Strategia de dezvoltare economico-socială

Strategia de dezvoltare economico-socială a municipiului HUȘI

cu orizontul de timp 2014- 2020

CUPRINS

I. ANALIZA SITUAȚIEI CURENTE A MUNICIPIULUI HUȘI ............................................... 4

I.0. Cadru general ............................................................................................................. 5

I.1. Dezvoltare urbană ....................................................................................................... 11

I.2. Infrastructură și servicii publice .................................................................................. 20

I.3. Economie ................................................................................................................. 29

I.4. Social ....................................................................................................................... 48

I.5. Educație și cultură ..................................................................................................... 58

I.6. Sănătate .................................................................................................................. 69

I.7. Mediu ....................................................................................................................... 75

I.8. Capacitate administrativă .......................................................................................... 80

I.9. Aprecieri generale ale locuitorilor .............................................................................. 86

I.10. Analiza SWOT........................................................................................................... 91

II. STRATEGIA DE DEZVOLTARE A MUNICIPIULUI HUȘI ............................................. 99

II.1. Viziune. Obiective .................................................................................................... 100

II.2. Plan sectorial de acțiuni ........................................................................................... 102

II.3. Portofoliul de proiecte prioritare .............................................................................. 120

II.4. Surse de finanțare................................................................................................... 150

II.5. Coerența cu politicile existente ................................................................................ 159

II.6. Contribuția la obiectivele orizontale ......................................................................... 163

II.7. Monitorizarea și evaluarea ....................................................................................... 164

II.8. Analiza factorilor interesați ...................................................................................... 166

II.9. Procesul de elaborare a strategiei ............................................................................ 169

4 | Analiza situației curente a Municipiului Huși

I. ANALIZA SITUAȚIEI CURENTE

A MUNICIPIULUI HUȘI

5

I.0. Cadru general


Scurt istoric

Municipiul Huși, fost târg, o așezare cu istorie foarte

veche, a fost menționat prima oară în scrisoarea trimisă de

Ștefan cel Mare brașovenilor la 17 decembrie 1487. Se

dezvoltase ca centru comercial și meșteșugăresc, sub

statutul de târg. Istoria Hușilor intră într-o nouă etapă în

timpul lui Ștefan cel Mare (1457 - 1504), când devine

reședință domnească.

Localitatea Huși este atestată documentar la sfârșitul

secolului al XV-lea, mai precis în anul 1494, într-un

document ce amintea de drumul ce merge de la Vaslui la

Huși.

Cu privire la originea localității Huși s-au emis mai multe

ipoteze. Primul care a încercat să identifice originea

orașului a fost părintele Melchisedec Ștefănescu, care a

dat episcopiei o cronică mergând cu evenimentele până la

jumătatea secolului al XIX-lea. Acestuia i s-au alăturat și alți

istorici cum ar fi Nicolae Iorga, Ioan Bogdan, Gh.

Ghibănescu s.a.

Este o problemă încă deschisă, cu toate că varianta cea mai

plauzibilă descoperită de aceștia este aceea că numele de

”Huși” ar veni de la un boier cu numele Huşiul, care a avut

moșii de o parte și de alta a Prutului. O altă ipoteză privind

originea este legată de primirea în această localitate, de

către Alexandru cel Bun, a hușiților, adepții teoriilor lui Jan

Huss, alungați din Cehia după ce mentorul lor a fost

condamnat și executat prin ardere pe rug, de către

Conciliul de la Konstantz.

„Orașul dintre vii”, cum mai este numit orașul, încântă cu

un vin de calitate, pe care Dimitrie Cantemir în “Descrierea

Moldovei” l-a situat pe locul al doilea după cel de Cotnari.

Vinurile albe renumite le întâlnim sub denumirea de –

Zghihara de Huși, Muscat Ottonel și Riestling Italian.

Începând cu Ștefan cel Mare și Sfânt până la Alexandru

Ioan Cuza - domnitor originar din Huși, după istoricul Ion

Lupaşcu - mai toți marii voievozi ai neamului au avut

reședința domnească, așezământ creștinesc și lăcaș pentru

vinurile bune în reședința domnească de la Huși.

În 1804 se deschide prima școală românească din Huși, iar

în 1832, Huși este ridicat la rang de oraș. În 1950, după

organizarea administrativă, devine reședința vechiului

județ Fălciu.

În secolul al XIX-lea se produce o extindere a vetrei târgului

spre sud-est (după 1829), când a sosit aici ultimul grup de

bulgari refugiați și care s-a stabilit în cartierele Bulgari și

Plopeni. În 1885 a fost elaborat un plan mai complet, care

trasează străzile principale și cele patru cartiere.

La începutul secolului XX, în timpul primului război

mondial, populația din Huși cunoaște o situație extrem de

grea. În toamna anului 1916 și la Huși, ca în întreaga

Moldovă, au venit mulți refugiați și militari. S-au construit

barăci, s-au amenajat spitale. În perioada interbelică,

orașul a progresat și în plan economic și edilitar -

gospodăresc, fapt oglindit și de dezvoltarea

învățământului profesional.

La cel de-al doilea război mondial au participat de la Huși

717 tineri apți de front, cei mai mulți dintre ei au căzut la

Țiganca, Hâncești, Căușeni, Oradea, Carei, Cetatea Albă,

Stalingrad, Dalnic, dar și în Ungaria și Cehoslovacia.

După 23 august 1944 și la Huși s-a deschis calea nefastă a

dominației sovietice și a comunismului. Orașul a suferit

toate transformările administrativ – organizatorice,

economice, politice și culturale prin care a trecut România

timp de peste patru decenii.

7

Deși orașul a decăzut din rangul de centru județean

(pierzând importante instituții și avantaje economice) s-au

înregistrat modificări edilitate, economice și demografice

importante.

Obiecte care atestă practicarea viticulturii și existența

Municipiului Huși din cele mai vechi timpuri în aceste zone

se găsesc expuse la: Muzeul Viticol (înființat în anul 1966),

și Muzeul Municipal (înființat în anul 1957).

În anul 1995, orașul Huși a fost declarat municipiu al

județului Vaslui.

Organizare administrativă

Municipiul Huși este o unitate administrativ-teritorială de

rang II, care face parte din județul Vaslui (nivel NUTS III),

regiunea de dezvoltare Nord - Est (NUTS II). Nu are alte

localități componente.

Așezare geografică

Municipiul Huși este situat în partea de nord – est a

județului Vaslui și în partea de est a României, în

depresiunea Huși, fiind străbătut de râul Huși. Municipiul se situează la intersecția paralelei de 46041' latitudine

nordică cu meridianul 28o03' longitudine estică.

Municipiul Huși se învecinează:

la nord-vest cu comuna Tătărani;

la nord cu comuna Epureni;

la nord-est cu comuna Drânceni;

la sud-est cu comuna Stănilești;

la sud cu comuna Pădureni;

la vest cu comuna Crețești.

Accesibilitate

Din punct de vedere rutier, drumurile naționale și județene

care asigură accesul în municipiul Huși sunt:

• DN 24A: ce traversează Huși pe o lungime de 1,3

km (coincide cu strada Șoseaua Huși - Stănilești);

• DN 24 B;

• DJ 244D: traversează Huși pe o lungime de 2,6 km

(coincide cu Șoseaua Huși - Iași);

• DJ 244C: traversează Huși pe o distanță de 0,9 km

(aceeași cu strada Ioan Vodă cel Viteaz).

Din zona rurală învecinată, accesul în municipiul Huși se

face prin drumurile comunale:

• DC 23: pe direcția Huși – Arsura;

• DC 35: pe direcția Huși – Pădureni;

• DC 32: pe direcția Huși – Pogănești;

• DC 34: pe direcția Huși – Stănilești.

Din punct de vedere aerian, cele mai apropiate aeroporturi

sunt cel din Iași, la o distanță rutieră de 84 km și cel din

Bacău, la o distanță rutieră de 131 km.

Distanțe rutiere spre principalele repere din județ și din țară, dinspre Municipiul Huși

Localitate Distanță din Municipiul Huși

Vaslui 48 km

Bârlad 67 km

Tecuci 116 km

Focșani 151 km

Adjud 126 km

Bacău 131 km

Roman 129 km

Iași 84 km

Suceava 228 km

București 335 km

Cluj-Napoca 477 km

Constanța 388 km


Suprafață Suprafața totală a Municipiului Huși este de 6.398,34 ha

aceasta reprezentând suprafața administrativă. Suprafața

intravilană în 2013 era de 1.303 ha, reprezentând 20,36% din

suprafața totală.

Municipiul Huși este al treilea oraș ca mărime din județul

Vaslui după Bârlad și Municipiul Vaslui, acesta din urmă

având suprafața administrativă de 6.844,25 ha.

Populație

Populația stabilă a Municipiului Huși la 1 ianuarie 2014 era

de 28.66o de persoane, conform Institutului Național de

Statistică.1

La Recensământul Populației și Locuințelor din 2011,

Municipiul Huși avea o populație urbană stabilă de 26.266

de persoane.

Municipiul concentrează 6,35% din populația urbană stabilă

totală a județului Vaslui, 0,77% din populația Regiunii Nord -

Est și 0,13% din populația României, la 1 ianuarie 2014,

conform Institutului Național de Statistică.

1 date valabile – decembrie 2014

Densitatea demografică a populației în Municipiul Huși

este de 447,95 locuitori/km2.

Municipiul Huși este al treilea oraș din județul Vaslui, din

punctul de vedere al efectivului populației stabile la 1

ianuarie 2014, după Municipiul Vaslui și Municipiul Bârlad.

Relief Municipiul Huși este situat în sud-estul Depresiunii Huși,

parte componentă a Podișului Central Moldovenesc, ce se

încadrează în Podișul Bârladului, ca diviziune a Podișului

Moldovei din nord-estul României, la o altitudine de 70-120

m.

Depresiunea Huși s-a format printr-un lung proces de

eroziune, după retragerea apelor Mării Sarmatice, în

postglaciar.

Ca formă de relief, depresiunea Hușilor este înconjurată de

dealuri:

la nord dealurile Lohan, Şara, Rotundoaia și Corni;

la est dealurile Dric și Galbena;

la sud dealurile Voloseni, Vulpe și Rusca;

la vest dealul Dobrina.

Municipiul este străbătut de pârâul Huși și înconjurat de

dealuri ocupate cu podgorii.

Suprafața și populația municipiului Huși, în anul 2014

Populație* Suprafață Densitatea

demografică- loc/kmp teritoriu

populația stabilă la 1 ianuarie persoane

% din total județ

suprafața fondului funciar

kmp

% din total județ

România 21.258.833 238.390,71 89,18

Regiunea Nord - Est 3.716.923 36.849,83 100,87

Județul Vaslui 451.197 100,00% 5.318,40 100,00% 84,84

Municipiul Huși 28.660 6,48% 63,98 1,20% 447,95 * aceste date pot fi revizuite conform metodologiei INS Sursa: INS, calcule Addvances

9

Soluri În Municipiul Huși se deosebesc șase tipuri de soluri:

cernoziom propriu-zis;

cernoziom degradat;

sol brun și brun cenușiu de pădure podzolit;

complex de cernoziomuri subțiri de pantă;

sol aluvionar;

sol de lăcoviște(mocirlos, mlăștinos).

Cernoziomurile levigate și solurile cenușii – cele mai

răspândite în Depresiunea Huşului sunt și cele mai

valoroase pentru plantațiile viticole. Ele îmbunătățesc

proprietățile fizice prin caracteristicile lor bio-chimice de

bază: intensa activitate biologică, conținut apreciabil de

humus, capacitate mărită de schimb cationic, reacție

neutrală slab acidă, grad ridicat de saturație în baze și

elemente nutritive.

Solul pe care s-a dezvoltat podgoria Hușilor este destul de

variat, ca efect al variatelor condiții fizico-geografice care

se întâlnesc pe acest relief de tranziție de la lunca joasă a

Prutului, la dealurile înalte ale Crasnei.

Climă

Clima Municipiului Huși este temperat continentală,

specifică Europei Răsăritene, cauză a circulației atmosferei

și a unghiului de incidență a razelor solare cu suprafața

orizontală a terenului la solstiții și echinocții.

În medie, luna iulie atinge maxima absolută de 35,5°C și

minima absolută de 10,3°C. În luna ianuarie, media maximă

absolută este de +8,62°C, iar minima absolută este de -

20,36°. Cea mai ridicată temperatură, 40,2C° în orașul Huși

s-a înregistrat la 3 iulie 1938, iar cea mai scăzută

temperatură, -29,1°C s-a înregistrat în 1937, la 1 februarie.

Orașul Huși este caracterizat, în general, prin veri calde cu

temperaturi medii de 19°- 21°C în luna iulie și ierni aspre, cu

temperaturi medii de -3°C până la -6°C în luna ianuarie.

Amplitudinea medie anuală are o valoare de 25°C. Șapte

luni din an au temperatura medie lunară sub +10°C, iar

temperatura medie anuală e cuprinsă între +8° Cși +9,5°C.

Precipitațiile atmosferice sunt, în medie, de 581,5 mm/an,

cu variații reduse în plus sau în minus. Extremele au atins

minima de 215,3 mm/an, în anul 1939, și maxima de 888,2

mm/an, în 1940.

Rețea hidrografică Rețeaua hidrografică a Municipiului Huși este formată din

râul Huși și afluenții săi, pâraiele Drăslăvățul și Râiești.

Pârâul Râiești este format la rândul său din pâraiele

Turbata și Șara la nord, care curg dintre colinele ce

împrejmuiesc municipiul. Pârâul Broșteni preia apa altor

pâraie mai mici: Ochiul, Schitul, Zavatii și Drăslăvăț.

Izvorând din dealurile ce înconjoară Municipiul Huși,

pâraiele acestea evidențiază condițiile fizico-geografice ale

regiunii pe care o străbat.

Structura lor este formată dintr-un strat mai gros la centru

și mai subțire la margini, de roci permeabile și

impermeabile, climatul cu salturi termice bruște de la iarnă

la vară, cu temperaturi ridicate și ploi torențiale vara.

Variațiile de nivel ale acestor pâraie prezintă amplitudini

foarte mari: dacă în perioada de vară au câțiva centimetri

de apă (Şara și Turbata în iulie 1954, aveau 10-20 cm),

primăvara, la topirea zăpezilor sau vara după ploile

torențiale se înregistrează creșteri de câțiva metri (3-5 m).

Încă o dovadă a caracterului torențial al acestor pâraie

este atât prezența pietrișului și bolovănișului puțin rulat și

de calibru mare aflat în albia lor, cât și a unor bulgări, cu

diametru uneori de 20 cm, constituiți dintr-un amestec de

marne, nisip, gresii și concrețiuni calcaroase.


Vegetație și faună

Arealul în care este încadrat municipiul Huși are o faună

relativ variată (mistrețul, pisică sălbatică, mai rar lupul). Se

întâlnesc și animale cu blana prețioasă: vidra, bizamul și

câinele enot. În zona de stepă și silvostepă se întâlnesc:

rața sălbatică, lișița, găinușa de baltă.

Fauna piscicolă este mai bogată în apele și bălțile Prutului:

crapul, șalăul, știuca, plătica, mreana, cleanul, scobarul,

somnul, linul, carasul și bibanul.

Resurse naturale

În zona municipiului Huși, resursele subsolului sunt puțin

variate, fiind reprezentate aproape în totalitate de

materiale de construcție. Se exploatează mai mult gresii,

calcare oolitice, nisip, argila și loess.

O resursă nouă ce ar putea fi valorificată este potențialul

eolian. Conform Strategiei energetice a României pentru

perioada 2007 – 2020, regiunea Moldovei are potențial de

dezvoltare pentru energia eoliană, biomasă și microhidro -

construirea de microcentrale pe ape curgătoare.

11

I.1. Dezvoltare urbană


Relații în teritoriu

Conform clasificării rețelei urbane realizate de Legea nr.

351/2001 privind aprobarea Planului de amenajare a

teritoriului național, Municipiul Huși este un municipiu de

rang II. Din punct de vedere administrativ, aparține

județului Vaslui și Regiunii Nord - Est.

Situat în partea de Nord - Est a teritoriului județean,

municipiul se află la o distanță de 50 km de reședința de

județ - Vaslui și la 84 de km de cel mai mare oraș al

Moldovei - Iași.

Distanța dintre Municipiul Huși și Municipiul Bârlad este de

67 km, iar distanța Huși - Chișinău de 105,5 km. Pe direcția

sud-nord se află între orașele Galați și Iași (130 km,

respectiv 83 km).

Căile de comunicații către principalii poli urbani din

regiune, sunt:

DN 24A către Murgeni, respectiv Bârlad;

DN 24B (E581) ce asigură legătura dintre Vaslui -

Crasna și Vama Albița;

DJ 244D, face legătura cu DN 24;

DJ 244C.

Accesul rutier pe ruta București – Bârlad - Albița (punct de

trecere a frontierei) – Chișinău, pe E581 care străbate

județul Vaslui și trece prin Municipiul Huși, reprezintă o

oportunitate de dezvoltare a fluxurilor comerciale pe

granița de est a Uniunii Europene.

O oportunitate de legătură cu partea centrală a țării o

reprezintă drumul expres Brașov - Bacău –Vaslui - Crasna,

proiectat în conformitate cu Planul de Amenajare a

Teritoriului Național, secțiunea 1 - Căi de comunicație.

Dezvoltare demografică

De la o populație de 32.206 persoane în anul 1990,

efectivul populației stabile s-a diminuat în medie cu 0,47%

anual, ajungând la 28.660 în anul 2014. Așadar, la 1 ianuarie

2014, populația stabilă era cu 11,01% mai redusă decît în

anul 1990.

Localitățile urbane de la nivel județean care au avut o rată

medie anuală de creștere pozitivă au fost: Vaslui (0,33%),

Negrești (0,39%) și Murgeni(0,04%).

O caracteristică generală din punct de vedere demografic a

mediului urban și rural din România este trendul

descendent al populației, fenomen la care a contribuit atât

scăderea drastică a natalității, cât și migrația populației în

străinătate.

Populația stabilă a Municipiului Huși la 1 ianuarie persoane

Zone 1990 2000 2004 2010 2011 2012 2013 2014 Evoluție

1990 - 2014

Județul Vaslui 471.959 466.147 460.281 451.106 449.401 445.563 445.874 451.197 -4,40

Județul Vaslui - urban 192.661 200.185 190.726 186.480 186.587 184.679 186.525 193.399 +0,38

Municipiul Huși 32.206 33.086 29.827 29.334 29.533 28.851 28.886 28.660 -11,01

% din județul Vaslui 6,82% 7,10% 6,48% 6,50% 6,57% 6,48% 6,48% 6,35% -

% din jud. Vaslui - urban 16,06% 15,92% 15,64% 15,73% 15,83% 15,62% 15,49% 14,82% -

Sursa: INS; calcule Addvances

13

-2,23%-2,47% -4,40%

4,08%

-1,00% 0,38%1,45%

-7,39%-11,01%

1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014

Evoluția demografică în județul Vaslui și Municipiul Huși,în perioada 1990 - 2014*

Județul Vaslui - total Județul Vaslui - urban Municipiul Huși Sursa: INS, calcule Addvances

*modificări procentuale, baza = anul 1990, populația stabilă la 1 ianuarie

Densitatea demografică totală a municipiului Huși este de

447,95 locuitori/km2, iar densitatea urbană este de 2.199,54

locuitori/km2 suprafață intravilană urbană. Aceste valori se

situează sub nivelul mediu al localităților urbane din județ:

municipiul Bârlad – 6.159,06 locuitori/km2 și municipiul

Vaslui – 4.069,57 locuitori/km2. Astfel, Huși este localitatea

urbană cu cea mai scăzută densitate urbană de la nivel

județean.

4.726,01

6.651,97

7.608,72

2.199,54

România

Regiunea Nord - Est

Județul Vaslui

Municipiul Huși

locuitori/ km2 suprafață intravilană

Densitatea urbană, în anul 2014

Sursa: INS

Zonarea teritoriului

Suprafața totală a Municipiului Huși este de 6.398,34 ha

aceasta reprezentând 1,20% din suprafața județului Vaslui.

Suprafața intravilană este de 1.303 ha, reprezentând

20,36% din fondul funciar al municipiului.

Din totalul fondului funciar al Municipiului Huși, 4.912 ha

reprezintă terenuri agricole și 1.486 ha reprezintă terenuri

neagricole.

Cea mai mare parte a terenurilor agricole este ocupată de

terenuri arabile (2.876 ha), acestea fiind urmate de vii și

pepiniere viticole (1.289 ha), pășuni (682 ha), fânețe (41

ha), livezi și pepiniere pomicole (24 ha) .

Pe de altă parte, în cadrul terenurilor neagricole, o

pondere mai mare o au pădurile și vegetația forestieră (501

ha), urmate de terenurile ocupate de construcții (450 ha),

terenurile ocupate de căi de comunicații și căi ferate (316

ha), terenurile degradate și neproductive (133 ha) și

terenurile ocupate cu ape, bălți (86 ha).


În anul 2013, conform datelor INS, în ceea ce privește

distribuția terenurilor pe tipuri de proprietate, 5.281 ha se

află în proprietate privată, iar 1.117,34 ha în proprietate

publică. Cea mai mare parte a terenurilor aflate în

proprietate publică sunt terenuri neagricole (716 ha).

Conform Institutului Național de Statistică, suprafața

spațiilor verzi amenajate în Municipiul Huși cuprinde 56 ha,

însemnând 15,05% din totalul spațiilor verzi amenajate în

județul Vaslui.

44,95%

20,15%10,66%0,64%

0,38%7,83%

7,03%

4,94%

2,08%1,34%

Distribuția fondului funciar în

Municipiul Hușipe categorii de folosință a terenurilor în

anul 2013

Arabilă

Vii și pepiniere viticole

Pășuni

Fânețe

Livezi și pepiniere pomicole

Păduri și altă vegetație forestieră

Ocupată cu construcții

Căi de comunicații și căi ferate

Terenuri degradate și neproductive

Ocupată cu ape, bălțiSursa: INS, calcule Addvances

Terenuri agricole76,77%

Terenuri neagricole

23,23%

În condițiile în care legislația europeană prevede 26 mp de

spațiu verde per cap de locuitor, media de spații verzi

amenajate pe cap de locuitor în Huși este de 19,39 mp

spații verzi/cap locuitor, spre deosebire de Vaslui (17,85 mp

spații verzi/cap locuitor) și Bârlad (25,77 mp spații verzi/cap

locuitor).

Cele mai importante spații verzi amenajate sunt: Parcul

Cuza Vodă, Parcul Pompieri, Parcul Cercetașului, Parcul

Rodina, Parcul Broșteni și Parcul Recea.

Municipiul Huși cuprinde 4 tipuri de zone funcționale:

1.ZC – Zona Centrală

Zona Centrală este dominată de instituții publice și servicii,

având un caracter predominant administrativ și comercial.

Funcțiunile complementare admise ale zonei sunt rețele

tehnico-edilitare și construcții aferente.

8,34

25,77

19,3917,85

Județul Vaslui

Mun. BÂRLAD

Mun. HUȘI Mun. VASLUI

mp

sp

ații

verz

i/ lo

cuit

or

Suprafața de spații verzi ce revine unui locuitor, 2013

Sursa: INS, calcule Addvances

15

Utilizarea funcțională a construcțiilor din zona centrală

respectă prevederile Regulamentului General de Urbanism

și sunt specifice zonelor funcționale din care fac parte

construcțiile.

Sunt permise următoarele tipuri de activități,

reprezentative și cu atractivitate, considerate

caracteristice pentru o zonă centrală :

administrație publică;

asistență socială;

unități financiar-bancare;

comerț și alimentație publică;

obiective ale poliției, jandarmeriei;

învățământ, cultură și culte;

agrement, inclusiv spații publice plantate;

locuire și funcțiuni complementare;

staționarea autovehiculelor în spații publice

special amenajate;

rețele tehnico - edilitare și construcții aferente.

2. ZLM / ZLI - Zona Rezidențială cu Locuințe Mici (până la 3

niveluri)/Zona Rezidențială cu Clădiri Înalte (mai mult de 3

niveluri).

Funcțiunea dominantă a zonei este locuirea. Funcțiunile

complementare admise zonei sunt:

instituții publice și servicii;

spații verzi amenajate, spații verzi naturale;

accese pietonale și carosabile, parcaje, garaje;

rețele tehnico-edilitare și construcții aferente

3. ZIS – Zona pentru Instituții Publice și Servicii

/Construcții de cult /Cimitire

Subzone - construcții administrative și financiar bancare,

construcții comerciale, construcții de cult, construcții de

cultură, construcții de învățământ, construcții de sănătate,

construcții pentru turism, construcții și amenajări sportive.

Funcțiunea dominantă a zonei - instituții publice și servicii.

Funcțiunile complementare admise ale zonei sunt:

locuirea;

industrii nepoluante;

spații verzi amenajate;

accese pietonale și carosabile;

rețele tehnico-edilitare.

4. ZI – Zona Unităților Industriale

Funcțiunea dominantă a zonei: unități industriale.

Funcțiunile complementare admise ale zonei sunt:

unități agricole;

servicii;

accese pietonale și carosabile;

rețele tehnico-edilitare.

Aspecte ale locuirii

Fondul locativ

Numărul de locuințe existente în Municipiul Huși era de

10.566 la sfârșitul anului 2013, totalizând o suprafață

locuibilă de 464.379 m2 arie desfășurată. Astfel, suprafața

medie a unei locuințe este de 43,95 m2, iar suprafața

locuibilă ce revine, în medie, unui locuitor este de 16,08

m2.

În perioada 2000 – 2013, numărul de locuințe din municipiu

a crescut cu 10,85%.

Creșterea fondului de locuințe a generat o creștere mai

mare a suprafeței locuibile, ceea ce denotă că locuințele

noi sunt mai spațioase decât majoritatea celor deja

existente, situație dovedită și de ritmul mai accelerat de

creștere al suprafeței medii al unei locuințe.


9.5329.632 9.656 9.673 9.719

9.95710.035 10.043 10.083 10.109 10.150

10.505 10.531 10.566

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013

Evoluția numărului de locuințe existente în Municipiul Huși

Sursa: INS

9,19

11,0512,03 12,09 12,36 12,56 12,78 12,85 13,03 13,14 13,34

15,59 16,01 16,08

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013

Evoluția suprafaței medii locuibile per locuitorîn Municipiul Huși

mp suprafață locuibilă / persoană


Evoluția suprafeței locuibile medii ce revine unui locuitor

este mult mai spectaculoasă față de modul în care s-au

modificat valorile celorlalți indicatori analizați, cu toate că

are o legătură directă cu aceștia.

Explicația este dată de scăderea populației stabile, astfel

că această creștere a suprafeței locuibile medii pe cap de

locuitor este influențată direct proporțional de creșterea

suprafeței locuibile totale și invers proporționale de

scăderea volumului demografic.

Confortul locuințelor din Municipiul Huși a crescut în

perioada 2000-2013 cu 6,89 mp / persoană, ajungând la o

suprafață medie locuibilă per locuitor de 16,08 mp/

persoană.

În perioada 2002 - 2013 s-au finalizat în municipiul Huși 642

locuințe noi și s-au acordat 862 autorizații de construcții.

În ceea ce privește ultimul an de analiză, 2013, în municipiu

s-au finalizat 35 de locuințe noi și s-au eliberat 64 de

autorizații de construcții.

17

Confortul locuințelor

În ceea ce privește disponibilitatea utilităților gospodărești

în locuințele din Huși, 7.684 gospodării (76,60% gospodării

din total) sunt conectate la rețeaua de apă potabilă. În

anul 2011, conform datelor Recensământului Populației și

Locuințelor, 7.188 gospodării sunt conectate la rețeaua de

canalizare, reprezentând 71,70% din numărul total de

gospodării de la nivel local.

De asemenea, 97,80% din gospodării sunt conectate la

rețeaua de instalație electrică și 41,40 % la rețeaua de

încălzire centrală.

76,60% 71,70%

97,80%

41,40%

Grad conectare la

rețeaua de apă potabilă

Grad conectare la

rețeaua de canalizare

Grad conectare la

instalația electrică

Grad de conectare la

încălzirea centrală

Sursa: Recensământul Populației și Locuințelor, 2011

Gradul de conectare al gospodăriilor la rețelele tehnico edilitare,

în Municipiul Huși, 2011

90,00% din gospodăriile de la nivelul municipiului dispun de

bucătărie în locuință și 66,40% de baie în locuință. Aceste

procente sunt mai crescute decât mediile înregistrate la

nivel județean în localitățile urbane, 89,50% au bucătărie în

locuință și 74,70% au baie în locuință.

Infrastructura de petrecere a timpului

liber

Suprafața zonelor de agrement de la nivelul municipiului

este destul de scăzută, comparativ cu alte zone urbane,

posibilitățile de recreere și petrecere a timpului liber ale

locuitorilor fiind destul de limitate.

Slaba utilizare a spațiilor verzi existente, insuficiența

zonelor de agrement și a posibilităților de recreere si

petrecere a timpului liber de către cetățenii municipiului

Husi, contribuie la menținerea unui standard de viață

relativ scăzut.

În municipiu sunt amenajate parcurile: Parcul Cuza Vodă,

Parcul Pompieri, Parcul Cercetașului, Parcul Rodina, Parcul

Broșteni și Parcul Recea.

Parcurile cuprind în perimetrul lor plantații de arbori și

arbuști, spații gazonate și specii de plante decorative și se

constituie ca zone pentru odihnă și recreere, pentru

organizare de manifestări culturale, sportive etc.

Primăria municipiului Huşi a investit 600.000 de euro din

fondurile Uniunii Europene, pentru amenajarea unui parc

de agrement destinat copiilor. Parcul este situat în

Locuințe terminate în cursul anului şi autorizații de construire emise în Municipiul Huși

2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 Total Locuințe terminate 24 17 46 238 78 24 40 36 41 37 26 35 642

Autorizații de construcții eliberate

29 29 40 54 79 78 95 97 103 64 130 64 862

Sursa: INS


vecinătatea Zonei de agrement Recea și a pârâului

Draslavăț pe care sunt amenajate iazuri artificiale, existând

condiții pentru dezvoltarea lor unitară ca zonă de

agrement cu funcții complexe.

Parcul „Recea“ face parte Planul Integrat de Dezvoltare

Urbană (PIDU), demarat în 2010.

Serviciile de amenajare, întreținere şi înfrumusețare spații

verzi sunt prestate de S.C Parcuri Verzi SRL.

Casa de Cultură „Alexandru Giugaru” desfăsoară

numeroase activități de tip cultural educativ, chiar dacă

starea clădirii este precară: structura de rezistență, fațada

si interiorul necesită reabilitare. Imobilul Casei de Cultură

este înscris pe lista clădirilor de patrimoniu, anul

construcției fiind 1892. Clădirea a aparținut Ministerului

Justiției, funcționând ca Parchet.

Pe raza municipiului Huși își desfășoară activitatea Clubul

Sportiv F.C.M. Huși, structură sportivă de drept privat.

Consiliul Local al municipiului Huși este asociat cu Clubul

Sportiv F.C.M. Huși. Atât Clubul Sportiv F.C.M. Huși, cât și

tinerii din localitate, organizează și participă la competiții

sportive pe Stadionul Municipal din Huși.

În anul 2005, în municipiul Husi a fost dată în folosință o

modernă sală de sport, realizată prin programul “Săli de

Sport”.

În Sala de Sport a municipiului Huși se desfășoară ore de

educație fizică și activități școlare, activități ale cluburilor şi

asociațiilor sportive de pe raza municipiului Huşi,

antrenamente ale FCM Huși, antrenamente ale salariaților

instituțiilor publice.

În municipiu se organizează, anual, și concursuri sportive:

Cupa municipiului Husi la fotbal pentru amatori;

Cupa municipiului Husi la volei pentru amatori.

Activități sportive organizează și Cluburile sportive locale:

Clubul sportiv ,,GOLD DRAGON FIGHT CLUB”,

pentru inițiere și perfecționare în arte marțiale;

Clubul Sportiv Municipal Huși, condus de

inițiatorul proiectului ,,Sportul pentru toti”.

Sportul vizat este baschetul;

Clubul Sportiv ,,Pajura” în care se pregătesc elevii

pentru fotbal.

FCM Huşi, unde se inițiază copiii cu vârsta

cuprinsă între 6-10 ani în fotbal.

Instituții culturale precum Biblioteca Municipală “M.

Ralea”, Muzeul municipal, Casa de Cultură, “Alexandru

Giugaru”, Muzeul Episcopal, Muzeul Viticol sunt cateva

puncte de referință ale vieții culturale hușene.

Rețea comercială

Rețeaua comercială din Municipiul Huși este formată, în

principal, din magazine alimentare și nealimentare de mici

dimensiuni. Singura unitate comercială de mai mari

dimensiuni din municipiu este reprezentată de Lidl.

De asemenea, Centrul Public de Desfacere Huși

organizează comerțul cu produse agroalimentare în

condiții de protecție optimă a consumatorilor și de

concurență loială între agenții economici.

Centrul Public de Desfacere are următoarea structură:

Hala Agroalimentară - cuprinde 66 mese pentru

producători agricoli, pentru expunere și vânzare

și 54 mese pentru societățile comerciale;

Hala veche - cuprinde 20 de locuri de vânzare

special amenajate pentru comercializarea

produselor lactate;

Obor - suprafața împrejmuită pentru vânzarea

animalelor și furajelor.

19

Rețea bancară

Rețeaua bancară de la nivel local este bine dezvoltată, în

Municipiul Huși funcționând mai multe sucursale sau

agenții bancare precum: Banca Comercială Română, BRD -

Groupe Société Générale, CEC Bank, Volsbank, Raiffeisen

Bank, Banca Transilvania, Banca Comercială Carpatica.

Telecomunicații

În municipiul Huși există telefonie fixă, precum și telefonie

mobilă în rețelele Orange, Vodafone, Telekom. Există mai

multe societăți care oferă televiziune prin cablu sau prin

satelit. Rețeaua de internet este asigurată prin dial-up și

fibră optică. În municipiul Huși există peste 2.000 de

utilizatori de rețele de internet.

Stația de radioficare a municipiului Huşi recepționează

programul 1 al Radiodifuziunii Române, pe care îl

retransmite către abonați prin cele 6 amplificatoare

existente.

Rețeaua de radioficare este compusă din 1,2 km de cablu

subteran amplasat în canalizația Romtelecom şi peste 18

km cablu aerian instalat pe stâlpii de electricitate.

În cursul anului 2013, Stația de Radioficare a avut un număr

de 550 abonați, în marea lor majoritate pensionari şi

persoane cu venituri mici, din care 100 au renunțat la

contract din diferite motive.

Din cauza rețelelor şi aparaturii uzate atât fizic cât şi moral,

în cursul anului 2013, s-a acționat pentru remedierea unui

număr de peste 250 deranjamente, prin schimbări de

cablu, refaceri de rețele în zonele unde au fost schimbați

stâlpii de electricitate de firma E-on prin repararea şi

întreținerea amplificatoarelor şi preamplificatoarelor.

Prin Stația de Radioficare sunt transmise către cetățeni

informații şi anunțuri de interes local, materiale pentru

prevenirea incendiilor la gospodării şi reguli de comportare

în cazul producerii unor asemenea evenimente.

Pentru reducerea numărului de deranjamente şi o mai

bună funcționare a Stației de Radioficare, este necesară o

revizuire generală a aparaturii şi rețelelor.

Arhitectură urbană

Nu se poate vorbi în ceea ce privește municipiul Huși de un

stil arhitectural respectat la nivelul întregului oraș, ci de un

amestec de stiluri specifice diferitelor perioade istorice.

Episcopia Huşului a păstrat o mare parte din trăsăturile

stilului arhitectonic moldovenesc. Acest stil este unul

foarte important în evoluția arhitecturii în spațiul de la est

de Carpați, acesta îmbinând alături de factorii locali o

seamă de influențe străine: bizantine (planul bisericii,

forma bolților și a arcurilor și elemente de decor exterior),

gotice (prezența contraforților, bolți ridicate pe nervuri,

chenarele de la uși și ferestre) și armenești în elemente de

decor exterior.


I.2. Infrastructură și servicii publice

21

Infrastructură rutieră

Lungimea totală a drumurilor din Municipiul Huși (drumuri

naționale și locale, incluzând și căile carosabile din

ansamblurile noi de locuit, dacă au denumire) a fost, în

anul 2013, de 121 km, potrivit datelor furnizate de

Institutul Național de Statistică.

Gradul de modernizare al străzilor orășenești,



grad de modernizare

46,28%

În 2013, conform INS, din lungimea totală a străzilor

municipiului,56 de km de drum erau modernizați,

reprezentând 25,9% din totalul drumurilor modernizate în

județul Vaslui, și 2,49% din totalul drumurilor modernizate

în Regiunea Nord - Est.

Densitatea străzilor orășenești din Municipiul Huși, în anul

2013, a fost de 9,28 km drum/km2 suprafață intravilană,

peste valoarea înregistrată la nivel județean (6,9 km

drum/km2 suprafață intravilană). Comparativ cu anul 2000,

densitatea străzilor din oraș a crescut cu 2,19 km drum/km2

suprafață intravilană.

Rețea de furnizare a apei potabile

Municipiul Huși dispune de un sistem centralizat de

alimentare cu apă potabilă, din sursa râului Prut, ce asigură

un debit de 200 l/s. Sistemul de alimentare dispune de un

volum de înmagazinare de 9.250 mc.

Corespunzător debitului de apă de la sursă, există stații de

pompare care asigură pomparea debitelor respective în

sistemul de alimentare cu apă al municipiului. Debitul de

apă potabilă de la sursa menționată este distribuit printr-o

rețea de conducte care este insuficientă în unele zone, iar

în zonele de dezvoltare, inexistentă.

Municipiul Huși dispune de o rețea de distribuție a apei

potabile întinsă pe o lungime de 64,8 km, reprezentând

6,3% din rețeaua existentă la nivel județean, în anul 2013.

În perioada 2000 – 2013, rețeaua de distribuție a apei

potabile s-a extins doar cu 2,53%.

Lungimea și gradul de modernizare al străzilor orășenești

Municipiul HUȘI Județul Vaslui

2000 2005 2010 2011 2012 2013 2000 2005 2010 2011 2012 2013 Lungimea străzilor orășenești (km) 94 107 107 116 121 121 336 391 397 406 411 411

Lungimea străzilor orășenești modernizate (km)

30 30 53 52 52 56 147 161 203 205 208 216

Gradul de modernizare (%) 31,91 28,04 49,53 44,83 42,98 46,28 43,75 41,18 51,13 50,49 50,61 52,55 Sursa: INS, calcule Addvances


0-5 ani56,20%

6-15 ani6,69%

16-25 ani20,90%

mai mult de 25 de

ani

16,21%

Vechimea rețelei de distribuție a

apei potabileîn Municipiul Huși, 2013

Sursa: Primăria Municipiului Huși

Cantitatea de apă distribuită consumatorilor în municipiu,

în 2013, a fost de 844 mii mc, reprezentând 10,49% din

totalul județului Vaslui. Cantitatea de apă potabilă

distribuită consumatorilor în anul 2013 a fost în scădere cu

38,75% față de cantitatea distribuită în anul 2000, în

municipiu.

Rețea de evacuare a apelor uzate

Rețeaua de canalizare a Municipiului Huși este concepută

în sistem divizor. Evacuarea apelor pluviale din oraș se face

în pârâul Huși. Apele menajere uzate sunt conduse, prin

colectorul principal, la stația de epurare a orașului.

0-5 ani38,18%

6-15 ani31,16%

16-25 ani9,69%

mai mult de 25 de

ani

20,97%

Vechimea rețelei de canalizareîn Municipiul Huși, 2013


Stația de epurare a municipiului este amplasată în partea

de est și are o capacitate de maxim 106 l/s. În prezent,

capacitatea ei este depășită, având o eficiență redusă și

necesitând extindere urgentă.

Stația de epurare deversează apa în pârâul Huși, iar

nămolul rezultat după procesul de epurare este prelucrat

și evacuat pe paturile de uscare nămol existente în incinta

stației de epurare.

Consumul casnic de apă potabilă în Județul Vaslui și în Municipiul Huși

consumul casnic, % din consumul total consumul individual lunar ( mc/locuitor)

2000 2005 2010 2011 2012 2013 2000 2005 2010 2011 2012 2013

Județul Vaslui - total 83,00 71,14 71,52 73,82 76,80 76,16 2,45 1,19 1,14 1,11 1,11 1,14

Județul Vaslui - urban 81,18 66,84 69,11 70,40 73,99 72,13 4,83 2,22 1,98 1,91 1,90 1,82

Municipiul Huși 78,45 59,53 73,61 73,29 72,76 74,76 2,72 1,40 1,73 1,78 1,74 1,82 Sursa: INS, calcule Addvances

23

În Municipiul Huși, gospodărirea resurselor de apă,

captarea, aducțiunea, tratarea, înmagazinarea și distribuția

apei, precum și canalizarea, colectarea, epurarea,

evacuarea și descărcarea apelor uzate, meteorice și de

suprafață sunt asigurate de S.C.”AQUAVAS” S.A. Vaslui,

sucursala Huși.

În 2013, conform Institutului Național de Statistică,

lungimea totală simplă a conductelor de canalizare din

municipiul Huși era de 59 km, în scădere cu aproape 7 %

față de anul 2000, potrivit datelor furnizate de Institutul

Național de Statistică.

Se remarcă necesitatea reabilitării rețelei de apă și de

canalizare existente, precum și extinderea acestora pentru

asigurarea unui procent de 100%, în ceea ce privește

racordarea la utilități a populației municipiului. Totodată,

se impune modernizarea, reabilitarea și creșterea

capacității stației de pompare a apei potabile și a stației de

epurare a apelor uzate.

Municipiul Huși este inclus în proiectul „Reabilitare sistem

alimentare cu apă, a sistemului de canalizare și a stațiilor

de epurare a apei uzate în Vaslui, Bârlad, Huși și Negrești”,

implementat de către Consiliul Județean Vaslui. Perioada

de implementare a proiectului este 2010 – 2015 și prevede

la nivelul Municipiului Huși:

extinderea și reabilitarea rețelei de apă: 4,39 km

rețea apă, urmând a fi deservite 295 gospodării;

extinderea rețelei de canalizare cu 4,21 km,

urmând a fi deservite 277 gospodării.

Reabilitare / modernizare stație de epurare.

Rețea de furnizare a gazelor naturale

Rețeaua publică de distribuție a gazelor naturale din

Municipiul Huși are o lungime de 47,1 km, potrivit datelor

furnizate de Institutul Național de Statistică.

În anul 2013, au fost distribuite, în Municipiul Huși, un total

de 6.442 mii mc gaze naturale, 4.179 mii mc fiind gazele de

uz casnic și reprezentând 12,06% din totalul gazelor de uz

casnic din județul Vaslui.

Rețea de furnizare a energiei termice

Alimentarea cu energie termică a Municipiului Huși se

făcea în mare măsură centralizat, prin sistemul de

termoficare urbană.

În prezent, serviciul de încălzire în sistem centralizat este

nefuncțional, populația orașului preferând centralele

termice individuale.

Ilumitat public

Lungimea rețelei de iluminat public este 78 de km și este

alcătuită din 2.054 stâlpi și 1.873 lămpi.

Lungimea rețelei electrice: LES (linii electrice subterane) 20

KV - 71 km; LEAJT (linii electrice aeriene de joasă tensiune) -

205 km; LESJT (lunii electrice subterane de joasă tensiune)

– 120 km.

Lungimea rețelelor de canalizare în județul Vaslui și în Municipiul Huși (km)

2000 2005 2010 2011 2012 2013

Județul Vaslui - total 350,20 368,80 490,30 505,60 423,10 425,00

Județul Vaslui - urban 346,70 361,80 473,20 456,50 360,40 360,50

Municipiul Huși 63,20 64,20 76,70 59,00 59,00 59,00 Sursa: INS


Iluminatul public pe străzile principale, piețe, intersecții se

realizează cu corpuri de iluminat echipate cu lămpi cu

incandescență, vapori de mercur și sodiu, alimentate cu

energie electrică prin cabluri subterane sau aeriene,

realizate cu conductoare izolate torsadate.

Transport public

În Municipiul Huși există sistem de transport public urban,

cu operator privat, două trasee cu câte 24 stații, cu 117

curse zilnice, deservit de 6 microbuze a 22 locuri fiecare.

Transportul în comun se desfășoară pe arterele care fac

parte din trama stradală majoră și asigură deplasările

pentru muncă ale populației pe teritoriul administrativ al

municipiului și în special legătură cu zonele de destinație,

respectiv platformele industriale.

Legătura cu localitățile din jur se face pe un număr de 21

trasee.

Autogara este situată pe un amplasament favorabil atât

față de zona centrală (prin existența transportului în

comun pe traseul Autogara - 1 Decembrie - Huși - Albița),

cât și față de gara orașului.

Numărul total al microbuzelor și autobuzelor în inventar

pentru transport public local de pasageri în Municipiul Huși

este de 6, în anul 2013, conform Institutului Național de

Statistică.

Siguranță publică

În perioada 2010-2013, la Poliția municipiului Huși și-au

desfășurat activitatea 59 de polițiști (ofițeri și agenți de

poliție).

În anul 2013, s-au sesizat la nivelul municipiului 1.024

infracțiuni, din care 69,14% infracțiuni judiciare, 1,95%

infracțiuni economico-financiare și 28,91% infracțiuni de

altă natură.

Din categoria infracțiuni sesizate de alte natură se remarcă

cu precădere cele de furt (299 sesizări) și cele de loviri și

alte violențe (181 sesizări), conform datelor furnizate de

către Inspectoratul de Poliție al Județului Vaslui, pentru

anul 2013.

Raportat la numărul de locuitori, rata infracționalității

sesizate este în anul 2013, de 3,5%, peste valoarea

înregistrată la nivelul județului Vaslui.

Poliția Locală Huși se confruntă cu o serie de probleme ce

contribuie la desfășurarea activității:

• Lipsa accesului la baza de date a M.A.I.;

• Lipsa operativității la intervenții în diferite zone

ale oraşului.

Așadar, este necesară Dotarea Poliției Locale a

municipiului Huşi cu echipamentul tehnic avizat de S.T.S.

conform O.M.A.I. nr. 128/2011, precum și Dotarea Poliției

Locale a municipiului Huşi cu un autoturism operativ.

Serviciul Voluntar pentru Situații de Urgență este o

structură specializată, care s-a constituit în subordinea

Consiliului Local, destinat să execute activități de

prevenire, monitorizare şi gestionare a situațiilor de

urgență în municipiul Huşi, asigură coordonarea de

specialitate a activităților de apărare împotriva incendiilor

şi de protecție civilă, îndeplineşte atribuțiile de prevenire a

riscurilor producerii unor situații de urgență, prin activități

de îndrumare şi control, intervine în timp oportun pentru

limitarea sau înlăturarea consecințelor situațiilor de

urgență şi să efectueze acțiuni de ajutor şi salvare a

oamenilor şi a bunurilor materiale în caz de dezastre, în

cooperare cu celelalte structuri abilitate pentru asemenea

situații.

25

Serviciul Voluntar pentru Situații de Urgență necesită

fonduri pentru achiziționarea de tehnică şi material şi

pentru îmbunătățirea funcționării şi îndeplinirii

atribuțiilor legale. Aceste investiții ar contribui la o

mai bună monitorizare şi gestionare a situațiilor de

urgență de către Serviciul Voluntar pentru Situații de

Urgență ce se pot produce pe teritoriul Municipiului.

