatori propusi pentru masurarea impactului acestor interventii.
In lipsa unei Strategii ca document programatic asumat atat politic cat si la nivelul
comunitatii, intervetiile spontane, neecoordonate, fara o tinta clara si o procedura de monitorizare
prin stabilirea unor indicatori relevanti, au un impact local pe termen scurt, fara o valorificare
eficienta a resurselor si potentialului local.
O astfel de planificare strategica nu se poate face decat in contextul pregatirii unei
Strategii Locale de Eficienta Energetica ca parte a unui Plan de Interventii pentru Eficienta
Energetica (PIEE) pe toate nivelurile de interventie (regional, national, local),
aplicandu-se principiile dezvoltarii durabile cu accent pe abordare locala, respective
interventii clare, locale, cuantificabile ca impact prin indicatorii comuni stabiliti la nivel
regional si national.
STRATEGIA DE EFICIENTA ENERGETICA A ORASULUI URLATI PENTRU PERIOADA 2018-2022
15
1. POLITICI EUROPENE, STRATEGIA NATIONALA PENTRU
EFICIENTA ENERGETICA, STRATEGIILE SI PROGRAMELE
LOCALE DE IMBUNATATIRE A EFICIENTEI ENERGETICE
1.1. CADRUL LEGISLATIV
O astfel de planificare strategica nu se poate face decat in contextul pregatirii unei
Strategii Legea nr. 121/2014 privind eficienta energetica;
Masurile de economie de energie incluse in plan trebuie sa fie suficient de consistente
astefel incat la atingerea tintei nationale asumate de Romania, cat si la realizarea obiectivelor
specific din Planul national de actiune in domeniul eficientei energetice. Prin programele de
imbunatatire a eficientei energetic trebuie scos in evident modul de conformare a masurilor pe
termen scurt si a masurilor pe termen de 3-6 ani conform normativelor: HG nr. 1460/2008 -
Strategia nationala pentru dezvoltare durabila a Romaniei –Orizonturi 2013-2020-2030; HG nr.
1069/2007 – Strategia Energetica a Romaniei 2007-2020, actualizata pentru perioada 2011-2020;
HG nr. 2019/2007 – privind promovarea cogenerarii bazata pe cererea de energie termica; Legea
372/2005 privind performanta energetica a cladirilor, republicata; O.G. nr. 28/2013 pentru
aprobarea Programului national de dezvoltare locala.
Pornindu-se de la primul acord international pe aspecte de mediu, negociat intre cele 160
de tari semnatare ale protocolului de la Kyoto, continuandu-se cu declaratiile politice asumate cu
ocazia Conventiilor Natiunilor Unite privind Schimbarile Climatice, la nivel European, inca din
2006 s-a pregatit un cadru comun de implementare a unor politici pentru pentru adaptarea la
schimbarile climatice.
Directiva 32/2006 transpusa in legislatia nationala prin OG 22/2008, prin care s-au
introdus obligatii specifice cu privire la realizarea programelor municipale de eficienta
energetica;
Raportul intrunirii intrunirii IPCC in 2007 (Intergovernmental Panel on Climate
Change) prin care s-au stabilit o serie de obiective pe teme climatice, denumite generic “Pachetul
20/20/20 al Uniunii Europene” si se refera la o serie de masuri de reducere pana in 2020 astfel:
reducerea cu 20% a emisiilor de GES fata de anul 1990, pana in anul 2020;
reducere cu 14% fata de 2005 si utilizarea de energie regenerabila in proportie de
20% din consumul total de energie;
imbunatatirile in domeniul eficientei energetice (20%);
reducerea emisiilor globale de gaze cu efect de sera cu cel putin 50% pana in 2050 si
intre 80% si 95% de tarile industrializate (toate tarile europene si OECD -Organizatia pentru
Dezvoltare si Cooperare Economica, inclusiv Romania, sunt privite ca tari industrializate in
procesul Natiunilor Unite de schimbare climatica).
La nivelul Uniunii Europene, pachetul „Energie – Schimbari Climatice”, stabileste o serie
de obiective pentru anul 2020, cunoscute sub denumirea de „obiectivele 20-20-20”, si anume:
STRATEGIA DE EFICIENTA ENERGETICA A ORASULUI URLATI PENTRU PERIOADA 2018-2022
16
reducere a emisiilor de GES la nivelul UE cu cel putin 20% fata de nivelul anului
1990;
cresterea cu 20% a ponderii surselor de energie regenerabila (SRE) in totalul
consumului energetic al UE, precum si o tinta de 10% biocarburanti in consumul de energie
pentu transporturi;
o reducere cu 20% a consumului de energie primara care sa se realizeze prin
imbunatatirea eficientei energetice, fata de nivelul la care ar fi ajuns consumul in lipsa acestor
masuri.
De asemenea, UE propune sa reduca nivelul emisiilor cu pana la 30% pana in 2020, doar
daca si alte state dezvoltate vor adopta obiective similare, ca parte a unui viitor acord de mediu
global post - 2012. Negocieri pentru un astfel de acord la nivelul Natiunilor Unite sunt inca in
derulare. Acest pachet legislativ contine patru acte normative complementare:
Directiva 2009/29/CE - pentru imbunatatirea si extinderea schemei europene de
tranzactionare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de sera (EU – ETS);
Decizia 2009/406/CE - Decizia non-ETS;
Directiva 2009/28/CE - Directiva privind energiile regenerabile (RES);
Directiva 2009/31/CE - Directiva privind stocarea geologica a CO2 (CSC).
Obiectivele asumate de Romania, respectiv:
reducerea cu 19% din emisiile de gaz cu efect de sera din 2005 pana in 2020 pe
sectoare non EU – ETS;
cresterea cu 24% a consumului de energie regenerabila pana in 2020;
reducerea cu 16% a emisiilor de CO2 din 2005 pana in 2020 in EU-ETS;
Directiva UE 27/2012 cu privire la eficienta energetica, prin care tarile europene s-au
angajat sa reduca cu 20% consumul de energie primara, pana in 2020 transpusa in legislatia
nationala prin legea 121/2014.
Directiva 2013/30/UE privind siguranta operatiunilor petroliere si gazeifere si de
modificare a Directivei 2004/35/CE.
Prioritatile nationale asumate prin Acordul de Parteneriat 2014-2020, transpuse la
nivel local in cadrul Strategiilor de Dezvoltare Locala ce trebuiesc correlate cu Planul National de
Dezvoltare pe perioada 2014-2020.
Autoritatile Publice Locale din localitatile cu peste 5000 de locuitori au obligatia de a
realiza un „Plan de crestere a eficientei energetice”, iar in situatia in care localitatea are peste
20.000 locuitori este necesar sa existe si un „manager energetic autorizat” pentru respectivele
localitati.
Pachetul legislativ elaborat la nivel European privind cresterea eficientei energetice a fost
transpus in legislatia romaneasca prin urmatoarele programe si acte normative de baza:
Hotararea nr. 1069/2007 privind aprobarea Strategiei Energetice a Romaniei pentru
perioada 2007-2020, cu modificarile si completarile legale in vigoare;
Hotararea nr. 1460/2008 pentru aprobarea Strategiei Naţionale pentru Dezvoltare
Durabila - Orizonturi 2013-2020-2030;
STRATEGIA DE EFICIENTA ENERGETICA A ORASULUI URLATI PENTRU PERIOADA 2018-2022
17
HG 1661 /2008 privind aprobarea Programului National pentru Cresterea Eficientei
Energetice si utilizarea resurselor regenerabile de energie in sectorul public, pentru anii 2009-
2010;
HG 835 /2010 privind modificarea Programului National pentru Cresterea Eficientei
Energetice si utilizarea surselor regenerabile de energie in sectorul public, pentru anii 2009-2010
;
Legea 372/2005 privind performanta energetica a cladirilor, republicata in 2013;
Legea nr. 121/2014 privind eficienta energetica;
H.G. 122/2015 pentru aprobarea Planului Naţional de Acţiune in Domeniul
Eficienţei Energetice.
Prin Strategia Energetica a Romaniei pentru 2020, se dezvolta 3 directii majore de
interventie in domeniu energetic stabilite la nivel strategic european (siguranta energetica,
dezvoltare durabila si competitivitate) si propune o seria de masuri de interventii specifice la
nivel national, in scopul atingerii obiectivelor energetice asumate de tara, pentru perioada 2007-
2020.
Conform Planului National de Actiune in Domeniul Eficientei Energetice, principalele
masuri de interventie in domeniul cresterii eficientei energetice sunt:
Masuri orizontale ce au in vedere in general actiuni de auditare energetica,
monitorizare si control consumuri energetice, campanii de constientizare a consumatorilor, etc in
conformitate cu Directiva 2012/27 /UE;
Masuri de Eficienţa Energetica in Cladiri Publice si rezidentiale ;
Masuri de eficienţa energetica in cladirile organismelor publice ;
Masuri de eficienţa energetica in industrie ;
Masuri de eficienţa energetica in transport ;
Masuri de eficienţa energetica in serviciile de incalzire şi racire ;
Transformarea, transportul, distribuţia energiei şi raspunsul cererii de energie.
Prin Strategia Nationala de Dezvoltare Durabila Orizonturi 2014-2020-2030, se
integreaza la nivel sectorial o serie din masurile interventiile propuse prin Strategia Energetica a
Romaniei pentru 2020, stabilind principalele directii de actiune la nivelul fiecarui sector ( precum
si orizontul de timp pentru desfasurarea acestora), dupa cum urmeza:
Corelarea raţionala a obiectivelor de dezvoltare, inclusiv a programelor investiţionale
in profil intersectorial şi regional, cu potenţialul şi capacitatea de susţinere a capitalului natural;
Modernizarea accelerata a sistemelor de educaţie şi formare profesionala, sanatate
publica şi servicii sociale, ţinand seama de evoluţiile demografice şi de impactul acestora pe piaţa
muncii;
Folosirea generalizata a celor mai bune tehnologii existente, din punct de vedere
economic şi ecologic, in deciziile investiţionale; introducerea ferma a criteriilor de eco-eficienţa
in toate activitaţile de producţie şi servicii;
Anticiparea efectelor schimbarilor climatice şi elaborarea din timp a unor planuri de
masuri pentru situaţii de criza generate de fenomene naturale sau antropice;
STRATEGIA DE EFICIENTA ENERGETICA A ORASULUI URLATI PENTRU PERIOADA 2018-2022
18
Asigurarea securitaţii şi siguranţei alimentare prin valorificarea avantajelor
comparative ale Romaniei, fara a face rabat de la exigenţele privind menţinerea fertilitaţii solului,
conservarea biodiversitaţii şi in protejarea mediului;
Protecţia şi punerea in valoare a patrimoniului cultural şi natural naţional; racordarea
la normele şi standardele europene privind calitatea vieţii.
Identificarea unor surse suplimentare de finanţare pentru realizarea unor proiecte şi
programe de anvergura, in special in domeniile infrastructurii, energiei, protecţiei mediului,
siguranţei alimentare, educaţiei, sanataţii şi serviciilor sociale;
Obiectivele UE, precum si cele nationale cu privire la cresterea eficientei energetice isi
gasesc surse de finantare in mare parte prin Programele Operationale Sectoriale 2014-2020,
completate de Programul National de Dezvoltare Locala, pentru acele tipuri de finantare pentru
care nu se identifica surse la nivelul acestor programe sectoriale, integrand trei subprograme
specifice:
Subprogramul „Modernizarea satului romanesc”;
Subprogramul „Regenerarea urbana a municipiilor si oraselor”;
Subprogramul „Infrastructura la nivel judetean”.
Obiectivul general PNDL vizeaza echiparea unitaţilor administrativ-teritoriale cu toate
dotarile tehnicoedilitare, de infrastructura educaţionala, de sanatate şi de mediu, sportiva, social-
culturala şi turistica, administrativa şi de acces la caile de comunicaţie, astfel incat pe termen
mediu fiecare localitate sa atinga standardele prevazute de Legea nr. 350/2001, privind
amenajarea teritoriului şi urbanismul.
In mod prioritar, programul finanteaza:
Proiecte de infrastructura finantate prin alte programe inchise in prezent, a caror
finalizare estenecesara pentru respectarea unor angajamente asumate de Romania in cadrul
Uniunii Europene;
Proiecte de infrastructura de dimensiuni reduse ca volum care nu indeplinesc criterii
de eligibilitate pe programe cu finantare europeana.
Plecand de la cadrul national strategic in domeniul eficientei energetice, prin legea
121/2014 s-a stabilit cadrul legal de aplicare a politicilor nationale in scopul cresterii eficientei
energetice pe intregul lant energetic: resurse primare, productie, distributie, furnizare, transport si
consum final, astfel incat sa se atinga tinta de reducere a consumului energetic cu 19% pana in
2020.
Principalele interventii vizate prin legea 121/2014, pentru cresterea eficientei energetice
sunt:
Cresterea eficientei energetice a cladirilor ;
Achizitii publice care sa impune produse, servicii si lucrari cu performante inalte de
eficienta energetica ;
Stabilirea unor masuri de politica energetica care sa se aplice in mod unitar si
cuantificabil ;
STRATEGIA DE EFICIENTA ENERGETICA A ORASULUI URLATI PENTRU PERIOADA 2018-2022
19
Stabilirea unor masuri minime de respectat de catre agentii economici, ce depasesc
anumite limite de consum energetic ;
Contorizarea consumului energetic real, cat mai fidel, la consumatorii finali;
Informarea si constientizarea consumatorilor finali cu privire la necesitatea si
beneficiile cresterii eficientei energetice;
Incurajarea folosirii unor tehnologii de cogenerare de inalta eficienta atat pentru
procese de incalzire cat si pentru procese de racire care sa deserveasca necesitatile consumatorilor
finali ;
Montarea unor echipamente de captare si stocare a dioxidului de carbon produs in
instalatiile de ardere ;
Stabilirea unor reglementari clare in ceea ce priveste producerea, transportul si
distributia energiei;
Pregatirea unor resurse umane calificate in domeniul cresterii eficientei energetice si
implementarea unor sisteme de calificare, acreditare si certificare in domeniul eficientei
energetice, inclusiv reglementari privind realizarea auditurilor energetice si bilanturilor
energetice.
Complementar acestei legi s-a detaliat prin legislatia secundara cadrul legal si
metodologia de abordare pentru fiecare directie de interventie in parte astfel incat sa existe un
model unitar de abordare a masurilor de eficienta energetica.
Astfel pentru cladiri s-au stabilit prin Legea 372/2005 privind performanta energetica a
cladirilor (republicata in 2013), masurile de inteventie pentru cresterea eficientei energetice, prin
decizia ANRE s-a aprobat un model de Program de imbunatatirea a eficientei energetice pentru
localitati cu o populatie mai mare de 5000 de locuitori, s-au aprobat modele de ghiduri pentru
elaborarea auditurilor energetice si elaborarea bilanturilor energetice precum si programele
analitice pentru cursurile de specialitate in domeniul managementului energetic si al elaborarii
auditurilor energetice.
Toate aceste reglementari legale ofera suportul necesar pentru implementarea si
monitorizarea masurilor de crestere a eficientei energetice si indeplinirea obligatiilor asumate de
Romania cu privire la reducerea emisiilor de gaze cu efect de sera cu 20% pana in 2020.
Plecand de la aceste considerente, in cadrul contractului avand ca obiect „Elaborarea
strategiei in domeniul eficientei energetice a Orasului Urlati pentru perioada 2016-2022”, se vor
derula urmatoarele activitati:
O analiza sumara asupra teritoriului Orasului Urlati, in baza careia se vor colecta
datele necesare realizarii inventarului consumatorilor de energie la nivelul comunitatii si al
emisiilor de CO2, precum si principalii factori implicati in dimanica acestora (asezarea
geografica, specificul climatic, evolutia demografica, stadiul dezvoltarii principalelor servicii de
utilitati publice);
Analiza datelor si realizarea unor prognoze privind emisiile de CO2 si consmurile
energetice la nivelul comunitatii, in scopul identificarii necesitatilor de interventii pentru
diminuarea consumurilor de energie si cresterea eficientei energetice si alinierea la cerintele
legale in vigoare in acest domeniu;
STRATEGIA DE EFICIENTA ENERGETICA A ORASULUI URLATI PENTRU PERIOADA 2018-2022
20
Formularea unor obiective clare si a unui set de masuri ce se vor transpune in
proiecte, cu scopul alinierii la cerintele legislatiei in vigoare cu privire la cresterea eficientei
energetice pentru fiecare sector de interventie identificat ca fiind prioritar;
Definirea unor fise de proiecte prin care sa se atinga obiectivele si masurile propuse
si identificarea unor posibile surse de finantare;
Definirea mecanismelor si instrumentelor de implementare a masurilor si proiectelor
propuse si stabilirea unor metode/procedure de monitorizare si raportare.
Acest document va raspunde cerintelor impuse de legislatia in vigoare si va constitui un
element de fundamentare a investitiilor ce se vor propune la nivel comunitatii pentru cresterea
eficientei energetice, fiind punctul de pornire pentru proiectele investitionale ce vor viza
atragerea de fonduri europene nerambursabile in vederea dezvoltarii locale durabile in perioada
2016-2022.
Se va asigura in acest fel indeplinirea obligatiilor legale in vigoare ce revin Autoritatii
Publice Locale a Orasului Urlati, sub aspectul elaborarii strategiei de crestere a eficientei
energetice si totodata se vor identifica o serie de solutii care sa raspunda nevoilor investitionale
locale pentru reducerea consumurilor energetice si, implicit, reducerea costurilor serviciilor de
utilitati publice si a gradului de poluare. Documentul se inscrie in cadrul general al Strategie
Energetice Nationale privind cresterea eficientei energetice.
Programele de finantare a investitiilor, disponibile statelor membre in perioada 2014-2020
pentru realizarea unei mai bune coeziuni socio-economice la nivel european, vizeaza atingerea
obiectivelor de mediu si reducere a emisiilor de carbon prin intermediul a 4 obiective tematice:
Obiectivul tematic 1: Sprijinirea tranzitiei catre o economie cu emisii scazute de
dioxid de carbon in toate sectoarele;
Obiectivul tematic 2: Promovarea adaptarii la schimbarile climatice, prevenirea si
gestionarea riscurilor;
Obiectivul tematic 3: Protectia mediului si promovarea utilizarii eficiente a resurselor;
Obiectivul tematic 4: Promovarea unor sisteme de transport durabile si eliminarea
locajelor din cadrul infrastructurii majore.
Asa cum se poate observa, aceste obiective vizeaza patru directii principale strans
interconectate intre ele:
Reducerea emisiilor de carbon;
Promovarea utilizarii eficiente a energiei, care la randul ei contribuie la reducerea
emisiilor de carbon;
Protectia mediului si conservarea acestuia;
Adaptarea la schimbarile climatice si o mai buna pregatire pentru gestionarea
riscurilor.
STRATEGIA DE EFICIENTA ENERGETICA A ORASULUI URLATI PENTRU PERIOADA 2018-2022
21
1.2. TINTA DE REDUCERE A EMISIILOR DE CO2 PENTRU ORASUL URLATI
Conventia Natiunilor Unite pe Tema Schimbarilor Climatice (UNFCCC), a stabilit
necesitatea de a mentine cresterea temperaturii globale in limta a 20C fata de temperatura
inregistrata in perioada pre-industriala, pentru a preveni astfel efectele grave ale schimbarilor
climatice. In aceste conditii, inca din 2009, UE a initiat o serie de politici sectoriale care
integreaza masuri necesare atingerii acestor deziderate si in anul 2013, Comisia Europeana a
publicat strategia UE pentru Adaptarea la Schimbarile Climatice. Totodata, tarile UE au elaborat
o serie de strategii nationale care includ programe cu diferite actiuni pentru o mai buna gestionare
a factorilor care influenteaza schimbarile climatice.
Schimbarile Climatice (cresterea temperaturii, modificarile pe scara a precipitatiilor,
scaderea rezervelor de gheata etc.) isi fac deja efectul la nivel mondial, inclusiv la nivel
European, inregistrandu-se in anii precedenti noi recorduri fata de perioada pre-industriala.
Temperatura a crescut la nivelul Europei cu 1,30C fata de perioada preindustriala, precipitatiile
au crescut semnificativ in regiunile de nord si nord-vest ale Europei dar s-au redus in zona de
Sud, furtunile au crescut ca frecventa, iar topirea ghetarilor s-a accelerat fata de 1990,
inregistrandu-se noi recorduri minime privind suprafetele ghetarilor in perioada 2007, 2011 si
2012, in timp ce ninsorile sunt mult mai reduse atat cantitativ cat si ca suprafete acoperite.
Acest lucru asigura:
reducerea vulnerabilitatii in fata schimbarilor climatice;
reducerea decalajelor socio-economice si o mai buna coeziune teritoriala prin
implementarea unor tehnologii moderne bazate pe reducerea consumurilor energetice si cresterea
eficientei energetice cu impact direct asupra reducerii cheltuielilor energetice atat pentru
populatie cat si pentru ceilalti consumatori publici sau privati;
reducerea costurilor cu pagubele provenite din dezastre naturale si dezvoltarea unor
politici de preventie in fata dezastrelor pentru a minimaliza pagubele;
mentinerea unui climat de mediu echilibrat care sa contribuie la mentinea starii de
sanatate a populatiei, prin conservarea ecosistemelor naturale si, in acelasi timp, conservarea
resurselor naturale si asigurarea unei dezvoltari durabile.
Sustinerea si implementarea unor astfel de programe trebuie facuta insa, la un nivel
strategic care sa poata asigura o anumita continuitate a masurilor la nivel regional si teritorial.
Pentru aceasta trebuie, sa existe o corelare a interventiilor si o coordonare a acestora in vederea
atingerii indicatorilor propusi pentru cuantificarea impactului acestor interventii.
In lipsa unei Strategii ca document programatic asumat atat politic cat si la nivelul
comunitatii, interventiile spontane, neecoordonate, fara o tinta clara si o procedura de
monitorizare prin indicatori relevanti, au un impact local pe termen scurt, fara o valorificare
eficienta a resurselor si potentialului local.
Conform prezentei Strategii de eficienta energetica, principalele interventii care ar
trebui implementate pana in 2022, vor conduce la o economie de energie de 10% per an,
respectiv reducerea emisiilor de CO2 cu 11334 tone CO2 in Orasul Urlati.
STRATEGIA DE EFICIENTA ENERGETICA A ORASULUI URLATI PENTRU PERIOADA 2018-2022
22
2. DESCRIEREA GENERALA A LOCALITATII
2.1 LOCALIZAREA, RELIEFUL SI ISTORICUL ASEZARII
2.1.1. REPERE GEOGRAFICE
Oraşul Urlaţi este un oraş vechi, fiind menţionat, pentru prima data, inca din prima
jumatate a secolului al XVI - lea, intr-un hrisov semnat de Neagoe Basarab, la data de 16 martie
1515, prin care voievodul intarea mai multe ocine manastirii Snagov şi in care printre „juratori”
(martori) se afla şi boierul ”Oancea din Urlaţi”. Oraşul este situat in partea de sud-est a Romaniei,
in partea de sud-est a judeţului Prahova, la 44°59’28’’ latitudine nordica şi 26°13’50’’
longitudine estica, la o distanţa de 81 km de Bucureşti, in zona de contact dintre Campia Romana
(campia subcolinara Mizil-Stalpu) şi dealurile subcarpatice.
Oraşul face parte din renumita regiune viti-vinicola Dealu Mare, aflandu-se pe celebrul
Drum al Vinului, fiind invecinat cu urmatoarele localitati:
nord – comuna Iordacheanu
sud – comunele Albeşti Paleologu şi Tomşani
est – comuna Ceptura
vest – comunele Valea Calugareasca şi Plopu
STRATEGIA DE EFICIENTA ENERGETICA A ORASULUI URLATI PENTRU PERIOADA 2018-2022
23
Calea de acces in localitate este Drumul Naţional 1B Ploieşti – Buzau, din Albeşti
Paleologu, la o distanţa de 4 Km, pe Drumul Judeţean 102 C. Oraşul este situat la o distanţa de 6
Km de Gara Cricov, fapt ce faciliteaza accesul persoanelor, dar şi transportul marfurilor.
Orasul cuprinde pe langa centru alte 15 zone adiacente. Strazile-cartiere pornesc ca niste
raze din central spre marginile orasului: Arionestii Noi si Vechi, Cherba, Jercalai, Maruntis,
Orzoaia de Sus si Orzoaia de Jos, Schiau, Valea Bobului, Valea Cringului, Valea Mieilor, Valea
Nucetului, Valea Pietrei, Valea Seman si Valea Urloii.
Cai de acces: Calea de acces in localitate este DN 1B Ploiesti-Buzau din Albesti
Paleologu, la o distant de 4 km pe DJ 102 C.
2.1.2. ISTORICUL ASEZARII
Istoricul oraşului Urlaţi se pierde sub colbul vremurilor trecute, oraşul fiind menţionat
inca din prima jumatate a secolului al XVI-lea. Urme arheologice din neolitic şi epoca bronzului,
descoperite pe dealul Merez din Valea Urloii, certifica, insa, un trecut mult mai indepartat. In
STRATEGIA DE EFICIENTA ENERGETICA A ORASULUI URLATI PENTRU PERIOADA 2018-2022
24
legatura cu denumirea localitaţii, Dicţionarul Terminologic şi de Regionalisme [DTSR (1872)],
susţine ca, „ĩn vechime se numea Stenota şi era cetate veche, unde astazi se afla numai ramaşiţe.
Urlat e cuvant nemţesc şi s-a prefacut in Urlaţi şi nu inchipuieşte alta decat un lucru prea vechi şi
se inţelege ca de la goţi, care in a treia suta de ani au stapanit pe aici, a ramas aceasta numire”. Pe
de alta parte, cei cea au scris DGJPh (1897. p. 601) menţionau ca denominaţia ar putea veni,
conform tradiţiei, de la faptul ca locuitorii coborau de pe dealurile vecine pentru a se aduna la
urlatoare, adica la targ. N-ar fi, insa, exclus sa fie doar o simpla traducere din slava a numelui
raului Cricov –„Krik”= strigat, urlet. Potrivit altor cercetatori, Urlaţi provine din cuvantul
maghiar Varalatt („subcetate”, Orlat, Urlat). De altfel, oraşul a fost pana in secolul al XIX – lea
reşedinţa fostului judeţ Secuieni (N. Iorga, Documente urlaţene, BCMI, 1927, p. 309). Marele
istoric Nicolae Iorga, in volumul sau de Documente urlaţene, publicat iniţial in cadrul Buletinului
Comisiei Istorice a Romaniei, in 1972, se intreba de unde vine acest nume, pe care-l va cataloga,
in alta parte, drept „numele-porecla indescifrabil”1 . Tot Nicolae Iorga spunea ca „Etimologia
care s-ar prezenta la inceput ar pune numele in legatura cu verbul a urla. Dar aceasta n-ar avea
nici un sens. Trebuie cautat aiurea. Am gasit şi forma Orlaţi. Aceasta ne-ar trimite la radicalul
Orlu, Orlea, constatat şi aiurea. Finala ar fi cea slavona -aţ, care se intalneşte, e drept, in alte
regiuni, cele de langa Dunarea sarbeasca (de fapt bulgareasca), de la Romanaţul nostru pana la
Craguievaţul şi Cruşevaţul sarbilor”. In toamna anului 1968, in curtea Liceului din oraş, in urma
unor sapaturi intamplatoare, au fost descoperite un schelet şi trei nasturi de cupru, realizaţi in
tehnica secolului al XIV – lea, fiind certe marturii istorice pentru actuala vatra a targului.
Documentar, insa, oraşul Urlaţi a fost atestat pentru prima oara intr-un hrisov semnat de
Neagoe Basarab, la data de 16 martie 1515, prin care voievodul intarea mai multe ocine
manastirii Snagov şi in care printre „juratori” (martori) se afla şi boierul ”Oancea din Urlaţi”. A
doua menţiune documentara este hrisovul din 1527-1528, semnat de Radu de la Afumaţi, prin
care voievodul reconfirma aceleiaşi manastiri, dealul cu viile de la Poiana (in Valea
Calugareasca) şi Valea Calugarilor, „a patra parte, cat ţine ocina pana in apa Teleajanului, cu
vinariciul2 si perpelii3 , partea domneasca şi un vad de moara in Carciurcari pe Cricov”.
Intocmirea acestui hrisov se facuse pe baza unei cercetari la faţa locului de mai mulţi boieri,
printre care şi boierul Oancea din Urlaţi. Registrele vamale ale Braşovului din anul 1545, care
ţineau evidenţa targoveţilor din Ţara Romaneasca, veniţi pentru tranzacţii comerciale cu cei
braşoveni, menţioneaza şi pe un anume Stan din Urlaţi, printre comercianţii din alte localitaţi
prahovene: Gherghiţa, Targşor, Breaza, Slanic, Comarnic, Filipeşti, Valeni (Arh. Naţ. Dir. Jud.
Bv, Primaria Braşov – seria Reg. vigesimale, III A/6, p. 44). La data de 5 iunie 1598, domnitorul
Mihai Viteazul elibera o carte domneasca lui „Dragan şi cu feciorii caţi Dumnezeu ii va da, ca sa
fie lui moşie in Urlaţi (…) din campu şi din apa şi din deal cu viile şi de peste tot hotar…”4 .
La data de 20 aprilie 1703, şase boieri intocmeau hotarnicia moşiei Urlaţi lui Iordache
Cocorascu (moştenita de la logofatul Radu Cocorascu), deosebindu-i-o de cea a moşnenilor
urlaţeni, iar un an mai tarziu, la 26 septembrie 1704, Constantin Brancoveanu i-o confirma printr-
un hrisov. Domnitorul Constantin Brancoveanu a poposit pe aceste meleaguri, in vara anului
1711, „Aici, in gura Urlaţilor, in locul unde Cricovul Sarat scapa din stransoarea dealurilor şi
prinde a se zbengui pe intinderi şese (…) cu cea din urma oştire a Ţarii Romaneşti”, cu mii de
boieri, boiernaşi, ostaşi de curte si „slujitori” ţarani, aşteptand „sa vada cum hotaraşte norocul
razboaielor la Prut, ca sa ştie daca ramane cu turcii ori merge sa se inchine imparatului celui nou
STRATEGIA DE EFICIENTA ENERGETICA A ORASULUI URLATI PENTRU PERIOADA 2018-2022
25
al muscalilor”5 . In DTSR din anul 1872 se menţiona despre targul Urlaţi ca avand in
componenţa şi catunele: Arioneşti, Marunţiş, Valea Nucetului, Orzoaia, Valea lui Seman, Valea
Urloii, Valea Bobului, Valea Crangului, Valea Humei, Valea Pietrei si Zarcalai. DGJPh (1897,
p.601) precizeaza, la randul sau, catunele ce intra in componenţa Urlaţiului: Coteni, Marunţiş,
Valea Seman, Valea Urloi, Valea Crangului, Valea Nucetului, Valea Bobului, Orzoaia, Jarcalai,
Valea Pietrei, Arioneştii Vechi, Arioneştii Noi, Valea Humei şi Cherbea. Se semnala, de
asemenea ca, targul organiza saptamanal (in fiecare vineri) cate un „targ” (iarmaroc) şi doua
balciuri anual.
La 16 martie 2015, oraşul Urlaţi, din judeţul Prahova, a sarbatorit, 500 de ani de la prima
menţiune documentara a sa, care apare intr-un document emis de catre Domnitorul Neagoe
Basarab (1512 – 1521), la Targovişte, fiind datat : 16 martie 1515. In acest adevarat “certificat de
naştere” al localitaţii este menţionata denumirea pe care o poarta şi astazi şi se aminteşte de un
oarecare boier O´ncea (Oancea n.n.) din Urlaţi (precum şi de alţii din localitaţi invecinate),
deoarece “…au venit inaintea domniei mele … de au marturisit şi au dat cu sufletele lor acele
ocine…”. Prin acest document, Domnitorul intareşte mai multe ocine (moşii n.n.) Manastirii
Snagov.
O a doua menţiune documentara, in ordine cronologica, o aflam intr-un document emis in
timpul domniei lui Radu Paisie (1535 – 1545), datat 18 iunie 1537 şi in care se stipuleaza : “…
dat-am domnia mea aceasta porunca a domniei mele Stoichii cu feciorii lui caţi Dumnezeu ii va
darui ca sa le fie moşie a lor la Broşteneasca”. In documentul menţionat mai sus, publicat de catre
marele istoric al neamului nostru, Nicolae Iorga in culegerea sa de “Documente Urlaţene”, deşi
nu este trecuta denumirea de Urlaţi, intalnim consemnata moşia “Broşteneasca”, moşie ce a
existat in Urlaţi şi pe care o gasim menţionata intr-un alt document din anul 1603, cat şi in tabelul
celor 101 familii improprietarite in anul 1864. Din tabel rezulta ca din trupul acestei moşii, care a
aparţinut boierilor urlaţeni, au fost improprietarite 31 de familii. Mai tarziu, dupa numai 8 ani, in
Registrul vigesimal (de vama n.n.) al Braşovului – ce menţioneaza date despre import şi export –
este menţionat printre cei ce au cumparat marfa din Braşov, in anul 1545, şi un anume Stan de
Urlaţi. De aici, rezulta ca Urlaţiul exista la aceasta data şi ca atinsese un anumit stadiu de
dezvoltare economica, atat timp cat erau şi negustori din Urlaţi care faceu comerţ cu Braşovul.
In cele ce urmeaza, ne vom opri atenţia asupra documentului din anul 1697, emis de catre
Domnitorul Constantin Brancoveanu, patronul spiritual al localitaţii, prin care porunceşte marelui
ciohodar Alexandri“… sa umble in oraşul domnii meale in Bucureşti şi pe la ţara sa caute in toata
ţara dom.(niei) şi in toate targurile: la Campul Lungu, la Piteşti, la Targovişte, la Filipeşti, la
Ploieşti, la Urlaţi , la Buzau, la Ramnic, la Focşani I pen toate satile, sa aiba a lua ciohondaritul,
(bir platit de cismari infiinţat in sec.XVII n.n.) de cismariu pe tal.(er) 1, dupa obiceiu, veri ce fel
da ea ar fi, au sluga boereasca, au calugareasca, au ţigan, afara de slujitorii de Bucureşti” – (vezi
Nicolae Iorga, “Studii şi documente”, vol.V, pag.340). Din cele menţionate in documentul din
care am citat mai sus, se vede clar ca Brancoveanu Voda numeşte Urlaţiul printre targurile Ţarii
Romaneşti. Mai trebuie relevat faptul ca intr-un alt document din anul 1691, Urlaţiul este
menţionat ca sat. Deci, transformarea acestuia in targ a avut loc in perioada cuprinsa intre anii
1691 – 1697. De asemenea, trebuie reţinut faptul ca in jurul anului 1700, Domnitorul Constantin
Brancoveanu desfiinţeaza targul Urlaţi, pentru a proteja targul Gherghiţa de concurenţa
STRATEGIA DE EFICIENTA ENERGETICA A ORASULUI URLATI PENTRU PERIOADA 2018-2022
26
Urlaţiului. In document se spune: “… de vreme ce aducea paguba şi domniei, pentru ca şi vama
Gherghiţei sa strica, dintru aceasta pricina, am hotorat : targul cel nou (de la Urlaţi n.n.) sa nu mai
fie”. (vezi “Condica Brancoveneasca” nr.268, pag.767). Marele spatar Mihail Cantacuzino
solicita Domnitorului sa fie infiinţat un targ saptamanal la Urlaţi. Acesta accepta sa se ţina, la
Urlaţi, targul de toamna, anual, care dura o luna de zile. Faptul este consemnat intr-un hrisov al
lui Nicolae Mavrocordat din 21 aprilie 1716, in care se spune: “… ci numai am hotarat sa se faca
acolo in Gura Urlaţilor targ, slobod toamna, pe vremea culesului in patru saptamani…” (vezi:
G.M.Petrescu-Sava (Zagoriţ): “Targuri şi oraşe intre Buzau, Targovişte şi Bucureşti”, pag.50).
In documentul nr.108, din anul 1703, (vezi N.Iorga:”Documente Urlaţene”) se spune: ”…
neam stransu toţi la un loc in sat la Urlaţi”. Intr-o harta din anul 1774 el este menţionat tot ca sat.
Dar din anul 1778 Urlaţiul este iar menţionat ca targ. In anul 1711, Domnitorul Constantin
Brancoveanu se stabileşte cu armata sa in “Gura Urlaţiului” urmarind evoluţia razboiului ruso-
turc (vezi Radu Logofatul Greceanu – “Istoria domniei lui Constantin Basarab Brancoveanu
Voievod /1688 – 1714)”, Editura Academiei R.S.R. 1970, pg.179, 180, 182). De atunci dateaza
“Casa Domneasca” şi “Viile Domneşti” din Valea Crangului care dainuie şi in zilele noastre. In
perioada interbelica in aceasta zona se afla reşedinţa plasei Cricov, care avea in subordine 15
comune rurale şi una urbana (Urlaţi). Conform datelor existente la Arhivele Naţionale ale
Direcţiei Judeţului Prahova, inv.269/1926-1927, s-a purtat o intreaga corespondenţa pentru
alipirea catunului Schiau oraşului. In urma HCM 1116/1968, dupa ce a fost sediul raionului
Cricov, oraşul a capatat actuala structura administrativ-teritoriala. In perioada „sistematizarii”
ceauşiste (1975), localitaţile componente (Arioneştii Noi, Cherba, Schiau, Ulmi, Valea Mieilor,
Valea Nucetului şi Valea Seman) au fost propuse pentru dezafectare, iar prin Decizia nr.275/29
mai 1989 a Comitetului Executiv al Consiliului Popular al Judeţului Prahova, emisa in baza Legii
nr.2/1989, oraşul Urlaţi nu mai avea in componenţa decat localitaţile: Cherba, Marunţiş, Valea
Crangului şi Valea Urloi, celelalte disparand pur şi simplu. Din fericire, in anul 1990 aceasta lege
a fost abrogata şi situaţia a revenit la normal. In prezent, oraşul are in cuprinsul sau, pe langa
localitatea de baza, un numar de 15 localitaţi componente (cartiere) cu caracter rural, certificate
astfel in urma Hotararii de Consiliu Local (HCL) nr.74/26.08.2004: Arioneştii Noi, Arioneştii
Vechi, Cherba, Jercalai, Marunţiş, Orzoaia de Sus, Orzoaia de Jos, Scheau, Valea Bobului, Valea
Crangului, Valea Mieilor, Valea Nucetului, Valea Pietrii, Valea Seman, Valea Urloii. Cherba este
menţionata ca localitate componenta a oraşului dupa razboi (1968), in timp ce despre „Jarcalai”
DGJPh (1897) menţioneaza ca este catunul Urlaţiului. Toponimia acestor cartiere este destul de
interesanta, chiar daca pentru unele provenienţa denumirii este necunoscuta. Astfel, de exemplu,
pentru Marunţiş, situat in partea de nord a oraşului, se crede ca denumirea are legatura cu
substantivul „marunţis” = lucru marunt, semnificand o aşezare mica, iar pentru cele doua cartiere
Orzoaia de Sus şi Orzoaia de Jos denumirea deriva din substantivul „orzoaie”, semnificand o
specie de orz, al carui spic este alcatuit din doar doua randuri de boabe. Denumirea cartierului
Valea Urloi se pare ca este, de fapt, o şarada asemanatoare numelui oraşului caruia ii este arondat
şi in componenţa caruia se afla.
STRATEGIA DE EFICIENTA ENERGETICA A ORASULUI URLATI PENTRU PERIOADA 2018-2022
27
2.1.3. RELIEFUL
Oraşul are o suprafaţa de 4 367 ha (43, 67 km2 ) ceea ce reprezinta 0, 93 % din teritoriul
judeţului. Relieful oraşului este un relief deluros (la poalele dealurilor Istrita si Bucovel) cu
inalţimi intre 400 m şi 700 m.
Cadrul natural. Litologia este reprezentata prin faciesuri aparţinand atat levantinului cat
şi vilafranchianului, cu succesiuni de pietrişuri, nisipuri şi argile, din care s-au format sedimente
de solificare, alcatuite din argile, luturi, nisipuri şi pietrişuri.
Relieful. Cercetarile geologice arata ca zona noastra a luat infaţişarea pe care o are astazi
la sfarşitul pliocenului (subetajul Levantin), in urma ultimelor mişcari tectonice de ridicare ale
munţilor Carpaţi. In anumite locuri, pe versanţi, depozitele levantice apar la zi. Din punct de
vedere geologic, oraşul se afla situat in zona de contact dintre Campia Romana şi dealurile
subcarpatice (Subcarpatii Curburii). In zona de terasa, care se inalţa cu 6 – 12 m faţa de nivelul
albiei raului Cricovul Sarat şi se inclina spre rau de la nord la est spre sud - vest, terenul se
caracterizeaza prin stabilitate şi relief lipsit de denivelari. Zona de lunca, pe partea stanga a raului
Cricovul Sarat, este inundabila şi parţial mlaştinoasa. Zona de versant, ce delimiteaza teritoriul la
N – E, E si N – V, V este cunoscuta sub denumirea deDealurile Urlaţilor şi este caracterizata prin
inalţimi de peste 400m, cu o fragmentare accentuata cu vai adanci şi inguste. Regiunea colinara a
localitaţii este slab reprezentata in vegetaţie lemnoasa spontana, ramanand pe unii versanţi
abrupţi palcuri de padure in care se gasesc ulm, carpen, stejar. Padurile ocupa o suprafaţa de
138ha, avand totodata şi funcţia speciala de protecţie, de gradul I şi nu sunt populate de o fauna
bogata.