Pentru situațiile de urgență, intervine Serviciul

Voluntar pentru Situații de Urgență Huși, dar și

echipajele SMURD.

În anul 2013, pe teritoriul Municipiului Huși s-au

înregistrat 1.919 intervenții SMURD, adică 24,65% din

intervențiile de acest tip de pe teritoriul județului

Vaslui.

Cele mai multe intervenții SMURD (99,53%) sunt

cazuri de asistență medicală de urgență și prim

ajutor.

Secția de Pompieri Huși a înregistrat, pe parcursul

Situația principalelor infracțiuni sesizate pe raza municipiului Huşi

Nr. crt. Infracțiuni sesizate 2010 2011 2012 2013

Infracțiuni total 999 938 962 1024

1. Infracțiuni economico financiare

54 31 26 20

2. Infracțiuni judiciare 504 553 612 708

3. Infracțiuni de altă natură, din care:

441 354 324 296

1. Omor 0 0 0 0

2. Tentativă de omor 0 0 0 0

3. Pruncucidere 0 0 0 0

4. Vătămare corporală 100 89 113 66

5. Loviri sau alte violențe 118 130 125 181

6. Lovituri cauzatoare de moarte

0 0 0 0

7. Viol 2 8 3 7

8. Furt din care 228 270 307 299

9. Furt din locuință 28 25 23 27

10. Furt din societăți comerciale 15 34 42 30

11. Furt din auto 10 13 12 10

12. Furt de auto 5 2 2 1 13. Furt din buzunare, poșete 2 0 0 23

14. Furt de animale 5 2 6 10 Sursa: Inspectoratul de Poliție al Județului Vaslui

Intervenții (altele decât SMURD) ale Secției de Pompieri Huși

2010 2011 2012 2013

Total intervenții, din care: 83 141 153 90

Stingerea incendiilor 36 68 65 47 Arderi necontrolate 12 48 48 3

Asistența persoanelor 5 4 14 15

Alte situații de urgență 20 10 19 21

Protecția mediului 1 - - -

Alte intervenții 9 11 7 4

Intervenții SMURD din raionul de intervenție al Secției de Pompieri Huși

2010 2011 2012 2013 Total cazuri de urgență asistate de SMURD - 1.110 1.256 1.919

Cazuri de asistență medicală de urgență și prim ajutor - 1.099 1.247 1.910

Cazuri de prim ajutor medical la accidente pe căile de transport - 9 7 9

Acțiuni de descarcerare și prim ajutor la accidente pe căile de transport - 2 2 0 Sursa: Inspectoratul pentru Situații de Urgență „Podul Înalt„ al județului Vaslui


anului 2013, un număr de 90 de intervenții, adică 12,45% din

totalul intervențiilor Inspectoratului pentru Situații de

Urgență Vaslui.

Cele mai multe intervenții pe raza municipiului au fost cele

de stingere a incendiilor și asistența persoanelor.

Servicii de salubritate

Serviciile de salubrizare în municipiul Huși sunt asigurate

de S. C. Ecosalubrizare Prest SRL Huși.

Serviciul Public Local de Salubrizare, unitate fără

personalitate juridică în subordinea Consiliului Local al

Municipiului Huși, prestează serviciile de colectare,

transport și depozitare în Municipiul Huși, în total

deservind:

13.062 locuitori , din care : 8.228 persoane fizice la

blocuri și 4.834 persoane fizice la imobile;

10.980 persoane din cadrul categoriei agenți

economici şi instituții publice din care: 403 agenți

economici (4.693 persoane), 11 instituții publice

(6.132 persoane) și 55 AF, PF, CMAV, II (155

persoane).

În zonele de locuințe cu imobile locuite în comun, respectiv

blocuri colectarea deşeurilor se face din cele 30 de puncte

de colectare, care au fost dotate cu 126 eurocontainere de

1,1 mc şi începând cu anul 2009 au fost dotate cu

eurocontainere pentru colectarea selectivă a deşeurilor.

Ridicarea eurocontainerelor din aceste puncte se

efectuează cu utilaje speciale, autogunoierele din dotarea

serviciului.

Pentru furnizarea serviciului de salubritate sunt necesare

investiții în modernizarea / înnoirea dotărilor tehnico-

materiale și achiziționarea de noi utilaje.

OPINIA LOCUITORILOR

Starea drumurilor din municipiului Huși. 74,5% dintre

persoanele ce au luat parte la Studiul privind situația

actuală și stabilirea aspectelor prioritare de dezvoltare ale

municipiului Huși în perioada 2014 – 2020, sunt de părere

că starea drumurilor depe raza municipiului este una

proastă. Doar 21,2% dintre respondenți consideră starea

drumurilor ca fiind bună, iar 4,3% nu și-au exprimat părerea

la această întrebare.

Alimentarea cu apă potabilă. Starea tehnică a rețelei de

alimentare cu apă a municipiului Huși este considerată

bună de 53,1% dintre respondenți. Pe de altă parte, 40,5%

dintre aceștia consideră că starea este una proastă.

Gradul de acoperire cu rețea de apă a municipiului Huși

este apreciat de 53,2% dintre respondenți ca fiind bun, iar

de 40,4% ca fiind destul de slab.

61,9% dintre respondenți apreciază prețul apei distribuite în

municipiul Huși ca fiind foarte scump. 29,7% dintre

respondenți cred că este scump, iar 8,4% sunt de părere că

acesta este acceptabil.

Rețea de canalizare. Starea tehnică a rețelei de canalizare

din municipiul Huși este apreciată de mai bine de jumătate

dintre respondenți ca fiind una destul de proastă, în timp

ce alte 36,0% persoane o consideră bună.

Gradul de acoperire cu rețea de canalizare în municipiului

Huși este apreciat de 63,9% dintre respondenți ca fiind

destul de slab. Pe de altă parte, 29,7% consideră gradul de

acoperire destul de bun.

Rețea de gaze naturale. Starea tehnică a rețelei de gaz

este apreciată de către 72,3% dintre respondenți ca fiind

una pozitivă.

27

Pe de altă parte însă, locuitorii municipiului Huși sunt de

părere că gradul de acoperire al rețelei de gaz de la nivel

local este, mai degrabă, proastă.

Prețul gazului distribuit în municipiul Huși este apreciat de

34,0% dintre respondenți ca fiind foarte scump, iar 34,0%

dintre aceștia sunt de părere că este scump. Pe de altă

parte, 25,6% dintre respondenți consideră prețul gazului –

acceptabil.

Energia electrică. 68,2% dintre respondenți apreciază

prețul energiei electrice ca fiind foarte mare, iar 29,7%

dintre respondenți consideră că este mare. Pe de altă

parte, 2,1% dintre persoanele intervievate sunt de părere că

prețul este acceptabil.

Negativă74,5%

Pozitivă21,2%

NȘ/NR4,3%

Starea drumurilor din municipiul Huși

Sursă: Sondaj de opinie realizat în rândul populației municipiului Huși, 2014

Negativ40,4%

Pozitiv53,2%

NȘ/NR6,4%

Gradul de acoperire cu rețea de apă în municipiul Huși


Negativă57,6%

Pozitivă36,0%

NȘ/NR6,4%

Starea tehnică a rețelei de canalizaredin municipiul Huși



Transportul local. 35,6% dintre respondenți sunt de părere

că ar trebui făcute investiții în transportul public local din

municipiul Huși. Pe de altă parte, 64,4% dintre persoanele

intervievate cred că nu ar trebui investit mai mult în acest

domeniu.

Prețul transportului în comun din municipiul Huși este

apreciat de 27,7% dintre respondenți ca fiind foarte scump,

iar de alte 27,7% dintre persoane ca fiind scump. Cea mai

mare parte a respondenților, 40,3% sunt de părere că

prețul este acceptabil.

Foarte scump27,7%

Scump27,7%

NȘ/NR4,3%

Opinia respondenților privind prețul transportului în comun


Acceptabil40,3%

29

I.3. Economie


Comerț 35,15%

Industria prelucrătoare

25,36%

Agricultură, silvicultură şi

pescuit20,37%

Construcții6,27%

Transport şi depozitare

2,65%Activități de spectacole, culturale şi recreative

2,16%

Activități profesionale, ştiințifice şi

tehnice2,00%

Distribuția apei;

salubritate, …

1,44%

Hoteluri şi restaurante

1,22%

Alte sectoare3,36%

Structura agenților economici activi din punct de vedere economic, după cifra de afaceri

din județul Vaslui, pe sectoare economice, la 31.12.2013

Sursa: ONRC

Structura economiei județene

Notă: În realizarea analizei evoluției și structurii pe domenii

de activitate a agenților economici activi economic s-au

utilizat date furnizate de către Oficiul Național al Registrului

Comerțului, cu privire la agenții economici care și-au depus

situația financiară la finalul anului și au înregistrat o cifră de

afaceri egală sau mai mare decât 0 (zero). Conform

procedurii de raportare a informațiilor financiare, în

categoria agenților economici activi, din punct de vedere

economic (cu situația financiară depusă la finalul anului) nu

sunt incluse Persoanele Fizice, ce includ următoarele forme

de organizare: persoanele fizice şi asociațiile familiale

înregistrate până la data de 25.04.2008, persoanele fizice

autorizate, întreprinderile individuale şi întreprinderile

familiale.

Potrivit Oficiului Național al Registrului

Comerțului, la 31.12.2013, în județul Vaslui erau

5.749 agenți economici activi din punct de

vedere economic. Aceştia reprezintă 8,46% din

numărul total de agenți economici din

Regiunea de Dezvoltare Nord-Est.

Densitatea întreprinderilor de la nivel

județean este de 12,89 unități la 1.000 de

locuitori, mai scăzută decât la nivel regional

(18,36 agenți economici activi din punct de

vedere economic la 1.000 de locuitori).

În ceea ce priveşte cifra de afaceri a agenților

economici județeni din anul 2013, aceasta

însumează 5.057,35 milioane lei, reprezentând

7,83% din cifra de afaceri obținută la nivel

regional. Cifra medie de afaceri pe agent

economic este de 879.692,83 lei, cu 7,4% mai

mică decât media pe unitate economică de la

nivel regional (950.185,09 lei).

Productivitatea muncii – calculată ca raport dintre cifra

totală de afaceri şi numărul de salariați – la nivelul județului

Vaslui este de 152.151,21 lei, cu 17,5% mai mică decât în

regiune (184.425,91 lei).

În cele 5.749 unități economice din județul Vaslui îşi

desfăşoară activitatea, potrivit ONRC, 33.239 salariați,

media pe unitate fiind de 5,78 salariați. Numărul total de

salariați din județ reprezintă 9,49% din numărul total de

salariați din Regiunea Nord-Est.

Distribuția numărului de agenți economici din județ pe

sectoare economice arată că cel mai dezvoltat sector este

Comerțul cu ridicata şi cu amănuntul; repararea

autovehiculelor şi motocicletelor, 2.451 firme având acest

domeniu de activitate (42,63% din total firme).

31

Poziția secundă este urmată de Industria prelucrătoare cu

687 agenți economici (11,95% din total firme), iar poziția

terță de Construcții cu 562 firme (9,78% din total firme).

Alte sectoare mai bine reprezentate la nivel județean sunt:

Transport şi depozitare (393 firme - 6,84% din total firme),

Activități profesionale, ştiințifice şi tehnice (392 firme –

6,82% din total firme), Agricultură, silvicultură şi pescuit

(351 firme – 6,11% din total firme), Hoteluri şi restaurante

(242 firme – 4,21% din total firme).

Comparativ cu anul 2008, în anul 2013, numărul de

înmatriculări, de la nivel județean, s-a diminuat cu 12,69%,

ajungând de la un volum de 1.568 înmatriculări la 1.369

înmatriculări.

Dacă în perioada 2008-2013, la nivelul județului Vaslui,

numărul total de înmatriculări a fost de 8.640 (8,89% din

volumul regional al înmatriculărilor), numărul radierilor a

fost mai scăzut, de 7.098 (adică 8,83% din numărul de

radieri de la nivel regional).

Situația agenților economici activi din punct de vedere economic la nivelul județului Vaslui, pe secțiuni CAEN Rev.2

Secțiune CAEN Rev. 2 Nr.

agenților economici

Cifra de afaceri

(lei)

Profitul net (lei)

Numărul de

salariați

Total 5.749 5.057.354.094 197.040.997 33.239

A - Agricultură, silvicultură şi pescuit 351 1.030.379.026 32.713.893 2.407

B - Industria extractivă 2 5.824.651 377.500 24 C - Industria prelucrătoare 687 1.282.447.174 57.926.080 13.348

D - Producția şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiționat

7 42.597.755 3.917.123 151

E - Distribuția apei; salubritate, gestionarea deşeurilor, activități de decontaminare

30 72.818.326 1.129.641 1.310

F - Construcții 562 317.286.154 16.179.920 3.105 G - Comerț cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor

2.451 1.777.610.461 46.597.412 7.165

H - Transport şi depozitare 393 134.201.679 4.464.741 1.271

I - Hoteluri şi restaurante 242 61.881.212 3.346.481 1.037

J - Informații şi comunicații 114 19.954.948 3.973.486 200

K - Intermedieri financiare şi asigurări 64 9.171.654 2.795.691 167

L - Tranzacții imobiliare 72 27.016.144 4.878.250 344 M - Activități profesionale, ştiințifice şi tehnice 392 101.372.774 10.240.414 869

N - Activități de servicii administrative şi activități de servicii suport 110 30.733.141 2.124.661 831

O - Administrație publică şi apărare; asigurări sociale din sistemul public

1 46.970 15.358 0

P - Învățământ 38 5.656.576 995.664 110

Q - Sănătate şi asistență socială 89 19.217.045 3.015.826 300 R - Activități de spectacole, culturale şi recreative 35 109.290.711 1.210.661 314

S - Alte activități de servicii 109 9.847.693 1.138.195 286

T - Activități ale gospodăriilor private în calitate de angajator de personal casnic; activități ale gospodăriilor private de producere de bunuri si servicii destinate consumului propriu

U - Activități ale organizațiilor şi organismelor extrateritoriale Sursa: ONRC


În anul 2013, numărul radierilor de la nivelul județului Vaslui

a fost de 770, cu 35,33% mai multe decât în anul 2008. Însă

față de anul anterior (2012), numărul radierilor a fost mai

redus, cu 22,30%.

În perioada 2008-2010, anii critici, când s-a înregistrat cel

mai redus volum de înmatriculări, dar și cel mai ridicat

număr al radierilor de la nivel județean, sunt anii 2010 și

2013.

1.568 1.507

1.228

1.513 1.455 1.369

569789

3.070*

909 991770

2008 2009 2010 2011 2012 2013

Evoluția numărului de

înmatriculări și radieriîn județul Vaslui

Înmatriculări Radieri

*) Radieri pentru neexercitarea dreptului de opțiune în una din formele prevăzute de OUG 44/2008 (sancționată cu radierea )

Sursa: ONRC

Structura economiei locale

La nivelul Municipiului Huși, la 31.12.2013, erau înregistrați

la Registrul Comerțului 1.222 agenți economici activi din

punct de vedere juridic, din care 762 agenți economici

activi din punct de vedere economic (62,36%). Din

totalitatea agenților economici activi din punct de vedere

juridic, 55,16% sunt SRL-uri, 43,29% sunt PF-uri, iar 1,55%

agenți au alte forme de organizare.

Densitatea agenților economici activi din punct de vedere

economic, de la nivel local, este de 26,38 unități la 1.000 de

locuitori.

18,36

12,89

26,38

Regiunea Nord Est

Județul Vaslui

Municipiul Huși

Densitatea agenților economici

activi din punct de vedere economic, la 31.12.2013

Sursa: ONRC

agenți economici activi/1.000 de locuitori

Numărul agenților economici activi juridic și economic, la 31.12.2013

Agenți economici activi din punct de vedere JURIDIC*

din care: Persoane fizice **

Agenți economici activi din punct de vedere ECONOMIC *

din care: Persoane fizice **

Regiunea Nord Est 131.342 58.184 67.994 :

Județul Vaslui 12.409 6.648 5.749 :

Municipiul Huși 1.222 529 762 :

: nu e cazul * sunt incluse următoarele forme de organizare: PF, SNC, SCS, SCA, SA, SRL, RA, SC, APJ. ** PF – Persoane fizice; în această categorie sunt incluse următoarele forme de organizare: persoanele fizice şi asociațiile familiale înregistrate până la data de 25.04.2008, persoanele fizice autorizate, întreprinderile individuale şi întreprinderile familia le.

Sursa: ONRC

33

Densitatea agenților economici activi din punct de vedere

economic de la nivelul municipiului Huși este peste media

județeană (12,89) sau regională (18,36).

La 31.12.2013, agenții economici activi din punct de vedere

economic din Municipiul Huși au realizat o cifră de afaceri

de 435,49 milioane lei, au obținut un profit de 24,34

milioane lei și au 4.837 salariați.

Raportat la nivel județean, în Municipiul Huși sunt

înregistrați 13,25% din agenții economici activi din punct de

vedere economic de la 31.12.2013 și au realizat 8,61% din

cifra de afaceri județeană, au obținut 12,36% din profitul

firmelor din județ și concentrează 14,55% din angajații

acestora.

184,43

152,15

90,03

Regiunea Nord Est

Județul Vaslui

Municipiul Huși

Productivitatea medie a agenților economici activi din punct de vedere economic, la 31.12.2013

Sursa: ONRC

cifra de afaceri mii lei /salariat

Conform datelor ONRC, cifra medie de afaceri pe agent

economic în Huși este 571,51 mii lei, cu 35,03% mai scăzută

decât la nivel județean şi cu 39,85% mai scăzută decât în

regiune.

Productivitatea muncii (raportul dintre cifra totală de

afaceri şi numărul de salariați), la 31.12.2013, era de 90,03

mii lei. Asemenea cifrei medii de afaceri pe agent

economic, productivitatea muncii în Huși este inferioară

celei din județ (152,15 mii lei) sau din regiune (184,43 mii

lei).

microîntreprinderi (0-9 angajați)

87,40%

întreprinderi mici (10-

49 angajați)

10,50%

întreprinderi mijlocii (50-249 angajați)

1,84%

întreprinderi mari (250 angajați și

peste)0,26%

Distribuția agenților economici* pe clase mărime,

în Municipiul Huși, în anul 2013

*agenți economici activi din punct de vedere economic, la 31.12.2013

Sursa: ONRC, calcule Addvances

IMM-uri99,74%

Situația agenților economici activi din punct de vedere economic, la 31.12.2013

Cifra de afaceri medie per agent economic

(mii lei)

Profitul mediu per agent economic

(mii lei)

Număr mediu de salariați (pers.)

Productivitatea medie per angajat

(mii lei)

Regiunea Nord Est 950,19 49,95 5,15 184,43

Județul Vaslui 879,69 34,27 5,78 152,15

Municipiul Huși 571,51 31,95 6,35 90,03 Sursa: ONRC, calcule Addvances


Industria prelucrătoare

43,57%

Comerț29,66%

Agricultură, silvicultură şi

pescuit12,15%Construcții

8,45%

Transport şi depozitare

1,62%Activități

profesionale, ştiințifice şi

tehnice1,43%

Hoteluri şi restaurante

1,28%

Distribuția apei;

salubritate ….

1,00%

Activități de servicii

administrative …

0,69%

Alte sectoare0,16%

Structura agenților economici activi din punct de vedere economic, după cifra de afaceri

din Municipiul Huși, pe sectoare economice, la 31.12.2013

Sursa: ONRC

În ceea ce priveşte distribuția agenților economici pe clase

de mărime, 87,40% sunt microîntreprinderi (au maxim 9

salariați), 10,50% sunt întreprinderi mici (au între 10 şi 49

salariați), 1,84% sunt întreprinderi mijlocii (au între 50 şi 249

salariați) şi 0,26% sunt întreprinderi mari (au peste 250

salariați).

Pe sectoare economice, în Municipiul Huși se evidențiază

sectorul de comerț, industria prelucrătoare și construcțiile,

atât după numărul de agenți economici activi economic,

cât și după cifra de afaceri realizată.

În anul 2013, la nivelul Municipiului Huși, s-au înregistrat 139

de înmatriculări, din care 58,99% au fost persoane fizice și

41,01% SRL-uri. În 2013, numărul de înmatriculări din

municipiu a fost cu 24,11% mai mare decât în anul

precedent (2012), dar cu 15,24% mai redus decât în 2008.

164

124

124

137112

139

6794

242*

11492 98

2008 2009 2010 2011 2012 2013

Evoluția numărului de

înmatriculări și radieriîn Municipiul Huși

Înmatriculări Radieri

*) Radieri pentru neexercitarea dreptului de opțiune în una din formele prevăzute de OUG 44/2008 (sancționată cu radierea )

Sursa: ONRC

În 2013, s-au înregistrat 98 de radieri în

municipiu, din care 62,24% SRL-uri și 36,73%

persoane fizice. Față de anul anterior (2012)

numărul de radieri din 2013 din municipiu a

fost mai ridicat cu 6,52%, iar față de anul 2008

a fost cu 46,27% mai mare.

În perioada 2008-2013, numărul

înmatriculărilor și radierilor de la nivelul

municipiului a avut aceeași evoluție precum

cea de la nivel județean.

În anul 2013, în Municipiul Huși s-au înregistrat

10,15% din înmatriculările și 9,89% din radierilor

de la nivel județean, anul 2010 fiind critic

pentru astfel de operațiuni ale mediului privat

local la Registrul Comerțului.

35

Top 20 companii din Municipiul Huși, după cifra de afaceri, în 2013

Nr.

crt. Firma Cod CAEN Rev. 2

Salariați

(pers.)

Cifra Afaceri

(RON)

Profit Net

(RON)

Capital

străin

1 GARTEK SRL 1520 Fabricarea încălțămintei 319 35.162.816 904.513 da

2 PETAL SA 2892 Fabricarea utilajelor pentru extracție si construcții

245 27.737.382 385.191

3 ENACHE MORARIT SRL 0111 Cultivarea cerealelor (exclusiv orez), plantelor leguminoase si a plantelor producătoare de semințe oleaginoase

127 22.860.585 1.096.104

4 ORIGINAL SRL 4639 Comerț cu ridicata nespecializat de produse alimentare, băuturi si tutun

40 20.860.731 256.585

5 VIACONS RUTIER SRL 4211 Lucrări de construcții a drumurilor si autostrăzilor

51 14.944.089 223.799

6 HUSANA SA 1520 Fabricarea încălțămintei 470 13.850.588 -109.823

7 DACPETROL SRL 4730 Comerț cu amănuntul al carburanților pentru autovehicule in magazine specializate

16 11.844.952 120.714

8 CANTEMIR SA 3109 Fabricarea de mobila n.c.a. 153 9.852.033 101.253 da

9 PROD CYP IMPEX SRL 1011 Prelucrarea si conservarea cărnii 54 8.680.982 153.714

10 PORTEXTILE SRL 1413 Fabricarea altor articole de îmbrăcăminte (exclusiv lenjeria de corp)

43 8.512.894 463.508 da

11 FARMNOVA SRL 4773 Comerț cu amănuntul al produselor farmaceutice, in magazine specializate

17 8.490.850 907.470

12 ZOOPROD SRL 0111 Cultivarea cerealelor (exclusiv orez), plantelor leguminoase si a plantelor producătoare de semințe oleaginoase

34 8.038.900 724.199

13 ENRI ANGEL SRL 1520 Fabricarea încălțămintei 27 7.184.033 1.243.190 da

14 IULVIR SRL 4711 Comerț cu amănuntul in magazine nespecializate, cu vânzare predominantă de produse alimentare, băuturi si tutun

19 6.741.941 41.862

15 MILUCA SRL 0111 Cultivarea cerealelor (exclusiv orez), plantelor leguminoase si a plantelor producătoare de semințe oleaginoase

27 6.704.885 226.527

16 MARSEMAR SA 4778 Comerț cu amănuntul al altor bunuri noi, in magazine specializate

44 6.074.395 172119

17 CERACONS SRL 4120 Lucrări de construcții a clădirilor rezidențiale si nerezidențiale

89 5.098.631 99.296

18 TESLA SRL 3109 Fabricarea de mobila n.c.a. 14 4.626.726 5.406

19 COMCIDU SRL 4752 Comerț cu amănuntul al articolelor de fierărie, al articolelor din sticlă si a celor pentru vopsit, in magazine specializate

13 4.089.949 -106.314

20 ECOSALUBRIZARE PREST SRL

3811 Colectarea deşeurilor nepericuloase 98 3.959.613 5.235

Sursa: Ministerul Finanțelor


Top 20 companii din Municipiul Huși, după numărul de salariați, în 2013

Nr.

crt. Firma Cod CAEN Rev. 2

Salariați

(pers.)

Cifra Afaceri

(RON)

Profit Net

(RON)

Capital

străin

1 HUSANA SA 1520 Fabricarea încălțămintei 470 13.850.588 -109.823

2 GARTEK SRL 1520 Fabricarea încălțămintei 319 35.162.816 904.513 da

3 PETAL SA 2892 Fabricarea utilajelor pentru extracție si

construcții 245 27.737.382 385.191

4 CANTEMIR SA 3109 Fabricarea de mobila n.c.a. 153 9.852.033 101.253 da

5 EN ACHE MORARIT

SRL

0111 Cultivarea cerealelor (exclusiv orez), plantelor

leguminoase si a plantelor producătoare de semințe

oleaginoase

127 22.860.585 1.096.104

6 CIBLIM PROD SRL 1520 Fabricarea încălțămintei 100 2.669.685 536.092

7 ECOSALUBRIZARE

PREST SRL 3811 Colectarea deşeurilor nepericuloase 98 3.959.613 5.235

8 CERACONS SRL 4120 Lucrări de construcții a clădirilor rezidențiale si

nerezidențiale 89 5.098.631 99.296

9 ALDELIA SRL 1520 Fabricarea încălțămintei 74 1.460.502 278.453

10 VERAMIRPROD SRL 1520 Fabricarea încălțămintei 65 2.254.559 451.670

11 DOREXROM SRL 1520 Fabricarea încălțămintei 65 2.253.342 111.628

12 DOGMA IMPEX SRL 1520 Fabricarea încălțămintei 59 1.467.660 19.439

13 PROD CYP IMPEX SRL 1011 Prelucrarea si conservarea cărnii 54 8.680.982 153.714

14 VIACONS RUTIER SRL 4211 Lucrări de construcții a drumurilor si

autostrăzilor 51 14.944.089 223.799

15 TEHNOUTILAJ SA 2891 Fabricarea utilajelor pentru metalurgie 51 3.208.537 5.552

16 RECON SA 4120 Lucrări de construcții a clădirilor rezidențiale și

nerezidențiale 47 1.590.690 1.359

17 MARSEMAR SA 4778 Comerț cu amănuntul al altor bunuri noi, in

magazine specializate 44 6.074.395 172.119

18 PORTEXTILE SRL 1413 Fabricarea altor articole de îmbrăcăminte

(exclusiv lenjeria de corp) 43 8.512.894 463.508 da

19 SOFIA SRL 1520 Fabricarea încălțămintei 41 985.950 48.051

20 MIRTOFAR SRL 1520 Fabricarea încălțămintei 40 1.064.374 258.675

Sursa: Ministerul Finanțelor

37

Industria și construcțiile

INDUSTRIA, și în special industria prelucrătoare, reprezintă

principala activitate economică din Municipiul Huși.

Sectorul industrial de la municipiul Huși concentrează 163

de agenți economici activi din punct de vedere economic

(adică 22,45% din agenții economici din industrie de la nivel

județean). Aceștia au realizat în anul 2013 o cifră de afaceri

totală de 191.241,33 mii lei, reprezentând 43,91% din cifra de

afaceri totală de la nivelul municipiului și 13,62% din cifra de

afaceri obținută în sectorul industrial la nivelul județului

Vaslui.

Deși sectorul industrial ocupă un loc important, atât în

economia municipiului, cât și în economia județului Vaslui,

productivitatea medie (cifra de afaceri obținută raportată

la numărul de salariați) este destul de scăzută. Așadar,

productivitatea medie per angajat este de 67,39 mii lei în

Municipiul Huși, sub valoarea de la nivel județean de 94,63

mii lei și sub cea de la nivel regional de 174,40 mii lei.

58,67%

43,91%

41,15%

21,39%

Număr salariați

Cifra de afaceri(mii lei)

Profitul net(mii lei)

Nr. agenți economici activi din punct de vedere economic

Ponderea sectorului INDUSTRIAL în economia Mun. Huși, la 31.12.2013

Industrie Alte activități economice


Situația agenților economici activi din punct de vedere economic, la 31.12.2013 din INDUSTRIE și CONSTRUCȚII

Secțiune CAEN Rev. 2

Cifra de afaceri medie per agent economic (mii lei)


Productivitatea medie per angajat (mii lei)

Reg. Nord Est

Jud. Vaslui

Mun. Huși

Reg. Nord Est

Jud. Vaslui

Mun. Huși

Reg. Nord Est

Jud. Vaslui

Mun. Huși

Total 949,85 879,69 571,51 5,15 5,78 6,35 184,41 152,15 90,03

INDUSTRIE TOTAL, din care: 2.641,50 1.933,45 1.173,26 15,15 20,43 17,41 174,40 94,63 67,39

Industria extractivă 1.407,28 2.912,33 - 9,19 12,00 - 153,14 242,69 -

Industria prelucrătoare 2.540,44 1.866,74 1.196,07 14,72 19,43 17,45 172,61 96,08 68,55

Producția şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiționat

6.587,13 6.085,39 175,49 13,80 21,57 3,00 477,46 282,10 58,50

Distribuția apei; salubritate, gestionarea deşeurilor, activități de decontaminare

2.944,38 2.427,28 860,61 29,03 43,67 22,00 101,44 55,59 39,12

CONSTRUCȚII 765,80 564,57 723,43 5,66 5,52 6,90 135,32 102,19 104,84

Alte sectoare economice 704,88 747,90 379,01 3,49 3,43 3,01 201,71 218,05 125,80 Sursa: ONRC, calcule Addvances


Pe secțiuni ale activităților economice, erau activi din

punct de vedere economic 156 agenți economici în

Industria prelucrătoare, 2 agenți economici în Producția şi

furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă

şi aer condiționat și 5 agenți economici în Distribuția apei;

salubritate, gestionarea deşeurilor, activități de

decontaminare, în Municipiul Huși, la 31.12.2013.

Majoritatea firmelor din sectorul industrial (57,38% din

totalul firmelor din industrie din municipiu) au ca activitate

principală Fabricarea încălțămintei - CAEN 1520 și

Fabricarea altor articole de îmbrăcăminte (exclusiv

lenjeria de corp) - CAEN 1413. Acestea realizează 55,45% din

cifra de afaceri din sector și au 68,71% din salariați.

După volumul cifrei de afaceri realizat în anul 2013, în

sectorul industrial de la nivel local se evidențiază

următoarele companii:

GARTEK SRL, a fost înregistrată în anul 2000, având

participare străină la capital. Firma se ocupă cu fabricarea

încălțămintei (CAEN 1520). În anul 2013, a avut un număr de

319 salariați, a obținut o cifră de afaceri de 35.162.816 lei și

un profit net de 904.513 lei.

PETAL SA, a fost înregistrată în anul 2003. Firma se ocupă

cu fabricarea utilajelor pentru extracție si construcții

(CAEN 2892). În anul 2013, a avut un număr de 245

salariați, a obținut o cifră de afaceri de 27.737.382 lei și un

profit net de 385.191 lei.

Firma este unul din producătorii consacrați de utilaj si

echipament petrolier pentru diferite condiții geografice de

climă si mediu, echipamente și piese de schimb destinate

forajului și extracției țițeiului și a gazului metan, armături

industriale, utilaj geologic, piese schimb pentru reparații

capitale de utilaj metalurgic.

HUSANA SA, a fost înregistrată în anul 1991. Firma se

ocupă cu fabricarea încălțămintei (CAEN 1520). În anul

2013, a avut un număr de 470 salariați, a obținut o cifră de

afaceri de 13.850.588 lei și un profit net de -109.823 lei.

HUSANA SA produce încălțăminte de damă, în regim lohn,

pentru Grupul Carmens, Italia.

CANTEMIR SA, a fost înregistrată în anul 1991, având


de mobila n.c.a. (CAEN 3109). În anul 2013, a avut un număr

de 153 salariați, a obținut o cifră de afaceri de 9.852.033 lei

și un profit net de 101.253 lei.

PROD CYP IMPEX SRL, a fost înregistrată în anul 1994.

Firma se ocupă cu prelucrarea si conservarea cărnii (CAEN

1011). În anul 2013, a avut un număr de 54 salariați, a

obținut o cifră de afaceri de 8.680.982 lei și un profit net

de 153.714 lei.

PORTEXTILE SRL, a fost înregistrată în anul 2007, având


altor articole de îmbrăcăminte (exclusiv lenjeria de corp) -

Principalii indicatori financiari ai sectorului INDUSTRIAL din Municipiul Huși, la 31.12.2014

TOTAL INDUSTRIE % din totalul activității

economice de la nivelul MUNICIPIULUI

% din totalul activității industriale de la nivelul

JUDEȚULUI


163 21,39% 22,45%

Cifra de afaceri (mii lei) 191.241,33 43,91% 13,62%

Profitul net (mii lei) 10.018,56 41,15% 15,81%

Număr salariați 2.838 58,67% 19,13% Sursa: ONRC, calcule Addvances

39

CAEN 1413. În anul 2013, a avut un număr de 43 salariați, a

obținut o cifră de afaceri de 8.512.894 lei și un profit net de

526.920 lei.

Societatea dispune de două capacități pe producție a

articolelor de îmbrăcăminte: una în localitatea Huși și cea

de a doua în municipiul Vaslui.

Sectorul de CONSTRUCȚII este cel de-al patrulea sector din

economia Municipiului Huși, luând în considerare datele

financiare din anul 2013. Sectorul concentrează 6,56% din

numărul de agenți economici de la nivelul localității, 7,13%

din numărul total de salariați și realizeză 7,67% din cifra de

afaceri locală.

În domeniul construcțiilor, la finalul anului 2013, erau active

50 de firme cu un total de 345 de salariați. Aceste firme au

realizat o cifră de afaceri totală de 36.171,38 mii lei și un

profit net de 1.867,87 mii lei.

Indicatorii financiari din sector, plasează municipiul Huși

peste nivelul județean. Așadar, cifra de afaceri medie per

agent economic activ în construcții este de 723,43 mii lei în

Municipiul Huși, peste nivelul judeațean (564,57 mii lei) dar

puțin sub nivelul regional (765,80 mii lei). Aceeași situație

se înregistrează și pentru productivitatea medie per

salariat, în Municipiul Huși aceasta fiind de 104,84 mii lei.

Comerțul și serviciile

COMERȚUL este cel de al doilea sector important din

Municipiul Huși, firmele cu această activitate obținând

29,17% din cifra de afaceri obținută în total la nivel de

localitate.

În acest sector sunt înregistrați 345 agenți economici

activi, ce au realizat o cifră de afaceri totală de 279.434,07

mii lei și au un număr de 3.447 salariați.

Principalii indicatori financiari ai sectorului de CONSTRUCȚII din Municipiul Huși, la 31.12.2014

TOTAL CONSTRUCȚII

% din totalul activității economice de la nivelul

MUNICIPIULUI

% din totalul activității de construcții de la nivelul

JUDEȚULUI


50 6,56% 8,90%



Număr salariați 345 7,13% 11,11% Sursa: ONRC, calcule Addvances

Principalii indicatori financiari ai sectorului de COMERȚ din Municipiul Huși, la 31.12.2014

TOTAL COMERȚ


MUNICIPIULUI

% din totalul activității de comerț de la nivelul

JUDEȚULUI


345 45,28% 14,08%



Număr salariați 3.447 17,35% 9,62% Sursa: ONRC, calcule Addvances


Numărul de agenți economici activi din punct de vedere

economic din sectorul de comerț local reprezintă 45,28%

din totalitatea agenților economici din municipiu și 14,08%

din totalitatea agenților economici cu activitate principală

comerțul din județul Vaslui, în anul 2013.

În SERVICII sunt înregistrate 165 firme, ceea ce reprezintă

21,65% din totalul de la nivel de municipiu. Principalele

servicii din localitate sunt reprezentate de cele de

Transport și depozitare și de Hoteluri și restaurante, aceste

activități fiind realizate de 20, respectiv 34 agenți

economici activi din punct de vedere economic, la

31.12.2014.

Atât în sectorul de comerț, cât și în cel de servicii,

productivitatea medie este mult sub valoarea medie de la

nivel de județ, dar și de la nivel regional, performanțele

locale în aceste sectoare fiind mai degrabă scăzute.

45,28%

29,17%

20,96%

17,35%


Cifra de afaceri (mii lei)

Profitul net (mii lei)

Număr salariați

Ponderea sectorului de COMERȚ în economia Mun. Huși, la 31.12.2013

Comerț Alte activități economice


Principalii indicatori financiari ai sectorului de SERVICII din Municipiul Huși, la 31.12.2014

TOTAL SERVICII


municipiului

% din totalul activității de servicii de la nivelul

județului


165 21,65% 9,95%



Număr salariați 551 11,39% 9,62% Sursa: ONRC, calcule Addvances

Situația agenților economici activi din punct de vedere economic, la 31.12.2013 din COMERȚ și SERVICII

Secțiune CAEN Rev. 2

Cifra de afaceri medie per agent economic (mii lei)


Productivitatea medie per angajat (mii lei)

Reg. Nord Est

Jud. Vaslui

Mun. Huși

Reg. Nord Est

Jud. Vaslui

Mun. Huși

Reg. Nord Est

Jud. Vaslui

Mun. Huși

Total 949,85 879,69 571,51 5,15 5,78 6,35 184,41 152,15 90,03

Comerț 908,26 725,26 368,16 3,20 2,92 2,43 283,59 248,10 151,39

Servicii 398,50 318,50 176,00 3,66 3,45 3,34 109,02 92,23 52,71

Alte sectoare economice

1739,00 1678,68 1108,87 9,92 12,41 13,68 175,37 135,23 81,07


41

Turismul

Bogăția naturală care face faima acestor locuri o

reprezintă viile, remarcabilele vinuri de Huși. Aici se produc

vinuri albe și roșii. Soiurile albe produse în cramele din

localitate sunt: Zghihara de Huși, Fetească Albă, Riesling

Italian, Fetească Regală, Aligote. Soiurile principale roșii

sunt: Busuioacă de Bohotin, Fetească Neagră, Pinot Noir,

Cabernet Sauvignon, Merlot.

În plus, municipiul dispune de un potențial cultural

important, aici fiind născute personalități culturale de

seamă. În plus, municipiul dispune de un patrimoniu istoric

deosebit, având 152 monumente istorice.

Stadiul actual de dezvoltare al turismului local

Structuri de primire turistică

Conform datelor furnizate de către Institutul Național de

Statistică, la nivelul anului 2014, în Municipiul Huși este

înregistrată o singură structură de primire turistică, o

pensiune (cu o capacitate de cazare de 30 locuri).

În anul anterior, în municipiu erau înregistrate 2 structuri

de primire turistică: 1 pensiune și 1 hotel.

Capacitatea de cazare existentă

Capacitatea de cazare existentă în Municipiul Huși este, în

anul 2014, de 30 locuri. Comparativ cu anul 2000 (118

locuri), în anul 2014 se înregistrează o scădere drastică, de

75,58%, în timp ce la nivel județean, comparativ cu anul

2000 (850 locuri), s-a înregistrat o creștere de 5,53% (897

locuri), în anul 2014.

118

116

116 12

2

122

116

96

96

96

92

122

122

122

122

30

20

00

20

01

200

2

200

3

20

04

20

05

20

06

20

07

20

08

200

9

20

10

2011

20

12

20

13

20

14

Evoluția capacității de cazare existente

în Municipiul Huși, nr. locuri

Sursa: INS

Oferta turistică

Număr structuri de primire turistică

Capacitatea de cazare existentă - locuri

Capacitate de cazare în funcțiune - locuri - zile

2000 2013 2000 2013 2000 2013

Regiunea Nord - Est 250 725 17.745 25.492 4.624.149 7.529.912 Județul Vaslui 8 42 850 897 262.189 312.076

Urban 7 32 477 631 221.145 218.839

Municipiul Vaslui 3 27 226 346 122.439 118.563

Municipiul Bârlad 2 3 133 163 54.236 55.746

Municipiul Huși 2 2 118 122 44.470 44.530

Rural 1 10 373 266 41.044 93.237 Sursa: INS


584

3.586

2.343

3.6614.131

4.459

3.9983.412

2.624

3.997

7.246

8.066

5.446

2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013

Evoluția anuală a sosirilor turiștilor în structuri de primire turistică,în Municipiul Huși

Sursa: INS

Capacitatea de cazare în funcțiune

Capacitatea de cazare în funcțiune a fost, în anul 2013, de

44.530 locuri-zile, în Municipiul Huși, cea mai crescută

valoare în perioada 2001 – 2013. Comparativ cu anul 2006,

când s-a înregistrat cea mai scăzută capacitate de cazare în

funcțiune, în anul 2013 aceasta a crescut cu 21,74%.

Conform datelor furnizate de Institutul Național de

Statistică, la nivelul anului 2013, din totalul capacității de

cazare din municipiu, 75,41% (33.580 locuri-zile) sunt

ocupate în hoteluri, iar 24,59% (10.950 locuri-zile) sunt

ocupate în pensiuni.

Sosirile turiștilor în structurile de cazare.

În anul 2013, numărul turiștilor cazați în cadrul

structurilor turistice din Municipiul Huși a fost de

5.446 persoane, reprezentând 15,48% din numărul

turiștilor înregistrați la nivelul județului Vaslui.

Pe tipuri de structuri de primire turistică, 53,38%

dintre turiștii înregistrați în anul 2013, la nivelul

municipiului, au preferat să se cazeze în pensiuni, iar

46,62% dintre turiști s-au cazat în hoteluri.

Numărul sosirilor în anul 2013, a crescut față de anul

2001, în Municipiul Huși cu 89,28%, iar la nivel județean

a crescut cu 41,25%.

Din totalul turiștilor sosiți la nivelul județului Vaslui, în anul

2013 un procent de 12,95% (4.556 sosiri) este reprezentat

de străini, iar 87,05% (30.634 sosiri) este reprezentat de

români.

Față de anul 2011, când s-a înregistrat cel mai mare număr

de sosiri la nivel județean, în anul 2013 s-a înregistrat o

scădere de 8,58%.

Înnoptări ale turiștilor

Numărul înnoptărilor înregistrat, în anul 2013, în Municipiul

Huși a fost de 7.601 nopți, reprezentând 12,35% din numărul

înnoptărilor înregistrate la nivelul județului Vaslui.

Cererea turistică

Număr sosiri ale turiștilor - pers.

Număr înnoptări

2001 2013 2001 2013 Regiunea Nord - Est 534.780 756.006 1.406.321 1.614.345

Județul Vaslui 22.005 35.190 37.055 61.570

Urban 20.098 26.688 26.322 46.481

Municipiul Vaslui 11.125 14.227 11.948 26.722

Municipiul Bârlad 8.389 7.015 12.887 12.158

Municipiul Huși 584 5.446 1.487 7.601

Rural 1.907 8.502 10.733 15.089 : date lipsă Sursa: INS

43

1.487

4.590

4.450

6.563 8.645

10.173

9.3287.969

4.862

6.231

13.602

16.758

7.601

2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013

Evoluția anuală a numărului de înnoptări în structuri de primire turistică,în Municipiul Huși

Sursa: INS

În anul 2013, numărul înnoptărilor în cadrul structurilor de

primire turistică cu funcțiuni de cazare din municipiu a

înregistrat o creștere de 80,44% față de anul 2001, dar o

scădere semnificativă, față de anul 2012 (-54,64%).

În Municipiul Huși, dintre structurile de primire turistică,

hotelurile înregistrează 61,76% din numărul înnoptărilor, iar

pensiunile înregistrează un procent de 38,24%, conform

datelor disponibile pentru anul 2013.

Durata medie de ședere

La nivelul anului 2013, în structurile de cazare din

Municipiul Huși, durata medie de ședere a turiștilor a fost

de 1,40 zile, sub durata medie de ședere de la nivel

județean (1,75 zile) și la nivel regional (2,14 zile).

Indicele de utilizare netă a capacității de cazare

Acest indicator se calculează prin raportarea numărului de

înnoptări înregistrate la capacitatea de cazare turistică în

funcțiune.

În anul 2013, indicele de utilizare netă a capacității de

cazare în funcțiune din Municipiul Huși este de 17,07%,

valoare inferioară atât celei de la nivel județean (19,73%),

cât și celei de la nivel regional (21,44%).

1,40

1,75

2,14

Municipiul Huși Județul Vaslui Regiunea Nord -Est

Durata medie de ședere în anul 2013, nr. zile


17,0719,73

21,44

25,14

Municipiul

Huși

Județul

Vaslui

Regiunea

Nord - Est

România

Indicele de utilizare netă a capacității de cazare în funcțiune

în anul 2013, %



Structuri de sprijin în afaceri

Structurile de sprijinire şi consultanță în afaceri precum

incubatoarele de afaceri, centre de afaceri, parcuri

industriale, tehnologice şi ştiințifice, centre de expoziție ,

instituții de susținere sunt esențiale pentru dezvoltarea

mediului de afaceri local. La nivelul Municipiului Huși nu

există incubatoare sau centre de afaceri. Totodată,

instituțiile de susținere sunt, în marea lor majoritate

instituții județene sau chiar regionale precum: Camera de

Comerț și Industrie Vaslui, Agenția pentru Dezvoltare

Regională Nord – Est sau Oficiul Teritorial pentru

Întreprinderi Mici și Mijlocii și Cooperație Iași.

Agenția pentru Dezvoltare Regională Nord – Est. ADR

Nord – Est este o organizație neguvernamentală, non-

profit, de utilitate publică, care oferă, la nivel regional,

servicii gratuite în următoarele domenii: Managementul

Programului Operațional Regional, Managementul

Programului Operațional Sectorial Creșterea Competivității

Economice – Axa 1 (Operațiunile 1.1.1, 1.1.2, 1.1.3, 1.3.2),

Planificare și Programare Regională, Cooperare Externă și

Promovare Regională.

ADR Nord – Est sprijină autoritățile publice locale din

Regiunea Nord – Est în vederea dezvoltării unor proiecte

relevante, mature și cu impact și furnizarea suportului

tehnic pentru identificarea, definirea, dezvoltarea de

propuneri de proiecte (elaborarea de fișe și documentații

specifice, documentare, parteneriate în proiectele de

infrastructură etc.) pentru portofoliul regional.

De asemenea, Agenția își propune stimularea dezvoltării

mediului antreprenorial prin facilitarea asocierii la nivel

local și regional, furnizarea de informații privind

oportunitățile de finanțare prin site-ul propriu, dezvoltarea

rețelelor de sprijin pentru investitori și a turismului.

Camera de Comerț, Industrie și Agricultură Vaslui este o

organizație autonomă, neguvernamentală, de utilitate

publică, apolitică, fără scop patrimonial, non-profit, cu

personalitate juridică, creată pentru a reprezenta, apăra și

susține interesele membrilor săi și ale comunității de

afaceri în raport cu autoritățile publice și cu organismele

din țară și din străinătate.