STRATEGIA DE EFICIENTA ENERGETICA A ORASULUI URLATI PENTRU PERIOADA 2018-2022
28
Harta potentialului morfodinamic (potentialul pentru procese geomorfologice)
STRATEGIA DE EFICIENTA ENERGETICA A ORASULUI URLATI PENTRU PERIOADA 2018-2022
29
2.2. ADMINISTRAREA TERITORIULUI, ORGANIGRAMA APARATULUI
PERMANENT AL CONSILIULUI LOCAL
Plansa nr. 1 – Incadrarea in teritoriul administrativ
2.2.1. FUNCTIILE URBANE ALE ORASULUI URLATI
In conformitate cu Legea nr. 351/2013 „orasul” este unitatea administrativ-teritoriala de
baza alcatuita fie dintr-o singura localitate urbana, fie din mai multe localitati, dintre care cel
putin una este localitate urbana.
STRATEGIA DE EFICIENTA ENERGETICA A ORASULUI URLATI PENTRU PERIOADA 2018-2022
30
Ca unitate administrativ-teritoriala de baza si ca sistem social-economic si geografic,
orasul are doua componente:
a) componenta teritoriala - intravilanul, care reprezinta suprafata de teren ocupata sau
destinata constructiilor si amenajarilor (de locuit, social-culturale, industriale, de depozitare, de
productie, de circulatie, de recreare, de comert etc.) si extravilanul care reprezinta restul
teritoriului administrativ al orasului;
b) componenta demografica socio-economica, care consta in grupurile de populatie si
activitatile economice, sociale si politico-administrative ce se desfasoara pe teritoriul localitatii.
Dimensiunile, caracterul si functiile orasului prezinta mari variatii, dezvoltarea sa fiind
strans corelata cu cea a teritoriului caruia ii apartine.
Din punct de vedere economic, orasul este locul care prezinta cele mai mari densitati de
investitii si echipamente pe unitate de suprafata, reunind majoritatea capitalurilor disponibile,
chiar si pe cele provenite din spatiul rural.
Plansa nr. 2 – Incadrarea in teritoriul judetului Prahova
STRATEGIA DE EFICIENTA ENERGETICA A ORASULUI URLATI PENTRU PERIOADA 2018-2022
31
Elementele sistemului urban
Orasul, este alcatuit din mai multe elemente aflate in relatii de inter-conditionare si
interdependenta, pe baza carora se construieste o matrice a structurii urbane. Dintre acestea cele
mai reprezentative sunt:
cadrul natural (CN) - caracteristicile solului si subsolului, conditiile climatice si
hidrografice, specificul vegetatiei naturale etc.;
unitatile economice (UE) - unitatile de productie, depozitare si desfacere etc.
dotarile urbane (DU) - reprezentate de gari, statii de calatori, depouri, statii de epurare a
apei etc.care asigure servicii de tip urban;
spatiile verzi (SV) – zona de odihna si agrement, zone sportive, alte plantatii etc.;
echiparea tehnica (ET) - retele edilitare de apa potabila si industriala, canalizare, gaze,
termoficare, telefonie, electricitate;
cadrul construit si compozitional (CCC) - reprezentat prin zone de locuit, diferite dotari
sociale, culturale si religioase, monumente etc.;
circulatia (C) persoanelor si marfurilor prin intermediul retelelor rutiere, feroviare si
aeriene din zona;
locuintele (L) - fondul locuibil existent pe grade de confort si zone de amplasare,
disponibil de terenuri pentru un ansamblu de locuit etc.;
populatia (P) - prin toate caracteristicile sale: numar, structura pe grupe de varste si
sexe, structuri socio-profesionale etc. (P);
forta de munca (FM) - sub aspectul resurselor de munca, grad de valorificare, deplasari,
distribuirea in teritoriu etc.
Matricea structurii urbane
Sursa: Nicolae, V., Constantin, D.L
Prin urmare, pentru formularea oricarei strategii de dezvoltare a unui
oras/municipiu, pentru stabilirea contextului pentru care se dezvolta strategia este necesar
sa se faca o analiza a acestor elemente principale pentru a avea o imagine completa asupra
stadiului de dezvoltare, a resurselor disponibile, a oportunitatilor, a riscurilor si a
dezavantajelor existente.
STRATEGIA DE EFICIENTA ENERGETICA A ORASULUI URLATI PENTRU PERIOADA 2018-2022
32
Plecand de la aceste elemente de baza, pe care trebuie sa le avem in vedere pentru
definirea nivelului de dezvoltare a unui oras, in combinatie cu functiile pe care orasul trebuie sa
le indeplineasca pentru comunitatea locala, se poate vedea in ce masura structura si dinamica
sistemului urban au o evolutie pozitiva, ascendenta in timp sau negativa, de stagnare si/sau
decadere.
Principalele functii urbane ale unui oras sunt:
a) functiunea economico - productiva (FEP);
b) functiunea de locuire (FL);
c) functiunea cultural - administrativa si de servire (FCS);
d) functiunea de comunicare (FC);
e) functiunea ecologica si de relaxare (FER);
f) functiunea estetica (FE);
g) functiunea strategica (FS).
Daca elementele unui sistem sunt legate intre ele prin relatii directe, atunci sistemul are
caracter static. Daca intre elemente exista si conexiuni inverse, sistemul este dinamic, adica
elementele isi schimba pozitia unul fata de altul, fiind totodata ele insele supuse schimbarii
In conditiile in care conexiunile inverse sunt pozitive, sistemul dinamic al orasului
se dovedeste capabil de dezvoltare si modernizare.
Acestea sunt bazele analizei potentialului de dezvoltare al unui oras si, implicit, al
comunitatii locale, fapt pentru care in dezvoltarea acestei strategii se va face inclusiv o
analiza a conexiunilor existente intre elementele carateristice care definesc orasul Urlati si
functiile indeplinite de acesta.
Tipologia urbana
Spatiul urban se clasifica in anumite tipuri dupa functii, marime, forma si structura.
Clasificarea dupa functii este deosebit de importanta in studiul oraselor. Ea este o cerinta
fundamentala in actiunea de sistematizare a teritoriului, in simularea procesului general de
urbanizare. Definirea functiei unui oras se face in raport cu activitatea de baza, care asigura
conditiile necesare dezvoltarii sale continuu ascendente.
Ca tipuri functionale de orase se disting:
a) orasele cu functii industriale, in care marea majoritate a populatiei active este ocupata
in activitati ale industriei extractive sau ale industriei prelucratoare;
b) orasele cu functii comerciale, care sunt cele mai vechi si cele mai numeroase;
c) orasele cu functii culturale, ce concentreaza activitatile culturale si turistice ale tarilor.
In aceasta categorie se inscriu orase de tip universitar, orase-muzeu, orase ale festivalurilor sau
congreselor internationale;
d) orasele cu functii de servicii, care prezinta o gama foarte mare, pornind de la nodurile
de cale ferata pana la statiunile balneoclimaterice;
STRATEGIA DE EFICIENTA ENERGETICA A ORASULUI URLATI PENTRU PERIOADA 2018-2022
33
e) orase cu functii agro-industriale, care se dezvolta indeosebi in zilele noastre, in
conditiile organizarii unei agriculturi intensive;
f) orasele cu functii administrative si politice, usor de recunoscut in capitalele statelor
lumii, in resedintele de judet, departamente, regiuni sau alte unitati administrativ-teritoriale.
Orasele se grupeaza si dupa marimea lor demografica:
a) orase mici, cu populatie sub 20 000 locuitori;
b) orase mijlocii, cu o populatie intre 20 000 si 100 000 locuitori;
c) orase mari, cu o populatie de peste 100 000 locuitori pana la 1 milion;
d) orase foarte mari sau milionare, cu o populatie ce depaseste 1 milion de locuitori.
Orasul Urlati este un oras mic, cu functie principala industriala, ce dispune de factori
naturali si climatici ce pot fi valorificati pentru dezvoltarea unor sectoare economice precum
tursimul si zootehnia, beneficiind de resurse umane cu o calificare de nivel mediu insa cu surse
de venituri familiale limitate, fapt ce se resimte puternic atat la nivelul confortului locativ cat si al
accesului la servicii de sanatate, educatie si cultura.
2.2.2. SUPRAFATA TERITORIULUI
Orasul Urlaţi ocupa o suprafaţa de 4 367 hectare (0,93 % din suprafaţa totala de 471 587
ha a Judeţului Prahova), din care cea mai mare suprafaţa (82,55 %) o reprezinta terenul agricol /
neagricol / alte forme – 3 604,66 Ha.
Specificaţie Teren agricol Teren neagricol Total
ha % ha % ha
Proprietate publica a UAT 0 0 450 49.66 450
Proprietate privată 3461 100 456 50.34 3917
TOTAL 3461 906 4367
Tabel nr.1 Impărţirea suprafeţei administrative, după forma de proprietate (Sursa INSSE
tempo online)
Dupa forma de proprietate, terenul agricol este detinut in proportie de peste 50.34% de
proprietari privati, in timp ce terenul neagricol este detinut intr-o proportie de peste 49.66% de
stat. Cf legii 213 mai exista si proprietatea privata a statului.
Din punct de vedere al evolutiei terenului, in ultimii 5 ani structura suprafetei
administrative a orasului s-a mentinut constanta dupa cum se poate observa din datele prezentate
mai jos, mici variatii inregistrându-se la categoria vii si livezi / teren agricol / paduri / ape si balţi
etc.
STRATEGIA DE EFICIENTA ENERGETICA A ORASULUI URLATI PENTRU PERIOADA 2018-2022
34
Categorie de folosinta Suprafata (ha / km)
An 2014 An 2013 An 2012 An 2011 An 2010
Teren agricol, din care: 3461 3634 3634 3634 3634
- arabil 1266 1066 1266 1266 1266
- pasuni si fânete 971 1171 1127 1127 1127
- vii si livezi 1224 1224 1241 1241 1241
Paduri si alte terenuri cu
vegetatie forestiera 138 138 138 138 138
Ape si balti 78 78 78 78 78
Teren intravilan construcţii 347 347 233 233 233
Drumuri (km) 225 225 225 225 225
Neproductiv 118 118 59 59 59
Suprafata totala 4367 4367 4367 4367 4367
Tabel nr.2 Evolutia terenului pe categorii de folosinta
Suprafata agricola totala este alcatuita din teren arabil in cea mai mare parte – 1 066 ha
31%), pasuni 831 ha si fanete 340 ha (34%) si vii si livezi 1 224 ha (35%).
Fondul forestier acopera 138 hectare, ocupand locul şase in structura suprafeţei
administrative a oraşului (3,16 % din totalul suprafetei administrative) şi este reprezentata de
paduri si alte terenuri cu vegetatie forestiera.
An Suprafata fondului
forestier (mii ha)
Volumul de lemn
recoltat (mii mc)
2009 146,5 325,5
2010 147,3 373,7
2011 147,3 439,6
2012 146,5 469,2
2013 146,5 439,3
Tabel nr. 3 Fondul forestier jud. Prahova (Sursa INSSE)
Luciul de apa care se afla pe intinderea orasului Urlaţi este de 0,1150 hectare,
reprezentand 0,01 % din suprafaţa totala a oraşului şi este alcatuit din balţi.
In ANEXA 5 atasata prezentei Strategii enregetice a orasului Urlati este prezentata grafic
impartirea teritoriala a Orasului Urlati, cf. PUG.
STRATEGIA DE EFICIENTA ENERGETICA A ORASULUI URLATI PENTRU PERIOADA 2018-2022
35
Teritoriu, locuinte, utilitati publice oras Urlati 2010 2011 2012 2013 2014
Locuinte existente total, numar 3 747 3 876 3 882 3886 3 889
Suprafata intravilan ha
925
Suprafata spatiilor verzi ha
25
Lungimea strazilor orasenesti -total -KM
101
Lungimea strazilor orasenesti modernizate -KM
95
Lungimea totala a retelei simple de distributie a
apei potabile KM 62,2
Capacitataea instalatilor de producere a apei
potabile -mc/zi 710.220 673.014 613.630 639.128 592.410
Lungimea totala a conductelor de distributie a
gazelor-km
37,2
Tabel nr. 4 Date statistice (2010 – 2014 )privind suprafetele, locuintele si retelele de
utilitati publice ale orasului Urlati (Sursa INSSE)
Plecand de la aceste date putem deduce ca principalele solutii pentru cresterea eficientei
energetice la nivelul Orasului Urlati, o vor reprezenta interventiile dedicate reabilitarii si cresterii
eficientei energetice a cladiriilor rezidentiale si spatiilor locative aferente acestora, alaturi de
reabilitarea energetica a cladirilor publice.
In acest sens trebuiesc desfasurate o serie de campanii de informare si promovare privind
solutiile pentru reducerea consumului de energie si incurajarea masurilor pentru cresterea
eficientei energetice a sitemelor folosite si in principal la nivelul consumatorilor finali.
La nivelul UE, exista o tendinta generala ca terenurile avand destinatia pentru constructii
sa se dezvolte considerabil in detrimentul terenurilor agricole si a celor seminaturale, cea mai
mare rata de crestere inregistrandu-se in sectorul minier, cel al depozitelor de deseuri, santierele
de constructii si retelele de transport. Aceste interventii au drept consecinta directa fragmentarea
ecosistemelor ceea ce pune o presiune majora asupra biodiversitatii zonelor afectate de aceasta
restructurare a folosintei terenurilor. La nivelul Orasului Urlati nu se identifica astfel de modificari
structurale.
2.2.3. ADMINISTRAREA TERITORIULUI, ORGANIGRAMA APARATULUI
PERMANENT AL CONSILIULUI LOCAL URLATI
Din punct de vedere administrativ, Autoritatea Publica Locala Urlati deserveste teritoriul
prin intermediul aparatului propriu al Consiliului Local al Orasului Urlati, avand ca reprezentant
executiv al administratiei locale, Primarul. Aparatul Permanent al Consiliului Local este
reprezentat de Primar, Viceprimar si Secretar.
Administratia publica, in Orasul Urlati, este organizata si functioneaza potrivit
prevederilor Legii administratiei publice locale nr. 215/2001 si in conformitate cu hotararile
Consiliului Local. Primarul, viceprimarul, administratorul public si secretarul, impreuna cu
STRATEGIA DE EFICIENTA ENERGETICA A ORASULUI URLATI PENTRU PERIOADA 2018-2022
36
aparatul de specialitate al primarului, constituie o structura functionala cu activitate permanenta,
denumita Primaria, care duce la indeplinire hotararile Consiliului Local si dispozitiile Primarului,
solutionand problemele curente ale colectivitatii locale. Misiunea sau scopul Primariei rezida deci
in solutionarea si gestionarea, in numele si in interesul colectivitatii locale pe care o reprezinta, a
treburilor publice, in conditiile legii.
Administratia publica din localitate se organizeaza si functioneaza in temeiul principiilor
autonomiei locale,descentralizarii serviciilor publice, eligibilitatii autoritatilor administratiei
publice locale, legalitatii si al consultarii cetatenilor in solutionarea problemelor locale de interes
deosebit.
In administratia publica locala, primarul indeplineste o functie de autoritate publica. El
este seful administratiei publice locale si al aparatului de specialitate al autoritatii administratiei
publice locale, pe care il conduce si il controleaza. Primarul raspunde de buna functionare a
administratiei publice locale, in conditiile legii si reprezinta unitatea administrativ-teritoriala in
relatiile cu alte autoritati publice, cu persoanele fizice sau juridice romane sau straine, precum si
in justitie.
Consiliul Local al orasului Urlati este compus din 17 consilieri locali pe perioada 2016-
2020, aleşi prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat, in condiţiile stabilite de legea
pentru alegerea autoritaţilor administraţiei publice locale. Potrivit legislatiei, numarul membrilor
fiecarui consiliu local se stabilileste prin ordin al prefectului, in functie de populatia orasului,
raportata de Institutul National de Statistica si Studii Economice la data de 1 ianuarie a anului in
care se fac alegerile sau, dupa caz, la data de 1 iulie a anului care preceda alegerile. Aparatul de
specialitate al Primariei orasului Urlati cuprinde 109 posturi, structurate pe departamente de
specialitate, astfel:
- Demnitari - 2
- Functii publice - 57 (din care 7 functii publice de conducere si 50 functii publice de
executie)
- Contractuali - 50 (6 de conducere si 44 de executie )
Din totatul de 109 de posturi, 94 sunt ocupate, iar 18 sunt declarate vacante.
In subordinea Primarului functioneaza urmatoarele servicii si directii:
Directia economica si administrativ (Birou Contabilitate, Achizitii publice, Afaceri
Europene); Biroul Impozite si Taxe Locale;
Serviciul Politie Locala (Compartiment Control comercial; Compartiment Ordine
publica si paza; Compartiment circulatie pe drumuri publice);
Compartimentul Audit intern;
Compartimentul Protectie civila;
Birou salubritate si iluminat public;
Serviciu urbanism, tehnic, investitii si cadastru;
In subordinea Viceprimarului functioneaza urmatoarele servicii si directii:
Birou Zone verzi si Administrare Cimitir ;
Compartiment administrarea cladirilor din domeniul public, intretinere strazi
STRATEGIA DE EFICIENTA ENERGETICA A ORASULUI URLATI PENTRU PERIOADA 2018-2022
37
Casa de Cultura si Biblioteca;
In subordinea Secretarului orasului functioneaza:
Compartimentul Administratie Publica Locala, Relatii cu Publicul si Secretariat;
Compartiment Agricultura si Registru Agricol ;
Oficiul Juridic ;
Biroul Resurse Umane, Asistenta Sociala si Autoritate Tutelara (Compartiment Resurse
Umane, Securitate in Munca si Arhiva ; Compartiment Asistenta Sociala si Autoritate Tutelara);
In subordinea Consiliului Local functioneaza:
Serviciul Public Comunitar de Evidenta a Persoanelor;
Clubul Sportiv Unirea Urlati.
STRATEGIA DE EFICIENTA ENERGETICA A ORASULUI URLATI PENTRU PERIOADA 2018-2022
38
2.3. BAZE DE DATE SI GESTIONAREA SISTEMULUI DE RAPORTARE A
INFORMATIILOR PRIVIND CONSUMURILE DE ENERGIE LA NIVELUL
ORASULUI URLATI
Avand in vedere ca strategia pentru cresterea eficientei energetice s-a realizat in anul
2018, acesta fiind anul de referinta de la care se vor raporta anual catre ANRE, la nivelul
Aparatului Permarent al Consiliului Local al Orasului Urlati, pentru a indeplini cerintele legale in
vigoare, recomandam sa se desemneze departamentul si persoanele responsabile cu actualizarea
bazei de date referitoare la consumurile de energie aferente localitatii Urlati.
2.4. MONITORIZAREA SI RAPORTAREA EVALUARII DIN PUNCT DE
VEDERE AL MANAGEMENTULUI ENERGETIC
Asa cum am precizat mai sus, pana in acest moment la nivelul Autoritatii Publice Locale
a Orasului Urlati nu a existat o strategie privind imbunatatirea eficientei energetice si, prin
urmare, colectarea de date privind consumul energetic inregistrat la nivelul teritoriului s-a facut
sporadic, fara continuitate, fara a exista un catalog al indicatorilor ce trebuiesc monitorizati,
perioade clare de referinta sau o periodicitate de raportare a acestora.
In lipsa asumarii obligativitatii pregatirii unui program de imbunatatire a eficientei
energetice, in baza unui model cadru, care sa poata fi implementat si monitorizat in vederea
intelegerii situatii actuale si a progreselor facute in sensul imbunatatirii eficientei energetice, nu
se poate cuantifica masura in care Orasul Urlati a contribuit pana in prezent la indeplinirea
Planului National de Actiune in Domeniul Eficientei Energetice pe care Romania si l-a asumat in
conformitate cu obiectivele Strategiei Europa 2020.
Interventiile locale menite sa imbunatateasca eficienta energetica la nivelul Orasului
Urlati au existat, dar in lipsa unei cadru de referinta, nu se poate cuantifica in ce masura
interventiile realizate au contribuit la imbunatatirea eficientei energetice. Prin urmare, nu putem
vorbi de existenta unui management energetic asumat la nivelul localitatii prin responsabilizarea
unei echipe la nivelul aparatului administrativ care sa actioneze si sa gestioneze implementarea
unor programe coerente pentru imbunatatirea eficientei energetice.
Insuficienta informare a personalului administrativ asupra unor aspecte precum:
modificarile aparute la nivel legislativ in domeniul eficientei energetice;
solutiile tehnogice inovative care raspund necesitatilor de limitare a consumului de
energie si aplicarea unor tehnologii „prietenoase” cu mediul;
posibilitatile de finantare a unor investitii care sa imbunatateasca eficienta energetica;
noile reglementari privind achizitiile publice, din perspectiva impunerii unor standarde
de referinta pentru consumul de energie si protectia mediului;
procedurile, metodele si instrumentle necesare implementarii, monitorizarii si
raportarii unui plan de actiuni pentru imbunatatirea eficientei energetice.
STRATEGIA DE EFICIENTA ENERGETICA A ORASULUI URLATI PENTRU PERIOADA 2018-2022
39
Constituie un factor negativ ce poate bloca aplicarea coerenta si eficienta a masurilor
pentru reducerea consumului de energie si cresterea eficientei energetice. Neprioritizarea acestor
aspecte la nivelul administratie publice locale, pe termen lung, va avea un impact negativ major
asupra dezvoltarii economico-sociale a intregii comunitati, cu riscul accentuarii decalajelor fata
de celelalte zone ale tarii.
Mai mult decat atat, slaba dezvoltare a capacitatii administrative locale de a gestiona
provocarile realizarii unui management energetic si lipsa unor interventii cu scopul informarii
populatiei asupra aspectelor legate de impactul schimbarilor climatice si necesitatea de adaptare
la aceste provocari au mentinut dezinteresul populatiei spre a investi in sensul cresterii eficientei
energetice a consumatorilor finali, investitiile in acest sens fiind limitate de factorul pecuniar.
Pentru ca masurile propuse in aceasta strategie sa aiba impact si sprijin local este necesar
sa se organizeze campanii de informare pe plan local cu privire la impactul schimbarilor
climatice, riscurile la care populatia este expusa in lipsa implementarii unui pachet de masuri de
adaptare la aceste schimbari, progresele tehnologice majore care pot imbunatatii efecienta
energetica si impactul pozitiv pe care acestea il pot avea atat din punct de vedere economic,
(economiile pe termen lung) social, (confortul, sanatatea si bunastarea populatie) si de mediu
(mentinerea unui mediu ambiant sanatos, scaderea factorilor de poluare, mentinerea
ecosistemelor naturale, conservarea resurslor locale si a biodiversitatii, cresterea atractivitatii
zonei, etc).
O analiza detaliata asupra managementului energetic la nivelul Orasului Urlati este
prezentata in cadrul Anexei 1 la prezentul document.
2.4.1. MANAGEMENTUL ENERGETIC
Managementul energetic are ca principal obiectiv, asigurarea unui consum judicios si
eficient al energiei, in scopul maximizarii rezultatelor prin minimizarea costurilor energetice.
Obiectivele secundare, rezultate in urma aplicarii unui program de management energetic,
se refera la:
cresterea eficientei energetice si reducerea consumurilor de energie, in scopul
reducerii costurilor;
realizarea unei bune comunicari intre compartimente, pe problemele energetice
specifice si responsabilizarea acestora asupra gospodaririi energiei;
dezvoltarea si utilizarea permanenta a unui sistem de monitorizare a consumurilor
energetice, raportarea acestor consumuri si dezvoltarea unor strategii specifice de optimizare a
acestor consumuri;
gasirea celor mai bune cai de a spori economiile banesti rezultate din investitiile in
eficientizarea energetica a proceselor specifice de productie, prin aplicarea celor mai performante
solutii cunoscute la nivel mondial;
asigurarea sigurantei in alimentare a instalatiilor energetice.
Autoritaţile publice locale trebuie sa iniţieze campanii de informare periodice in mass-
media locala sau prin mijloace adresate direct consumatorului final (brosuri, flyere, website,
STRATEGIA DE EFICIENTA ENERGETICA A ORASULUI URLATI PENTRU PERIOADA 2018-2022
40
comunicate de presa, interviuri televizate, info-chioşcuri etc.) prin care sa transmita acestuia
mesaje legate de:
actiunile intreprinse privind reducerea pierderilor prin reţelele de infrastructura
edilitare si efectele lor;
masurile de creştere a eficientei energetice implementate de operatorii serviciilor de
interes general local si efectele lor;
costurile şi performantele tehnice ale unor tipuri de echipamente recomandate pentru
cresterea eficientei alimentarii cu energie la utilizatorii finali;
masurile de utilizare a surselor regenerabile implementate de operatorii serviciilor de
interes general local si efectele lor;
analize comparative privind costurile reale ale diverselor tipuri de utilitati existente in
oras: energie termica (incalzire individuala, la nivel de scara, bloc, centralizata), energie electrica,
alimentare cu apa şi canalizare, gaze naturale, salubrizare etc.
Pentru serviciile publice aflate in subordinea Consiliului Local, la intocmirea Programului
Propriu de Eficienta Energetica se au in vedere masuri de eficientizare specifice fiecarui serviciu
public.
STRATEGIA DE EFICIENTA ENERGETICA A ORASULUI URLATI PENTRU PERIOADA 2018-2022
41
2.5. CONSUMURILE ENERGETICE PUBLICE SI REZIDENTIALE
Conform situatiei inventarului public, Administratia Pulica Locala a Orasului Urlati are in
administrare urmatoarele cladiri:
Tabel nr. 5 Consumuri energetice in cladirile publice din Orasul Urlati (Sursa: Primaria
Orasului Urlati)
Serviciile de utilitate publica ce deservesc aceste cladiri sunt fie in subordinea primariei,
fie asigurate prin contractele incheiate intre Autoritatea publica locala si operatorii sau furnizorii
cu care sunt semnate contracte in acest sens.
Nr
crt Denumire locatie
Supra-
fata
(mp)
Tip reabilitare termica
Izolare
termica
pereti
exteriori
Ferestre
termopan
Izolare
termica
pod/terasa
Izolare
termica
sol/subsol
Reabilitare
instalatii de
incalzire
Montare
becuri
economice
1 Liceu teoretic Brancoveanu
Voda (cladire noua) 2 814
Polist
5 cm X - - X X
2 Liceu teoretic Brancoveanu
Voda - Sala de sport 1 761
Panouri
sendwich
de 10 cm
X - - X X
3 Liceu teoretic Brancoveanu
Voda (cladire veche) 1 022 - - - - X X
4 Scoala generala Canuta
Ionescu
C1-1237 Polist
5 cm X - - X X
C2-255 - - - - - X
5 Gradinita cu program
prelungit "Clopotica" 1 772
Polist
5 cm X - - X X
6 Gradinita cu program normal
Valea Urloii 242
Polist
5 cm X - - X X
7 Gradinita cu program normal
Jercalai 166
Polist
5 cm X - - X X
8 Primarie 646 - - - - - X
9 Casa de cultura corp A 1 890 Polist
10 cm X - - X X
10 Casa de cultura corp B 363 - - - - - X
11 Spitalul orasenesc 2 875 - X - - X X
12 Cladire fosta Policlinica 585 - X - - X X
13 Dispensar medical 167 - X - - X X
14 Sediu Politie Locala 450 - X - - X X
15 Cladire fosta maternitate 1 359 - - - - X X
16 Clubul Sportiv Unirea 179 Polist
5 cm X - - X X
17 Cladire PSI 387 Polist
5 cm X - - X X
STRATEGIA DE EFICIENTA ENERGETICA A ORASULUI URLATI PENTRU PERIOADA 2018-2022
42
2.6. CONDITII CLIMATICE SPECIFIC ZONEI (ZONA CLIMATICA,
TEMPERATURA EXTERIOARA ETC.)
O intelegere sumara a termenului de schimbari climatice aduce in prim plan efectele
acestora asupra mediului inconjurator.
Pentru a putea evalua schimbarile climatice si influentelor asupra mediului, se impune o
monitorizare atenta a elementelor ce constituie factori determinanti ai calitatii mediului
inconjurator.
Mediul inconjurator este definit de caracteristicile celor trei factori principali: apa, sol si
aer.
2.6.1. FACTORII NATURALI DE MEDIU (APA, SOL, AER).
In urma analizelor efectuate s-a constatat ca acesti factori nu prezinta un grad accentuat de
degradare, iar interventiile care pot imbunatati mediul inconjurator sunt: ecologizarea terenurilor
afectate de activitatile industriale si includerea lor in peisajul zonei, modernizarea proceselor
tehnologice; reorganizarea depozitelor de deseuri pe baze ecologice; lucrari specifice de
amenajare a terenurilor afectate de inundatii si de alunecari de teren.
CALITATEA APEI
Din punct de vedere hidrografic teritoriul localitatii Urlati este situat pe malul stang al
Raului Cricovu Sarat, acesta fiind afluenetul de stanga al raului Prahova. Raul Cricovul Sarat
ocupa o suprafata de 629 km² si are o lungime de 81km. Debitul mediu multianual al raului
Cricovu Sarat este de 2.20mc/s. Debitul maxim se realizeaza obisnuit in aprilie iar cel minim in
septembrie sau octombrie, volumele scurse reprezentand 16-18% si, respectiv 4-5% din cel anual.
Pinza freatica inregistreaza adancimi diferite in functie de formele de relief. Raul Crocovu
Sarat, care aduna apele de pe 629 km² si primeşte pe dreapta afluenţii: Salcia, Chiojdeanca,
Lopatna, Vaarbil, iar pe stinga Lapos, Mires, Paraul Sarat si Cricovul Sarat.
In zona superioara din aria comunei Sangeru, dar si prin afluentul sau Salcia primeste ape
sarate (chiar saturate in sare) din paraiele ce se formeaza in dealurile invecinate. Aceste dealuri
ascund in subsol si uneori chiar la vedere depozite de sare. Apa sarata care se varsa in Cricov ii
da si numele, dar si o calitate nedorita, este o apa „rea" la gust si nu prea bogata in pesti. De fapt,
in zonele superioare pestii nu se gasesc decat in afluentii sai dulci (asa cum este Chiojdeanca), iar
catre varsare apar si cei obisnuiti apelor dulci de campie, dar sunt putini si nedezvoltati. Din
cauza continutului ridicat de sare, apa sa nu este buna nici pentru irigatii. Abia in zona comunei
Ciorani, dupa ce primeste toti afluentii sai inferiori (care au continut normal de sare), apa raului
devine suficient de "dulce" si poate fi folosita si pentru acest scop.
Lacurile naturale din judetul Prahova sunt situate in zona de campie si de dealuri.
Principalele lacuri din zona de campie sunt limanele fluviatile Balta Doamnei, Curcubeu,
STRATEGIA DE EFICIENTA ENERGETICA A ORASULUI URLATI PENTRU PERIOADA 2018-2022
43
Saracineanca pe stanga Ialomitei si Lacul Fulga pe valea Balana. In regiunea subcarpatica
lacurile mai cunoscute sunt cele de la Brebu, Campina, Vitioara si Slanic localizate in vechi
exploatari de sare si amenajate in scop balnear. Cel mai mare lac din judetul Prahova este lacul de
acumulare de la Paltinu de pe valea Doftanei.
Intreţinerea cursurilor de apa, are o importanţa deosebita, reprezentand o masura
preventiva de aparare impotriva inundaţiilor, constituind in acelaşi timp un obiectiv care trebuie
sa fie permanent in atenţia factorilor responsabili de la nivel local.
Pe de alta parte, multe dintre gospodariile oraşului (in special cele situate in zone in care
nu exista reţea de canalizare, cum este cazul celor din Orzoaia de Jos) deverseaza reziduurile şi
apele uzate in canalele pluviale, apa deversandu-se direct in raul Cricovul Sarat, fapt ce conduce
la poluarea apei acestuia. Evacuarile rezultate din activitaţile gospodareşti pot afecta şi panza
freatica.
CALITATEA SOLULUI
In regiunea de campie din care face parte orasul Urlati se intalnesc cernoziomurile
cambice, in mare parte freatic-umede, cernoziomuri argiloiluviale, soluri brun roscate, brun
roscate podzolite, brune podzolite si soluri podzolice argiloiluviale. In luncile raurilor se intalnesc
soluri aluviale in diferite stadii de evolutie, lacovisti, soluri gleice, iar pe intinsul con de dejectie
al Prahovei predomina solurile branciog.
Activitatea industriala poluatoare a fost reglementata prin HG 541/2003 privind stabilirea
unor masuri pentru limitarea emisiilor in aer ale unor poluanti proveniti din instalatii mari de
ardere. Aceasta hotarare reprezinta transpunerea in legislatia ramasa a Directivei 2001/80/CE
privind limitarea emisiilor anumitor poluanţi in aer proveniti din instalatii mari de ardere.
Utilizarea ingrasamintelor chimice.
Utilizarea substantelor fitosanitare.
Gestionarea ingrasamintelor organice.
Conform art. 1. al Ordinului nr. 1552 din 03/12/2008 pentru aprobarea listei localitaţilor
pe judeţe unde exista surse de nitraţi din activitaţi agricole, judeţul Prahova este cuprins in anexa
acestui ordin cu 40 de localitaţi declarate ca zone vulnerabile la poluarea cu nitraţi. Orasul Urlati
nu este in aceasta lista, cu toate ca agricultura se practica la o scara intensiva la nivelul localitatii,
nivelul de poluare cu nitrati se incadreaza in limitele admise.
Utilizarea unor produse reziduale de origine animala pentru creşterea fertilitatii solului
este o practica veche. Dar utilizarea incorecta precum si depozitarea sau evacuarea necontrolata a
acestor produse poate atrage efecte puternic negative asupra solului. In zona gospodariilor rurale
individuale (periferia orasului Urlati) s-a produs din timpuri vechi o dezvoltare a efectivelor
zootehnice care genereaza cantitati importante de dejectii animaliere – deseuri. Acestea sunt
acumulate in platformele de gunoi sateşti direct pe sol, fara amenajari de protectie a mediului.
Impactul asupra mediului se resimte prin ocuparea terenurilor agricole si impurificarea panzei de
STRATEGIA DE EFICIENTA ENERGETICA A ORASULUI URLATI PENTRU PERIOADA 2018-2022
44
apa freatica. Astfel, amenajarea unor platforme pentru depozitarea dejectiilor animaliere este
extrem de necesara pentru asigurarea unei bune protectii a solului in zona.
O sursa de poluare a solului o constituie depozitarea necontrolata sau necorespunzatoare a
deseurilor.
CALITATEA AERULUI
Studiile recente au dovedit impactul negativ major al gazelor cu efect de sera ce provoaca
incalzirea globala si fenomenele meteo extreme, ce culmineaza uneori cu dezastre naturale sau
pagube economico-sociale majore.
Multi factori determinanti ai schimbarilor climatice sunt poluanti cunoscuti ai aerului.
Masurile ce au ca scop reducerea emisiilor de carbon negru sau de precursori de ozon sunt
benefice atat pentru sanatatea umana, cat si pentru clima. Gazele cu efect de sera si poluantii
aerului provin din aceleasi surse de emisii. Astfel, exista potentiale beneficii care pot fi obtinute
prin limitarea gazelor cu efect de sera sau a poluantilor atmosferici.
Se considera ca dioxidul de carbon ar putea fi cel mai puternic factor favorizant al
incalzirii globale si al schimbarilor climatice, insa nu este singurul. Multi alti compusi gazosi sau
solizi, cunoscuti drept „factori determinanti ai schimbarilor climatice”, au o influenta asupra
cantitatii de energie solara (inclusiv caldura) retinuta de Pamant si asupra cantitatii reflectate
inapoi in spatiu. Printre acesti factori determinanti se numara principalii poluanti ai aerului,
precum ozonul, metanul, particulele si oxidul de diazot. Particulele sunt un poluant complex. In
functie de compozitia lor, acestea pot avea un efect de racire sau de incalzire asupra climei locale
sau globale.
De exemplu, carbonul negru, unul dintre componentii particulelor fine si rezultatul arderii
incomplete a combustibililor, absoarbe radiatiile solare si infrarosii din atmosfera si are astfel un
efect de incalzire – efect de sera. Alte tipuri de particule, care contin compusi ai sulfului sau
azotului, au un efect opus. Acestia tind sa actioneze ca oglinzi minuscule, care reflecta energia
solara conducand astfel la racire. In termeni simpli, depinde de culoarea particulei. Particulele
„albe” tind sa reflecte razele soarelui, in timp ce particulele „negre” sau „maronii” tind sa le
absoarba.
Un fenomen similar apare la nivelul solului. Unele dintre particule se depun odata cu
ploaia sau zapada sau pur si simplu aterizeaza pe suprafata Pamantului. Carbonul negru, insa,
poate fi transportat la distante foarte mari de locul de origine si se poate depune pe stratul de
zapada si de gheata. In ultimii ani, depunerile de carbon negru in regiunea Arctica, au innegrit din
ce in ce mai mult suprafata alba si au redus reflectivitatea a acesteia, ceea ce inseamna ca planeta
noastra retine mai multa caldura.
Odata cu aceasta caldura suplimentara, dimensiunea suprafetei albe se diminueaza cu si
mai mare rapiditate in regiunea Arctica. Este interesant de mentionat ca numeroase procese legate
de clima sunt controlate nu de componentii principali ai atmosferei, ci de unele gaze care se
gasesc doar in cantitati foarte mici. Cel mai frecvent dintre aceste asa-numite gaze reziduale,
STRATEGIA DE EFICIENTA ENERGETICA A ORASULUI URLATI PENTRU PERIOADA 2018-2022
45
dioxidul de carbon, reprezinta doar 0,0391 % din aer. Orice variatie a acestor cantitati foarte mici
are capacitatea de a afecta si modifica climatul.
In regiunile din vecinatatea zonelor polare, o parte din teren sau albia marii este in
permanenta inghetata. Potrivit unor estimari, acest strat – numit permafrost – contine dublul
cantitatii de carbon aflat in prezent in atmosfera. In conditii de incalzire, acest carbon poate fi
eliberat din biomasa aflata in putrefactie fie sub forma de dioxid de carbon, fie sub forma de
metan. Metanul este un gaz cu efect de sera de peste 20 de ori mai puternic decat dioxidul de
carbon.
Emisiile de metan provin de la activitatile umane (in special agricultura, productia de
energie si gestionarea deseurilor) si din surse naturale. Odata eliberat in atmosfera, metanul are o
durata de viata de aproximativ 12 ani. Desi se considera ca este un gaz cu o durata de viata relativ
redusa, aceasta este suficient de lunga pentru a fi transportat catre alte regiuni. In plus, fiind un
gaz cu efect de sera, metanul contribuie, de asemenea, la formarea ozonului de la nivelul solului,
care este in sine un poluant major care afecteaza sanatatea umana si mediul.
„Culoarea” nu este singurul mod in care particulele suspendate in aer sau depuse pe sol
pot afecta climatul. O parte a aerului nostru consta in vapori de apa – molecule minuscule de apa
suspendate in aer. Norii pe care ii cunoastem cu totii reprezinta forma mai condensata a acestor
molecule minuscule. Particulele au un rol important in modul in care norii se formeaza, durata
acestora, cantitatea de radiatii solare pe care le pot reflecta, tipul de precipitatii pe care le
genereaza si locul in care se produce acest fenomen etc. Norii sunt in mod evident esentiali
pentru climatul nostru; concentratiile si compozitia particulelor poate chiar sa schimbe momentul
si locul in care se produc precipitatiile.
Schimbarile legate de frecventa si volumul precipitatiilor au costuri economice si sociale
reale, deoarece tind sa afecteze productia de alimente la nivel global si, in consecinta, pretul
alimentelor.
In evaluarile sale din 2007, Comisia Interguvernamentala pentru Schimbari Climatice la
nivel european –organismul international infiintat pentru evaluarea schimbarilor climatice –
prevede o scadere a calitatii aerului in orase in viitor, din cauza schimbarilor climatice.
Prezenţa particulelor solide in atmosfera influenţeaza negativ transparenţa aerului,
favorizeaza incalzirea aerului prin acumularea unei parţi din caldura solara şi modifica regimul
precipitatiilor.
Hotararea Guvernului nr.1069/2007 privind aprobarea Strategiei energetice a Romaniei
pentru perioada 2007-2020, prevede ca instalatiile mari de ardere sa se alinieze la cerinţele de
mediu impuse de Uniunea Europeana.
STRATEGIA DE EFICIENTA ENERGETICA A ORASULUI URLATI PENTRU PERIOADA 2018-2022
46
2.7. DATE DEMOGRAFICE SI EVOLUTIA FONDUL LOCATIV
2.7.1. DATE DEMOGRAFICE URLATI
Reperele demografice ale evolutiei la nivelul Primariei Urlaţi reprezinta elemente de interes
major pentru definirea obiectivelor strategice si a planurilor de actiune pe termen mediu si lung.
Din acest motiv am sintetizat urmatoarele informatii ca fiind relevante:
Localitatea Populatie stabila (numar persoane)
1 IANUARIE 2014
JUDET PRAHOVA 798.285
ORAS URLATI 11.255
MUNICIPIUL PLOIEŞTI 222.461
MUNICIPIUL CIMPINA 35.662
ORAŞ AZUGA 4.742
ORAS BAICOI 19.178
ORAS BOLDEŞTI SCAIENI 11.298
ORAS BREAZA 17.085
ORAŞ BUŞTENI 9.765
ORAŞ COMARNIC 12.595
ORAŞ MIZIL 15.729
ORAŞ PLOPENI 9.109
ORAŞ SINAIA 11.076
ORAŞ SLANIC 6.178
ORAŞ VALENII DE MUNTE 13.390
Tabel nr.6 Populatia stabila din mediul urban al judetului Prahova
Densitatea populatiei in orasul Urlaţi este de 241,38 locuitori/kmp, situandu-se peste
media pe judet (161,77 locuitori/kmp).
Dupa etnie, locuitorii din Urlaţi sunt in proportie de peste 94% romani si doar 6%
reprezinta populatia de etnie roma sau alte etnii (maghiara şi alte naţionalitaţi). La recensamantul
din octombrie 2011, inregistrarea etniei, limbii materne şi a religiei s-a facut pe baza liberei
declaraţii a persoanelor recenzate. Pentru persoanele care nu au vrut sa declare aceste trei
caracteristici, precum şi pentru persoanele pentru care informaţiile au fost colectate indirect din
surse administrative, informaţia nu este disponibila pentru aceste caracteristici.
Comparativ cu recensamantul anterior situatia a fost in usoara scadere, valorile negative
ale sporului natural, conjugate cu soldul migratiei externe, au facut ca populatia orasului sa se
diminueze. Fata de recensamantul anterior, scaderea a fost cu 1235 persoane - 11776 persoane in
2002 fata de 10541 in 2011. Urmare revigorarii economice inregistrata in ultimii ani si crearii
locurilor de munca, populatia stabila a orasului Urlati era la 1 iulie 2014 de 11 255 persoane.
STRATEGIA DE EFICIENTA ENERGETICA A ORASULUI URLATI PENTRU PERIOADA 2018-2022
47
Populatia si evolutia demografica a comunitati existente la nivelul teritoriului orasului
Urlati, reprezinta un factor major in definirea strategiei de crestere a eficientei energetice, stiindu-
se ca populatia reprezinta consumatorul final si necesarul de consum energetic este puternic
influentat de veniturile, standardele de confort si obisnuitele de consum ale populatiei.
Pentru a putea face o serie de previziuni legate de nevoia de consum de energie a
populatiei, pentru urmatoarea perioada si implicit pentru a putea previziona evolutia emisiilor de
gaze cu efect de sera ca urmare a dinamicii consmului de energie, este important de analizat
miscarea naturala a populatiei.
Ca fenomen demografic, natalitatea se refera la ponderea nascutilor - vii in cadrul unei
populatii. Natalitatea este determinata de un complex de factori biologici, sociali, economici,
politici, culturali, etc.
Mortalitatea se refera la decesele din cadrul unei populatii. Probabilitatea de deces intr-o
anumita perioada de timp este influentata de mai multi factori: varsta, sex, ocupatie si categorie
sociala. Incidenta deceselor dezvaluie multe aspecte referitoare la conditiile de viata si de
ingrijire a sanatatii la nivelul populatiei. Valorile mortalitatii sunt cu atat mai ridicate cu cat
gradul de dezvoltare socio - economica este mai scazuta si invers
Conform datelor statistice inregistrate la nivelul teritoriului Urlati, sporul natural al
populatiei este in usoara scadere.
Pulaţie 2010 2011 2012 2013 2014
POPULATIE 2010 2011 2012 2013 2014
Populatie stabila 10541
11
262
11
291
11
255
Populatie stabila femei
5371 5465 5 788
Nascuti vii 116 112 109 123 112
Decedati total 143 150 131 122 115
Decedati sub un an
Casatoriti
4702
Divortati
442
Vaduvi/vaduve
978
Stabiliri cu resedinta in localitate la 1 ianuarie 102 96 105 113 111
Plecari cu resedinta din localitate la 1 ian 104 98 113 128 139
Emigranti 1 6 3 2 2
Imigranti 1 4 1
1
Tabel nr. 7 Populatia Orasului Urlati in perioada 2010-2014
STRATEGIA DE EFICIENTA ENERGETICA A ORASULUI URLATI PENTRU PERIOADA 2018-2022
48
Populaţie stabila la 1 iulie 2011[1] : Total ………… 11.363 persoane
Din care:
- masculin ….5.515 persoane
- feminin …...5.848 persoane
Populaţia stabila a Oraşului Urlaţi – la 1 iulie 2012[1]: Total ………………………. 11262 persoane
din care:
masculin……………. 5465 persoane
feminin …………….. 5797 persoane
Populaţia stabila a Oraşului Urlaţi – la 1 iulie 2013[1]: Total ………………………. 11291 persoane
din care:
masculin……………. 5503 persoane
Populaţia stabila a Oraşului Urlaţi – la 1 iulie 2014[1]: Total ………………………. 11255 persoane
[1] Date furnizate de D.J.S.P.
Nota: „Populaţia la 1 iulie a fost calculata prin metoda componentelor, folosind surse de date
administrative pentru migraţia externa. Aceste surse nu acopera intregul fenomen migratoriu,
mai ales la nivelul emigraţiei. Ca atare, exista o subevaluare severa a acestui fenomen care duce
la o supraevaluare a populaţiei Romaniei datele prezentate au caracter provizoriu, urmand ca
numarul populaţiei stabile sa fie recalculat dupa definitivarea rezultatelor definitive ale
Recensamantului Populaţiei şi Locuinţelor 2011, pentru seriile de timp pana la precedentul
recensamant.”
AN
Nascuti vii Decedati Sporul natural
Judet
Prahova
Oras
Urlati
Judet
Prahova
Oras
Urlati
Judet
Prahova
Oras
Urlati
2011 7772 112 9784 150 -2012 -38
2012 6541 109 10164 131 -3623 -22
2013 6378 123 9777 122 -3399 1
2014 6334 112 9782 115 -3448 -3
ii Tabel nr. 8 Evolutie populatie si spor natural 2011-2014
Dincolo de sporul natural inregistrat la nivelul teritoriului Urlati (spor negativ), pentru
estimarea dinamicii consumului de energie, trebuie luata in calcul intreaga populatie cu resedinta
de domiciliu pe teritoriul Orasului Urlati. Datele statistice pe ultimi 5 ani evidentiaza o scadere a
populatiei cu resedinta in Urlati, plecarile devansand sosirile, urmand tendinta de scadere
inregistrata si la nivelul judetului Prahova.
Cunoscand faptul ca diferite categorii de varsta manifesta diferite caractersitici in ceea ce
priveste consumul de energie la nivel rezidential, timpul petrecut in spatiul locativ, standarul de
STRATEGIA DE EFICIENTA ENERGETICA A ORASULUI URLATI PENTRU PERIOADA 2018-2022
49
confort si nivelul de venituri fiind diferentiate la nivelul populatiei in functie de categoria de
varsta la care se incadreza existand mai multe modele de consum.
Analizand datele statistice privind evolutia demografica pe grupe de varsta, se remarca
urmatoarea repartizare pe categorii de varsta: nuarie)
Varste si grupe de varsta
( date la 1 ian )
2011
Nr. De persoane
Total 10541
0-4 ani 606
5-9 ani 597
10-14 ani 523
15-19 ani 530
20-24 ani 699
25-34 ani 1574
35-49 ani 2353
50-59 ani 1497
60-64 ani 612
65-74 ani 869
75-84 ani 573
85 ani si peste 108
Tabel nr. 9 Repartizare pe grupe de varsta (Sursa INSSE)
Au fost analizate datele potrivit recensamantului din 2011. S-a constat ca populatia
cuprinsa in intervalul de varsta 0-20 ani reprezinta 21,35 % din total populatiei, populatia
cuprinsa in intervalul de varsta 20-59 ani reprezinta 58,12% din total populatiei, restul de 19,5 %
fiind reprezentat de populatia de peste 60 ani.
Impartirea populatiei pe grupe de varsta
De varsta depind toate aspectele activitatile economice, sociale, culturale ale unei comunitati
locale, in principal pentru:
- planificarea activitatilor educationale ;
- estimarea modificarilor posibile in perspectiva in plan teritorial ;
- planificarea si prognoza utilizarii fortei de munca ;
- organizarea activitatii de servicii ;
- oranizarea activitatii de ocrotire a sanatatii populatiei ;
- specificul consumului.
2011
Disponibilizarile masive din sectorul industrial au dus la scaderea nivelului de trai in
aceasta zona. In aceasta situatie a inceput fenomenul de migratie, fiind unul din principalii
factorii care au contribuit la scaderea numerica a populatiei.
Totodata, este stiut faptul ca necesarul de consum la nivel de gospodarii familiale cu mai
multi membri este diferit fata de familiile monoparentale sau cei care locuiesc singuri. Conform
STRATEGIA DE EFICIENTA ENERGETICA A ORASULUI URLATI PENTRU PERIOADA 2018-2022
50
datelor raportate de starea civila, cei necasatoriti, vaduvii si cei divortati reprezinta o categorie
mai numeroasa decat cei casatoriti si cei ce traiesc in uniune consensuala.
Starea civila a populatiei impreuna cu alte caracteristici socio-demografice influenteaza in
mod direct rata de crestere a populatiei, participarea la activitatea economica, nivelul de instruire
al populatiei si implicit comportamentele de consum ale populatiei, inflentand evolutia societatii
in ansamblu.
Un alt factor foarte important in ceea ce priveste modelul comportamental referitor la
consumul energetic inregistrat la nivelul populatie, il reprezinta nivelul de educatie si instruire al
populatiei, comunitatile ce au o pondere mai mare a populatie cu studii medii si superioare fiind
de obicei proactive spre informare si deschise spre schimbare, ceea ce reprezinta un factor major
pentru adoptarea si implementarea unor masuri pentru cresterea eficientei energetice la nivelul
intregii comunitati, cu impact pe termen mediu si lung.
Analiza datelor statistice evidentiaza un raport aproximativ egal intre cei care au studii
medii si superioare liceal, post-liceal si universitar) si cei cu studii gimnaziale si primare.
Absolventi pe niveluri de educatie, ai orasului Urlati 2011
Niveluri de instruire
Primar si gimnazial (inclusiv invatamant special) 3875
Gimnazial 2530
Liceal 2188
Postliceal (inclusiv invatamantul special) 355
Superior 946
Ni Tabel nr.10 Absolventi pe niveluri de educatie (Sursa: INSSE)
Plecand de la nivelul de educatie si domeniile de activitate ale populatiei ocupate pe piata
muncii, putem avea o imagine reprezentativa asupra veniturilor populatiei, factor ce influenteaza
in mod direct comportamentul de consum de energie la nivelul comunitatii din Urlati. Conform
datelor statistice, majoritatea populatie ocupate pe piata muncii, activeaza in industrie si
agricultura.
STRATEGIA DE EFICIENTA ENERGETICA A ORASULUI URLATI PENTRU PERIOADA 2018-2022
51
Jud Prahova 2010 2011 2012 2013 2014
Populatia ocupata civila pe activitati ale economiei nationale la nivel de sectiune CAEN Rev 2 (mii
persoane)
Total, din care 286 700 284 200 288 300 289 800 286 000
A AGRICULTURA, SILVICULTURA SI
PESCUIT 62 600 63 600 65 900 62 000 60 000
INDUSTRIE 77 000 77 300 78 000 78 800 79 500
B INDUSTRIA EXTRACTIVA
C INDUSTRIA PRELUCRATOARE
D PRODUCTIA SI FURNIZAREA DE
ENERGIE ELECTRICA SI TERMICA,
GAZE, APA CALDA SI AER
CONDITIONAT
E DISTRIBUTIA APEI; SALUBRITATE,
GESTIONAREA DESEURILOR,
ACTIVITATI DE DECONTAMINARE
F CONSTRUCTII 27 100 25 800 24 700 26 400 25 500
G COMERT CU RIDICATA SI CU
AMANUNTUL; REPARAREA
AUTOVEHICULELOR SI
MOTOCICLETELOR
40 100
38 900
39 000
41 900
41 100
H TRANSPORT SI DEPOZITARE 17 000 17 100 17 000 16 400 15 500
I HOTELURI SI RESTAURANTE
J INFORMATII SI COMUNICATII
K INTERMEDIERI FINANCIARE SI
ASIGURARI
L TRANZACTII IMOBILIARE
M ACTIVITATI PROFESIONALE,
STIINTIFICE SI TEHNICE
N ACTIVITATI DE SERVICII
ADMINISTRATIVE SI ACTIVITATI DE
SERVICII SUPORT
O ADMINISTRATIE PUBLICA SI
APARARE; ASIGURARI SOCIALE DIN
SISTEMUL PUBLIC
P INVATAMANT
Q SANATATE SI ASISTENTA SOCIALA
R ACTIVITATI DE SPECTACOLE,
CULTURALE SI RECREATIVE
S ALTE ACTIVITATI DE SERVICII 62 900 61 500 63 700 64 300 64 400
Tabel nr. 11 Domeniile de activitate a populatiei Orasului Urlati (Sursa – INSSE)
Distributia numarului mediu de salariati pe ramuri ale economiei evidentiaza urmatoarele:
cea mai mare parte se regaseste in industrie, urmata de agricultura, silvicultura si pescuit, comert,
constructii, transport si depozitare.
STRATEGIA DE EFICIENTA ENERGETICA A ORASULUI URLATI PENTRU PERIOADA 2018-2022
52
Numarul mediu al salariatilor
An Oras Urlati , (numar de persoane) Jud. Prahova (numar de
persoane)
2010 1 456 160 904
2011 1 653 156 988
2012 1 759 159 105
2013 1 826 161 424
2014 1 530 162 331
Tabel nr. 12 Numarul mediu de salariati in perioada 2010-2014 (Sursa – INSSE Tempo
online)
Nu
Structura fortei de munca este in stransa legatura cu dinamica populatiei si constituie o
premisa importanta in atragerea investitiilor si dezvoltarea durabila a unei localitati. In contextul
strategiei pentru cresterea eficientei energetice, un factor important este nivelul veniturilor
populatiei, indicator care in coroborare cu comportamentul socio-economic al populatiei (pentru
ce anume sunt dispusi sa isi cheltuiasca banii) influenteaza major necesarul de consum de energie
la nivelul intregii comunitati si utilizarea unor solutii energetice eficiente, inclusiv introducerea
unor surse alternative de furnizare de energie, mai putin poluante (panouri fotovoltaice, etc).
Practic in toate domeniile cu exceptia a unora dintre servicii (comert, invatamant,
sanatate, asistenta sociala si administratie publica), populatia ocupata a inregistrat scaderi.
2.7.2 FONDUL LOCATIV
Fondul locativ constituie totalitatea incaperilor locative, indiferent de forma de
proprietate, inclusiv case de locuit, case specializate (camine, case-internat pentru invalizi,
veterani, case speciale pentru batrani singuratici si altele), apartamente, incaperi de serviciu si
alte incaperi locative in alte constructii utile pentrulocuit.
Fondul locativ pe forme de proprietare se divizeaza astfel:
fondul locativ public - fondul locativ care se afla in proprietatea statului si in deplina
administrare gospodareasca a intreprinderilor de stat; fondul locativ municipal care se afla in
proprietatea orasului, municipiului, precum si fondul care se afla in administrarea gospodareasca
a intreprinderilor municipale sau in administrarea operativa a institutiilor municipale;
fondul locativ privat - fondul care se afla in proprietatea cetatenilor (case de locuit
individuale, apartamente si case de locuit privatizate si procurate, apartamente in casele
cooperativelor de constructie a locuintelor) si fondul care se afla in proprietatea persoanelor
juridice (create in baza proprietarilor privati), construit sau procurat din contul mijloacelor
proprii;
fondul locativ cu forma de proprietate mixta - fondul care se afla in proprietatea
personala, in proprietatea comuna sau in cote-parti ale diferitor subiecti ai proprietatii publice si
private;
proprietatea intreprinderilor mixte - fondul locativ care se afla in proprietatea
intreprinderilor mixte cu participare straina.
STRATEGIA DE EFICIENTA ENERGETICA A ORASULUI URLATI PENTRU PERIOADA 2018-2022
53
Inventar fond de cladiri, dupa forma de proprietate, orasul Urlati
Anul 2010 Anul 2011 Anul 2012 Anul 2013 Anul 2014
Proprietate publica 40 16 16 26 35
Proprietate privata 3 707 3 860 3 866 3 860 3 854
Total 3 747 3 876 3 882 3 886 3 889
Tabel nr. 13 Fond de cladiri dupa forma de proprietate (Sursa: INSSE)
2.8. INFRASTRUCTURA SI SERVICIILE DE UTILITATE PUBLICA
2.8.1. INFRASTRUCTURA DE UTILITATE PUBLICA
2.8.1.1. EDUCATIE SI INVATAMANT
Nr.
crt.
Unitate de
invaţamant Adresa
Personalitate
juridica
/Arondata
Acreditata /
Autorizata
Invaţamant
public /
privat
INVAŢAMANT PREŞCOLAR
1.
Gradiniţa cu Program
Prelungit “Clopoţica”,
oraşul Urlaţi
Str.Tudor
Vladimirescu
Personalitate
juridica
Autorizaţie
sanitara
481/2009
482/2009
Invaţamant
public
Str.Valea
Urloii
Gradiniţa cu
program normal
Valea Urloii
133/2012 Invaţamant
public
Str.Jercalai
Gradiniţa cu
program normal
Jercalai
132/2012 Invaţamant
public
INVAŢAMANT PRIMAR ŞI GIMNAZIAL
1.
Liceul Teoretic
“Brancoveanu Voda”,
Oraşul Urlaţi
Str.1 Mai
nr.30 –
cladirea noua
Str.1 Mai
nr.73 –
cladirea veche
Personalitate
juridica Autorizata
Invaţamant
public
2.
Şcoala Gimnaziala
“Canuţa Ionescu”,
Oraşul Urlaţi
Str.Tudor
Viitor nr.1
Personalitate
juridica Autorizata
Invaţamant
public
INVAŢAMANT LICEAL
STRATEGIA DE EFICIENTA ENERGETICA A ORASULUI URLATI PENTRU PERIOADA 2018-2022
54
Tabel nr. 14 Infrastructura de invatamant din orasul Urlati in anul 2014
Sursa: Liceul Teoretic „Brancoveanu Voda”, Oraşul Urlaţi, Şcoala Gimnaziala “Canuţa Ionescu”, Oraşul Urlaţi, Gradiniţa cu Program
Prelungit “Clopoţica”, Oraşul Urlaţi
Nr.
crt.
Specialitatea catedrei
(postului)
Norme / posturi
didactice
(numar)
Norme / posturi didactice
acoperite cu:
Titulari Suplinitori
Liceul Teoretic Brancoveanu Voda”, Oraşul Urlaţi
1 Invaţatori 16 16 -
2 Profesori 44 41 3
TOTAL 60 57 3
Şcoala Gimnaziala “Canuţa Ionescu”, Oraşul Urlaţi
1 Invaţatori 10 10 -
2 Profesori 23 11 12
TOTAL 33 21 12
Gradiniţa cu Program Prelungit “Clopoţica”, Oraşul Urlaţi
1 Educatoare 17 14 3
Tabel nr. 15 Incadrarea personalului didactic in anul şcolar 2013 – 2014, pentru
invaţamantul preuniversitar, in oraşul Urlaţi
2.8.1.2. SANATATE SI ASISTENTA SOCIALA
SP
2.8.1.2.1. SERVICIILE DE SANATATE
Pentru asigurarea sanataţii umane, in oraşul Urlaţi funcţioneaza Spitalul Oraşenesc Urlaţi.
Spitalul Orasenesc Urlati, este un spital public, de acuţi, cu personalitate juridica, de categoria a-
IV–a, care asigura permanent servicii medicale curative (spitalizare continua), dar si sprijin
pentru acţiunile de prevenţie şi promovare a sanataţii.
Amplasament (judeţul, localitatea, strada, numarul): Romania, Judetul Prahova, Orasul
Urlati, Str. Independentei, nr. 52. Spitalul Oraşenesc Urlaţi este situat in partea de Sud-Est a
oraşului. Coordonate aproximative: 44.991262, 26.240402 (paralela de 45˚ latitudine Nordica şi pe
meridianul de 26˚ longitudine Estica). Adresa web si date de contact: www.spitalulurlati.ro; telefon: 0244
272518. Fax: 0244 272517; e-mail: [email protected].
Cladirile in care se desfasoara activitatea Spitalului Orasenesc Urlati sunt construite in anul
1877, in sistem pavilionar si, initial, au deservit vechiul Raion Cricov si, mai apoi, intreaga Vale
1.
Liceul Teoretic
“Brancoveanu Voda”,
Oraşul Urlaţi
Str.1 Mai
nr.30 –
cladirea noua
Str.1 Mai
nr.73 –
cladirea veche
Personalitate
juridica Autorizata
Invaţamant
public
STRATEGIA DE EFICIENTA ENERGETICA A ORASULUI URLATI PENTRU PERIOADA 2018-2022
55
a Cricovului Sarat, functionand de-a lungul vremii ca si spital de campanie, spital orasenesc,
sectie exterioara a Spitalului Orasenesc Mizil.
Incepand cu anul 2014, sectiile si compartimentele acestuia au fost comasate la adresa din
Str. Independentei nr. 52, iar cladirea din Str. Orzoaia de Sus, nr. 144, situata la o distanta de cca.
800 – 1000 m, in care au funcţionat Secţiile de Pediatrie şi de Obstetrica - Ginecologie, a ramas
in conservare, aici dorindu-se a se infiinţa Sectia de recuperare neuromotorie, reumatologica si
post-traumatica.
In anul 2011, prin H.G. nr. 345/31.03.2011 Ministerul Sanataţii a desfiinţat 182 de spitale
dintre cele 435 existente, 111 fiind propuse pentru comasare, iar 71 pentru transformare in
camine de batrani sau centre de permanenţa, Centrul de Sanatate Urlaţi regasindu-se pe lista
unitaţilor sanitare cu paturi care nu mai puteau incheia contracte cu Casa de Asigurari de Sanatate
Prahova.
In anul anul 2004, Spitalul a fost desfiinţat şi trecut ca şi Secţie Exterioara a Spitalului
Mizil. Spitalul s-a reinfiintat ca entitate de sine statatoare, conform H.G. nr. 1882/2006, sub
denumirea de Centrul de Sanatate Urlaţi si a functionat in structura aprobata timp de 5 ani.
Prin H.G. nr. 345/31.03.2011 Ministerul Sanataţii a desfiinţat 182 de spitale dintre cele 435
existente, 111 fiind propuse pentru comasare, iar 71 pentru transformare in camine de batrani sau
centre de permanenţa, Centrul de Sanatate Urlaţi regasindu-se pe lista unitaţilor sanitare cu paturi
care nu mai puteau incheia contracte cu Casa de Asigurari de Sanatate Prahova, la pozita 52.
Autoritatile Publice Locale au sustinut pastrarea personalitaţii juridice a Centrului de Sanatate
Urlaţi şi au refuzat reprofilarea acestuia in camin de batrani, considerand ca prin aceasta masura
de reorganizare a sistemului sanitar nu se mai respecta principiul „autonomiei locale”, astfel ca
Spitalul a fost mentinut in stare de conservare, pana in anul 2014, cand a incheiat un nou contract
cu C.A.S. Prahova.
In anul 2012, Ministerul Sanatatii a aprobat schimbarea titulaturii unitaţii, respectiv din
Centrul de Sanatate Urlaţi in SPITALUL ORAŞENESC URLAŢI si a avizat structura Spitalului
cu 67 de paturi si 5 pentru insotitori, iar in Decembrie 2013, M.S. a comunicat ca s-a avizat de
catre Guvern ocuparea prin concurs/examen a posturilor din cadrul Spitalului.
Incepand cu data de 1 iulie 2014, dupa cca. 2 ani, SPITALUL ORASENESC URLATI a
putut sa functioneze, in mod efectiv.
Facand un scurt istoric al acestei instituţii, trebuie sa menţionam faptul ca acest Spital are o
vechime de peste 100 de ani, (1890) deservind vechiul Raion Cricov si, mai apoi, intreaga Vale a
Cricovului Sarat, funcţionand, de-a lungul vremii, ca şi spital de campanie, spital oraşenesc,
secţie exterioara a Spitalului Oraşenesc Mizil.
Important de reţinut este, insa, faptul ca, indiferent de stadiul in care s-a aflat, din punct de
vedere juridic, acest spital a deservit cca. 40.000 de locuitori, atat din zona oraşului, cat şi din
cele 11 localitaţile limitrofe acestuia, situate pe Valea Cricovului Sarat şi nu numai: Albeşti-
STRATEGIA DE EFICIENTA ENERGETICA A ORASULUI URLATI PENTRU PERIOADA 2018-2022
56
Paleologu, Apostolache, Ceptura, Chiojdeanca, Gornet-Cricov, Iordacheanu, Lapoş, Salcia,
Sangeru, Tataru, Tomşani, acoperind o suprafaţa teritorial-administrativa de ¼ din judeţul
Prahova, aşa cum a reieşit şi din centralizarea bolnavilor internaţi sau a persoanelor ce au apelat
la aceasta unitate medicala pentru diferite servicii medicale, in funcţie de domiciliul acestora.
Trebuie specificat faptul ca atat in oraşul Urlaţi, cat şi in localitaţile limitrofe, gradul de
saracie este ridicat – 44,20% media pe cele 10 localitaţi rurale (Albeşti-Paleologu – 30,40%;
Apostolache – 40,1%; Ceptura – 38,91%; Chiojdeanca – 45,6%; Gornet-Cricov – 38,70%;
Iordacheanu – 45,50%; Salcia 62,20%; Sangeru – 58,20%; Tataru - 48%; Tomşani – 33,4%[1]),
populaţia este imbatranita şi nu are posibilitatea de a se trata la marile spitale din Ploieşti,
Bucureşti, singurul refugiu, din punct de vedere al asistenţei medicale, al acestor cetaţeni ce-şi au
domiciliul pe Valea Cricovului Sarat fiind unicul spital din Urlaţi.
Spitalul deserveste o populatie cu grad ridicat de saracie, provenita dintr-un mediu rural;
singura localitate deservita, cu populatie in crestere este Sangeru, unde populatia este
preponderent de etnie rroma, aproape in totalitate persoane neasigurate in sistemul de sanatate
sau asistati social. Desi se pune accent pe principiul echitatii, construirea unui sistem care sa
raspunda la nevoile oamenilor si nu sa acorde acces in functie de localizarea geografica,
apartenenta culturala sau posibilitatile financiare, dintotdeauna, majoritatea pacientilor care au
beneficiat de serviciile Spitalului au provenit din acest teritoriu.
Analizand ponderea populaţiei varstnice (in varsta de peste 65 de ani), atat in mediul urban
(populatie din Orasul Urlati), cat si in mediul rural, conform datelor disponibile la
adresa.www.insse.ro (http://statistici.insse.ro/shop/), se constata ca, in anul 2016, la nivelul
localitatilor deservite de catre Spitalul Orasenesc Urlati aceasta este de cca. 17, 39%, restul
populatiei din teritoriu fiind o populatie cu varsta intre 0 si 64 de ani. In primele 6 luni ale anului
2017, tendinta este de usoara scadere a procentului populatiei imbatranite in totalul populatiei din
teritoriul analizat, aceasta fiind o scadere nesemnificativa, insa.
SPITALUL ORASENESC URLATI s-a redeschis cu urmatoarele sectii:
- Sectie Medicina Interna;
- Compartiment Chirurgie Generala, din care 5 paturi Ginecologie;
- Compartiment Pediatrie;
- Labortor de analize medicale;
- Laborator de radiologie;
- Camera de garda;
- Spitalizare de zi, 5 paturi;
- Cabinete de consultatii in AMBULATORIU INTEGRAT:
- Medicina Interna - O.R.L;
- Dermatovenerologie; - Medicina Muncii;
- Chirurgie Generala; - Obstetrica-ginecologie;
- Pediatrie; - Psihiatrie;
- Oftalmologie.
STRATEGIA DE EFICIENTA ENERGETICA A ORASULUI URLATI PENTRU PERIOADA 2018-2022
57
In locaţia Spitalului Oraşenesc Urlaţi funcţioneaza Substaţia Urlaţi a Serviciului de
Ambulanţa Judeţean Prahova, instituţie care colaboreaza cu echipajele de prin ajutor ale
Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţa „Şerban Cantacuzino” al judeţului Prahova, precum şi
cu toate unitaţile cu paturi ale reţelei sanitare publice din Prahova.
In luna octombrie 2014 a fost realizat cu fonduri proprii sistemul termic centralizat la
Substaţia Ambulanţa Urlaţi, avand in vedere faptul ca incalzirea se realiza prin intermediul
sobelor de teracota care aveau un randament termic scazut şi un consum mare de gaze naturale pe
timpul sezonului rece. Prin realizarea acestui sistem s-a asigurat confortul termic necesar şi
creşterea gradului de siguranţa in exploatare.
Totodata, in localitate funcţioneaza patru cabinete medicale familiale, patru cabinete de
specialitate – cabinete medicale stomatologice individuale.
NR. CRT. Furnizori de servicii de sanatate Unitate de stat / Privata
1. Spitalul Orasenesc Urlaţi Stat
2. CMI Dr. Petrescu Mirela Privata
3. CMI Dr. Talasinos Thamara Privata
4. CMI Dr.Mihaescu Vasilica Privata
5. CMI Dr. Petrescu Sanda Rodica Privata
6. Farmacia Tony Farm SRL Privata
7. Farmacia Professional FarmaLine SRL Privata
8. Farmacia Bratu SRL Privata
9. Time Life SRL ingrijire la domiciliu şi ambulatoriu de
specialitate Privata
10. CMI Dr. Mureşanu Silviu Marcus Alexandru - Oftalmologie Privata
11. CMI Stomatologic Dr. Dinu Ana Maria Privata
12. CMI Stomatologic Dr. Petre Laura Privata
13. CMI Stomatologic Dr. Ionescu Daniel Privata
Tabel nr. 16 Furnizori de servicii de sanatate (Sursa - DSP Prahova)
Indicatori Spitale
Cabinete Medicale
Stomatologice Individuale
Cabinete Medici
de Familie Farmacii
De stat Particulare De stat Particulare De stat Particulare De stat Particulare
Numarul unitatilor 1 - - 4 4 - - 3
Numarul de paturi 67 - - - - - - -
Numarul de medici
specialisti 7 - - 4 4 - - -
Numarul de
asistente 27 - - 4 4 - - -
Tabel nr. 17 Indicatori centre medicale de stat si particulare (Sursa - DSP Prahova)
Nr. Crt. Indicatori 2014 2013 2012 2011 2010
1 Numar medici de familie 4 4 4 4 4
2 Numar medici specialisti 7 - - - -
Tabel nr. 18 Indicatori servicii de sanatate
STRATEGIA DE EFICIENTA ENERGETICA A ORASULUI URLATI PENTRU PERIOADA 2018-2022
58
Asistenta sociala presupune un ansamblu complex de masuri si actiuni realizate pentru a
raspunde nevoilor sociale individuale, familiale sau de grup, in vederea prevenirii si depasirii
unor situatii de dificultate, vulnerabilitate sau dependenta pentru prevenirea autonomiei si
protectiei persoanei, pentru prevenirea marginalizarii si excluziunii sociale, pentru promovarea
incluziunii sociale si in scopul cresterii calitatii vietii. Pe plan local, rezultatele obtinute in
domeniul asistentei sociale sunt bune, urmarindu-se cu prioritate ca toate cazurile sa fie rezolvate
la nivelul Primariei Urlati, fara a depasi termenele legale de solutionare a petitiilor. Primaria
Urlati se preocupa ca in preajma sarbatorilor religioase, prin atragerea de sponsorizari si din alte
surse legal constituite, sa ofere un sprijin material familiilor aflate in dificultate.
La nivelul anului 2015 in cadrul Primariei oraşului Urlaţi erau angajaţi 30 de asistenţi
personali ai persoanelor cu handicap din care 24 persoane sunt asistenti personali pentru adulţi iar
6 asistenti personali pentru minori.
Pe raza oraşului Urlaţi nu exista Centre de tip respiro-structuri fara personalitate juridica
din subordinea Consiliului Local in cadrul Compartimentului asistenţa sociala şi autoritate
tutelara – s-a aplicat alternativa legala stabilita prin prevederile Legii nr.448/2006, republicata, de
a acorda persoanei cu handicap grav o indemnizaţie echivalenta cu salariul minim net al
asistentului social debutant cu studii medii din unitaţile de asistenţa sociala din sectorul bugetar,
altele decat cele cu paturi.
La nivelul oraşului Urlaţi, in luna mai 2015 erau inregistrate 45 persoane cu handicap
gradul grav care au optat pentru primirea unei indemnizatii lunare in locul angajarii unui asistent
personal. In ceea ce priveşte reprezentanţii legali ai persoanelor cu handicap grav, aceştia sunt
persoanele cu handicap grav. Handicapul acestor persoane este genetic, cele mai frecvente
afectiuni intalnite sunt encefalopatia infantila, oligofrenia, distrofie musculara, epilepsia, distrofie
musculara progresiva, paralizie cervicala infantila - tetrapareza spastica, glaucom. La adulţii cu
handicap gradul grav predomina hemiplegia, paraplegia, HIV, glaucom, intirziere mintala severa,
Alzheimer.
De asemenea, pe baza O.U.G. nr. 27/27.08.2013, pentru modificarea şi completarea
O.U.G. nr. 70/2011 şi a H.G. nr. 778/09.10.2013, Primaria acorda ajutoare pentru incalzirea
locuinţelor. Numarul cererilor anuale pentru acordarea ajutorului la incalzire a fost de 413, din
care 303 ajutoare incalzire cu gaze şi 110 ajutoare incalzire cu lemne. De asemenea, cei 62 de
beneficiari ai venitului minim garantat au primit şi ajutor incalzire cu lemne.
ANUL BUGETUL (mii lei)
2010 1 311,10
2011 873,53
2012 837,10
2013 980,00
2014 1 115,00
Tabel nr. 19 Bugetul oraşului Urlaţi pentru asistenţa sociala in perioada 2010 – 2014
(Sursa: Primaria Urlaţi, 2015)
STRATEGIA DE EFICIENTA ENERGETICA A ORASULUI URLATI PENTRU PERIOADA 2018-2022
59
Pe raza oraşului Urlaţi funcţioneaza 3 unitaţi de protecţie pentru adulţi, respectiv:
- Centrul de Recuperare şi Reabilitare Neuropsihiatrica pentru Persoane Adulte cu handicap
Urlaţi, cu o capacitate de 175 locuri ;
- Centrul de Integrare prin Terapie Ocupaţionala pentru Persoane Adulte Handicap Urlaţi,
cu o capacitate de 172 locuri ;
- Centrul Pilot de Recuperare şi Reabilitare a Persoanelor Adulte cu Handicap „Casa
Rozei” Urlaţi, cu o capacitate de 50 locuri.
La inceputul anului 2015 a fost finalizat proiectul Restructurarea Centrului de Integrare
prin Terapie Ocupaţionala pentru Persoane Adulte cu Handicap Urlaţi, prin infiinţarea unui nou
centru rezidenţial, cu o capacitate de 50 de locuri, conform standardelor specifice de calitate
aflate in vigoare, pentru 50 de rezidenţi transferaţi din cadrul CITOPAH. Noul centru asigura
servicii specializate, centrate pe nevoile individuale ale beneficiarilor.
In organigrama Primariei oraşului Urlaţi sunt prevazute 40 posturi de asistenţi personali ai
persoanelor cu hadicap, in luna iunie 2015 fiind ocupate 30 posturi şi vacante 10 posturi. Faţa de
perioadele anterioare, dinamica angajarii asistenţilor personali s-a menţinut staţionara şi nu s-au
semnalat situaţii de desfacere a contractului de munca al asistenţilor personali care sa afecteze
negativ starea bolnavului.
Conform statisticii, numarul mai mare al persoanelor cu handicap grav este in randul
adulţilor. Handicapul acestora este fie nativ, genetic, fie dobandit ca urmare a unor traume psihice
sau fizice. Cele mai frecvente afecţiuni intalnite la adulţi sunt: leucemie acuta, sechele dupa
traumatism cranio-cerebral, diferite forme de neoplasm, schizofrenie, psihoza maniaco-depresiva.
La adulţii cu handicap grav predomina hemiplagia, paraplegia, sindromul Alzheimer, boala
Parkinson, scleroza in placi, polireumatismul articular acut.
2.8.1.2.2. SERVICIILE DE ASISTENTA SOCIALA
Potrivit prevederilor Legii nr. 448/2006 republicata, rolul autoritatii locale este de a
monitoriza in conditii optime atributiile si obligatiile care le revin asistentilor personali in vederea
ameliorarii situatiei persoanelor cu handicap grav astfel incat sa primeasca ingrijire speciala la
nivelul la care starea lor o cere.
Ingrijirile ce li se acorda pot permite persoanelor bolnave sa-si valorifice potentialul fizic,
intelectual, spiritual, emotional si social, in pofida handicapului de care sufera.
De asemenea, pe baza O.U.G. nr. 27/27.08.2013, pentru modificarea si completarea
O.U.G. nr. 70/2011 si a H.G. nr. 778/09.10.2013, Primaria acorda ajutoare pentru incalzirea
locuintelor.
Conform Legii 416/2001 Primarii pot acorda ajutoare de urgenta familiilor si persoanelor
care se afla in situatii de necesitate cauzate de calamitati naturale, incendii, accidente, precum si
pentru alte situatii deosebite, stabilite prin hotarare a consiliului local.
STRATEGIA DE EFICIENTA ENERGETICA A ORASULUI URLATI PENTRU PERIOADA 2018-2022
60
2.8.1.3. INFRASTRUCTURA DE TRANSPORT
2.8.1.3.1. CAILE DE ACCES
Oraşul Urlaţi este situat, la 4 km distanţa de Drumul Naţional 1B Ploieşti – Buzau, din
Albeşti Paleologu, pe Drumul Judeţean 102 C, care realizeaza legatura oraşului Urlaţi cu
municipiul Ploieşti. Drumul Judeţean 102 K, care face legatura cu comuna Ceptura, trece, de
asemenea, prin oraşul Urlaţi.
Aceste drumuri sunt considerate de importanta majora pentru circulaţie, fapt justificat şi de
numarul mare de navetişti care folosesc aceste drumuri.
Lungimea totala a strazilor oraşeneşti (la 31.12.2014) – cca. 101 km, din care:
- modernizate (asfaltate) – 95 km;
- nemodernizate (pietruite/de pamant) – 6 km
Categorie
drum Numar
Total km
drumuri
Total km
trotuare
Total km alei
pietonale
Numar locuri
de parcare
Drum
comunal - 34 - - -
Drum vicinal - - - - -
Strazi - 67 23 - 750
TOTAL 62 101 23 - 750
Tabel nr. 20 Structura retelei de strazi mici, parcari, trotuare din orasul Urlati
- cu pietris si se incadreaza in categoria de trafic usor. Accesul pietonal este dezvoltat, fiind
amenajate trotuare pe toate strazile din centrul civic al oraşului Urlaţi.
Categorie drum Lungime drumuri (km)
Total (km), Drumuri asfaltate Drumuri de pamant Drumuri
din care: Reabilitate* / modernizate in perioada 2008-
2013
Drum comunal 34 28 6
Drum vicinal - - - -
Strazi 67 67 33
TOTAL 101 95 6
Tabel nr. 21 Detalierea structurii retelei de drumuri din orasul Urlati
Transportul Transport feroviar in oraşul Urlaţi nu exista, cea mai apropiata staţie feroviara fiind in
comuna Albeşti Palelogu, oraşul fiind situat la circa 6 km de gara Cricov, fapt ce faciliteaza
accesul persoanelor, dar şi transportul marfurilor.
STRATEGIA DE EFICIENTA ENERGETICA A ORASULUI URLATI PENTRU PERIOADA 2018-2022
61
Transportul public de persoane interjudeţean Urlaţi – celelalte localitaţi vecine (municipiul
Ploieşti, oraşul Mizil şi comunele Albeşti Paleologu, Valea Calugareasca, Bucov, Iordacheanu,
Gornet Cricov, Apostolache, Tataru, Lapoş, Singeru, Salcia, Chiojdeanca, Ceptura etc.) este
asigurat de mai mulţi operatori economici precum ABBATI ALEXANDRESCU SRL si Dan
Sepsi SRL (DST), cu maşinile din dotare- autocare, autobuze, microbuze. Pe teritoriul oraşului
sunt amenajate 11 staţii publice de transport calatori, conform H.C.L. Urlati nr.57/25.08.2008
privind infiinţarea şi nominalizarea staţiilor publice aflate pe raza administrativ-teritoriala a
oraşului Urlaţi.
Traficul staţionar In prezent in oras sunt amenajate 750 locuri de parcare in regim public.
2.8.1.4. CULTURA
Prin cultura se poate construi o imagine veridica a oraşului, care sa promoveze valori
autentice şi competitive, o apropiere a fenomenului cultural de comunitatea locala beneficiara,
instituirea unui sistem concurenţial deschis şi promovarea creaţiei originale.
In prezent, in ansamblul vieţii culturale urlaţene, o vie activitate o desfaşoara Casa de
Cultura, prin spectacolele, cercurile, atelierele, expoziţiile desfaşurate aici. In ultima perioada, s-a
remarcat o intensa activitate de acest gen, incercandu-se sa se asigure revigorarea identitaţii
culturale şi naţionale, a sentimentului de apartenenţa la cultura şi civilizaţia latina, precum şi
aportul culturii zonale, a intregii Vai a Cricovului Sarat, la conceptul culturii naţionale.
Oraşul Urlaţi dispune, in prezent, de o biblioteca oraşeneasca, ce funcţioneaza intr-un
spaţiu nu tocmai adecvat şi care beneficiaza de un fond de carte invechit, ce trebuie modernizat.
Pana in anul 1989 exista şi un cinematograf, dar din cauza costurilor şi ineficienţei, acesta a fost
desfiinţat.
Conacul Bellu este situat intr-un frumos şi pitoresc parc, fiind un important muzeu, ce
concentreaza in bogatul sau patrimoniu piese de o remarcabila valoare din colecţiaAlexandru
Bellu, fotograf si etnograf renumit, al carui unchi, Baronul Barbu Bellu, ministu de Justite in
timpul guvemarii lui Alexandru Ioan Cuza, a donat terenul pentrucimitirul-muzeu Bellu din
capitala. Monument de arhitectura in stil romanesc de la mijlocul secolului al XIX-lea, Conacul
adaposteşte un patrimoniu mixt de etnografie şi arta.