CCIA Vaslui este cea mai puternică asociație a mediului de

afaceri din județul Vaslui fiind orientată către crearea unui

mediu de afaceri stabil, coerent și propice dezvoltării

sectorului privat, unei economii de piață reale, durabile și

deschise spre exterior.

Principalele preocupări ale CCIA Vaslui se axează pe

reprezentarea și apărarea intereselor comunității de

afaceri și ale membrilor săi în fața celor mai importanți

factori de decizie, facilitarea accesului la informații privind

potențialii parteneri și mediul de afaceri în care evoluează.

Agenția Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă

Vaslui. Agenția pentru ocuparea forței de muncă oferă

angajatorilor și persoanelor aflate în căutarea unui loc de

muncă următoarele servicii: măsuri pentru stimularea

ocupării forței de muncă prin creșterea șanselor de

ocupare a persoanelor aflate în căutarea unui loc de

muncă; măsuri pentru stimularea angajatorilor în vederea

încadrării în muncă a șomerilor și crearea de noi locuri de

muncă.

Oficiul Registrului Comerțului Vaslui. Oficiul Registrului

Comerțului este instituția abilitată de lege să efectueze

înregistrarea firmelor în județul Vaslui. Pe lângă activitatea

de înregistrare propriu-zisă, instituția oferă și servicii de

consiliere pentru înființarea unei afaceri, de întocmire a

actelor necesare și reprezentare în fața instanțelor

competente să autorizeze înființarea firmei, precum și de

obținere a avizelor necesare desfășurării activității.

45

80,8%

70,3%

63,9%

61,7%

61,7%

42,5%

34,1%

29,8%

23,5%

Lipsa fondurilor pentru investiții

Scăderea puterii de cumpărare a populației

Fiscalitate ridicată

Instabiltatea economică

Criza economică

Lipsa de implicare/susținere din parte autorităților

Birocrația

Colaborarea dintre agenții economici și autorități

Controalele și amenzile frecvente

Principalele probleme ale mediului de afaceridin Municipiului Huși


Oficiul Teritorial pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii și

Cooperație Iași. O.T.I.M.M.C. Iași este organizat și

funționează ca organ de specialitate al administrației

publice, cu personalitate juridică, în subordinea Agenției

pentru Implementarea Proiectelor și Programelor pentru

Întreprinderi Mici și Mijlocii. Oficiul Iași are ca principală

atribuție implementarea tehnică și financiară a

programelor de sprijinire a înființării de noi întreprinderi și

de susținere a dezvoltării întreprinderilor mici și mijlocii, la

nivel local potrivit procedurilor de implementare aprobate

de Agenția pentru Implementarea Proiectelor și

Programelor pentru IMM.

OPINIA LOCUITORILOR

Principalele obstacole ale dezvoltării locale din

municipiului Huși. Cel mai mare obstacol care stă în calea

dezvoltării economiei locale a municipiului Huși este

sărăcia, potrivit răspunsurilor primite de la 74,4% dintre

persoanele intervievate.

Următorul domeniu care împiedică dezvoltarea economiei

locale este mediul de afaceri slab dezvoltat (72,4% dintre

răspunsuri) și puterea scăzută de cumpărare a cetățenilor

(63,9% dintre răspunsuri).

51,1% dintre respondenți consideră ocuparea forței de

muncă/ calificarea profesională un aspect care împiedică

dezvoltarea economică a municipiului Huși, iar 46,9% dintre

persoanele intervievate sunt de părere că infrastructura

rutieră/ lipsa șoselelor ocolitoare sunt impedimente.


66,1%

60,5%

54,3%

36,7%

22,7%

10,1%

33,9%

35,3%

39,3%

33,0%

42,7%

29,6%

19,5%

21,5%

36,5%4

,3%

4,3

%

2,2%

10,8%

4,3

%2,

1%6

,6%

2,1%

13,0%

0% 20% 40% 60% 80% 100%

Forța de muncă

Agricultura

Fabrici de încălțăminte

Societăți specializate în vinificație

Poziția geografică

Obiective cu potențial turistic

Principalele resurse locale din Municipiului Huși și importanța lor

Foarte important Important Puțin important

Nu prezintă interes NȘ/NRSursă: Sondaj de opinie

realizat în rândul populației municipiului Huși, 2014

Alte obstacole luate în considerare de locuitorii

municipiului Huși pentru dezvoltarea economiei locale sunt

corupția (40,5% dintre răspunsuri), piața redusă de

desfacere (38,4% dintre răspunsuri), birocrația (38,3%

dintre răspunsuri) și echiparea tehnico – edilitară (29,8%

dintre răspunsuri).

Principalele probleme ale mediului de afaceri local.

Principala problemă a mediului de afaceri din municipiul

Huși, identificată în urma efectuării sondajului de opinie

asupra populației, o reprezintă lipsa fondurilor pentru

investiții, potrivit răspunsurilor primite de la 80,8% din

populația anchetată.

Scăderea puterii de cumpărare a populației este

considerată o problemă a mediului de afaceri local de către

70,3% dintre respondenți.

63,9% dintre respondenți consideră fiscalitatea ridicată o

problemă a mediului de afaceri din municipiul Huși.

Pentru 61,7% dintre persoane instabilitatea economică este

o problemă, iar pentru 61,7% din respondenți, criza

economică.

Lipsa de implicare/ susținere din partea autorităților este

apreciată ca fiind o problemă a mediului de afaceri local de

către 42,5% dintre respondenți, birocrația de către 34,%

dintre aceștia, iar colaborarea dintre agenții economici și

autorități este o problemă pentru 29,8% dintre persoanele

care au participat la studiu. De asemenea, controalele și

amenzile frecvente sunt problematice pentru 23,5% dintre

respondenți.

Principalele resurse locale din municipiul Huși și

importanța lor. Potrivit rezultatelor obținute la Sondajul

de opinie realizat în rândul populației municipiului Huși,

66,1% dintre respondenți consideră forța de muncă o

resursă foarte importantă, iar 33,9% - o resursă importantă.

95,7% dintre respondenți sunt de părere că agricultura este

47

o resursă locală importantă și foarte importantă pentru

municipiul Huși, iar fabricile de încălțăminte sunt

considerate resurse importante și foarte importante de

către 93,6% dintre persoanele intervievate.

Societățile specializate în vinificație din municipiul Huși

reprezintă o resursă importantă și foarte importantă

pentru 69,7% dintre respondenți, în timp ce, pentru 19,5%

dintre aceștia, aceste societăți sunt o resursă puțin

importantă. De asemenea, 4,3% dintre respondenți

consideră societățile specializare în vinificație o resursă ce

nu prezintă interes pentru municipiul Huși.

Poziția geografică este o resursă a municipiului Huși

considerată importantă și foarte importantă de către 65,4%

dintre persoanele ce au fost cuprinse în eșantion. Pe de

altă parte, 21,5% dintre respondenți sunt de părere că

poziția geografică este puțin importantă pentru municipiul

Huși, iar pentru 2,2% - nu prezintă niciun interes.

Obiectivele cu potențial turistic sunt considerate resurse

importante și foarte importante de către 39,7% dintre

respondenți, puțin importante de către 36,5% dintre

aceștia, dar nu prezintă nici un interes pentru 10,8% dintre


Principalele direcții de dezvoltare economice ale

municipiului Huși. 80,3% din locuitorii municipiului Huși

care au luat parte la studiu sunt de părere că, pentru

dezvoltarea economică a municipiului, trebuie pus

accentul de direcția agro – alimentară.

De asemenea, 65,6% dintre respondenți cred că economia

locală poate crește prin dezvoltarea industriei, 57,3%

consideră comerțul și serviciile domenii ce pot ajuta

economia locală, iar 38,5% dintre răspunsuri s-au îndreptat

către dezvoltarea construcțiilor.

Potențialul de dezvoltare al activităților din municipiul

Huși. Potențialul de dezvoltare al municipiului Huși este

dat, potrivit opiniei a 76,5% dintre respondenți, de industria

agroalimentară și în proporție de 72,1% de industria

încălțămintei.

Comerțul este un sector de activitate despre care 51,2%

dintre respondenți cred că are un potențial însemnat de

dezvoltare la nivelul municipiului Huși, iar construcțiile sunt

considerate cu potențial ridicat de către 44,7% dintre


34,1% dintre respondenți, respectiv 21,3% dintre aceștia,

consideră că există un potențial de dezvoltare în domeniul

serviciilor, respectiv al culturii.

76,5%

72,4%

51,2%

44,7%

34,1%

21,3%

0% 20% 40% 60% 80% 100%

Industria agroalimentară

Industria încălțămintei

Comerțul

Construcții

Servicii

Cultura

Potențialul de dezvoltare al principalelor activități din

Municipiului Huși

Sursă: Sondaj de opinie realizat în rândul populației municipiuluiHuși, 2014


I.4. Social

49

32.206

33.757

32.911

29.827

29.53328.660

1990 1991 1992 1993 1994 1995 1996 1997 1998 1999 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014

Evoluția populației stabile la 1 ianuarie,în Municipiul Huși

Sursa: INS

scădere absolută: -3.546 persoanescădere procentuală: -11,01%

Structura și evoluția demografică

Potrivit datelor furnizate de Institutul Național de

Statistică, la 1 ianuarie 2014, populația stabilă a Municipiului

Huși era formată dintr-un număr de 28.660 persoane,

valoare ce reprezintă 6,35% din efectivul populației

județului Vaslui și 14,82% din populația urbană județeană. În

Huși, sunt înregistrați 0,77% din locuitorii din Regiunea

Nord – Est și 0,13% din populația de la nivelul României.

Comparativ cu anul 1990, populația stabilă, în anul 2014, a

înregistrat o scădere procentuală de 11,01%, respectiv 3.546

persoane.

Distribuția populației pe sexe este una relativ echilibrată,

51,73% din locuitori fiind de sex feminin (14.825 persoane) și

48,27% de sex masculin (13.835 persoane).

În urma Recensământului Populației și Locuințelor din anul

2011, în Municipiul Huși a rezultat o populație stabilă de

26.266 persoane, reprezentând 6,64% din populația

județului Vaslui.

Conform datelor de la Recensământul Populației și

Locuințelor din anul 2011, structura pe etnii este

următoarea: 90,96% români, 0,43% romi, 0,03% evrei, 0,03%

maghiari, 0,01% italieni, 0,03% altă etnie, iar pentru 8,51% din

populație nu există informație disponibilă.

Români 90,96%

Maghiari0,03%

Rromi0,43%

Italieni0,01%

Evrei

0,03%

Altă etnie

0,03%

[CATEGORY

NAME][PERCENT

AGE]Sursa: INS, calcule Addvances

Structura populației pe etnii, Municipiul Huși, 2011

Informatie

nedisponibilă8,51%

Populația stabilă la 1 ianuarie 2014

total feminin masculin

Regiunea Nord - Est

total 3.716.923 1.878.585 1.838.338

urban 1.608.419 836.897 771.522

Județul Vaslui total 451.197 224.806 226.391

urban 193.399 98.959 94.440

Municipiul Huși 28.660 14.825 13.835 Sursa: INS


În Municipiul Huși, 74,00% dintre locuitori sunt de religie

ortodoxă, 17,22% de religie romano – catolică, 0,06% sunt

creștini după Evanghelie, 0,02% creștini de rit vechi, 0,03%

sunt de religie penticostală, iar pentru 8,55% din populație

informația este nedisponibilă.


Statistică, populația Municipiului Huși este în curs de

îmbătrânire. Pe grupe mari de vârstă, populația tânără (0 –

19 ani) reprezintă 19,21% din populația stabilă a

municipiului, populația adultă (20 – 64 ani) reprezintă

69,79% din total, iar populația vârstnică (65 ani și peste)

reprezintă 11,00% din total.

Ortodoxă

74,00%

Romano-catolică17,22%

Alte

confesiuni8,78%

Structura populaței pe confesiuni religioase,


Sursa: Recensământul Populației și Locuințelor, 2011

Structura populației pe confesiuni religioase, în Municipiul Huși, 2011

Piramida vârstelor arată în partea superioară o prezență a

fenomenului de supra – mortalitate a populației de sex

masculin, comparativ cu cea de sex feminin.

Durata medie a vieții în anul 2013, în județul Vaslui este de

74,24 ani pentru ambele sexe, respectiv de 70,70 ani

pentru bărbați și de 78,09 ani pentru femei. În mediul

urban al județului Vaslui, durata medie de viață pentru

ambele sexe este mai ridicată, de 75,65 ani, pentru bărbați

fiind de 72,12 ani, iar pentru femei de 79,2 ani, potrivit

datelor oficiale ale Institutului Național de Statistică.

0-19 ani

19,21%

20-64 ani69,79%

65 ani și peste

11,00%

Structura populației pe grupe de vârstă,Municipiul Huși, 2014


Populația stabilă pe grupe de vârstă, la 1 ianuarie

persoane % din populația totală

2000 2010 2014 2000 2010 2014

Municipiul Huși

0-19 ani 10.524 6.231 5.506 31,81% 21,24% 19,21% 20-64 ani 19.778 20.002 20.002 59,78% 68,19% 69,79%

65 ani și peste 2.784 3.101 3.152 8,41% 10,57% 11,00%

total 33.086 29.334 28.660 100,00% 100,00% 100,00%

Județul Vaslui

0-19 ani 142.818 113.423 106.509 30,64% 25,14% 23,61%

20-64 ani 260.165 269.488 278.014 55,81% 59,74% 61,62%

65 ani și peste 63.164 68.195 66.674 13,55% 15,12% 14,78%

total 466.147 451.106 451.197 100,00% 100,00% 100,00% Sursa: INS, calcule Addvances

51

1028,91

431,75

212,80

638,40

852,31

453,30

244,72

734,17

843,60

476,97

258,72

776,15787,80

332,59

186,03

558,10

Gradul de îmbătrânire demografică

Rata de dependență demografică

Raportul de dependență al tinerilor

Rata de înlocuire a forței de muncă

Indicatori statistici demografici, la 1 ianuarie 2014

România Regiunea Nord - Est Județul Vaslui Municipiul Huși Sursa: INS; Calcule: Addvances

1500 1000 500 0 500 1000 1500

0- 4 ani

5- 9 ani

10-14 ani

15-19 ani

20-24 ani

25-29 ani

30-34 ani

35-39 ani

40-44 ani

45-49 ani

50-54 ani

55-59 ani

60-64 ani

65-69 ani

70-74 ani

75-79 ani

80-84 ani

85 ani și peste

Masculin Feminin

Piramida vârstelor populației stabile în Municipiul Huși, 2014

Sursa: INS; Calcule: Addvances

Indicatori statistici demografici

Populația Municipiului Huși poate fi caracterizată cu

ajutorul indicatorilor statistici demografici.

Gradul de îmbătrânire demografică al Municipiului Huși

este de 787,80‰, ceea ce presupune că la 1.000 de

persoane tinere, cu vârsta cuprinsă între 0 și 14 ani, revin

787,80 persoane vârstnice, de peste 65 ani și peste.

Comparativ cu gradul de îmbătrânire al populației la nivelul

județului Vaslui, valoarea înregistrată în Municipiul Huși

este inferioară (787,80‰ față de 843,60‰). Mai mult decât

atât, gradul de îmbătrânire al populației din Huși este mai

scăzut și față de valoarea de la nivelul Regiunii Nord – Est

(852,31‰) și a României (1028,91‰).

Rata de dependență demografică caracterizează

potențialul de activitate al populației și are o valoare de

332,59‰ în Municipiul Huși, în anul 2014.


8,92

8,369,05 8,80

9,39

10,43 10,639,98

8,50

8,948,18

6,98

8,42

7,487,80

9,15 9,28 9,07

8,48 8,768,12 8,31 8,33

9,929,48

8,879,50

10,14

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013

Evoluția sporului natural în Municipiul Huși

Rata natalității Rata mortalității Sursa: INS, calcule Addvances

spor natural pozitiv

spor natural negativ

Acest indicator măsoară presiunea exercitată de populația

inactivă (tânără și vârstnică) asupra populației active

(populația adultă) din municipiu; la 1.000 persoane cu

vârsta cuprinsă între 15 – 64 ani revin 332,59 persoane

tinere (0 – 14 ani) și persoane vârstnice (65 ani și peste).

Rata de dependență demografică de la nivelul municipiului

este inferioară celei de la nivel județean (476,97‰),

regional (453,30‰) și național (431,7‰).

Raportul de dependență al tinerilor reprezintă raportul

dintre persoanele cu vârsta de 0 – 14 ani și persoanele

adulte cu vârsta cuprinsă între 15 și 64 ani și are o valoare

de 186,03‰. Așadar, la 1.000 persoane adulte revin 186,03

persoane tinere.

Aceeași situație a inferiorității valorii raportului de

dependență al tinerilor față de nivelul județean (258,72 ‰),

regional (244,72 ‰) și național (212,80 ‰) se înregistrează și

în cazul acestui indicator.

Rata de înlocuire a forței de muncă la nivelul Municipiului

Huși are o valoare de 558,10‰. Această valoare înseamnă

că 1.000 persoane adulte (15 – 64 ani) vor fi înlocuite peste

15 ani cu doar 558,10 persoane, creându-se un deficit de

resurse de muncă de 441,9 persoane.

Acest indicator are de asemenea valori mai reduse pentru

Municipiul Huși comparativ cu celelalte zone. De această

dată, situația este negativă, peste 15 ani deficitele de forță

de muncă la nivelul județului Vaslui fiind de 223,85

persoane, de 265,83 persoane la nivel regional și de 361,6

persoane la nivel național.

Mișcarea naturală a populației

În anul 2013 s-au înregistrat, la nivelul Municipiului Huși, un

număr de 216 născuți vii și 293 decedați, rezultând astfel un

spor natural negativ de 77 persoane.

Tendința de la nivel național este de scădere a numărului

de nou născuți și creștere a numărului de decese – fapt ce

determină un spor natural negativ, în perioada 2008 –

2013.

Rata natalității corespunzătoare municipiului a fost de

7,48‰, în anul 2013, ceea ce presupune că la 1.000 locuitori,

s-au născut 7 copii (născuți vii). Rata natalității înregistrată

53

1,12-0,79 -0,23

-0,260,91 1,67

2,511,67

0,17-0,98 -1,30 -1,90 -1,07

-2,67

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013

Evoluția ratei sporului naturalîn perioada 2000 - 2013

România Regiunea NORD-EST Vaslui HușiSursa: INS, calcule Addvances

în Huși are o valoare inferioară ratei natalității din județ

(11,1‰), din mediul urban vasluian (12,6‰), din regiune

(10,5‰), precum și ratei natalității de la nivel național

(9,3‰).

În anul 2013, rata mortalității în municipiu a fost de 10,14‰,

valoare inferioară celei la nivel județean (11,8‰), regional

(11,2‰) și național (11,7‰). Pe de altă parte, rata mortalității

de la nivelul municipiului a fost superioară celei de la

nivelul mediului urban al județului Vaslui (8,4‰).

Rata mortalității infantile se afla la un nivel de 8,23‰ în

Municipiul Huși, în anul 2012, sub valoarea județeană

(10,1‰), regională (9,9‰) și națională (9,0‰), dar valoare

mai crescută față de mediul urban vasluian (6,8‰).

În perioada 2000 – 2012, rata mortalității infantile a fluctuat

între o valoare maximă de 16,95‰, în anul 2000 și o valoare

minimă de 3,36‰ în anul 2007.

Starea civilă a populației. În anul 2013, în Municipiul Huși s-

au oficiat 149 de căsătorii și s-au înregistrat 51 de divorțuri.

Rata nupțialității a avut o valoare de 5,2‰ în Huși, în anul

2013, valoare superioară celei înregistrate la nivel județean

(5,0‰), regional (5,1‰) și național (5,1‰), însă inferioară

cele de la nivelul mediului urban al județului (7,2‰).

Rata divorțialității avea în același an o valoare de 1,77‰,

ceea ce înseamnă că la 1.000 locuitori din Huși s-au

desfăcut 1,8 căsătorii. Valoarea indicatorului este inferioară

celei de la nivelul județean (1,45‰), regional (1,45‰) și

național (1,3‰), însă inferioară celei din mediul urban

vasluian (1,94‰).

Mișcarea migratorie a populației

Cauzele migrației externe sunt diverse, dar cele mai des

întâlnite derivă din nemulțumirile legate de nivelul de trai,

de oportunitățile de dezvoltare personală și/sau a familiei.


Statistică, în anul 2009 s-au înregistrat 410 persoane care

au plecat cu domiciliul (inclusiv migrația externă) din

Municipiul Huși și 272 persoane care s-au stabilit cu

domiciliul (inclusiv migrația externă) în municipiu.

Soldul schimbărilor de domiciliu din municipiu, în anul

2009, a fost negativ, de -138 persoane, în scădere cu 9,80%

față de anul 2000.


În anul 2013, un număr de 621 persoane au plecat cu

reședința din Municipiul Huși și 474 persoane s-au stabilit

cu reședința în municipiu.

Soldul schimbărilor de reședință avea o valoare negativă

de -147 persoane, în anul 2013, în creștere cu 82,88%

comparativ cu anul 2000.

Soldul migrației externe din Municipiul Huși are o valoare

egală cu zero, în anul 2009. A fost înregistrat un număr de

emigranți de 11 persoane, în scădere cu 59,26% față de anul

2000. Numărul imigranților a fost de asemenea de 11

persoane, egal cu cel din anul 2000.

Forța de muncă

Numărul mediu al salariaților din Municipiul Huși,

înregistrat în anul 2013, potrivit datelor furnizate de

Institutul Național de Statistică, a fost de 5.448 persoane,

reprezentând 10,58% din totalitatea salariaților din județul

Vaslui, 1,09% din cei din Regiunea Nord – Est și 0,12% din cei

de la nivel național.

În anul 2013, numărul mediu al salariaților din municipiu a

scăzut cu 24,08% (1.728 persoane), comparativ cu anul

2000, când s-a înregistrat cel mai mare număr de salariați,

pentru perioada 2000 – 2013.

Pe de altă parte, numărul mediu al salariaților a crescut

comparativ cu anul 2011, când s-a înregistrat cel scăzut

număr de salariați, cu 16,91% (788 persoane).

În anul 2013, câștigul salarial mediu net la nivelul județului

Vaslui avea o valoare de 1.172 lei/persoană, cu 50 lei mai

mult decât în anul precedent. Comparativ cu nivelul

câștigului salarial nominal net înregistrat la nivel regional

(1.321 lei/persoană) și național (1.579 lei/persoană), în

județul Vaslui se înregistrează un câștig salarial inferior.

7.17

6

7.12

7

6.3

42 6.8

16

7.02

3

6.41

8 6.92

1

6.4

25

6.4

49

5.49

1 4.9

55

4.66

0

5.31

7

5.44

8

200

0

200

1

200

2

200

3

200

4

200

5

200

6

200

7

200

8

200

9

2010

2011

2012

2013

Evoluția numărului mediu de salariați

în Municipiul Huși

Sursa: INS

Migrația populației din/în Municipiul Huși persoane

2000 2005 2009 2010 2011 2012 2013

Plecări cu domiciliul (inclusiv migrația externă) 353 331 410

Stabiliri cu domiciliul (inclusiv migrația externă) 200 302 272

Soldul schimbărilor de domiciliu -153 -29 -138 Plecări cu reședința 913 531 569 551 390 668 621

Stabiliri de reședință 887 678 563 518 621 350 474

Soldul schimbărilor de reședință -26 147 -6 -33 231 -318 -147

Emigranți 27 8 11

Imigranți 11 1 11

Soldul migrației externe -16 -7 0 Sursa: INS, calcule Addvances

55

Numărul mediu de șomeri înregistrat în Huși, în primele 9

luni ale anului 2014 a fost de 597 persoane, în scădere cu

38,77% (377 persoane) față de aceeași perioadă a anului

precedent (974 persoane).

În septembrie 2014, numărul șomerilor înregistrați era de

528 de persoane, din care 82,77% șomeri primeau

indemnizație și 17,23% șomeri erau neindemnizați.

În ceea ce privește nivelul de pregătire a șomerilor din

Municipiul Huși, din septembrie 2014, cea mai mare parte a

acestora au absolvit ciclul de învățământ primar, gimnazial,

profesional (57,95% dintre șomeri). Șomerii cu studii liceale

și profesionale reprezintă 32,58%, iar cei cu studii

superioare reprezintă 9,47%.

Rata șomajului în anul 2013 (%)

Feminin Masculin Total

România 5,10 6,20 5,10

Regiunea Nord - Est 5,40 7,70 6,60

Județul Vaslui 7,60 13,70 10,70

Municipiul Huși 8,09 8,32 8,22

Sursa: INS, estimări Addvances

Șomeri indemniz

ați

82,77%

Șomeri neîndem

nizați

17,23%

Structura şomajului, în funcție de REGIMUL DE

INDEMNIZAȚIE, în Mun. Huși, septembrie 2014

Sursa: AJOFM, calcule Addvances

Pe grupe de vârstă, se reliefează faptul că majoritatea

șomerilor (67,61%) înregistrați în septembrie 2014, în

municipiu, au 40 de ani și peste. Totodată, se semnalează o

pondere destul de ridicată a numărului de șomeri tineri,

9,85% șomeri având o vârstă mai mică de 25 ani.

primar,

gimnazial, profesiona

l

57,95%

liceal și

postliceal 32,58%

învățămân

t superior 9,47%

Structura şomajului, în funcție de NIVELUL DE PREGĂTIRE,

în Mun. Huși, septembrie 2014


sub 25 ani

9,85%

25 - 29 ani

7,77%

30 - 39 ani

14,77%

40 - 49 ani

28,41%

50 ani și peste 39,20%

Structura şomajului, în funcție GRUPA DE VÂRSTĂ, în Mun. Huși, septembrie 2014



Protecție socială

În Municipiul Huși, în anul 2014, sunt 3 centre de asistență

socială pentru copii cu dizabilități, 2 centre de asistență

socială pentru adulți cu dizabilități, 3 orfelinate, 2 centre de

asistență socială pentru vârstnici și 1 cantină de ajutor

social.

Serviciul Public Local de Asistență Socială Huşi este un

serviciu cu personalitate juridică organizat în subordinea

Consiliului Local Huşi și se ocupă de realizarea anchetelor

sociale, întocmirea dispozițiilor privind stabilirea,

acordarea, modificarea, încetarea, suspendarea ajutorelor

sociale.

În plus, Serviciul Public Local de Asistență Socială Huși

întocmește și transmite lunar raportul statistic, conform

Legii nr. 416/2001 și OUG nr. 70/2011, privind măsurile de

protecție socială în perioada sezonului rece, către Agenția

Județeană pentru Plăti şi Inspecție Socială Vaslui şi asigură

consiliere pe probleme de etnie a rromilor; întocmește

dosare pentru acordarea tichetelor de transport gratuit.

Cantina de Ajutor Social este unitate publică de asistență

socială în subordinea Serviciului Public de Asistență

Socială. În anul 2013 au beneficiat de hrană zilnică 55 de

persoane.

Prin Cantina de Ajutor Social conform Legii nr. 321/2001 s-a

distribuit lapte praf copiilor până la vârsta de 1 an.

S-au primit și distribuit pentru 3.750 de persoane produse

alimentare conform ”Planului pentru furnizarea de

produse alimentare provenind din stocurile de intervenție

comunitare către persoanele cele mai defavorizate din

România” cum ar fi: făină de grâu, mălai, paste făinoase,

ulei, roşii în suc propriu, zacuscă, conservă carne de porc,

miere de albine, zahăr.

Creșa Municipiului Huși, funcționează în subordinea

Consiliului Local și prestează servicii sociale contracost

copiilor din grupa de vârstă cuprinse între 3 luni și 4 ani.

Prin întreaga activitate a creșei se urmărește pregătirea

copilului cu o seamă de comportamente adaptive de mare

importanță, prin folosirea unor deprinderi utile. Odată cu

dezvoltarea gândirii și a limbajului, cu dezvoltarea generală

a proceselor de reflectare și datorită vieții în societate se

asigură progresul antepreşcolarului.

În anul 2013, la creșă au fost înscriși 30 copii, media zilnică

de frecvență fiind de 20-25 copii. La copiii care au

frecventat creșa în anul trecut, nu au fost semnalate boli

infecțioase grupa A sau alte îmbolnăviri cu poartă de

intrare digestivă.

În ceea ce privește asistența socială, în anul 2013 au

funcționat în Huși:

Casa de tip familial pentru copilul cu dizabilități

neuro-psiho- motorii;

Centrul de recuperare pentru copilul cu handicap;

Birou de asistență maternal.

În municipiul Huși, în anul 2013, şi-au desfășurat activitatea

furnizori privați de servicii sociale din domeniul protecției

și promovării drepturilor copilului și furnizori privați de

asistență socială.

Pentru protecția și promovarea drepturilor copilului au

fost asigurate:

Servicii de tip rezidențial: Casa ,,O rază de soare”, Asociația ,,Congregația Surorilor Franciscane Misionare de Assisi”;

Servicii de zi: Centrul de zi ,,Sf. Anton”, Asociația ,,Congregația Surorile Franciscane Misionare de Assisi”.

Servicii de zi : Centrul de zi “Star of Hope”.

57

Pentru persoanele adulte au fost asigurate:

Servicii de tip rezidențial pentru persoanele adulte

cu handicap: Centrul de recuperare și reabilitare

persoane cu handicap; Centrul de Îngrijire și

Asistență;

Servicii pentru persoane vârstnice: Servicii de

consiliere și suport, Asociația ,,Congregația

Surorilor Săracilor Părintelui Vicenzo Morinello”;

Servicii de asistență paleativă, suport emoțional:

Asociația Comunitară ,,Totul pentru Viață”;

Servicii de îngrijire medicală şi socială la domiciliu

pentru persoanele vârstnice acordare de Centrul

Diecezan Caritas Iaşi.

Viitoarele presiuni ale sistemului social local vin și din

faptul că populația municipiului se află în curs de

îmbătrânire, 11,00% din populația stabilă fiind persoane

vârstnice, de 65 ani și peste.

Conform datelor de la Casa Județeană de Pensii Vaslui, la

31.12.2013, erau înregsitrați 5.771 pensionari, ceea ce

reprezintă aproximativ 20% din populația stabilă din acel

an.

În plus, în anul 2013, primesc venitul minim garantat 298

persoane (183 familii).

Aceste categorii de persoane necesită o atenție deosebită,

atât din prisma venitului scăzut, dar și din prisma serviciilor

necesare viitoare, mai ales în cazul vârstnicilor.

Începând cu data de 1 iulie 2013, salariul de bază minim

brut pe țară garantat în plată s-a stabilit la 800 lei lunar,

urmând o nouă creștere în 1 ianuarie 2014 de 50 lei și la 1

iulie 2014 de încă 50 lei, ajungând la 900 lei.

Numărul mediu de familii si persoane care primesc venit minim garantat

Anul Număr familii

2010 2011 2012 2013 Jud. Vaslui 12.434 8.363 8.463 9.528

Mun. Huşi 190 176 168 183

Număr persoane

2010 2011 2012 2013

Jud. Vaslui 36.528 23.745 23.555 26.561

Mun. Huşi 325 308 281 298 Sursa: Agenția Județeană pentru Plăți și Inspecție Socială

Evoluția numărului de persoane care beneficiază de servicii sociale publice, în Municipiul Huși

2010 2011 2012 2013

COPII

Copii protejați în cadrul serviciilor de tip rezidențial - total 7 8 9 6

Copii protejați în cadrul serviciilor de tip rezidențial Organisme

Private Autorizate 0 2 0 0

Copii protejați în cadrul centrelor de recuperare și reabilitare

pentru copii cu handicap 28 31 25 24

Copii beneficiari ai centrelor de zi 0 0 0 0

Copii protejați în cadrul serviciilor de tip familial 144 142 133 136

Copii încadrați în grad de handicap - total, din care: 44 46 59 68

- în familie 33 37 42 53

ADULȚI

Adulți protejați în cadrul serviciilor de tip rezidențial 287 274 276 268

Adulți protejați în cadrul serviciilor de tip ambulatoriu 37 41 44 42

Adulți protejați în cadrul serviciilor de tip familial 125 125 124 122

Sursa: Direcția Generală de Asistență Socială și Protecția Copilului


I.5. Educație și cultură

59

Infrastructura școlară


Statistică, în anul 2013, în Municipiul Huși funcționează 11

unități educaționale, 3 gestionează activitatea desfășurată

în ciclul primar și gimnazial, 3 sunt grădinițe și 5 sunt licee.

În anul 2013, unitățile educaționale din Municipiul Huși sunt

dotate cu 190 săli de clasă și cabinete școlare, 21

laboratoare școlare, 17 ateliere școlare, 2 săli de

gimnastică, 6 terenuri de sport și 344 PC-uri, conform

datelor oferite de Institutul Național de Statistică.

Conform Ministerului Educației Naționale, rețeaua

unităților de învățământ a Municipiului Huși cuprinde

următoarele instituții:

Școala gimnazială ”Mihail Sadoveanu”

Școala gimnazială ”Ion Creangă”

Școala gimnazială ”Anastasie Panu”

Colegiul Național ”Cuza Vodă”

Seminarul Teologic Liceal Ortodox ”Sf. Ioan Gură

de Aur”

Colegiul Agricol ”Dimitrie Cantemir”

Liceul Tehnologic ”Ioan Corivan”

Liceul Tehnologic ”Sfânta Ecaterina”

3 Grădinițe.

Infrastructura școlară din Municipiul Huși

Anul 2000 2005 2010 2011 2012 2013

Săli de clasă și cabinete școlare 154 180 160 193 161 190

Laboratoare școlare 33 27 33 23 18 21

Ateliere școlare 21 22 16 16 17 17

PC-uri - - 382 367 372 344 Sursa: INS

Indicatori ai structurii școlare, în anul 2013

România Regiunea Nord-Est Județul Vaslui Municipiul Huși

Nr. Elevi/Sală de clasă și cabinete 30,23 36,69 28,49 31,64

Nr. Elevi/Laborator școlar 136,90 197,54 274,79 286,29

Nr. Elevi/Atelier școlar 697,94 888,94 954,89 353,65

Nr. Elevi/PC 10,23 14,49 14,21 17,48

Sursa: INS, Calcule Addvances

Indicatori ai structurii școlare din Municipiul Huși

Anul 2000 2005 2010 2011 2012 2013

Nr. Elevi/Sală de clasă și cabinete 53,92 41,09 40,73 32,70 33,83 31,37

Nr. Elevi/Laborator școlar 251,64 273,96 197,45 274,39 302,61 283,81

Nr. Elevi/Atelier școlar 395,43 336,23 407,25 394,44 320,41 350,59 Nr. Elevi/PC - - 17,06 17,20 14,64 17,33



Suficiența infrastructurii educaționale nu este însă

reflectată de numărul brut al sălilor de clasă,

laboratoarelor sau altor astfel de categorii, ci de

raportarea populației școlare la aceste elemente de

infrastructură școlară.

Astfel, în Municipiul Huși, în anul 2013, la o sală de clasă

revin 31,37 elevi, această valoare fiind superioară atât celei

de la nivel județean (28,49 elevi/sală de clasă), cât și celei

de la nivel național (30,23 elevi/sală de clasă).

În anul 2013, la un laborator școlar revin 283,81 elevi,

valoare apropiată celei de la nivel județean (274,79

elevi/laborator școlar) și superioară celei de la nivel

național (136,90 elevi/laborator școlar), conform datelor

furnizate de Institutul Național de Statistică.

În ceea ce privește situația atelierelor școlare, în Municipiul

Huși, în anul 2013, la un atelier școlar reveneau 353,65 elevi,

valoare inferioară celei de la nivelul județului Vaslui, unde

la un atelier școlar reveneau 954,89 elevi, precum și celei

de la nivel național (697,94 elevi/atelier școlar).

La nivel local, la un PC revin 17,48 elevi, valoare superioară

comparativ cu situația de la nivelul județului Vaslui (14,21

elevi/PC) și cu cea de la nivel național (10,23 elevi/PC), în

anul 2013.

Atât în Municipiul Huși, cât și în Județul Vaslui nu sunt

prezente filiale ale universităților, însă, cele mai apropiate

centre universitare sunt la Iași, la 85 km de Municipiul Huși,

la Bacău, la 130 km și la Galați, la 167 km distanță.

Astfel, în municipiul Iaşi există un număr de 5 universități

de Stat acreditate de Ministerul Educației:

Universitatea Tehnică „Gh. Asachi”

Universitatea de Științe Agricole și Medicină

Veterinară „Ion Ionescu de la Brad”;

Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”

Universitatea de Medicină și Farmacie „Gr. T

Popa”

Universitatea de arte „George Enescu”

În municipiul Iași funcționează și 3 instituții de învățământ

superior particular acreditate:

Universitatea „Mihail Kogălniceanu"

Universitatea "Petre Andrei"

Universitatea "Apollonia"

În Bacău există o singură universitate de stat,

Universitatea ”Vasile Alecsandri”, ce conține 7 facultăți.

De asemenea, există și Universitatea ”George Bacovia”,

particular acreditată.

În Galați, găsim aceeași situație, o universitate de stat,

Universitatea ”Dunărea de Jos” și o universitate

particulară acreditată, Universitatea ”Danubius”.

Populație școlară

În anul 2013, populația școlară a Municipiului Huși este de

5.960 persoane, dintre care 14,3% (855 copii) reprezintă

elevi înscriși în învățământul preșcolar și 85,7% (5.105

persoane) sunt elevi înscriși în învățământul primar,

gimnazial și liceal.

Grădinițe14,3%

[CATEGORY

NAME][PERCENT

AGE]

[CATEGORY

NAME][PERCENT

AGE]

[CATEGORY

NAME][PERCENT

AGE]

[CATEGORY

NAME][PERCENT

AGE]Învățământul

liceal42,4%

Învățământulgimnazial

19,3%

Învățământulprimar20,8%

Învățământulprofesional

3,2%

Populația școlară din Municipiul Huși, pe tipuri de învățământ,

în anul 2013


61

8304

8274

8083

80137738

74067091

6774

6571

6369

6638

6456

5545

6012

2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006 2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013

Evoluția populației şcolare în Municipiul Huşiîn perioada 2000 - 2013

Sursă: INS

Comparativ cu anul anterior, numărul copiilor înscriși în

grădinițe a scăzut cu 3,6% (32 copii). De asemenea, în

învățământul liceal, numărul elevilor înscriși a înregistrat o

scădere față de anul anterior, cu 10,5% (296 elevi) mai

puțini elevi, în timp ce numărul celor înscriși în

învățământul primar a crescut cu 54,6% (437 elevi), în

învățământul gimnazial cu 50,5% (386 elevi), respectiv în

învățământul profesional cu 10,6% (18 elevi).

Cadre didactice

Cadrele didactice din Municipiului Huși sunt în număr de

365, de persoane, dintre care 17,26% (63 persoane) în

învățământul preșcolar, 16,16% (59 de persoane) în

învățământul primar, 18,36% (67 de persoane) în

învățământul gimnazial, respectiv 48,22% (176 cadre

didactice) în învățământul liceal.

Evoluția populației școlare din Municipiul Huși, pe tipuri de învățământ

copii și elevi Anul 2000 2005 2010 2011 2012 2013

Copii înscriși în grădinițe 960 1.118 1.066 1.034 887 855

Elevi înscriși în învățământul primar (inclusiv

învățământul special) 1.644 1.235 1.067 1.047 801 1.238

Elevi înscriși în învățământul gimnazial

(inclusiv învățământul special) 2.718 1.532 1.242 1.164 765 1.151

Elevi înscriși în învățământul liceal 1.764 2.264 2.858 3.035 2.824 2.528

Elevi înscriși în învățământul profesional 1.218 1.248 283 31 170 188

Total populație școlară 8.304 7.406 6.638 6.456 5.545 6.012

Sursa: INS


16,0518,54

10,73

13,66

17,3418,65

12,0714,18

16,71 17,23

11,90

16,51

13,57

20,98

17,18

14,36

Învățământ preșcolar Învățământ primar (inclusiv învățământul special)

Învățământ gimnazial (inclusiv învățământ special)

Învățământ liceal

Numărul de elevi ce revin la un cadru didactic, în anul 2013

România Regiunea Nord - Est Județul Vaslui Municipiul Huși Sursa: INS, Calcule Addvances

La un cadru didactic din cadrul învățământului preșcolar

reveneau 13,57 copii, la un cadru didactic din cadrul

învățământului primar reveneau 20,98 elevi, numărul

elevilor ce reveneau unui cadru didactic din învățământul

gimnazial 17,18 elevi, iar numărul elevilor ce reveneau unui

cadru didactic din învățământul liceal era de 14,36 elevi, în

Municipiul Huși, 2013.

Pe toate tipurile de învățământ, în Municipiul Huși

reveneau 16 elevi/cadru didactic, valoare superioară celei

de la nivel național (14,2 elevi), regional (15 elevi) sau

județean(15,1 elevi), exceptând învățământul preșcolar,

unde numărul copiilor ce revin la un cadru didactic este de

13,6 elevi, valoare inferioară celei de la nivel național (16

copii), de la nivel regional (17,3 copii) și de la nivel județean

(16,7 copii).

Instituții culturale

Printre instituțiile culturale prezente, Municipiul Huși se

bucură de 3 muzee, biblioteci, Casa de Cultură și Clubul

Elevilor.

Muzeul Municipal Huși

Muzeul a luat ființă, pe baza colecțiilor școlare de la Liceul

”Mihail Kogălniceanu” și Colegiul Național ”Cuza-Vodă”, în

toamna anului 1956, cu ajutorul unui grup de intelectuali

din Huși, împreună cu autoritățile locale. Muzeul are în

componența sa secțiile de arheologie, istorie și etnografie,

însă în trecut a mai avut o secție de științe ale naturii.

Muzeul însă este astăzi închis, datorită necesității urgente

de consolidare și reabilitare, pentru salvarea colecțiilor,

dovezi de neînlocuit ale istoriei municipiului Husi și ale

fostului județ Fălciu.

Muzeul viticulturii

Muzeul Viticulturii din Huși face parte din Școala Viticolă

din Huși, azi Colegiul de Viticultură "Dimitrie Cantemir",

creat de către prof. Avram D. Tudosie în anii în care a

profesat ca şi dascăl. Munca lui a lăsat în urmă informații

importante despre uneltele și modalitățile în care se

transformă la Huși strugurii în vin.

63

Zestrea muzeului este acum formată din 500 de vestigii

vitivinicole, însă și de 150 figuri zoomorfe și antropomorfe

din butuci naturali de viță-de-vie „sculptați de natură“.

Există de asemenea o sală a biruinței și recunoștinței sau

„Sala înaintașilor și urmașilor“, înzestrată cu portretele

„Marilor înaintași din Școala și Podgoria Huși“.

Muzeul Eparhial

Muzeul a fost construit, în anul 1889, de o familie din Huși,

Berea, însă nu i s-a acordat grija necesară, astfel la sfârșitul

secolului XX se afla în stare de ruină.

A rămas totuși un edificiu valoros, fiind organizate

depozite de icoane si de carte veche, datorită P.S. Episcop

Ioachim.

Casa de Cultură „Alexandru Giugaru”

Casa de Cultură a municipiului Huşi este o clădire de

patrimoniu, fiind înscrisă în lista monumentelor istorice

(indicativ VS-II-m-B-06836) , fiind construită în anul 1892.

Clădirea a aparținut Ministerului Justiției, funcționând ca

Parchet.

Edificiul găzduieşte activități de tip cultural – educative,

însă acestea se desfăşoară sporadic, deoarece se află în

prezent într-o stare de degradare avansată. Conform

reprezentanților autorităților locale, este sunt necesare

lucrări de reabilitare/modernizare a Casei de Cultură,

precum şi dotarea acesteia cu echipamentele necesare.

Biblioteci


Statistică, în anul 2013 funcționau 11 biblioteci, un procent

de 3,6 % din totalul bibliotecilor existente la nivelul

județului Vaslui.

Activitatea bibliotecilor din Municipiul Huși,

Indicator Anul 2013 Biblioteci 11

Volume existente 251.792

Personal angajat 10

Cititori activi 5.476

Personal angajat 10

Sursa: INS

Personalități locale

Octavian Cotescu (1931-1985), născut la Huși, a fost un

mare actor român de teatru și de film. A jucat în multe

filme: ”Operațiunea Monstrul”, ”Ion-blestemul

pământului, blestemul iubirii” și piese de teatru, în unele

alături de soția sa: ”Prostii sub clar de lună” de T. Mazilu,

”Unchiul Vania” de Cehov, ”O scrisoare pierdută” de Ion

Luca Caragiale.

Alexandru Ioan Cuza (1820-1873), născut la Huși (după

istoricul Ion Lupaşcu), a fost domnitor al Principatelor

Unite între anii 1859 - 1862 și al statului național român

între anii 1862-1866. A fost ales domn al Moldovei la 5

ianuarie 1859 și la 24 ianuarie domn al Tării Românești.

Strada centrală și liceul teoretic din Municipiul Huși ii

poartă astăzi numele.

Alexandru Giugaru ( 1897-1987), născut la Huși a fost unul

dintre cei mai mari artiști comici români. A absolvit în anul

1916 Conservatorul de Arta Dramatică din București și a

jucat roluri de revistă, comedie și film. A rămas memorabil

pentru rolurile din ”Năbădăile Cleopatrei” și ”Legenda

celor două cruci”, în anul 1925, ”O noapte furtunoasă”, în

anul 1942, ”O scrisoare pierdută”, în anul 1953 și ”D-ale

carnavalului”, în anul 1958. Casa de Cultură din Municipiul

Huși poartă numele marelui actor, precum și o stradă din

București și o altă stradă din Huși.

Petru Rareș (1483 - 1546), născut la Huși (după D. Gusti,

Enciclopedia României, vol. II, 1938), a fost domn al

Moldovei de două ori, prima dată între 20 ianuarie 1527 și

http://ro.wikipedia.org/wiki/1483


http://ro.wikipedia.org/wiki/20_ianuarie



18 septembrie 1538, iar a doua oară între 19 februarie 1541

și 3 septembrie 1546. A fost fiul natural al lui Ștefan cel

Mare cu o anume Răreșoaia, a cărei existență nu e

documentată istoric. A fost unul dintre domnitorii cei mai

legați de Municipiul Huși, majoritatea documentelor emise

de el fiind realizate din această localitate.

Dimitrie Cantemir, (1673-1723), născut la Iași, a fost un

mare cărturar, filosof, istoric, scriitor, inclusiv domn al

Moldovei. Tatăl acestuia era serdar în ținutul Hușului, la

nașterea lui Dimitrie. Cantemir și-a legat destinul de Huși și

ca domnitor (1711). O stradă din Huși și Colegiul Agricol îi

poartă numele.

Mihail Kogălniceanu (1817-1891) a fost Îndrumător

spiritual, scriitor şi om politic. A studiat în Franța şi

Germania. A inaugurat direcția națională şi populară în

literatura prin revista Dacia literară (1840). A luat parte la

revoluția de la 1848 din Moldova. A avut un rol major în

lupta pentru unirea Principatelor şi a fost prim-ministru a

lui Al. I. Cuza (1860), ministru de externe (1877), ministru

plenipotențiar al României la Paris (1880), senator şi

strălucit orator. Posedă o moşie strămoşească la Rapi (în

apropiere de Huşi). A moştenit de la tatăl său via şi

podgoria din Huşi, de lângă biserica catolică.