Mobilierul a aparţinut odinioara familiei Bellu, şi este completat de o bogata colecţie de
art a plastica (tablouri, litografii, sculpturi), carţi rare in ediţii de lux, icoane, candelabre,
sfeşnice, vase orientale, faianţa, obiecte personale şi bijuterii. Deschis inca din 1953, muzeul
evoca atat epoca apusa a familiilor boiereşti, cat şi puternica lor legatura cu specificul locurilor şi
artapopulara. In anul 2010, colecţia Muzeului 14 Dezvoltarea capacitatii de planificare strategica
la nivelul autoritatilor administratiei publice locale ale oraselor din Romania Strategia de
dezvoltare durabila a Oraşului Urlaţi Bellu din Urlaţi a fost apreciata la nivel naţional, caştigand
premiul pentru «cea mai frumosa expoziţie muzeala » in cadrul concursului national ICOM.
STRATEGIA DE EFICIENTA ENERGETICA A ORASULUI URLATI PENTRU PERIOADA 2018-2022
62
Manastirea Jercalai - aici se afla Schitul Sfanta Maria cu bisericuţa lui de lemn, in
forma de corabie. Bisericuţa este un monument de arhitectura cu o istorie deosebita,fiind mutata
de 3 ori in cei, in curand, 300 de ani de dainuire. Construita la 1731 de catre meşteri populari din
satul Luieriu (Jud. Mures), a fost mutata dupa un timp la Topliţa (Jud. Harghita). Acolo a fost
remarcata de Regina Maria, careia i-a placut foarte mult, şi ca urmare a fost mutata in 1928 langa
cetatea Bran (Jud. Brasov), reşedinţa regala la acea vreme. In 1956, fiind ameninţata cu
distrugerea de catre demnitarii acelor vremuri, biserica a fost mutata de la Bran Ia Urlati-Jercalai
de catre cel care a devenit mai tarziu PlFP Patriarh Teoctist.
STRATEGIA DE EFICIENTA ENERGETICA A ORASULUI URLATI PENTRU PERIOADA 2018-2022
63
Sol al artei transilvanene pe eleagurile Munteniei, biserica are o icoana facatoare de minuni
a Maicii Domnului, adusa de la Sfantul Mormant. Este inscrisa pe lista monumentelor UNESCO
şi, in prezent se afla in stare de conservare, alaturi de ea fiind incepute lucrarile unei noi şi
impunatoare biserici, graţie donaţiilor credincioşilor din zona şi numeroşilor vizitatori.
Conacul Urlaţeanu - construit in 1922, restaurat in 1999, ofera turiştilor posibilitatea de
a vizita o crama functionala. Totodata reface atmosfera autentica a unei vechi case boieresti. care
15 Dezvoltarea capacitatii de planificare strategica la nivelul autoritatilor administratiei publice
locale ale oraselor din Romania Strategia de dezvoltare durabila a Oraşului Urlaţi impresioneaza
atat prin arhitectura proprie, cat şi prin frumuseţea domeniului pe care este situat. Conacul deţine
o crama subterana in care se matureaza vinul roşu in baricuri de stejar.
Biserica "Galbena" cu hramul "Sf. Nicolae şi Sf. Dumitru", din strada Nuferilor, cu o
vechime de peste 240 de ani şi care a fost inalţata in anul 1761 de catre Stan Urlaţeanu.
Denumirea de „galbena” provine de la culoarea in care a fost zugravita, cea mai calda,
volubila, ardenta şi care in limbajul heraldic semnifica inţelepciunea. Din sistemul ei de
construcţie, cat şi din urmele ramase dintr-un zid de incinta, specific lacaşurilor monahale,
precum şi din inscripţia de pe frontispiciu, rezulta ca, iniţial, a fost o „sfanta şi dumnezeiasca
manastire”, ulterior devenind biserica de mir a cartierului Arioneştii Noi.
Iniţial monumentul a fost pictat in fresca, dar in anul 1888 fresca iniţiala a fost acoperita de
pictura in ulei executata de G. Tattarascu, pentru ca, in anul 1938, prin grija marelui istoric
Nicolae Iorga sa se scoata la lumina, de sub pictura lui Tattarascu, frescele primare. Portretul
votiv il reprezinta pe ctitor drept „vel serdar”, alaturi de „paniţa Sanda”.
Biserica de lemn "Naşterea Maicii Domnului" din localitatea componenta Valea
Seman, construita in anul 1753, cu console "in cap de cal", din lemn de stejar, nemaiintalnite in
partea estica a Munteniei
Casa Domneasca, situata in viile domnitorului Constantin Brancoveanu, din Valea
Cringului - un monument de arhitectura aflat in curs de restaurare. Dupa tradiţie, insa, construcţia
ar fi una dintre reşedinţele vremelnice ale domnitorului. Argumentele acestei ipoteze ar fi:
amplasarea sa in mijlocul fostelor vii vremelnice ale Brancoveanului (de cca. 10 Ha), intr-un
punct de unde se putea supraveghea intreaga Vale a Cricovului Sarat; aserţiunile lui Radu
Greceanu, in cronica vieţii domnului, dupa care rezulta ca toamna, „la culesul viilor”, domnul
obişnuia sa zaboveasca prin vii cateva zile; faptul ca, deşi primise porunca din partea vizirului sa
se opreasca la Gherghiţa, „in gura Urlaţilor, la Albeşti s-au mutat”, stabilind aici tabara militara7
şi, nu in ultimul rand, faptul ca in apropierea viei, in cartierul/localitate componenta Marunţiş, se
afla doua cruci de piatra contemporane domniei sale.
Puţul Frumos din localitatea componenta Valea Mieilor, reconstruit in anul 1862 de
catre localnicul A. Dumitru Ştefan, cu o coloana de piatra din calcar, dotat cu roata şi fus, fixate
pe doi stalpi de lemn şi un jgheab, adapostite de un mic pavilion.
STRATEGIA DE EFICIENTA ENERGETICA A ORASULUI URLATI PENTRU PERIOADA 2018-2022
64
Crucea de piatra de lstriţa, situata pe strada Soarelui nr.14, ce a fost ridicata in vremea
domniei lui C. Brancoveanu "va leato 7206" (1697 - 1698)
Monumentul, din bronz, al eroilor din razboiul pentru intregirea neamului (1916 - 1918)
situat in centrul oraşului.
Creşterea atractivitaţii turistice a oraşului poate contribui intr-o mare masura la dezvoltarea
economica a acestuia. Din acest motiv, acesta este un punct important al strategiei administraţiei
publice locale.
Fundatii:
Fundatia Bucuria Ajutorului Filiala Urlati In luna ianuarie 2012 a fost infiintata, prin grija preotului paroh Radu Manuel Mihail,
Filiala Urlati a Fundatiei Bucuria Ajutorului, cu sediul in Orasul Urlati, strada Valea Cringului
nr.64, unde functioneaza un Centru de zi pentru copii.
Programul derulat in cadrul Centrului de zi pentru copii are drept scop cresterea calitatii
vietii copiilor care provin din familii aflate in dificultate, din localitatea Urlati, prin programe
integrate de asistenta educationala si consiliere. Beneficiarii acestui program sunt 40 copii in risc
de bandon scolar, care provin din familii aflate in dificultate. In cadrul centrului copiii
beneficiaza de urmatoarele servicii socio-educationale:
- Asistenta educationala: pregatirea temelor la materiile de baza (limba romana,
matematica, limbi straine etc.), intalniri si instruiri cu cu voluntari in care se abordeaza teme ca
implicarea civica, protectia mediului, primul ajutor etc.;
- Socializare si petrecere a timpului liber: activitati de dezvoltare personala, activitati
sportive, jocuri educative ;
- Consiliere a elevilor si a parintilor in vederea prevenirii parasirii timpurii a scolii.
De asemenea, copiii beneficiaza gratuit de o gustare si o masa calda, ce corespund
cantitativ si calitativ nevoilor de crestere si dezvoltare ale acestora.
Fundatia Bucuria Ajutorului Filiala Urlati organizeaza periodic si alte evenimente pentru
copiii inclusi in program si familiile acestora, cum ar fi oferirea de ajutoare materiale – rechizite,
haine, alimente etc.
Avand in vedere rezultatele obtinute de la infiintarea fundatiei, si anume mentinerea in
sistemul de invatamant a copiilor inscrisi in program, imbunatatirea rezultatelor scolare,
schimbarea atitudinii parintilor fata de importanta educatiei in viata copiilor, autoritatile locale au
initiat un parteneriat cu Fundatia Bucuria Ajutorului in vederea sustinerii serviciilor sociale, prin
care de la bugetul local este alocata anual suma de 20.000 lei pentru cheltuielile de intretinere a
sediului fundatiei, pe baza facturilor de utilitati emise lunar.
Continuarea acestui parteneriat reprezinta importanta investitie in viata comunitatii locale.
STRATEGIA DE EFICIENTA ENERGETICA A ORASULUI URLATI PENTRU PERIOADA 2018-2022
65
Fundatia HUMANITAS 2000 Urlati Fundatia Humanitas 2000 a fost infiintata in anul 1995 inscriindu-si activitatea in
ansamblul actiunilor cu caracter umanitar. Principalele obiective si servicii oferite de fundatie
sunt :
- organizarea de actiuni extracurriculare pentru elevi si cadre didactice in scopul ridicarii
nivelului cultural educative si al manifestarii potentialului creativ al tinerilor, ca expresie a unei
vieti biopsihice si spirituale echilibrate , conditie a unui adult pe care se poate baza comunitatea
din care face parte;
- promovarea acelor valori ale moralei, culturii si civilizatiei care faciliteaza dezvoltarea
benefica a personalitatii umane;
- promovarea voluntariatului, stimularea asociativitatii tinerilor ;
- implicarea tineretului pentru dezvoltarea unui spirit altruist in actiuni de caritate ce-i
vizeaza pe varstnici ;
- accesul tinerilor la nivelele inalte ale instruiri si al promovarii pe trepte superioare , ale
competentei profesionale;
- reprofesionalizarea obiectiv justificata , a unor tineri si adulti;
- promovarea culturii si artei romanesti prin incurajarea originalitatii in cadrul creatiei
artistice
-programe pentru tineri in vederea dezvoltarii abilitatilor persoanale, al creativitatii ;
-activitati de protejare a mediului inconjurator;
-actiuni de popularizare a frumusetilor si potentialului turistic al bazinului Dealu Mare etc.
Sarbatori şi traditii cu specific local Incepand cu anul 2004, in orasul Urlati se desfasoara, in primul week-end al lunii
octombrie, evenimentul „Zilele Toamnei la Urlaţi”, organizat de Primaria şi Consiliul Local
Urlaţi, Asociaţia Intercom Cricov şi Casa de Cultura Urlaţi. Evenimentul este onorat cu prezenţa
personalitaţilor marcante ale vieţii politice, sociale şi culturale, de la nivel local, judeţean si
central.In cele doua zile de sarbatore se organizeaza standuri expozitionale cu produse de
vinificaţie, fructe şi legume, flori, produse de artizanat, miere, branzeturi si pastrama etc.
Localnicii şi toţi ceilalţi participanţi la eveniment se pot desfata cu mici, friptura, pastrama,
vin, bere, suc la terasele amenajate special pentru acest eveniment sau pot urmari programele
artistice atractive, care incearca sa satisfaca cele mai diverse gusturi. Sarbatoarea se incheie
intotdeauna cu un spectaculos foc de artificii, pentru a cinsti cum se cuvine roadele pamantului,
dar şi pe cele ale celor mai harnici gospodari.
O alta sarbatoare cu specific local este Targul Anual de Sfantul Ilie. Locuitorii de pe Valea Cricovului pastreaza o traditie veche de peste un secol. In fiecare an,
de Sfantul Ilie, mii de oameni se aduna cu mic cu mare la targul din localitatea Urlati din care nu
lipsesc "comediile", mestesugarii si vanzatorii ambulanti. Cei mai fericiti sunt copiii, care au
asteptat un an intreg pentru a se putea bucura de "lanturile" zburatoare, asa cum sunt cunoscute
popular instalatiile din parcurile de distractie. Inca de la primele ore ale diminetii, balciul se
umple de oameni veniti din toate comunele invecinate, unii chiar de la distante de zeci de
kilometri.
STRATEGIA DE EFICIENTA ENERGETICA A ORASULUI URLATI PENTRU PERIOADA 2018-2022
66
2.8.2. SERVICIILE DE UTILITATE PUBLICA
2.8.2.1. ALIMENTAREA CU ENERGIE TERMICA
In oraşul Urlaţi nu exista un sistem de alimentare cu energie termica, datorita faptului ca,
dupa anul 1990, centralele termice ale blocurilor au fost desfiinţate, fiecare apartament avand
propriile branşamente la reţeaua de alimentare cu gaze, apa etc.
In cea mai mare parte, sistemele centralizate de distribuţie a energiei termice nu au mai
putut face faţa necesitaţilor existente din cauza uzurii fizice şi morale a echipamentelor şi
conductelor de transport şi a lipsei resurselor financiare necesare atat pentru reparaţii capitale sau
parţiale cat şi pentru intreţinere.
Oraşul Urlaţi este alimentat cu gaze pe axa nord – sud ce strabate oraşul şi care
concentreaza majoritatea populaţiei şi agenţilor economici.
In colaborare cu Consiliul Judeţean Prahova s-a initiat un proiect de alimentare cu gaze
naturale a oraşului şi a comunelor invecinate.
Pana in anul 2004 s-a extins reţeaua de alimentare cu gaze in cartierul Arioneştii Noi, dar s-
a şi reabilitat reţeaua din oraş, in proporţie de 80%, prin inlocuirea reţelei vechi şi degradate,
asigurandu-se astfel presiunea la gaze, mai ales in sezonul rece.
Problema majora cu care se confrunta oraşul Urlaţi, din acest punct de vedere, o constituie
faptul ca nu este alimentat cu gaze naturale, ci cu gaz de sonda, captat din zacamintele existente
in zona. Operatorul este GDF SUEZ Energy Romania, DISTRIGAZ SUD REŢELE, lungimea
reţelei de distribuţie este de 37,2 km iar numarul abonaţilor racordaţi la reţea 2723.
2.8.2.2. ALIMENTAREA CU ENERGIE ELECTRICA
2.8.2.2.1. RETEAUA DE ILUMINAT PUBLIC
Sistemul de iluminat public reprezinta ansamblul format din puncte de aprindere, cutii de
distribuţie, cutii de trecere, linii electrice de joasa tensiune subterane sau aeriene, fundaţii, stalpi,
instalaţii de legare la pamant, console, corpuri de iluminat, accesorii, conductoare, izolatoare,
cleme, armaturi, echipamente de comanda, automatizare si masurare utilizate pentru iluminatul
public.
Reţeaua de iluminat public din oraşul Urlaţi aparţine SDFEE „Electrica Distribuţie
Muntenia Nord SA şi are o lungime de circa 90 km (LES 20 kV = 24 km; LES 0,4 kV = 18 km;
LEA 0,4 kV = 48 km).
STRATEGIA DE EFICIENTA ENERGETICA A ORASULUI URLATI PENTRU PERIOADA 2018-2022
67
Denumire An 2010 An 2011 An 2012 An 2013 An 2014
Corpuri de
iluminat 1560 1800 2000 2120 2120
Tabel nr. 22 Infrastructura reţelei de alimentare a iluminatului public (Sursa: Primaria Urlati)
Din cele 2120 corpuri de iluminat, cele pe sodiu sunt 1250 bucaţi, fluorescente 772 bucaţi,
economice 98 bucaţi.
In ceea ce priveste consumul de energie, dupa estimativul pe 2015 pentru 40 institutii
publice importante si 112 agenti economici, din care unii sunt mari consumatoari de energie, se
observa o tendinta de crestere a consumului. Acest lucru presupune luarea unor masuri de
optimizare a consumurilor energetice printr-o exploatare raţionala a instalaţiilor şi eliminarea
factorilor de consum excesiv din aceste unitati.
Sistemul de iluminat public cuprinde:
Stalpi iluminat public: 2 480 buc
Corp iluminat stradal LED 36W: 295 buc
Corp iluminat profesional 70 W: 1 055 buc
Corp iluminat profesional 110 W: 435 buc
Corp iluminat profesional 150 W: 225 buc
Corp iluminat profesional 250 W: 6 buc
Corp arhitectural 65 W: 108 buc
Puncte de aprindere / locuri de consum (NLC): 25 buc
Lungime retea: 86 000 ml
STRATEGIA DE EFICIENTA ENERGETICA A ORASULUI URLATI PENTRU PERIOADA 2018-2022
NLC Adresa loc 2,2E+09 2,2E+09 2,2E+09 2,2E+09 2,2E+09 2,2E+09 2,2E+09 2,2E+09 2,2E+09 2,2E+09
2,2E+09
Numar
loc de Denumire consum
31.01.
2017
28.02.
2017
31.03
.2017
30.04.
2017
31.05.
2017
30.06.
2017
31.07.
2017
31.08.
2017
30.09.
2017
31.10.
2017
30.11.
2017
31.12.
2017
consum kWh kWh kWh kWh kWh kWh kWh kWh kWh kWh kWh kWh
82243 84363 117331 55320 59757 57538 47463 57352 51015 76216
132174
2172426 IL.PB.PT.67 Str. 1 MAI Nr.1 MAIB-I 2802 2835 2047 1478 1642 772 1286 1375 589 1824
3086
2172420 PUNCT OBOR Str. 1 MAI OBOR 376 424 490 354 413 490 384 417 491 369
820
2172450 PUNCT APRINDERE Str. GRIVITEI Nr.401 38-1 1603 1611 1466 984 1093 1343 1059 1132 727 1099
2878
2172496 PUNCT DE LUCRU
ACTIVITATI SPECIALE Str. 16 FEBRUARIE 346 348 726 166 185 368 94 101 75 232
599
2172459 IL.PB.PT 52 Str. INDEPENDENTEI Nr.401 49-1 30 0 14940 1500 2940 6630 0 6090 3630 4650
7110
2172472 IL.PB.PT.99 Str. CRIVAT Nr.401 63-1 3281 3297 2994 1949 2165 2420 1861 1989 2263 2876
5152
2172482 SERA Str. ORZOAIA DE SUS Nr.401 73-1 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0
2172483 IL.PUBLIC PT.32 Str. ORZOAIA DE SUS Nr.401 74-1 2356 2362 2249 1383 1537 2037 1364 1458 1878 2032
3916
2172495 IL PUBLIC PT 4 Str. 1 MAI Nr.1 MAI 11736 11899 7438 6032 6701 3408 5210 5569 3374 7149
12394
2172500 CASA DE CULTURA Str. TUDOR VLADIMIRESCU Nr.401 95-1 2230 2290 6132 1242 1380 983 203 217 191 2192
-215
2172530 IL.PB.PT.98 Str. TUDOR VLADIMIRESCU Nr.402 2-1 4696 5200 5203 3113 3591 2429 2757 3053 3189 4433
7995
2172538 IL.PB.PT.142 Str. CRIZANTEMELOR Nr.9 6665 7379 3269 4217 4865 1823 3490 3864 2643 4764
9201
2172596 SEDIU Str. 23 AUGUST 1870 2070 4666 1586 1830 1899 1319 1460 1912 2049
4831
2172618 IL.PUBLIC PT.151 Str. TUDOR VLADIMIRESCU , Bl.. 244 271 634 168 194 236 157 173 437 323
613
2172638 IL.PUBLIC PT.78 Str. VALEA SEMAN Nr.403 9-1 2831 2831 2595 2019 1954 2119 1809 1852 2029 2450
4194
2172643 ILUM PUBLIC PT.58 Str. VALEA URLOI Nr.403 14-1 4633 4633 4221 3403 3293 2432 2855 2899 2448 3951
6542
2172651 PUNCT APRINDERE Str. VALEA CRINGULUI Nr.403 24-1 697 697 555 469 453 410 429 440 412 580
959
2172655 IL.PUBLIC P.T 5 Str. VALEA CRINGULUI Nr.403 28-1 730 730 4380 496 480 -818 424 432 -735 461
1130
2172656 IL.PB.PT.51 MARUNTIS Str. MARUNTIS Nr.403 29-1 145 145 4538 145 852 2443 1029 1077 1021 1383
2716
2172660 IL.PB.PT.30 V.NUCET Str. VALEA NUCETULUI Nr.403 33-1 234 234 164 153 148 77 130 132 182 182
327
2172666 IL.PB.PT.73 ORZ.JOS Str. ORZOAIA DE JOS Nr.403 40-1 5037 5037 4678 3648 3530 2263 3271 3350 1595 4249
6804
2172673 IL.PUBLIC PT.77 Str. ORZOAIA DE JOS Nr.403 48-1 2726 2726 1177 1847 1788 1081 1747 1801 654 2012
3625
2172690 IL.PB.PT.57 JERCALAI Str. JERCALAI Nr.403 67-1 2660 2660 3560 1966 1902 2153 1683 1714 2095 2476
4307
2172694 IL.PB.PT.31 Str. VALEA PIETREI Nr.403 71-1 7281 7281 8114 5016 4855 3307 3830 3839 3528 5861
9217
2172695 IL.PB.PT.197 SCHIAU Str. SCHEAU Nr.403 72-1 39 35 3837 38 33 44 1 0 2731 35
1924
2172711 IL PUBLIC PT2005 Str. VALEA CRINGULUI 1632 1632 6241 1507 1458 4326 1396 1435 4303 2745
6452
7061075 ILUMINAT PUBLIC PT 2183 Str. VALEA URLOI PT2183 2498 2498 2013 1739 1682 1079 1667 1721 840 2049
3584
7061077 ILUMINAT PUBLIC PT 2150 Str. 1 MAI Nr.68 PT2150 90 90 115 53 58 104 39 42 100 81
158
7071624 Str. MARUNTIS FN 1954 1954 2206 1421 1375 1457 1321 1359 1011 1764
3476
7073846 BALCI Str. 1 MAI BALCI
991
7073847 TÂRG Str. 1 MAI Nr.14 OBOR
392
7074192 ZILELE ORASULUI-SCENA Str. 23 AUGUST nr. 9\
1161
7074210 ZILE ORAS Str. 23 AUGUST nr. 9\\
623
7074211 ZILE ORAS Str. 23 AUGUST nr. 9\\\
164
8010944 ILUMINAT PUBLIC Str. MIHAI VITEAZUL 2784 2784 3359 1939 1876 3068 1882 1945 2543 2423
6503
8017551 ORAGRUP SANITAR PUBLIC Str. 23 AUGUST Nr.9 B 930 1029 4405 270 311 360 28 31 59 822
737
8045039 PUNCT DE APRINDERE PT
2073 Str. VALEA PIETREI 2562 2836 4480 1696 1957 3487 1658 1835 1986 2876
4161
8045045 PUNCT DE APRINDERE PT
2058 Str. CHERBA 2249 2249 1770 1688 1633 1655 1545 1586 1708 1819
3800
8045049 PUNCT DE APRINDERE PT
2051 Str. VALEA CRINGULUI 2296 2296 2669 1635 1583 1653 1535 1581 1106 2057
3178
Tabel nr. 23 Consum in iluminatul public al orasului Urlati (Sursa: Primaria orasului Urlati)
STRATEGIA DE EFICIENTA ENERGETICA A ORASULUI URLATI PENTRU PERIOADA 2018-2022
Tabel nr. 24 Consum lunar in iluminatul public pentru anul 2015
Tabel nr. 25 Consum lunar in iluminatul public pentru anul 2016
LUNA 2015
ENERGIE ELECTRICA
Valoare cu TVA ACTIVA
(kWh)
REACTIVA
(kVARh)
Ianuarie 33 178 17838,45
Ianuarie 146 76,69
Februarie 78 909 42999,31
Martie -2590,17
Martie -464,97
Martie -97,49
Martie 140 385 85 082 87939,54
Aprilie 55 046 29516,12
Mai 53 538 28784,77
Iunie 86 284 70 986 58504,27
Iulie 64 033 16 490 37584,52
August 46 765 24539,08
August -279,62
August -37,44
Septembrie 70 363 70 074 49030,21
Octombrie 226 139,64
Octombrie 452 279,25
Octombrie 226 139,64
Octombrie 64 077 34408,28
Noiembrie 602 92,68
Noiembrie 405 110,55
Noiembrie 657 266,25
Noiembrie 65 977 35495,30
Decembrie 99 586 106 071 71795,21
TOTAL: 860 855 348 703 516 070,07
LUNA 2016
ENERGIE ELECTRICA Valoare cu
TVA ACTIVA
(kWh)
REACTIVA
(kVARh)
Ianuarie 84 999 43945,52
Februarie 91 232 44750,57
Martie 547,82
Martie 76 757 76 430 46247,83
Aprilie 76 629 37 877 45871,22
Mai 63 519 30706,95
Iunie 56 820 73 216 39534,32
Iulie 51 516 24648,24
Iulie 10,92
August 210 198,35
August 0,40
August 0,45
August 0,24
August 0,34
August 56 615 26719,18
Septembrie 1 317 822,22
Septembrie 47 688 36280,23
Octombrie 32 18,04
Octombrie 80,00
Octombrie 78 329 37809,98
Noiembrie 123 69,31
Noiembrie 932 525,25
Noiembrie 758 427,19
Noiembrie 80,00
Noiembrie 78 932 38122,89
Decembrie 67 845 98 042 49609,52
TOTAL: 834 253 285 565 467 026,98
STRATEGIA DE EFICIENTA ENERGETICA A ORASULUI URLATI PENTRU PERIOADA 2018-2022
Tabel nr. 26 Consum lunar in iluminatul public pentru anul 2017
2.8.2.3. INFRASTRUCTURA PENTRU APA – CANAL
2.8.2.3.1. RETEAUA DE ALIMENTARE CU APA
Sursa de apa In oraşul Urlaţi, principala sursa de apa o constituie apa subterana, alimentarea cu apa realizandu-
se prin extragerea din puţuri forate. Exista 6 puţuri forate, care asigura alimentarea cu apa in oraşele
Urlaţi şi Mizil şi in comunele Ceptura şi Gornet Cricov.
Sistem de colectare si depozitare Apa extrasa din cele 6 foraje refuleaza intr-o conducta de aducţiune. Din conducta de aducţiune, in
zona oraşului Urlaţi exista recordul pentru staţia de apa Urlaţi. Aceasta cuprinde 2 rezervoare de 1.000
metri cubi fiecare şi o staţie de clorinare cu clor gazos pentru dezinfecţie. Apa se incadreaza in
parametrii de potabilitate impuşi de lege.
Reteaua de alimentare cu apa are o lungime totala de 62,2 km si a fost pusa in funcţiune. Din
totalul de 3907 de locuinte, pana in acest moment la sistemul de alimentare cu apa sunt racordate 2716
locuinţe, adica un procent de 69,51%.
LUNA
2017
ENERGIE ELECTRICA Valoare cu
TVA ACTIVA
(kWh)
REACTIVA
(kVARh)
Ianuarie 82 243 39155,82
Februarie 84 363 39207,82
Martie 117 331 88 037 75828,64
Aprilie 55 320 29569,75
Mai 59 757 32157,75
Iunie 57 538 83 153 45636,75
Iulie 47 463 25237,07
August -1,39
August -1,70
August -0,23
August -2,74
August 57 352 28898,58
Septembrie 51 015 71 871 39279,17
Octombrie 76 216 41642,03
Noiembrie
Decembrie 132 174 101 018 87688,07
TOTAL: 820 772 344 079 484 295,39
STRATEGIA DE EFICIENTA ENERGETICA A ORASULUI URLATI PENTRU PERIOADA 2018-2022
71
TIPURI DE UTILIZATORI Nr. racordate la retea alimentare cu apa
CASE PARTICULARE
(nr. contracte, in toate cartierele oraşului) 2716
POPULAŢIE
Contracte individuale la blocuri 928
AGENŢI ECONOMICI 112
UNITAŢI UNITAŢI SOCIALE (şcoli, gradiniţe,
dispensar, piaţa, unitatea de pompieri) 40
TOTAL 3796
Tabel nr. 27 Tipuri de utilizatori ai serviciilor de alimentare cu apa 2013 -2014
2.8.2.3.2. PRETURILE SI TARIFELE PRACTICATE
Potrivit prevederilor Hotararii Consiliului de Administraţie al Asociaţiei de Dezvoltare
Intercomunitara “Parteneriatul pentru managementul apei – Prahova” nr.63 din 26.06.2014 incepand cu
data de 01.07.2014 se aplica urmatoarele preţuri pentru apa potabila livrata in oraşul Urlaţi :
- Pret pentru populatie – 4,61 lei/mc
- Pret pentru restul de utilizatori – 3,72 lei/mc
Preturile la apa pentru populatie contin TVA in cota de 24%, iar pentru restul utilizatorilor nu
contin TVA.
Din informatiile analizate, este mai mult decat evident faptul ca necesarul de apa nu este acoperit
si este nevoie de eforturi in acest sens, solutiile fiind conturate de reprezentantii autoritatii locale in
proiecte de investitii de tipul
2.8.2.3.3. RETEAUA DE COLECTARE SI TRATARE A APELOR UZATE
In prezent, reteaua de canalizare este in curs de executie, pe toata raza localitatii. Se vor realiza
13,4 km de retea si 1807 de racorduri.
Oraşul Urlaţi este implicat, in parteneriat, in cadrul Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitara
„Parteneriatul pentru Managementul Apei – Prahova” in proiectul „Reabilitarea şi modernizarea
sistemelor de apa şi canalizare in judeţul Prahova”, al carui contract de finanţare a fost semnat pe 20
Mai 2011, fiind finanţat prin POS Mediu 2007-2013.
Prin acest Proiect, conform contractului de achizitie publica – „Reabilitarea si extinderea SEAU
in orasele Valenii de Munte, Mizil si Urlati, Jud. Prahova”, atribuit in anul 2013 (valoare totala de
26.870.241,50 lei), urmeaza ca in oraşul nostru sa se construiasca o noua staţie de epurare, lucrarile fiind
in curs de executie, urmand sa se execute şi lucrari de extindere şi reabilitare a reţelei de canalizare.
Strazile pe care se vor demara lucrarile sunt: Stadionului, Libertatii, Gradinitei, 16 Februarie, Aleea
Serii, Panselelor, Viitor, Cricov, Florilor, Crinului, Berzei, Nucilor, Nuferilor, Arionestii Noi,
Viorelelor, Liliacului, Lalelelor, Macesului, Fundatura Crizantemelor, Macului, Cartier Tineretului,
Socului, Fundatura Socului, Narciselor.
STRATEGIA DE EFICIENTA ENERGETICA A ORASULUI URLATI PENTRU PERIOADA 2018-2022
72
Reteaua de colectare a apelor pluviale dinorasul Urlaţi este formata din santuri si rigolele de
scurgere a apelor pluviale, care sunt intreţinute permanent in stare optima de captare a apei pluviale, prin
munca prestata in folosul comunitaţii de catre persoanele beneficiare de venit minim garantat.Odata cu
realizarea proiectelor de modernizare a strazilor din oraşul Urlaţi, se vor realiza şi sistemele de
canalizare pluviala aferente strazilor respective.
2.8.2.3.4. SURSE DE POLUARE A APEI IN ORAS
Poluarea apei subterane se datoreaza folosirii ingrasamintelor chimice in agricultura, existentei
unor fose rudimentare folosite de gospodariile locale, dar si datorita structurii solului si a exploatatiilor
petroliere din zona. Elementele cele mai poluante sunt fierul, manganul, nitratii si cei mai periculosi
nitritii.
2.8.2.4. MANAGEMENTUL DESEURILOR SI AL RISCURILOR NATURALE
Sursele de deseuri din orasul Urlati sunt: deseuri menajere provenite de la populatie si agentii
economici, deseuri stradale, deseuri gradini, spatii verzi.
2.8.2.4.1. DESEURI URBANE
In anul 2005, prin H.C.L. Urlaţi nr. 50/28.07.2005 s-a aprobat scoaterea la licitaţie in vederea
concesionarii a activitaţii de colectare a gunoiului menajer şi administrarea Rampei de gunoi, iar in urma
procedurii de licitaţie, in luna ianuarie 2006 s-a incheiat contractul nr.532/19.01.2006 cu S.C. Floricon
Salub S.R.L. Campina, societate care presteaza şi in prezent serviciul de salubrizare pentru persoanele
fizice şi juridice de pe raza oraşului Urlaţi. Contactul de delegare a gestiunii serviciului public de
salubrizare a localitaţii Urlaţi a fost prelungit prin Actul adiţional incheiat conform H.C.L. Urlaţi
nr.106/28.11.2013, pana la data in care Serviciul Judeţean gestionat de Asociaţia de Dezvoltare
Intercomunitara „Parteneriatul pentru Managementul Deşeurilor - Prahova” va deveni operaţional prin
implementarea Proiectului „Managementul Integrat al Deşeurilor - Prahova”, dar nu mai mult de 4
(patru) ani de la data cand contractul menţionat nu mai produce efecte juridice, şi anume 31.07.2014.
Oraşul Urlaţi este una dintre cele 104 unitaţi administrativ-teritoriale membre in cadrul
Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitara de Utilitaţi Publice pentru Serviciul de Salubrizare
„Parteneriatul pentru managementul deşeurilor - Prahova”, asociaţie infiinţata in luna iunie a
anului 2009.
Unul dintre scopurile acestei Asociaţii este acela de indeplinire de catre judeţul Prahova a
angajamentelor impuse prin Tratatul de Aderare al Romaniei la Uniunea Europeana, cap.22 Mediu, prin
pregatirea şi depunerea, in vederea obţinerii de finanţare nerambursabila in cadrul Programului
Operaţional Sectorial Mediu, Axa prioritara 2, a proiectului „Sistem de management integrat al
deşeurilor in judeţul Prahova”. Obiectivul sau este acela de a dezvolta sisteme durabile de
management al deşeurilor, prin imbunataţirea managementului deşeurilor.
Prin H.C.L. Urlaţi nr. 13/09.01.2009 s-a aprobat asocierea oraşului Urlaţi la aceasta ADI, urmand
ca, prin proiectul menţionat anterior, in oraşul Urlaţi sa se construiasca o staţie de transfer avand o
capacitate de 14.744 tone/an.
STRATEGIA DE EFICIENTA ENERGETICA A ORASULUI URLATI PENTRU PERIOADA 2018-2022
73
Prin H.C.L. Urlaţi nr. 11/08.02.2012 s-au aprobat Studiul de fezabilitate aferent Proiectului
„Sistem Integrat al deşeurilor in judeţul Prahova”, principalii indicatori tehnico-economici, precum şi
documentele impuse de Ghidul Solicitantului in vederea accesarii fondurilor nerambursabile pentru
proiectul „Sistem de management integrat al deşeurilor in judeţul Prahova”.
Prin acest proiect se vor achizitiona pubele necesare pentru dotarea gospodariilor din intregul
judet, containere pentru colectarea separata a materialelor reciclabile la compactoare si autospeciale
pentru transportarea deseurilor, vor fi construite statii de sortare, transfer si compostare, urmand sa fie
inchise si ultimele depozite neconforme.
Sursele de deşeuri din Oraşul Urlaţi sunt: deşeuri menajere provenite de la populaţie şi agenţii
economici, deşeuri stradale, deşeuri gradini, spaţii verzi, parcuri, deşeuri menajere spitaliceşti.
2.8.2.4.2. COMPOZITIA DESEURILOR
Dezvoltarea urbanistica si industriala a localitatilor precum si cresterea generala a nivelului de
trai a populatiei antreneaza producerea unor cantitati din ce in ce mai mari de deseuri menajere,stradale
si industriale care, prin varietatea substantelor organice si anorganice continute in deseuri solide, face ca
procesul degradarii aerobe si anaerobe de catre microorganisme sa fie dificil de condus provocind in
cazul evacuarii si depozitarii necontrolate,poluarea aerului si apei, si creand totodata probleme legate de
aparitia microorganismelor patogene, rozatoarelor si altele, cu efecte daunatoare asupra igienei publice.
Daca pina in prezent notiunea de gunoi menajer era folosita pentru resturile din activitatea
umana, astazi nu mai e folosita deoarece prin gunoi se intelege un obiect care nu mai are nici o valoare
si total nefolositor.
Fiecare persoana genereaza aproximativ 3 kilograme deseuri menajere pe zi. Din acestea 1,7
kilograme sunt colectate de municipalitate iar restul sunt transformate prin alte mijloace.
Principala caracteristica a deseurilor menajere este marea lor heterogenitate. Compozitia lor
variaza mult de la o localitate la alta, in functie de anotimp, de pozitia geografica,de gradul de
dezvoltare a societatii, specificul si nivelul de viata. Deoarece compozitia deseurilor este variabila in
timp,este necesara determinarea compozitiei medii pe ani, sezoane, tari.
Deseurile menajere se compun din urmatoarele materiale: resturi alimentare, hartie, carton,
textile, lemn, plastic, cauciuc, sticla, ceramica, pamint, cenusa, zgura. Aceste materiale componente ale
deseurilor menajere sunt grupate dupa caracteristicile lor principale astfel:
-materiale combustibile (hirtie, carton, textile, lemn, oase)
-materiale fermentabile (resturi alimentare, fructe, legume)
-materiale inerte (metale, sticla, ceramica)
-materiale fine (cenusa, zgura, pamint)
STRATEGIA DE EFICIENTA ENERGETICA A ORASULUI URLATI PENTRU PERIOADA 2018-2022
74
Tabel nr. 28 Compozitie si cantitati deseuri (Sursa: Primaria oras Urlati)
2.8.2.4.3. DESEURI INDUSTRIALE
-
2.8.2.4.4. DESEURI LEMNOASE
-
2.8.2.4.5. EDUCATIE ECOLOGICA SI ACTIVITATI COMUNITARE SPECIFICE
In orasul Urlati nu sunt inregistrate organizatii neguvernamentale dedicate protectiei mediului si
conservarii biodiversitatii naturale.
2.8.2.4.6. SPATIILE VERZI
Ca urmare a unor reduceri substantiale a suprafetei parcurilor din Romania, prin OUG nr.
114/2007 s-au luat masuri pentru interzicerea desfintarii zonelor verzi din orase, ordonanta mentionand
faptul ca autoritatile administratiei publice locale au obligatia de a asigura din terenul intravilan o
suprafata de spatiu verde de minimum 20 m2/ locuitor, pana la data de 31 decembrie 2010, si de
minimum 26 m2/ locuitor, pana la data de 31 decembrie 2013.
Spatiile verzi din orasul Urlati sunt intretinute de catre Serviciul Gospodarire Locala din cadrul
Primariei Urlati.
Denumire deseu
Cantitate
colectata in
2014 (kg)
Cantitate
colectata in
2015 (kg)
Cantitate
colectata in
2016 (kg)
Cantitate
colectata in
2017 (kg)
Cantitate totala deseuri municipal
colectata, din care: 2 138 000 2 250 550 2 493 100 2 671 572
- De la populatie 1 604 000 1 575 550 1 870 100
- Din unitati economice 534 000 675 000 623 000
Deseuri depozitate controlat 2 137 112 2 249 934 2 492 404 2 671 020
Deseuri colectate separate in vederea
valorificarii: 888 616 696 552
Sticla
Plastic (PET, PE, PP) 4
Hartie/carton 888 616 692 552
Metal
Compozite
Lemn
DEEE
STRATEGIA DE EFICIENTA ENERGETICA A ORASULUI URLATI PENTRU PERIOADA 2018-2022
75
Nr. Crt. ELEMENTE DE IDENTIFICARE SUPRAFATA –mp-
1 Str. T. Vladimirescu bl.1-2 420
2 Str. T. Vladimirescu bl. 3 600
3 Str. T. Vladimirescu bl. 6-7 1 270
4 Str. T. Vladimirescu bl. 8 300
5 Str. T. Vladimirescu bl. 4-5 540
6 Str. T. Vladimirescu bl. 15-16 900
7 Str. T. Vladimirescu bl. 37-39 70
8 Str. T. Vladimirescu bl. 180 450
9 Str. 23 August bl. 3-4 200
10 Str. 23 August nr. 9 100
11 Str. 1 Mai bl. 90 150
12 Str. 1 Mai bl. 4 500
13 Str. 1 Mai bl. 3-4 450
14 Str. 1 Mai bl. 28 2 765
15 Parcul Central 2 400
16 Parc Bellu 47 300
17 Loc de joaca pt copii Str. 23 August bl. 3-4 500
Tabel nr. 29 Inventar spatii verzi, terenuri de joaca pentru copii in orasul Urlati (sursa: Primaria
Urlati)
Pe harta de mai jos se poate observa raspandirea spatiilor verzi actuale (verde), respectiv a
spatiilor verzi eliminate dupa anul 2000 (rosu) pentru a face loc parcarilor sau (mai rar) noilor cladiri. A
fost considerat spatiu verde totalitatea suprafetelor publice, cu iarba, flori, arbusti, boscheti si arbori,
parcuri sau scuaruri, avand rol de igienizare a mediului urban. Nu au fost luate in considerare gradinile
private ale locuitorilor.
Transportul auto a explodat in ultimii 15 ani, strazile principale (1 Mai, 23 august, Tudor
Vladimirescu) ajungand de la utilizarea ca teren de tenis de picior, la o aglomeratie asemanatoare
oraselor mari din Romania. Singurul spatiu verde aparut dupa anul 2000 este cel din curtea gradinitei,
care era inainte teren deschis, de pamant batatorit, fara vegetatie. In urma analizei graficului, se poate
observa ca suprafata spatiilor verzi eliminate este aproape cat cea a celor existente.