Ştefan Dumitrescu (1886-1933). Născut la Huşi, a fost unul

dintre cei mai mari pictori ai României. A fost un prieten al

lui Nicolae Tonitza împreună cu care a organizat prima sa

expoziție de pictură. După studii la Paris va deveni în 1928

rector la Şcoala de Arte Frumoase din Iaşi. În 1926

formează împreuna cu Tonitza, Siroto si Oscar Han "Grupul

celor patru".

Monumente istorice

Biserici Biserica Sf. Apostoli Petru şi Pavel (Biserică

Domnească, Catedrală Episcopală) – VS-II-m-A-

06839 – a fost construită de domnitorul Ştefan

cel Mare în anul 1495, fiind reclădită în perioada

1753 – 1756;

Ansamblul Bisericii „Sf. Voievozi” – VS-II-m-A-

06832 – construită între anii 1849 – 1855 de către

breasla negustorilor bogasieri. Se află pe Strada

Eroilor, nr. 10;

Ansamblul Episcopiei Huşilor – VS-II-a-A-06839 -

sec. XV – XX;

Biserica Vovidenia – VS-II-m-B-06808 - 1850,

reclădită 1938;

Biserica Sf. Gheorghe a breslei blănarilor – VS-II-

m-B-06840 - 1856 – 1869;

Clădiri istorice Banca Raiffeisen Bank (VS-II-m-B-06849) - clădire

construită în perioada 1938-1940 și aflată pe Str.

General Teleman nr. 1;

Casa Adam Mitache, azi Muzeul municipal (VS-II-

m-A-06845) - clădire construită la începutul sec.

al XIX-lea și aflată pe Str. General Teleman nr. 8;

Tribunalul fostului județ Fălciu, azi Casa de

cultură "Alexandru Giugaru" (VS-II-m-B-06835) -

clădire construită în anul 1892, reparată capital în

anii 1988-1999 și aflată pe Str. Alexandru Giugaru

nr. 1;

Colegiul Național "Cuza Vodă” (VS-II-m-B-06838) -

clădire construită în 1913 și aflată pe Str. Mihail

Kogălniceanu nr. 15;

Monumente Statuia lui Ștefan cel Mare – 1955 - realizată din

bronz de sculptorul Gheorghe Alupoae

amplasată în curtea Episcopiei;

Grupul statuar „Slavă eroilor români” – 1928 -

realizat de sculptorul Mihai Onofrei și amplasat în

Parcul Rodina;

Bustul lui Dimitrie Cantemir - realizat din piatră

albă de sculptorul Iftimie Bârleanu și amplasat în

centrul orașului;

http://ro.wikipedia.org/wiki/18_septembrie


http://ro.wikipedia.org/wiki/19_februarie


http://ro.wikipedia.org/wiki/3_septembrie


http://ro.wikipedia.org/wiki/%C8%98tefan_cel_Mare

http://ro.wikipedia.org/wiki/%C8%98tefan_cel_Mare

http://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=R%C4%83re%C8%99oaia&action=edit&redlink=1

65

Bustul lui Alexandru Ioan Cuza – 1959 - realizat

din piatră albă de sculptorul Vasile Aciobăniței și

amplasat în parcul din fața Liceului „Cuza Vodă”;

Bustul lui Mihail Kogălniceanu – 1959 - realizat din

piatră albă de sculptorul Vasile Aciobăniței și

amplasat în fața Colegiului Agricol „Dimitrie

Cantemir”;

Bustul generalului Gheorghe Teleman – 1914 -

realizat din bronz și amplasat în Parcul Cuza

Vodă;

Bustul pictorului Ștefan Dimitrescu - dezvelit în

sec. XX în incinta Muzeului Municipal Huși.

Activitate culturală

Programele culturale vin în întâmpinarea publicului

hușean, manifestările tradiționale fiind organizate foarte

des: „Zilele Hușilor”, ,,Toamna Culturală Hușeană”, Salonul

de grafică satirică „Damigenius”, cursurile fiind organizate

la cererea publicului.

Unul dintre cele mai importante ansambluri folclorice din

țară, Ansamblul folcloric „Trandafir de la Moldova”,

participă în fiecare an la cele mai renumite festivaluri-

concurs din țară și din străinătate, respectiv – „Peștișorul

de aur” - Tulcea, „Ana Lugojana” – Lugoj, Cernuso sul

Naviglio – Italia etc., la care a obținut cele mai importante

premii. Se dorește ca acest ansamblu să obțină statutul de

profesionist, urmând să-și desfășoare activitatea în cadrul

Casei de Cultură Huși.

Clubul Elevilor și Copiilor a luat ființă la 1 decembrie 1953,

astăzi funcționând cu un număr de 11 cercuri pentru

pregătirea elevilor și copiilor, pentru depistarea

aptitudinilor și înclinațiilor acestora:

Fotografie

Creație confecții

Creații literare

Grup vocal-orchestră populară

Pictură

Construcții depanare R-TV

Chimie experimentală – Protecția mediului

Calculatoare

Dans modern

Biochimie – Ecologie

Aeromodele

Programul ”Toamnei Culturale Hușene” a devenit o

tradiție pentru Municipiul Huși. De-a lungul anilor, s-au

oficiat mai multe sărbători: ale strugurilor, vinului, recoltei

si altele. Manifestarea a apărut odată cu via și vinul, astăzi

fiind completată de jocurile încinse de oameni în piețe, pe

scene, la ușa cramelor, pe străzile vesele ale orașului.

La Festivalul Național de Arte pentru Liceeni – LICART-

Societatea pentru Cultură, Oameni și Prietenie a oferit

Trupei ,,Alexandru Giugaru”, premiul pentru cea mai bună

trupă de teatru pentru spectacolul cu piesa ,,Doctor fără

voie” de Moliere. La Festivalul Național de teatru pentru

elevi, Bucureşti, trupa de teatru a Casei de Cultură ,,Al.

Giugaru” a primit premiul ,,George Constantin” pentru ,,cel

mai bun spectacol” – secțiunea interpretare - şi premiul

pentru ,,cel mai bun actor.

La nivelul municipiului Huşi sunt programate o serie de

activități culturale variate care au loc anual. Dintre acestea,

unele sunt dedicate unor sărbători

naționale/internaționale, iar celelalte marchează

sărbătorirea unor evenimente sau personalități locale.

Dintre acestea amintim:

,,Ziua dedicată poetului Mihai Eminescu” –

manifestări organizate în cadrul Casei de Cultură

,,Al. Giugaru” (ianuarie);

spectacolul concurs - ,,Ritmurile tinereții” (mai),

Sărbătoarea ,,Armindenului” - întâlnire cu scriitori

și personalități culturale ale municipiului (mai);

spectacolul de muzică folk - ,,In memoriam

Valeriu Penișoară” (mai);


spectacolul organizat de Ansamblul ,,Trandafir de

la Moldova”, împreună cu Centrul de Creație

Vaslui și Consiliul Județean Vaslui (august);

Festivalul Fanfarelor (august);

Festivalul Folcloric (octombrie);

„Toamna Culturala Hușeană” – cu manifestări:

expoziții, simpozioane, lansări de carte,

spectacole de teatru, etc. (noiembrie);

Spectacol teatru - Trupa de teatru a Casei de

Cultură ,,Al. Giugaru”, Huși (decembrie);

,,Datini și obiceiuri” - spectacol concurs de

colinde, organizat în colaborare cu: Primăria

Municipală, Liceul ,,Cuza-Vodă”, Colegiul

,,Dimitrie Cantemir” Huși, școlile generale.

Pe plan local au loc şi o serie de manifestări sportive, spre

exemplu Crosul municipiului Huși - ,,Ioan Romilă”, în Parcul

,,Cuza-Vodă”, concurs desfășurat pe grupe de vârste și

premii (aprilie), Cupa municipiului Huşi la Volei sau Cupa

municipiului Huşi la Tenis (septembrie).

În luna octombrie este programat evenimentul Zilele

Huşilor – eveniment dedicat municipiului, manifestările

fiind organizate împreună cu Consiliul Local Huși și

Primăria Municipiului Huși, în Piața Tricolorului.

67

Lista monumentelor istorice, din Municipiul Huși

Cod LMI 2010 Monumente istorice Adresă Datare

VS-II-m-B-06809 Casă,azi Protoieria Huși Str. 1 Decembrie 1918 1 1860

VS-II-a-B-06810 Ansamblu de arhitectură"1Decembrie1918" Str. 1 Decembrie 1918 1-11, 2-14 mijl. sec. XIX -

prima jum. sec. XX

VS-II-m-B-06811 Casa Andrian și Linde, azi Cabinet av. Veselu Tudora Str. 1 Decembrie 1918 2 1910

VS-II-m-B-06812 Casa Jenică Mitache,azi Grădinița nr.4 Str. 1 Decembrie 1918 4 1910

VS-II-m-B-06813 Casa Sotir Zaharia,azi casa parohială a Bisericii"Sf.

Nicolae" Str. 1 Decembrie 1918 6 1916

VS-II-m-B-06814 Casa Teodoru, azi Casa Opriș Str. 1 Decembrie 1918 8 1932

VS-II-m-B-06815 Casa Iancu Berea,azi Muzeul eparhialal Episcopiei Huşilor

Str. 1 Decembrie 1918 10 1889

VS-II-m-B-06816 Camera Agricolă, azi Clubul Elevilor și Copiilor Str. 1 Decembrie 1918 11 1911

VS-II-m-B-06817 Casa av.D.Gociu, azi spital municipal Str. 1 Decembrie 1918 14 1899

VS-II-m-B-06818 Casa Chirițoiu, azi spital municipal Str. 1 Decembrie 1918 14 1909

VS-II-a-B-06819 Ansamblul vechiului spital comunal Huşi Str. 1 Decembrie 1918 40 sec. XIX

VS-II-m-B-06819.01 Pavilion boli contagioase Str. 1 Decembrie 1918 40 1897

VS-II-m-B-06819.02 Pavilion administrativ Str. 1 Decembrie 1918 40 1897

VS-II-m-B-06819.03 Pavilion arhivă Str. 1 Decembrie 1918 40 1897

VS-II-m-B-06820 Seminarul Episcopiei Huşilor Str. 1 Decembrie 1918 48A 1926-1929

VS-II-m-B-06821 Școala Normală de Băieți, azi Școala cu clasele I-

VIII,Nr.3 Anastasie Panu Str. Caragiale Ion Luca 4 1893

VS-II-m-B-06822 Casa Poroşnicu, azi S.C.VIOANCAS.R.L. Str. Cuza Alexandru Ioan 5 1934

VS-II-m-B-06823 Banca Albina, azi atelier - Școala Nr.1 Str. Cuza Alexandru Ioan 13 1914

VS-II-m-B-06824 Casa Murgulescu Str. Cuza Alexandru Ioan 27 sf. sec. XVIII - înc.

sec. XX

VS-II-m-B-06825 Casa Buceag, azi Casa Darie și Țocu Str. Cuza Alexandru Ioan 29 sf. sec. XIX - înc.

sec. XX

VS-II-m-B-06826 Casa Popov - Frunzeti,azi locuința Țilea și a Primăriei Str. Cuza Alexandru Ioan 35 1894

VS-II-m-B-06827 Casa Chernbach Str. Cuza Alexandru Ioan 49 1933

VS-II-m-B-06828 Casa Goldenberg și Reiter Str. Cuza Alexandru Ioan 50 1921

VS-II-m-B-06829 Casa Mardare, azi Casa Srăchinaru Str. Cuza Alexandru Ioan 51 1921

VS-II-m-B-06830 Casă, azi S.C. Cooperativa de Consum Str. Cuza Alexandru Ioan 76 sf. sec. XIX

VS-II-a-B-06832 Ansamblul bisericii "Sf. Voievozi” Str. Eroilor 10 sec. XIX

VS-II-m-B-06832.01 Biserica "Sf. Voievozi ” Str. Eroilor 10 1849-1855

VS-II-m-B-06832.02 Turn clopotniță Str. Eroilor 10 1850-1857

VS-II-m-B-06833 Casa Lorenzo Collavini, azi Casa Buzdugan Str. Florilor 2 1924

VS-II-m-B-06834 Casa Singer, azi Casa Târziu Str. Florilor 4 1930

VS-II-m-B-06831 Conacul Mihail Ralea, azi Casa stăreției - Mănăstirea„ Schimbarea la Față

Str. Gavril Vicol 4 înc. sec. XX,

transformări sf. sec. XX

VS-II-m-B-06835 Tribunalul fostului județ Fălciu,azi Judecătorie şi Parchet

Str. Giugaru Alexandru 1 1892


Lista monumentelor istorice, din Municipiul Huși

Cod LMI 2010 Monumente istorice Adresă Datare

VS-II-m-B-06836 Judecătoria Huși, azi Casa de Cultură Al. Giugaru Str. Giugaru Alexandru 2 1892

VS-II-m-B-06837 Casele Ralea Str. Kisacoff Toma 1-1A 1864-1867

VS-II-m-B-06838 Liceul Teoretic "Cuza Vodă ”, azi Colegiul Național "Cuza Vodă"

Str. Kogălniceanu Mihail 15 1913

VS-II-a-A-06839 Ansamblul episcopiei Huşilor Str. Kogălniceanu Mihail 19 sec. XV - XX

VS-II-m-A-06839.01 Biserica "Sf. Apostoli Petru şi Pavel˝(Biserică Domnească, Catedrală Episcopală)

Str. Kogălniceanu Mihail 19 1495,reclădită1753

- 1756

VS-II-m-A-06839.02 Palat Episcopal Str. Kogălniceanu Mihail 19 1771-1792

VS-II-m-A-06839.03 Pivnițele casei domneşti Str. Kogălniceanu Mihail 19 sec. XV - XVII

VS-II-m-A-06839.04 Turn de poartă şi clopotniță Str. Kogălniceanu Mihail 19 1938

VS-II-m-A-06839.05 Zid de incintă Str. Kogălniceanu Mihail 19 1826-1849

VS-II-m-B-06808 Biserica "Vovidenia ” Str. Schit 109 (Pe Dealul Coțoiul)

1850, reclădită 1938

VS-II-m-B-06840 Biserica "Sf. Gheorghe ” a breslei blănarilor Str. Sfântul Gheorghe 1 1856-1869

VS-II-m-B-06841 Școala de Cântăreți a Episcopiei Hușilor, azi Administrația Centrului Eparhial

Str. Ștefan cel Mare 1 1939

VS-II-a-B-06842 Ansamblu de arhitectură "Str. General Teleman" Str. Teleman General 1-15, 2-8 mijl. sec. XIX -

prima jum. sec. XX

VS-II-m-B-06849 BNR. Sucursală,azi Agenția Raiffeisen Bank Str. Teleman General 1 1938-1940

VS-II-m-B-06844 Casa Gociu, azi birouri (primărie) Str. Teleman General 5 sf. sec. XIX

VS-II-m-B-06843 Casa Mitache, azi Casa Chiriac și Neiciu Str. Teleman General 6 1890

VS-II-m-A-06845 Casa Adam Mitache, azi Muzeul municipal Huşi Str. Teleman General 8 cca.1880

VS-II-m-B-06846 Casa Enache,azi S.C.FARMNOVAS.R.L. Str. Teleman General 11 sf. sec. XIX

VS-II-m-B-06847 Casa Faierştein, azi Casa Palcu Str. Teleman General 13 1902

VS-II-m-B-06848 Casa Monasterianu, azi Restaurantul Podgoriile

Hușilor (S.C. BICOMPLEXS.R.L.) Str. Teleman General 13A sf. sec. XIX

Sursa: Direcția Județeană de Cultură Vaslui

69

I.6. Sănătate


Infrastructura medicală Ocrotirea sănătății este asigurată în municipiul Huși prin

rețeaua de sănătate alcătuită din unități care activează în

sistem public și unități din sistemul privat.

Conform INS, la nivelul sectorului public a municipiului

Huşi, în anul 2013 funcționează:

1 spital

1 ambulatoriu integrat spitalului

1 dispensar medical

4 cabinete medicale şcolare

9 cabinete medicale de familie

7 cabinete stomatologice

1 farmacie

1 creşă

5 laboratoare medicale

5 laboratoare de tehnică dentară.

La nivelul sectorului privat există:

1 policlinică

1 dispensar medical

2 cabinete medicale de medicină generală

4 cabinete medicale şcolare

4 cabinete medicale de familie

8 cabinete stomatologice

18 cabinete medicale de specialitate

10 farmacii

2 puncte farmaceutice

3 laboratoare medicale

Spitalul Municipal poartă numele lui Dimitrie Castroian -

cel care a cumpărat și donat casa în care s-a amenajat, în

anul 1852, primul spital la Huși.

Conform clasificării unităților spitalicești realizate de

Ministerul Sănătății, Spitalul Municipal este de categoria

IV, adică are un nivel de competență bazal. Acest nivel de

competență înseamnă că are un număr de paturi cuprins

între 100 și 400 de paturi și deservește populația pe o rază

administrativ-teritorială de maximum 70 km.

Spitalul municipal ”Dimitrie Castroian’’ din Huşi a

funcționat în anul 2013, cu un total de personal angajat cu

carte de muncă de 350 din care 51 medici.

Statul de funcții la sfârşitul anului 2013 cuprindea 575,5

posturi din care 350 ocupate şi 225,5 vacante.

În cursul anului 2013, spitalul a funcționat cu secții de

spitalizare continuă, ce dispuneau de 285 de paturi.

Secții de spitalizare ale Spitalului Municipiului Huși, în

anul 2013

Secția/Compartiment Număr paturi

- Secția medicină internă, din care: 50

Compartiment cardiologie 20

- Secția medicină internă cronici 30

- Compartiment pediatrie 20

- Secția obstetrică-ginecologie 35

- Compartiment neonatologie 12

- Secția chirurgie generală 40

- Secția boli infecțioase 25

- Secția neurologie 25

- Secția ATI 15

- Compartiment psihiatrie 18

- Compartiment dermatovenerologie 5

- Compartiment pneumologie 10

- CPU

TOTAL 285

Spitalizare de zi 10


71

Alte structuri: sterilizare, bloc operator, Săli de operații

obstetrică-ginecologie, săli de naștere, unitate de

transfuzie sangvină, farmacie, laborator analize medicale

cu punct de lucru ambulatoriu, laborator radiologie şi

imagistică medicală cu punct de lucru ambulatoriu, serviciu

anatomie patologică (compartiment citologie,

compartiment histopatologie, prosectură), laborator

explorări funcționale, compartiment de prevenire şi

control al infecțiilor nozocomiale, compartiment de

evaluare şi statistică medicală, cabinet de diabet zaharat,

nutriție şi boli metabolice, cabinet planificare familială,

dispensar TBC.

Ambulatoriul integrat cu cabinet în specialitățile: medicină

internă; ORL; oftalmologie; chirurgie generală; obstetrică-

ginecologie; pediatrie; neurologie; dermatovenerologie;

endocrinologie; psihiatrie; recuperare, medicină fizică și

balneologie; cardiologie; ortopedie și traumatologie,

cabinet medicină dentară (care asigură și urgențele); sală

de tratament; compartiment statistică medicală; aparat

funcțional.

Laboratoarele deservesc atât paturile cât și ambulatoriul

integrat.

În cursul anului 2013 a fost tratat un număr de 13.446

pacienți pe spitalizare continuă şi 3.524 pacienți pe

spitalizare de zi.

Bolnavii externați în cursul anului 2013 sunt în proporție de

98,29% din județul Vaslui, restul de 1,71% fiind din alte

județe .

Corpurile Spitalului Municipal au fost modernizate recent,

Spitalul beneficiind de o infrastructură adecvată activității

medico-sanitare. Cu toate acestea, Spitalul se confruntă cu

probleme ce țin de obținerea anumitor avize specifice

funcționării dar și de lipsa personalului specializat din

anumite secții.

Numărul pacienților spitalizați in Spitalul Municipal Huşi,

în funcție de domiciliu, în anul 2013

Domiciliul pacientului Nr. pacienți

spitalizați Procent %

Municipiul Huşi 4995 37,15

Comune arondate

Spitalului Municipiului Huşi

8221 61,14

Alte localități din judet şi

țară

231 1,71


Personalul medico-sanitar

Conform Institutului Național de Statistică, în anul 2013, la

nivelul sectorului public, în ceea ce privește personalul

medico-sanitar din municipiul Huși, acesta era format din

61 medici, 7 stomatologi, 3 farmaciști și 166 persoane

angajate ca personal mediu sanitar.

În comparație cu acesta, sectorul privat deține același

număr de stomatologi (7 persoane), farmaciști (16

persoane), un număr mai mic de medici (10persoane), din

care 4 sunt medici de familie și personal sanitar mediu (44

persoane).

Indicatori ai sistemului sanitar ai

municipiului Huși

Numărul cabinetelor medicale de familie, raportat la

10.000 de locuitori, este de 4,50 comparativ cu județul

Vaslui - 3,99 cabinete medicale de familie la 10 000 de

locuitori și cu Regiunea Nord – Est - 4,58 cabinete de la

10000 de locuitori.

Suficiența numărului farmaciilor și al punctelor

farmaceutice din Huși (4,50 farmacii/10.000 locuitori) este

evidențiată prin comparația cu nivelul județean (3,27


farmacii/ 10.000 locuitori) și cel regional - 3,88 farmacii/

10.000 locuitori. Această medie este apropiată celei de la

nivel național (4,21 farmacii/ 10.000 locuitori).

Numărul de cabinete stomatologice din municipiul Huşi

(5,19 cabinete/ 10.000 loc.) este net superior celui de la

nivel județean (2,65 cabinete/ 10.000 loc.) şi apropiat celui

regional (4,94 cabinete/ 10.000 loc.), dar inferior mediei

naționale (6,32 cabinete/ 10.000 loc.).

În ceea ce priveşte numărul medicilor şi a personalului

mediu sanitar, la nivel local se observă o situație pozitivă,

municipiul înregistrând valori net superioare celor

județene sau regionale. Dacă numărul personalului mediu

sanitar raportat la 10.000 locuitori de la nivelul municipiului

Huşi (72,70 ) este superior mediei naționale (59,54),

numărul medicilor de la nivel local (24,58) este inferior

valorii înregistrate la nivel național (25,39).

4,59

3,99

4,5

RegiuneaNord - Est

Județul Vaslui

MunicipiulHuși

Cabinete medicale la 10.000 de locuitori,

în Muncipiul Huşi, 2013


4,94

2,65

5,19

RegiuneaNord - Est

Județul Vaslui

MunicipiulHuși

Cabinete stomatologice la 10.000 de locuitori,



3,89

3,27

4,5

RegiuneaNord - Est

Județul Vaslui

MunicipiulHuși

Farmacii şi puncte farmaceutice la 10.000 de locuitori,în Muncipiul Huşi, 2013


73

18,85

12,74

24,58

RegiuneaNord - Est

Județul Vaslui

MunicipiulHuși

Numărul medicilor la 10.000 de locuitori,



Evoluția sistemului sanitar huşean poate fi măsurată prin

compararea valorilor principalilor indicatori, precum

numărul de cabinete medicale, medici sau personalul

mediu sanitar, raportate la 10.000 locuitori stabili pe o

perioadă dată. Comparativ cu anul 2011, numărul de

cabinete de familie în municipiul Huşi a crescut de la 4,40 la

4,50 cabinete/10.000 locuitori, aceeaşi situație regăsindu-

se şi în ceea ce priveşte numărul de farmacii şi puncte

farmaceutice (creştere de la 3,71 la 4,50 farmacii şi puncte

farmaceutice/10.000 locuitori). De asemenea, în aceeaşi

perioadă, numărul personalului medico-sanitar a crescut

direct proporțional cu creşterea numărului de unități

sanitare. Astfel, dacă în 2011 numărul medicilor era de

20,65 la 10.000 locuitori, în 2013 existau 24,58

medici/10.000 locuitori. În cazul personalului mediu sanitar,

valoarea a crescut de la 64,33, la 72,70 persoane/ 10.000

locuitori.

55,99

47,93

72,7

RegiuneaNord - Est

Județul Vaslui

MunicipiulHuși

Numărul personalului mediu sanitar la 10.000 de locuitori,



Per ansamblu, se poate afirma că în municipiul Huşi există

condiții bune pentru desfăşurarea activității medicale, fiind

însă necesară atragerea de personal medico-sanitar

calificat. Conform reprezentanților administrației locale, o

soluție ar fi crearea de facilități atractive pentru cadrele

medicale specializate. De asemenea, ca urmare a

dezvoltării continue a tehnologiilor şi tehnicilor medicale,

se impune modernizarea continuă a unităților medicale.

OPINIA LOCUITORILOR

Prioritățile de dezvoltare ale serviciilor sociale din

municipiului Huși. Infrastructura și serviciile de sănătate

sunt aspecte considerate cu prioritate de dezvoltare

maximă de către 91,5% dintre respondenți. Pe de altă

parte, 6,4% dintre persoanele intervievate sunt de părere

că acest domeniu prezintă o prioritate de dezvoltare


91,5%

78,9%

40,5%6

,4%

21,1%

55,2%

2,1%

4,3

%

0% 20% 40% 60% 80% 100%

Infrastructura și serviciile de sănătate

Învățământ și cultură

Asistența socială

Prioritățile de dezvoltare ale serviciilor sociale din Municipiului Huși

Prioritate maximă Prioritate minimă NȘ/NR Sursă: Sondaj de opinie realizat în rândul populației municipiului Huși, 2014

minimă, iar alți 2,1% dintre respondenți nu și-au exprimat

părerea referitoare la acest domeniu.

Învățământul și cultura sunt domenii considerate cu

importanță majoră de dezvoltare pentru serviciile sociale

din municipiul Huși de către 78,9% dintre respondenți. De

asemenea, 21,1% dintre aceștia sunt de părere că

învățământul și cultura reprezintă o prioritate minimă la

nivel municipal.

Comparativ cu celelalte domenii, asistența socială este

considerată de 55,2% dintre respondenți un domeniu cu o

prioritate minimă de dezvoltare în municipiul Huși. Pe de

altă parte, 40,5% dintre persoanele cuprinse în eșantion

sunt de părere că asistența socială este un domeniu cu

prioritate maximă de dezvoltare.

Necesitățile de intervenție. În domeniul serviciilor sociale

ale municipiului Huși, infrastructura și serviciile medico –

sanitare sunt domenii prioritare care necesită intervenție,

potrivit răspunsurilor primite de la 76,5% dintre persoanele

intervievate.

Calitatea actului medical din municipiu este considerat de

către 68,1% dintre respondenți un domeniu în care trebuie

să se intervină. 46,8% dintre persoanele cuprinse în

eșantion sunt de părere că sunt necesare intervenții în

calitatea actului de învățământ, iar 46,8% dintre persoane

consideră intervenția în infrastructura de învățământ și

dotarea specifică o necesitate.

76,5%

68,1%

46,8%

46,8%

0% 20% 40% 60% 80% 100%

Infrastructura și serviciile medico-sanitare

Calitatea actului medical

Calitatea actului de

învățământ

Infrastructura de

învățământ și dotarea …

Necesitățile de intervenție în domeniul social

din Municipiului Huși


75

I.7. Mediu


Calitatea factorilor de mediu

La nivel general, municipiul Huşi nu întâmpină probleme

semnificative legate de calitatea factorilor de mediu. Apar

însă o serie de situații negative rezultate din activitatea

antropică ce pot avea efecte locale asupra factorilor de

mediu şi implicit, asupra populației municipiului. Dintre

acestea amintim industria, agricultura, gospodărirea

comunală sau echiparea edilitară.

Calitatea aerului din municipiul Huşi poate fi afectată de

procesele industriale locale. La nivel local, cele mai

reprezentative sectoare industriale sunt: industria

prelucrătoare, industria textilă, industria alimentară,

conservare legume-fructe prin procesul de pasteurizare,

pâine, sau măcinarea grâului.

De asemenea, traficul urban generează gaze cu efect de

seră (NOx, CO2, CO, SO2, NH3 etc.) care contribuie la

scăderea calității vieții, având efecte negative asupra

sănătății și asupra mediului. Impactul traficului rutier

asupra calității vieții locuitorilor din municipiul Huşi este cu

atât mai mare cu cât mare parte din zona de locuit se

suprapune peste importante artere rutiere, cum ar fi

Drumul European E581 (Huşi – Crasna – Tecuci şi Huşi –

Albița), sau Drumul Național 24A, care coincide cu şoseaua

Huşi - Stănileşti.

Alte surse de poluare provin din procesele de ardere

pentru încălzirea locuințelor şi obiectivelor socio –

economice, care generează monoxid de carbon (CO),

dioxid de carbon (CO2), oxizi de azot (NOx), oxizi de sulf

(SOx), hidrocarburi policiclice aromate care se ataşează de

pulberi sedimentabile, fum, funingine (mai ales în timpul

iernii).

Calitatea aerului pe tot teritoriul județului Vaslui este

monitorizată prin intermediul:

- rețelei manuale de monitorizare a calității

aerului, analizele fiind efectuate cu ajutorul

aparaturii din dotarea laboratorului APM Vaslui;

- rețelei automate de monitorizare a calității

aerului, constituită din două stații fixe de

măsurare a concentrațiilor de poluanți în aerul

înconjurător.

Patru dintre stații se află în Huşi după cum urmează: stația

meteo, stația de tratare, spital, centru unde se măsoară

pulberile sedimentabile.

Calitatea apei. În municipiul Huşi nu s-au identificat surse

importante de poluare a apei. Cu toate acestea, se remarcă

o serie de poluanți potențiali care pot afecta apele de

suprafață de pe teritoriul municipiului:

- apele reziduale provenite din consumul

populației şi agenților economici;

- depozitări necontrolate a deşeurilor;

- substanțele chimice utilizate în agricultură.

Deşi apele subterane sunt mai puțin expuse riscului

poluării, există unele surse care le pot afecta calitatea cum

ar fi infiltrațiile de substanțe chimice sau organice

provenite din activități antropice.

Calitatea solului. Solurile din municipiul Huşi sunt pretabile

creșterii animalelor și agriculturii. În condițiile aplicării Legii

fondului funciar, apar o serie de noi aspecte care prin

efectul lor agresează solul.

Astfel, se execută lucrări agricole, fără respectarea

tehnologiilor adecvate, se execută arături perpendiculare

pe curbele de nivel, se efectuează fertilizări în perioade

necorespunzătoare, lucrările de combatere a eroziunii,

lucrările de desecare și drenaj.

O altă agresare a solului se manifestă prin ocuparea de

suprafețe prin depozitarea necontrolată a deșeurilor

menajere.

77

Zgomotul este o problemă importantă care afectează

sănătatea umană şi calitatea vieții în proporție de 25% din

totalul poluării existente. Ea duce la creşterea stresului,

modifică dinamica somnului şi creşte probabilitatea

apariției afecțiunilor cardiace. În mare parte, problema

este generată de activitatea de transport şi de construcții

din municipiul Huşi.

În ceea ce priveşte poluarea accidentală, conform

raportului APM privind calitatea factorilor de mediu, în

2014, nu s-au înregistrat poluări accidentale cu impact

major asupra factorilor de mediu .

Managementul deșeurilor

Politica națională în domeniul gestionării deşeurilor trebuie

să se subscrie obiectivelor politicii europene în materie de

prevenire a generării deşeurilor şi să urmărească reducerea

consumului de resurse şi aplicarea practică a ierarhiei

deşeurilor. Impactul semnificativ al deşeurilor se manifestă

sub forma modificărilor de peisaj, poluării aerului prin

suspensiile antrenate de vânt, a apelor de suprafață care

devin bogate în nitriți, nitrați, substanțe periculoase şi a

solului care devine infertil şi inapt de a susține formele

specifice de viață.

În anul 2014, conform raportului APM, în același timp cu

închiderea depozitului din municipiul Huşi (2006) şi a celor

din Bârlad, Vaslui şi Negreşti, la care se adaugă şi

închiderea, începând cu data de 16 iulie 2009, a unui număr

de 389 de spații de depozitare rurale, s-a redus considerabil impactul negativ al deşeurilor depozitate

asupra mediului, amplasamentele respective fiind

reintroduse în circuitul natural. Totodată, a apărut

problema lipsei infrastructurii pentru depozitarea

deșeurilor de pe teritoriul județului, multe dintre

comunitățile din județ aflându-se în această situație.

În urma efectuării analizelor fizico-chimice la solul din

imediata vecinătate a depozitelor de deşeuri, s-au

constatat depăşiri la anumiți indicatori. Pentru platforma

municipală Huşi, indicatorii analizați (Ni, Cu, Cr) aveau

valorile sub pragul de alertă. Analizele bacteriologice

efectuate la probele de sol recoltate au relevat faptul că,

din punct de vedere bacteriologic, solurile din vecinătatea

platformei de deşeuri urbane se încadrează în categoria

solurilor poluate.

În Planul Județean privind Gestionarea Deşeurilor (PJGD)

pentru județul Vaslui şi sunt în corelare cu obiectivele

cuprinse în Planul Regional de Gestionare a Deşeurilor

Regiunea 1, respectiv cu cele din Planul Național de

Gestionare a Deşeurilor:

implementarea unui sistem integrat de

management al deşeurilor;

minimizarea generării deşeurilor;

asigurarea de capacități de colectare şi de

sisteme de transport adaptate numărului de

locuitori şi cantităților de deşeuri generate;

reducerea cantității de deşeuri biodegradabile

depozitate;

prevenirea generării deşeurilor de ambalaje;

valorificarea şi reciclarea deşeurilor de ambalaje

raportate la cantitățile de ambalaje introduse pe

piață;

organizarea de sisteme de colectare separată a

deşeurilor de ambalaje în vederea atingerii

țintelor la termenele stabilite;

gestionarea corespunzătoare a nămolului

provenit de la stațiile de epurare;

crearea şi dezvoltarea unei rețele de colectare,

valorificare, reciclare a vehiculelor scoase din uz;

eliminarea deşeurilor periculoase în mod ecologic

rațional.

gestionarea corespunzătoare a nămolului

provenit de la stațiile de epurare;

crearea şi dezvoltarea unei rețele de colectare,

valorificare, reciclare a vehiculelor scoase din uz;

eliminarea deşeurilor periculoase în mod ecologic

rațional.


Potrivit reprezentanților administrației publice locale,

serviciul de colectare a deşeurilor deserveşte întreaga

comunitate locală, însă este semnalată necesitatea

implementării unui sistem de colectare selectivă a

deşeurilor conform reglementărilor în vigoare. De

asemenea, pentru îmbunătățirea stării sistemului actual de

management al deşeurilor sunt necesare noi dotări

specifice, de tipul maşinilor şi autocompactoarelor.

Conform HG. 1037/13.10.2010, art.5,alin.1, autoritățile

publice locale au obligația de a colecta separat DEEE

(deşeurile de echipamente electrice şi electronice) de la

gospodăriile particulare.

Conform Raportului privind starea economică, socială şi de

mediu a municipiului Huşi în anul 2013, colectarea selectivă

este o activitate necesară şi cu o mare importanță în

gestionarea deşeurilor, întrucât reduce cantitatea şi

volumul de deşeuri destinate depozitarii pe de o parte şi în

acelaşi timp asigură un grad mai mare de reciclare şi

valorificare materială şi energetică.

La nivel local, colectarea selectivă a deşeurilor a fost

dezvoltată semnificativ în cursul anului 2013 prin

operatorul S.C. "ECOSALUBRIZARE PREST" S.R.L. – HUŞI.

Compania îşi propune să investească în dotări şi utilaje

moderne şi performante care vor funcționa în condiții de

siguranță şi vor corespunde normelor de protecție a

mediului.

Riscuri naturale

În dinamica şi evoluția sistemului natural intervin o serie de

fenomene sau evenimente de tip natural sau antropic care

îi perturbă starea de echilibru existentă, cu urmări grave şi

mai ales cu importante pagube materiale.

Principalele riscuri naturale care afectează teritoriul

municipiului Huşi sunt cele provocate de fenomenele

hidro-meteorologice periculoase: inundații, furtuni,

grindină, secetă, îngheț, de origine geologică: alunecările

de teren sau eroziunile.

Inundațiile sunt provocate de rețeaua apelor curgătoare,

datorită regimului precipitațiilor (ploi torențiale, topiriea

zăpezilor), blocării scurgerii apelor datorită înghețurilor.

Alte cauze ar fi gradul mic de acoperire cu vegetație pe

versanți, panta sau natura litologică a stratelor. Cursurile

de apă potențial inundabile şi principalele obiective

potențial afectate sunt pâraiele Drăslăvăț şi Răieşti.

Regimul hidrografic al celor două pâraie are un caracter

torențial. Primăvara, în urma creșterii bruște a temperaturii

sau vara, în urma ploilor torențiale, pâraiele acestea

transportă mari cantități de apă, ieșind uneori din matcă.

Alunecările de teren şi eroziunile – se încadrează în

categoria riscurilor naturale de origine geologică.

Alunecările de teren se încadrează în categoria deplasărilor

bruşte de mase materiale. Procesul de eroziune se

manifestă cu intensitatea cea mai mare primăvara, la

topirea bruscă a zăpezii, precum şi după ploile rapide

torențiale sau sub formă de averse puternice.

Înghețul în aer şi la suprafața solului, este un fenomen de

risc de mare importanță în special pentru agricultură. De

asemenea, condițiile meteo extreme caracteristice

sezonului rece pot îngreuna accesul în zonă.

Fenomenele de uscăciune şi de secetă reprezintă unul din

cele mai complexe fenomene meteorologice care

afectează destul de frecvent şi teritoriul municipiului Huşi.

Principalele investiții propuse de autoritățile locale pentru

a îmbunătăți condițiile de mediu țin de acțiunile de

împădurire şi de amenajare a versanților.

79

Biodiversitate

În municipiul Huşi, singura arie protejată este Pădurea

Dobrina - Huși, cu o suprafață de 8.518 ha, fiind una dintre

cele 15 arii de interes comunitar în județul Vaslui. Pe lângă

municipiul Huși, aria protejată cuprinde teritorii din

comunele vasluiene Crețeşti, Dimitrie Cantemir, Hoceni,

Olteneşti, Pădureni și Albeşti. Din punct de vedere al

administrației silvice, pădurile sunt situate în întregime în

raza Ocolului Silvic Huşi.

Situl Pădurea Dobrina - Huşi se află la limita sudică a

regiunii biogeografice continentale, la contactul cu cea

stepică, constituindu-se într-o barieră împotriva avansării

stepei spre nord. În cadrul sitului apar și elemente specifice

regiunii de stepă: păduri de stejar și carpen, păduri de fag,

tufărişuri de foioase ponto - sarmatice, stepe. Specia de

mamifere existentă este Canis Lupus - lupul. Sub raport

pedologic se întâlnesc soluri din clasa argiluvisoluri,

molisoluri şi cambisoluri, iar pe anumite suprafețe

restrânse se întâlnesc soluri neevoluate.

OPINIA LOCUITORILOR

Nivelul de mulțumire al locuitorilor municipiului Huși vis –

a – vis de suprafața spațiilor verzi pe cap de locuitor. În

ceea ce privește suprafața parcurilor și spațiilor verzi din

municipiul Huși în raport cu populația stabilă, 76,6% dintre

respondenți s-au declarat mulțumiți de acest raport, iar

12,8% dintre aceștia sunt chiar foarte mulțumiți. Pe de altă

parte, 10,6% dintre persoanele ce au luat parte la studiu nu

sunt mulțumite deloc de suprafața verde ce revine fiecărui

locuitor al municipiului.

Foarte mulțumiți

12,8%

Mulțumiți76,6%

Deloc mulțumiți

10,6%

Nivelul de mulțumire al locuitorilor Municipiului Huși vis-a-vis de

suprafața spațiilor verzi/cap locuitor



I.8. Capacitate administrativă

81

Administrația publică

Autoritățile administrației publice locale în municipiul Huşi

sunt Consiliul Local al municipiului Huşi, ca autoritate

deliberativă şi primarul municipiului Huşi, ca autoritate

executivă. Consiliul Local şi primarul sunt aleşi în condițiile

prevăzute de Legea privind alegerile locale.

Având în vedere specificul local şi nevoile activității sale,

Consiliul Local al municipiului Huşi a organizat

următoarele comisii pe domenii de specialitate:

1. Comisia de studii, prognoze şi programe economico-

sociale, buget, finanțe, privatizare, servicii publice şi

comerț;

2. Comisia pentru amenajarea teritoriului şi urbanism,

administrarea domeniului public şi privat al

municipiului, realizarea lucrărilor publice, conservarea

monumentelor istorice şi de arhitectură;

3. Comisia pentru agricultură, cadastru, fond funciar,

protecția mediului înconjurător;

4. Comisia juridică şi de disciplină, pentru administrație

publică locală, apărarea ordinii publice, respectarea

drepturilor şi libertăților cetățeneşti;

5. Comisia pentru învățământ, culte, tineret, turism,

sănătate, muncă, protecție socială, protecția copilului,

familie;

6. Comisia de comunicare, integrare europeană, relații cu

alte consilii locale sau organisme similare, relații

externe.

Primarul este sprijinit de un viceprimar, un secretar şi

aparatul de specialitate. Primarul, viceprimarul, secretarul

unității administrativ teritoriale şi aparatul de specialitate

al primarului constituie o structură funcțională cu

activitate permanentă – Primăria – care duce Ia îndeplinire

hotărârile consiliului local şi dispozițiile primarului,

soluționând problemele curente ale colectivității.

Primarul asigură funcțiile de reprezentare pentru unitatea

administrativ-teritorială, asigură respectarea drepturilor şi

libertăților fundamentale ale cetățenilor, a prevederilor

Constituției, precum şi punerea în aplicare a legilor, a

decretelor Preşedintelui României, a hotărârilor

ordonanțelor Guvernului şi a hotărârilor consiliului local.

În această calitate, primarul poate solicita prefectului, în

condițiile legii, sprijinul conducătorilor serviciilor publice

deconcentrate ale ministerelor şi ale celorlalte organe de

specialitate ale administrației publice centrale din unitățile

administrativ-teritoriale, dacă sarcinile ce îi revin nu pot fi

rezolvate prin aparatul de specialitate. Primarul este

stabilit prin vot public uninominal de către locuitorii

oraşului , pe o perioadă de patru ani.

Viceprimarul oraşului este subordonat primarului şi este

înlocuitor de drept al acestuia. Viceprimarul are

următoarele atribuții:

- ia măsuri în ceea ce priveşte educația, sănătatea,

cultura, sportul, ordinea publică, protecția şi

refacerea mediului înconjurător, protecția

monumentelor istorice şi de arhitectură, a

parcurilor, grădinilor publice şi a rezervațiilor

naturale;

- monitorizează activitățile din parcuri şi din

parcurile de joacă pentru copii;

- îndrumă şi monitorizează activitatea serviciului

pentru situații de urgență;

- ia măsuri în privința controlului depozitării

deşeurilor menajere, industriale sau de orice fel,

pe raza municipiului Huşi.

Secretarul oraşului este funcționar public de conducere,

cu studii superioare juridice sau administrative. Atribuțiile

principale ale secretarului sunt:

- avizarea pentru legalitate a dispozițiilor

primarului şi ale hotărârilor consiliului local;


- organizează arhiva şi evidența statistică a

hotărârilor consiliului local şi a dispozițiilor

primarului, respectiv a hotărârilor consiliului

județean şi a dispozițiilor preşedintelui consiliului

județean;

- asigurarea gestionării procedurilor administrative

privind relația dintre consiliul local şi primar şi

între aceştia şi prefect;

- pregăteşte lucrările supuse dezbaterii consiliului

local;

- asigură procedurile de convocare a consiliului

local şi efectuarea lucrărilor de secretariat,

comunică ordinea de zi, întocmeşte procesul-

verbal al şedințelor consiliului local şi redactează

hotărârile consiliului local.

În conformitate cu prevederile Legii nr. 215/2001 privind

administrația publică locală, modificată şi completată,

consiliile locale pot înființa şi organiza instituții şi servicii

publice de interes local în principalele domenii de

activitate, potrivit specificului şi nevoilor locale, cu

respectarea prevederilor legale şi în limita mijloacelor

financiare de care dispun.

Consiliul Județean este autoritatea administrației publice

locale, constituită la nivel județean pentru coordonarea

activității consiliilor comunale, orăşeneşti şi municipale, în

vederea realizării serviciilor publice de interes județean.

Capacitatea organizațională

Structura organizatorică a Primăriei Municipiului Huşi este

împărțită în trei mari direcții, fiecare dintre acestea având

subordonate o serie de compartimente care funcționează

în conformitate cu atribuțiile specifice domeniului de

activitate:

1. Direcția administrație publică locală

2. Direcția economică

3. Direcția de urbanism, administrare şi dezvoltare

locală

Direcția administrație publică locală are ca responsabil

principal secretarul municipiului şi este împărțită în cinci

compartimente:

- Compartimentul juridic

- Compartimentul agricol şi cadastru

- Biroul Administrație publică locală, relații cu

publicul

- Compartimentul gestionarea resurselor umane şi

a funcțiilor publice, informatizate

- Compartimentul administrare sală sport

Direcția economică este reprezentată prin Serviciul

Impozite şi Taxe locale şi are în subordine patru

compartimente:

- Compartimentul Buget - Contabilitate

- Compartimentul evidențiere. Urmărire şi încasare

venituri

- Compartimentul executare silită, creanțe

bugetare

- Biroul managementul proiectelor, integrare

europeană şi relații internaționale

Consiliul local al municipiului Huşi, conform legislației în

vigoare are competenta de a-şi dimensiona programul de

venituri şi cheltuieli în cadrul autonomiei financiare, funcție

de nevoile reale şi de condițiile întăririi controlului asupra

folosirii eficiente a fondurilor alocate, prin întocmirea

bugetului de venituri şi cheltuieli aferent unui exercițiu

financiar, care corespunde unui an calendaristic.

Coordonatorul direcției urbanism, administrare şi

dezvoltare locală este arhitectul şef, care are în subordine

următoarele compartimente:

- Compartimentul urbanism, amenajarea

teritoriului, cadastru urban

- Compartimentul administrarea domeniului public

şi privat

- Compartimentul disciplină în construcții

- Compartimentul investiții

- Compartimentul achiziții

83

14.6

63.0

22

13.99

8.716

15.657.38

2

16.9

65.54

0

2011 2012 2013 2014

Bugetul municipiului Huşi în perioada 2011 - 2014 (lei)

Sursa: Primăria Municipiului Huşi

- Compartimentul unitatea locală pentru

monitorizarea serviciilor comunitare de utilități şi

autorizare transport public local

La acestea se adaugă o serie de compartimente de

organizare internă:

- Compartimentul control intern – managementul

calității

- Compartimentul protecție civilă

- Compartimentul audit intern

- Compartimentul autorizare control.

Astfel, instituțiile subordonate consiliului local al municipiul

Huşi sunt:

- Serviciul Public Local de Asistență Socială;

- Stația de radioficare;

- Serviciul Public Comunitar Local de Evidența

persoanelor Huşi;

- Serviciul Poliția Locală a municipiului Huşi;

- Biblioteca locală a municipiului Huşi;

- Creşa;

- Casa de Cultură Al. Giugaru;

- Centrul public pentru desfacere;

- Serviciul voluntar pentru situații de urgență;

- Serviciul public de administrare a cimitirelor;

- Muzeu.

În anul 2014, municipiul Huşi deține ca sistem informatic un

portal web.

Pentru dezvoltarea capacității administrative în municipiul

Huşi sunt necesare o serie de investiții în următoarele

sectoare:

- Resurse umane

- Echipamente/soluții IT

- Modernizare sediu Primărie

- Servicii de consultanță.

Capacitatea financiară

Conform datelor furnizate de Primăria municipiului Huşi,

bugetul aprobat pe anul 2014 este de 16.965.540 lei, cu

7,72% mai mare decât în anul precedent.

Bugetul şi gradul de îndatorare (lei) la nivelul administrației publice locale Huşi

Anul Bugetul Primăriei Huşi Populația stabilă la 1

ianuarie Buget/cap locuitor Gradul de îndatorare (%)

2011 14.663.022 29.533 513,4 11,43

2012 13.998.716 28.851 485,21 14,07

2013 15.657.382 28.886 542,04 19,97

2014 16.965.540 (aprobat 2014)

28.660 591,96 9,77



11,43

14,07

19,97

9,77

8,96

8,11

9,37

9,22 8,93

10,79

10,49

9,98

9,48

8,98

8,48

7,97

7,476,97

12

Gradul de îndatorare al municipiului Huşi (%)

previziuni


Din punct de vedere al bugetului/cap de locuitor, se

observă o creştere continuă începând din anul 2012, de la

485,21 lei/cap de locuitor, la 591,96 lei/cap de locuitor în

2014.

În ceea ce priveşte gradul de îndatorare al municipiului

Huşi, conform calculelor Primăriei de la data de 30.09.2014,

acesta a crescut de la 11,43% în 2011 la 19,97% în 2013,

scăzând la 9,77% la începutul anului 2014. Conform

previziunilor, acesta va înregistra o evoluție predominant

descrescătoare, preconizându-se un grad de îndatorare de

aproximativ 7% la nivelul anului 2028.

Cooperare administrativă

Administrația publică a municipiului Huşi a întreprins

acțiuni de colaborare şi înfrățire cu mai multe oraşe din

străinătate. Prin intermediul acestor legături se doreşte

dezvoltarea relațiilor economice şi culturale dintre

comunități, existând oportunitatea să se realizeze

importante proiecte transfrontaliere. În prezent,

municipiul este înfrățit cu două oraşe din Republica

Moldova: Sîngera şi Cimişlia.

Municipiul Huşi este parte componentă a „Asociației

pentru Dezvoltare Intercomunitară a Județului Vaslui

(ADIV)”, care s-a constituit în scopul înființării, organizării,

reglementării, finanțării, exploatării, monitorizării şi

gestionării în comun a serviciului de salubrizare pe raza de

competență a unităților administrativ-teritoriale membre,

precum şi realizarea în comun a unor proiecte de investiții

publice de interes zonal sau regional destinate înființării,

modernizării şi/sau dezvoltării, după caz, a sistemelor de

utilități publice.

85

85,1%

63,9%

57,5%

53,3%

51,1%

44,7%

42,7%

36,3%

14,9%

12,8%

29,8%

34,0%

38,3%

31,9%

44,7%

38,3%

40,3%

42,6%

2,1%

2,1%

6,3

%

12,7%

6,3

%

14,8%

14,9%

25,5%

2,1%

2,1%

2,1%

6,4

%

14,9

%

2,1%

2,1%

6,4

%2,

1%2,

1%2,

1%4

,3%

2,1%

2,1%

0% 20% 40% 60% 80% 100%

Sănătate

Educație

Utilitți publice( apă, gaz);

Cultură

Agrement, spații verzi

Salubritate

Siguranță publică

Servicii sociale

Transport comun

Prioritățile de dezvoltare ale serviciilor publice locale din Municipiului Huși

Foarte important Important Mai puțin important Nu prezintă interes NȘ/NR

Sursă: Sondaj de opinie realizat în rândul populației municipiului Huși. 2014

OPINIA LOCUITORILOR

Prioritățile de dezvoltare a serviciilor publice locale. În

domeniul serviciilor publice, cel mai important domeniu

care necesită dezvoltare este sănătatea, 97,9% dintre

respondenți considerând că dezvoltarea acestui domeniu

este importantă și foarte importantă. Prioritare în

dezvoltarea municipiului Huși sunt și dezvoltarea educației

(93,7% dintre respondenți consideră acest domeniu o

prioritate importantă și foarte importantă), dezvoltarea

utilităților publice, cum sunt cele de apă și gaze naturale


prioritate importantă și foarte importantă), dar și a culturii


prioritate importantă și foarte importantă).

Zonele de agrement și spațiile verzi sunt considerate

domenii prioritare și foarte prioritare de 83,1% dintre

respondenți, salubritatea – de către 89,4% dintre

persoanele anchetate, iar siguranța publică de către 80,9%

dintre acestea.

76,6% dintre persoane consideră serviciile sociale un

domeniu de o importanță ridicată și foarte ridicată de

dezvoltare în municipiul Huși, iar 57,6% dintre respondenți

sunt de părere că transportul în comun este un domeniu

ce trebuie dezvoltat cu prioritate (importanță ridicată și

foarte ridicată).


I.9. Aprecieri generale ale locuitorilor

87

17,5%

4,4%

4,4

%2,

4%2

,3%

2,3%

2,1%

32,7%

45,5%

41,3%

41,1%

47,7%

26,3%

9,0

%

36,6%

30,9%

17,5%

15,7%

13,3%

4,6

%

30,3%

26,2%

36,9%

47,9%

26,2%

58,1%

58,5%

50,3%

47,3%

37,1%

55,9%

36,9%

38,8%

15,3%

19,6%

8,7%

8,5%

19,4%

8,9%

23,8%

8,8%

15,2%

39,0%

21,9%

45,5%

50,2%

4,3%

4,3

%8

,6%

4,3

%4,

3%6

,6%

4,3

%6

,6%

6,4

%6

,6%

4,3

%6

,4%

0% 20% 40% 60% 80% 100%

Asistență socială

Educație

Siguranța cetățeanului

Urbanism şi Regenerare Urbană

Sănătate

Infrastructură

Economie

Mediu

Capacitate administrativă şi …

Cultură

Societate civilă, Tineret

Sport

Turism

Nivelul de dezvoltare al Municipiului Huși în diferite domenii

Foarte dezvoltat Dezvoltat Puțin dezvoltat Foarte slab dezvoltat sau deloc NȘ/NR

Sursă: Sondaj de opinie realizat în rândul populației municipiului Huși. 2014

Nivelul actual de dezvoltare al

municipiului Huși

În prezent, dezvoltarea municipiului Huși este evaluată din

perspectiva a mai multor domenii.

Din punct de vedere al gradului de dezvoltare, cele mai

prospere domenii (cumulând răspunsurile ”dezvoltat” și

”foarte dezvoltat”) sunt asistența socială (50,1% din

răspunsuri), sănătatea (50,1% din răspunsuri) și educația

(49,9% din răspunsuri). De asemenea, 45,7% dintre

respondenți consideră siguranța cetățeanului un domeniu

dezvoltat și foarte dezvoltat, 43,5% au aceeași părere

despre urbanism și regenerare urbană. Situația mediului

înconjurător este considerată dezvoltată și foarte

dezvoltată de către 36,6% dintre persoane, iar capacitatea

administrativă de către 30,9%.

Cumulând proporția persoanelor care au evaluat domeniile

cu ”puțin dezvoltat” și ”foarte slab dezvoltat sau deloc”,

cea mai ridicată problemă se semnalează în privința

sectorului turistic (89,0% dintre răspunsuri). 82,4% dintre

respondenți consideră sportul slab și foarte slab dezvoltat,

82,3% au aceeași părere despre sectorul economic, 77,7%

despre societatea civilă și tineret, iar 76,1% sunt de părere

că sectorul cultural din municipiul Huși este slab și foarte

slab dezvoltat. De asemenea, 67,0% dintre respondenți

consideră infrastructura slab și foarte slab dezvoltată.


72,5%

66,0%

63,7%

59,7%

53,1%

51,1%

42,6%

40,5%

34,1%

32,0%

29,9%

25,5%

25,5%

25,3%

27,6%

32,0%

29,9%

32,0%

40,4%

48,9%

29,8%

44,7%

46,8%

57,4%

51,1%

42,6%2,

1%6

,2%

8,5

%2,

1%4,

2%

19,0%

14,8%

8,5%

6,3%

10,6%

19,1

%

2,1%

2,1%

6,4

%4,

2%

2,1

%

2,1%

2,1%

6,3

%

2,1%

4,3

%4

,3%

4,3

%6

,4%

4,3

%2,

1%4

,3%

2,2%

10,6

%4

,3%

10,7

%6

,4%

0% 20% 40% 60% 80% 100%

Infrastructură

Economie

Sănătate

Educație

Urbanism şi Regenerare Urbană

Siguranța cetățeanului

Cultură

Asistență socială

Societate civilă, Tineret

Capacitate administrativă şi …

Mediu

Sport

Turism

Principalele domenii de interes ale Municipiului Hușiîn perioada 2014 - 2020

De foarte mare interes De mare interes Prezintă puțin interes Nu prezintă interes NȘ/NR


Principalele domenii de interes ale

municipiului Huși

De mare și foarte mare interes pentru perioada 2014 –

2020 sunt considerate următoarele domenii: infrastructura

(97,9% dintre răspunsuri), sănătatea (95,7% 97,9% dintre

răspunsuri), sectorul economic (93,6% 97,9% dintre

răspunsuri), cultura (91,5% 97,9% dintre răspunsuri), dar și

siguranța cetățeanului (91,5% 97,9% dintre răspunsuri).

Din punct de vedere al nivelului de interes, sistemul

educațional este considerat de mare și foarte mare interes

de 89,5% dintre respondenți, mediul de 87,3% dintre

respondenți, iar urbanismul și regenerarea urbană de 85,1%

dintre aceștia.

Societatea civilă și tineretul, precum și capacitatea

administrativă și tehnologia informației sunt domenii

apreciate ca fiind de interes ridicat și foarte ridicat, fiecare,

de către 78,8% dintre persoanele incluse în eșantion.

89

74,5%

61,7%

59,6%

57,5%

25,6%

21,3%

14,9%

8,5%

17,0%

25,6%

27,7%

27,5%

44,7%

50,9%

23,3%

21,3%

2,1%

4,2

%

8,4%

4,3

%

14,9%

8,5

%

36,2%

42,5%6

,3%

2,1

%19,2%

14,9%

6,4

%8

,5%

4,3

%10

,7%

8,5

%

17,1%

6,4%

12,7

%0% 20% 40% 60% 80% 100%

Lipsa locurilor de muncă

Criza economică/ saracia/ nivelul de trai

Starea infrastructurii rutiere

Lipsa fondurilor și/ sau a investițiilor

Serviciile publice de slabă calitate

Echiparea tehnico edilitara

Câinii comunitari

Lipsa curățeniei

Principalele probleme ale Municipiului Huși

Foarte mare Mare Mică Nu prezintă o problemă NȘ/NR


Sportul este considerat domeniu de interes ridicat și foarte

ridicat de 76,6% dintre respondenți, asistența socială de

către 70,3%, iar turismul de către 68,1% dintre persoane.

Alte domenii de interes pentru municipiul Huși pentru

perioada 2014 – 2020 sunt considerate proiectele ce se

bazează pe energia verde (domeniu de foarte mare

interes), dar și siguranța rutieră (domeniu de interes

ridicat).

Principalele probleme din municipiul

Huși

Principala problemă cu care se confruntă locuitorii

municipiului Huși este lipsa locurilor de muncă (74,5%

dintre respondenți consideră acesta o problemă foarte

mare, iar 91,5% o consideră o problemă mare și foarte

mare).

Într-un top descendent al principalelor problemele ce

afectează locuitorii municipiului Huși, pe poziția secundă

se află criza economică/ sărăcia/ nivelul de trai. Pentru

61,7% dintre respondenți, aceasta este o problemă foarte

mare.

Pe poziția a treia este starea infrastructurii rutiere,

apreciată de 59,6% dintre respondenți ca fiind o problemă

foarte mare și de către 87,3% din aceștia – o problemă

mare și foarte mare.

Lipsa fondurilor și a investițiilor este considerată o

problemă mare și foarte mare de către 85,1% dintre

respondenți.

Serviciile publice de slabă calitate sunt problematice

(problemă mare și foarte mare) pentru 70,3% dintre

persoanele intervievate. Pentru 6,3% dintre respondenți,

calitatea slabă a serviciilor publice nu reprezintă o

problemă.


Echiparea tehnico – edilitară este o problemă mare și

foarte mare pentru 72,3% dintre persoanele intervievate, în

timp ce 2,1% dintre respondenți nu consideră acest aspect

o problemă.

Câinii comunitari nu sunt o problemă pentru 19,2% dintre

persoanele ce au fost incluse în eșantion, în timp ce 38,2%

consideră acest aspect o problemă ridicată și foarte

ridicată.

Lipsa curățeniei municipiului Huși este o problemă mare și

foarte mare pentru 29,8% dintre respondenți, iar 14,9% sunt

de părere că aceasta nu este o problemă.

91

I.10. Analiza SWOT


PUNCTE TARI PUNCTE SLABE

Cadrul general

- Accesibilitate rutieră ridicată (E581, DN24A, DN24B

etc.);

- Existența terenurilor cu soluri fertile şi pretabile

culturii de viță de vie;

- Climă temperat – continentală, caracterizată prin

veri calde şi ierni aspre;

- Potențial de dezvoltare a energiei eoliene;

Cadrul general

- Amplasarea într-o zonă mai puțin dezvoltată din

punct de vedere economic;

- Resurse naturale puțin diversificate şi limitate;

Dezvoltare urbană

- Localitatea cu cea mai scăzută densitate urbană de

la nivel județean (2.199,54 locuitori/km2);

- Creşterea numărului de locuințe în perioada 2000 –

2013 cu 10,85%.;

- Confortul locuințelor a crescut în perioada 2000 –

2013 cu 6,89 m2/persoană;

- Rețea bancară bine dezvoltată;

- Rețeaua de telecomunicații variată;

Dezvoltare urbană

- Trendul descendent al populației, fenomen care a

contribuit la scăderea drastică a natalității, cât şi la

migrația populației în străinătate;

- Suprafața redusă de spații verzi amenajate (19,39 m2

spații verzi/cap locuitor), spre deosebire de

suprafața prevăzută în legislația europeană (26 m2

spații verzi/cap locuitor);

- Numărul scăzut de spații amenajate pentru

petrecerea timpului liber;

- Fondul de locuințe pentru tineri redus;

Infrastructură şi servicii publice

- Rețea bine dezvoltată de drumuri europene,

naționale şi județene;

- Serviciile de salubrizare acoperă mare parte din

populația municipiului Huşi;

- Existența proiectului prin care se reabilitează și

extinde rețeaua de apă-canal;


- Necesitatea modernizării unor categorii de drumuri

locale;

- Trotuare şi alei neamenajate, inexistente în unele

zone ale municipiului;

- Transportul în comun al municipiului insuficient

dezvoltat;

- Desființarea infrastructurii feroviare;

- Pondere ridicată a rețelei de distribuție a apei

potabile cu o vechime de peste 25 de ani (16,21%);

- Stația de epurare a municipiului are o capacitate

depăşită, având o eficiență redusă;

- Sistemul de încălzire în sistem centralizat este

nefuncțional;

- Necesitatea investițiilor în modernizarea/înnoirea

dotărilor tehnico-materiale şi achiziționarea de noi

93


utilaje pentru furnizarea optimă a serviciului de

salubritate;

Economie

- Potențialul agricol ridicat al zonei: soluri fertile,

productivitate ridicată, forță de muncă;

- Ponderea ridicată a terenurilor agricole din totalul

fondului funciar;

- Existența unor unități industriale (în special industria

prelucrătoare – 25,36% din totalul agenților

economici);

- Municipiul Huşi este o zonă turistică de interes

național - potențial natural şi cultural ridicat;

- Existența produselor locale;

Economie

- Predominanța sectorului primar în structura

populației active, în defavoarea sectorului terțiar şi a

întreprinderilor mici şi mijlocii.

- Grad scăzut al infrastructurii turistice (unități de

cazare, unități de alimentația publică, infrastructura

de petrecere a timpului liber etc.);

- Capacitatea scăzută a mediului de afaceri de a

susține investiții pentru dezvoltare;

- Incapacitatea mediului de afaceri de a oferi locuri de

muncă pe măsura cererii;

- Lipsa concordanței între cererea şi oferta de locuri

de muncă;

- Absența unei strategii de dezvoltare locală cu

ajutorul turismului;

- Lipsa unui „brand” local;

Social

- Distribuția pe sexe echilibrată (51,73% - feminin,

48,27% - masculin);

- Rata de dependență demografică redusă (332,59‰);

- Forța de muncă ieftină;

Social

- Scăderea numărului de locuitori;

- Populație în curs de îmbătrânire;

- Rata ridicată a mortalității;

- Spor natural negativ în perioada 2008 – 2013;

- Rata scăzută de înlocuire a forței de muncă

(558,10‰);

- Lipsa locurilor de muncă;

- Adaptarea mai lentă a populației mature și vârstnice

din municipiu, la schimbările și provocările lumii

actuale în general și la fenomenul mobilității și

reconversiei profesionale, în special;

- Gradul ridicat de sărăcie/capacitatea financiară

relativ scăzută a locuitorilor municipiului;

- Numărul ridicat de şomeri;

- Migrația internațională greu de cuantificat din cauza

lipsei formelor legale de muncă şi reşedință;

Educație şi cultură Educație şi cultură



- Existența unei rețele educaționale care oferă un

orizont cultural şi educațional tinerilor (şcoli, licee,

bibliotecă);

- Existența unităților de învățământ dispersate în

teritoriu, de la grădinițe la şcoli gimnaziale);

- Reabilitarea și extinderea unităților educaționale în

ultimii ani;

- Numărul mare de volume existente în bibliotecile de

la nivel local;

- Existența unei creşe;

- Existența unor obiective culturale de importanță

deosebită (aşezări, monumente istorice etc.);

- Lipsa unui sistem de formare a deprinderilor practice

ale elevilor;

- Slaba dotare a laboratoarelor şi atelierelor din

învățământul profesional şi tehnic;

- Carențe în dotarea materială a unităților de

învățământ;

- Număr insuficient de săli de sport/gimnastică pentru

majoritatea unităților educaționale;

- Slaba corelare a ofertei de formare profesională cu

cererea de pe piața muncii;

- Număr încă mare de şcoli degradate;

- Lipsa dotărilor cu echipament IT şi rețea de

comunicații electronice;

- Absența unei identități locale puternice;

- Lipsa centrelor de activitate culturală şi a unei

activități culturale susținute;

- Lipsa unei agende de programe cultural-recreative;

Sănătate

- Existența unei rețele dezvoltate de unități sanitare în

sistemul public şi privat care asigură serviciile

medicale pentru populație;

- Sector privat de sănătate bine dezvoltat;

Sănătate

- Lipsa personalului medical calificat;

- Dotare deficitară a cabinetelor medicale;

Mediu

- Existența ariei protejate forestiere Pădurea Dobrina

– Huși;

- Existența unor inițiative locale privind colectarea

selectivă a deşeurilor (PET- uri, hârtie, sticlă, etc.);

- Existența unor proiecte în curs de implementare în

domeniul gestionării deşeurilor;

- Existența serviciului public specializat în domeniul

salubrității;

- Utilizarea redusă a pesticidelor şi îngrăşămintelor;

- Interesul autorităților locale în promovarea de

parteneriate în vederea protecției mediului;

Mediu

- Procent ridicat al terenurilor degradate (alunecări de

teren, terenuri poluate, etc.);

- Riscul apariției inundațiilor datorită regimului

precipitațiilor (ploi torențiale, topirea zăpezilor), în

special primăvara

- Lipsa unui sistem de management al deşeurilor

spitaliceşti;

- Poluarea apelor de suprafață şi subterane ca urmare

a deversării necontrolate a agenților economici,

accidentelor precum şi datorită slabei dezvoltări a

infrastructurii de canalizare;

- Depozitarea necontrolată a deşeurilor;

- Insuficiența activităților educative privind mediul şi

comportamentul ecologic şi dotarea

95


necorespunzătoare pentru colectarea selectivă;

- Insuficienta preocupare a agenților economici în

recuperarea şi refolosirea ambalajelor;

Capacitate administrativă

- Existența parteneriatelor în care este implicat

municipiul Huşi;

- Valoarea bugetului local în creştere în anul 2014, spre

deosebire de anul precedent;

- Scăderea gradului de îndatorare a municipiului;

- Personal calificat în administrația publică locală;


- Resursele umane insuficiente și insuficient calificate;

- Slaba salarizare din sectorul public;

- Dotări IT insuficiente:

- Fonduri insuficiente pentru implementarea de

proiecte;

- Atracția slabă a sectorului instituționalizat pentru

resursele specializate;

- Numărul scăzut de proiecte finanțare prin fonduri

europene accesate;


OPORTUNITĂȚI AMENINȚĂRI

Cadrul general

- Oportunități de finanțare pentru proiectele care

prevăd utilizarea de surse regenerabile de energie;

Cadrul general

- Accentuarea problemelor economice ale județului şi

creşterea disparităților existente;

Dezvoltare urbană

- Continuarea şi finalizarea proiectelor aflate în curs

de implementare pentru dezvoltarea infrastructurii

rutiere şi tehnico-edilitare;

- Programele de reabilitare termică a clădirilor, care

pot contribui la îmbunătățirea aspectului general al

peisajului urban al municipiului;

- Dezvoltarea de locuințe sociale;

- Existența unor terenuri neexploatate în prezent,

oportune pentru desfăşurarea unor investiții;

Dezvoltare urbană

- Neimplementarea proiectelor de dezvoltare a

municipiului;

- Ritmul haotic al construcțiilor poate afecta

potențialul natural al municipiului;


- Posibilitatea finanțării proiectelor de infrastructură

edilitară şi de transport din fonduri nerambursabile

europene şi guvernamentale;

- Posibilitatea obținerii de finanțări pentru proiecte ce

privesc infrastructura şi echiparea edilitară prin

intermediul Asociației de Dezvoltare

Intercomunitară a Județului Vaslui (ADIV);


- Posibile dificultăți în asigurarea cofinanțării unor

proiecte majore de reabilitare a infrastructurii şi

rețelelor edilitare;

Economie

- Existența, la nivel județean, a structurilor de

sprijinire a afacerilor;

- Existența programelor naționale de sprijinire a IMM-

urilor;

- Programele europene de finanțare şi susținere a

mediului economic;

- Dezvoltarea turismului prin investiții în infrastructura

de tip turistic şi prin valorificarea mai bună a

resurselor naturale şi culturale existente;

Economie

- Continuarea exodului forței de muncă calificate;

- Adâncirea disparităților de dezvoltare față de

localitățile mai dezvoltate din județ;

- Condiții neavantajoase de creditare pentru mediul

de afaceri;

- Capacitatea limitată a mediului de afaceri de a

accesa, cofinanța proiectele finanțate din fonduri

europene;

- Dezinteresul actorilor socio-economici locali față de

colaborarea pentru dezvoltarea municipiului;

Social

- Programele de specializare, reconversie şi formare

profesională;

Social

- Scăderea numărului de locuri de muncă disponibile;

- Accentuarea exodului forței de muncă spre piețele

97


- Posibilitatea accesării fondurilor europene pentru

finanțarea proiectelor ce vizează îmbunătățirea

capacității forței de muncă de a se adapta cerințelor

în schimbare ale mediului economic;

- Posibilitatea acordării unor facilități angajatorilor

care creează noi locuri de muncă pentru şomeri sau

tinerii absolvenți;

- Implicarea autorităților publice locale în identificarea

problemelor comunității;

mai atractive;

- Creşterea numărului de şomeri;

- Creşterea ponderii muncii la negru, cu efecte

negative asupra pieței muncii şi economiei locale;

- Scăderea nivelului de trai;

- Continuarea procesului de îmbătrânire a populației;

- Estomparea tradițiilor locale;

Educație şi cultură

- Posibilitatea accesării fondurilor structurale sau

fondurilor guvernamentale în vederea dezvoltării

unităților de învățământ;

- Posibilitatea preluării şi adaptării modelelor de bună

practică din țările Uniunii Europene cu privire la

activitățile didactice;

- Dezvoltarea infrastructurii culturale (înființarea de

noi cămine culturale);

- Dezvoltarea activităților educative care să stimuleze

înclinația spre cultură a populației tinere;

- Îmbunătățirea promovării evenimentelor şi

patrimoniului cultural din municipiu;

- Posibilitatea accesării fondurilor europene

nerambursabile pentru activități culturale;

- Adaptarea fondului de carte din biblioteci la noua

tehnologie (achiziționarea de documente pe suport

electronic);

Educație şi cultură

- Lipsa unei continuități legislative în pregătirea

profesională şi tehnică (învățământ complementar /

şcoli de ucenici / şcoala profesională / şcoală de arte

şi meserii etc.);

- Accentuarea migrației, având ca efect reducerea

populației şcolare;

- Subfinanțarea sistemului de învățământ;

- Slaba motivare a cadrelor didactice poate duce la

plecarea profesorilor bine pregătiți din sistem;

- Modificările repetate ale legislației în vigoare pot

duce la scăderea performanțelor şcolare;

- Incapacitatea susținerii co-finanțării proiectelor de

dezvoltare a infrastructurii educaționale;

- Scăderea interesului populației pentru cultură pe

fondul dificultăților financiare întâmpinate în ultimii

ani;

- Slaba implicare a autorităților locale în sprijinirea

activităților cultural-artistice şi sportive;

- Lipsa interesului tinerilor privind menținerea

tradițiilor şi obiceiurilor locale;

Sănătate

- Accesarea fondurilor europene pentru înființarea,

reabilitarea şi dotarea corespunzătoare a

structurilor sanitare;

- Continuarea procesului de modernizare şi

retehnologizarea unităților de profil;

- Dezvoltarea mediului privat medico-sanitar

Sănătate

- Subfinanțarea sistemului medical;

- Costul ridicat al serviciilor medicale;

- Scăderea gradului de atractivitate a sistemului de

sănătate pentru tinerii medici;

- Amploarea fenomenului migratoriu în rândul

medico-sanitar spre statele dezvoltate din vestul



(dezvoltarea cabinetelor medicale de specialitate);

- Implementarea unor campaniile de educare a

populației cu privire la domeniul sănătății;

Europei;

- Creşterea numărului de îmbolnăviri datorate

degradării factorilor de mediu;

Mediu

- Existența planului județean de management a

deşeurilor;

- Existența Fondului de mediu pentru susținerea şi

realizarea cu prioritate a proiectelor cuprinse în

Planul Național de Acțiune pentru Protecția

Mediului;

- Posibilități de accesare a fondurilor structurale de

către UE destinate protecției mediului;

- Cadru legislativ complet în domeniul protecției

mediului;

- Posibilitatea stabilirii de parteneriate între

autoritățile locale, agenții economici şi ONG- uri,

conform legii;

Mediu

- Lipsa unui sistem de creditare acceptabil, corelat cu

veniturile populației, pentru construcția de locuințe;

- Lipsa deprinderilor populației în privința colectării

selective a deşeurilor;

- Existența unor zone predispuse la dezastre naturale

(alunecări de teren, inundații);

- Poluarea solului şi aerului datorită activităților

industriale şi traficului rutier;

- Creşterea presiunilor asupra mediului prin

depozitarea necontrolată a deşeurilor;


- Înfrățirea cu localități din Republica Moldova:

Sîngera şi Cimişlia;

- Apartenența la Asociația de Dezvoltare

Intercomunitară a Județului Vaslui (ADIV);

- Posibilitatea accesării fondurilor europene pentru

dezvoltarea capacității administrative;

- Creșterea numărului de proiecte transfrontaliere și

de cooperare între orașe/regiuni;

- Programele de specializare a resurselor umane din

administrația publică;


- Diminuarea fondurilor naționale;

- Migrarea forței de muncă specializate din

administrația publică locală odată cu scăderile

salariale şi cu reforma administrației locale;

- Scăderea productivității muncii funcționarilor publici

odată cu scăderea nivelului de motivare financiară;

99

II. STRATEGIA DE DEZVOLTARE

A MUNICIPIULUI HUȘI

100 | Strategia de dezvoltare a Municipiului Huși

„Municipiul Huși va oferi locuitorilor

săi condiții bune de trai prin

revitalizarea economiei locale,

dezvoltarea serviciilor publice și

îmbunătățirea infrastructurii rutiere,

punând un accent deosebit pe

respectarea valorilor culturale locale și

pe protejarea mediului natural.”

II.1. Viziune. Obiective

Viziunea de dezvoltare reprezintă un concept strategic ce

cuprinde aspectele spațiale și non-spațiale, cantitative și

calitative esențiale ce țin de evoluția viitoare a localității.

Viziunea oferă un sens dezvoltării pe baza căruia să poată

fi formulate obiective strategice, permițând o activitate

administrativă coerentă și o gestionare eficientă a

resurselor proprii.

Viziunea de dezvoltare a municipiului Huși se corelează cu

obiectivele pe termen lung ale dezvoltării teritoriale

regionale și naționale, ce vizează reducerea disparităților

de dezvoltare socio-economică prin creșterea

competitivității pe plan economic, dezvoltarea la

standarde europene a infrastructurii de bază, precum și

valorificarea eficientă a capitalului uman.

Viziunea de dezvoltare a municipiului Huși se bazează pe

trei direcții generale:

revitalizarea economică a municipiului prin

valorificarea superioară a resurselor locale

îmbunătățirea condițiilor de trai ca urmare a

dezvoltării economice și a serviciilor publice

creșterea calității vieții prin protejarea factorilor de

mediu.

Obiectivul general al strategiei este creșterea nivelului de

trai al cetățenilor localității. Pentru atingerea acestui

obiectiv sunt necesare investiții semnificative în ceea ce

privește infrastructura rutieră și serviciile publice. Desigur

că aceste obiective nu pot fi realizate fără sprijinirea

concomitentă a economiei locale, de care depinde crearea

de locuri de muncă, puterea de cumpărare a cetățenilor și,

implicit, creșterea nivelului de trai. Vor fi create

oportunități reale de dezvoltare profesională și posibilități

variate de petrecere a timpului liber. De asemenea,

municipiul Huși va oferi cetățenilor săi șanse egale de

dezvoltare, prin reducerea disparităților existente între

zonele centrale și cele periferice.

Dezvoltarea economică a municipiului Huși se va baza pe

valorificarea resurselor economice locale, coroborată cu o

politică eficientă de atragere a investitorilor străini și

impulsionare a investițiilor locale, prin oferirea de noi

oportunități de dezvoltare a spiritului antreprenorial local.

Prin atragerea de investiții se vor crea noi locuri de muncă

diversificate, care să satisfacă pregătirea de specialitate a

forței de muncă locale. Potențialul natural de care dispune

municipiul Huși poate reprezenta cheia dezvoltării socio-

economice a municipiului și chiar a localităților învecinate.

Realizarea și atragerea de investiții în agricultură și

industria prelucrătoare trebuie să devină o preocupare

principală a administrației publice locale pentru următorii

ani.

Sectorul turistic va reprezenta o componentă importantă

în dezvoltarea socio-economică. Promovarea pe plan

turistic a municipiului se va axa pe valorificarea resurselor

naturale existente, cât și a celor cultural – istorice.

Municipiul Huși își va continua dezvoltarea urbană în

concordanță cu principiile dezvoltării durabile, reducând

semnificativ implicațiile negative ale activităților antropice

asupra mediului și contribuind la îmbunătățirea factorilor

de mediu.

101

OBIECTIV GENERAL Creșterea atractivității Municipiului Huși și

dezvoltarea condițiilor de trai pentru locuitorii săi.

OBIECTIVE STRATEGICE OBIECTIVE SPECIFICE

1. Îmbunătățirea infrastructurii

rutiere și tehnico-edilitare

1.1. Modernizarea și extinderea infrastructurii tehnico-edilitare

1.2. Îmbunătățirea infrastructurii rutiere şi de transport public

2. Îmbunătățirea calității

sistemului educațional și

cultural

2.1. Modernizarea instituțiilor de învățământ și de cultură

2.2. Sprijinirea și diversificarea activităților culturale locale

2.3. Conservarea, protejarea și restaurarea patrimoniului cultural

local

3. Îmbunătățirea sistemului de

sănătate și a serviciilor sociale

3.1. Dezvoltarea infrastructurii de sănătate și asistență socială

3.2. Creșterea calității serviciilor medicale și sociale

4. Îmbunătățirea condițiilor de

locuire

4.1. Înfrumusețarea aspectului urban

4.2. Îmbunătățirea condițiilor rezidențiale

4.3. Îmbunătățirea condițiilor de mediu

5. Dezvoltarea mediului

economic local

5.1. Atragerea investițiilor străine și impulsionarea investițiilor

locale

5.2. Valorificarea resurselor economice locale

5.3. Sprijinirea parteneriatelor publice-private

6. Diversificarea posibilităților

de petrecere a timpului liber

și dezvoltarea turismului

6.1. Dezvoltarea infrastructurii de sport și de petrecere a timpului

liber

6.2. Valorificarea potențialului turistic local

7. Dezvoltarea capacității

administrative a primăriei

Municipiului Huși

7.1. Creșterea eficienței serviciilor publice

7.2. Implicarea societății civile și a mediului de afaceri în procesul

decizional

7.3. Modernizarea infrastructurii administrative


II.2. Plan sectorial de acțiuni

SECTOR OBIECTIVE SECTORIALE

1. DEZVOLTARE URBANĂ

1.1. Îmbunătățirea aspectului general al municipiului

1.2. Modernizarea spațiilor urbane

1.3. Diversificarea posibilităților de petrecere a timpului liber

2. INFRASTRUCTURĂ ȘI

SERVICII PUBLICE

2.1. Îmbunătățirea infrastructurii rutiere și a rețelelor de utilități publice

2.2. Modernizarea serviciilor publice și creșterea siguranței cetățenilor

3. ECONOMIE

3.1. Atragerea și stimularea investițiilor

3.2. Valorificarea resurselor locale

3.3. Dezvoltarea sectorului turistic

4. SOCIAL 4.1. Dezvoltarea infrastructurii sociale

4.2. Creșterea calității serviciilor sociale

5. EDUCAȚIE ȘI CULTURĂ

5.1. Îmbunătățirea infrastructurii de educație

5.2. Dezvoltarea infrastructurii și activităților culturale

6. SĂNĂTATE 6.1. Atragerea cadrelor medicale specializate și dezvoltarea infrastructurii medicale

7. MEDIU

7.1. Reducerea poluării urbane și utilizarea energiilor regenerabile

7.2. Protecția zonelor verzi

7.3. Managementul adecvat al deșeurilor

7.4. Diminuarea riscurilor naturale

8. CAPACITATE

ADMINISTRATIVĂ

8.1. Modernizarea infrastructurii și dotărilor administrației publice

8.2. Îmbunătățirea capacității de planificare strategică și bugetară la nivelul Primăriei și

instituțiilor descentralizate

8.3. Dezvoltarea capacității de gestionare a serviciilor publice oferite

103

Sector 1. DEZVOLTARE URBANĂ

Obiectiv sectorial 1.1. Îmbunătățirea aspectului general al municipiului

Perioadă de implementare:

2014 – 2020

Valoarea estimată a investiției:

18 mil. euro

Surse de finanțare posibile:

Programul Operațional Regional 2014 – 2020, Fonduri

guvernamentale, Buget local

Responsabili/Parteneri:

Primăria Huși, Asociații de proprietari și/sau locatari,

Proprietari ai clădirilor de patrimoniu

Acțiuni:

Reabilitarea clădirilor de patrimoniu

Reabilitarea și modernizarea clădirilor de interes public

Reabilitarea fațadelor blocurilor de locuințe

Reabilitarea și crearea de spații de parcare

Reactualizarea Planului Urbanistic General

Amenajarea trotuarelor, aleilor pietonale

Ținte cheie: Nivel actual Nivel 2020

Creșterea numărului de clădiri publice și de patrimoniu reabilitate/consolidate ld + 5 clădiri

Creșterea numărului de blocuri de locuințe reabilitate ld +25 blocuri locuințe

Creșterea numărului de spații de parcare moderne ld +20%

Obiectiv sectorial 1.2. Modernizarea spațiilor urbane


2014 – 2020


4 mil. euro


Programul Operațional Regional 2014 – 2020,

Fonduri guvernamentale, Bugetul local


Asociații de proprietari și/sau locatari, Proprietari ai

clădirilor de patrimoniu, Primăria Huși

Acțiuni:

Amenajarea spațiilor urbane (rampe de acces, persoane cu

dizabilități, toalete publice, etc. )

Modernizarea spațiilor publice prin dotarea cu mobilier urban

adecvat

Modernizarea, reamenajarea parcurilor și a zonelor verzi

Dezvoltarea rețelelor de internet wireless în spațiile publice și în

parcurile din municipiu



Creșterea numărului de spații amenajate cu mobilier urban adecvat /modern ld +20%

Creșterea numărului de parcuri modernizate 1 parc 6 parcuri

Creșterea numărului de rețele wireless pentru accesul gratuit la Internet în parcuri 0 2

Obiectiv sectorial 1.3. Diversificarea posibilităților de petrecere a timpului liber


2014 – 2020


12 mil. euro


Programul Operațional Regional 2014 –

2020, Bugetul local


Asociații de proprietari și/sau locatari,

Proprietari ai clădirilor de patrimoniu,

Consiliul Local Huși

Acțiuni:

Construcție bază sportivă multifuncțională (teren sportiv, sală de sport,

bazine de înot)

Modernizarea Stadionului Municipal

Extinderea sistemului de supraveghere video în zonele publice

Reabilitarea/ reamenajarea clădirilor publice nefuncționale și darea în

folosință

Amenajarea spațiilor de joacă pentru copii

Amenajarea spațiilor verzi din zonele publice / rezidențiale

Înființarea unui spațiu pentru copii și de petrecere a timpului liber acoperit

Reabilitarea și dotarea Cinematografului „Dacia” și crearea Centrului Cultural

Multifuncțional

Realizarea Teatrului de Vară

Amenajarea pistelor pentru biciclete

Amenajarea Iazului Recea


Creșterea numărului de spații / zone moderne pentru petrecerea timpului liber ld + 6 spații/zone

Stadion Municipal modernizat 0 1

Creșterea suprafeței de spații verzi amenajate 19,39 mp/locuitor 26 mp locuitor

Creșterea lungimii de piste de biciclete amenajate 22,34 km +15$

105

Sector 2. INFRASTRUCTURĂ ȘI SERVICII PUBLICE

Obiectiv sectorial 2.1. Îmbunătățirea infrastructurii rutiere și a rețelelor de utilități publice


2014 – 2020


120 mil. euro


Programul Operațional Regional 2014 – 2020,

Fonduri guvernamentale, Bugetul local


Consiliul Local Huși, Consiliul Județean Vaslui, Poliția

Municipiului Huși, CNADR

Acțiuni:

Reabilitarea și modernizarea străzilor orășenești

Realizarea variantei de ocolire a municipiului

Modernizarea sistemului de marcare, orientare și indicatoare

rutiere

Modernizarea sistemului de management al traficului

Reabilitarea și extinderea rețelelor de utilități (apă - canal)

Extinderea rețelei de furnizare a gazelor naturale

Reabilitarea și extinderea rețelei pluviale

Extinderea rețelei de distribuție a energiei electrice


Creșterea gradului de modernizare a străzilor orășenești 46,28% 65,00%

Creșterea gradului de modernizare a rețelei de furnizare a apei potabile 62,89% 100,00%

Creșterea gradului de modernizare a rețelei de evacuare a apelor uzate 69,64% 100,00%

Extinderea rețelei de energie electrică 396 km +10%


Obiectiv sectorial 2.2. Modernizarea serviciilor publice și creșterea siguranței cetățenilor


2014 – 2020


5 mil. euro


Programul Operațional Competitivitate 2014 –

2020

Bugetul Local



Mediul de afaceri

Acțiuni:

Modernizarea serviciului de transport public în comun (achiziția de

mijloace de transport, reabilitarea stațiilor de călători, reconfigurarea

traseelor)

Elaborarea Planului de Mobilitate Urbană Durabilă

Elaborarea și implementarea Planului de dezvoltare și management al

sistemului de parcări

Extinderea și modernizarea rețelei de iluminat public

Modernizarea, amenajarea, dotarea sediului Poliției Comunitare

Implementarea sistemului de supraveghere/monitorizare video a

traficului și a zonelor publice pentru creșterea siguranței și prevenirea

criminalității

Studiu de evaluare a performanței sistemului local de furnizare a

serviciilor publice


Creșterea numărului de vehicule moderne pentru transportul public 6 12

Creșterea numărului stațiilor de transport public modernizate 0 24

Plan de Mobilitate Urbană 0 1

Plan de Dezvoltare și Management al Sistemului de Parcări 0 1

Creșterea gradului de modernizare a rețelei de iluminat public ld +30%

Reducerea ratei infracționalității 3,5% 2,0%

107

Sector 3. ECONOMIE

Obiectiv sectorial 3.1. Atragerea și stimularea investițiilor


2014 – 2020


4,5 mil. euro


Programul Operațional Competitivitate 2014

– 2020

Bugetul Local



Mediul de afaceri

Acțiuni:

Crearea și promovarea unui set de facilități pentru investitorii străini și

locali

Simplificarea procedurilor de concesionare a terenurilor pentru activități

economice

Organizarea de evenimente de anvergură economică (forumuri, târguri,

expoziții, conferințe)

Realizarea structurilor de sprijin al afacerilor (incubator/ centru de afaceri)

Cooperare transfrontalieră pentru dezvoltarea afacerilor la graniță

Sprijinirea aderării principalilor operatori economici locali la clusterele

economice

Elaborarea planului de atragere a investițiilor

Promovarea culturii antreprenoriale la nivel local


Creșterea densității IMM-urilor (agenți economici/1.000 locuitori) 26,38 32,00

Creşterea cifrei totale de afaceri a agenților economici 435,49 mil. lei 522,59 mil. lei

Reducerea numărului de șomeri înregistrați 528 200

Obiectiv sectorial 3.2. Valorificarea resurselor locale


2014 – 2020


1,2 mil. euro


Programul Operațional Competitivitate

2014 – 2020

Bugetul Local

Acțiuni:

Inventarierea resurselor locale cu potențial economic (spații, terenuri, resurse

naturale)

Campanie de promovare a Municipiului și a oportunităților economice locale

pentru atragerea investițiilor

Stimularea și sprijinirea producătorilor locali de produse agricole şi alimentare

tradiționale

Înființarea unei structuri asociative a mediului de afaceri local

Modernizarea pieței locale și amenajarea spațiilor pentru comercializarea,




Mediul de afaceri

promovarea produselor locale, tradiționale

Promovarea produselor locale

Programe de reconversie profesională a forței de muncă

Programe de specializare profesională pentru resursele umane

Parteneriate între mediul de afaceri și unitățile de învățământ cu profil

tehnologic în vederea corelării ofertei de educație cu cererea de pe piața muncii

Promovarea culturii antreprenoriale la nivel local


Creșterea cifrei de afaceri din sectorul de comerț 279,43 mil lei 353,32 mil lei

Creșterea numărului mediu de salariați din municipiu 5.448 pers. 6.538 pers.

Reducerea numărului de șomeri tineri (până în 30 ani) 17,62% 8,81%

Obiectiv sectorial 3.3. Dezvoltarea sectorului turistic


2014 – 2020


3,5 mil. euro


Programul Operațional Regional 2014 – 2020

Programul Operațional Competitivitate 2014 – 2020

Bugetul local


Consiliul Local Huși;

Consiliul Județean Vaslui;

Agențiile de turism;

Instituțiile de cultură;

Mediul de afaceri;

Acțiuni:

Organizarea periodică a consultărilor publice cu mediul de afaceri

local

Crearea, amenajarea și dotarea Centrului de informare turistică

Modernizarea drumurilor de acces pentru obiectivele turistice

Modernizarea, reabilitarea Muzeului Viticulturii

Includerea Municipiului în circuitele turistice regionale și

naționale

Crearea instrumentelor de promovare turistică

Campanii de promovare turistică

Organizarea de evenimente locale cu impact turistic

Participarea la evenimente de anvergură națională, regională, din

punct de vedere turistic (Târguri turistice)

Încheierea de parteneriate cu principalii actori din sectorul

turistic local și regional


Creșterea numărului de turiști din municipiul Huși 5.446 turiști 6.000 turiști

Creșterea duratei medii de ședere în municipiul Huși 1,40 zile 2 zile

Creșterea indicelui de utilizare a capacității de cazare în funcțiune 17,07% 25,00%

109

Sector 4. SOCIAL

Obiectiv sectorial 4.1. Dezvoltarea infrastructurii sociale


2014 – 2020


23 mil. euro



2020

Bugetul Local



Serviciile Publice de asistență socială

ONG-urile care activează în domeniul

serviciilor sociale

Acțiuni:

Amenajarea de noi spații de petrecere a timpului liber pentru copii, tineri și

vârstnici

Construcția/reabilitarea/ modernizarea locuințelor sociale și protejate

Lucrări de întreținere, modernizare a imobilelor cu locuințe sociale existente

Dezvoltarea centrelor moderne de tip rezidențial și /sau nerezidențial pentru

persoanele aflate în dificultate

Centru social pentru copii cu dizabilități

Înființare Cămin pentru persoane vârstnice

Înființarea unui centru de zi pentru persoane vârstnice

Modernizare și extindere Cantină Socială

Dotarea cu echipamente specifice a infrastructurii de servicii sociale

Centru de voluntariat și de colectare donații pentru persoanele

dezavantajate

Înființarea de Structuri de Economie Socială


Creșterea numărului de spații amenajate destinate petrecerii timpului liber al

tinerilor și vârstnicilor ld 15%

Creșterea numărului de structuri/entități sociale modernizate ld 8

Creșterea numărului de persoane dezavantajate implicate în activități economice 0 100 pers.


Obiectiv sectorial 4.2. Creșterea calității serviciilor sociale


2014 – 2020


4,2 mil. euro



Bugetul Local



Serviciile Publice de asistență socială

ONG-urile care activează în domeniul serviciilor

sociale

Acțiuni:

Sprijinirea activităților ONG-urilor din domeniul social

Programe de integrare pentru persoanele de etnie rromă

Campanii de voluntariat pentru sprijinirea persoanelor dezavantajate

Campanii de promovare a incluziunii sociale

Campanii de conștientizare asupra violenței domestice

Acțiuni de prevenire a abandonului școlar și a comportamentului

violent în școli

Activități de dezvoltare comunitară integrată – activități de informare,

consiliere, mediere, pregătire etc.

Dezvoltarea de servicii suport pentru familii în dificultate (servicii

îngrijire, locuințe protejate)

Programe de pregătire/specializare pentru personalul din sistemul de

furnizare a serviciilor sociale


Creșterea numărului de voluntari în domeniul social ld 150 pers.

Campanii de reducere a fenomenelor sociale negative 0 10

Creșterea gradului de pregătire a personalului ce furnizează servicii sociale ld +10%

111

Sector 5. EDUCAȚIE ȘI CULTURĂ

Obiectiv sectorial 5.1. Îmbunătățirea infrastructurii de educație


2014 – 2020


16 mil. euro



2020

Bugetul Local


Instituțiile educaționale


Ministerul Educației și Cercetării Științifice

Acțiuni:

Reabilitarea/ consolidarea/ modernizarea clădirilor unităților de învățământ

Dotarea unităților de învățământ (mobilier, echipamente, materiale

didactice, etc.)