STRATEGIA DE EFICIENTA ENERGETICA A ORASULUI URLATI PENTRU PERIOADA 2018-2022
76
STRATEGIA DE EFICIENTA ENERGETICA A ORASULUI URLATI PENTRU PERIOADA 2018-2022
77
2.8.2.4.7. SITUATII DE URGENTA
In orasul Urlati s-a infiinţat din anul 2007 Comitetul Local pentru Situaţii de Urgenţa, al carui
preşedinte este primarul oraşului, care are in subordine Serviciul Voluntari pentru Situaţii de Urgenţa,
structurat pe cinci echipe de intervenţie, in funcţie de tipurile de risc avand urmatoarele atribuţii:
- intervenţia la incendii, calamitaţi naturale şi catastrofe;
- atenţionarea cetaţenilor asupra unor masuri preventive specifice in sezoanele de primavara şi toamna,
in perioadele caniculare şi cu seceta prelungita sau cand se inregistreaza vanturi puternice;
- informarea cetaţenilor unitaţii administrativ-teritoriale prin mijloace puse la dispoziţie de catre primar;
- supravegherea activitaţilor cu public numeros de natura religioasa, cultural sportiva sau distractiva,
sarbatori tradiţionale;
- intocmirea documentelor de organizare şi desfaşurare a activitaţii de prevenire a situaţiilor de urgenţa
la nivelul unitaţii administrativ- teritoriale ;
- elaborarea situaţiillor de urgenţa a angajaţilor din aparatul administrativ al primariei;
- acordarea asistenţei tehnice de specialitate conducatorilor de unitaţi subordonate primariei (unitaţi de
invaţamant, unitaţi sanitare, camine culturale) şi verificarea indeplinirii masurilor stabilite;
- dotarea cu mijloace şi materiale necesare intervenţiei in caz de dezastre;
- participarea la acţiunile de prevenire şi stingere a incendiilor (controale, cursuri, instructaje, analize,
consfatuiri, concursuri) organizate de I.S.U. Prahova;
Fenomene meteorologice periculoase sunt deja de notorietate pentru ultimii ani, caracteristicile
principale situandu-se intre intensitatea deosebita a lor si modul atipic de manifestare fata de
caracteristicile geo-climatice ale zonei geografice in care se afla orasul Urlati, fara a neglija efectele
secundare pe care acestea le-a avut (inundatii, recolte distruse, distrugeri ale cailor de comunicatii
rutiere). Din punct de vedere cartografic, nu se pot evidentia zone cu vulnerabilitate crescuta; din acest
punct de vedere practic tot teritoriul este afectat de astfel de fenomene.Trebuie totusi sa evidentiem
aparitia unor fenomene meteo extreme in zona, unde s-au manifestat furtuni de o violenta rar intalnita si
cu precipitatii abundente.
In zona orasului Urlati se pot manifesta cu precadere furtuni si ploi abundente urmate de
distrugeri de culturi si inundatii de scurta durata.In ultimii ani au fost semnalate furtuni violente.
Datorita modificarilor climatice din ultimii ani sunt tot mai frecvente furtunile cu aspect de vijelie
insotite deseori si de grindina.
Din aceasta prezentare succinta a principalelor surse de riscuri naturale prezentate si potential
active de pe teritoriul orasului, cu toate legaturile lor de interdependenta cauzala, precum si din
interpretarea sintetica a hartilor ce prezinta distributia acestora, se poate deduce usor faptul ca circa 50%
din teritoriul orasului Urlati este sub incindenta unui factor de vulnerabilitate mare prin prezenta a cel
putin doi sau trei factori de risc ce pot genera dezastre primare.
Daca luam in considerare factorii care pot declansa manifestarea acestora ca dezastre, aceste
riscuri pot fi clasificate dupa cum urmeaza :
Riscuri naturale, de origine non atropica;
Aceasta categorie include urmatoarele tipuri de risc:
STRATEGIA DE EFICIENTA ENERGETICA A ORASULUI URLATI PENTRU PERIOADA 2018-2022
78
Cutremure;
Fenomene meteorologice deosebite (ploi abundente si de lunga durata, caderi masive de
zapada, furtuni, grindina, seceta, etc.);
Inundatii, altele decat cele generate de accidente la baraje si lucrari hidrotehnice;
Incendii de padure.
Din punct de vedere al frecventei si al consecintelor distructive in ultimii ani un loc aparte l-au
ocupat viiturile, atat pe torenti cat si pe cursul raului Cricovului Sarat.
Inundatii:
Din punct de vedere a impactului acestor fenomene un loc aparte il ocupa inundatiile din anul
2005 ce au avut ca efect inundarea de gospodarii si anexe gospodaresti precum si degradarea cailor de
comunicatie ca urmare a viiturilor.
In conformitate cu Legea nr.575 din 22 octombrie 2001 privind aprobarea Planului de
amenajare a teritoriului national – Sectiunea a V-a – Zone de risc natural prin Inundatie – se intelege,
acoperire a terenului cu un strat de apa in stagnare sau in miscare, care prin marime si durata, poate
provoca victime umane si distrugeri materiale, ce deregleaza buna desasurare a activitatilor social-
economice din zona afectata.
Pentru a monitoriza si a mentine in permanenta sub control nivelul raurilor din orasul Urlati,
precum si pentru a lua masurile ce se impun pentru instiintarea, alarmarea, prealarmarea populatiei
posibil a fi afectate functioneaza in regim permanent statia pluviometrica situata in curtea sediului
Primariei Urlati, urmarindu-se urmatoarele elemente:
- Precipitatii lichide si solide;
- Fenomene meteorologice extraordinare (caderi masive de zapada, polei, chiciura, vijelii, etc.)
Monitorizarea situatiei hidrologice pe cursul de apa al Cricovului Sarat nu se executa neexistand
statia hidrometrica in teritoriu. La aceasta statie pluviometrica, monitorizarea se efectueaza zilnic, la
orele 7,00 si 19,00, in situatii normale, din trei in trei ore la introducerea codului galben, din doua in
doua ore la introducerea codului portocaliu, din ora in ora sau mai des la introducerea codului rosu.
Pe teritoriul orasului cantitatile de precipitatii medii multianuale cazute de-a lungul timpului sunt
de 630 l/mp. Instiintarea, avertizarea, alarmarea populatiei in zonele posibil a fi inundate se face prin
dispeceratul Inspectoratului pentru Situatii de Urgenta al Judetului Prahova, la telefon 112.
Incendii de padure:
Suprafata impadurita a orasului este de 5 ha. Foioase si este situata in zona dealurilor la cota 300
m aflate in gospodarirea Ocolului Silvic Verbila, iar in imediata vecinatate a acesteia sunt zonele cu
vegetatie uscata la care accesul fortelor de interventie, se face cu foarte mare greutate pe drumurile
folosite pentru exploatarea plantatiilor viticole.Zonele greu accesibile sunt cele de deal : Valea Pietrei,
Arionestii Vechi, Schiau, Jercalai, Valea Urloii, Valea Seman, Valea Nucetului.
Fondul forestier din zona de competenta a oraşului Urlaţi este gestionata de Ocolul Silvic
Verbila.
STRATEGIA DE EFICIENTA ENERGETICA A ORASULUI URLATI PENTRU PERIOADA 2018-2022
79
Pompierii militari asigura interventia pentru stingerea incendiilor produse la fondul forestier
astfel:
Detasamentul de Pompieri Mizil:
Garda de Interventie Urlati.
Detasamentul de Pompieri Mizil - Padurile din aproprierea zonelor de extractie petroliera;
- Zonele din imediata vecinatate a traseelor feroviare sau rutiere;
- Lizierele din preajma localitatilor, pajistilor, islazurilor.
Localitatea Urlati a inregistrat in anul 2012 , 58 de interventii pentru localizarea , lichidarea si
limitarea efectelor arderilor de vegetatie uscata.
Ocolul Silvic Verbila: - zona de nord a raionului de interventie este acoperita cu paduri de foioase (zona Urlati, Salcia,
Chiojdeanca, Sangeru, Apostolache, Tataru, Gornet Cricov).
Cutremure: In ceea ce priveste fenomenul seismic, este de notat ca majoritatea cutremurelor sunt de natura
tectonica, cele mai puternice putand afecta tot teritoriul judetului .Caracteristica generala a cutremurelor
din Romania este aceea ca, in general, sunt cutremure de adancime medie, cel mai adesea cu epicentrul
in zona de curbura a Carpatilor, la confluenta placii geologice Est –europene si respectiv a stratului sub-
geologic Moesian si Inter-Alpin.Profunzimea medie a epicentrelor se situeaza la 100 – 150 km
adancime, cu magnitutidea de pana la M=7 pe scala Richter, intensitati de pana la VII-IX pe scala MSK
(Medvedev-Spoheuer-Karnik).Zona Vrancea coincide cu locul de contact dintre trei placi tectonice si cu
un fenomen de subductie asociat cu fracturi ale placilor la diferite adancimi prin procese de rupere,
lunecare.etc.Seismele din zona Vrancea sunt denumite normale (h˂60 km) sau intermediare (h=60 la
150...220 km), in functie de adancimea focarului.Zona in care se produc cutremurele intermediare este
bine identificata si prezinta un mare interes datorita particularitatilor sale specifice: izolare, concentrare
si regularitati in modul de producere (camp macroseismic, mecanism focal, activitate seismica dupa
socul principal, ciclicitate, etc.)
Din punct de vedere seismic judetul Prahova se afla in Zona A partea de sud-est (Valenii de
Munte – Mizil – Urlati), Zona B partea de sud si centrala (Ploiesti – Campina – Baicoi – Slanic) si
Zona C restul judetului.
Dupa cutremurul din anul 1977, in urma studiilor intreprinse si tinand cont de ciclicitatea
cutremurelor din zona Vrancea s-au intreprins masuri privind disciplina in constructii, de la proiectare si
pana la executie, dupa normative care au luat in considerare microzonarea seismica si izoseistele.
In conformitate cu Legea nr.575 din 22 octombrie 2001 privind aprobarea Planului de amenajare
a teritoriului national 1 – Sectiunea a V-a – Zone de risc natural, prin cutremure, se intelege miscarea
vibratoare a scoartei terestre, generata de o ruptura brutala in aceasta, ce poate duce la victime umane si
distrugeri materiale.
STRATEGIA DE EFICIENTA ENERGETICA A ORASULUI URLATI PENTRU PERIOADA 2018-2022
80
Toate localitatile urbane din judet sunt expuse la o intensitate seismica cuprinsa intre VII grade
si IX grade pe scara MSK.
Unitatea administrativ-teritoriala Numarul de locuitori Intensitatea sesimica exprimata
in grade MSK
Orasul Urlati 10541 IX
Tabel nr. 30 Intensitate seismica corespunzatoare Orasului Urlati
Din datele prezentate, rezulta ca:
Fiecare categorie de cladiri, pe regim de inaltime si material, perioada de constructie si norme
de proiectare antiseismica aplicate, implica masuri specifice de protectie in raport cu expunerea
locuitorilor din aceasta la riscuri, ca urmare a actiunii seismice;
Categoriile de cladiri care sunt ocupate de un numar mare de locuitori si/sau prezinta
caracteristici de vulnerabilitate deosebite pentru viata acestora, trebuie sa fie analizate prioritar pentru a
identifica potentialele de vulnerabilitate, a evalua efectele si masurile pentru a-i proteja si educa adecvat
pe locatari.
In aceste categorii pot fi incluse:
Cladirile pre-1940, proiectate numai la incarcari gravitationale si avariate succesiv de
cutremure;
adirile inalte pre-1977 (situate cu precadere in zona centrala, bl.1,2,4-7 din strada Tudor
Vladimirescu, bloc 28 str 1 Mai, blocurile construite de Schela Urlati, Strada Panselelor, 16 Februarie,
Orzoaia de Jos, sediul Primariei, Casa de Cultura) proiectate potrivit unor norme dovedite insuficient de
acoperitoare in 1977, fara cerinte moderne de ductilitate si cu utilizarea unei curbe spectrale inadecvate,
structurile cu parter flexibil, unele categorii de structuri in cadre si diafragme fara armare
corespunzatoare, structurile glisate cu calitate de santier necorespunzatoare.
adiri care sunt ocupate de un numar mare de locuitori dar nu prezinta
caracteristici de vulnerabilitate excesive vor fi incadrate in activitatile curente de protectie si educatie
antiseismica.
In aceste catogirii pot fi incluse:
adirile cu P...P+1 niveluri cu caracteristici arhitectural – constructive si conformare
antiseismica acceptabila, stare de intretinere buna si fara avarii evidente;
adirile din panouri mari P+4 realizate in orasul Urlati sunt in numar de 30 blocuri de
locuinte situate in zona centrala.
Masurile de interventie pentru reducerea riscului seismic al constructiilor existente pot fi:
masurile aplicabile cu mentinerea configuratiei si functiunii existente a constructiei, respectiv
consolidarea/repararea elementelor structurale sau a sistemului structural in ansamblu si, dupa caz a
elementelor nestructurale ale constructiei existente si/sau introducerea unor elemente structurale
suplimentare;
masuri aplicabile cu modificarea configuratiei si/sau a functiunii existente a constructiei,
cuprinzand reducerea numarului de niveluri si/sau inlaturarea unor portiuni de constructiei, cu
comportare defavorabila la actiuni seismice sau care prezinta un risc ridicat de dislocare si prabusire .
STRATEGIA DE EFICIENTA ENERGETICA A ORASULUI URLATI PENTRU PERIOADA 2018-2022
81
Alunecari de teren: Alunecarile de teren sunt procese ce se desfasoara in timp, aceasta accelerandu-se in perioadele
cu precipitatii abundente sau interventii asupra zonelor caracteristice, care modifica structura geologica
naturala a terenului, in scopul construirii unor obiective industriale sau sociale, dupa necesitatile
economice ale unei perioade determinate.
Trebuie avut in vedere faptul ca aproape 60% din localitaţile judeţului au parte de alunecari de
teren. Eliminarea acestui risc, insa, deşi trebuie sa aiba loc la nivel judeţean, va necesita mai multe
soluţii tehnice individuale datorita situaţiilor şi cauzelor diferite ale ocurenţelor acestor fenomene.
In anul 2005 pe teritoriul orasului Urlati au avut loc alunecari de teren care au afectat zonele Valea
Urloii, Valea Seman, Orzoaia de Jos, Arionestii Vechi.
Cauzele principale ale reactivarii alunecarilor de teren au fost, pe de o parte, intensificarea
alimentarii din fronturile freatice care acced din platoul inalt prin izvoarele de la creasta versantului, ce
apar la contactul cu marnele vinete reprezentand patul impermeabil al apei subterane cantonata in
nisipuri si calcare, iar pe de alta parte ploile abundente cazute in cuprinsul alunecarii.
O alta cauza care a dus la producerea de alunecari de teren a constituit-o defrisarile masive ce au
avut ca efect slabirea rezistentei solului si implicit producerea de astfel de fenomene.
Pe raza localitaţii noastre in anul 2015 am avut loc doua astefel de evenimente (alunecari de
teren). O alunecare de teren a vut loc in str.Valea Nucetului datorita precipitaţiilor abundente cazute in
lunile martie -aprilie , terenul fiind amenajat pentru plantatii de viţa de vie.O a doua alunecare de teren
care a avut loc pe raza localitaţii nostre se afla in zona Arioneştii Vechi, afectand o zona nelocuita.
De mentionat este faptul ca aceste alunecari de teren sunt monitorizate de autoritatea locala
impreuna cu Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţa.
Efectele alunecarilor de teren au constat in: distrugerea sau avarierea gospodariilor cetatenilor;
distrugerea drumurilor pe diferite lungimi si latimi;
blocarea drumurilor de masa de pamant cazuta de pe versanti;
aparitia de denivelari, tasari si crapaturi in carosabilul drumurilor;
avarierea podurilor (desprinderea sau aparitia de crapaturi in celeele podurilor);
distrugerea sau deplasarea lucrarilor de aparare;
distrugerea stalpilor de inalta si joasa tensiune si intreruperea alimentarii cu energie electrica a
locuintelor cetatenilor;
blocarea accesului hipo si auto ca urmare a aparitiei fagaselor cu adancimi mari si framantarii
drumurilor, ducand la izolarea colectivitatiilor de cetateni;
avarierea conductelor de gaze si apa;
prabusirea livezilor de pomi fructiferi si inclinarea copacilor cu scoaterea radacinilor fin din
pamant.
Localitatea Urlati este monitorizata in permanenta din Inspectoratul pentru Situatii de Urgenta
Prahova precum si de membrii Comitetului Local pentru Situatii de Urgenta.
STRATEGIA DE EFICIENTA ENERGETICA A ORASULUI URLATI PENTRU PERIOADA 2018-2022
82
Situaţii de urgenţa: Situaţia de urgenţa reprezinta un eveniment excepţional, cu caracter non militar, care prin
amploare şi intensitate ameninţa viaţa şi sanatatea populaţiei, mediul inconjurator, valorile materiale şi
culturale importante, iar pentru restabilirea starii de normalitate sunt necesare adoptarea de masuri şi
acţiuni urgente, alocarea de resurse suplimentare şi managementul unitar al forţelor şi mijloacelor
implicate.
Nr.
Crt Numele si prenumele
Functia in
C.L.S.U.
Functia si
institutia unde
lucreaza
Adresa Telefon
serviciu
1 Machitescu Marian Presedinte Primar Urlati, Str. 23
August.9 0244 271 429
2 Stan Lazar Vicepresedinte Viceprimar Urlati, Str. 23
August 9 0244 271 429
3 Pruna Eugen Dragos Membru Secretar Urlati, Str. 23
August 9 0244 271 429
4 Constantin Mihail
Cosmin Membru Sef Politie
Urlati, Str. Tudor
Vladimirescu 12 0244 271 310
5 Popescu Gabriel Silviu Membru Sef Politie
Locala
Urlati, Str. Tudor
Vladimirescu 29 0244 272 377
6 Alexandru Marian Membru Sef Garda Urlati, Str. Tudor
Vladimirescu 45
7 Mihalache Gheorghe
Sorin Membru Sef birou
Urlati, Str. 23
August nr.9 0244 271 429
8 Mache Nicolae Membru Sef pct. lucru Urlati, Str 1 Mai
28 0244 405 952
9 Nutulescu Sorin Mircea Membru Director Urlati, Str 1 Mai
145 0244 327 100
10 Lefter Madalina Membru Director Urlati, Str 1 Mai
30 0244 271 316
11 Marica Nicolae Membru Medic veterniar Urlati, Str. Tudor
Vladimirescu 11 0244 271 362
12 Oprinoiu Mihai Membru Presedinte Urlati, Str. 23
August nr.9 0244 271 362
13 Cismas Elena Rita Membru Manager Urlati, Str.
Independentei 52 0244 272 518
Tabel nr. 31 Tabel nominal cu Organizarea si componenta comitetului Consiliului Local pentru
Situatii de Urgenta
In Urlati funcţioneaza servicii de urgent profesioniste:
1. Serviciul Voluntar pentru Situaţii de Urgenţa (SVSU), organizat pe cele doua activitaţi
principale:
- informare publica şi prevenire;
- intervenţie operativa directa sau ca forţa de sprijin a formaţiunilor profesioniste specializate.
STRATEGIA DE EFICIENTA ENERGETICA A ORASULUI URLATI PENTRU PERIOADA 2018-2022
83
Principalele atributii ale Serviciului Voluntar pentru Situatii de Urgenta sunt:
- intervenţia la incendii, calamitaţi naturale şi catastrofe;
- atenţionarea cetaţenilor asupra unor masuri preventive specifice in sezoanele de primavara şi toamna,
in perioadele caniculare şi cu seceta prelungita sau cand se inregistreaza vanturi puternice;
- informarea cetaţenilor unitaţii administrativ-teritoriale prin mijloace puse la dispoziţie de catre primar;
- supravegherea activitaţilor cu public numeros de natura religioasa, cultural sportiva sau distractiva,
sarbatori tradiţionale;
- intocmirea documentelor de organizare şi desfaşurare a activitaţii de prevenire a situaţiilor de urgenţa
la nivelul unitaţii administrativ- teritoriale;
- elaborarea situaţiillor de urgenţa a angajaţilor din aparatul administrativ al primariei;
- acordarea asistenţei tehnice de specialitate conducatorilor de unitaţi subordonate primariei (unitaţi de
invaţamant, unitaţi sanitare, camine culturale) şi verificarea indeplinirii masurilor stabilite;
- dotarea cu mijloace şi materiale necesare intervenţiei in caz de dezastre;
- participarea la acţiunile de prevenire şi stingere a incendiilor (controale, cursuri, instructaje, analize,
consfatuiri, concursuri) organizate de I.S.U. Prahova;
Serviciile de deszapezire - sunt asigurate de SVSU, cu utilaje ale agenţilor economici de pe raza oraşului
Urlaţi, care pot fi folosite in situaţiile de urgenţa. 56
Dezvoltarea capacitatii de planificare strategica la nivelul autoritatilor administratiei publice locale ale
oraselor din Romania Strategia de dezvoltare durabila a Oraşului Urlaţi
- autogreder (SC Jonned Profit SRL)
- tractor cu plug şi tractor cu remorca (Serviciul de Gospodarie Comunala)
- buldoexcavator (SC Sidoris SRL şi Serviciul de Gospodarie Comunala)
- autocamioane (SC Oltina Impex Prod Com SRL)
2. Politia locala a orasului Urlati,cu urmatoarea structura:
- Compartiment Control comercial;
- Compartiment Ordine publica si paza;
- Compartiment Circulatie pe drumuri publice
STRATEGIA DE EFICIENTA ENERGETICA A ORASULUI URLATI PENTRU PERIOADA 2018-2022
84
Nr.
crt.
Oper
ator
econom
ic
/ in
stit
uţi
e
Auto
turi
m d
e te
ren
Exca
vat
or
Bulo
exca
vat
or
Auto
gre
der
Tra
ctor
cu p
lug
Tra
ctor
cu r
emorc
a
Auto
vid
anja
Auto
bas
cula
nte
Auto
buze
/mic
robuze
Moto
pom
pa
Auto
cam
ioan
e
Uti
laj
impra
ştia
t
mat
eria
l an
tider
apan
t
Apar
at d
e su
du
ra
Gru
p e
lecr
ogen
1 SC Electrica SA pct.Urlaţi 1
2 SC Sidoris SRL 2 2
3 SC Jonned Profit SRL 1
4 SCUP Urlaţi 1 1 1 2 1 1 1
5 SC Hidro Prahova SA 1 1
6 SC Abatti Alexandrescu SRL 5
7 SC Totdeauna Impecabil SRL 2
8 SC Oltina Impex Prod Com SRL 8
Tabel nr. 32 Situaţia utilajelor şi echipamentelor ce pot fi utilizate in situaţii de urgenţa la nivelul
oraşului Urlaţi
2.9. UTILIZAREA SI NIVELUL DE DEZVOLTARE AL TRANSPORTULUI IN
LOCALITATEA URLATI
2.9.1. TRANSPORTUL PUBLIC
In orasul Urlati nu exista transport public de persoane.
RE TRANSPORT PUBLIC
2.9.2 TRANSPORT INDIVIDUAL SI TRANSPORTUL DE MARFURI
Din datele furnizate de catre Primaria Urlati transportul individual este realizat cu urmatoarele
mijloace de transport:
STRATEGIA DE EFICIENTA ENERGETICA A ORASULUI URLATI PENTRU PERIOADA 2018-2022
85
Nr.
Crt. Categorie mijloc de transport PF
Tip
suspensie
Nr.
bucati
Total
impozit
Auto<12t
1 Motociclete, tricicluri si autoturisme cu cc de pana la 1600
cmc, inclusiv 1754 95 666
2 Motociclete, tricicluri si autoturisme cu cc de peste 1600
cmc 0 0
3 Autoturisme cu cc intre 1601 cmc si 2000 cmc 690 118 695
4 Autoturisme cu cc intre 2001 cmc si 2600 cmc 50 40 680
5 Autoturisme cu cc intre 2601 cmc si 3000 cmc 13 23 760
6 Autoturisme cu cc peste 3001 cmc 1 6 380
7 Autobuze, autocare, microbuze 0 0
8 Alte autovehicule cu masa totala maxima autorizata de pana
la 12 tone 153 52 650
9 Tractoare inmatriculate 17 4 356
10
11 Remorci, semiremorci, rulote pana la o tona, inclusiv 92 828
12 Remorci, semiremorci, rulote de capacitate 1-3t 21 714
13 Remorci, semiremorci, rulote de capacitate 3-5t 6 312
14 Remorci, semiremorci, rulote de capacitate > 5t 4 256
15 Vehicule inregistrate cu cc < 4800 cmc 62 992
16 Vehicule inregistrate cu cc > 4800 cmc 0 0
17 Vehicule fara capacitate cilindrica evidentiata 2 300
Auto > 12t
18 Vehicule cu 2 axe, AS, masa de cel putin 12t, dar mai mica
de 13t AS 1 142
19 Vehicule cu 2 axe, AS, masa de cel putin 13t, dar mai mica
de 15t AS 0 0
20 Vehicule cu 2 axe, AS, masa de cel putin 1t, dar mai mica
de 18t AS 2 2 514
21 Vehicule cu 2 axe, AS, masa de cel putin 18t AS 1 1 257
22 Vehicule cu 2 axe, SP, masa de cel putin 12t, dar mai mica
de 13t SP 0 0
23 Vehicule cu 2 axe, SP, masa de cel putin 13t, dar mai mica
de 15t SP 0 0
24 Vehicule cu 2 axe, SP, masa de cel putin 1t, dar mai mica
de 18t SP 2 1 110
25 Vehicule cu 2 axe, SP, masa de cel putin 18t SP 1 555
26 Vehicule cu 3 axe, AS, masa de cel putin 25t, dar mai mica
de 26t AS 1 1 583
TOTAL: 2873 352 750 Tabel nr. 33 Situatie transport individual Persoane Fizice in Orasul Urlati
STRATEGIA DE EFICIENTA ENERGETICA A ORASULUI URLATI PENTRU PERIOADA 2018-2022
86
Nr.
Crt. Categorie mijloc de transport PJ
Tip
suspensie
Nr.
bucati
Total
impozit
Auto<12t
1 Motociclete, tricicluri si autoturisme cu cc de pana la 1600
cmc, inclusiv 103 5 368
2 Motociclete, tricicluri si autoturisme cu cc de peste 1600
cmc 0 0
3 Autoturisme cu cc intre 1601 cmc si 2000 cmc 42 7 290
4 Autoturisme cu cc intre 2001 cmc si 2600 cmc 23 15 840
5 Autoturisme cu cc intre 2601 cmc si 3000 cmc 2 25 632
6 Autoturisme cu cc peste 3001 cmc 1 4 640
7 Autobuze, autocare, microbuze 12 1 464
8 Alte autovehicule cu tractiune mecanica cu masa maxima
autorizata < 12 t 214 77 190
9 Tractoare inmatriculate 15 4 608
10 Remorci, semiremorci, rulote pana la o tona, inclusiv 11 90
11 Remorci, semiremorci, rulote de capacitate 1-3t 7 828
12 Remorci, semiremorci, rulote de capacitate 3-5t 12 624
13 Remorci, semiremorci, rulote de capacitate > 5t 64 3 968
14 Vehicule inregistrate cu cc < 4800 cmc 13 860
15 Vehicule inregistrate cu cc > 4800 cmc 8 1 812
16 Vehicule fara capacitate cilindrica evidentiata 8 1200
Auto > 12t
17 Vehicule cu 2 axe, AS, masa de cel putin 12t, dar mai mica
de 13t AS 3 426
18 Vehicule cu 2 axe, AS, masa de cel putin 13t, dar mai mica
de 14t AS 1 395
19 Vehicule cu 2 axe, AS, masa de cel putin 14t, dar mai mica
de 15t AS 1 555
20 Vehicule cu 2 axe, AS, masa de cel putin 15t, dar mai mica
de 18t AS 6 7542
21 Vehicule cu 2 axe, AS, masa de cel putin 18t AS 2 2514
22 Vehicule cu 2 axe, SP, masa de cel putin 15t, dar mai mica
de 18t SP 29 16 095
23 Vehicule cu 2 axe, SP, masa de cel putin 18t SP 30 16 650
24 Vehicule cu 3 axe, AS, masa de cel putin 25t, dar mai mica
de 26t AS 2 3 166
25 Vehicule cu 3 axe, SP, masa de cel putin 25t, dar mai mica
de 26t SP 1 1 019
26 Vehicule cu 3 axe, SP, masa de cel putin 26t SP 4 4 076
27 Vehicule cu 4 axe, SP, masa de cel putin 32t AS 1 2 464
TOTAL: 625 206 316 Tabel nr. 34 Situatie transport individual Persoane Juridice in Orasul Urlati
STRATEGIA DE EFICIENTA ENERGETICA A ORASULUI URLATI PENTRU PERIOADA 2018-2022
87
2.10. GESTIONAREA SERVICIILOR DE UTILITATI PUBLICE
Principalele servicii de utilitate publica la nivelul orasului Urlati sunt asigurate astfel:
Iluminatul public – reteaua de iluminat public apartine SDFEE "Electrica Distributie Muntenia
Nord SA" si are o lungime de circa 90 km (LES 20 kV = 24 km; LES 0,4 kV = 18 km; LEA 0,4 kV = 48
km).
Alimentarea cu apa si canalizarea In oraşul Urlaţi, principala sursa de apa o constituie apa
subterana, alimentarea cu apa realizându-se prin extragerea din puţuri forate. Exista 6 puţuri forate, care
asigura alimentarea cu apa in oraşele Urlaţi şi Mizil şi in comunele Ceptura şi Gornet Cricov. Reteaua
de alimentare cu apa are o lungime totala de 62,2 km si a fost pusa in funcţiune. Din totalul de 3907 de
locuinte, pâna in acest moment la sistemul de alimentare cu apa sunt racordate 2716 locuinţe, adica un
procent de 69,51%.
In prezent, reteaua de canalizare este in curs de executie, pe toata raza localitatii. Se vor realiza
13,4 km de retea si 1807 de racorduri.
Alimentarea cu gaze naturale – este asigurata de catre GDF SUEZ Energy România,
DISTRIGAZ SUD REŢELE, lungimea reţelei de distribuţie este de 37,2 km iar numarul abonaţilor
racordaţi la reţea 2723.
Serviciile PRELUCRARE DATE STATISTICE
Pentru demararea planului de actiune aferent fiecarui proiect identificat, trebuie indeplinite o
serie de conditii esentiale. Acestea au rolul de a reduce riscurile implementarii legate de etapizare,
finantare, coordonare intre parteneri, etc. Conditiile ce vor fi enuntate in continuare sunt rezultatul
experientelor similare din Europa, care in ciuda diferentelor de abordare, de dimensiune, surse de
finantare, au avut cateva conditii comune de implementare a operatiunilor. Luate pe rand, fiecare
presupune o serie de actiuni preliminare, care conduc la formularea unor planuri de actiune, pe termen
scurt, in vederea demararii procesului de implementare a strategiei.
Conditia 1: Existenta unei strategii de imbunatatire a eficientei energetice acceptate de
comunitate siaprobate de Consiliul Local
Pentru implementarea strategiei este necesara dezbaterea si acceptarea acesteia de catre factorii
de decizie ai orasului. Participarea altor factori interesati, precum comunitatea oamenilor de afaceri,
mediul academic, sectorul non-guvernamental, este, de asemeni, utila, in sensul sustinerii proiectelor si
contributiei lor in procesul implementarii.
Dezbaterea documentului strategiei trebuie sa aduca o contributie reala la prioritizarea
proiectelor, insemnand angajarea partenerilor (organizatii publice si/sau private), identificarea susrselor
de finantare si pregatirea activitatilor. In final, aprobarea strategiei de catre Consiliul Local al orasului
Urlati reprezinta prima conditie a demararii operatiunilor de implementare.
Conditia 2: Prioritizarea proiectelor
Implementarea programelor si proiectelor propuse in documentul strategiei trebuie sa inceapa cu
o prioritizare a acestora. Capacitatea administratiei publice locale nu poate acoperi pe termen scurt
intreaga cerere de investitii. De aceea este necesara dezbaterea si selectarea unor proiecte pilot de interes
major pentru oras.
STRATEGIA DE EFICIENTA ENERGETICA A ORASULUI URLATI PENTRU PERIOADA 2018-2022
88
Conditia 3: Existenta unei capacitati organizationale pentru gestionarea procesului de
implementare a strategiei
Complexitatea aspectelor dezvoltarii reclama crearea unei structuri organizationale cu
responsabilitati clare in gestiunea procesului, apte sa coordoneze implementarea strategiei, sa capaciteze
resurse financiare publice sau private, sa dialogheze si sa negocieze cu alti actori implicati, sa formuleze
si sa monitorizeze planurile de actiune.
Intarirea capacitatii unei astfel de echipe, cu precadere in domeniul accesarii si gestionarii
fondurilor structurale, reprezinta o prioritate.
Conditia 4: Organizarea schemelor de finantare a proiectelor
Tema finantarii reprezinta punctul critic al tuturor operatiunilor de implementare a proiectelor de
dezvoltare.
In ideea demararii acestora, trebuie realizata o schema a coordonarii fondurilor publice in sensul
cofinantarii proiectelor eligibile pentru fondurile structurale.
Conditia 5: Comunicarea proiectelor
O alta conditie pentru implementarea strategiei se refera la comunicarea intentiilor de dezvoltare
continute in proiectele prioritare si asigurarea suportului din partea comunitatii. Sunt avute in vedere
diverse categorii de actori, implicati direct sau indirect in proces:
Populatia orasului
Populatia din zona afectata de proiect
Reprezentanti ai sectorului privat, sau academic
Potentiali investitori, contractori
Administratia centrala prin institutiile deconcentrate, etc.
3.1. DATE TEHNICE PENTRU SISTEMELE DE ILUMINAT SI CONSUMUL PUBLIC
DE ENERGIE
Reţeaua de distribuţie a energiei electrice in orasul Urlati este structurata astfel:
Sistemul de iluminat public reprezinta ansamblul format din puncte de aprindere, cutii de
distribuţie, cutii de trecere, linii electrice de joasa tensiune subterane sau aeriene, fundaţii, stâlpi,
instalaţii de legare la pamânt, console, corpuri de iluminat, accesorii, conductoare, izolatoare, cleme,
armaturi, echipamente de comanda, automatizare si masurare utilizate pentru iluminatul public.
Reţeaua de iluminat public din oraşul Urlaţi aparţine SDFEE „Electrica Distribuţie Muntenia
Nord SA şi are o lungime de circa 90 km (LES 20 kV = 24 km; LES 0,4 kV = 18 km; LEA 0,4 kV = 48
km).
STRATEGIA DE EFICIENTA ENERGETICA A ORASULUI URLATI PENTRU PERIOADA 2018-2022
89
3.1.1. ILUMINAT PUBLIC STRADAL
Sistemul de iluminat public reprezinta ansamblul format din puncte de aprindere, cutii de
distributie, cutii de trecere, linii electrice de joasa tensiune subterane sau aeriene, fundatii, stalpi,
instalatii de legare la pamant, console, corpuri de iluminat, accesorii, conductoare, izolatoare, cleme,
armaturi, echipamente de comanda, automatizare si masurare utilizate pentru iluminatul public. Reteaua
de iluminat public din orasul Urlati apartine Primariei orasului Urlati.
Stalpi de iluminat apartinand primariei Urlati 2 480
Sursa: Primaria Urlati
Corpurile de iluminat sunt in majoritatea cazurilor de tip fluorescente.
Puterea instalata variaza intre 36W si 250W.
Consumul total de energie electrica pentru iluminatul public la nivelul orasul Urlati este de
aproximativ 820,772 (MWh/an).
Putere
(W)
Numar
(bucati)
Durata
functionare
vara (ore)
Durata
functionare
iarna (ore)
Total
durata
functionare
(ore)
Energie
consumata
annual
(kWh)
Corp iluminat stradal LED 36W:
295 buc 36 295 824 2.745 3.569 37.897
Corp iluminat profesional 70 W:
1 055 buc 70 1.055 1.729 2.882 4.612 340.567
Corp iluminat profesional 110
W: 435 buc 110 435 2.471 2.745 5.216 249.562
Corp iluminat profesional 150
W: 225 buc 150 225 1.701 2.882 4.583 154.685
Corp iluminat profesional 250
W: 6 buc 250 6 1.620 2.745 4.365 6.548
Corp arhitectural 65 W: 108 buc 65 108 1.620 2.745 4.365 30.642
Total consum estimat
2.124
819.900
Total consum facturat
820.772
Diferenta consum estimat-
consum facturat -872
Procentaj diferenta consum
estimat/consum facturat -0,11%
Tabel nr. 35 Consum de energie electrica estimat/factural in Orasul Urlati
STRATEGIA DE EFICIENTA ENERGETICA A ORASULUI URLATI PENTRU PERIOADA 2018-2022
Putere
(W)
Numar
(bucati)
Durata
functionare
vara (ore)
Durata
functionare
iarna (ore)
Total durata
functionare
(ore)
Energie
consumata
anual (kWh)
Cost
lei/buc
Cost lei
(TVA
inclus)
Corp iluminat stradal LED 36W: 295 buc 36 295 1.647 2.745 4.392 46.643 0 0
Corp iluminat led 36 W: 1 055 buc 36 1.055 1.647 2.745 4.392 166.808 500 527.500
Corp iluminat led 72 W 72 435 1.647 2.745 4.392 137.557 700 304.500
Corp iluminat profesional 72 W: 72 225 1.647 2.745 4.392 71.150 700 157.500
Corp iluminat profesional 125 W 125 6 1.647 2.745 4.392 3.294 1.000 6.000
Corp arhitectural 36 W 36 108 1.647 2.745 4.392 17.076 500 54.000
Total consum estimat
442.529 1.049.500
Total consum facturat
820.772
Diferenta consum estimat-consum facturat
-378.243
Procentaj diferenta consum estimat /
consum facturat -46,08%
Tabel nr. 36 Eficientizare energetica iluminat public
STRATEGIA DE EFICIENTA ENERGETICA A ORASULUI URLATI PENTRU PERIOADA 2018-2022
3.1.2.1. CONSUMURI IN CLADIRILE APARTINAND DE PRIMARIA ORASULUI URLATI
Locatie de consum energie electrica 2015 2016 2017
Liceu teoretic Brancoveanu Voda (cladire noua) C1 44,61 38,51 33,39
Liceu teoretic Brancoveanu Voda (cladire noua) C2 38,51 33,39 14,09
Liceu teoretic Brancoveanu Voda (cladire veche) 14,09 12,34 10,44
Scoala generala Canuta Ionescu C1 12,31 14,23 19,05
Scoala generala Canuta Ionescu C2 0,00 0,00 0,00
Gradinita cu program prelungit "Clopotica" 42,92 42,67 66,22
Gradinita cu program normal Valea Urloii 0,00 0,00 0,00
Gradinita cu program normal Jercalai 0,00 0,00 0,00
Primarie 24,84 22,25 25,49
Casa de cultura 13,28 18,11 16,85
Casa de cultura corp B 0,00 0,00 0,00
Spitalul orasenesc 56,54 79,33 89,17
Cladire fosta Policlinica 3,59 5,81 5,67
Dispensar medical 0,00 0,00 0,00
Sediu Politie Locala 8,18 10,40 5,21
Cladire fosta maternitate 1,09 0,89 1,79
Clubul Sportiv 0,41 0,28 0,37
Cladire-PSI 0,00 0,00 0,00
Iluminat public 860,86 834,25 820,77
TOTAL 1 121,21 1 112,46 1 108,51
Tabel nr. 37 Consumuri in cladirile publice in perioada 2015-2017
Nr
crt Denumire locatie
Suprafata
(mp)
Consum de energie
q inc
nereabilitat
(kW/mp/an)
q inc
reabilitat
(kWh/mp/an)
Qinc
(KWh/an)
Investitie
necesara
(lei)
1 Liceu teoretic Brancoveanu
Voda-C1 (cladire noua) 2814 113,17 80,33 92409,71 106309,48
2 Liceu teoretic Brancoveanu
Voda-C2 (cladire noua) 1761 114,60 62,50 91744,39 296996,93
3 Liceu teoretic Brancoveanu
Voda (cladire veche) 1080 197,27 81,39 125158,60 117119,61
4 Scoala generala Canuta
Ionescu C1 1237 285,02 115,45 209749,83 434788,61
5 Scoala generala Canuta
Ionescu C2 255 805,72 124,49 173715,53 103324,42
6 Gradinita cu program
prelungit "Clopotica" 1772 109,38 61,38 85056,00 177966,66
7 Gradinita cu program normal
Valea Urloii 242 236,86 84,58 36851,89 58508,98
8 Gradinita cu program normal
Jercalai 166 187,49 97,14 14998,01 53352,29
9 Primarie 646 297,61 60,13 153413,12 216611,54
10 Casa de cultura Corp A 1890 313,05 92,31 417194,76 287203,17
STRATEGIA DE EFICIENTA ENERGETICA A ORASULUI URLATI PENTRU PERIOADA 2018-2022
92
11 Casa de cultura corp B 363 466,80 83,49 139142,86 129733,33
12 Spitalul orasenesc-C1 468 362,27 114,81 115814,07 105379,79
13 Spitalul orasenesc-C2 1246 345,59 116,04 286018,76 268675,21
14 Spitalul orasenesc-C3 442 422,49 120,71 133387,11 107251,27
15 Spitalul orasenesc-C4 124 591,75 155,38 54110,22 50062,84
16 Spitalul orasenesc-C5 199 421,07 122,73 59369,42 63778,08
17 Spitalul orasenesc-C6 182 421,54 139,48 51335,57 50361,14
18 Spitalul orasenesc-C8 182 418,76 138,12 51075,72 58624,70
19 Cladire fosta Policlinica 585 398,44 106,42 170830,13 132027,37
20 Dispensar medical 167 458,96 135,96 53942,50 65073,92
21 Sediu Politie Locala 450 335,91 95,23 108307,50 105614,54
22 Cladire fosta maternitate 1359 162,88 65,37 132509,78 227171,64
23 Clubul Sportiv 179 410,48 116,83 52564,31 63601,52
24 Cladire-PSI 387 105,76 45,12 23466,75 63156,08
Tabel nr. 38 Consumuri de energie in cladirile publice ale Orasului Urlati
Nr
cr
t
Denumire locatie Suprafata
Utilitatile aferente
Anul de
referinta
Consum
anual
energie
electrica
(MWh)
Consum
anual gaze
(MWh)
Consum
anual
lemne
(mc)
Consum
anual
motorina
(tone)
Consum
anual apa
(mc)
1 Liceu teoretic
Brancoveanu Voda
(cladire noua) 2 814
2015 44,611 293,864
492
2016 38,506 265,699
653
2017 33,389 233,473
803
2 Liceu teoretic
Brancoveanu Voda
(Sala de sport)
1 761
2015 44,611 293,864
492
2016 38,506 265,699
653
2017 33,389 233,473
803
3 Liceu teoretic
Brancoveanu Voda
(cladire veche) 1 022
2015 14,088 151,385
276
2016 12,339 140,679
547
2017 10,436 121,978
444
4 Scoala generala
Canuta Ionescu C1-1237
C2-255
2015 12,311 278,354
737
2016 14,225 87,978
948
2017 19,050 147,136
611
5 Gradinita cu
program prelungit
"Clopotica"
C1-1237
C2-255
2015 42,917 321,603
1 922
2016 42,673 237,461
2 360
2017 66,216 211,891
2 175
6 Gradinita cu
program normal
Valea Urloii 242
2015
2016
2017
7 Gradinita cu
program normal
Jercalai 166
2015
2016
2017
8 Primarie 1 057
2015 24,835 168,070
730
2016 22,248 202,549
991
2017 25,492 162,550
389
9 Casa de cultura 1 890 2015 13,280 50,282
734
STRATEGIA DE EFICIENTA ENERGETICA A ORASULUI URLATI PENTRU PERIOADA 2018-2022
93
2016 18,109 0
175
2017 16,845 0
113
10 Casa de cultura corp
B 363
2015
42,094
76
2016
105,395
63
2017
55,041
49
11 Spitalul orasenesc 2 875
2015 56,544 464,244
1 942
2016 79,331 886,513
3 055
2017 89,168 621,997
2 419
12 Cladire fosta
Policlinica 585
2015 3,587 0
2016 5,812 0
2017 5,673 8,942
13 Dispensar medical 167
2015
21,052
2016
20,550
2017
19,776
14 Sediu Politie Locala 450
2015 8,178 86,701
638
2016 10,404 77,317
246
2017 5,210 49,743
158
15 Cladire fosta
maternitate 1 359
2015 1,085 0
2016 0,894 0
2017 1,794 0
16 Clubul Sportiv Baza
Sportiva 179
2015 0,409 91,267
338
2016 0,277 51,552
217
2017 0,372 36,925
478
17 Cladire PS/i 387
2015
2016
2017
18 Iluminat public
2015 860,86
2016 834,25
2017 820,77
Total
2015 1 127,31 2 262,78 0,00 0,00 8 377
2016 1 117,28 2 341,39 0,00 0,00 9 908
2017 1 127,81 1 902,93 0,00 0,00 8 442
Tabel nr. 39 Consumuri in cladirile apartinand Primariei orasului Urlati (Sursa: Primaria Urlati)
STRATEGIA DE EFICIENTA ENERGETICA A ORASULUI URLATI PENTRU PERIOADA 2018-2022
2015 2016 2017
Locatie de consum energie
electrica NLC
Consum
energie
(MWh)
Valoare (lei) NLC
Consum
energie
(MWh)
Valoare
(lei) NLC
Consum
energie
(MWh)
Valoare (lei)
Liceu teoretic Brancoveanu Voda
(cladire noua) C1 44,61 25.477,07
38,51 20.632,36
33,39 18.719,88
Liceu teoretic Brancoveanu Voda
(cladire noua) C2 38,51 21.990,55
33,39 17.890,56
14,09 7.898,58
Liceu teoretic Brancoveanu Voda
(cladire veche) 14,09 8.045,57
12,34 6.611,51
10,44 5.851,05
Scoala generala Canuta Ionescu C1
12,31 7.030,74
14,23 7.622,07
19,05 10.680,57
Scoala generala Canuta Ionescu C2
0,00 0,00
0,00 0,00
0,00 0,00
Gradinita cu program prelungit
"Clopotica" 42,92 24.509,64
42,67 22.865,13
66,22 37.124,66
Gradinita cu program normal Valea
Urloii 0,00 0,00
0,00 0,00
0,00 0,00
Gradinita cu program normal
Jercalai 0,00 0,00
0,00 0,00
0,00 0,00
Primarie
24,84 14.183,12
22,25 11.920,97
25,49 14.292,34
Casa de cultura
13,28 7.584,13
18,11 9.703,20
16,85 9.444,32
Casa de cultura corp B
0,00 0,00
0,00 0,00
0,00 0,00
Spitalul orasenesc
56,54 32.291,94
79,33 42.507,30
89,17 49.992,93
Cladire fosta Policlinica
3,59 2.048,51
5,81 3.114,20
5,67 3.180,62
Dispensar medical
0,00 0,00
0,00 0,00
0,00 0,00
Sediu Politie Locala
8,18 4.670,41
10,40 5.574,69
5,21 2.921,04
Cladire fosta maternitate
1,09 619,64
0,89 479,02
1,79 1.005,82
Clubul Sportiv
0,41 233,58
0,28 148,42
0,37 208,57
Cladire-PSI
0,00 0,00
0,00 0,00
0,00 0,00
Iluminat public
860,86 516.070,00
834,25 467.026,9
8 820,77 484.295,39
TOTAL
1.121,21 664.754,89
1.112,46 616.096,41
1.108,51 645.615,77
Tabel nr. 40 Consum energie electrica in cladirile publice ale Orasului Urlati
STRATEGIA DE EFICIENTA ENERGETICA A ORASULUI URLATI PENTRU PERIOADA 2018-2022
95
2015 2016 2017
Locatie de consum energie
termica din gaz metan NLC
Consum
energie
(MWh)
Valoare
(lei) NLC
Consum
energie
(MWh)
Valoare
(lei) NLC
Consum
energie
(MWh)
Valoare
(lei)
Liceu teoretic Brancoveanu Voda
(cladire noua) C1 293,86
265,699
233,473
Liceu teoretic Brancoveanu Voda
(cladire noua) C2 265,7
233,473
151,385
Liceu teoretic Brancoveanu Voda
(cladire veche) 151,39
140,679
121,978
Scoala generala Canuta Ionescu C1
278,35
87,978
147,136
Scoala generala Canuta Ionescu C2
0,00
0,00
0,000
Gradinita cu program prelungit
"Clopotica" 321,6
237,461
211,891
Gradinita cu program normal
Valea Urloii 0
0
0,000
Gradinita cu program normal
Jercalai 0
0
0
Primarie
168,07
202,549
162,55
Casa de cultura
50,282
0
0
Casa de cultura corp B
42,094
105,395
55,041
Spitalul orasenesc
464,24
886,513
621,997
Cladire fosta Policlinica
0
0
8,942
Dispensar medical
21,052
20,55
19,776
Sediu Politie Locala
86,701
77,317
49,743
Cladire fosta maternitate
0
0
0
Clubul Sportiv
91,267
51,552
36,925
Cladire-PSI
0,00
0,00
0,00
Iluminat public
0,00
0,00
0,00
TOTAL
2234,6
2309,166
1820,837
Tabel nr. 41 Consum energie electrica in cladirile publice ale Orasului Urlati
STRATEGIA DE EFICIENTA ENERGETICA A ORASULUI URLATI PENTRU PERIOADA 2018-2022
96
3.1.2.2. CONSUMURI AFERENTE SECTORULUI DE INVATAMANT PUBLIC
GRADINITA CU PROGRAM PRELUNGIT
AN
APA ENERGIE ELECTRICA GAZE NATURALE
GUNOI
MENAJER APA CANALIZARE APA METEO ACTIVA REACTIVA VAL.
mc val. mc val. mc val. kwh kvarh val. mc kwh val. mc val.
2015 1 922 8 875,78 1 806 5 464,17 550 1 664,08 42 917 6 828 25 970,13 30 320 321 603 41 682,58 0 0
2016 2 360 9 803,77 2 142 6 331,34 600 1 761,68 42673 6 537 23 434,08 25 547 237 461,34 32 338,84 0 0
2017 2 175 9 484,23 1 926 5 818,22 550 1 663,70 66 216 1 083 33 466,10 19 187 211 891,16 29 925,94 0 0
TOTAL 6 457 28 163,78 5 874 17 613,73 1 700 5 089,46 151 806 14 448 82 870,31 75 054 770 955,50 103 947,40 0 0
Tabel nr. 42 Consumuri in cladirea Gradinita cu program prelungit (Sursa: Primaria Urlati)
CLADIRE SALA DE SPORT BRANCOVEANU VODA
AN
APA ENERGIE ELECTRICA GAZE NATURALE GUNOI
MENAJER
APA CANALIZARE APA METEO ACTIVA REACTIVA VAL.
mc val. mc val. mc val. kwh kvarh val. mc kwh val. mc val.
2015 96 441,37 96 300,38 12 36,24 23 949 10 632,076 10 941,36 1 265 13 437,10 2 535,14 0 0
2016 335 1 418,90 335 995,02 24 70,32 14 994 6 536 10 750,06 1 111 12 184,40 2 142,26 0 0
2017 619 2 735,80 619 1 845,60 14,60 41,49 18 497 12 829 12 199,57 39 460 3 515 491 66 721,20 0 0
TOTAL 1 050 4 596,10 1 050 3 141 50,60 148,05 57 440 29 897,076 33 890,99 41 836 3 541 113 71 398,60 0 0
Tabel nr. 43 Consumuri in cladirea Sala de sport – CS Unirea (Sursa: Primaria Urlati)
CLUBUL SPORTIV UNIREA + STADION
AN
APA ENERGIE ELECTRICA GAZE NATURALE GUNOI
MENAJER
APA CANALIZARE APA METEO ACTIVA REACTIVA VAL.
mc val. mc val. mc val. kwh kvarh val. mc kwh val. mc val.
2015 338 1 560,50 338 1 036,60 12 36,36 4 092 0 1 715,68 874 91 267,30 4 956,66 4,8 348,55
2016 217 909,53 217 651,92 2 774 0 1 693,29 6 015 51 152 9 662,98 4,32 303,58
2017 478 1 956,60 336 995,58 4 12,92 3 720 0 1 726,11 3 703 36 925,10 6 516,08 3,36 224,96
TOTAL 1 033 4 426,60 891 2 684,10 16 49,28 10 586 0 5 135,08 10 592 179 344 21 135,70 12,48 877,09
Tabel nr. 44 Consumuri in cladirea Stadion – CS Unirea (Sursa: Primaria Urlati)
STRATEGIA DE EFICIENTA ENERGETICA A ORASULUI URLATI PENTRU PERIOADA 2018-2022
97
CLADIRE SCOALA VECHE BRANCOVEANU VODA
AN
APA ENERGIE ELECTRICA GAZE NATURALE GUNOI
MENAJER APA CANALIZARE APA METEO ACTIVA REACTIVA VAL.
mc val. mc val. mc val. kwh kvarh val. mc kwh val. mc val.
2015 276 1 273,13 276 835,06 1 548,51 4 579,42 14 088 8 752 5 949,53 11 781 151 385 18 518,26 52 4 399,08
2016 547 2 265,49 547 1 619,35 1 681,40 4 972,38 12 339 6 750 6 116,19 15 250 140 678,90 23 632,35 56 4 318,74
2017 444 1 953,68 444 1 353,35 1 387,40 4 113,11 10 436 3 192 5 636,80 11 055 121 978,90 20 288,18 41 3 812,16
TOTAL 1
267 5 492,30 1 267 3 807,76 4 617,31 13 664,91 36 863 18 694 17 702,52 38 086 414 042,70 62 438,79 149 12 529,98
Tabel nr. 45 Consumuri in cladirea Scoala veche (Sursa: Primaria Urlati)
CLADIRE LICEU BRANCOVEANU VODA
AN
APA ENERGIE ELECTRICA GAZE NATURALE GUNOI
MENAJER
APA CANALIZARE APA METEO ACTIVA REACTIVA VAL.
mc val. mc val. mc val. kwh kvarh val. mc kwh val. mc val.
2015 492 2 269,50 492 1 488,59 1 892,53 5 596,78 44 611 20 422 18 840,30 21 879 293 864,30 34 391,06 100 8 539,39
2016 653 2 706,19 653 1 921,64 1 681,40 4 972,38 38 506 14 359 18 663,68 28 673,13 265 699 44 560,51 116 9 016,10
2017 803 3 425,12 803 2 404,23 1 707,92 5 189,81 33 389 7 516 17 818,16 20 513 233 473,50 37 454,51 81 7 512,83
TOTAL 1 948 8 400,81 1 948 5 825,46 5 281,85 15 758,97 116 506 42 297 55 322,03 71 065,03 793 036,80 116 406,10 297 25 068,32
Tabel nr. 46 Consumuri in cladirea Liceu Brancoveanu Voda (Sursa: Primaria Urlati)
SCOALA GIMNAZIALA CANUTA IONESCU
AN
APA ENERGIE ELECTRICA GAZE NATURALE GUNOI
MENAJER
APA CANALIZARE APA METEO ACTIVA REACTIVA VAL.
mc val. mc val. mc val. kwh kvarh val. mc kwh val. mc val.
2015 737 3 399,64 737 2 229,86 500 1 815,36 12 311 273 7 316,69 26 282 278 354,08 27 892,69 32 2 323,68
2016 948 3 925,38 948 2 803,80 600 1 766,56 14 225 696 7 724,24 8 137,78 87 978 15 682,23 28 1 967,63
2017 611 2 652,05 611 1 846,28 550 1 654 19 050 61 9 692,67 13 467 147 136,96 25 202,31 44 3 307,92
TOTAL 2 296 9 977,07 2 296 6 879,94 1 650 5 235,92 45 586 1 030 24 733,60 47 886,78 513 468,60 68 777,23 104 7 599,23
Tabel nr. 47 Consumuri in cladirea Scoala gimnaziala Canuta Ionescu (Sursa: Primaria Urlati)
STRATEGIA DE EFICIENTA ENERGETICA A ORASULUI URLATI PENTRU PERIOADA 2018-2022
98
3.1.2.3. CONSUMURI AFERENTE SECTORULUI DE SANATATE PUBLICA
CLADIRE SPITAL
AN
APA ENERGIE ELECTRICA GAZE NATURALE
GUNOI
MENAJER APA CANALIZARE APA METEO ACTIVA REACTIVA VAL.
mc val. mc val. mc val. kwh kvarh val. mc kwh val. mc val.
2015 1 942 8 193,66 1 942 5 876 1 200 3 631 56 544 0 58 114,99 2 692,25 464 244,63 127 928,10 107 6 244,88
2016 3 055 12 967,89 3 055 9 027 1 200 3 550 79 331 0 37 443,26 2 442,46 886 513,52 123 784,24 136 7 940,75
2017 2 419 9 772,81 2 419 7 324 1 200 3 634 89 168 0 45 934,84 11 886,84 621 997,90 125 325,74 177 11 728,36
TOTAL 7 416 30 934,36 7 416 22 227 3 600 10 815 225 043 0 141 493,09 17 021,55 1 972 756,05 387 038,08 420 25 913,99
Tabel nr. 48 Consumuri in cladirea Spital (Sursa: Primaria Urlati)
CLADIRE POLICLINICA
AN
APA ENERGIE ELECTRICA GAZE NATURALE GUNOI
MENAJER
APA CANALIZARE APA METEO ACTIVA REACTIVA VAL.
mc val. mc val. mc val. kwh kvarh val. mc kwh val. mc val.
2015 0 0 0 0 0 0 3 587 79 3 684,00 0 0 0 0 0
2016 0 0 0 0 0 0 5 812 9 2789,00 0 0 0 0 0
2017 0 0 0 0 0 0 5 673 4 2 893,00 0 0 0 0 0
TOTAL 0 0 0 0 0 0 15 072 92 9 366,00 0 0 0 0 0
Tabel nr. 49 Consumuri in cladirea Policlinica (Sursa: Primaria Urlati) CLADIRE FOSTA MATERNITATE
AN
APA ENERGIE ELECTRICA GAZE NATURALE GUNOI
MENAJER
APA CANALIZARE APA METEO ACTIVA REACTIV
A VAL.
mc val. mc val. mc val. kwh kvarh val. mc kwh val. mc val.
2015 0 0 0 0 0 0 1 085 0 1 114,00 0 0 0 0 0
2016 0 0 0 0 0 0 894 0 894,00 0 0 0 0 0
2017 0 0 0 0 0 0 1 794 0 915,00 0 0 0 0 0
TOTAL 0 0 0 0 0 0 3 773 0 2 923,00 0 0 0 0 0
Tabel nr. 50 Consumuri in Cladirea Fosta Maternitate (Sursa: Primaria Urlati)
STRATEGIA DE EFICIENTA ENERGETICA A ORASULUI URLATI PENTRU PERIOADA 2018-2022
3.2. DATE TEHNICE DESPRE SECTORUL REZIDENTIAL
Blocurile construite in perioada 1960-1990 sunt de tip S+P+4E, fiind in numar de 16 unitati.
Constructia lor fiind: sistem stalpi de beton + caramida sau placi din beton + polistiren / BCA,
prefabricate, confort I si II.
Acoperisurile sunt tip terasa. Majoritatea locuintelor sunt incalzite cu gaze.
An
Total
locuinte
(numar)
Total
suprafata
locuibila
(mp)
Populatia
orasului
Consum
mediu/persoana
energie electrica
(MWh/pers/an)
Total consum
casnic energie
electrica (MWh)
2017 3854 192700 11255 0,86 9722,5
2016 3854 192700 11255 0,86 9722,5
2015 3854 192700 11255 0,86 9722,5
Tabel nr. 51 Consum energie electrica – sector casnic
An
Total
locuinte
(numar)
Total
suprafata
locuibila
(mp)
Populatia
orasului
Consum
mediu/persoana
gaze naturale
(mc/pers/an)
Total consum
casnic gaze
naturale (MWh)
2015 3854 192700 11255 4,32 48612,5
2014 3854 192700 11255 4,31919147 48612,5
2013 3854 192700 11255 4,31919147 48612,5
Tabel nr. 52 Consum gaze naturale – sector casnic
Conform datelor inregistrate la serviciul de urbanism si la serviciul de colectare a taxelor si
impozitelor locale, la nivelul orasului Urlati, coraborate cu datele publicate de INS, situatia domeniului
locativ este urmatoarea:
Tabel nr. 53 Inventar Fond de Cladiri, dupa forma de proprietate, Municipiul Ploiesti
Gradul de confort al locuirii este determinat de suprafata locuibila aferenta unei locuinte,
numarul de persoane ce revin la o camera trecum si echiparea locuintelor. Inconvenientele datorate
sistemului constructiv prefabricat precum si carentelor in exploatarea dotarilor de instalatii interioare, au
condus la abandonarea multor apartamente, blocurile de confort inferior fiind abandonate.
Conform datelor preluate din chestionarele adresate populatiei si a celor furnizate de operatorii
locali, situatia consumurilor energetice este urmatoarea:
An Total locuinte
(numar)
Proprietate
publica
(numar)
Proprietate
privata
(numar)
Populatie
stabila din
locuintele
permanente
Numar
de
camere
de locuit
Nr de
gospodarii
Total
suprafata
locuibila
2014 3 889 0 3 889 14808 na 3 889 194 450
STRATEGIA DE EFICIENTA ENERGETICA A ORASULUI URLATI PENTRU PERIOADA 2018-2022
100
Tip cladire qinc
(kWh/(mp*an)
Suprafata
(mp)
Q cantitatea de
energie consumata
(kWh/an)
Cladiri publice 186,29 18 196 3.389.733
Locuinte 335,61 194 450 65.259 365
Tabel nr. 54 Consum de energie termica pentru incalzire pe tip de cladiri
Tip cladire qinc
(kWh/(mp*an)
Suprafata
(mp)
Q cantitatea de
energie consumata
(kWh/an)
Apartamente de bloc 335,61 97 225 32.629.682
Case individuale 391,54 97 225 38.067.745
Tabel nr. 55 Consum de energie termica pentru incalzire pe tip de locuinta
Tip cladire qinc
(kWh/(mp*an)
Numar
locuitori (mp)
Q cantitatea de
energie consumata
(kWh/an)
Apartamente de bloc 72 5 834 420.012
Case individuale 72 3 646 262.508
Tabel nr. 56 Consum de energie pentru prepararea apei calde menajere pe locuitor
Tip cladire qil (kWh/(mp*an) Suprafata
(mp)
Q cantitatea de
energie consumata
(kWh/an)
Cladiri publice 113,06 18 196 2.057.240
Locuinte 2,82 194 450 548.349
Tabel nr. 57 Consum de energie electrica pe tip de cladiri (kWh/an)
STRATEGIA DE EFICIENTA ENERGETICA A ORASULUI URLATI PENTRU PERIOADA 2018-2022
101
3.3. DATE TEHNICE PENTRU SECTORUL TRANSPORTURI
3.3.1. TRANSPORTUL PUBLIC
Transport feroviar in orasul Urlati nu exista, cea mai apropiata statie feroviara fiind in comuna
Albesti Palelogu, orasul fiind situat la circa 6 km de gara Cricov, fapt ce faciliteaza accesul persoanelor,
dar si transportul marfurilor.
Transportul public de persoane interjudetean Urlati – celelalte localitaţi vecine (municipiul
Ploieşti, oraşul Mizil şi comunele Albeşti Paleologu, Valea Calugareasca, Bucov, Iordacheanu, Gornet
Cricov, Apostolache, Tataru, Lapos, Singeru, Salcia, Chiojdeanca, Ceptura etc.) este asigurat de mai
multi operatori economici precum ABBATI ALEXANDRESCU SRL si Dan Sepsi SRL (DST), cu
masinile din dotare – autocare, autobuze, microbuze. Pe teritoriul orasului sunt amenajate 11 statii
publice de transport calatori, conform H.C.L. Urlati nr. 57/25.08.2008 privind infiintarea si
nominalizarea statiilor publice aflate pe raza administrativ-teritoriala a orasului Urlati.
Traficul stationar prevede in prezent in oraș 750 locuri de parcare amenajate in regim public.
3.3.2. TRANSPORTUL INDIVIDUAL
3.4. DATE TEHNICE PRIVIND POTENTIALUL DE PRODUCERE SI UTILIZARE
PROPRIE MAI EFICIENTA A ENERGENIEI REGENERABILE LA NIVEL LOCAL
Dezvoltarea economica, structura economica si masurile de eficienta energetica reprezinta
principalii factoride influenta ai consumului intern de energie primara. Principala restrictie este cea a
caracterului limitat al resurselor interne de combustibili fosili si ai tendintelor de scadere a productiei
interne, ceea ce conduce lacresterea dependentei tarii de importurile de energie primara. Din cauza
rezervelor limitate de resurse de energie primara, in Romania productia intrena de energie a ramas
practic constanta la valoarea de circa 27-28 mil. Tep. Fara aportul surselor regenerabile de energei
aceasta valoare va scadea treptat in urmatorii ani.
Conform situatiei resurselor nationale de energie primara este evident ca exceptand sursele
energetice regenerabile, lignitul reprezinta singurul purtator intern de energie primara care din punct de
vedere al resurselor poate contribui semnificativ la asigurarea necesarului de consum pentru producerea
energiei electrice in urmatoarele 2 – 4 decade.
Conform mentiunilor din Strategia Nationala in domeniul energetic, productia de energie
primara in Romaniabazata atat pe valorificarea rezervelor fosile de energie primara, carbune si
hidrocarburi cat si pe cele deminereu de uraniu, in cea mai optimista situatie, nu va creste in urmatoarele
2 – 3 decade.
Rezulta faptul ca acoperirea cresterii cererii de energie primara in Romania va fi posibila prin
cresterea utilizarii surselor regenerabile de energie si prin importuri de energie primara – gaze, titei,
carbune, combustibil nuclear. La nivelul orizontului analizat Romania va ramane dependenta de
importurile de energieprimara. Gradul de dependenta va depinde de descoperirea de noi resurse interne
STRATEGIA DE EFICIENTA ENERGETICA A ORASULUI URLATI PENTRU PERIOADA 2018-2022
102
exploatabile, de gradul deintegrare a surselor regenerabile de energie si de succesul masurilor de
crestere a eficientei energetice.
3.4.1. SURSE ENERGETICE REGENERABILE
Sursele regenerabile de energie din Romania au un potential teoretic important. Potentialul
utilizabil al acestor surse este mult mai mic, datorita limitarilor tehnologice, eficientei economice si a
restrictiilor de mediu.
Cu exceptia centralelor hidroelectrice mari, costurile de producere a energiei electrice in unitati
ce utilizeaza surse regenerabile sunt in present superioare celor aferente utilizarii combustibililor fosili si
nucleari. Stimularea utilizarii acestor resurse si atragerea investitiilor in unitati energetice ce utilizeaza
surse regenerabile se realizeaza prin mecanisme de sustinere, in conformitate cu practica europeana,
mecanisme ce duc si la cresterea pretului energiei electrice la consumatorul final.
Legenda: I. Delta Dunarii ( energie solara)
I. Dobrogea ( energie solara si eoliana)
II. Moldova ( campie si podis – microhidro, energie eoliana si biomasa)
III. Muntii Carpati (IV) – Carpatii de est, IV2- Carpatii de Sud, IV 3- Carpatii de Vest ( biomasa,
microhidro)
IV. Podisul Transilvaniei (microhidro)
V. Campia de vest ( energie geotermala)
VI. Subcarpatii (VII 1- Subcarpatii Getici, VII 2- subcarpatii de Curbura, VIII – subcarpatii Moldovei –
biomasa , microhidro)
VII. Campia de sud ( biomasa, energie geotermala si solara)
STRATEGIA DE EFICIENTA ENERGETICA A ORASULUI URLATI PENTRU PERIOADA 2018-2022
103
Prin compararea rezultatelor privind capacitatile instalate la sfarsitul anului 2013 din surse
regenerabile, atat pentru producerea energiei electrice, cat si pentru caldura (surse ANRE si ANRSC),
cu tintele asumate pentru 2020, a rezultat urmatoarea situatie:
Surse eoliene: instalati 2.459 MWe fata de o tinta de 4.000 MWe;
Surse solare: instalati 740 MWe fata de o tinta de 260 MWe;
Surse microhidro: instalati 505 MWe fata de o tinta de 729 MWe; decalaj prognozat 224 MWe
sau 31%.
Surse biomasa (electric): instalati 53 MWe fata de o tinta de 600 MWe; decalaj prognozat 547
MWe sau 92%.
Surse geotermal (caldura): instalati 40 MWt fata de o tinta de 120 MWt; decalaj prognozat 80
MWt sau 66%.
Surse biomasa (caldura): sunt instalati 52 MWt fata de o tinta de 500 MWt; decalaj prognozat
448 MWt sau 89%.
Referitor la centralele eoliene, la 31 mai 2014, Transelectrica avea inregistrate cereri de
racordare la retea pentru 1.700 MW putere instalata. Tinta stabilita prin PNAER va putea fi atinsa daca
se vor realiza investitiile necesare pentru ca energia produsa din surse regenerabile sa poata fi evacuata
in retea. Schema de certificate verzi a functionat foarte bine in cazul tehnologiilor eolian si solar, dar nu
a dat rezultate pentru biomasa. Prin aplicarea schemei de certificate verzi, pretul energiei electrice si
termice a crescut, ceea ce a determinat o presiune suplimentara asupra consumatorilor industriali si
casnici confruntati cu dificultatile inerente perioadei de criza economica. Din aceste motive, Guvernul a
redus facilitatile oferite prin aceasta schema.
In acest context, sunt necesare interventii publice in scopul recuperarii decalajelor inregistrate de
tehnologiile biomasa, microhidro si geotermal. Proiectele trebuie sa fie insotite de masuri de facilitare a
accesului energiei verzi la retelele de distributie existente.
Prin specificul lor, proiectele de biomasa sunt localizate in zone cu o concentrare redusa a
retelelor, fapt care ingreuneaza sau face imposibila evacuarea energiei produse. Prin urmare,
interventiile pentru productia de energie din surse regenerabile va fi insotita de interventii pentru
consolidarea sistemelor de distributie, pentru preluarea energiei produse in conditii de siguranta si
eficienta.
In ceea ce priveste eficienta energetica, Romania prezinta inca aspecte care trebuie combatute pe
intregul lant de valoare energetic referitor la producerea–transportul– distributia–consumul de energie
electrica.
Intensitatea energetica este inca una dintre cele mai ridicate. Conform hartii cu potentialul
resurselor regenerabile, orasul Urlati se incadreaza in zona surselor regenerabile cu un bun potential
energetic:biomasa si microhidrocentralele si eolian Tinand cont de costurile pentru realizarea unor
microhidrocentrale, biomasa ramane o alternativa acceptabila. Biomasa este reprezentata de partea
biodegradabila a produselor, deseurilor si reziduurilor din agricultura, inclusiv substantele vegetale si
animale, silvicultura si industriile conexe, precum si partea biodegradabila a deseurilor industriale si
urbane. Ea asigura nu doar hrana, ci si energie, materiale de constructie, hartie, tesaturi, medicamente si
substante chimice.
STRATEGIA DE EFICIENTA ENERGETICA A ORASULUI URLATI PENTRU PERIOADA 2018-2022
104
Biomasa, reprezinta resursa regenerabila cea mai abundenta de pe planeta. Aceasta include
absolut toata materia organica produsa prin procesele metabolice ale organismelor vii. Biomasa este
prima forma de energie utilizata de om, odata cu descoperirea focului.
Bioxidul de carbon din atmosfera si apa din sol participa in procesul obtinerii glucidelor
(zaharidelor), care formeaza „blocurile de constructie” a biomasei. Astfel, energia solara utilizata la
fotosinteza isi pastreaza forma chimica in structura biomasei.
Daca ardem efectiv biomasa (extragem energia chimica), atunci oxigenul din atmosfera si
carbonul din plante reactioneaza formand dioxid de carbon si apa. Acest proces este ciclic, deoarece
bioxidul de carbon poate participa din nou la procesul de formare a biomasei. Producerea de biomasa nu
reprezinta doar o resursa de energie regenerabila ci si o oportunitate semnificativa pentru dezvoltarea
rurala durabila. Biomasa poate asigura cu usurinta peste 20% din necesitatile energetice a tarii. Altfel
spus, resursele funciare existente si infrastructura sectorului agrar permite inlocuirea completa a tuturor
statiilor atomice, fara a influenta preturile la produsele alimentare. De asemenea, utilizarea biomasei la
producerea etanolului poate micsora importul petrolului cu 50%. Energia inglobata in biomasa se
elibereaza prin metode variate, care insa, in cele din urma, reprezinta procesul chimic de ardere
(transformare chimica in prezenta oxigenului molecular, proces prin excelenta exergonic).
Forme de valorificare energetica a biomasei (biocarburanti):
arderea directa cu generare de energie termica.
arderea prin piroliza, cu generare de singaz (CO plus H2).
fermentarea cu generare de biogaz (CH4) sau bioetanol (CH3-CH2-OH) - in cazul
fermentarii produsilor zaharati; biogazul se poate arde direct, iar bioetanolul, in amestec cu benzina,
poate fi utilizat in motoarele cu combustie interna.
transformarea chimica a biomasei de tip ulei vegetal prin tratare cu un alcool si generare de
esteri, de exemplu, metil esteri (biodiesel) si glicerol. |n etapa urmatoare, biodieselul purificat se poate
arde in motoarele diesel.
degradarea enzimatica a biomasei cu obtinere de etanol sau biodiesel.
Rezervele de biomasa sunt in special deseurile de lemn, deseurile agricole, gunoiul menajer si
culturile energetice.
Avantajele valorificarii deseurilor lemnoase:
valorificarea produsului rezultat prin comercializarea sa atat pe piata interna, cat si la export;
aplicarea standardelor de calitate si de mediu existente la nivel european;
asigurarea unei protectii ecologice eficiente a populatiei, precum si a apei, a padurii etc.;
reciclarea materialelor;
eliminarea deseurilor de material lemnos de pe suprafetele de depozitare;
utilizarea eficienta a deseurilor de material lemnos rezultate prin prelucrarea lemnului;
reducerea volumului de depozitare a materialelor combustibile, tinand seama ca volumul unei
brichete este de circa sapte-opt ori mai mic decat volumul ocupat de aceeasi cantitate de rumegus inainte
de brichetare;
realizarea unei alternative simple pentru producerea caldurii in domeniul casnic sau in
intreprinderi din mica industrie;
STRATEGIA DE EFICIENTA ENERGETICA A ORASULUI URLATI PENTRU PERIOADA 2018-2022
105
realizarea de noi locuri de munca.
Biomasa poate fi o sursa alternative regenerabila accesibila la nivelul orasului Urlati in conditiile
realizarii unor investitii modulare pentru furnizarea de energie termica, care sa deserveasca un numar
redus de consumatori sau cladirile institutiilor publice.
4. CREAREA PROGRAMULUI DE IMBUNATATIRE A EFICIENTEI ENERGETICE
4.1. DETERMINAREA NIVELULUI DE REFERINTA
In orice abordare strategica se pleaca de la analiza multitematica a contextului de referinta, astfel
incat sa existe o baza de plecare bine fundamentata, fata de care sa se poata monitoriza toate actiunile
propuse si intrepinse pe perioada implementarii strategiei, cu scopul atingerii obiectivelor SMART .
Obiectivele SMART reprezinta scopuri:
- SPECIFICE – bine definite ( CE?)
- MASURABILE – care pot fi cuatificate valoric cantitativ si/sau calitativ prin anumiti indicatori
de referinta ce pot fi monitorizati in timp, pentru a vedea progresul obtinut ( CAT?)
- REALISTE – bazate pe scenarii in care se pleaca de la date concrete si se iau in considerare
diferite scenarii de evolutie, pe care dorim sa le optimizam intervenind intro masura limitata de resursele
de care dispunem sau pe care le putem achizitiona ( umane,materiale, procedurale, etc) ( CUM?)
- RELEVANTE – bazate pe un principiu clar cauza –efect , alegem acele interventii care pot
avea impact asupra schimbarii ce ne-o propunem ( DE CE?)
- RAPORATE LA UN INTERVAL CLAR DE TIMP – pentru a putea verifica in ce masura se
pot obtine rezultatele dorite cu un anumit efort si resurse disponibilerespectivei perioade, astfel incat la
final sa avem un bilant clar al situatiei din momentul la care incepe implementarea strategiei si pana la
momentul estimat ca fiind punct de evaluare finala. Acest punct de finalizare se stabileste de regula in
functie de ciclul de consum al resurselor si de orizontul de timp in care diferiti factori naturali,
macroeconomici si sau sociali se modifica.( CAND?)
Faza ulterioara fiind SMARTER ( Evalueaza si Re-Do)
Strategia de fata isi propune o interventie in sensul cresterii eficientei energetice, fapt pentru care
este important sa stabilim care sunt, in acest moment, principalele consumuri de energie la nivelul
orasului Urlati si sa prevedem acele interventii care duc la reducerea consumului energetic, fie prin
reducerea pierderilor de energie din retelele energetice care pot fi uzate material sau moral, fie prin
reducerea consumului ca atare.
Foarte important este sa se mentina atentia ca imbunatatirea eficientei energetice durabile
constituie in sine un obiectiv SMART, obiectiv prin intermediul caruia se urmareste reducerea emisiilor
de CO2.
In consecinta, consumul de energie si factorii prin care se poate interveni si modela acest
consum, constituie elementele de baza ale conturarii strategiei de imbunatatire a eficientei energetice la
nivelul orasului Urlati.
STRATEGIA DE EFICIENTA ENERGETICA A ORASULUI URLATI PENTRU PERIOADA 2018-2022
106
Consumul de energie si emisiile de CO2 la nivel local depind de mai multi factori: structura
economica, nivelul activitatii economice, populatie, densitate, caracteristicile cladirilor, utilizarea si
nivelul de dezvoltare a diverselor moduri de transport, atitudinea cetatenilor, clima etc.
Anumiti factori pot fi influentati pe termen scurt (de exemplu, atitudinea cetatenilor), pe cand
altii pot fi influentati doar pe termen mediu sau lung (performanta energetica a cladirilor). Este util sa se
inteleaga influenta acestor parametri, modul in care acestia variaza in timp, precum si sa se identifice cei
asupra carora poate actiona autoritatea locala (pe termen scurt, mediu si lung).
IRE (Inventarul de Referinta al Emisiilor) reprezinta punctul de plecare pentru elaborarea PIEE (
Planul de Interventii pentru Eficienta Energetica), dat fiind ca ofera informatii privind natura sectoarelor
emitatoare de CO2 si permite astfel selectarea actiunilor corespunzatoare. IRE trebuie sa fie relevant
pentru situatia locala, adica sa se bazeze pe datele legate de consumul/productia de energie, date privind
mobilitatea etc. in cadrul teritoriului autoritatii locale.
In majoritatea cazurilor, estimarile bazate pe mediile nationale/regionale nu sunt corecte,
deoarece ele nu permit captarea eforturilor facute de autoritatea locala pentru a-si atinge tintele de CO2.
Metodologia si sursele datelor ar trebui sa fie aceleasi pe parcursul anilor.
IRE trebuie sa acopere cel putin sectoarele in care autoritatea locala intentioneaza sa actioneze
pentru a atinge tinta privind reducerea emisiilor, adica toate sectoarele care reprezinta surse importante
de emisii de CO2: cladiri si instalatii rezidentiale, municipale si tertiare, si transporturi.
IRE ar trebui sa fie exact sau cel putin sa reprezinte o viziune rezonabila asupra realitatii.
Procesul de colectare a datelor, sursele informatiilor si metodologia de calcul a IRE ar trebui sa
fie bine documentate.
Pentru realizarea acestui inventar al consumurilor s-a desfasurat o activitate de documentare de
baza a constat in colectarea cifrelor privind consumul de energie pentru o perioada de 4 ani (2012-2015)
si in obtinerea accesului la toate instrumentele de planificare teritoriala (facturile pentru consumuri, date
statistice, contractele de furnizare, etc).
Colectarea acestei documentatii a fost facilitata de crearea grupului de lucru interdepartamental
la nivelul primariei Urlati, care s-a intrunit in mod regulat pentru a oferi un punct de acces comun la
propriile informatii interne ale organizatiei. Aceasta abordare a accelerat procesul de colectare a datelor,
a implicat diferite sectoare interesate de activitatile legate de strategia de imbunatatire a eficientetei
energetice si a sporit comunicarea si cooperarea intre diferitele directii si departamente, oferind un
element deosebit de important pentru orasul Urlati.
4.1.1. INVENTARUL DE REFERINTA
Inventarul de Referinta a Emisiilor (IRE) cuantifica volumul emisiilor de CO2 datorat
consumului de energie pe teritoriul Orasului Urlati din anul 2015, ales ca an de referinta.
La realizarea inventarului emisiilor de CO2 s-au identificat sursele antropogene principale de
emisii CO2 ceea ce a permis ierarhizarea corespunzatoare a masurilor de reducere.
STRATEGIA DE EFICIENTA ENERGETICA A ORASULUI URLATI PENTRU PERIOADA 2018-2022
107
Avand in vedere ca Planul de Actiune pentru Energie Durabila urmareste eficienta energetica in
sfera de responsabilitate directa a administratiei locale, precum si in sectoarele care pot fi influentate
prin decizii politice si masuri administrative, IRE se realizeaza pe baza consumului final de energie pe
teritoriul orasului Urlati.
IRE cuantifica emisiile directe de CO2 rezultate in urma arderii combustibililor pe teritoriul
orasului, in cladirile publice, rezidentiale si a celor din sectorul servicii; in echipamentele/instalatiile de
transport si emisiileindirecte de CO2 rezultate la producerea de energie electrica si termica necesara
acoperirii consumului deenergie electrica, si a celui pentru incalzire/racire.
IRE se bazeaza in principal pe datele privind consumul final de energie, pentru diferiti
consumatori finali aflati pe teritoriul orasului Urlati. Nu au fost analizate consumurile energetice din
industrie, deoarece acest sector nu a fost considerat ca o tina a actiunilor cuprinse in prezentul Plan de
Imbunatatire a Eficientei Energetice deoarece nu exista masuri care pot fi intreprinse de catre autoritatea
locala. De asemenea, consumurile energetice industrial reprezinta consumul final al minelor, unitati care
au un calendar de inchidere.
Colectarea datelor pentru evaluarea consumurilor energetice a insemnat initierea unui proiect de
realizare a unei baze de date electronice in domeniul energetic care urmeaza sa se implementeze la
nivelul administratiei publice locale a orasului Urlati.
Aceasta baza de date se va actualiza permanent fiind o masura a PIEE de realizare a
managementului energetic. De asemenea aceasta baza de date va servi ca instrument de baza in faza de
monitorizare a implementarii PIEE.
Prin management energetic se monitorizeaza, pentru fiecare cladire/institutie in parte,
consumurile de energie:
gaz natural;
energie electrica;
energie termica;
apa.
In acest scop baza de date trebuie sa cuprinda:
Descrierea detaliata a anvelopei fiecarei cladiri;
Descrierea detaliata a echipamentelor sursei de energie termica pentru incalzire si a instalatiei
aferente;
Descrierea detaliata a echipamentelor sursei de energie termica pentru prepararea apei calde
menajere si a instalatiei aferente;
Aprecierea starii tehnice a celorlalte instalatii si echipamente din cladire;
Inventarierea masurilor de eficienta energetica implementate pe fiecare cladire;
Tipul de ocupare al cladirii si numarul de consumatori finali.