Modernizarea infrastructurii de IT în şcolile din municipiul Huși

Modernizarea și dotarea atelierelor și laboratoarelor școlare

Înființare ateliere școlare protejate pentru persoanele cu dizabilități

Amenajarea și dotarea spațiilor de joacă din cadrul grădinițelor

Amenajarea și dotarea spațiilor exterioare ale unităților de învățământ

Reabilitarea terenurilor și spațiilor destinate sportului din cadrul unităților de

învățământ

Dezvoltarea serviciului de transport școlar

Programe de training pentru elevi (management, leadership, prim ajutor,

etc.)

Realizare, amenajare și dotare centru After-school

Crearea/ Modernizarea infrastructurii școlare adiacente (facilități de cazare,

cantine, biblioteci, ateliere, săli de sport, etc.)


Creșterea numărului de unități școlare reabilitate / modernizate ld 11 unități

Creșterea spațiilor destinate activităților sportive reabilitate/modernizate 2 6

Reducerea numărului de abandonuri școlare ld -15%


Obiectiv sectorial 5.2. Dezvoltarea infrastructurii și activităților culturale


2014 – 2020


14 mil. euro


Programul Operațional Regional

Bugetul Local



Instituțiile culturale

Ministerul Culturii

Acțiuni:

Reabilitarea, modernizarea infrastructurii culturale și dotarea Casei de Cultură

”Alexandru Giugaru“

Parteneriate pentru sprijinirea activităților educaționale și culturale

Reabilitarea clădirii Cinematografului „Dacia” și crearea Centrului Cultural

Multifuncțional Huși

Oferirea unor facilități pentru organizarea evenimentelor cu scop educațional

și cultural în spații publice ale administrației publice locale

Reabilitarea, modernizarea, extinderea și amenajarea clădirii Bibliotecii

Organizarea evenimentelor cu tematică istorică și culturală (expoziții,

conferințe, seminarii, etc.)


Creșterea numărului de evenimente culturale organizate în Huşi 15 25

Creșterea numărului de instituții culturale modernizate 0 3

113

Sector 6. SĂNĂTATE

Obiectiv sectorial 6.1. Atragerea cadrelor medicale specializate și dezvoltarea infrastructurii medicale


2014 – 2020


18 mil. euro



Bugetul Local



Unitățile medicale

Direcția de Sănătate Publică Vaslui

Ministerul Sănătății

Acțiuni:

Crearea de facilități pentru cadrele medicale specializate

Dotarea unităților sanitare cu echipamente specifice moderne

Reabilitarea clădirii Spitalului de copii

Modernizarea dotărilor pentru situații de urgență (stația de

salvare)

Modernizarea și dotarea unităților medicale școlare


Creșterea numărului de unități medicale reabilitate/modernizate și dotate cu

echipamente specifice moderne 1 2

Creșterea numărului de cadre sanitare specializate ld ld

Reducerea incidenței bolilor frecvente ld -5%


Sector 7. MEDIU

Obiectiv sectorial 7.1. Reducerea poluării urbane și utilizarea energiilor regenerabile

Perioadă de

implementare:

2014 – 2020

Valoarea estimată a

investiției:

9 mil. euro

Surse de finanțare

posibile:

Programul Operațional

Infrastructura Mare

Bugetul Local

Alte surse



Consiliul Județean Vaslui

Agenția pentru Protecția

Mediului Vaslui

Acțiuni:

Ecologizarea terenurilor degradate

Modernizarea Stației de epurare a apelor menajere

Reabilitarea termică a imobilelor de locuințe (blocuri)

Crearea, construcția Parcului Fotovoltaic

Implementarea sistemelor de furnizare a energiei termice pentru încălzire și prepararea apei

calde de consum din surse alternative/regenerabile în cadrul instituțiilor/clădirilor publice

Creșterea eficienței energetice a clădirilor rezidențiale prin îmbunătățirea izolației termice a

anvelopei clădirii, reabilitarea termică a sistemului de încălzire, achiziționarea și instalarea unor

sisteme alternative de producere a energiei din surse regenerabile, implementarea sistemelor

de management al funcționării consumurilor energetice, etc.

Implementarea sistemelor de management al funcționării consumurilor energetice:

achiziționarea și instalarea sistemelor inteligente pentru promovarea și gestionarea energiei

electrice

Înlocuirea corpurilor de iluminat fluorescent și incandescent cu corpuri de iluminat cu

eficiență energetică ridicată, durată mare de viață;

Campanii de informare şi educare privind consumul responsabil de energie în rândul

locuitorilor și mediului de afaceri local


Reducerea poluării urbane și a emisiilor CO2; ld -20%

Creșterea consumului de energie regenerabilă din instituțiile publice locale 0% +20%

Reducerea consumului de energie destinată încălzirii blocurilor de locuințe ld -10%

115

Obiectiv sectorial 7.2. Protecția zonelor verzi


2014 – 2020


3 mil. euro


Programul Operațional Infrastructura

Mare; Bugetul Local




Agenția pentru Protecția Mediului

Vaslui, Custode arie de interes

comunitar

Acțiuni:

Promovarea practicilor de protecție a mediului în rândul mediului de afaceri local

Educarea și conștientizarea cetățenilor cu privire la protecția mediului

înconjurător și a biodiversității

Acțiuni de voluntariat în vederea curățării zonelor verzi

Cartarea habitatelor naturale și inventarierea speciilor de interes comunitar în

vederea determinării măsurilor pentru îmbunătățirea / menținerea stării de

conservare a speciilor și habitatelor de importanță comunitară

Plan de Management al ariilor de interes comunitar

Campanii de informare privind protecția mediului adresate turiștilor și locuitorilor

Ecologizarea cursurilor de apă


Creșterea zonelor verzi ecologizate ld +50%

Obiectiv sectorial 7.3. Managementul adecvat al deșeurilor


2014 – 2020


7.5 mil. euro


Programul Operațional Infrastructura Mare;

Bugetul Local




Agenția pentru Protecția Mediului Vaslui

Acțiuni:

Implementarea sistemului de colectare selectivă a deșeurilor urbane

Modernizarea bazei de dotări specifice a serviciului de salubritate

Realizarea de platforme de colectare a deșeurilor

Campanii de educare şi informare cu privire la colectarea selectivă a

deșeurilor

Campanii de informare privind compostarea individuală a deşeurilor



Creșterea gradului de reciclare a deșeurilor solide reciclabile colectate ld + 15%

Creşterea a gradului de eliminare a deșeurilor colectate ld +20%

Creșterea gradului de acoperire a serviciilor de salubrizare ld 100%

Obiectiv sectorial 7.4. Diminuarea riscurilor naturale


2014 – 2020


5 mil. euro


Programul Operațional Infrastructura Mare;

Bugetul Local




Agenția pentru Protecția Mediului Vaslui

Acțiuni:

Lucrări de regularizare a cursurilor de apă

Amenajări pentru protecția mediului: perdele forestiere cu rol de protecție

împotriva alunecărilor de teren, a înzăpezirii sau a poluării cu gaze sau fonice

Realizarea/ Actualizarea/ Completarea hărților de hazard și risc la inundații

Dezvoltarea capacității şi calității serviciilor de urgență prin dezvoltarea

infrastructurii și a sistemului de pregătire a personalului ce încadrează

serviciile de urgență profesioniste şi voluntare

Modernizarea sistemului de comandă a incidentelor şi a sistemelor IT

asociate

Înlocuirea/ Modernizarea echipamentelor şi vehiculelor de intervenție în

situații de urgență


Reducerea riscului de producere a dezastrelor naturale ld -40%

Reducerea suprafeței terenurilor degradate 2,08% 1,00%

117

Sector 8. CAPACITATE ADMINISTRATIVĂ

Obiectiv sectorial 8.1. Modernizarea infrastructurii și dotărilor administrației publice


2014 – 2020


2 mil. euro


Programul Operațional Capacitate Administrativă;

Fonduri guvernamentale

Bugetul Local;



Acțiuni:

Reabilitare, lucrări de întreținere, modernizare și extindere a clădirii

Primăriei Municipiului Huși

Achiziția utilajelor pentru lucrări publice

Dotarea instituțiilor publice cu echipamente IT și software specializat

Utilizarea instrumentelor TIC

Implementarea sistemelor de management și control în cadrul

instituției Primăriei Huși


Creșterea numărului de clădiri publice reabilitate 0 2 Creșterea gradului de modernizare a administrației publice ld +50%

Obiectiv sectorial 8.2. Îmbunătățirea capacității de planificare strategică și bugetară la nivelul

Primăriei și instituțiilor descentralizate


2014 – 2020


0,8 mil. euro


Programul Operațional Capacitate Administrativă;

Fonduri guvernamentale; Bugetul Local

Bugetul Local;



Instituțiile publice locale

Acțiuni:

Organizarea de cursuri în domeniul planificării strategice, cu

accent pe corelarea politicilor publice cu managementul financiar

Elaborarea și implementarea de mecanisme de implementare și

monitorizare a politicilor publice printr-o abordare integrată:

elaborare politică publică, instruire, îmbunătățire management

resurse umane - mecanism de implementare și monitorizare

Parteneriate cu instituțiile publice pentru sprijinirea strategiilor de

dezvoltare economică



Creșterea gradului de specializare a personalului administrativ în planificarea

strategică ld +25%

Obiectiv sectorial 8.3. Dezvoltarea capacității de gestionare a serviciilor publice oferite

Perioadă de

implementare:

2014 – 2020

Valoarea estimată a

investiției:

0,5 mil. euro

Surse de finanțare

posibile:


Capacitate Administrativă;

Bugetul Local



Acțiuni:

Analiza nevoilor de pregătire a resurselor umane în concordanță cu nevoile instituționale

Dezvoltarea de instrumente suport în elaborarea și implementarea strategiilor proprii de

resurse umane

Dezvoltarea și implementarea de indicatori de măsură specifici managementului resurselor

umane

Identificare și/sau crearea de metode inovative de asigurarea MRU

Instruirea personalului în domeniul planificării și managementul resurselor umane, procese

și proceduri de muncă, formare și dezvoltare aptitudini, etc.

Evaluarea proceselor și procedurilor de lucru interne utilizate și simplificarea/actualizarea

acestora pentru reducerea timpilor de furnizare a serviciilor și creșterea eficienței acestora

Dezvoltarea sistemelor interne și a mecanismelor de management a performanței, de

monitorizare și evaluare a gestionării serviciilor publice

Maparea și informatizarea resurselor publice gestionate de Primăria Huși (spații, terenuri)

Implementarea sistemelor de plată on-line a taxelor și impozitelor

Schimburi de experiență cu autorități locale din România şi/sau din Uniunea Europeană în

scopul adoptării modelelor de bună practică

Dezvoltarea mecanismului de consultare și participare a părților interesate în procesul

decizional

Eficientizarea procesului de consultare prin crearea de instrumente și metodologii moderne

Asigurarea transparenței procesului decizional în elaborarea politicilor publice inclusiv prin

organizarea de campanii de conștientizare care să conducă la intensificarea implicării actorilor

relevanți în procesul de luarea a deciziilor

Identificarea și implementarea de măsuri de simplificare și îmbunătățirea sistemelor interne

și a procedurilor de lucru pentru eficientizarea prestării serviciilor publice

Creșterea transparenței privind atât obligațiile și drepturile instituțiilor publice cât și

drepturile și obligațiile beneficiarilor


Reducerea timpului de furnizare a serviciilor administrației publice locale ld -15%

Îmbunătățirea pregătirii profesionale a resurselor umane din administrația publică ld +25%

Implementarea unui sistem de e-administrare 0 1

119

Legături cross-sectoriale

Legăturile care se creează între sectoarele planului de acțiuni prin interferența obiectivelor sectoriale este

prezentată în tabelul de mai jos. Sunt indicate obiectivele sectoriale care, prin implementarea lor, contribuie la

atingerea atât a obiectivelor sectorului din care fac parte, cât și a obiectivelor altui sector din planul de acțiune.

SECTOR S.2. S.3. S.4. S.5. S.6. S.7. S.8.

S.1. Dezvoltare urbană Os.2.1. Os.2.2.

Os.3.1. Os.3.3.

Os.4.2. Os.5.1. Os.5.2.

Os.6.1. Os.7.1. Os.7.2.

S.2. Infrastructură și servicii publice

Os.3.1. Os.3.2. Os.3.3.

Os.4.1. Os.4.2.

Os.5.1. Os.5.2.

Os.6.1. Os.7.3. Os.7.4.

S.3. Economie Os.4.1.

Os.4.2. Os.5.1. Os.5.2.

Os.6.1. Os.7.3.

S.4. Social

Os.5.1. Os.5.2.

Os.7.1.

S.5 Educație și cultură

Os.6.1. Os.7.2.

S.6. Sănătate

S.7. Mediu

S.8. Capacitate administrativă


II.3. Portofoliul de proiecte prioritare

NR. CRT.

PROIECT SURSĂ DE FINANȚARE VALOARE ESTIMATĂ

(EURO)

PERIOADA DE IMPLEMENTARE

1. Reabilitarea și modernizarea străzilor orășenești (50 km)

Programul Operațional Regional 2014-2020 AP4, Prioritate de investiții 4.3., Obiectivul specific 4.3.1 Creșterea calității spațiilor publice în zonele urbane Programul Național de Dezvoltare Locală Programul privind reabilitarea, modernizarea și/sau asfaltarea drumurilor de interes județean și de interes local, alimentarea cu apă, canalizarea și epurarea apelor uzate la sate, precum și în unitățile administrativ-teritoriale cu resurse turistice - Hotărârea Guvernului nr. 577/1997 Programul Reabilitare și modernizare - 10.000 km drumuri de interes județean și drumuri de interes local - Hotărârea Guvernului nr. 530/2010.

10 milioane 2015-2017

2. Reabilitarea și extinderea rețelelor de utilități (apă - canal)

Programul Operațional Infrastructură Mare 2014-2020 AP4, Prioritatea de investiții 6.ii - Investiții în sectorul apă, Obiectivul specific 4.1. - Creșterea nivelului de colectare și epurare a apelor uzate urbane și creșterea gradului de asigurare a alimentării cu apă potabilă a populației AP4, Prioritatea de investiții 6.i, Obiectivul specific 4.2. - Creșterea capacității sistemelor de management integrat al deșeurilor și a gradului de reutilizare, reciclare a acestora Programul Național de Dezvoltare Locală Programul privind reabilitarea, modernizarea și/sau asfaltarea drumurilor de interes județean și de interes local, alimentarea cu apă, canalizarea și epurarea apelor uzate la sate, precum și în unitățile administrativ-teritoriale cu resurse turistice - Hotărârea Guvernului nr. 577/1997

2 milioane 2015-2017

3. Modernizarea serviciului de transport public în comun (achiziția de

Programul Operațional Regional 2014-2020 AP4, Prioritatea de investiții 4.2, Obiectivul Specific 4.2.2 Implementarea planurilor

1,5 milioane 2016-2017

121

NR. CRT.


(EURO)


mijloace de transport, reabilitarea stațiilor de călători, reconfigurarea traseelor)

sustenabile de mobilitate urbană în vederea reducerii emisiilor de carbon în municipii în special prin investiții în transportul public urban AP4, Prioritatea de investiții 4.3., Obiectiv Specific 4.3.1. Creșterea calității spațiilor publice în zonele urbane Programul Operațional Infrastructură Mare 2014-2020 AP 3, Prioritatea de investiții 7c- Dezvoltarea şi îmbunătățirea unor sisteme de transport care respectă mediul, inclusiv a celor cu zgomot redus, şi care au emisii reduse de carbon EEA Grants / Granturi Norvegiene RO07 Adaptare la Schimbările Climatice Orizont 2020 Provocări societale – Mijloace de transport inteligente, ecologice și integrate

4. Construcția de locuințe sociale

Programul Operațional Regional 2014-2020 AP 8, Prioritatea de investiții 8.1., Obiectivul specific 8.1.1. Creșterea speranței de viață prin sporirea accesibilității serviciilor medicale și sociale acordate și îmbunătățirea calității acestora Măsura: construcție/reabilitare de locuințe de tip familial, apartamente de tip familial, locuințe protejate AP9,Prioritatea de investiții 9.1., Obiectiv Specific 9.1.: Reducerea concentrării spațiale a sărăciei, prin măsuri integrate Programul de construcții de locuințe pentru tineri destinate închirierii, derulat prin ANL Programul de construcții de locuințe sociale conform LEGII NR. 114/1996

2,3 milioane 2017

5.

Reabilitarea, modernizarea infrastructurii culturale si dotarea Casei de Cultura ”Alexandru Giugaru“

Programul Operațional Regional 2014-2020 AP4, Prioritatea de Investiții 4.3., Obiectiv Specific 4.3.1 Creșterea calității spațiilor publice în zonele urbane;

0,3 milioane 2016


NR. CRT.


(EURO)


Construcția/reabilitarea/modernizarea clădirilor pentru a găzdui diferite activități sociale, comunitare, culturale, agrement și sport, etc.; EEA Grants / Granturi Norvegiene PA16/RO12 Conservarea și revitalizarea patrimoniului cultural și natural PA17/RO13 Promovarea diversității în cultură și artă în cadrul patrimoniului cultural european

6. Extinderea și modernizarea rețelei de iluminat public

Programul Operațional Regional 2014-2020 AP4, Prioritatea de investiții 4.1, Obiectiv specific 4.1.1 Creșterea eficienței energetice în clădirile rezidențiale și sistemele de iluminat public din zonele urbane

0,45 milioane 2015-2017

7.

Construcție bază sportivă multifuncțională (teren sportiv, sală de sport, bazine de înot)

Programul Operațional Regional 2014-2020 AP4, Prioritatea de Investiții 4.3., Obiectiv Specific 4.3.1 Creșterea calității spațiilor publice în zonele urbane; Construcția/reabilitarea/modernizarea clădirilor pentru a găzdui diferite activități sociale, comunitare, culturale, agrement și sport, etc.; Programe derulate de Compania Națională de Investiții – CNI SA

0,7 milioane 2016-2018

8.

Reabilitarea,modernizareainfrastructurii educaționale, reabilitarea terenurilor și spațiilor destinate sportului din cadrul unităților de învățământ

Programul Operațional Regional 2014-2020 AP 10, Prioritatea de investiții 10.1. - Investițiile în educație, competențe și învățare pe tot parcursul vieții prin dezvoltarea infrastructurilor de educație și formare Obiectivul Specific 10.1 Creșterea gradului de participare în sistemul educațional AP4, Prioritatea de Investiții 4.3., Obiectiv Specific 4.3.1 Creșterea calității spațiilor publice în zonele urbane; Construcția/reabilitarea/modernizarea clădirilor pentru a găzdui diferite activități sociale, comunitare, culturale, agrement și sport, etc.;

16,3 milioane 2016-2018

9.

Creare şi dezvoltare infrastructură turistică. Reabilitarea clădirilor de patrimoniu

Programul Operațional Regional 2014-2020 AP 5, Prioritate de Investiții 5.1 Conservarea, protecția, promovarea și dezvoltarea patrimoniului natural și cultural

10 milioane 2015-2018

123

NR. CRT.


(EURO)


EEA Grants / Granturi Norvegiene PA16/RO12 Conservarea și revitalizarea patrimoniului cultural și natural

10. Extinderea sistemului de supraveghere video în zonele publice

Programul Operațional Regional 2014-2020 AP4, Prioritatea de Investiții 4.2., Obiectiv Specific 4.2.2, realizarea de sisteme de monitorizare video bazat pe instrumente inovative și eficiente de management al traficului.

Prioritatea de Investiții 4.3., Obiectiv Specific 4.3.1 Creșterea calității spațiilor publice în zonele urbane

0,5 milioane 2016

11. Modernizarea sediului Primăriei Municipiului Huși

Programul Operațional Regional 2014-2020 AP 3, Prioritatea de investiții 3.1., Obiectivul specific 3.1.1. Creșterea eficienței energetice în clădirile publice

1 milion 2015-2017

12. Modernizarea Stadionului Municipal

Programul Operațional Regional 2014-2020 AP4, Prioritatea de Investiții 4.3., Obiectiv Specific 4.3.1 Creșterea calității spațiilor publice în zonele urbane


13. Modernizarea dotărilor pentru situații de urgență (stația de salvare)

Programul Operațional Infrastructură Mare 2014-2020 AP 6, Prioritatea de Investiții 5.ii., Obiectiv Specific 6.2 Promovarea investițiilor pentru abordarea riscurilor specifice, asigurând reziliența la dezastre și dezvoltarea de sisteme de gestionare a dezastrelor EEA Grants / Granturi Norvegiene RO07 Adaptare la Schimbările Climatice Programul Operațional Comun România-Ucraina-Moldova


14. Reabilitarea și crearea de spații de parcare

Programul Operațional Regional 2014-2020 AP4, Prioritatea de Investiții 4.3., Obiectiv Specific 4.3.1 Creșterea calității spațiilor publice în zonele urbane

2,5 milioane 2015-2017

15. Reabilitarea termică a imobilelor de locuințe (blocuri)

Programul Operațional Regional 2014-2020 AP4, Prioritatea de investiții 4.1, Obiectiv specific 4.1.1 Creșterea eficienței energetice în clădirile



NR. CRT.


(EURO)


rezidențiale și sistemele de iluminat public din zonele urbane EEA Grants / Granturi Norvegiene PA 05– Eficiență energetică Programul de reabilitare termica a blocurilor de locuințe, reglementat de OUG nr.18/200

16. Modernizarea, reamenajarea parcurilor

Programul Operațional Regional 2014-2020 AP 4, Prioritatea de Investiții 4.3., Obiectiv Specific 4.3.1 Creșterea calității spațiilor publice în zonele urbane

0,8 milioane 2015-2018

17. Realizarea Centrului Cultural Multifuncțional

Programul Operațional Regional 2014-2020 AP4, Prioritatea de Investiții 4.3., Obiectiv Specific 4.3.1 Creșterea calității spațiilor publice în zonele urbane AP5, Prioritatea de Investiții 5.1., Obiectiv Specific 5.1.1 Conservarea, protejarea și valorificarea patrimoniului cultural în vederea consolidării identității culturale și utilizării eficiente ale acestuia

2,4 milioane 2015-2018

18.

Modernizarea bazei de dotări specifice a serviciului de salubritate (utilaje noi, eurocontainere, stație de sortare)

Programul Operațional Infrastructură Mare 2014-2020 AP 4, Prioritatea de investiții 6.i – Investiții în sectorul deșeuri, Obiectivul Specific 4.2 Creșterea capacității sistemelor de management integrat al deșeurilor și a gradului de reutilizare, reciclare a acestora AP 5, Prioritatea de investiții 6.iv. - Realizarea de acțiuni destinate îmbunătățirii mediului urban, revitalizării orașelor, regenerării și decontaminării terenurilor industriale EEA Grants / Granturi Norvegiene PA03/RO 03 - Monitorizarea mediului și planificare și control integrat RO06 Energie Regenerabilă Orizont 2020

0,53 milioane 2015-2020

125

Titlul proiectului 1. Reabilitarea și modernizarea străzilor orășenești (50 km)

Scopul proiectului Îmbunătățirea accesibilității municipiului Huși prin reabilitarea și modernizarea infrastructurii

rutiere și a infrastructurii conexe.

Obiective specifice - Creşterea gradului de modernizare a străzilor orășenești cu minim 10%;

- Îmbunătățirea aspectului general al municipiului Huși;

- Creşterea atractivității municipiului Huși pentru desfăşurarea activităților

economice;

- Reducerea timpului de deplasare rutieră prin evitarea traversării zonelor urbane;

- Creşterea siguranței rutiere;

- Reducerea poluării municipiului Huși;

Problema identificată Starea nesatisfăcătoare a infrastructurii rutiere este una din principalele probleme ale

municipiului Huși, având consecințe majore atât de ordin vedere economic, cât de ordin

social sau chiar estetic (74,5% dintre persoanele ce au luat parte la Studiul privind situația

actuală și stabilirea aspectelor prioritare de dezvoltare ale municipiului Huși în perioada 2014 –

2020, sunt de părere că starea drumurilor de pe raza municipiului este una proastă.). Din 121

km de străzi ale municipiului în 2013, 56 km intră în categoria străzilor modernizate,

reprezentând 25,9% din totalul drumurilor modernizate în Jud. Vaslui.

Soluția propusă Problemele legate de infrastructura rutieră ce intră în administrarea municipiului se pot

rezolva prin accesarea de fonduri nerambursabile pentru finanțarea lucrărilor de reabilitare

şi modernizare a străzilor şi aleilor, de amenajare a spațiilor de parcare, a trotuarelor, a

utilităților din trama stradală etc.

Grupuri țintă Cetățenii municipiului Huși

Instituțiile publice

Agențiile economice

Potențialii investitori

Activități principale Proiectul presupune lucrări de reabilitare și extindere a infrastructurii de drumuri, odată cu

reabilitarea și extinderea rețelelor edilitare din corpul drumului. Având în vedere că

necesitatea extinderii rețelei rutiere este periodică, într-o primă etapă este vizată asfaltarea

drumurilor, urmând apoi lucrări de modernizare a infrastructurii conexe (refacerea șanțurilor

și a podețelor, amenajarea intersecțiilor, semnalizare și marcaje).

Rezultate așteptate - Rețea modernă a drumurilor locale;

- Fluidizarea traficului;

- Viteza de circulație va crește, reducând durata de tranzit a orașului;

Buget estimat 10 milioane Euro

Surse de finanțare Programul Operațional Regional 2014-2020

AP4, Prioritate de investiții 4.3., Obiectivul specific 4.3.1 Creșterea calității spațiilor publice în

zonele urbane


Programul Național de Dezvoltare Locală

Programul privind reabilitarea, modernizarea și/sau asfaltarea drumurilor de interes județean

și de interes local, alimentarea cu apă, canalizarea și epurarea apelor uzate la sate, precum și în

unitățile administrativ-teritoriale cu resurse turistice - Hotărârea Guvernului nr. 577/1997

Programul Reabilitare și modernizare - 10.000 km drumuri de interes județean și drumuri de

interes local - Hotărârea Guvernului nr. 530/2010.

Posibili parteneri Consiliul Județean Vaslui, Ministerul Transporturilor, CNADNR

Perioada de implementare 2015 - 2017

Sustenabilitate Prin modernizarea infrastructurii rutiere se reduc costurile de întreținere, iar activitățile de

reparare periodică vor fi nule în perioada pentru care se va solicita garanție de la

constructor.

Lucrările vor dinamiza mediul de afaceri, reabilitarea infrastructurii atrăgând noi investitori,

fapt ce va avea un impact favorabil asupra dezvoltării socio-economice a municipiului.

Coerența cu strategia de

dezvoltare a municipiului Huși

Planul de acțiune sectorial ”Infrastructură și servicii publice”

Obiectiv sectorial ”Îmbunătățirea infrastructurii rutiere și a rețelelor de utilități publice”


dezvoltare a județului Vaslui

S.1. Dezvoltare urbană

O.S.1.1. Îmbunătățirea condițiilor de locuire oferite de centrele urbane ale județului Vaslui

Măsura 1.1. Modernizarea infrastructurii rutiere

S.2. Infrastructură

O.S. 2.1. Creşterea accesibilității județului Vaslui şi a localităților componente

O.S. 2.2. Creşterea siguranței rutiere şi fluidizarea circulației pe drumurile publice din județul

Vaslui

Măsura 2.1. Reabilitarea şi modernizarea principalelor rute de transport rutier

Măsura 2.2. Construirea rutelor de ocolire a oraşelor

Măsura 2.3. Dezvoltarea rețelelor de drumuri secundare pentru vehicule agricole, atelaje şi

biciclete

Măsura 2.6. Creşterea siguranței rutiere

Documente necesare Cerere de finanțare;

Studiu de fezabilitate/ documentație de avizare pentru lucrări de intervenții;

Avize; Certificat de urbanism/ Autorizație de construire;

Studiu geotehnic,

Studiu topografic;

Studiu de trafic;

Fișa tehnică privind condițiile de protecție a mediului.

127

Titlul proiectului 2. Reabilitarea și extinderea rețelelor de utilități (apă - canal)

Scopul proiectului Modernizarea şi extinderea infrastructurii rețelelor de utilități edilitare de bază din

municipiul Huși în vederea îmbunătățirii calității vieții locuitorilor şi protecției mediului

înconjurător.

Obiective specifice - Asigurarea unui nivel adecvat al calității apei potabile și a apei uzate epurate ce se

descarcă în emisari;

- Extinderea și modernizarea rețelei de canalizare menajeră și pluvială în municipiul Huși;

- Creșterea gradului de conectare/acces la serviciile publice de apă și canalizare din aria

de deservire până la 99%;

- Creștere economică generată de îmbunătățirea infrastructurii în aria de proiect;

Problema identificată Accesul la infrastructura de apă şi canalizare contribuie în mod direct asupra îmbunătățirii

calității vieții populației, având o importanță crescută şi asupra mediului de afaceri existent

sau potențial.

Lungimea totală a rețelei simple de distribuție a apei potabile în municipiul Huși este de 64,8 km, reprezentând 6,3% din rețeaua existentă la nivel județean, în anul 2013. În perioada 2000 – 2013 rețeaua de distribuția a apei potabile s-a extins cu doar 2,53%. Din cauza vechimii rețelei de apă (16 – 25 ani vechime: 20,9%; peste 25 ani vechime: 16,21%) gradul de uzură fizică a acesteia este ridicat. În ceea ce privește rețeaua de canalizare, mare parte a acesteia este de asemenea erodată fizic și moral, aproximativ 21% din total având o vechime mai mare de 25 de ani.

Soluția propusă Administrația locală a municipiului Huși poate soluționa problema identificată prin

intermediul unui proiect ce vizează reabilitarea sistemului de alimentare cu apă, a sistemului

de canalizare şi a stațiilor de epurare a apelor, care să deservească şi locuințele care nu

beneficiază în prezent de aceste rețele tehnico-edilitare, dar și zonele / tronsoanele unde

această rețea are nevoie acută de îmbunătățiri, conform studiilor realizate.

Grupuri țintă Populația municipiului Huși;

Mediul de afaceri local;

Instituțiile publice.

Activități principale - Efectuarea studiilor tehnice necesare;

- Căutarea oportunităților de finanțare;

- Reabilitare stație Tratare Apă;

- Extinderea și reabilitarea rețelei de distribuție apă;

- Extinderea și reabilitarea rețelei de canalizare;

- Construcție stații de pompare apă uzată;

- Reabilitare stație epurare ape uzate;

Rezultate așteptate Rețeaua de apă potabilă extinsă și reabilitată;

Rețeaua de canalizare extinsă și reabilitată;


Stație de epurare retehnologizată;


Surse de finanțare Programul Operațional Infrastructură Mare 2014-2020

AP4, Prioritatea de investiții 6.ii - Investiții în sectorul apă, Obiectivul specific 4.1. - Creșterea

nivelului de colectare și epurare a apelor uzate urbane și creșterea gradului de asigurare a

alimentării cu apă potabilă a populației

AP4, Prioritatea de investiții 6.i, Obiectivul specific 4.2. - Creșterea capacității sistemelor de

management integrat al deșeurilor și a gradului de reutilizare, reciclare a acestora

Programul Național de Dezvoltare Locală

Programul privind reabilitarea, modernizarea și/sau asfaltarea drumurilor de interes județean

și de interes local, alimentarea cu apă, canalizarea și epurarea apelor uzate la sate, precum și în

unitățile administrativ-teritoriale cu resurse turistice - Hotărârea Guvernului nr. 577/1997

Posibili parteneri Consiliul Județean Vaslui, Aquavas Vaslui


Sustenabilitate După finalizarea proiectului, infrastructura nou creată va intra în administrarea operatorului

regional de apă-canal care va asigura și furnizarea serviciilor aferente. Din punct de vedere

financiar, încasările de la populație vor creşte, ca urmare a creşterii numărului de

consumatori, iar deficitul financiar datorat pierderilor de apă potabilă pe traseul rețelei va fi

redus foarte mult.




Obiectiv sectorial 2.1. ”Îmbunătățirea infrastructurii rutiere și a rețelelor de utilități publice”




O.S.1.1. Îmbunătățirea condițiilor de locuire oferite de centrele urbane ale județului Vaslui

S.2. Infrastructură

O.S. 2.3. Îmbunătățirea echipei edilitare a localităților din județul Vaslui

Măsura 1.2. Modernizarea şi extinderea rețelelor de utilități

Documente necesare Studiu de fezabilitate

Proiect tehnic

Cerere de finanțare

Precontracte cu viitori clienți (opțional);

129

Titlul proiectului 3. Modernizarea serviciului de transport public în comun Scopul proiectului Dezvoltarea durabilă a sistemului de transport public de călători în Municipiul Huși, cu

impact asupra creșterii mobilității și implicit a calității vieții populației.

Obiective specifice - Extinderea și simplificarea rețelei de transport public;

- Modernizarea infrastructurii și creșterea confortului unei călătorii cu mijloacele de

transport în comun;

- Creșterea numărului de persoane care utilizează mijloace de transport în comun

pentru deplasările în municipiul Huși;

- Reducerea timpului de călătorie în oraș;

- Creșterea gradului de accesibilitate pentru toate persoanele, în special pentru

persoanele cu nevoi speciale;

- Îmbunătățirea siguranței și securității în stații și în interiorul vehiculelor destinate

transportului public;

Problema identificată În prezent transportul public de la nivelul municipiului Huși nu este atractiv pentru populația

locală deoarece nu acoperă toate zonele de interes, iar programul de transport nu este

respectat integral, cauzând diverse probleme în deplasarea călătorilor.

Soluția propusă Proiectul prevede modernizarea serviciului de transport în comun prin achiziția de noi

mijloace de transport, reabilitarea stațiilor de călători, reconfigurarea traseului etc., care să

asigure cetățenilor un sistem de transport sigur, de calitate și la prețuri accesibile. De

asemenea, prin îmbunătățirea serviciului de transport public se va preveni izolarea unor

grupuri de locuitori.

Grupuri țintă Locuitorii municipiului Huși;

Activități principale Reproiectarea configurației rețelei de transport - extindere;

Achiziționarea de noi mijloace de transport moderne;

Modernizarea stațiilor de transport în comun;

Instalarea unor amenajări de înaltă calitate (scaune, refugii etc.)

Punerea în practică a unei strategii de securitate (montare camere video în stații și interiorul

vehiculelor);

Campanie de comunicare și marketing cu privire la noile investiții realizate în domeniul

transportului public;

Rezultate așteptate - Creșterea numărului de stații modernizate;

- Creșterea frecvenței și a numărului de ore de funcționare;

- Creșterea numărului de călători;

Buget estimat 1,5 milioane Euro

Surse de finanțare Programul Operațional Regional 2014-2020 AP4, Prioritatea de investiții 4.2, Obiectivul Specific 4.2.2 Implementarea planurilor sustenabile de mobilitate urbană în vederea reducerii emisiilor de carbon în municipii în special


prin investiții în transportul public urban AP4, Prioritatea de investiții 4.3., Obiectiv Specific 4.3.1. Creșterea calității spațiilor publice în zonele urbane Programul Operațional Infrastructură Mare 2014-2020 AP 3, Prioritatea de investiții 7c- Dezvoltarea şi îmbunătățirea unor sisteme de transport care respectă mediul, inclusiv a celor cu zgomot redus, şi care au emisii reduse de carbon EEA Grants / Granturi Norvegiene RO07 Adaptare la Schimbările Climatice Orizont 2020 Provocări societale – Mijloace de transport inteligente, ecologice și integrate

Posibili parteneri Consiliul Local Huși;


Autoritățile de transport public;


Sustenabilitate După implementarea proiectului, întreținerea infrastructurii realizate, precum și a sistemului

de transport public va intra în gestiunea administrației publice locale.




Obiectiv sectorial 2.2. ”Modernizarea serviciilor publice și creșterea siguranței cetățenilor”




O.S.1.2. Extinderea zonelor de influență ale orașelor prin dezvoltarea serviciilor publice

Măsura 1.3. Dezvoltarea serviciilor publice

Documente necesare Studiu Fezabilitate;

Proiect execuție;

Raport - evaluarea impactului asupra mediului (acordul de mediu);

131

Titlul proiectului 4. Construcția de locuințe sociale

Scopul proiectului Îmbunătățirea calității vieții categoriilor de persoane defavorizate prevăzute de lege, care

nu își permit o locuință în proprietate sau închirierea unei locuințe în condițiile pieței, prin

facilitarea locuirii în condiții de viață decente.

Obiective specifice - Îmbunătățirea condițiilor de locuire;

- Creșterea fondului de locuința din municipiul Huși;

- Asigurarea unor condiții de locuit decente pentru categoriile sociale dezavantajate;

Problema identificată În municipiul Huși ponderea locuințelor în proprietate publică din totalul fondului locativ a

scăzut de la 7,5% în anul 1993 la 3,2% în anul 2013. Conform INS, în acest an, la nivel local

există 339 locuințe în proprietate publică.

Soluția propusă Proiectul propune amenajarea de locuințe sociale de care să beneficieze grupurile

defavorizate de populație din municipiul Huși.


Activități principale - Asigurarea terenului necesar amplasamentului;

- Construcția edificiilor;

Rezultate așteptate - Minim 60 de locuințe sociale;

- Creșterea fondului de locuințe de la nivel local;


Surse de finanțare Programul Operațional Regional 2014-2020 AP 8, Prioritatea de investiții 8.1., Obiectivul specific 8.1.1. Creșterea speranței de viață prin sporirea accesibilității serviciilor medicale și sociale acordate și îmbunătățirea calității acestora Măsura: construcție/reabilitare de locuințe de tip familial, apartamente de tip familial, locuințe protejate AP9,Prioritatea de investiții 9.1., Obiectiv Specific 9.1.: Reducerea concentrării spațiale a sărăciei, prin măsuri integrate Programul de construcții de locuințe pentru tineri destinate închirierii, derulat prin ANL Programul de construcții de locuințe sociale conform LEGII NR. 114/1996

Posibili parteneri Agenția Națională pentru Locuințe

Perioada de implementare 2017

Sustenabilitate După implementarea proiectului, întreținerea locuințelor sociale va deveni responsabilitatea

beneficiarilor direcți ai acestora (locuitorilor).



Planul de acțiune sectorial ”Social”

Obiectiv sectorial 4.1. ”Dezvoltarea infrastructurii sociale”



Planul de acțiune sectorial „Social”;

Măsura 7.5. Dezvoltarea economiei sociale”

Documente necesare Studiu Fezabilitate; Plan Urbanistic Zonal (PUZ); Proiect execuție; Raport de mediu;


Titlul proiectului 5. Reabilitarea, modernizarea infrastructurii culturale și dotarea Casei de Cultură ”Alexandru Giugaru“

Scopul proiectului Reabilitarea clădirilor de patrimoniu şi creşterea accesului publicului larg la serviciile socio-

culturale şi educative.

Obiective specifice - Creșterea calității arhitectural - ambientale a clădirii Casei de Cultură ”Alexandru

Giugaru”

- Diversificarea posibilităților de petrecere a timpului liber la nivelul municipiului

Huși;

- Regenerarea mediului cultural și promovarea valorilor acestuia la nivel local;

Problema identificată Casa de Cultură a municipiului Huşi este o clădire de patrimoniu, fiind înscrisă în lista

monumentelor istorice (indicativ VS-II-m-B-06836) , fiind construită în anul 1892. Clădirea a

aparținut Ministerului Justiției, funcționând ca Parchet. Edificiul găzduiește activități de tip

cultural – educative, însă acestea se desfășoară sporadic, deoarece se află în prezent într-o

stare de degradare avansată. Conform reprezentanților autorităților locale, este sunt

necesare lucrări de reabilitare/modernizare a Casei de Cultură, precum și dotarea acesteia cu

echipamentele necesare.

Soluția propusă Proiectul propune realizarea de lucrări de reabilitare/modernizare a Casei de Cultură,

precum și dotarea acesteia cu echipamentele necesare, și introducerea acesteia în circuitele

turistice culturale în vederea valorificării acestuia la potențialul economic optim ca obiectiv

de interes local și regional.


Activități principale - Reabilitarea Casei de Cultură ”Alexandru Giugaru”;

- Amenajarea cu mobilier specific și aparatură specifică;

- Promovarea clădirii de patrimoniu în rândul grupurilor țintă;

- Înființare Ansamblu Folcloric „Trandafir de la Moldova” – instituție cu statut

profesionist care va funcționa în cadrul Casei de Cultură;

Rezultate așteptate - Casa de Cultură reabilitată;

- Creșterea numărului de evenimente și activități culturale desfășurate la nivel local;

Buget estimat 300.000 Euro

Surse de finanțare Programul Operațional Regional 2014-2020 AP4, Prioritatea de Investiții 4.3., Obiectiv Specific 4.3.1 Creșterea calității spațiilor publice în zonele urbane; Construcția/reabilitarea/modernizarea clădirilor pentru a găzdui diferite activități sociale, comunitare, culturale, agrement și sport, etc.; EEA Grants / Granturi Norvegiene PA16/RO12 Conservarea și revitalizarea patrimoniului cultural și natural PA17/RO13 Promovarea diversității în cultură și artă în cadrul patrimoniului cultural european

133

Posibili parteneri Consiliul Local Huși; Consiliul Județean Vaslui; Direcția Județeană pentru Cultură, Culte și

Patrimoniu Cultural Național Vaslui, Mediul de afaceri;


Sustenabilitate Sustenabilitatea financiară va fi asigurată ulterior implementării proiectului atât prin

finanțare de la bugetul local, cât și prin venituri proprii.



Planul de acțiune sectorial ”Educație și cultură”

Obiectiv sectorial 5.2. ”Dezvoltarea infrastructurii și activităților culturale”



Planul de acțiune sectorial „Turism” Măsura 6.2. Amenajarea corespunzătoare, reabilitarea şi modernizarea obiectivelor cu potențial turistic; Planul de acțiune sectorial „Cultură” Măsura 10.2. Reabilitarea infrastructurii în care funcționează instituțiile de cultură; Măsura 10.3. Organizarea de evenimente culturale de amploare care să promoveze valorile culturale județene.


Proiecte tehnice;

Aprobări şi avize;

Studii de fezabilitate.

Titlul proiectului 6. Extinderea și modernizarea rețelei de iluminat public

Scopul proiectului Creşterea calității vieții populației municipiului Huși prin asigurarea accesului permanent la

infrastructura tehnico-edilitară.

Obiective specifice - Creșterea gradului de acces al populației la rețeaua de iluminat public;

- Îmbunătățirea calității serviciilor publice furnizate;

- Creșterea siguranței populației;

- Reducerea consumului de energie prin introducerea surselor regenerabile;

Problema identificată Existența rețelei de iluminat public este un indicator al calității vieții, având un rol important

în ceea ce privește siguranța populației locale. Rețeaua de alimentare cu energie electrică

acoperă întreg teritoriul locuit al orașului. Nivelul de dezvoltare a rețelei de electricitate a

condus la o creștere a consumului de energie electrică în municipiul Huși, impunându-se

implementarea unor proiecte de producere a energiei regenerabile, în scopul reducerii

consumului de energie.

Soluția propusă Proiectul propune modernizarea şi extinderea rețelei de iluminat public la nivelul

Municipiului Huși. Se vor înlocui sistemele de iluminat public cu incandescență cu sisteme ce

utilizează lămpi cu eficiență energetică ridicată, care au o durată mare de viață. De

asemenea, proiectul prevede reabilitarea instalațiilor electrice (stâlpi, rețele), achiziționarea


și instalarea de sisteme de telegestiune a iluminatului public care să asigure confortul și să

sporească gradul de siguranță a populației.


Instituțiile publice

Activități principale - Proiect pentru reabilitarea rețelei electrice de iluminat public;

- Reabilitarea și extinderea rețelei de iluminat stradal;

- Începerea demersurilor pentru obținerea de energie alternativă: energie eoliană,

solară sau biocombustibili – în parteneriat cu structuri private;

Rezultate așteptate - mărirea gradului de confort din punct de vedere al iluminatului public; - economie in ceea ce privește consumul de energie.


Surse de finanțare Programul Operațional Regional 2014-2020 AP4, Prioritatea de investiții 4.1, Obiectiv specific 4.1.1 Creșterea eficienței energetice în clădirile rezidențiale și sistemele de iluminat public din zonele urbane



Furnizorul de energie electrică.


Sustenabilitate Modernizarea rețelei de iluminat public, în special prin introducerea surselor alternative va

avea un impact pozitiv atât în plan economic, cât și social. Prin implementarea proiectului,

se va reduce semnificativ consumul de energie și implicit costurile, contribuind în același

timp la creșterea siguranței populației.




Obiectiv sectorial ”Modernizarea serviciilor publice și creșterea siguranței cetățenilor”



Planul de acțiune sectorial „Infrastructură”

Obiectiv sectorial Îmbunătățirea echipării edilitare

Măsura 2.5. Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii edilitare

Documente necesare Cerere finanțare;

Studiu fezabilitate;

Studiu potențial energetic surse alternative;

Raport - evaluarea impactului asupra mediului (acordul de mediu).

135

Titlul proiectului 7. Construcție bază sportivă multifuncțională Scopul proiectului Încurajarea desfășurării de activități sportive prin oferirea unor condiții optime pentru

antrenamente și competiții.

Obiective specifice - Îmbunătățirea condițiilor pentru desfăşurarea activităților sportive;

- Îmbunătățirea performanțelor sportive ale asociațiilor sportive existente;

- Creşterea numărului de competiții sportive organizate la nivelul municipiului Huși;

Problema identificată În prezent, în municipiul Huși există o singură sală de sport, dată în folosință în anul 2005.

Raportat la numărul populației în general, și a tinerilor în special, se evidențiază

suprasolicitarea acestei săli de sport. De asemenea, la nivel local funcționează mai multe

cluburi sportive de fotbal, volei, baschet, arte marțiale etc. care întâmpină dificultăți în

desfășurarea activității și organizarea unor competiții sportive.

Soluția propusă Proiectul constă în construirea unei baze sportive multifuncționale, amplasată într-o locație

favorabilă. Implementarea proiectului va duce la îmbunătățirea condițiilor de desfășurare a

activităților sportive la nivel local, dar şi la creşterea numărului de competiții sportive

organizate.

Grupuri țintă Cetățenii municipiului Huși;

Unitățile educaționale;

Asociațiile/cluburile sportive;

Activități principale Amenajarea unei suprafețe corespunzătoare necesară dezvoltării bazei sportive;

Construirea bazei sportive multifuncționale;

Dotarea terenurilor și sălii cu echipamentele necesare desfășurării într-un cadru optim a

diverselor activități sportive;

Rezultate așteptate - 1 sală de sport cu o capacitate de 1000 de locuri;

- 2 terenuri de tenis;

- 2 terenuri de minifotbal;

- 1 bazin de înot;


Surse de finanțare Programul Operațional Regional 2014-2020 AP4, Prioritatea de Investiții 4.3., Obiectiv Specific 4.3.1 Creșterea calității spațiilor publice în zonele urbane; Construcția/reabilitarea/modernizarea clădirilor pentru a găzdui diferite activități sociale, comunitare, culturale, agrement și sport, etc.; Programe derulate de Compania Națională de Investiții – CNI SA


Mediul de afaceri local;



Sustenabilitate Ulterior finalizării implementării proiectului, cheltuielile de funcționare şi administrare a

bazei sportive vor fi susținute din bugetul local al municipiului Huși.