STRATEGIA DE EFICIENTA ENERGETICA A ORASULUI URLATI PENTRU PERIOADA 2018-2022
108
Tip cladire qinc
(kWh/(mp*an)
Suprafata
(mp)
Q cantitatea de
energie consumata
(kWh/an)
Cladiri publice 186,29 18 196 3.389.733
Locuinte 335,61 194 450 65.259.365
Tabel nr. 58 Consum de energie termica pentru incalzire pe tip de cladiri
O alta categorie de consumatori cu o pondere semnificativa a consumului inregistrat la nivelul
intregii localitati, este reprezentata de consumatorii casnici. Pe baza chestionarelor completate de catre
populatie si a datelor statistice furnizate de catre Primaria Urlati, la nivelul consumatorilor casnici s-a
inregistrat urmatoarea evolutie a structurii consumului de energie electrica si gaze naturale:
Consum energie
Tip cladire qinc
(kWh/(mp*an)
Suprafata
(mp)
Q cantitatea de
energie consumata
(kWh/an)
Apartamente de bloc 335,61 97 225 32.629.682
Case individuale 391,54 97 225 38.067.745
Tabel nr. 59 Consum de energie termica pentru incalzire pe tip de locuinta
Tip cladire qinc
(kWh/(mp*an)
Numar
locuitori (mp)
Q cantitatea de
energie consumata
(kWh/an)
Apartamente de bloc 72 5 834 420.012
Case individuale 72 3 646 262.508
Tabel nr. 60 Consum de energie pentru prepararea apei calde menajere pe locuitor
Tip cladire qil (kWh/(mp*an) Suprafata
(mp)
Q cantitatea de
energie consumata
(kWh/an)
Cladiri publice 113,06 18 196 2.057.240
Locuinte 2,82 194 450 548.349
Tabel nr. 61 Consum de energie electrica pe tip de cladiri (kWh/an)
(
Ultima categorie de consum de energie inventariata a fost consumul de combustibil estimat la
nivelul transportului individual de persoane si in acest sens s-a luat in calcul un parcurs mediu de
15km/zi, pe o perioada medie de 150 zile/an cu un consum mediu 9l/km pentru motociclete, scutere si
autoturisme de pana la 3001 cmc capacitate cilindrica. S-a apreciat ca 50% dintre aceste autovehicule cu
capacitatea de pana in 1600 cmc consuma drept carburant motorina si 50% sunt cu motoare pe baza de
benzina, iar pentru cele intre 1600cmc si 3000 cmc s-a considerat ca 75% sunt cu motoare pe baza de
motorina si 25% pe baza de benzina.
Toate celelalte fiind incadrate ca fiind cu motoare pe baza de motorina.
STRATEGIA DE EFICIENTA ENERGETICA A ORASULUI URLATI PENTRU PERIOADA 2018-2022
109
Nr.
crt Categoria
Numar
unitati Benzina Motorina
Consum
specific
(l/100km)
Distanta
parcursa
pe zi (km)
Nr zile de
utilizare
Benzina
(litri/an)
Motorina
(litri/an)
1 Mijloace de transport
sub 12 tone 1201 50% 50% 8 15 180 129.708 129.708
2 Transport lent 32
100% 10 15 180 0 8.640
3 Mijloace de transport
peste 12 tone 88
100% 10 15 18 0 2.376
Total 129.708 140.724
Tabel nr. 62 Situatia consumurilor de carburanti pentru transportul privat la nivelul Orasului
Urlati – anul de referinta 2017
Consumurile de energie inventariate se convertesc in MWh si ulterior in tone emisii CO2, in
functie de factorii de emisie stabiliti pentru fiecare sursa de energie folosita, asa cum se va vedea in
capitolul urmator.
4.1.2. CONSUMUL FINAL DE ENERGIE
Principalele servicii de utilitate publica la nivelul orasului Urlati sunt asigurate astfel:
Iluminatul public – reteaua de iluminat public apartine SDFEE "Electrica Distributie Muntenia
Nord SA" si are o lungime de 90 km (LES 20 kV = 24 km; LES 0,4 kV = 18 km; LEA 0,4 kV = 48 km).
Alimentarea cu apa si canalizarea In oraşul Urlaţi, principala sursa de apa o constituie apa
subterana, alimentarea cu apa realizându-se prin extragerea din puţuri forate. Exista 6 puţuri forate, care
asigura alimentarea cu apa in oraşele Urlaţi şi Mizil şi in comunele Ceptura şi Gornet Cricov. Reteaua
de alimentare cu apa are o lungime totala de 62,2 km si a fost pusa in funcţiune. Din totalul de 3907 de
locuinte, pâna in acest moment la sistemul de alimentare cu apa sunt racordate 2716 locuinţe, adica un
procent de 69,51%.
In prezent, reteaua de canalizare este in curs de executie, pe toata raza localitatii. Se vor realiza
13,4 km de retea si 1807 de racorduri.
Alimentarea cu gaze naturale – este asigurata de catre GDF SUEZ Energy România,
DISTRIGAZ SUD REŢELE, lungimea reţelei de distribuţie este de 37,2 km iar numarul abonaţilor
racordaţi la reţea 2723.
In privinta consumului de energie electrica, si gaze naturale datele cu care s-a operat au fost
colectate din datele furnizate de catre furnizorii de utilitati, pe de o parte si pe de alta parte datele privind
consumurile de energie electrica la nivelul serviciilor publice locale, furnizate de catre Primaria Urlati.
An Consum electric
(MWh)
Consum gaze
naturale (MWh)
Consum
lemne (mc)
Alti combustibili
(litri) Apa (mc)
2017 1 127,81 1 902,93 0,00 0,00 8 442,00
Tabel nr. 63 Consumurile publice la nivelul institutiilor si serviciilor publice locale
In privinta consumului de motorina si benzina, calculele s-au facut pornind de la datele transmise
de Primaria Urlati, referitoare la parcurile auto disponibile pentru diferitele intitutii publice din
STRATEGIA DE EFICIENTA ENERGETICA A ORASULUI URLATI PENTRU PERIOADA 2018-2022
110
localitate, precum si a numarului de autovehicule inregistrate la directia pentru impozite si taxe locale
apartinand orasului Urlati. auto si utilaje – SALUBRIZA
Consumul final de energie in sectoarele avute in vedere in Strategie in anul de referinta 2017 se
evidentiaza in tabelele urmatoare:
Nr.
crt Tip consumator
Consum
energie
electrica
(MWh)
Consum
gaze
naturale
(MWh)
Lemne
(MWh)
Benzina
(MWh)
Motorina
(MWh)
1 Cladiri publice orasenesti 307,03 1 902,93 0,00 0,00 0,00
1.1 Cladiri administrative 31,07 249,22 0,00 0,00 0,00
1.2 Infrastructura sanatate 96,64 650,72 0,00 0,00 0,00
1.3 Infrastructura de
invatamant 162,48 947,95 0,00 0,00 0,00
1.4 Institutii de cultura 16,85 55,04 0,00 0,00 0,00
2 Institutii Publice-statii
pompare apa 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00
3 Cladiri rezidentiale 9 722,50 48 613 0,00 0,00 0,00
4 Iluminat public 820,77 0,00 0,00 0,00 0,00
5 Transport 0,00 0,00 0,00 1 585,03 1 646,47
5.1 Parc auto orasenesc 0,00 0,00 0,00 1 585 1 518
5.2 Transport comercial 0,00 0,00 0,00 0,00 129
5.3 Transport privat 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00
TOTAL 10 850,31 50 515,43 0,00 1 585,03 1 646,47
Tabel nr. 64 Consumul final de energie
4.1.3. SCENARIILE PRIVIND CONSUMUL DE ENERGIE SI EMISIILE DE CO2
Plecand de la datele consumului energetic inregistrat in anul 2017, pe fiecare componenta in
parte (energie electrica, gaze naturale, combustibili solid, combustibil lichid, carburanti) si per total la
nivelul orasului Urlati se observa o usoara tendinta de crestere.
Principalul consum de energie este pentru incalzirea cladirilor publice si rezidentiale (respectiv
consumul de gaze naturale si lemne, precum si o parte a consumului de energie electrica).
In situatia in care se va interveni cu investitii pentru cresterea eficientei energetice a cladirilor
publice si rezidentiale (consumul de energie pentru incalzirea acestora fiind prin acestea fiind
principalele surse de energie termica).
STRATEGIA DE EFICIENTA ENERGETICA A ORASULUI URLATI PENTRU PERIOADA 2018-2022
111
Nr.
crt Tip consumator
Consum
energie
electrica
(MWh)
Consum
gaze
naturale
(MWh)
Lemne
(MWh)
Benzina
(MWh)
Motorina
(MWh)
1 Cladiri publice
orasenesti 307,03 1902,93 0,00 0,00 0,00
1.1 Cladiri administrative 31,07 249,22 0,00 0,00 0,00
1.2 Infrastructura sanatate 96,64 650,72 0,00 0,00 0,00
1.3 Infrastructura de
invatamant 162,48 947,95 0,00 0,00 0,00
1.4 Institutii de cultura 16,85 55,04 0,00 0,00 0,00
2 Institutii Publice-statii
pompare apa 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00
3 Cladiri rezidentiale 9722,50 48612,50 0,00 0,00 0,00
4 Iluminat public 820,77 0,00 0,00 0,00 0,00
5 Transport 0,00 0,00 0,00 1585,03 1646,47
5.1 Parc auto orasenesc 0,00 0,00 0,00 1585,03 1517,58
5.2 Transport comercial 0,00 0,00 0,00 0,00 128,89
5.3 Transport privat 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00
TOTAL 10850,31 50515,43 0,00 1585,03 1646,47
Tabel nr. 65 Structura consumurilor de energie la nivel de Oras Urlati – anul de referinta 2017
Nr.
crt Tip consumator
Consum
energie
electrica
(MWh)
Consum
gaze
naturale
(MWh)
Lemne
(MWh)
Benzina
(MWh)
Motorina
(MWh)
1 Cladiri publice orasenesti 245,63 1588,48 0,00 0,00 0,00
1.1 Cladiri administrative 24,86 120,07 0,00 0,00 0,00
1.2 Infrastructura sanatate 77,31 519,69 0,00 0,00 0,00
1.3 Infrastructura de
invatamant 129,98 743,94 0,00 0,00 0,00
1.4 Institutii de cultura 13,48 204,78 0,00 0,00 0,00
2 Institutii Publice-statii
pompare apa 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00
3 Cladiri rezidentiale 6805,75 34028,75 0 0,00 0,00
4 Iluminat public 443 0,00 0,00 0,00 0,00
5 Transport 0,00 0,00 0,00 1585,03 1646,47
5.1 Parc auto orasenesc 0,00 0,00 0,00 1585,03 1517,58
5.2 Transport comercial 0,00 0,00 0,00 0,00 128,89
5.3 Transport privat 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00
Total 7493,91 35617,23 0,00 1585,03 1646,47
Tabel nr. 66 Structura consumurilor de energie la nivel de Oras Urlati – dupa reabilitare
STRATEGIA DE EFICIENTA ENERGETICA A ORASULUI URLATI PENTRU PERIOADA 2018-2022
112
Nr.
crt Tip consumator
Emisii CO2
din energie
electrica
(tone CO2)
Emisii
CO2 din
gaze
naturale
(tone CO2)
Emisii
CO2 din
lemne
(tone
CO2)
Emisii
CO2 din
Benzina
(tone
CO2)
Emisii
CO2 din
Motorina
(tone
CO2)
Total
emisii
(tone
CO2)
%
1 Cladiri publice
orasenesti 240,52 55,66 0,00 0,00 0,00 296,18 1,59%
1.1 Cladiri
administrative 24,34 7,29 0,00 0,00 0,00 31,63 0,17%
1.2 Infrastructura
sanatate 75,70 19,03 0,00 0,00 0,00 94,74 0,51%
1.3 Infrastructura de
invatamant 127,28 27,73 0,00 0,00 0,00 155,01 0,83%
1.4 Institutii de cultura 13,20 1,61 0,00 0,00 0,00 14,81 0,08%
2 Institutii Publice-
statii pompare apa 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00%
3 Cladiri rezidentiale 7616,41 1421,92 0,00 0,00 0,00 9038,33 48,44%
4 Iluminat public 642,98 0,00 0,00 0,00 0,00 642,98 3,45%
5 Transport 0,00 0,00 0,00 407,35 439,61 846,96 4,54%
5.1 Parc auto
orasenesc 0,00 0,00 0,00 407,35 405,19 812,55 4,36%
5.2 Transport
comercial 0,00 0,00 0,00 0,00 34,41 34,41 0,18%
5.3 Transport privat 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00%
TOTAL 7606,06 10204,12 0,00 407,35 439,61 18657,14 100%
Tabel nr. 67 Structura emisiilor CO2 la nivel de Oras Urlati – anul de referinta 2017
Scenariul pesimist – nu se intervine, se degradeaza si mai mult, iar consumul va creste sau
ramane acelasi.
Scenariul optimist - alocarea de resurse financiare pentru implementarea planului de
imbunatatire a eficientei energetice
Structura emisiilor de CO2 la nivelul Mu
cipiului Ploiesti - anul de r
TO
STRATEGIA DE EFICIENTA ENERGETICA A ORASULUI URLATI PENTRU PERIOADA 2018-2022
113
Nr.
crt Tip consumator
Emisii
CO2 din
energie
electrica
(tone
CO2)
Emisii
CO2 din
gaze
naturale
(tone
CO2)
Emisii
CO2 din
lemne
(tone
CO2)
Emisii
CO2 din
Benzina
(tone
CO2)
Emisii
CO2 din
Motorina
(tone
CO2)
Total
emisii
(tone
CO2)
%
1 Cladiri publice
orasenesti 192,42 46,46 0,00 0,00 0,00 238,88 1,28%
1.1 Cladiri
administrative 19,47 3,51 0,00 0,00 0,00 22,99 0,30%
1.2 Infrastructura
sanatate 60,56 15,20 0,00 0,00 0,00 75,76 0,98%
1.3 Infrastructura de
invatamant 101,83 21,76 0,00 0,00 0,00 123,59 1,59%
1.4 Institutii de
cultura 10,56 5,99 0,00 0,00 0,00 16,55 0,21%
2 Institutii Publice-
statii pompare
apa
0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00%
3 Cladiri
rezidentiale 5331,49 995,34 0,00 0,00 0,00 6326,83 81,54%
4 Iluminat public 346,67 0,00 0,00 0,00 0,00 346,67 4,47%
5 Transport 0,00 0,00 0,00 407,35 439,61 846,96 10,92%
5.1 Parc auto
orasenesc 0,00 0,00 0,00 407,35 405,19 812,55 10,47%
5.2 Transport
comercial 0,00 0,00 0,00 0,00 34,41 34,41 0,44%
5.3 Transport privat 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00 0,00%
TOTAL 5870,58 1041,80 0,00 407,35 439,61 7759,34 100%
Tabel nr. 68 Structura emisiilor de CO2 la nivel de Oras Urlati – dupa reabilitare
misii
Categorie Total (tone CO2) Economie fata de anul 2017 (tone CO2)
2018
Tone
CO2
18657,14 0
2019 7759,34 10.898
2020 7759,34 21.796
2021 7759,34 32.693
2022 7759,34 43.591
2023 7759,34 54.489
2024 7759,34 65.387
r. % Tabel nr.69 Estimare emisii de CO2 si economia estimata pe perioada 2018-2024)
STRATEGIA DE EFICIENTA ENERGETICA A ORASULUI URLATI PENTRU PERIOADA 2018-2022
114
4.2. FORMULAREA OBIECTIVELOR
Intr-o economie din ce in ce mai globalizata, strategia energetica a unei tari se realizeaza in
contextul evolutiilor si schimbarilor care au loc pe plan mondial.
Cererea totala de energie in 2030, va fi cu circa 50% mai mare decat in 2003, iar pentru petrol va
fi cu circa 46% mai mare. Rezervele certe cunoscute de petrol pot sustine un nivel actual de consum
doar pana in anul 2040, iar cele de gaze naturale pana in anul 2070, in timp ce rezervele mondiale de
huila asigura o perioada de peste 200 de ani chiar la o crestere a nivelului de exploatare.
Previziunile indica o crestere economica, ceea ce va implica un consum sporit de resurse
energetice. Din punct de vedere al structurii consumului de energie primara la nivel mondial, evolutia si
prognoza de referinta realizata de Agentia Internationala pentru Energie (IEA) evidentiaza pentru
perioada 2010- 2020 o crestere mai rapida a ponderii surselor regenerabile, dar si a gazelor naturale.
Se estimeaza ca aproximativ un sfert din nevoile de resurse energetice primare, la nivel global,
vor fi acoperite in continuare de carbune. Concomitent cu cresterea consumului de energie va creste si
consumul de carbune.
Datele centralizate de Consiliul Mondial al Energiei (CME) arata o crestere cu aproape 50 % a
extractiei de carbune la nivel mondial in anul 2005 fata de anul 1980.
Cresterea cererii de energie, combinata cu factori geopolitici, in special situatia din Orientul
Mijlociu, au determinat in prima decada a secolului XXI cresterea pretului titeiului care a indus si
cresteri ale preturilor gazelor naturale.
Un alt factor care a determinat cresterea pretului la produse petroliere pe plan mondial a fost
lipsa capacitatilor de rafinare, problema care necesita identificarea unor solutii pe termen mediu si lung.
La toate acestea s-a adaugat si tendinta manifestata de unele state, de suplimentare a stocurilor
pentru a face fata situatiilor de criza.
Elementele de mai sus stau la baza reorientarii politicilor energetice ale tarilor care sunt net
importatoare deenergie, in sensul cresterii atentiei acordate resurselor regenerabile de energie si
imbunatatirii eficientei energetice.
Totodata, in mai multe tari, se reanalizeaza optiunea nucleara in urma evenimentelor de la
Fukushima – Japonia din anul 2011.
In acest context, Politica Uniunii Europene in domeniul energiei pentru perioada pana in 2020 se
bazeaza pe trei obiective fundamentale, pentru care UE a propus pachete separate de reforma legislativa
si de reglementare:
Durabilitate – subliniaza preocuparea UE pentru schimbarile climatice prin reducerea
emisiilor sale de gaze cu efect de sera (GES) la un nivel care sa limiteze efectul de incalzire globala la
doar 2°C in plus fata de temperaturile din era pre-industriala. In acest sens, in decembrie 2008, a fost
aprobat Pachetul „Energie – Schimbari Climatice”;
STRATEGIA DE EFICIENTA ENERGETICA A ORASULUI URLATI PENTRU PERIOADA 2018-2022
115
Competitivitate – vizeaza asigurarea implementarii efective a pietei interne de energie; in
acest sens, in septembrie 2008 Parlamentul European si Consiliul au adoptat cel de-al treilea pachet
legislativ pentru piata interna de energie;
Siguranta in alimentarea cu energie – vizeaza reducerea vulnerabilitatii UE in privintta
importurilor de energie, a intreruperilor in alimentare, a posibilelor crize energetice si a nesigurantei
privind alimentarea cu energie in viitor.
4.2.1. OBIECTIVELE STRATEGIEI ENERGETICE A ROMANIEI
Avand in vedere politica energetica a Romaniei, este neceasr ca orice strategie locala sa fie
corelata cu documentele similare existente la nivel national, pentru a contribui la convergenta politicii
tarii noastre cu politica Uniunii Europene in domeniu.
Strategia energetica la nivel european si national contrureaza cateva obiective principale:
Siguranta energetica
Cresterea sigurantei energetice prin asigurarea necesarului de resurse energetice si limitarea
dependentei de resursele energetice de import;
Diversificarea surselor de import, a resurselor energetice si a rutelor de transport a acestora;
Cresterea nivelului de adecvanta a retelelor nationale de transport a energiei electrice, gazelor
naturale si petrol;
Protectia infrastructurii critice.
Dezvoltare durabila
Cresterea eficientei energetice;
Promovarea producerii energiei pe baza de resurse regenerabile;
Promovarea producerii de energie electrica si termica in centrale cu cogenerare, in special in
instalatii de cogenerare de inalta eficienta;
Sustinerea activitatilor de cercetare-dezvoltare si diseminare a rezultatelor cercetarilor
aplicabile;
Reducerea impactului negativ al sectorului energetic asupra mediului inconjurator.
Utilizarea rationala si eficienta a resurselor energetice primare.
Competitivitate
Dezvoltarea pietelor concurentiale de energie electrica, gaze naturale, petrol, uraniu,
certificate verzi, certificate de emisii a gazelor cu efect de sera si servicii energetice;
Liberalizarea tranzitului de energie si asigurarea accesului permanent si nediscriminatoriu al
participantilor la piata la retelele de transport, distributie si interconexiunile internationale;
Continuarea procesului de restructurare si privatizare, in special pe bursa, in sectoarele
energiei electrice, termice si gazelor naturale;
Continuarea procesului de restructurare pentru sectorul de lignit, in vederea cresterii
profitabilitatii si accesului pe piata de capital.
Totodata, prin semnarea Tratatului Comunitatii Energetice in Sud-Estul Europei (in vigoare la 1
iulie 2006), se urmareste, crearea unei piete regionale pentru energie electrica si gaz functionala si
eficienta in sud-estul Europei, in concordanta cu strategia si viziunea Uniunii Europene. Tarile
STRATEGIA DE EFICIENTA ENERGETICA A ORASULUI URLATI PENTRU PERIOADA 2018-2022
116
semnatare s-au angajat sa implementeze acquis-ul comunitar pentru energie, mediu, concurenta si surse
regenerabile, concordanta cu legislatia aferenta a Uniunii Europene fiind precizata in mod specific,
aceste tari asumandu-si intreprinderea tuturor masurilor corespunzatoare pentru a se asigura asupra
indeplinirii obligatiilor si cerintelor rezultate din Tratat. Ministerul Economiei, Comertului si Mediului
de Afaceri promoveaza cooperarea cu tarile din regiunea a 8-a (Europa de Sud Est) prin semnarea de
memorandumuri de intelegere si intalniri inter –ministeriale. Prin aceasta strategie se doreste transpunerea la nivel local a obiectivelor strategice nationale si
stabilireaunopii pentru o dezvoltare durabila a comunitatii integrand actiuni pentru rationalizarea
4.2.2. OBIECTIVELE STRATEGICE PRIORITARE LA NIVEL LOCAL PENTRU
EFICIENTA ENERGETICA
Dezvoltarea economica si sociala pe termen lung necesita o politica energetica echilibrata, care
sa aiba in vedere:
stabilitatea economica si securitatea aprovizionarii in conditiile de incertitudine a pretului
resurselor energetice pe piata internationala, datorita cresterii continue a cererii de energie;
protectia mediului – prin introducerea de noi tehnologii pentru productia si consumul de
energie cu impact redus asupra mediului si pentru reducerea schimbarilor climatice;
incurajarea dezvoltarii si productiei de noi tehnologii pentru productia si consumul de energie
electrica si protectia mediului; prin aceasta sectorul energetic va contribui la sustinerea dezvoltarii
economice si la crearea de noi locuri de munca ;
tehnologii informatice si de comunicatie cu rol important in ceea ce priveste imbunatatirea
eficientei pe intreg lantul productie – transport - consum al energiei. Aceste tehnologii ofera potentialul
pentru o trecere structurala la procese si servicii cu consum redus de resurse, la economii de energie,
precum si la retele de transport si distributie inteligente si mai eficiente.
Sectorul energetic trebuie sa fie un sector dinamic, care sa sustina activ dezvoltarea economica a
tarii si reducerea decalajelor fata de Uniunea Europeana. In acest sens, obiectivul general al strategiei
Romaniei in sectorul energetic il constituie satisfacerea necesarului de energie atat in prezent, cat si pe
termen mediu si lung, la preturi acceptabile, adecvate unei economii moderne de piata si unui standard
de viata civilizat, in conditii de calitate, siguranta in alimentare, cu respectarea principiilor dezvoltarii
durabile.
Transpunerea pe plan local a strategiei de eficienta energetica a Romaniei, vizeaza urmatorele
obiective generale principale:
1. 1. Instituirea unui management energetic efectiv si eficient la nivelul autoritatilor publice si a
firmelor private;
2. 2. Cresterea eficientei energetice in toate domeniile de activitate;
3. 3. Utilizarea energiei din surse regenerabile acolo unde este identificat un potential exploatabil
in termeni economici;
4. 4. Diminuarea impactului negativ asupra mediului, provocat de modificarile climatice.
Strategia pentru imbunatatirea eficientei energetice a Orasului Urlati, a fost fundamentata pe
strategiile/politicile energetice europene si nationale si a avut in vedere contextul local prin analiza
situatiei energetice actuale in judet cu evaluarea consumurilor energetice specifice, a resurselor locale de
energie (in special cele regenerabile). S-au luat in considerare tendintele de dezvoltare economica si a
STRATEGIA DE EFICIENTA ENERGETICA A ORASULUI URLATI PENTRU PERIOADA 2018-2022
117
tinut cont de celelalte strategii deja promovate la nivel judetean si local stabilindu-se un planul de
actiuni realizat pe cele 4 domenii strategice. Acest plan este un document viu, perfectibil, supus unei
proces continuu de monitorizare/evaluare a implementarii, identificand necesitati, stabilind
responsabilitati si termene de realizare a actiunilor, evaluand resurse financiare necesare si efecte
scontate.
Ca obiective specifice prin implementarea programului de imbunatatire a eficientei energetice se
propune:
Reducerea consumului total de energie in cladirile publice si individuale cu 8% pana in 2022
Obiectiv de imbunatatire a calitatii serviciilor energetice:
imbunatatirea calitatii iluminatului pentru atingerea standardelor in vigoare; alaturi de
incalzire;
asigurarea continuitatii si sigurantei in alimentare, a consumatorilor finali de energie la
parametrii stabiliti prin contracte.
4.2.3. PACHETE DE ACTIUNI
Strategia de eficienta energetica urmareste utilizarea eficienta a energiei in sectoarele in care
poate influenta prin decizii si masuri administrative.
Planul de Actiune se refera la urmatoarele sectoare/domenii de actiune:
Planificarea urbana (planificarea urbana strategica, planificarea urbana de mobilitate
durabila, dezvoltarea de reglementari locale pentru sprijinirea constructiilor durabile);
Cladiri si echipamente/instalatii aferente (cladiri municipale, din sectoarele rezidential si
servicii, iluminat public);
Transport (parc auto propriu, transport public, transport privat si comercial);
Promovarea utilizarii unor surse regenerabile de energie la nivel local (instalatii termice
solare si fotovoltaice, instalatii termice folosind biomasa);
Achizitii (reglementari locale privind eficienta energetica, privind utilizarea surselor de
energie regenerabile, privind respectarea principiilor cuprinse in Directiva 2009/125/CE.)
Comunicare (servicii de asistenta tehnica si financiara, campanii de informare si
constientizare.
4.2.3.1. CLADIRI SI ECHIPAMENTE/INSTALATII
Masurile de eficienta energetica si reducerea a amprentei de carbon in cladiri, ce urmeaza a fi
propuse vor fi in conformitate cu Planul Urbanistic General, aprobat prin HCL cu referire la unitatile
teritoriale imobiliare de referinta existente.
4.2.3.1.1. CLADIRI ORASENESTI
Pentru cladirile ce deservesc institutiile publice locale se estimeaza in anul 2022 se vor atinge
urmatorii indicatori:
STRATEGIA DE EFICIENTA ENERGETICA A ORASULUI URLATI PENTRU PERIOADA 2018-2022
118
Producerea de energie din surse regenerabile prin montarea de sisteme eoliene si pompe de
caldura utilizand energia geotermala si instalarea de panouri fotovoltaice.
Reducerea de emisii de CO2 cu 57,3 tone fata de emisiile din anul 2015
Costul estimat pentru implementarea masurilor este de 1 mil. Euro in perioada 2018-2022. Surse
de finantare: Fonduri atrase, Administratia Fondului pentru Mediu, Programul Casa Verde, Agentia de
Dezvoltare Regionala, Buget local.
Responsabilitatea implementarii se afla in sfera de competenta legala de actiune a Primariei
Orasului Urlati.
Masura 1.1 - Realizarea auditului energetic pentru cladirile publice si etichetarea lor energetica.
Masura se impune pentru cunoasterea situatiei energetice a fiecarei cladiri, crearea unei baze de date ce
asigura un management energetic eficient si aplicarea unor masuri concrete pentru reducerea
consumurilor energetice.
Masura 1.2 - Reabilitarea termica a cladirilor publice. Masura se refera la interventii asupra
anvelopei cladirilor nerenovate, cu indice de consum energetic mare, cu tamplarie veche, ce favorizeaza
pierderi energetice. In aceste cladiri se utilizeaza gaze naturale pentru incalzire si preparare apa calda.
Masura 1.3 - Modernizarea instalatiilor de iluminat interior utilizand echipamente eficiente
energetic. Masura are ca scop interventii asupra instalatiilor electrice pentru implementarea de sisteme
de contorizare inteligente, inlocuirea iluminatului incandescent cu lampi cu eficienta energetica ridicata,
cu posibilitati de reglaj functie de programul de lucru.
Masura 1.4 - Utilizarea energiilor regenerabile pentru prepararea apei calde si energiei electrice
la cladiri publice. Masura se refera la instalarea de panouri solare, panouri fotovoltaice, sisteme eoliene,
pompe de caldura si baterii de stocare pentru reducerea consumului de gaze naturale si a cheltuielilor cu
energia. Se vor monta instalatii fotovoltaice si eoliene pentru acoperirea partiala a consumului intern de
energie electrica si instalatii solare si pompe de caldura pentru prepararea apei calde menajere.
Masurile 1.1, 1.3 si 1.4 se pot implementa prin accesarea unor proiecte in cadrul POR 2014-
2020, privind eficienta energetica a cladirilor publice, in cadrul carora se finanteaza urmatoarele
categorii de inteventii:
Imbunatatirea izolatiei termice a anvelopei cladirii, (pereti exteriori, ferestre, tamplarie,
planseu superior, planseu peste subsol), sarpantelor si invelitoarelor, inclusiv masuri de consolidare a
cladirii;
Reabilitarea si modernizarea instalatiilor pentru prepararea si transportul agentului termic,
apei calde menajere si a sistemelor de ventilare si climatizare, inclusiv sisteme de racire pasiva, precum
si achizitionarea si instalarea echipamentelor aferente si racordarea la sistemele de incalzire centralizata,
dupa caz;
Implementarea sistemelor de management energetic avand ca scop imbunatatirea eficientei
energetice si monitorizarea consumurilor de energie (ex. achizitionarea si instalarea sistemelor
inteligente pentru promovarea si gestionarea energiei electrice);
Inlocuirea corpurilor de iluminat fluorescent si incandescent cu corpuri de iluminat cu
eficienta energetica ridicata si durata mare de viata;
Orice alte activitati care conduc la indeplinirea realizarii obiectivelor proiectului (inlocuirea
lifturilor si a circuitelor electrice - scari, subsol, lucrari de demontare a instalatiilor si echipamentelor
montate, lucrari de reparatii la fatade etc.);
STRATEGIA DE EFICIENTA ENERGETICA A ORASULUI URLATI PENTRU PERIOADA 2018-2022
119
Realizarea de strategii pentru eficienta energetica (ex. strategii de reducere a CO2) care au
proiecte implementate prin POR 2014 – 2020.
Destinatie Arie
utila
Cost mediu
reabilitare
(euro/mp)
Buget
estimat
(euro)
Emisii
CO2
actuale
(tone/an)
Economii
din
eficientizare
Emisii CO2
estimate
dupa
reabilitare
(tone/an)
Economia
de Emisii
CO2 2020
(tone)
Economia
de Emisii
CO2 2022
(tone)
Cladiri publice
nereabilitate
termic
18.196 50 909.800 296,18 19% 238,88 114,60491 229,2098
iluminat public
225.215 642,98 46% 346,67 592,62 1185,23
Total Iluminat public si Cladiri publice 707,22 1 414,44
Tabel nr. 70 Reabilitare cladiri publice si iluminat stradal – POR 2014-2010 AP3, OS 3.1 B si C
Reabilitare cladiri
4.2.3.1.2. CLADIRI DIN SECTORUL REZIDENTIAL
In domeniul cladirilor din sectorul Rezidential se estimeaza in anul 2020 se vor atinge urmatorii
indicatori:
Producerea de energie din surse regenerabile
Reducerea de emisii de CO2 cu 2 711,5 tone
Costul estimat pentru implementarea masurilor este de11,75 mil. Euro.
Surse de finantare: fonduri atrase. POR, buget local, Asociatii Proprietari
Responsabilitatea implementarii masurilor cade in sarcina:
Asociatiilor de Proprietari,
Proprietarilor individuali,
ANRE,
Administratiei Fondului de Mediu.
Primaria Urlati promoveaza si recomanda solutiile de utilizare eficienta a resurselor energetice.
Masura 2.1 - Reabilitarea termica a blocurilor. Masura se refera la interventii la blocurile de
locuit realizate dupa proiecte elaborate in perioada anilor ‘50 – ’90 cu respectarea prevederilor Legii
372/2005 pentru reducerea consumurilor energetice la consumatorii finali si ameliorarea aspectului
urbanistic al municipiului.
Masura 2.2 - Modernizarea instalatiilor de iluminat interior utilizand echipamente eficiente
energetic.
Masura are ca scop interventii asupra instalatiilor electrice pentru implementarea de sisteme de
contorizare inteligente, inlocuirea iluminatului incandescent cu lampi cu eficienta energetica ridicata, cu
posibilitati de reglaj functie de dorinta utilizatorului.
Masura 2.3 - Utilizarea energiilor regenerabile pentru prepararea apei calde la casele individuale
Masura se refera la instalarea de panouri solare pentru reducerea consumului de gaze naturale si a
cheltuielilor cu energia.
STRATEGIA DE EFICIENTA ENERGETICA A ORASULUI URLATI PENTRU PERIOADA 2018-2022
120
Aceste masuri 2.1, 2.2 si 2.3 pot fi implementate prin accesarea unor proiecte finantate in cadrul
POR- a2014-202, masura de imbunatatire a eficientei energetica a cladirilor rezidentiale, in cadrul careia
se vor finanta urmatoarele actiuni:
Imbunatatirea izolatiei termice si hidroizolare anvelopei cladirii (pereti exteriori, ferestre,
tamplarie, planseu superior, planseu peste subsol), sarpantelor si invelitoarelor inclusiv masuri de
consolidare;
Reabilitarea si modernizarea instalatiei de distributie a agentului termic – incalzire si apa
calda de consum, parte comuna a cladirii tip bloc de locuinte, inclusiv montarea de robinete cu cap
termostatic, etc.
Modernizarea sistemului de incalzire: repararea/inlocuirea centralei termice de bloc/scara;
achizitionarea si instalarea unor sisteme alternative de producere a energiei din surse regenerabile -
panouri solare termice, panouri solare electrice, pompe de caldura si/sau centrale termice pe biomasa,
etc.;
Inlocuirea corpurilor de iluminat fluorescent si incandescent din spatiile comune cu corpuri
de iluminat cu eficienta energetica ridicata si durata mare de viata;
Implementarea sistemelor de management al functionarii consumurilor energetice:
achizitionarea si instalarea sistemelor inteligente pentru promovarea si gestionarea energiei electrice;
Orice alte activitati care conduc la indeplinirea realizarii obiectivelor proiectului (inlocuirea
lifturilor si a circuitelor electrice in partile comune - scari, subsol, lucrari de demontare a instalatiilor si
echipamentelor montate, lucrari de reparatii la fatade etc.);
Realizarea de strategii pentru eficienta energetica (ex. strategii de reducere a CO2) care au
proiecte implementate prin POR 2014 – 2020.
Masura 2.4 - Aplicarea programului national ,,Casa Verde”. Masura se refera la constructia de
noi case individuale in perioada 2016-2020 pentru realizarea cladirii cu consum aproape zero de energie
,, NZEB’’. Primaria va incuraja aplicarea programului la acordarea autorizatiei de constructie.
Masura 2.5 - Promovarea etichetarii energetice a cladirilor existente. Masura se refera la
campanii de informare pentru incurajarea propietarilor sa realizeze auditul energetic ce le faciliteaza
luarea unor masuri de diminuare a cheltuielilor pentru asigurarea confortului dorit.
Proiecte
reabilitare
blocuri de
locuinte
rezidentiale
Numar
aparta
mente
Arie
utila
Cost
mediu
reabilitare
(euro/ap)
Buget
estimat
(euro)
Emisii
CO2
estimate
(tone/an)
Emisii CO2
estimate dupa
reabilitare
(tone/an)
Economia
de Emisii
CO2 2022
(tone)
Anul 2018-2022
Proiectul nr. 1
- izolare
termica
blocuri
3 854 192 700 3000 11.562.000 9038,33 6326,83 10845,993
Total interventie reabilitare blocuri 11.562.000 9038,3277 6326,82937 10845,993
Tabel nr. 71 Reabilitare termica sector rezidential - finantare POR 2014-2020, AP3, OS 3.1. A
STRATEGIA DE EFICIENTA ENERGETICA A ORASULUI URLATI PENTRU PERIOADA 2018-2022
121
4.2.3.1.3. ECHIPAMENTE /INSTALATII PENTRU ILUMINAT PUBLIC
In sectorul iluminat public se estimeaza in anul 2020 se vor atinge urmatorii indicatori:
Montarea de surse de iluminat cu LED si senzori de prezenta si crepuscul
Reducerea de emisii de CO2 cu 296,31 tone
Surse de finantare: Fonduri atrase, fonduri private, Ministerul Mediului si Schimbarilor
Climatice, Ministerul Dezvoltarii Regionale si Turismului, Programul Casa Verde, buget local.
Responsabilitatea implementarii masurilor cade in sarcina: Primariei Urlati (pentru actiunile care se afla
in sfera sa de competenta legala), ANRE, Administratiei Fondului de Mediu.
Masuria se pot implementa prin accesarea unor proiecte finantate in cadrul POR 2014-2020
privind investitiile in iluminatul public, in cadrul carora se pot efectua urmatoarele interventii:
Inlocuirea sistemelor de iluminatul public cu incandescenta cu iluminat prin utilizarea unor
lampi cu eficienta energetica ridicata, durata mare de viata si asigurarea confortului corespunzator (ex.
LED), inclusiv prin reabilitarea instalatiilor electrice – stalpi, retele, etc.;
Achizitionarea/instalarea de sisteme de telegestiune a iluminatului public;
Extinderea/reintregirea sistemului de iluminat public in localitatile urbane;
Utilizarea surselor regenerabile de energie (ex. panouri fotovoltaice, etc.);
Orice alte activitati care conduc la indeplinirea realizarii obiectivelor proiectului;
Realizarea de strategii pentru eficienta energetica (ex. strategii de reducere a CO2) care au
proiecte implementate prin POR 2014 – 2020.
4.2.3.1.4. ECHIPAMENTE/INSTALATII PENTRU SECTORUL APA-CANAL
Masura 5.1 - Reabilitarea sistemului de alimentare cu apa a orasului Urlati (captare, aductiune,
distributie, contorizare apa). Masura are in vedere si reducerea pierderilor de apa si a consumurilor
energetice.
Masura 5.2 - Reabilitare sistem de canalizare (statii de pompare, retea de canalizare etc.). Masura
realizata determina si economisirea energiei electrice pentru statiile de pompare.
Masura 5.3 - Modernizare sistem colectare ape pluviale ( retea de canalizare etc.). Masura
realizata determina si economisirea energiei electrice pentru statiile de pompare dar in aceeasi masura
reduce riscul inundatiilor.
4.2.3.2. TRANSPORTUL
Responsabilitatea implementarii masurii: Societati Comerciale, Parteneriat PublicPrivat.
Primaria Urlati promoveaza si recomanda solutiile de utilizare eficienta a resurselor energetice in
domeniul transportului.
STRATEGIA DE EFICIENTA ENERGETICA A ORASULUI URLATI PENTRU PERIOADA 2018-2022
122
4.2.3.2.1. PARCUL AUTO
Prin modernizarea parcului auto existent la nivelul institutiilor publice aflate in subordinea
Primarie Urlati se vor putea reduce atat consumurile de combustibil cat si emisiile de gaze cu efect de
sera. Responsabilitatea implementarii masurii: Primaria Urlati (pentru actiunile care se afla in sfera sa de
competenta legala).
Masura 6.1: Achizitionarea de mijloace de transport noi cu consumuri reduse. Masura are in
vedere innoirea parcului auto in perioada 2016-2022 in functie de necesitatile primariei.
4.2.3.2.2. TRANSPORTUL PUBLIC
Masura 6.2 – Realizarea unui sistem de transport in comun electric
4.2.3.2.3. TRANSPORTUL PRIVAT SI COMERCIAL
Sursa de finantare: Fonduri atrase, fonduri proprii. Responsabilitatea implementarii masurii:
Societati Comerciale, Parteneriat Public Privat. Primaria Urlati promoveaza si recomanda solutiile de
utilizare eficienta a resurselor energetice in domeniul transportului.
Masura 6.3 - Reabilitari ale retelelor de strazi si drumuri urbane care sa contribuie la fluidizarea
traficului. Masura are in vedere fluidizarea traficului cu efecte pozitive asupra consumurilor de
carburanti.
Masura 6.4 - Realizarea de parcari in zone centrale si in cartiere conform precizarilor din PUG.
Masura are in vedere reducerea timpilor necesari pentru parcare cu implicatii pozitive asupra
consumului de carburanti.
Masura 6.5 - Extinderea pistelor de biciclete in conformitate cu precizarile din PUG. Masura are
in vedere incurajarea utilizarii bicicletelor atat in deplasarea in timpul saptamanii la programul de lucru
cat si in zilele nelucratoare.
4.2.3.3. PLANIFICAREA TERITORIULUI
Sursa de finantare: Fonduri atrase, buget local, Parteneriat Public Privat.
Responsabilitatea implementarii masurilor revine: Primariei Urlati (pentru actiunile care se afla
in sfera sa de competenta legala), Administratiei Fondului de Mediu, agentilor privati.
Masura 6.6 - Impadurirea terenurilor agricole degradate aflate in proprietatea orasului. Masura
are in vedere oprirea proceselor de degradare, protejarea terenurilor si punerea lor in valoare prin culturi
forestiere.
STRATEGIA DE EFICIENTA ENERGETICA A ORASULUI URLATI PENTRU PERIOADA 2018-2022
123
Masura 6.7 - Realizarea unui raport optim intre suprafetele construite si zonele verzi, prin
interventii pentru reutilizarea terenurilor degradate, aflate in paragina si elaborarea/ actualizarea
“Registrului local al spatiilor verzi din intravilanul orasului Urlati”
Masura 6.8 - Realizarea planului de mobilitate durabila si a planului de reutilizare a terenurilor
degradate. Dezvoltarea unor sisteme de transport urban sustenabil, cu emisii scazute de dioxid de
carbon, care promoveaza un management inteligent al mobilitatii urbane durabile.
Realizarea planului de mobilitate durabila va duce la o abordare mai eficienta a problemelor
legate de transportul de persoane si marfuri, fie el public sau privat.
Un asemenea plan vizeaza crearea unui sistem de transport urban care sa asigure:
o un acces mai usor al persoanelor la locurile de munca si la furnizorii de servicii;
o scaderea timpilor de deplasare si a costurilor de transport;
o reducerea poluarii si a consumului de energie;
o imbunatatirea sigurantei in trafic.
Realizarea Planului de reutilizare a spatiilor degradate va fi un document de baza pentru a
evidentia situatia terenurilor degradate, istoricul activitatilor desfasurate pe respectivul teren, starea
actuala a terenului, justificarea necestatii reconversiei si refunctionalizarii, utilitatea activitatilor ce se
vor desfasura, precum si prezentarea stucturii care va administra terenurile dupa reconversie.
Proiecte regenerare
urbana-creere spatii
verzi
Suprafata
(mp)
Suprafata
alocata spatiilor
verzi (mp)
Emisii CO2
absorbite
(tone/an)
Emisii CO2
absorbite pana in
2022 (tone)
Teren liber centru Urlati 250 000 250 000 444,15 1 776,60
Tabel nr. 72 Planul de reutilizare a spatiilor degradate
Masura 6.9 – Emiterea de autorizatii de construire pentru documentatiile de executie a cladirilor
noi care respecta cerintele Directivei EcoDesign si performantele energetice conform legislatiei in
vigoare. Masura recomandata este permanenta, necuantificabila.
Masura 6.10 - Emiterea de certificate de performanta energetica pentru cladirile supuse unor
contracte de vanzare-cumparare. Masura este permanenta, necuantificabila.
4.2.3.4. ACHIZITII PUBLICE DE PRODUSE SI SERVICII
Masurile propuse sunt in preocuparea Primariei Urlati si anume:
Masura 7.1 - Achizitia de echipamente electrice si electronice de clasa energetica A
Masura 7.2 - Achizitionarea de consumabile reciclabile
Masura 7.3 - Achizitionarea de dotari care incorporeaza material si tehnologii prietenoase cu
mediul.
STRATEGIA DE EFICIENTA ENERGETICA A ORASULUI URLATI PENTRU PERIOADA 2018-2022
124
4.2.3.5. CANALE DE COMUNICARE
Avand drept scop informarea publicului vizat inca de la primele etape ale PIEE se va
implementa si dezvolta o campanie de informare-educare care va fi structurata pe mai multe programe
focalizate pe un anumit tip de public tinta.
Masura 7.4 – Comunicare privind implementarea Strategiei de eficienta energetica
Actiunile de comunicare dezvoltate prin activitatile de transfer de cunostinte si informare vor fi
structurate atat pe componenta interna (in interiorul autoritatii publice locale) cat si cea externa
(relationarea autoritatii publice locale cu publicul vizat), astfel incat sa fie atinse obiectivele specifice
ale PIEE si sa se obtina rezultatele asteptate. La nivel extern instrumentele de comunicare de tipul
conferintelor, atelierelor de lucru, cele destinate reprezentantilor massmedia (conferinte de presa,
comunicate si articole de presa) si canalele de comunicare (verbal si non-verbal, scris pe suport hartie si
on-line, audio-video) care vor fi utilizate,sunt necesare pentru obtinerea unei reactii pozitive din partea
factorilor cheie implicati si a publicului larg, asupra caruia implementarea PIEE va avea impact.
In acest moment Primaria Urlati utilizeaza urmatoarele canale pentru comunicarea externa:
o Pagina web proprie a institutiei
o Conferinte de presa, adresate presei locale
o Comunicate de presa
o Afise/brosuri
o Intalniri periodice cu locuitorii orasului in cartiere
Pentru comunicarea interna se vor utiliza adresele de e-mail ale angajatilor sau notele interne
scrise. Pentru comunicare cu publicul vizat– beneficiarii directi ai implementarii PIEE, se vor identifica
mijloace specific de informare a acestora in functie de nivelul de cunoastere si intelegere al acestora si
de mijloace de informae la care au acces.
Sub coordonarea persoanei responsabile pentru monitorizarea implementarii PIEE-ului se va
dezvolta un proces comunicare eficient, corect si constant, planul de comunicare fiind permanent
monitorizat si ajustat, daca va fi cazul, pe parcursul derularii.
Informatiile, volumul acestora, vocabularul utilizat, gradul de detaliere si transparenta vor fi
alese functie de audienta careia se adreseaza, nivelul de cunoastere, pregatirea profesionala si nivelul de
implicare. Mesajele vor fi clare, echilibrate – prezentand beneficiile asociate PIEE, personalizate pe
grupul tinta caruia se adreseaza.
Luand in considerare cele de mai sus planul media poate include urmatoarele activitati:
1 x comunicat in presa locala la aprobarea PIEE
1 x conferinta de presa la lansarea primului proiect de implementare masuri prevazute in PIEE
1 x macheta publicitara publicata intr-un cotidian de circulatie regionala la lansarea primului
proiect de implementare masuri prevazute in PIEE
1 x rubrica pe website-ul Primariei unde sa fie publicate comunicatele si informatiile cu referire la
PIEE
STRATEGIA DE EFICIENTA ENERGETICA A ORASULUI URLATI PENTRU PERIOADA 2018-2022
125
1 x comunicat in presa locala in fazele determinante ale diverselor proiecte de implementare masuri
PIEE
Realizarea de brosuri informative pentru cetateni cu referire la PIEE, diferitele proiecte destinate
implementarii masurilor PIEE.
Campania de informare-educare a publicului larg, activitatile de transfer de cunostinte la nivelul
factorilor interesati, sesiunile de instruire a reprezentantilor Comitetului PIEE se recomanda a fi
demarate inca de la primele etape ale implementarii PIEE. Publicul vizat va fi structurat in 2 mari
categorii:
1. INTERN –reprezentat de Coordonator Monitorizare PIEE; Directorii/managerii de proiect
nominalizati pentruproiectele prin care se vor implementa masurile din cadrul PIEE, alti reprezentanti ai
autoritatii publicelocale si a altor institutii publice ce activeaza pe teritoriul orasului Urlati
2. EXTERN - alte parti interesate:
Autoritati la nivel local si national
Administratia publica judeteana
Mediul de afaceri
Mediul academic, invatamant
Asociatiile profesionale, camere de comert,
ADR (Agentii de dezvoltare regionala),
ADI (Asociatia de dezvoltare intercomunitara),
AOER (Asociatia oraselor energie din Romania),
Publicul larg - beneficiari directi ai rezultatelor PIEE - Comunitatea locala – cetatenii, lideri
locali informali / lideri de opinie, grupuri ale minoritatilor etnice si religioase, turisti
Societatea civila – reprezentanti ai organizatiilor neguvernamentale active in domeniul
energiei si al protectie mediului - Mass-media – presa scrisa, radio si TV
4.3. PROIECTE PRIORITAREventie p
Nr.
crt
Interventie
propusa
Buget
estimat
EURO
Sursa de
finantare
Perioada
implemen
tare
Demartamente
implicate
reducere
emisii CO2
(tone)
% reducere
emisii CO2
1
Reabilitare
locuinte
rezidentiale
11.562.000 POR, PNDL,
Buget Local
2018-
2022
Management
energetic Investitii
fonduri europene
Asociatii de
proprietari
2711,50 30,00%
2
Iluminat
public cu
LED
225.215 POR, Buget
Local
2018-
2022
Management
energetic Investitii
fonduri europene
296,31 46,08%
3
Regenerare
urbana
terenuri
abandonate
POR, Buget
Local
2018-
2022
Nu este cazul,
spatiile verzi
absorb emisiile de
CO2 existente
Tabel nr. 73 Interventie propusaopusa
STRATEGIA DE EFICIENTA ENERGETICA A ORASULUI URLATI PENTRU PERIOADA 2018-2022
126
Nr.
crt
Interventie
propusa Buget estimat EURO
Sursa de
finantare
Perioada
implementare
Demartamente
implicate
reducere
emisii
CO2
(tone)
%
reducere
emisii CO2
1
Reabilitare
locuinte
rezidentiale
11.562.000
POR,
PNDL,
Buget Local
2018-2022
Management
energetic
Investitii fonduri
europene
Asociatii de
proprietari
2711,50 30,00%
2
Iluminat
public cu
LED
225.215 POR, Buget
Local 2018-2022
Management
energetic
Investitii fonduri
europene
296,31 46,08%
3
Regenerare
urbana
terenuri
abandonate
POR, Buget
Local 2018-2022
Nu este
cazul,
spatiile
verzi absorb
emisiile de
CO2
existente
Nr.
crt
Interventie
propusa Buget estimat EURO
Sursa de
finantare
Perioada
implementare
Demartamente
implicate
reducere
emisii
CO2
(tone)
% reducere
emisii CO2
1
Reabilitare
locuinte
rezidentiale
11.562.000
POR,
PNDL,
Buget Local
2018-2022
Management
energetic
Investitii fonduri
europene
Asociatii de
proprietari
2711,50 30,00%
2
Iluminat
public cu
LED
225.215 POR, Buget
Local 2018-2022
Management
energetic
Investitii fonduri
europene
296,31 46,08%
3
Regenerare
urbana
terenuri
abandonate
POR, Buget
Local 2018-2022
Nu este
cazul,
spatiile
verzi absorb
emisiile de
CO2
existente
STRATEGIA DE EFICIENTA ENERGETICA A ORASULUI URLATI PENTRU PERIOADA 2018-2022
127
Nr.
crt
Sector
consum
Masuri de economie de
energie
Indicator
cantitativ
Valoarea
estimata a
economiei de
energie (tep/an)
Fonduri necesare
(euro)
Sursa de
finantar
e
Perioada de
aplicare
1 Iluminat public
2 Rutier Schimbarea becurilor
economice
fluorescente cu
becuri tip led,
functionand cu
tempozitoare si
fotocelule
1.829 33 225.215
POR
2018-2022
3 Pietonal
4 Arhitectural Folosire lampi cu
panouri solare 50
7500
POR 2018-2022
5 Peisagistic
6 Cladiri publice
7
Cladiri
publice
nereabilitate
termic
Izolare termica a
imobilelor 18 32,323482 909.800
Programul
de
reabilitare
termica,
Fonduri
UE
2018-2022
8 Sector rezidential
9 Blocuri Izolare termica a
imobilelor 1 1505,043 11.562.000
Programul
de
reabilitare
termica,
Fonduri
UE
2018-2022
10 Utilizare surse regenerabile
11 Energie
geotermala Pompe de caldura 3 90% 561.798
Programul
de
reabilitare
termica,
Fonduri
UE
2018-2022
12 Energie
electrica
Instalatie eoliana
300kW 1 100% 1.000.000
Buget
local,
Fonduri
private,
POR
2018-2022
13 Energie
termica
Centrala biomasa
pentru incalzire si
apa calda menajera
3 80% 700.000 AFM,
Buget
local 2018-2022
Tabel nr. 74 Proiecte prioritareBuget
Estimat
STRATEGIA DE EFICIENTA ENERGETICA A ORASULUI URLATI PENTRU PERIOADA 2018-2022
128
EUROCentralizarea investitiilor pentru masurile propuse
CLADIRI SI ECHIPAMENTE/INSTALATII Valoare
estimata (€)
CLADIRI PUBLICE 1.029.800
Masura 1.1 Realizarea auditului energetic pentru cladirile publice si etichetarea lor energetica 10.000
Masura 1.2 Reabilitarea termica a cladirilor publice. 909.800
Masura 1.3 Modernizarea instalatiilor de iluminat interior utilizand echipamente eficiente
energetic. 10.000
Masura 1.4 Utilizarea energiilor regenerabile pentru prepararea apei calde si energiei electrice la
cladiri publice. 100.000
CLADIRI DIN SECTORUL REZIDENTIAL 11.752.000
Masura 2.1 Reabilitarea termica a blocurilor., inclusiv auditarea energetica a acestora 11.562.000
Masura 2.2 Modernizarea instalatiilor de iluminat interior utilizand echipamente eficiente
energetic 190.000
Masura 2.3 Utilizarea energiilor regenerabile pentru prepararea apei calde la casele individuale -
Masura 2.4 Aplicarea programului national ,,Casa Verde”. -
Masura 2.5 Promovarea etichetarii energetice a cladirilor existente -
CLADIRI DIN SECTORUL SERVICII 170.000
Masura 3.1 Realizarea auditului energetic pentru cladirile din sectorul servicii si etichetarea lor
energetica 10.000
Masura 3.2 Implementarea unui sistem de contorizare inteligenta a energiei electrice si termice, a
apei a gazelor natural. 50.000
Masura 3.3 Reabilitarea termica a cladirilor din sectorul servicii 100.000
Masura 3.4 Modernizarea instalatiilor de iluminat interior utilizand echipamente eficiente
energetic. 10.000
Masura 3.5 Utilizarea energiilor regenerabile pentru prepararea apei calde si energiei electrice la
cladiri din sectorul servicii 10.000
ECHIPAMENTE/ INSTALATII PENTRU ILUMINAT PUBLIC 245.215
Masura 4.1 Instalarea unor sisteme de iluminat independente energetic (panouri fotovoltaice) 20.000
Masura 4.2 Modernizarea si eficientizarea iluminatului public existent 225.215
ECHIPAMENTE/ INSTALATII PENTRU SECTORUL APA-CANAL -
Masura 5.1 Reabilitarea Sistemului de alimentare cu apa (captare, aductiune, distributie,
contorizare apa). -
Masura 5.2 Reabilitare sistem de canalizare (statii de pompare, retea de canalizare etc.) -
Masura 5.3 Modernizare sistem colectare ape pluviale ( retea de canalizare etc.) -
TRANSPORT -
PARCUL AUTO
Masura 6.1 Achizitionarea de mijloace de transport noi cu consumuri reduse. -
TRANSPORTUL PUBLIC
Masura 6.2 Realizarea unui sistem de transport electric -
TRANSPORTUL PRIVAT SI COMERCIAL
Masura 6.3 Reabilitari ale retelelor de strazi si drumuri urbane care sa contribuie la fluidizarea
traficului. -
Masura 6.4 Realizarea de parcari in zone centrale si in cartiere conform precizarilor din PUG. -
Masura 6.5 Extinderea pistelor de biciclete in conformitate cu precizarile din PUG. -
STRATEGIA DE EFICIENTA ENERGETICA A ORASULUI URLATI PENTRU PERIOADA 2018-2022
129
PLANIFICAREA TERITORIULUI 550.000
Masura 6.6 Impadurirea terenurilor agricole degradate aflate in proprietatea orasului. -
Masura 6.7 Realizarea unui raport optim intre suprafetele construite si zonele verzi 500.000
Masura 6.8 Realizarea planului de mobilitate durabila si a planului de reutilizare a terenurilor
degradate. 50.000
Masura 6.9 Emiterea de autorizatii de construire pentru documentatiile de executie a cladirilor
noi -
Masura 6.10 Emiterea de certificate de performanta energetica pentru cladirile reabilitate 5.000
ACHIZITII PUBLICE DE SERVICII SI PRODUSE -
Masura 7.1 Achizitia de echipamente electrice si electronice de clasa energetica A -
Masura 7.2 Achizitionarea de consumabile reciclabile -
Masura 7.3 Achizitionarea de dotari care incorporeaza material si tehnologii prietenoase cu
mediul -
COMUNICARE, LUCRUL CU CETATENII -
Masura 7.4 Comunicare privind implementarea Strategiei de eficienta energetica -
TOTAL GENERAL 13.747.015
Tabel nr. 75 Cost investitii
4.4. MIJLOACE FINANCIARE
Finantarea acestor obiective se poate face prin accesarea PROGRAMELOR OPERATIONALE
disponibile pentru perioada 2014-2020, aprobate de catre Comisia Europeana in baza Acordului de
Parteneriat pe care Romania l-a semnat in cursul anului 2014. Acordul de parteneriat (AP) include cinci
fonduri structurale si de investitii europene (fonduri ESI):
- Fondul european de dezvoltare regionala (FEDR);
- Fondul de coeziune (FC);
- Fondul social european (FSE);
- Fondul european agricol pentru dezvoltare rurala (FEADR);
- Fondul european pentru pescuit si afaceri maritime (EMFF).
ACORDUL DE PARTENERIAT vizeaza urmatoarele provocari si prioritati:
promovarea competitivitatii si a dezvoltarii locale, in vederea consolidarii sustenabilitatii
operatorilor economici si a imbunatatirii atractivitatii regionale;
dezvoltarea capitalului uman prin cresterea ratei de ocupare a fortei de munca si a numarului
de absolventi din invatamantul tertiar, oferind totodata solutii pentru provocarile sociale severe si
combaterea saraciei, in special la nivelul comunitatilor defavorizate sau marginalizate ori in zonele
rurale;
dezvoltarea infrastructurii fizice, atat in sectorul TIC, cat si in sectorul transporturilor, in
vederea sporirii accesibilitatii regiunilor din Romania si a atractivitatii acestora pentru investitori;
incurajarea utilizarii durabile si eficiente a resurselor naturale prin promovarea eficientei
energetice, a unei economii cu emisii reduse de carbon, a protectiei mediului si a adaptarii la schimbarile
climatice;
consolidarea unei administratii publice moderne si profesioniste prin intermediul unei
reforme sistemice, orientata catre solutionarea erorilor structurale de guvernanta.
STRATEGIA DE EFICIENTA ENERGETICA A ORASULUI URLATI PENTRU PERIOADA 2018-2022
130
Aceste prioritati se regasesc la nivelul fiecarui Program Operational, dintre cele 5 enumerate mai
sus fiind transpuse in 10 obiective tematice (strategia Europa 2020). Abordarea acestor obiective
tematice se face prin stabilirea unor prioritati de investitii la nivelul fiecarui program operational, pentru
care s-au stabilit bugetele si indicatorii comuni de cuantificare a gradului de indeplinire a respectivelor
obiective.
4.4.1. SCHEMA LOGICA A PROGRAMELOR OPERATIONALE EXISTENTE PENTRU
PERIOADA 2014 – 2020
4.4.2. CORESPONDENTA DINTRE OBIECTIVELE TEMATICE STABILITE PENTRU
PERIOADA DE PROGRAMARE 2014-2020 (ART.9 – REG.CE NR.1303/2013) SI PROGRAMELE
OPERATIONALE DESTINATE ROMANIEI
1. CONSOLIDAREA CERCETARII, DEZVOLTARII TEHNOLOGICE SI IONOVARII –
POCU, POC, POR
2. IMBUNATATIRE, ACCES SI UTILIZARE SI CRESTEREA CALITATII TIC – POC,
POCA
3. IMBUNATATIRE COMPETITIVITATE IMM, A SECTORULUI AGRICOL SI
ASECTORULUI PESCUITULUI SI ACVACULTURII – POCU, POC, POR, PNDR, POPAM
4. SPRIJINIREA TRANZITIEI CATRE O ECONOMIE CU EMISII SCAZUTE DE CARBON
IN TOATE SECTOARELE - POR
5. PROMOVAREA ADAPTARII LA SCHIMBARILE CLIMATICE, PREVENIREA SI
GESTIONAREA RISCURILOR POIM
6. PROTECTIA MEDIULUI SI PROMOVAREA UTILIZARII EFICIENTE A RESURSELOR
- POIM, POR
7. PROMOVAREA SISTEMELOR DE TRANSPORT DURABILE SI ELIMINAREA
BLOCAJELOR DIN CADRUL INFRASTRUCTURILOR RETELEOR MAJORE - POIM, POR
8. PROMOVAREA SUSTENABILITATII SI CALITATII LOCURILORE DE MUNCA SI
SPRIJINIREA MOBILITATII FORTEI DE MUNCA – POCU, POC
STRATEGIA DE EFICIENTA ENERGETICA A ORASULUI URLATI PENTRU PERIOADA 2018-2022
131
9. PROMOVAREA INCLUZIUNII SOCIALE, COMBATEREA SARACIEI SI A ORICAREI
FORME DE DEISCRIMINARE – POCU, POR
10. INVESTITII IN EDUCATIE FORMAR SI FORMARE PROFESIONALA PENTRU
COMPETENTE SI INVATARE PE TOT PARCURSUL VIETII – POCU, POC, POR
11. CONSOLIDAREA CAPACITATII INSTITUTIONALE A AUTORITATILOR PUBLICE
SI A APARTILOR INTERESEATE SI O ADMINISTRATIE PUBLICA EFICIENTA - POCA
4.4.3. PREZENTARE PROGRAME OPERATIONALE RELEVANTE PENTRU STRATEGIA DE
IMBUNATATIRE A EFICIENTEI ENERGETICE IN URLATI
Avand in vedere obiectivele de investitii propuse, putem vorbi de o impartire a lor pe doua mari
categorii de proiecte, respectiv proiecte de investitii pentru dezvoltarea diferitelor infrastructuri locale si
dotarea corespunzatoare a acestora si pe de alta parte dezvoltarea capacitatii resurselor umane locale de
a deservi respectivele infrastructuri.
Din aceasta perspectiva putem vorbi de o complementaritate ce asigura o abordare integrata a
unei investitii strategice, respective creearea /dezvoltarea infrastructurii si pregatirea capitalului uman ce
o poate deservi sau chiar utilizarea ei ca atare ca baza materiala pentru dezvoltarea/consolidarea unor
servicii dedicate comunitatii locale.
Principalele surse de finantare pentru cele doua categorii de investitii vor fi Programul
Operational Capital Uman, Programul Operational Infrastructura Mare si Programul Operational
Regional.
In cadrul celor trei Programe sunt vizate o serie de obiective tematice din Acordul de Parteneriat,
pentru a caror realizare se vor finanta o serie de proiecte investitionale pe tipologia propusa prin
Strategia de Dezvoltare a Orasului Urlati, pentru perioada 2014-2020.
STRATEGIA DE EFICIENTA ENERGETICA A ORASULUI URLATI PENTRU PERIOADA 2018-2022
132
5. MONITORIZAREA REZULTATELOR IMPLEMENTARII MASURILOR DE
CRESTERE A EFICIENTEI ENERGETICE
Pentru monitorizarea progresului si rezultatelor obtinute, pe masura ce se vor implementa
proiectele propuse pentru cresterea eficientei energetice, este indicat sa se foloseasca un sistem simplu
de evaluare a rezultatelor, bazat pe acelasi set de indicatori cu cel folosit la stabilirea punctului de
pornire.
Comparatiile intre valorile indicatorilor pe masura ce se implementeaza strategia si valorile de
pornire, arata in mod obiectiv evolutia obiectivelor propuse.
Principalii parametrii ce vor trebui monitorizati se refera la:
A. Starea obiectivelor inainte si dupa punerea in aplicare a masurilor din Programul de
imbunatatire a eficientei energetice;
B. Cantitatea totala de energie economisita pentru intreaga perioada de punere in aplicare a
programului, precum si proiectiile pentru o anumita perioada de timp, folosind datele din masuratori
reale si previziunile bazate pe rezultatele efective de la masurile puse in aplicare.
Evaluarea programului trebuie sa includa si o comparatie a rezultatelor obtinute pentru fiecare
dintre obiectivele stabilite:
Scaderea costurilor cu energia,
Reducerea emisiilor
Imbunatatirea calitatii serviciilor energetice etc.
Legislatia in vigoare impune o monitorizare anuala, insa monitorizarea si evaluarea incep de
obicei de la primii pasi ai proiectului si continua dupa finalizarea implementarii masurilor in scopul
stabilirii impactului pe termen lung al programului asupra economiei locale, consumului de energie,
mediului si asupra comportamentului uman.
Pentru descrierea masurilor de eficienta energetica implementare se va completa tabelul de mai
jos si conform legislatiei in vigoare acest tabel se va actualiza anual si se va transmite la ANRE pana la
data de 30 septembrie:
Sector
consum
Masuri de economie de
energie
Indicator
cantitativ
Valoarea
estimata a
economiei de
energie (tep/an)
Fonduri
necesare
(lei/euro)
Sursa de
finantare
Perioada
de
aplicare
Tabel nr. 76 Tabel de trimis anual la ANRE
STRATEGIA DE EFICIENTA ENERGETICA A ORASULUI URLATI PENTRU PERIOADA 2018-2022
133
Persoanele ce se vor ocupa cu colectarea datelor, monitorizarea si raportarea acestora va fi
desemnata din cadrul aparatului administrativ al autoritatii publice locale si pentru actualizarea valorilor,
avand in vedere metodologia de calcul, se poate apela la un specialist care sa ofere consultanta tehnica
pentru actualizarea valorii indicatorilor.
Pentru fluidizarea procesului de colectare a datelor, este de dorit ca prin procedurile de lucru
disponibile la nivelul diferitelor servicii/compartimente din cadrul aparatului administrativ local, sa se
stipuleze necesitatea ca in fiecare luna persoana/persoanele implicate in monitorizarea si evaluarea
rezultatelor acestui program, sa primesca facturile transmise de catre diferiti furnizori de energie pentru
a se contoriza nivelul si valoarea consumurilor energetice pe fiecare obiectiv in parte.
Totodata, pentru indicatorii a caror valoare depinde de colectarea unor rezultate ale unor
masuratori din teren, sa se stabilesca la inceputul fiecarui an, odata cu intocmirea Programului Anual de
Achizitii, daca este necesar sa se contracteze servicii de specialitate pentru efectuarea respectivelor
masuratori si in ce perioada se va dori derularea masuratorilor, astfel incat sa se poata dispune de toate
datele necesare unei evaluari corecte a impactului.
In situatia in care se va dori o analiza detaliata pe fiecare sector in parte, pe diferite categorii de
interventie, precum si a sinergiilor create, pentru a putea cuantifica impactul fiecarei interventii,
Autoritatea Publica Locala Urlati poate apela la o companie specializata pentru efectuarea auditului
energetic, astfel incat sa se ofere o imagine detaliata asupra rezultatelor si necesitatilro suplimentare de
interventii.
Se recomanda ca la fiecare actualizare a valorilor indicatorilor monitorizati, sa se evalueze si
necesitatea modificarii interventiilor (cantitativa sau calitativa), renuntarea la cele care se dovedesc cu
impact nesemnificativ sau cu costuri mult prea mari fata de rezultatele obtinute in raport cu rezultatele
scontate.
Prin urmare programul de imbunatatire a eficientei energetice reprezinta un material dinamic, ce
suporta imbunatatiri/ajustari ori de cate ori rezultatele obtinute dovedesc aceasta necesitate, precum si in
cazul in care evolutia tehnologica pe anumite sectoare este de impact crescut si nu in ultimul rand ori de
cate ori cadrul legislativ vine si modifica indicatorii/parametri ce trebuiesc monitorizati.
Actualizarea Programului de Imbunatatirea a Eficientei Energetice, ca parte componenta a
strategiei de eficienta energetica durabila la nivelul orasului Urlati, va fi in raspunderea autoritatii
Publice Locale si nu presupune obligatoriu, in mod implicit o remodelare a intregii strategii, tinand cont
ca rezultatele dorite pot ramane aceleasi dar metodele, procedurile, interventiile se pot modifica.
Intocmit,
Auditor Energetic ANRE,
SC SHUMICON SRL
STRATEGIA DE EFICIENTA ENERGETICA A ORASULUI URLATI PENTRU PERIOADA 2018-2022
134
6 ANEXE
ANEXA 1 – MATRICE EVALUARE DIN PUNCT DE VEDERE AL
MANAGEMENTULUI ENERGETIC
NIVEL
ORGANIZARE 1 2 3
Manager energetic Nici unul desemnat
Atributii desemnate, dar
nu imputernicite 20-40%
din timp este dedicat
energiei
Recunoscut si imputernicit
care are sprijinul
municipalitatii
Compartiment specializat EE Nici unul desemnat Activitate sporadica
Echipa activa ce
coordoneaza programe de
eficienta energetica
Politica Energetica Fara politica
energetica
Nivel scazut de
cunoastere si de aplicare
Politica organizationala
sprijinita la nivel de
municipalitate. Toti
angajatii sunt instiintati de
obiective si
responsabilitati
Raspundere privind consumul
de energie
Fara raspundere, fara
buget
Raspundere sporadica,
estimari folosite in
alocarea bugetelor
Principalii consumatori
sunt contorizati separat.
Fiecare entitate are
raspundere totala in ceea
ce priveste consumul de
energie PREGATIREA
PROGRAMULUI de
imbunatatire a EE
PREGATIREA PROGRAMULUI de imbunatatire a EE
Colectare informatii /
dezvoltare sistem baza de
date
Colectare limitata
Se verifica facturile la
energie/ fara sistem de
baza de date
Contorizare, analizare si
raportare zilnica. Exista
sistem de baza de date
Documentatie
Nu sunt disponibile
planuri, manuale,
schite pentru cladiri si
echipamente
Exista anumite documente
si inregistrari..
Existenta documentatie
pentru cladire si
echipament pentru punere
in functiune
Benchmarking
Performanta
energetica a
sistemelor si
echipamentelor nu
sunt evaluate
Evaluari limitate ale
functiilor specifice ale
municipalitati
Folosirea instrumentelor
de evaluare cum ar fi
indicatorii de performanta
energetica
Evaluare tehnica Nu exista
analize tehnice
Nu exista analize
tehnice
Analize limitate din partea
furnizorilor
Analize extinse efectuate
in mod regulat de catre o
echipa formata din experti
interni si externi.
STRATEGIA DE EFICIENTA ENERGETICA A ORASULUI URLATI PENTRU PERIOADA 2018-2022
135
Bune practici Nu au fost identificate Monitorizari rare
Monitorizarea regulata a
revistelor de specialitate,
bazelor de date interne si a
altor documente Crearea
PROGRAMULUI de
imbunatatire a EE
Crearea PROGRAMULUI de imbunatatire a EE
Obiective Potential
Obiectivele de
reducere a
consumului de
energie nu au fost
stabilite
Nedefinit. Constientizare
mica a obiectivelor
energetice de catre altii in
afara echipei de energie
Potential definit prin
experienta sau evaluari.
Imbunatatirea planurilor
existente de eficienta
energetica
Nu este prevazuta
imbunatatirea
planurilor existente de
eficienta energetica
Exista planuri de
eficienta energetica
Imbunatatirea planurilor
stabilite; reflecta
evaluarile. Respectarea
deplina cu liniile
directoare si obiectivele
organizatiei
Roluri si Resurse Nu sunt abordate, sau
sunt abordate sporadic
Sprijin redus din
programele organizatiei
Roluri definite si finantari
identificate. Program de
sprijin garantate.
Integrare analiza energetica Impactul energiei nu
este considerat. e
Deciziile cu impact
energetic sunt considerate
numai pe baza de costuri
reduse
Proiectele / contractele
includ analiza de energie.
Proiecte energetice
evaluate cu alte investitii.
Se aplica durata ciclului de
viata in analiza investitiei
Implementarea
PROGRAMULUI de
imbunatatire a EE
Implementarea PROGRAMULUI de imbunatatire a EE
Planul de comunicare Planul nu este
dezvoltat.
Comunicari periodice
pentru proiecte.
Toate partile interesate
sunt abordate in mod
regulat.
Constientizarea eficientei
energetice
Nu exista Campanii
ocazionale de
constientizare a
eficientei energetice.
Constientizarea eficientei
energetice Nu exista
Campanii ocazionale de
constientizare a eficientei
energetice.
Sensibilizare si
comunicare. Sprijinirea
initiativelor de organizare.
Consolidare competente
personal Nu exista
Cursuri pentru persoanele
cheie.
Cursuri / certificari pentru
intreg personalul.
Gestionarea Contractelor
Contractele cu
furnizorii de utilitati
sunt reinnoite
automat, fara analiza.
Revizuirea periodica a
contractelor cu furnizorii.
Exista politica de achizitii
eficiente energetic ..
Revizuirea periodica a
contractelor cu furnizorii.
STRATEGIA DE EFICIENTA ENERGETICA A ORASULUI URLATI PENTRU PERIOADA 2018-2022
136
Stimulente Nu exista
Cunostinte limitate a
programelor de
stimulente.
Stimulente oferite la nivel
regional si national.
Monitorizarea si Evaluarea
PROGRAMULUI de
imbunatatire a EE
Monitorizarea si Evaluarea Programului de imbunatatire a EE
Monitorizarea rezultatelor Monitorizarea
rezultatelor Nu exista
Comparatii istorice,
raportari sporadice
Rezultatele raportate
managementului
organizational
Revizuirea Planului de
Actiune Nu exista
Revizuire informala
asupra progresului.
Revizuirea planului este
bazat pe rezultate.
Diseminare bune practici
Tabel nr. 77 Macheta de evaluare a managementului energetic
STRATEGIA DE EFICIENTA ENERGETICA A ORASULUI URLATI PENTRU PERIOADA 2018-2022
137
ANEXA 2 – FISA DE PREZENTARE ENERGETICA A LOCALITATII
Destinatia consumului UM Tipul consumatorului
Total Casnic Non-casnic
1. populatie MWh 9 722,50
9 722,50
2. iluminat public MWh
820,772 820,772
3. sector tertiar (crese, gradinite, scoli, spitale, alte
cladiri publice, etc) MWh
614,07 614,068
4. alimentare cu apa MWh
0 0
5. transport local de calatori MWh
0 0
6. consum aferent pompajului de energie termica MWh
0 0
Tabel nr. 78 Energie electrica - 2015
Destinatia consumului UM Tipul consumatorului
Total Casnic Non-casnic
1. populatie MWh 48 612,50
48 612,50
2. iluminat public MWh
0 0
3. sector tertiar (crese, gradinite, scoli, spitale, alte
cladiri publice, etc) MWh
1 902,93 1 902,925
4. alimentare cu apa MWh
0 0
5. transport local de calatori MWh
0 0
6. consum aferent pompajului de energie termica MWh
0 0
Tabel nr. 79 Gaze naturale - 2015
Destinatia consumului UM Tipul consumatorului
Total Casnic Non-casnic
1. populatie MWh 0
0
2. iluminat public MWh
0 0
3. sector tertiar (crese, gradinite, scoli, spitale, alte
cladiri publice, etc) MWh
0 0
4. alimentare cu apa MWh
0 0
5. transport local de calatori MWh
0 0
6. consum aferent pompajului de energie termica MWh
0 0
Tabel nr. 80 Biomasa - 2015
Destinatia consumului UM Motorina Benzina
1. transport local de calatori tone 0 0
2. transport privat tone 0 0
3. parc de masini primarie tone 142.796 136.719
Tabel nr. 81 Carburanti - 2015
STRATEGIA DE EFICIENTA ENERGETICA A ORASULUI URLATI PENTRU PERIOADA 2018-2022
ANEXA 3 – ETAPELE FUNDAMENTARII PROIECTELOR PRIORITARE
3.1. ETAPELE GENERALE IN FUNDAMENTAREA PROIECTELOR DE EFICIENTA
ENERGETICA
1) Justificarea necesitatii derularii proiectelor de eficienta energetica
2) Stabilirea obiectivelor punctuale ale proiectelor
3) Analiza fezabilitatii proiectelor
4) Analiza de risc a proiectelor
5) Modalitatea de finantare si contractare a furnizorilor pe proiect in scopul indeplinirii obiectivelor
STRATEGIA DE EFICIENTA ENERGETICA A ORASULUI URLATI PENTRU PERIOADA 2018-2022
3.2. FUNDAMENTAREA PROIECTELOR DE EFICIENTA ENERGETICA IN ORASULUI URLATI
Nr.
Crt. Interventie propusa Necesitate Oiective Fezabilitate Riscuri Finantare
1 Proiectul nr. 1 - izolare
termica blocuri
Cresterea emisiilor de
gaze cu efect de sera.
Cresterea costurilor cu
incalzirea locuintelor
Reducerea emisiilor de gaze
cu efect de sera.
Scaderea costurilor si a
consumurilor de gaze si
energie electrica la nivelul
populatiei
Proiectul generaza beneficii
sociale si de mediu in sensul
cresterii nivelului de trai si al
confortului termic in paralel cu
reducerea emisiilor de gaze cu
efect de sera
Risc financiar: suportarea contributiei proprii a
asociatiilor de proprietari
Riscuri tehnice, de proiectare si de executie:
-Aparitia igrasiei in locuinte dupa reabilitarea blocurilor
-Desprinderea placilor de fatada
-Evacuarea corecta a apelor pluviale pentru a nu eroda
fundatia
POR 2014-2020, AP3,
PI 3.1
2 Cladiri publice
nereabilitate termic-
reabilitare termica
Cresterea emisiilor de
gaze cu efect de sera.
Cresterea costurilor
energetice
Reducerea emisiilor de gaze
cu efect de sera.
Scaderea costurilor si a
consumurilor energetice
Proiectul generaza beneficii
sociale si de mediu in sensul
cresterii nivelului confortului in
paralel cu reducerea emisiilor de
gaze cu efect de sera
Risc financiar: suportarea contributiei proprii din bugetul
local pentru manopera aferenta lucrarilor
Riscuri tehnice, de proiectare si de executie:
-Aparitia igrasiei in locuinte dupa reabilitarea imobilelor
-Desprinderea placilor de fatada
-Evacuarea corecta a apelor pluviale pentru a nu eroda
fundatia
POR 2014-2020
3
Modernizare iluminat
public prin montarea de
corpuri de iluminat cu
LED
Cresterea emisiilor de
gaze cu efect de sera.
Cresterea costurilor
energetice
Reducerea emisiilor de gaze
cu efect de sera.
Scaderea costurilor si a
consumurilor energetice
Proiectul generaza beneficii
sociale si de mediu in sensul
cresterii nivelului confortului in
paralel cu reducerea emisiilor de
gaze cu efect de sera
Risc de finantare, respectiv neobtinerea fondurilor
nerambursabile pentur finantarea proiectului
POR 2014-2020
Bugetul local
4 Regenerare urbana
Revitalizarea orasului
prin crearea de spatii
pentru petrecerea
timpului liber - parc
joaca copii
Reducerea emisiilor de gaze
cu efect de sera prin
cresterea spatiului verde din
interiorul orasului
Cresterea nivelului de trai
prin oferirea de alternative la
petrecerea timpului liber in
aer curat
Proiectul generaza beneficii
sociale si de mediu in sensul
cresterii nivelului de confort si
socializare a locuitorilor, in
paralel cu reducerea emisiilor de
gaze cu efect de sera ca urmare a
amenajarii de spatii verzi
Risc de finantare, respectiv neobtinerea fondurilor
nerambursabile pentur finantarea proiectului
POR 2014-2020, AP5,
PI 5.2
5 Cladiri publice
nereabilitate termic-
reabilitare termica
Cresterea emisiilor de
gaze cu efect de sera.
Cresterea costurilor
energetice
Reducerea emisiilor de gaze
cu efect de sera.
Scaderea costurilor si a
consumurilor energetice
Proiectul generaza beneficii
sociale si de mediu in sensul
cresterii nivelului confortului in
paralel cu reducerea emisiilor de
gaze cu efect de sera
Risc financiar: suportarea contributiei proprii din bugetul
local pentru manopera aferenta lucrarilor
Riscuri tehnice, de proiectare si de executie:
-Aparitia igrasiei in locuinte dupa reabilitarea imobilelor
-Desprinderea placilor de fatada
-Evacuarea corecta a apelor pluviale pentru a nu eroda
fundatia
POR 2014-2020
Tabel nr. 82 Fundamentarea proiectelor de eficienta energetica
STRATEGIA DE EFICIENTA ENERGETICA A ORASULUI URLATI PENTRU PERIOADA 2018-2022
ANEXA 4 - SINTEZA PROGRAMULUI DE IMBUNATATIRE A EFICIENTEI ENERGETICE
Destinatie Arie utila
Cost mediu
reabilitare
(euro/mp)
Buget
estimat
(euro)
Emisii
CO2
actuale
(tone/an)
Economii
din
eficientizar
e
Emisii
CO2
estimate
dupa
reabilitare
(tone/an)
Economia
de Emisii
CO2 2020
(tone)
Economia
de Emisii
CO2 2022
(tone)
Cladiri publice
nereabilitate
termic
18.196 50 909.800 296,18 19% 238,88 114,60491 229,2098
Iluminat public
225.215 642,98 46% 346,67 592,62 1185,23
Total Iluminat public si Cladiri publice 707,22 1414,44
Tabel nr. 83 Reabilitare cladiri publice si iluminat stradal - POR 2014 -2020 AP3, OS 3.1. b si c
Proiecte reabilitare
blocuri de locuinte
rezidentiale
Numar
apartamente Arie utila
Cost mediu
reabilitare
(euro/ap)
Buget estimat
(euro)
Emisii
CO2
estimate
(tone/an)
Emisii CO2
estimate
dupa
reabilitare
(tone/an)
Economia
de Emisii
CO2 2022
(tone)
Anul 2018-2022
Proiectul nr. 1 -
izolare termica
blocuri
3854 192700 3000 11.562.000 9038,33 6326,83 10845,993
Total interventie reabilitare blocuri 11.562.000 9038,3277 6326,82937 10845,993
Tabel nr. 84 Reabilitare termica sector rezidential - finantare POR 2014-2020, AP3, OS 3.1. a