Planul de acțiune sectorial ”Dezvoltare urbană”

Obiectiv sectorial 1.3. ”Diversificare posibilităților de petrecere a timpului liber”




Obiectiv sectorial 1.1. ”Îmbunătățirea condițiilor de locuire oferite de centrele urbane ale

județului Vaslui”


Plan Urbanistic Zonal (PUZ);

Planul de amenajare al locației/teritoriului;

Proiect execuție;

Raport - evaluarea impactului asupra mediului (acordul de mediu).

Titlul proiectului 8. Reabilitarea şi modernizarea infrastructurii educaționale, reabilitarea terenurilor și spațiilor destinate sportului din cadrul unităților de învățământ

Scopul proiectului Îmbunătățirea serviciilor publice de învățământ prin îmbunătățirea condițiilor de

desfășurare a activității didactice.

Obiective specifice - Reabilitarea infrastructurii educaționale;

- Îmbunătățirea serviciilor educaționale;

- Creșterea numărului de competiții sportive organizate la nivel școlar;

Problema identificată În urma activităților de consultare, reprezentanții mediului educațional au semnalat

problematica infrastructurii învechite, personalul confruntându-se cu probleme ce țin de

lipsa spațiilor suficiente și adecvate pentru desfășurarea activităților școlare în bune condiții.

Se evidențiază starea proastă a terenurilor de sport existente și în special lipsa sălilor de

sport dotate, necesare desfășurării în condiții optime a orelor de educație fizică și sport.

Soluția propusă Prin intermediul proiectului propus se dorește modernizarea și extinderea infrastructurii de

învățământ prin construirea unor săli de sport și reabilitarea terenurilor destinate orelor de

educație fizică și sport.

Grupuri țintă Populația școlară a municipiului Huși;

Cadrele didactice din municipiul Huși;

Activități principale - Reabilitare modernizare şcoli şi licee;

- Reabilitarea terenurilor de sport;

- Construire săli de sport;

Rezultate așteptate - Reabilitarea şi modernizarea spațiilor destinate sistemului educațional;

- Minim 4 terenuri de sport reabilitate;

- 5 săli de sport construite și amenajare corespunzător;

137

Buget estimat 16.300.000 Euro


AP 10, Prioritatea de investiții 10.1. - Investițiile în educație, competențe și învățare pe tot

parcursul vieții prin dezvoltarea infrastructurilor de educație și formare

Obiectivul Specific 10.1 Creșterea gradului de participare în sistemul educațional

AP4, Prioritatea de Investiții 4.3., Obiectiv Specific 4.3.1 Creșterea calității spațiilor publice în

zonele urbane;

Construcția/reabilitarea/modernizarea clădirilor pentru a găzdui diferite activități sociale,

comunitare, culturale, agrement și sport, etc.;

Posibili parteneri Consiliul Local Huși; Inspectoratul Școlar Județean;


Sustenabilitate Întreținerea ulterioară a obiectivelor se va realiza din Bugetul Local.



Planul de acțiune sectorial ”Educație”

Obiectiv sectorial 5.1. ”Îmbunătățirea infrastructurii de educație”



Planul de acțiune sectorial „Educație”

Obiectiv sectorial 8.3. „Îmbunătățirea condițiilor de desfăşurare a serviciilor de educație”

Măsura 8.5.”Reabilitarea infrastructurii de învățământ”


Studiu de fezabilitate/ documentație de avizare pentru lucrări de intervenții;

Avize;

Certificat de urbanism/ Autorizație de construire;

Titlul proiectului 9. Creare şi dezvoltare infrastructură turistică. Reabilitarea clădirilor de patrimoniu

Scopul proiectului Dezvoltarea activității turistice a municipiului Huși prin valorificarea și reabilitarea

obiectivelor de patrimoniu culturale.

Obiective specifice - Conservarea patrimoniului cultural al municipiului Huși;

- Promovarea obiectivelor culturale cu potențial turistic;

- Regenerarea mediului cultural și dezvoltarea activităților culturale la nivel local;

Problema identificată Una din formele de turism practicate în municipiul Huși, cu potențial de dezvoltare, este

turismul cultural, existând o serie de clădiri de patrimoniu valoroase din punct de vedere

cultural. Valorificarea acestora este însă îngreunată de anumiți factori. Pentru a putea fi

introduse în circuitul turistic local sau chiar în circuite turistice mai ample, se impune

reabilitarea şi modernizarea clădirilor de patrimoniu şi a modalităților de acces spre acestea.

Soluția propusă Proiectul de față impune reabilitarea clădirilor de patrimoniu ale municipiului Huși,

amenajarea peisagistică a acestora, iluminarea arhitecturală etc. După ce vor fi reabilitate,


clădirile vor fi promovate ca obiective turistice după o strategie de promovare bine pusă la

punct.


Turiști români și internaționali;

Activități principale - Reabilitarea, consolidarea, protecția şi conservarea clădirilor de patrimoniu ale municipiului Huși;

- Amenajarea drumurilor de acces și a spațiilor pentru parcări; - Amenajări peisagistice şi iluminat arhitectural; - Strategie de promovare a clădirilor de patrimoniu reabilitate;

Rezultate așteptate - Minim 2 monumente din patrimoniul național restaurate şi amenajate pentru valorificare turistică;

- Strategie de promovare turistică a clădirilor realizată; - Campanie de promovare realizată.



AP 5, Prioritate de Investiții 5.1 Conservarea, protecția, promovarea și dezvoltarea

patrimoniului natural și cultural

EEA Grants / Granturi Norvegiene

PA16/RO12 Conservarea și revitalizarea patrimoniului cultural și natural

Posibili parteneri Consiliul Local Huși; Consiliul Județean Vaslui; Direcția Județeană pentru Cultură, Culte și

Patrimoniu Cultural Național Vaslui, Mediul de afaceri;


Sustenabilitate După finalizarea lucrărilor, obiectivele vor fi întreținute cu ajutorul Bugetului Local, dar și

prin venituri proprii.








Măsura 1.4. „Dezvoltarea activităților culturale”

Planul de acțiune sectorial „Cultură”

Obiectiv sectorial 10.1. „Îmbunătățirea condițiilor în care funcționează instituțile de cultură

din județul Vaslui”

Obiectiv sectorial 10.2. „Valorificarea turistică a valorilor culturale vasluiene”

Măsura 10.2. Reabilitarea infrastructurii în care funcționează instituțiile de cultură


Proiecte tehnice;

Aprobări şi avize;

Studii de fezabilitate.

139

Titlul proiectului 10. Extinderea sistemului de supraveghere video în zonele publice

Scopul proiectului Creşterea calității vieții prin asigurarea condițiilor optime de viață, respectiv creşterea

securității cetățenilor municipiului Huși şi crearea premiselor de dezvoltare socio-

economică.

Obiective specifice - Descurajarea infracționalității din zonă ;

- Creşterea gradului de confort, civilizație şi siguranță pentru locuitorii municipiului;

Problema identificată Rata criminalității este puternic influențată de problemele de natură socio-economică a unei

comunități. Nivelul scăzut de trai, nivelul redus al educației, lipsa coeziunii sociale, toate

reprezintă factori favorizanți ai unei rate ridicate a criminalității. La nivelul municipiului Huși,

rata infracționalității sesizate este de 3,5%, peste valoarea înregistrată la nivelul județului

Vaslui.

Furturile reprezintă cele mai frecvente infracțiuni comise din totalul infracțiunilor,

majoritatea fiind înregistrate în spațiile publice. Astfel, se impune extinderea actualului

sistem de supraveghere video în zonele cele mai frecventate ori zonele cu cel mai ridicat risc

infracțional, pentru creşterea siguranței cetățenilor şi, implicit, diminuarea ratei criminalității

în localitate.

Soluția propusă Sistemul de supraveghere video este un instrument eficient de culegere a datelor, de

documentare, de stocare şi de suport în coordonarea acțiunilor forțelor de Politie

Comunitară. Extinderea sistemului de monitorizare a principalelor intersecții duce la

scăderea stării infracționale prin descurajarea fenomenului infracțional și a activităților

antisociale în zonele respective.

Grupuri țintă Locuitorii Municipiului Huși;

Activități principale - Instalarea rețelei de camere de monitorizare;

- Supravegherea video a instituțiilor publice și a zonelor comerciale;

- Campanii de informare și conștientizare pentru creșterea capacității locuitorilor de

a acționa responsabil în cazul apariției unei situații de urgență.

Rezultate așteptate - Reducerea infracționalității de la nivel local cu 10%;

- Creșterea numărului de camere video instalate;



AP4, Prioritatea de Investiții 4.2., Obiectiv Specific 4.2.2, realizarea de sisteme de

monitorizare video bazat pe instrumente inovative și eficiente de management al traficului.

Prioritatea de Investiții 4.3., Obiectiv Specific 4.3.1 Creșterea calității spațiilor publice în zonele

urbane

Posibili parteneri Consiliul Local Huși; Poliția municipiului Huși;



Sustenabilitate Întreținerea obiectivului de investiții se va face din bugetul local, costurile de întreținere

pentru această activitate fiind minimale.




Obiectiv sectorial 1.3. ”Diversificarea posibilităților de petrecere a timpului liber”




Obiectiv sectorial 1.1. Îmbunătățirea condițiilor de locuire oferite de centrele urbane ale

județului Vaslui

Măsura 1.3. Dezvoltarea serviciilor publice

Documente necesare Cerere finanțare; Studiu fezabilitate

Titlul proiectului 11. Modernizarea sediului Primăriei Municipiului Huși Scopul proiectului Creșterea gradului de acces al cetățenilor la servicii publice de calitate, adaptate nevoilor

specifice, prin alinierea la standardele impuse de reglementările naționale și europene.

Obiective specifice - reabilitarea/modernizarea clădirii Primăriei Municipiului Huși și dotarea

corespunzătoare a acesteia;

- crearea condițiilor moderne optime pentru funcționarii publici, a persoanelor

contractuale și a cetățenilor care apelează la serviciile oferite de către autoritatea

publică locală;

Problema identificată În urma consultărilor publice s-a evidențiat necesitatea modernizării sediului Primăriei Huşi,

atât din punct de vedere al reabilitării clădirii, cât şi din punct de vedere al dotărilor

specifice.

Soluția propusă Proiectul propune lucrări ample de reabilitare şi modernizare a sediului Primăriei Huşi.


Angajații Primăriei Huși;

Activități principale - Lucrări de reabilitare/modernizare clădire: arhitectură, rezistență, instalații;

- Lucrări accesibilitate: spații de parcare, drumuri acces;

- Achiziție dotări specifice (mobilier, aparatură etc.);

Rezultate așteptate - Modernizarea sediului Primăriei;

- Crearea condițiilor adecvate desfășurării activității funcționarilor publici;

- Îmbunătățirea condițiilor de viață a cetățenilor comunei;

Buget estimat 1 milion Euro

Surse de finanțare Programul Operațional Regional 2014-2020 AP 3, Prioritatea de investiții 3.1., Obiectivul specific 3.1.1. Creșterea eficienței energetice în clădirile publice Bugetul Local

141

Posibili parteneri Consiliul Local Huși


Sustenabilitate După încheierea proiectului, lucrările de întreținere vor fi susținute din Bugetul local.



Planul de acțiune sectorial ”Capacitate administrativă”

Obiectiv sectorial 8.1. ”Modernizarea infrastructurii și dotărilor administrației publice”



Planul de acțiune sectorial ”Administrația publică locală”

Măsura 11.1. „Dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii şi dotări Consiliului Județean Vaslui

Documente necesare Cerere Finanțare; Studiu de fezabilitate; Proiect tehnic;

Titlul proiectului 12. Modernizarea Stadionului Municipal Scopul proiectului Încurajarea desfășurării de activități sportive prin oferirea unor condiții optime pentru

antrenamente şi competiții.

Obiective specifice - Îmbunătățirea condițiilor pentru desfăşurarea activităților sportive;

- Îmbunătățirea performanțelor sportive ale asociațiilor sportive existente;

- Creşterea numărului de competiții sportive organizate la nivelul municipiului Huși;

- Crearea de noi locuri de muncă;

- Creşterea numărului de competiții sportive;

- Creşterea numărului de asociații/cluburi sportive.

Problema identificată În municipiul Huși infrastructura de desfășurare a activităților sportive este destul de slab

dezvoltată. Raportat la numărul populației, și în special la numărul tinerilor, se evidențiază o

suprasolicitare a infrastructurii existente. La nivel local funcționează mai multe cluburi

sportive de fotbal, volei, baschet, arte marțiale etc. care întâmpină dificultăți în desfășurarea

activității și organizarea unor competiții sportive.

Soluția propusă Proiectul constă în reabilitarea și modernizarea Stadionului Municipal. Implementarea

proiectului va duce la îmbunătățirea condițiilor de desfășurare a activităților sportive la nivel

local, dar şi la creşterea numărului de competiții sportive organizate.

Grupuri țintă Populația municipiului Huși; Asociații/cluburile sportive existente; Unitățile educaționale;

Activități principale - Lucrări de reabilitare/modernizare: arhitectură, rezistență, instalații;

- Realizare pistă de atletism;

- Lucrări accesibilitate;

- Achiziție dotări specifice (scaune stadion, mobilier etc.);


Surse de finanțare Programul Operațional Regional 2014-2020 AP4, Prioritatea de Investiții 4.3., Obiectiv Specific 4.3.1 Creșterea calității spațiilor publice în zonele urbane


Posibili parteneri Consiliul Local Huși, Consiliul Județean Vaslui, Mediul de afaceri


Sustenabilitate Ulterior finalizării implementării proiectului, cheltuielile de funcționare şi administrare

stadionului vor fi susținute din bugetul local al Municipiului Huși.




Obiectiv sectorial 1.3. ”Diversificare posibilităților de petrecere a timpului liber”



Planul de acțiune sectorial ”Dezvoltare urbană”; Obiectiv sectorial 1.1. ”Îmbunătățirea

condițiilor de locuire oferite de centrele urbane ale județului Vaslui”

Documente necesare Cerere finanțare; Plan Urbanistic Zonal (PUZ); Planul de amenajare al locației / teritoriului;

Proiect execuție; Raport - evaluarea impactului asupra mediului (acordul de mediu).

Titlul proiectului 13. Modernizarea dotărilor pentru situații de urgență

Scopul proiectului Îmbunătățirea dotării cu echipamente a bazelor operaționale pentru intervenții în situații de

urgență în scopul îmbunătățirii capacității de răspuns în situații de urgență.

Obiective specifice - îmbunătățirea capacitații de răspuns în situații de urgență la nivelul municipiului

prin reducerea timpului de intervenție pentru acordarea primului ajutor calificat și

pentru intervenții în situații de urgență;

- dezvoltarea capacității autorității publice locale de a gestiona mai eficient serviciile

publice pentru situațiile de urgență;

Problema identificată În cadrul consultărilor publice realizate în procesul de elaborare a strategiei de dezvoltare

locală s-a evidențiat necesitatea unor investiții semnificative în serviciile de urgență ca

urmare a slabei dotări cu mijloace şi echipamente necesare gestionării eficiente a situațiilor

de urgență.

Soluția propusă Proiectul propune achiziționarea de echipamente care să îmbunătățească capacitatea de

răspuns în situații de urgență la nivel local, prin reducerea timpului mediu de intervenție

pentru acordarea primului ajutor calificat și pentru intervenții în situații de urgență. Astfel,

modernizarea dotărilor pentru situațiile de urgență se impun cu necesitate în perspectiva

îmbunătățiri siguranței populației din municipiul Huşi.


Potențialii investitori;

Agenții economici locali;

Instituțiile publice;

Activități principale - achiziționarea de echipamente specifice;

Rezultate așteptate - serviciul pentru situații de urgență mai bine dotat tehnic;

- personal mai bine instruit;


143


AP 6, Prioritatea de Investiții 5.ii., Obiectiv Specific 6.2 Promovarea investițiilor pentru

abordarea riscurilor specifice, asigurând reziliența la dezastre și dezvoltarea de sisteme de

gestionare a dezastrelor


RO07 Adaptare la Schimbările Climatice

Programul Operațional Comun România-Ucraina-Moldova

Posibili parteneri Consiliul Local Huşi;


Inspectoratul pentru Situații de urgență;


Sustenabilitate Ulterior finanțării implementării proiectului, întreținerea dotărilor şi echipamentelor

achiziționate va fi responsabilitatea serviciului pentru situații de urgență.



Planul de acțiune sectorial ”Sănătate”

Obiectiv sectorial 6.1. „Atragerea cadrelor medicale specializate şi dezvoltarea infrastructurii

medicale”



Plan sectorial de acțiune „Dezvoltare urbană”

Măsura 1.3. „Dezvoltarea serviciilor publice”


Studiu de fezabilitate;

Proiect tehnic;


Titlul proiectului 14. Reabilitarea și crearea de spații de parcare

Scopul proiectului Dezvoltarea echilibrată a sistemului de transport rutier pe plan local, prin asigurarea unei

infrastructuri moderne şi durabile, spații de parcare suficiente, conform reglementărilor

publice de urbanism.

Obiective specifice - Creşterea numărului de locuri de parcare şi accesibilității la spațiile de parcare

existente;

- Îmbunătățirea fluxului circulației, prin reducerea zonelor de aglomerație;

- Administrarea eficientă a spațiilor de parcare şi îmbunătățirea serviciilor de

parcare;

- Reducerea gazelor cu efect de seră prin decongestionarea traficului;

Problema identificată Necesitatea investiției derivă din creşterea continuă a parcului auto local, fapt ce impune

crearea de noi locuri de parcare şi facilități oferite locuitorilor.

Soluția propusă Proiectul propune implementarea unui sistem de spații de parcare, care să contribuie la

fluidizarea traficului şi decongestionarea zonelor mai aglomerate, cu impact favorabil atât

asupra dezvoltării socio-economice, cât şi asupra calității mediului.

Grupuri țintă Locuitorii muncipiului Huşi; Mediul de afaceri; Instituțiile publice locale;

Activități principale - Amenajarea terenurilor prevăzute pentru crearea de spații de parcare;

- Crearea de spații de parcare conform reglementărilor în domeniu;

Rezultate așteptate - Rețea modernă de spații de parcare;

- Fluidizarea traficului;




zonele urbane

Posibili parteneri Consiliul Local Huşi; Cosiliul Județean Vaslui; Agenți economici locali;


Sustenabilitate Ulterior finanțării implementării proiectului, întreținerea spațiilor de parcare va fi realizată

cu fonduri din Bugetul local, precum şi din veniturile rezultate din taxele aplicate.




Obiectiv sectorial 1.1. „Îmbunătățirea aspectului general al municipiului”




Obiectiv sectorial 1.1. „Îmbunătățirea condițiilor de locuire oferite de centrele urbane ale


Documente necesare Cerere de finanțare; Plan Urbanistic Zonal (PUZ); Raport - evaluarea impactului asupra

mediului (acordul de mediu); Studiu Fezabilitate.

145

Titlul proiectului 15. Reabilitarea termică a imobilelor de locuințe (blocuri)

Scopul proiectului Îmbunătățirea eficienței energetice a blocurilor de locuințe din municipiul Huși.

Obiective specifice - Reducerea consumului de energie destinat încălzirii locuințelor;

- Protejarea mediului prin reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră;

- Schimbarea aspectului blocurilor de locuințe şi implicit al municipiului Huși;

Problema identificată Anvelopa blocurilor de locuințe existente este considerată în prezent necorespunzătoare

din punct de vedere termic, din cauză că are ca efect consumuri energetice deosebit de

mari şi implicit emisii poluante de gaze cu efect de seră.

Soluția propusă Proiectul constă în anveloparea termică a 25 de blocuri de locuințe din municipiul Huși. O

izolare termică bună înseamnă diminuarea necesarului de încălzire/răcire concomitent cu

reducerea emisiilor poluante.


Activități principale - Izolarea termică a pereților exteriori;

- Înlocuirea ferestrelor şi a ușilor exterioare existente, inclusiv tâmplăria aferentă

accesului în blocul de locuințe, cu tâmplărie performantă energetic;

- Termo-hidroizolarea terasei/termoizolarea planșeului peste ultimul nivel în cazul

existentei șarpantei;

- Izolarea termică a planșeului peste subsol, în cazul în care prin proiectarea

blocului sunt prevăzute

- apartamente la parter;

- Lucrări de demontare a instalațiilor şi a echipamentelor montate aparent pe

fațadele/terasa blocului de locuințe, precum şi remontarea acestora după

efectuarea lucrărilor de izolare termică;

- Lucrări de refacere a finisajelor anvelopei.

Rezultate așteptate Reabilitarea unui număr de minim 20 blocuri de locuințe;

Încadrarea blocurilor reabilitate într-o clasă superioară de performanță energetică;

Reducerea cu circa 50% a emisiilor de CO2 pe an/bloc;

Reducerea consumului anual specific de energie pentru încălzire (în medie) cu 80kWh/mp;



AP4, Prioritatea de investiții 4.1, Obiectiv specific 4.1.1 Creșterea eficienței energetice în

clădirile rezidențiale și sistemele de iluminat public din zonele urbane


PA 05– Eficiență energetică

Programul de reabilitare termică a blocurilor de locuințe, reglementat de OUG nr.18/200


Posibili parteneri Consiliul Local Huși; Asociațiile de proprietari; Mediul de afaceri


Sustenabilitate Implementarea proiectului va duce la reducerea costurilor populației destinate încălzirii

locuințelor, dar şi la reducerea emisiilor de gaze în atmosferă.



Planul de acțiune sectorial ”Mediu”

Obiectiv sectorial 7.1. ”Reducerea poluării urbane și utilizarea energiilor regenerabile”




Obiectiv sectorial 5.4. „Creşterea eficienței energetice”

Documente necesare Certificat energetic

Proiect execuție

Titlul proiectului 16. Modernizarea, reamenajarea parcurilor

Scopul proiectului Îmbunătățirea amenajării spațiilor verzi şi diversificarea posibilităților de petrecere a

timpului liber a populației.

Obiective specifice - Diversificarea posibilităților de petrecere a timpului liber, atât pentru locuitorii

municipiului Huși, cât și pentru turiști;

- Creșterea suprafeței de spații verzi cu minim 25% față de situația actuală;

- Îmbunătățirea calității mediului, prin reducerea poluării şi îmbogățirea atmosferei

cu oxigen;

- Armonizarea peisajelor antropice cu cele naturale;

- Îmbunătățirea aspectului estetic şi arhitectural al localității;

- Crearea unui cadru adecvat practicării sportului, turismului şi activităților

recreative;

- Amortizarea zgomotelor urbane.

Problema identificată Una dintre problemele semnalate de locuitorii municipiului Huși în cadrul sondajului de

opinie realizat este lipsa spațiilor verzi şi slaba diversitate a posibilităților de petrecere a

timpului liber.

Soluția propusă Prin acest proiect se urmărește modernizarea parcurilor existente prin reamenajarea

acestora în scopuri recreative atât pentru adulți, cât și pentru copii, și dotarea

corespunzătoare a parcurilor existente.

Grupuri țintă Populația municipiului Huși

Turiștii români sau străini

Agenții economici

Activități principale - Reabilitarea aleilor şi trotuarelor din cadrul parcurilor – instalarea de pavele

ecologice;

- Utilarea parcurilor cu mobilier specific;

- Amenajarea cu recipiente pentru colectarea deșeurilor recuperabile;

147

- Reabilitarea stratului verde din parcuri;

- Plantarea de arbori şi arbuști;

- Amenajarea cu echipamente de joacă pentru copii.

Rezultate așteptate - 26 mp spații verzi amenajate;

- zonă de agrement amenajată;

- Rețea wireless pentru acces gratuit la Internet funcțională;

- 2 parcuri modernizate;

- Minim 1 parc nou amenajat.



AP 4, Prioritatea de Investiții 4.3., Obiectiv Specific 4.3.1 Creșterea calității spațiilor publice în

zonele urbane

Posibili parteneri Consiliul Local Huși; Consiliul Județean Vaslui; Agenția pentru Protecția Mediului Vaslui;

Mediul de afaceri;


Sustenabilitate Ulterior implementării proiectului, întreținerea parcului va fi responsabilitatea administrației

publice locale.




Obiectiv sectorial 1.3. ”Diversificarea posibilităților de petrecere a timpului liber”




Obiectiv sectorial 1.1. ”Îmbunătățirea condițiilor de locuire oferite de centrele urbane ale



Plan Urbanistic Zonal (PUZ);

Raport - evaluarea impactului asupra mediului (acordul de mediu);

Studiu Fezabilitate.

Titlul proiectului 17. Realizarea Centrului Cultural Multifuncțional Scopul proiectului Îmbunătățirea calității vieții populației prin creșterea accesului publicului larg la serviciile

socio-culturale și educative.

Obiective specifice - Diversificarea posibilităților de petrecere a timpului liber în municipiul Huși;

- Reabilitarea clădirii Cinematografului ”Dacia” și înființarea Centrului Cultural

Multifuncțional;

- Amenajarea cu dotări specifice funcționării optime a noului Centru Cultural;

Problema identificată Din cauza stării avansate de degradare a Cinematografului ”Dacia”, clădirea necesită lucrări

urgente de reabilitare.


Soluția propusă Proiectul propune realizarea de lucrări de reabilitare a Cinematografului ”Dacia” și dotarea

corespunzătoare a clădirii cu scopul de a diversifica posibilitățile de petrecere a timpului

liber ale populației. Administrația publică locală dorește aducerea acestui obiectiv cultural la

standarde moderne, contribuind astfel la reîntregirea patrimoniului cultural al municipiului

Huși. Necesitatea modernizării clădirii cinematografului este semnalată în special de tinerii

atât din municipiu, cât și din localitățile învecinate, unde nu există un astfel de obiectiv. Se

dorește transformarea clădirii Cinematografului „Dacia” într-un Centru Cultural

Multifuncțional care să găzduiască evenimentele culturale locale.


Activități principale - Reabilitarea/modernizarea clădirii Cinematografului „Dacia” și crearea de facilități

specifice noului Centru Cultural;

- Amenajarea cu mobilier și aparatură specifică funcționalității clădirii;

- Promovarea Centrului Cultural în rândul grupurilor țintă;

Rezultate așteptate - Clădirea Cinematografului ”Dacia” reabilitată și dotată corespunzător;

- Înființarea Centrului Cultural Multifuncțional;




zonele urbane

AP5, Prioritatea de Investiții 5.1., Obiectiv Specific 5.1.1 Conservarea, protejarea și valorificarea

patrimoniului cultural în vederea consolidării identității culturale și utilizării eficiente ale

acestuia



Sustenabilitate După finalizarea lucrărilor, obiectivele vor fi întreținute cu ajutorul Bugetului Local, dar și

prin venituri proprii.





Documente necesare Proiectul tehnic (Documentația tehnico-economică); Certificat de urbanism.

Titlul proiectului 18. Modernizarea bazei de dotări specifice a serviciului de salubritate Scopul proiectului Îmbunătățirea gestionării deşeurilor din municipiul Huşi prin modernizarea serviciului de

salubritate.

Obiective specifice - Dezvoltarea serviciilor de gestionare a deşeurilor;

- Reducerea poluării mediului;

- Promovarea programelor de modernizare a serviciului de salubrizare în vederea

149

îmbunătățirii condițiilor de viață a cetățenilor;

- Furnizarea de servicii transparente, eficiente şi competitive;

Problema identificată În urma consultărilor publice, reprezentanții operatorului de salubrizare au semnalat

necesitatea modernizării bazei de dotări specifice pentru alinierea la normele europene în

vigoare.

Soluția propusă Proiectul propune achiziționarea de dotări specifice şi implementarea unui sistem modern

de colectare selectivă a deşeurilor.

Grupuri țintă Populația municipiului Huşi

Activități principale - Extinderea sistemului de colectare a deşeurilor solide: suplimentarea numărului de

autoutilitare, a numărului de containere şi a numărului de centre de colectare;

- Dezvoltarea serviciilor de colectare selectivă a deşeurilor;

Rezultate așteptate - Creşterea numărului de autoutilitare;

- Creşterea numărului de platforme de colectare selectivă a deşeurilor;

- 1 stație de sortare amenajată corespunzător;



AP 4, Prioritatea de investiții 6.i – Investiții în sectorul deșeuri, Obiectivul Specific 4.2

Creșterea capacității sistemelor de management integrat al deșeurilor și a gradului de

reutilizare, reciclare a acestora

AP 5, Prioritatea de investiții 6.iv. - Realizarea de acțiuni destinate îmbunătățirii mediului

urban, revitalizării orașelor, regenerării și decontaminării terenurilor industriale


PA03/RO 03 - Monitorizarea mediului și planificare și control integrat

RO06 Energie Regenerabilă

Orizont 2020

Posibili parteneri Consiliul Local Huşi; Consiliul Județean Vaslui; Agenția pentru Protecția Mediului Vaslui;

Operatorul de salubritate


Sustenabilitate Funcționarea sistemului de management al deşeurilor va fi finanțat din taxele colectate de la populație şi de la agenții economici din județ.




Obiectiv sectorial 7.3. „Managementul adecvat al deşeurilor”




Măsura 5.1. „Îmbunătățirea managementului deșeuri”

Documente necesare Cerere de finanțare; Studiu de fezabilitate; Proiectul tehnic (Documentația tehnico-economică);


II.4. Surse de finanțare

Finanțarea proiectelor care pot contribui la dezvoltarea

economică a municipiului Huși poate avea drept sursă

bugetul propriu, fondurile nerambursabile

guvernamentale şi/sau europene sau fondurile

rambursabile (din categoria creditelor). La aceste surse de

finanțare se adaugă posibilitatea dezvoltării

parteneriatelor de tip public-privat, care s-au dovedit a fi

soluția potrivită pentru rezolvarea anumitor probleme

comunitare în multe dintre statele europene dezvoltate.

Fiecare dintre aceste posibile modalități de susținere a

proiectelor locale prezintă avantaje şi dezavantaje.

Alegerea unei surse de finanțare optime necesită o bună

cunoaștere a legislației naționale în vigoare, a programelor

de finanțare disponibile, și mai ales a nevoilor/problemelor

cu care se confruntă comunitatea locală.

BUGETUL LOCAL

Actul normativ prin care este reglementată constituirea

bugetului la nivel local este legea administrației publice

locale numărul 215/2001, cu toate modificările și

completările ulterioare. Astfel, conform secțiunii a II-a

privind ”Atribuțiile consiliului local”, acesta aprobă bugetul

local, virările de credite, precum și modul de utilizare a

rezervei bugetare. Potrivit legii, Consiliul Local poate

aproba finanțarea unor investiții de interes local din

bugetul propriu, și poate dispune alocarea sumelor

necesare pentru cofinanțarea proiectelor provenite din

alte fonduri. Atribuțiile consiliului local presupun și

aprobarea documentației tehnico-economice pentru

lucrările de investiții de interes local, a strategiei de

dezvoltare economico-sociale, de mediu pentru localitate,

precum și asigurarea realizării diverselor lucrări și măsuri

privind procesul de integrare europeană, mediu și

furnizarea diverselor servicii publice.

O altă sursă de finanțare la nivel local, este reprezentată

de Bugetul Județean, din care pot fi repartizate fonduri

pentru echilibrarea bugetelor locale (conform articolului

33, alin. 3, din Legea nr. 273/2006 privind finanțele publice

locale).

PROGRAMELE GUVERNAMENTALE

Transferurile consolidabile de la bugetul de stat către

bugetele locale se acordă pentru investiții finanțate din

împrumuturi externe la a căror realizare contribuie şi

Guvernul, potrivit legii, şi se aprobă anual, în poziție

globală, prin legea bugetului de stat. Din bugetul de stat,

prin bugetele unor ordonatori principali de credite ai

acestuia (ministerele şi agențiile), precum şi din alte

bugete, se pot acorda transferuri către bugetele locale

pentru finanțarea unor programe de dezvoltare sau sociale

de interes național, județean ori local.

Spre exemplu Ministerul Muncii, Familiei, Protecției Sociale

și Persoanelor Vârstnice oferă finanțări pentru acordarea

de facilități persoanelor cu handicap; acordarea ajutorului

pentru încălzirea locuinței; programe pentru ocuparea

temporară a forței de muncă etc.; Ministerul Dezvoltării

Regionale și Administrației Publice finanțează programe de

reabilitare a rețelei rutiere; acțiuni privind reducerea

riscului seismic al construcțiilor existente cu destinație de

locuință; reabilitarea termică a clădirilor de locuit etc.;

Ministerul Mediului și Schimbărilor Climatice oferă finanțări

pentru programe multianuale prioritare de mediu şi

gospodărire a apelor; Ministerul Sănătății finanțează

investițiile pentru modernizarea unităților medicale, iar

151

Ministerul Culturii acordă fonduri pentru finalizarea

lucrărilor de construcție a aşezămintelor culturale.

o PROGRAMUL NAȚIONAL DE DEZVOLTARE LOCALĂ,

aprobat prin O.U.G. 28/2013 și coordonat de Ministerul

Dezvoltării Regionale și Administrației Publice, stabilește

cadrul legal pentru implementarea unor proiecte de

importanță națională, care susțin dezvoltarea regională

prin realizarea unor lucrări de infrastructură rutieră,

tehnico-edilitară și socio-educativă.

Subprograme şi beneficiari eligibili:

Subprogramul „Modernizarea satului românesc”:

beneficiarii eligibili sunt unitățile administrativ-

teritoriale reprezentate de autoritățile administrației

publice locale ale comunelor.

Subprogramul „Regenerarea urbană a municipiilor şi

oraşelor”: beneficiarii eligibili sunt unitățile

administrativ-teritoriale reprezentate de autoritățile

administrației publice locale ale municipiilor şi

oraşelor, inclusiv pentru satele componente ale

acestora.

Subprogramul „Infrastructură la nivel județean”:

beneficiarii eligibili sunt unitățile administrativ

teritoriale reprezentate de autoritățile administrației

publice locale județene.

Finanțarea programului se asigură din transferuri de la

bugetul de stat, în limita fondurilor aprobate anual cu

această destinație în bugetul Ministerului Dezvoltării

Regionale și Administrației Publice, din fonduri aprobate

anual cu această destinație în bugetele locale ale unităților

administrativ-teritoriale beneficiare și din alte surse legal

constituite.

PROGRAMELE EUROPENE DE FINANȚARE

NERAMBURSABILĂ

o FONDURILE STRUCTURALE ŞI DE INVESTIȚII

EUROPENE (ESI)

Fondurile ESI sunt instrumente financiare prin care

Uniunea Europeană acționează pentru realizarea

obiectivelor Politicii de Coeziune prin implementarea

Programelor Operaționale, pentru eliminarea disparităților

economice şi sociale între regiuni, în scopul realizării

coeziunii economice şi sociale.

Instrumentele structurale ale Uniunii Europene au rolul de

a stimula creşterea economică a statelor membre ale

Uniunii şi de a conduce la reducerea disparităților dintre

regiuni. Ele nu acționează însă singure, necesitând

asigurarea unei contribuții din partea statelor membre

implicate. Ele sunt co-finanțate în principal din resursele

publice ale statului membru, însă în multe domenii este

necesară şi contribuția financiară privată, aceasta fiind

încurajată în cele mai multe cazuri.

În luna August 2014, Comisia Europeană a adoptat Acordul

de Parteneriat 2014-2020 cu România, documentul

strategic de primă importanță, ce listează marile priorități

de investiții pe următorii 7 ani și alocarea financiară

corespunzătoare din diversele categorii de fonduri

europene.

Acordul de parteneriat 2014 – 2020 (AP) include cinci

fonduri structurale și de investiții europene (ESI):

• Fondul european de dezvoltare regională (FEDR)

• Fondul de Coeziune (FC)

• Fondul Social European (FSE)

• Fondul european agricol pentru dezvoltare rurală

(FEADR)

• Fondul european pentru pescuit și afaceri maritime

(EMFF)


În perioada 2014-2020, fondurile alocate României sunt de

aproximativ 22,9 miliarde € în cadrul politicii de coeziune

(FEDR, FSE, FC), la care se adaugă încă 106 milioane € din

Inițiativa privind ocuparea forței de muncă în rândul

tinerilor (alături de o alocare identică din FSE). Fondurile

alocate pentru dezvoltarea sectorului agricol și a zonelor

rurale vor fi suplimentate cu 8 miliarde € din Fondul

european agricol pentru dezvoltare rurală (FEADR).

Alocarea pentru Fondul european pentru pescuit și afaceri

maritime (EMFF) se ridică la aproximativ 168 milioane €.

Lista programelor finanțate din FEDR, FSE și YEI, FC și

respectiva alocare pe fonduri (sprijinul total UE inclusiv

rezerva de performanță), conform Acordului de

Parteneriat propus pentru România pentru perioada 2014

– 2020:

Titlul programului

Fonduri

Europene

Structurale și

de Investiții

Valoare

(milioane

Euro)


Infrastructura Mare

FEDR 2,484

FC 6,935

Programul Operațional Capital

Uman FSE 4,060

Inițiativa pentru Ocuparea

Tinerilor (YEI) 106


Capacitate Administrativă FSE 553


Competitivitate * FEDR 1,330


Asistență Tehnică * FEDR 212


Regional FEDR 6,298

Program Național de

Dezvoltare Rurală (PNDR) FEADR 8,016

* programe aprobate de către Comisia Europeană

Fondul Social European (FSE) este principalul instrument

prin care Europa susține crearea de locuri de muncă, ajută

oamenii să obțină locuri de muncă mai bune și asigură

oportunități profesionale mai echitabile pentru toți

cetățenii UE. Fondul funcționează prin investiții în capitalul

uman al Europei – angajații, tinerii și toți cei aflați în

căutarea unui loc de muncă. Pentru perioada 2014-2020,

peste 80 de miliarde de euro sunt alocate statelor membre

pentru investiții în capitalul uman. La această sumă se mai

adaugă cel puțin 3,2 miliarde de euro, alocate inițiativei

„Locuri de muncă pentru tineri”. Astfel, finanțarea FSE

îmbunătățește perspectivele de angajare pentru milioane

de europeni, în special pentru cei cărora le este dificil să își

găsească de lucru.

Pentru perioada 2014-2020, FSE va pune accentul pe patru

dintre obiectivele tematice ale politicii de coeziune:

• promovarea ocupării forței de muncă şi sprijinirea

mobilității lucrătorilor;

• promovarea incluziunii sociale şi combaterea sărăciei;

• efectuarea de investiții în domeniul educației, al

formării competențelor şi al învățării pe tot parcursul vieții;

• consolidarea capacității instituționale şi a eficienței

administrației publice.

FSE finanțează următoarele priorități:

• adaptabilitatea angajaților, prin formarea de

competențe noi, și a întreprinderilor, prin adoptarea unor

metode noi de lucru;

• sporirea accesului la locuri de muncă: ajutând tinerii în

tranziția de la școală pe piața muncii sau asigurându-le

formare profesională celor aflați în căutarea unui loc de

muncă, pentru a le îmbunătăți perspectivele de angajare;

• formarea vocațională și învățarea pe tot parcursul vieții

în vederea dobândirii de noi competențe;

• sprijinirea persoanelor din grupurile defavorizate

pentru obținerea unui loc de muncă.

FSE în România finanțează două programe operaționale:

• Programul Operațional dedicat capitalului uman

• Programul Operațional dedicat capacității

administrative.

153

Inițiativa privind ocuparea forței de muncă în rândul

tinerilor (YEI – Youth Employment Initiative) va amplifica

sprijinul oferit de FSE pentru implementarea Garanției

pentru tineret, prin care se urmărește ca toți tinerii de

până la 25 de ani să primească o ofertă de calitate pentru

angajare, continuarea studiilor, o ucenicie sau un stagiu în

decurs de patru luni de la terminarea studiilor sau de la

pierderea locului de muncă. În paralel, FSE oferă o

finanțare importantă pentru reforma structurală necesară

pe termen lung și pentru investițiile în viitorul tinerilor și în

economie.

Această inițiativă alocă pentru perioada 2014 – 2020

aproximativ 3 miliarde de euro pentru regiunile și

persoanele care sunt afectate cel mai grav de problema

șomajului și a inactivității în rândul tinerilor (regiunile

eligibile sunt cele de nivel NUTS 2 în care rata șomajului în

rândul tinerilor depășește 25 %). Scopul inițiativei este de a

se asigura că, în regiunile în care aceste probleme sunt

deosebit de acute, nivelul de sprijin oferit fiecărui tânăr

este suficient pentru a produce o schimbare reală.

Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR)

urmăreşte consolidarea coeziunii economice şi sociale în

cadrul Uniunii Europene prin corectarea dezechilibrelor

existente între regiunile acesteia.

FEDR îşi concentrează investițiile asupra mai multor

domenii prioritare cheie. Această abordare este cunoscută

sub denumirea de „concentrare tematică”:

• Inovare şi cercetare;

• Agenda digitală;

• Sprijin pentru întreprinderile mici şi mijlocii (IMM-uri);

• Economie cu emisii reduse de carbon.

În România, în perioada 2014-2020, FEDR finanțează

proiecte în valoare totală de peste 10 mld. Euro, în cadrul

Programelor operaționale şi axelor prioritare aferente

acestora:

• Programul Operațional dedicat infrastructurii mari este

finanțat din FEDR, cu suma totală de 2.483.527.507 €;

• Programul Operațional dedicat competitivității este

finanțat din FEDR, cu suma totală de 1.329.787.234 €;

• Programul Operațional dedicat asistenței tehnice este

finanțat din FEDR, cu suma totală de 212.765.960 €;

• Programul Operațional Regional este finanțat din

FEDR, cu suma totală de 6.298.000.000 €.

Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală

(FEADR) reprezintă o sursă de finanțare din partea UE,

utilizată de statele membre pentru a realiza o gamă largă

de obiective ale politicii de dezvoltare rurale, cum ar fi:

îmbunătățirea competitivității întreprinderilor agricole,

forestiere și agroalimentare; susținerea protecției mediului

natural; susținerea economiilor rurale; asigurarea calității

vieții în zonele rurale.

FEADR dispune de un buget în valoare de 96,4 miliarde de

euro, care este distribuit în statele membre prin

intermediul a 94 de Programe de dezvoltare rurală (PDR)

diferite. La nivelul Uniunii, FEADR este supervizat de către

Direcția Generală Agricultură şi Dezvoltare Rurală a

Comisiei Europene.

Fondurile FEADR disponibile pot fi accesate în baza a două

documente-cheie: Programul Național de Dezvoltare

Rurală (PNDR) 2014 - 2020 şi Planul Național Strategic

pentru Dezvoltare Rurală.

Fondul de Coeziune (FC) ajută statele membre cu un

produs național brut (PNB) pe cap de locuitor de mai puțin

de 90% din media comunitară să-şi reducă diferențele

dintre nivelurile de dezvoltare economică şi socială şi să-şi

stabilizeze economiile. Acesta susține acțiuni în cadrul

obiectivului „Convergență” şi se află sub incidența

aceloraşi reguli de programare, de gestionare şi de control

ca în cazul FSE şi FEDR.


Fondul de Coeziune finanțează acțiuni care fac parte din

următoarele domenii:

- rețele transeuropene de transport, în special

proiectele prioritare de interes european definite de

Uniunea Europeană;

- mediu.

În acest context, Fondul de Coeziune poate interveni, de

asemenea, în proiecte din domeniul energiei sau al

transporturilor, atâta vreme ce acestea prezintă avantaje

clare pentru mediu: eficacitate energetică, utilizarea de

surse de energie regenerabile, dezvoltarea transportului

feroviar, sprijinirea intermodalității, consolidarea

transporturilor publice etc.

În România, în perioada 2014-2020, FC va finanța proiecte

în cadrul Programului Operațional dedicat infrastructurii

mari finanțat din FC, cu suma de 6.934.996.977 Euro.

Fondul European pentru promovarea eficacității

energetice (EEEF) - Programul energetic european pentru

relansare are ca obiectiv principal atenuarea schimbărilor

climatice, atragerea de capitaluri private şi publice în

finanțarea proiectelor care vizează atenuarea schimbărilor

climatice şi atingerea durabilității economice a fondului.

Principalii finanțatori sunt Comisia Europeană și Banca

Europeană de Investiții, iar ca solicitanți eligibili sunt

autoritățile publice regionale sau locale, autoritățile

naționale, diversele companii și IMM-uri, precum și

asociațiile.

Valoarea grantului este de 265 milioane de euro, iar în ceea

ce privește termenul de depunere, acesta este permanent.

Fondurile nerambursabile prezintă dezavantajul costurilor

(financiare şi temporale) aferente documentațiilor pentru

cererea de finanțare şi raportărilor tehnice şi financiare. În

plus, este necesară cofinanțarea locală a proiectelor şi

finanțarea în totalitate a cheltuielilor neeligibile (printre

care şi TVA), ceea ce pentru administrația publică poate

reprezenta o problemă, mai ales în cazul programelor de

finanțare care prevăd cote mari ale contribuției locale. Dar

marele avantaj al surselor de finanțare nerambursabilă prin

programe ale Uniunii Europene este că, pentru

administrațiile publice locale, procentul de cofinanțare

este de doar 2% (pentru majoritatea programelor), iar

valorile investițiilor sunt mari şi chiar foarte mari, raportat

la nevoile comunităților şi la posibilitatea de cofinanțare.

o PROGRAMELE DE COOPERARE TRANSFORNTALIERĂ

România poate participa la trei tipuri de programe de

cooperare teritorială:

- COOPERARE TERITORIALĂ TRANSFRONTALIERĂ -

presupune cooperarea regiunilor din România cu regiuni

din statele vecine. Programele de cooperare

transfrontalieră finanțează proiecte de accesibilitate

transport și tehnologia informației, mediu şi prevenirea

riscurilor, dezvoltare economică şi socială, precum şi

acțiuni „people to people”.

- COOPERARE TERITORIALĂ TRANSNAȚIONALĂ -

presupune cooperarea cu regiunile dintr-un anumit spațiu

geografic. Cooperarea transnațională finanțează

dezvoltarea de rețele care să ducă la dezvoltare teritorială

integrată în domenii precum inovația, mediul și

accesibilitatea și dezvoltarea urbană.

- COOPERARE TERITORIALĂ INTERREGIONALĂ -

presupune colaborarea cu regiuni din orice stat membru al

Uniunii Europene, prin intermediul unor proiecte

gestionate și administrate în comun de partenerii din

statele participante. Se promovează cooperarea între

autoritățile publice (locale sau regionale) precum și între

cercetătorii UE, pe probleme de interes comun prin

transferul de experiență şi bune practici între regiuni şi

prin constituirea de rețele între oraşele UE.

Ca regulă generală, rata de cofinanțare pentru programele

finanțate din Fondul European de Dezvoltare Regională

(FEDR) este 85% din fonduri comunitare şi 15% din fonduri

155

naționale, iar pentru programele finanțate din

Instrumentului European de Vecinătate şi Parteneriat

(ENPI) este 90% din fonduri comunitare şi 10% din fonduri

naționale.

Dintre programele de cooperare în care va fi implicată

România în perioada 2014 – 2020, de interes pentru

municipiul Huși pot fi:

programele de cooperare inter-regională

(INTERREG EUROPA, URBACT III, INTERACT III,

ESPON 2020);

programul de cooperare transfrontalieră aferent

politicii de vecinătate: România – Rep. Moldova;

Pentru perioada 2007-2013, Uniunea Europeană a alocat

obiectivului Cooperare teritorială europeană suma de 9

miliarde de euro, iar României 0,455 miliarde Euro. În

perioada 2014-2020, României i-au fost alocate 453

milioane de euro pentru cooperare teritorială europeană.

Beneficiarii eligibili: autorități publice centrale, autorități

publice locale, organizații de drept public, organisme de

drept privat, organizații internaționale. Beneficiarii privați

pot participa ca parteneri în proiecte sau în calitate de

subcontractori.

o GRANTURILE SEE / GRANTURI NORVEGIENE

Prin Acordul pentru Spațiul Economic European (SEE), trei

dintre țările AELS (Asociația Europeană a Liberului Schimb)

- Norvegia, Islanda şi Liechtenstein, fac parte din piața

internă europeană şi contribuie la dezvoltarea socială şi

economică prin intermediul granturilor SEE şi norvegiene,

de care beneficiază 15 state membre din estul, centrul și

sudul Uniunii Europene. Obiectivele majore ale

Mecanismului Financiar SEE şi Mecanismului Financiar

Norvegian sunt reducerea disparităților sociale și

economice în Spațiul Economic European, respectiv

întărirea relațiilor bilaterale dintre statele donatoare şi cele

beneficiare.

Granturile SEE și cele norvegiene au fost instituite în 2004,

după ce Uniunea Europeana a primit zece noi state

membre. Granturile reprezintă un acord între statele

Spațiului Economic European (SEE – Norvegia, Islanda,

Liechtenstein) și Uniunea Europeana în baza căruia statele

SEE au acces pe piața unică europeană. Granturile SEE si

cele Norvegiene 2009-2014 sprijină proiecte în 23 de

domenii de finanțare. Fiecare domeniu este gestionat de

un operator de program, în cele mai multe cazuri acesta

fiind o instituție publică românească sau o organizație

neguvernamentală.

Pentru perioada 2009-2014, România este prevăzută ca

fiind al doilea beneficiar al asistenței financiare (după

valoarea grantului) oferite de țările SEE / AELS - Norvegia,

Islanda și Liechtenstein, cu o alocare în valoare de aproape

306 milioane de euro (190,75 milioane de euro prin

Mecanismul Financiar SEE şi de 115,20 milioane de euro

prin Mecanismul Financiar Norvegian).

În prezent, este deschis un apel de proiecte cu un buget

total de 736.000 euro. Termenul final de depunere este 31

decembrie 2015 sau până la epuizarea fondurilor. Prin

acest apel de proiecte, sunt deschise două măsuri în cadrul

Fondului Bilateral la Nivel Național:

- Măsura I: Sprijin pentru deplasări – în vederea

dezvoltării relațiilor bilaterale, de a identifica şi a vizita

potențialii parteneri pentru a discuta despre posibilitățile

de colaborare în viitor;

- Măsura II: Arii prioritare – finanțează

proiecte/acțiuni, individuale sau în parteneriat, de

colaborare, schimb de experiență, transfer de cunoștințe şi

bune practici între beneficiari şi entități din Statele

Donatoare, alte state beneficiare şi România.

Fondul Bilateral Național este un instrument menit să

faciliteze contactul și cooperarea între entități din

România și cele din statele donatoare (Islanda, Principatul


Liechtenstein și Norvegia), dimensiunea bilaterala fiind

obligatorie în orice inițiativă. Cooperarea bilaterală cu

Consiliul Europei este, de asemenea, posibilă.

ALTE PROGRAME EUROPENE

o PROGRAMUL EUROPA PENTRU CETĂȚENI 2014 – 2020

În cadrul obiectivului global de a aduce Uniunea

Europeană mai aproape de cetățeni, obiectivele generale

ale programului sunt următoarele:

să ajute cetățenii să înțeleagă mai bine Uniunea,

istoria și diversitatea ei;

să promoveze cetățenia europeană și să

îmbunătățească, la nivelul Uniunii, condițiile de

participare civică și democratică.

Obiectivele specifice urmărite la nivel transnațional sau

dintr-o perspectivă europeană sunt:

sensibilizarea publicului cu privire la memoria

istorică, la istoria și la valorile comune, precum și la

scopul Uniunii, și anume, promovarea păcii, a

valorilor sale și a bunăstării cetățenilor săi prin

încurajarea dezbaterii, a reflecției și a creării de

rețele;

încurajarea participării democratice și civice a

cetățenilor la nivelul UE printr-o înțelegere mai bună

a procesului de elaborare a politicilor Uniunii și prin

promovarea oportunităților de angajament societal

și intercultural și de voluntariat la nivelul Uniunii.

Programul este deschis celor 28 de state ale Uniunii

Europene. Solicitanți eligibili: orașe/municipalități sau

comitete de înfrățire sau rețele ale acestora, alte autorități

de la nivel local/regional, federații/asociații de autorități

locale, ONG care reprezintă autoritățile locale. Buget total

2014-2020: 185.468.000 de euro.

o PROGRAMUL CREATIVĂ 2014 – 2020

Europa Creativă este un program de finanțare al Uniunii

Europene care va continua, pentru următorii 7 ani,

programele dedicate culturii și audiovizualului: Cultura

(2007-2013), Media (2007-2013) și Media Mundus.

Programul are un buget total de 1,46 de miliarde de euro

pentru perioada 2014-2020 și este gestionat de Comisia

Europeană și de Agenția Executivă pentru Educație,

Audiovizual și Cultură din Bruxelles, unde se trimit și se

evaluează toate aplicațiile.

Europa Creativă are 3 subprograme: Media, Cultura și o

componentă transversală dedicată garantării creditelor

bancare pentru sectoarele culturale și creative și cooperării

în domeniul politicilor culturale (disponibilă începând cu

2016).

Subprogramul Cultură al Programului Europa Creativă

dispune de un buget total de 454,8 milioane EUR pentru

perioada 2014-2020 și va încuraja cu precădere întărirea

capacității profesionale a persoanelor care lucrează în

domeniul culturii, întărirea capacității operaționale a

organizațiilor care oferă oportunități de dezvoltare

profesională la nivel internațional, circulația transnațională

a creațiilor culturale și dezvoltarea pe termen lung a

publicului pentru aceste creații culturale europene.

La subprogramul Cultură sunt eligibili toți operatorii din

sectoarele culturale și creative, însemnând ONG-uri,

instituții publice și companii private. Toate entitățile care

depun proiecte sau sunt partenere în proiecte în cadrul

acestui program trebuie să aibă minimum 2 ani de

existență juridică.

157

o PROGRAMUL LIFE – SPRIJINUL UE PENTRU MEDIU ȘI

CLIMĂ

Programul LIFE reprezintă instrumentul financiar al UE

dedicat mediului și politicilor climatice. Principalul obiectiv

al programului este să contribuie la implementarea,

actualizarea și dezvoltarea politicilor și legislației de mediu

și climatice prin cofinanțarea de proiecte valoare

adăugată. Noul program propus se bazează pe succesele

înregistrate de precedentul program LIFE+, dar va fi

reformat astfel încât să poată avea un impact mai mare, să

devină mai simplu și mai flexibil și să dispună de un buget

considerabil mai ridicat.

Astfel, bugetul Programului LIFE 2014-2020 este de

3.456.655.000 EUR pentru întreaga perioadă de

desfășurare, atât pentru proiecte gestionate de organisme

publice cât şi private, din care Subprogramul pentru Mediu

(ce reprezintă 75%) este de 2.592.491.250 EUR iar

Subprogramul Politici Climatice (25%) are un buget de

846.163.750 EUR. Suma este mai mică decât cererea

Parlamentului, însă reprezintă totuşi mai mult decât

bugetul perioadei anterioare, 2007 – 2013 (Life+), care a

fost de doar 2,2 miliarde de Euro.

Fiecare din cele două subprograme vor fi structurate pe

câte trei direcții principale:

Subprogramul pentru Mediu (Mediu și utilizarea

eficientă a resurselor; Biodiversitate; Guvernare și

Informare în domeniul mediului)

Subprogramul pentru Schimbări Climatice

(Atenuarea Schimbărilor Climatice; Adaptarea la

Schimbările Climatice; Guvernare și Informare în

domeniul Climei).

Printre beneficiarii eligibili se numără organismele, actorii

și instituțiile publice și/sau private, de exemplu, autorități

publice, ONG-uri, institute de cercetare, întreprinderi

private etc. Spre deosebire de vechiul program, actorii

locali pot să realizeze proiecte la nivel local sau regional

fără a implica un parteneriat internațional. Conform

Comisiei Europene, rata maximă de cofinanțare este de

60% pentru perioada 2014 – 2017 și 55% pentru 2018 – 2020.

o PROGRAMUL CADRU ORIZONT 2020

Programul-cadru european „Orizont 2020" dispune de un

buget de 70 de miliarde de euro şi urmărește în mod

sistematic finanțarea proiectelor capabile să ducă la

îndeplinire obiectivele tehnice, ştiințifice, educaționale şi

sociale asumate de statele membre prin intermediul

Strategiei „Europa 2020".

Programul «Orizont 2020» este un tip de program nou

pentru Uniunea Europeană. Este gândit să aducă rezultate

care pot aduce schimbări concrete în viața oamenilor. Cu

mai mult de 70 de miliarde de euro pentru şapte ani, este

cel mai mare program de cercetare al Uniunii de până

acum şi unul dintre cele mai mari din lume. Este singurul

program din bugetul Uniunii Europene care a cunoscut o

creştere a finanțării. Bugetul substanțial al Programului

«Orizont 2020» este un beneficiu major pentru cercetarea

şi inovația europeană.

PARTENERIATELE DE TIP PUBLIC-PRIVAT

Parteneriatele de tip public-privat sunt o soluție general

recomandată şi promovată pentru rezolvarea problemelor

sau eficientizarea serviciilor publice. Apariția Legii nr.

178/2010 (cu modificările și completările ulterioare) care

reglementează parteneriatul public-privat este privită

drept o oportunitate reală de a implementa proiectele

propuse.

La nivelul administrațiilor publice există posibilitatea

dezvoltării parteneriatelor de tip public-privat în diverse

domenii. În urma adoptării legii parteneriatului public-

privat s-ar putea externaliza o serie de servicii şi activități

publice, partenerii locali putând fi atât mediul de afaceri,

cât şi sectorul non-profit.


CREDITAREA

Din punct de vedere procedural, creditarea este o

modalitate relativ simplă, de obținere a finanțării pentru

proiectele de investiții. Băncile locale sunt instituții

financiare care au în portofoliu programe de

finanțare/creditare pentru proiectele care implică fonduri

europene. Se pot acorda astfel credite de investiții atât

pentru prefinanțarea fondurilor nerambursabile cât și

pentru cofinanțarea cheltuielilor eligibile și neeligibile din

cadrul unui proiect, urmând o serie de reglementări

interne. Costurile aferente creditelor sunt mari şi implică şi

un anumit grad de risc vis-à-vis de posibilitatea de

rambursare a datoriilor, mai ales într-o situație de

incertitudine cum este cea generată de criza financiară. În

plus, un grad ridicat de îndatorare poate reprezenta o

blocare a posibilităților de investiții pe termen scurt şi

mediu, cu atât mai mult cu cât o organizație cu datorii mari

devine neeligibilă atât pentru accesarea altor credite, cât şi

pentru atragerea de fonduri nerambursabile.

Guvernul României stabileşte anual limitele pentru

finanțările rambursabile care pot fi contractate de

administrațiile locale, pentru încadrarea în nivelul

deficitului bugetului general consolidat. Conform Hotărârii

nr. 1182/2012 privind aprobarea limitelor anuale, aferente

anilor 2013, 2014 şi 2015, pentru finanțările rambursabile

care pot fi contractate şi pentru tragerile din finanțările

rambursabile contractate sau care urmează a fi

contractate de unitățile/subdiviziunile administrativ-

teritoriale, pentru încadrarea în nivelul anual al deficitului

bugetului general consolidat, limitele anuale privind

finanțările rambursabile care pot fi contractate,

reprezentând datorie publică locală, sunt în sumă de 800

milioane lei (pentru fiecare dintre anii 2013, 2014 şi 2015).

De asemenea, pentru încadrarea în nivelul anual al

deficitului bugetului general consolidat, limitele anuale

privind tragerile din finanțările rambursabile contractate

sau care urmează a fi contractate de

unitățile/subdiviziunile administrativ-teritoriale sunt în

sumă de 1.200 milioane lei pentru fiecare dintre anii 2013,

2014 şi 2015.

Legislația națională, care plafonează tragerile din fonduri

rambursabile contractate sau noi, precum şi gradul maxim

de îndatorare de 30%, nu este aplicabilă creditelor

contractate pentru cofinanțarea proiectelor europene.

Pentru proiectele de mare amploare se pot accesa şi

programe de finanțare internaționale ce au ca surse

instituții financiare internaționale: BERD (Banca Europeană

pentru Reconstrucție şi Dezvoltare), BEI (Banca Europeană

de Investiții), FMI (Fondul Monetar Internațional) şi Banca

Mondială.

Banca Europeană de Investiții (BEI) finanțează proiecte

care au ca obiectiv promovarea politicilor UE și

implementarea Agendei Lisabona, a Inițiativei Inovare 2010

de creare și promovare a unei economii bazate pe

cunoaștere. BEI împrumută pană la 50% din valoarea unui

proiect și cofinanțează investițiile împreună cu alte bănci

(Banca Europeană pentru Reconstrucție si Dezvoltare). În

prezent, BEI a devenit cea mai importantă sursă de

finanțare internațională a proiectelor din noile state

membre ale UE, dar şi pentru cele din regiunea Balcanilor.

Banca Mondială sau Banca Internațională de

Reconstrucție și Dezvoltare (BIRD) s-a dedicat exclusiv

ajutorării pe termen lung a țărilor întârziate. BIRD oferă

împrumuturi și ajutoare dezvoltării țărilor cu venituri

mijlocii și mici. Banca Mondială se oferă ca un mijloc de

finanțare independent pentru completarea finanțărilor

necesare și nu pentru substituirea finanțărilor naționale.

De asemenea, între Ministerul afacerilor europene și Banca

Mondială s-a semnat în anul 2012 un acord pentru servicii

de consultanță privind asistența tehnică în vederea

creșterii ratei de absorbție a fondurilor structurale și de

coeziune atât pentru intervalul 2007 – 2013, cât și pentru

actualul exercițiu bugetar al Uniunii Europene, 2014 – 2020.

159

II.5. Coerența cu politicile existente

Strategia de dezvoltare a municipiului Huși, perioada 2014-

2020 asigură, prin obiectivele propuse, corespondența cu

politicile comunitare, naționale, regionale și județene

prezente.

Principalul obiectiv al Strategiei Municipiului Huși,

orizontul de timp 2014-2020, vizează creșterea atractivității

Municipiului Huși pentru diminuarea fenomenului de

migrație a resurselor umane, un prim obiectiv strategic în

acest sens fiind chiar îmbunătățirea condițiilor de trai ale

locuitorilor din Huși. Prin acest obiectiv este asigurată

concordanța cu Strategia de dezvoltare economico- socială

a județului Vaslui, cu orizontul de timp 2013-2020, direcția II

de dezvoltare fiind îmbunătățirea atractivității generale a

comunităților locale din județul Vaslui pentru a reduce

migrația resurselor umane.

Primul din obiectivele Strategiei de dezvoltare a

municipiului Huși, perioada 2014-2020, se referă la

îmbunătățirea infrastructurii rutiere și tehnico-edilitare.

În acest sens, Strategia de dezvoltare economico- socială a

județului Vaslui, cu orizontul de timp 2013-2020, are ca

obiectivul strategic 1 modernizarea infrastructurii în

vederea îmbunătățirii accesibilității județului Vaslui și a

creșterii calității vieții. Strategia Națională pentru

Dezvoltare Durabilă a României, Orizonturi 2013-2020-2030

își propune, de asemenea, o serie de obiective în domeniul

infrastructurii:

- Îmbunătățirea calității și accesului la

infrastructura de apă și apă uzată prin asigurarea

serviciilor de alimentare cu apă şi canalizare în

majoritatea zonelor urbane şi stabilirea

structurilor regionale eficiente pentru

managementul serviciilor de apă/apă uzată;

- Promovarea unui sistem de transporturi în

România care să faciliteze mișcarea în siguranță,

rapidă şi eficientă a persoanelor şi mărfurilor la

nivel național şi internațional, în conformitate cu

standardele europene și garantarea unei

accesibilități generale minime a serviciilor publice

pentru toți cetățenii, abordându-se o atenție

specială grupurilor vulnerabile (copii, bătrâni,

persoane cu mobilitate redusă);

- Îmbunătățirea condițiilor de trafic rutier și

pietonal și creșterea condițiilor de siguranță,

estimându-se o reducere cu 50% a numărului de

decese în urma accidentelor din transporturi în

perspectiva anului 2030 față de anul 1998;

- În domeniul protecției infrastructurii de transport

se va dezvolta o politică de „risc zero”, iar

riscurile existente vor fi reevaluate continuu la

toate modurile de transport.


2020 urmărește şi îmbunătățirea calității sistemului

educațional și cultural. Îmbunătățirea calității sistemului

educațional este vizată și de Strategia de dezvoltare

economico-socială a județului Vaslui, perioada 2013-2020,

obiectivele sectoriale în acest domeniu abordând măsuri

pentru dezvoltarea infrastructurii educaționale și pentru

îmbunătățirea condițiilor de desfășurare a serviciilor de

educație.

Acest obiectiv este coerent și cu direcțiile schițate de

Strategia Națională pentru Dezvoltare Durabilă a României,

Orizonturi 2013-2020-2030, aceasta propunându-și

reducerea decalajului existent față de alte state membre

ale UE prin dezvoltarea capacității și inovației

instituționale, profesionalizarea managementului

educațional și școlar, dezvoltarea bazei instituționale și

logistice a sistemului educațional național, creșterea


calității procesului de formare a personalului didactic și de

conducere din învățământ.

Printre prioritățile de intervenție comune regăsite la nivelul

Planului Național de Reformă 2014 se pot menționa:

creșterea relevanței programelor de învățământ superior

în acord cu nevoile pieței muncii; sprijinirea studenților din

mediul rural şi din grupurile dezavantajate pentru a

participa la învățământul terțiar. Realizarea acestui

obiectiv, va contribui la obținerea unor rezultate mai bune

pe plan educațional, în special: o reducere a abandonului

școlar la mai puțin de 10%, acesta fiind unul din cele mai

importante obiective ale Uniunii Europene pentru o

creștere inteligentă, asumate prin Strategia Europa 2020.

Dezvoltarea activităților și a infrastructurii culturale se

regăsește printre angajamentele asumate de Strategia de

Dezvoltare Regională Nord-Est 2014-2020 care propune

reabilitarea obiectivelor turistice ce aparțin patrimoniului

cultural, istoric, ecumenic, dar și organizarea de târguri,

expoziții muzeale, etnografice și manifestări culturale,

festivaluri, acțiuni și campanii de promovare integrată a

produsului turistic local și regional și sprijinirea participării

la acest tip de evenimente pe plan intern și internațional.

Aspectul diversității culturale nu este omis nici din

Strategia Naționale pentru Dezvoltare Durabilă a României,

Orizonturi 2013-2020-2030 care își propune crearea unui

cadru legislativ, instituțional și participativ modern pentru

reducerea riscurilor de sărăcie și excluziune socială,

promovarea coeziunii sociale, egalității de șanse și

diversității culturale, precum și pentru gestionarea

responsabilă a fenomenelor demografice și migrației. Și

Strategia sectorială în domeniul culturii și patrimoniului

național pentru perioada 2014-2020, are ca obiective

operaționale protejarea patrimoniului cultural național și

susținerea și promovarea creației culturale și artistice

contemporane. Agenda Europeană pentru Cultură, susține

că acest sector al culturii este un element indispensabil

pentru atingerea obiectivelor strategice ale Uniunii în

materie de prosperitate, de solidaritate și de securitate.

Un alt obiectiv al Strategiei de dezvoltare a municipiului

Huși, perioada 2014-2020, este îmbunătățirea sistemului de

sănătate și a serviciilor sociale. Îmbunătățirea calității

acestor servicii publice este vizată și de Strategia de

dezvoltare economică și socială a județului Vaslui, perioada

2013-2020, obiectivul 7 vizând creșterea calității serviciilor

publice. Acest obiectiv este coerent și cu direcțiile

strategice de acțiune schițate de Strategia Națională pentru

Dezvoltare Durabilă a României, Orizonturi 2013-2020-2030,

aceasta propunându-și dezvoltarea unor servicii publice

eficiente și promovarea unor servicii medicale de calitate în

condiții de egalitate si de protecție împotriva amenințărilor

la adresa sănătății. În conformitate cu PNR, pentru

realizarea unui sistem de asistență socială echitabil și de

calitate, în perioada 2014-2020, România are în vedere

realizarea unei abordări bazate pe parteneriat. Accentul va

fi pus pe întărirea capacității furnizorilor publici și privați

pentru a oferi servicii de calitate, asigurându-se tranziția de

la modelul instituțional către serviciile sociale oferite la

nivelul comunității, inclusiv dezvoltarea infrastructurii

centrelor de îngrijire. O atenție deosebită se acordă

îmbunătățirii competențelor specialiștilor din domeniul

asistenței sociale, precum și dezvoltării sistemului de

monitorizare, evaluare și colectare a datelor. La nivel

european, Carta Verde a Coeziunii Teritoriale, are ca

obiectiv: accesul la educație și servicii medicale, realizarea

acestuia contribuind la coeziunea economică și socială

teritorială.


2020 vizează și îmbunătățirea condițiilor de locuire, prin

înfrumusețarea aspectului urban, îmbunătățirea condițiilor

rezidențiale și îmbunătățirea condițiilor de mediu.

Reabilitarea urbană este abordată și în Strategia de

Dezvoltare Regională Nord-Est 2014-2020, unul din obiective

fiind sprijinirea dezvoltării zonelor urbane prin investiții în

infrastructura locală și atragerea investitorilor și turiștilor

străini contribuind astfel la creșterea standardelor de viață

a locuitorilor prin îmbunătățirea imaginii mediului urban.

De asemenea, unul dintre principalele obiective din cadrul

161

Strategiei Naționale pentru Dezvoltare Durabilă a

României, Orizonturi 2013-2020-2030 este „Sprijinirea

dezvoltării economice și sociale echilibrate teritorial și

durabile a regiunilor României corespunzător nevoilor și

resurselor lor specifice prin concentrarea asupra polilor

urbani de creștere; îmbunătățirea condițiilor

infrastructurale și a mediului de afaceri pentru a face din

regiunile României, în special cele rămase în urmă, locuri

mai atractive pentru a locui, a le vizita, a investi și a

munci.”

Îmbunătățirea condițiilor de mediu, se regăsește ca

obiectiv și în strategia județeană de dezvoltare, una dintre

direcțiile de dezvoltare vizate fiind chiar îmbunătățirea

condițiilor de mediu și protejarea mediului înconjurător.

Strategia se află în concordanță și cu Prioritatea 1 –

Infrastructură și mediu din cadrul Strategiei de Dezvoltare

Regională Nord-Est 2014-2020, prin următoarele măsuri:

Măsura 1.4 - Reabilitarea și modernizarea infrastructurii de

mediu, Măsura 1.5 - Dezvoltarea infrastructurii energetice.

De asemenea, Planul Național Regional 2014-2020 prevede

ca priorități trecerea la o economie bazată pe emisii reduse

de carbon în toate sectoarele, îmbunătățirea

managementului resurselor de apă și producerea și

distribuția energiei electrice și termice din surse

regenerabile de energie.

Nu în ultimul rând, unul dintre obiectivele principale ale

Strategiei de dezvoltare durabilă a Uniunii Europene este

protecția mediului prin protejarea capacității Pământului

de a menține viața în toată diversitatea ei, respectarea

limitelor resurselor naturale ale planetei și asigurarea unui

înalt nivel de protecție și îmbunătățire a calității mediului;

prevenirea și reducerea poluării mediului și promovarea

producției și consumului durabile, pentru a determina

distrugerea legăturii dintre creșterea economică și

degradarea mediului.

Dezvoltarea mediului economic local, prin atragerea și

menținerea investitorilor străini, valorificarea resurselor

economice locale și sprijinirea parteneriatelor publice-

private, este un alt obiectiv al Strategiei de dezvoltare a

municipiului Huși, perioada 2014-2020.

Și Strategia de dezvoltare economică și socială a județului

Vaslui, perioada 2013-2020 vizează dezvoltarea unităților

economice autohtone și atragerea de noi investiții pentru

sporirea numărului de locuri de muncă, iar prin direcția III

urmărește valorificarea superioară a resurselor județului.

În conformitate cu Planul Național de Reformă, precum și

cu Strategia Națională pentru Cercetare, Dezvoltare

Tehnologică și Inovare 2014-2020 consolidarea cercetării, a

dezvoltării tehnologice și a inovării reprezintă o prioritate a

României pentru perioada 2014-2020. În acest scop,

România are în vedere stimularea investițiilor private în

CDI, dezvoltarea infrastructurii de CDI și deblocarea

potențialului de excelență în cercetare și inovare.

Sprijinirea antreprenorialului, creșterea competitivității

IMM-urilor, accesul IMM-urilor la piețe, reactivitatea

administrației publice la nevoile IMM-urilor sunt de

asemenea, principalele direcții de acțiune ale Strategiei

Guvernamentale privind dezvoltarea sectorului IMM și

îmbunătățirea mediului de afaceri - Orizont 2020, a cărei

obiectiv principal este creșterea semnificativă, sub aspect

dimensional, sectorial și regional, a soldului net de IMM-uri

active economic, dezvoltarea întreprinderilor existente și

crearea de noi locuri de muncă până la sfârșitul anului

2020. Ținta strategică a acestei strategii, ca principal

indicator de rezultat pentru anul 2020, este ca soldul net

de IMM-uri active economic să depășească pragul de 670

mii de întreprinderi în economia României. În termeni de

"densitate a IMM-urilor la 1.000 de locuitori", atingerea

acestei ținte strategice înseamnă funcționarea a cca. 36 de

întreprinderi la mia de locuitori în 2020, față de 21,94

întreprinderi la mia de locuitori în 2012.


Mediul de afaceri, în special sectorul IMM-urilor, este

considerat ca fiind motorul și principalul pilon al economiei

europene, obiectivul propus de Strategia Europa 2020 în

acest sens vizând atingerea unui nivel al investițiilor

publice și private în cercetare și dezvoltare de 3% din PIB-ul

Uniunii Europene, până în 2020, prin dezvoltarea CDI și

îmbunătățirea mediului de afaceri, în special a IMM-urilor.

Această abordare, denumită Creștere inteligentă, face

referire la dezvoltarea unei economii bazate pe cunoaștere

și inovare combinată cu utilizarea eficientă a resurselor

existente.

Realizarea acestui obiectiv al Strategiei de dezvoltare a

municipiului Huși va avea ca rezultat îmbunătățirea ofertei

locale de locuri de muncă. Strategia Europa 2020 are, de

asemenea, un obiectiv cheie legat de oferta de locuri de

muncă, vizând promovarea unei economii cu o rată ridicată

a ocupării forței de muncă, care să asigure coeziunea

socială și teritorială prin deblocarea potențialului economic

al zonelor rurale, dezvoltarea piețelor și locurilor de muncă

la nivel local. În acest sens, una dintre țintele Strategiei

este o rata de ocupare a populației cu vârstă cuprinsă între

20 și 64 de ani, de 75%, până în 2020.

Obiectivul 5 din cadrul Strategiei de dezvoltare a

municipiului Huși, perioada 2014-2020 este diversificarea

posibilităților de petrecere a timpului liber și dezvoltarea

turismului. Acest obiectiv este concordant cu politicile

județene, regionale și naționale. Astfel, direcția II.5 din

Strategia de dezvoltare economico-socială a județului Vaslui,

perioada 2013-2020 are ca obiective dezvoltarea

posibilităților de petrecere a timpului liber pentru

îmbunătățirea atractivității generale a comunităților locale

din județul Vaslui iar direcția III.4 vizează dezvoltarea

turismului.

Turismul este o prioritate și în cadrul Strategiei de

Dezvoltare Regională Nord-Est 2014-2020, obiectivul

acesteia fiind realizarea de investiții și dezvoltarea de noi

servicii turistice în vederea valorificării potențialului turistic

regional.

De asemenea, axa prioritară tematică V din cadrul

Strategiei Naționale pentru Dezvoltare Durabilă a României,

Orizonturi 2013-2020-2030 se referă la dezvoltarea durabilă

și promovarea turismului. Este asigurată coerența

prezentei strategii și cu Planul Național de Dezvoltare prin

obiectivul specific „Valorificarea potențialului turistic și

cultural al regiunilor și creșterea contribuției acestor

domenii la dezvoltarea regiunilor” din cadrul Priorității 6.

Diminuarea disparităților de dezvoltare între regiunile țării.

Un ultim obiectiv al prezentei strategii este dezvoltarea

capacității administrative a Primăriei Municipiului Huși.

Acesta este și unul dintre obiectivele Strategiei de

dezvoltare economică și socială a județului Vaslui, perioada

2013-2020.

De asemenea, una dintre direcțiile strategice din cadrul

Strategiei de Dezvoltare Regională Nord-Est 2014-2020 este

dezvoltarea resurselor umane și a serviciilor sociale. În

cadrul acestei priorități, măsura 5.6 este întărirea

capacității administrative și eficientizarea managementului

fondurilor structurale. Unul din obiectivele Strategiei

Naționale de Dezvoltare Durabilă a României, Orizonturi

2013-2020-2030, vizează capacitatea administrativă și

calitatea serviciilor publice și îndeplinirea a două obiective

specifice: creșterea capacității administrației publice prin

realizarea unor îmbunătățiri de structură și proces în

managementul ciclului de politici publice și îmbunătățirea

calității și eficienței furnizării serviciilor publice, cu accent

pe procesul de descentralizare.

163

II.6. Contribuția la obiectivele orizontale

Acțiunile propuse în cele 8 planuri sectoriale de acțiune

sunt realizate în concordanță cu prevederile comunitare şi

naționale vis-à-vis de obiectivele orizontale: dezvoltarea

durabilă, egalitatea de şanse şi societatea informațională.

Egalitatea de şanse. Acest obiectiv orizontal presupune a

nu se realiza nicio deosebire, restricție sau preferință,

indiferent de: rasă, naționalitate, etnie, limbă, religie,

categorie socială, convingeri, gen, orientare sexuală,

vârstă, handicap, boală cronică necontagioasă, infectare

HIV, etc.

Strategia de dezvoltare economico-socială a municipiului

Huși cu orizontul de timp 2014-2020 respectă, prin

intervențiile propuse, egalitatea de şanse a locuitorilor.

Prin implementarea strategiei se va asigura accesul

persoanelor cu dizabilități în toate instituțiile publice, va

creşte coeziunea socială şi se vor îmbunătăți serviciile

sociale pentru populația defavorizată.

Unul dintre proiectele strategiei se referă la înființarea de

piste pentru biciclete, facilitându-se astfel utilizarea şi a

altor mijloace de transport în afara autoturismelor. De

asemenea, prin extinderea infrastructurii rutiere şi tehnico-

edilitare se asigură accesul întregii populații din la servicii

de calitate, îmbunătățindu-se accesibilitatea tuturor

zonelor din municipiu. Mai mult decât atât, prin

îmbunătățirea serviciului de transport public în comun se

previne izolarea unor grupuri de locuitori.

Dezvoltarea durabilă este un alt obiectiv orizontal

important în comunitatea europeană, având trei

dimensiuni principale – ecologică, economică şi socială.


Huși cu orizontul de timp 2014-2020 respectă în planurile

sectoriale de acțiune principiile dezvoltării durabile. În

primul rând, strategia de dezvoltare propune extinderea şi

dezvoltarea serviciilor de colectare şi transport al

deşeurilor, modernizarea sistemului de epurare a apelor

uzate şi susținerea reducerii consumului de energie, toate

acestea ducând la îmbunătățirea condițiilor de mediu din

municipiu. Protecției şi conservării mediului îi este dedicată

o secțiune sectorială distinctă, dar reducerea nivelului de

poluare din municipiu, amenajarea spațiilor verzi, protecția

naturii şi îmbunătățirea condițiilor de mediu se vor

produce şi ca urmare a unor acțiuni din cadrul altor secțiuni

ale strategiei.

Nu trebuie omis nici impactul pozitiv pe care îl are

modernizarea infrastructurii tehnico-edilitare, ca urmare a

acestui proiect urmând a se diminua pierderile din sistem şi

a se reduce foarte mult cantitatea de apă uzată deversată

în prezent fără epurare în apele curgătoare din municipiu.

Contribuția Strategiei de dezvoltare economico-socială a

municipiului Huși cu orizontul de timp 2014-2020 la

dezvoltarea durabilă se realizează şi prin proiecte ce țin de

domeniul socio-economic: stimularea inovațiilor

tehnologice, atragerea investitorilor, conservarea

patrimoniului cultural existent, îmbunătățirea stării de

sănătate a populației, îmbunătățirea condițiilor de

furnizare a serviciilor medicale, îmbunătățirea nivelului de

conştientizare cu privire la importanța protejării mediului

etc.


Huși cu orizontul de timp 2014-2020 va contribui şi la

tranziția spre o societate informațională, existând mai

multe proiecte ce vor avea impact în acest domeniu.

Printre acestea, amintim proiectul de utilizare a serviciilor

de e-administrație, utilizarea instrumentelor on-line pentru

activitățile de promovare şi informare turistică,

introducerea rețelelor wireless în spațiile publice etc.


II.7. Monitorizarea și evaluarea

Monitorizarea şi evaluarea implementării

strategiei

Monitorizarea şi evaluarea implementării Strategiei de

dezvoltare socio-economică a municipiului Huși cu

orizontul de timp 2014 – 2020 are drept scop atât

aprecierea gradului de realizare al proiectelor propuse în

document, per ansamblu, cât şi fundamentarea

eventualelor revizuiri şi modificări ale obiectivelor, țintelor,

planurilor de măsuri şi acțiuni.

Monitorizarea reprezintă procesul continuu de culegere a

informațiilor relevante despre modul de implementare a

Strategiei de dezvoltare socio-economică a municipiului

Huși cu orizontul de timp 2014 – 2020, în timp ce evaluarea

este un proces care foloseşte informațiile obținute pe

parcursul monitorizării pentru a stabili dacă strategia şi-a

atins ținta şi a avut eficiența scontată: şi-a îndeplinit

viziunea şi obiectivele strategice şi specifice menționate.

Monitorizarea implementării strategiei va fi realizată în

permanență de către un departament/o persoană al/a

Primăriei municipiului Huși, desemnat prin decizie a

Primarului municipiului Huși. Monitorizarea va consta în

verificarea implementării în perioada programată a

activităților, colectarea datelor necesare pentru popularea

bazei de date a indicatorilor de evaluare etc. Această

activitate contribuie şi la o îmbunătățire a coordonării

proiectelor realizate la nivel local cu cele realizate la nivel

județean şi regional.

Evaluarea implementării strategiei se bazează pe

compararea gradului de atingere a țintelor propuse inițial

cu situația dezvoltării municipiului la diferite momente.

Pentru aceasta trebuie avută în vedere evoluția

indicatorilor de evaluare şi a stadiului la care aceştia se află

în funcție de țintele aferente stabilite în cadrul obiectivelor

specifice.

Evaluarea va fi efectuată de către departamentul care va

realiza şi activitatea de monitorizare. La o perioadă

stabilită de Primarul municipiului Huși (se recomandă

perioade nu mai mici de 1 an), acest departament va

prezenta în plenul Consiliului Local un raport de evaluare a

implementării strategiei care va conține situația

indicatorilor de evaluare. În baza acestei situații,

departamentul va propune eventuale modificări sau

actualizări ale prevederilor strategiei.

Se recomandă ca, la perioade mai mari de timp (3-5 ani)

sau în cazul unor schimbări socio-economice sau

administrative majore să se efectueze o revizuire a

documentului strategic.

O revizuire a Strategiei de dezvoltare socio-economică a

municipiului Huși cu orizontul de timp 2014 – 2020, este

recomandată pentru sfârşitul anului 2015 – începutul anului

2016, când vor fi finalizate toate proiectele finanțate din

fonduri europene din perioada actuală de programare.

Indicatori de evaluare a implementării

strategiei municipiului Huși

Dezvoltarea infrastructurii tehnico - edilitare

o Lungimea rețelei de alimentare cu apă potabilă;

o Lungimea rețelei de canalizare;

o Lungimea rețelei de distribuție a gazului metan:

o Lungimea rețelei de joasă tensiune;

o Gradul de conectare la rețeaua de apă potabilă;

165

o Gradul de conectare la rețeaua de canalizare;

o Gradul de conectare la rețeaua de gaze naturale;

o Gradul de conectare la rețeaua de electricitate;

o Lungimea rețelei de drumuri locale;

o Lungimea trotuarelor modernizate.

Creșterea calității serviciilor publice

o Numărul sălilor de clasă;

o Unități de învățământ reabilitate;

o Numărul laboratoarelor şcolare;

o Numărul sălilor de sport;

o Numărul de cămine culturale;

o Unități medico-sanitare reabilitate;

o Incidența bolilor frecvente;

o Numărul de parteneriate în domeniul furnizării

serviciilor sociale;

o Numărul de ONG-uri active în domeniul social;

o Numărul cazurilor de abandon şcolar;

o Numărul cazurilor de violență domestică;

o Numărul cazurilor de abandon familial;

o Gradul de acoperire cu servicii sociale pentru copii

proveniți din medii defavorizate;

o Rata şomajului;

o Numărul întreprinderilor sociale;

o Numărul volumelor din Biblioteca Publică;

o Numărul de abonați ai Bibliotecii Publice;

o Evenimente culturale organizate;

o Zone publice supravegheate video;

o Rata infracționalității (număr infracțiuni la 10.000 de

locuitori);

o Numărul dotărilor din parcurile de joacă pentru copii;

o Numărul băncilor instalate în spațiile publice;

o Numărul de coşuri de gunoi montate în spațiile publice.

Dezvoltare economiei locale

o Numărul întreprinderilor;

o Densitatea IMM-urilor (număr IMM-uri la 1.000 de

locuitori);

o Cifra de afaceri totală;

o Numărul şomerilor înregistrați;

o Numărul mediu al salariaților;

o Numărul de parteneriate de tip public-privat dintre

Primăria Municipiului Huși şi mediul de afaceri.

Protecția mediului

o Cantitatea de deşeuri menajere generate;

o Gradul de acoperire a serviciilor de salubrizare;

o Cantitatea de deşeuri de echipamente electrice şi

electronice colectată selectiv pe locuitor;

o Numărul de acțiuni de ecologizare.

Dezvoltarea capacității administrative și implicarea

comunității în luarea deciziilor

o Funcționari publici beneficiari ai sesiunilor de

specializare şi perfecționare în domenii de interes (achiziții

publice, management de proiect, furnizarea serviciilor

publice, ECDL etc.);

o Numărul studiilor de evaluare a oportunității

externalizării serviciilor publice.


II.8. Analiza factorilor interesați

Stakeholderii (factori interesați) sunt indivizii sau grupurile

care pot influența o anumită politică, ori care pot fi afectați

de aceasta. Un factor interesat poate fi o persoană (un

cetățean), o instituție (aici incluzând diferitele

departamente ale administrației), grupuri specifice sau

categorii de persoane (ca de exemplu tineri, bătrâni, elevi,

etc.), o anumită zonă rezidențială sau chiar întreaga

comunitate.

Populația este unul dintre principalii stakeholderi ai


Huși cu orizontul de timp 2014-2020, atât datorită

numeroaselor domenii în care vor avea beneficii în urma

acestei strategii, cât şi datorită capacității de a influența

anumite resurse pentru implementarea ei.

Per ansamblu, interesul populației în urma strategiei este

de a avea condiții mai bune de viață, locuri de muncă

diversificate şi bine remunerate şi servicii publice de

calitate. Şi, într-adevăr, principalii beneficiari ai tuturor

planurilor sectoriale de acțiune sunt locuitorii municipiului

Huși, aceştia urmând a se bucura de parcuri şi spații de

joacă pentru copii bine amenajate, zone noi de agrement,

drumuri modernizate, infrastructură tehnico-edilitară

reabilitată, siguranță şi ordine publică, servicii educaționale

şi de sănătate mai eficiente, mediu mai curat, activități

culturale mai frecvente, etc.

Pe de altă parte, populația poate avea un impact

fundamental asupra bunei implementări a strategiei,

gradul de acceptabilitate al populației vis-à-vis de măsurile

şi acțiunile propuse fiind determinant. Mai mult decât atât,

implicarea populației este necesară pentru crearea unei

societăți civile puternice, un pion esențial în deciziile luate

la de autoritățile publice nivel local.

Un alt stakeholder cheie este mediul de afaceri. Interesul

principal al antreprenorilor locali este de a fi rezolvate

obstacolele/dificultățile întâmpinate de aceştia în prezent:

infrastructura rutieră şi tehnico-edilitară, colaborarea

dintre mediul de afaceri şi autoritățile publice, birocrația,

etc. De asemenea, mediul de afaceri va beneficia de

facilități mai dezvoltate în urma implementării strategiei.

Mediul de afaceri joacă un rol cheie în Strategia de


orizontul de timp 2014-2020 şi datorită capacității de a

mobiliza anumite resurse financiare pentru implementarea

planurilor de acțiune propuse în acest document.

Autoritățile publice locale (Consiliul Local şi Primăria

Huși) reprezintă unul dintre cei mai importanți

stakeholderi în implementarea Strategiei de dezvoltare

socio-economică a municipiului Huși cu orizontul de timp

2014-2020. Strategia de dezvoltare presupune realizarea

unor investiții majore care pot fi demarate doar de

autoritățile publice locale. De altfel, pentru realizarea

investițiilor din fonduri europene este necesară implicarea

autorităților publice ca principal beneficiar şi contribuitor

financiar (pentru co-finanțare).

Mai mult decât atât, autoritățile publice locale dețin nu

doar resursele financiare, ci şi cele de legitimitate pentru

implementarea strategiei de dezvoltare, între atribuțiile

Consiliului Local fiind următoarele elemente:

- avizează sau aprobă studii, prognoze şi programe de

dezvoltare economico-socială, de organizare şi amenajare

a teritoriului, documentații de amenajare a teritoriului şi

urbanism, inclusiv participarea la programe de dezvoltare

județeană, regională, zonală şi de cooperare

transfrontalieră;

167

- aprobă bugetul local, împrumuturile, virările de credite

şi modul de utilizare a rezervei bugetare; aprobă contul de

încheiere a exercițiului bugetar; stabileşte impozite şi taxe

locale, precum şi taxe speciale, în condițiile legii;

- stabileşte măsurile necesare pentru construirea,

întreținerea şi modernizarea drumurilor, podurilor, precum

şi a întregii infrastructuri aparținând căilor de comunicații

de interes local;

- aprobă documentațiile tehnico-economice pentru

lucrările de investiții de interes local şi asigură condițiile

necesare în vederea realizării acestora;

- asigură condițiile materiale şi financiare necesare

pentru buna funcționare a instituțiilor şi serviciilor publice

de educație, sănătate, cultură, tineret şi sport, apărarea

ordinii publice, apărarea împotriva incendiilor şi protecția

civilă, de sub autoritatea sa; urmăreşte şi controlează

activitatea acestora;

- acționează pentru protecția şi refacerea mediului

înconjurător, în scopul creşterii calității vieții; contribuie la

protecția, conservarea, restaurarea şi punerea în valoare a

monumentelor istorice şi de arhitectură, a parcurilor şi

rezervațiilor naturale, în condițiile legii;

- contribuie la realizarea măsurilor de protecție şi

asistență socială; asigură protecția drepturilor copilului,

potrivit legislației în vigoare; aprobă criteriile pentru

repartizarea locuințelor sociale; înființează şi asigură

funcționarea unor instituții de binefacere de interes local;

- înființează şi organizează târguri, piețe, oboare, locuri

şi parcuri de distracție, baze sportive şi asigură buna

funcționare a acestora.

Şi Primarul are competențe ce pot influența

implementarea Strategiei de dezvoltare socio-economică a

municipiului Huși cu orizontul de timp 2014-2020, având

rolul de a întocmi proiectul bugetului local şi contul de

încheiere a exercițiului bugetar şi de a le supune spre

aprobare consiliului local. Astfel, prin atribuțiile deținute,

atât Consiliul Local Huși cât şi Primarul municipiului Huși

joacă un rol cheie în implementarea acțiunilor propuse în

cadrul strategiei.

Pe de altă parte, autoritățile publice locale vor avea şi o

serie de beneficii directe ca urmare a implementării

strategiei, precum dezvoltarea resurselor umane.

Un alt stakeholder în implementarea Strategiei de


orizontul de timp 2014-2020 este Consiliul Județean Vaslui.

Una dintre modalitățile prin care această instituție poate

influența dezvoltarea municipiului Huși este prin

includerea în strategia județeană a unor investiții pentru

municipiul Huși. De asemenea, una dintre atribuțiile

Consiliului Județean Vaslui este de a aproba bugetul

propriu al județului, împrumuturile, virările de credite şi

modul de utilizare a rezervei bugetare, de a stabili

impozite şi taxe, precum şi taxe speciale, în condițiile legii

şi de a hotărî repartizarea pe comune, oraşe şi municipii a

cotei din sumele defalcate din unele venituri ale bugetului

de stat sau din alte surse, în condițiile legii. Astfel,

asemenea autorităților publice locale, Consiliul Județean

Vaslui dispune atât de resurse financiare, cât şi de

legitimitate pentru a influența implementarea Strategiei

de dezvoltare a municipiului Huși.

Prefectura este un alt stakeholder al Strategiei de


orizontul de timp 2014-2020, Prefectul fiind reprezentantul

Guvernului pe plan local care asigură legătura operativă

dintre fiecare ministru, respectiv conducător al organului

administrației publice centrale din subordinea Guvernului

şi conducătorul serviciului public deconcentrat din

subordinea acestuia. O primă modalitate prin care

Prefectul poate influența implementarea strategiei este

prin efectuarea de lobby la nivel central pentru realizarea

de investiții în municipiul Huși şi rezolvarea problemelor

întâmpinate de locuitori şi mediul de afaceri. De altfel, una

dintre atribuțiile Prefecturii este acționarea pentru

realizarea în județ a obiectivelor cuprinse în Programul de


guvernare şi dispunerea măsurile necesare pentru

îndeplinirea lor, în conformitate cu competențele şi

atribuțiile ce îi revin, potrivit legii.

O altă atribuție a Prefecturii este aceea de a colabora cu

autoritățile administrației publice locale pentru

determinarea priorităților de dezvoltare teritorială. În

acest fel, Prefectura Vaslui poate reprezenta şi municipiul

Huși şi necesitățile de dezvoltare din localitate.

În județul Vaslui există mai multe servicii publice

deconcentrate: AJOFM Vaslui, ITM Vaslui, Casa de Pensii

Vaslui, Administrația Finanțelor Publice, Direcția Sanitar -

Veterinară şi pentru Siguranța Alimentelor, etc. Toate

serviciile deconcentrate reprezintă un alt stakeholder al


Huși cu orizontul de timp 2014-2020, principala modalitate

prin care pot influența dezvoltarea municipiului fiind prin

parteneriate cu autoritățile publice locale. De asemenea,

serviciile publice deconcentrate pot contribui prin

furnizarea de informații privind situația din municipiul Huși

a necesităților de dezvoltare identificate pe fiecare

domeniu în parte.

Instituțiile publice de cultură reprezintă un alt factor

interesat în Strategia de dezvoltare a municipiului Huși cu

orizontul de timp 2014-2020. Prin implementarea

strategiei, se va dezvolta şi moderniza infrastructura în

care îşi desfăşoară activitatea în prezent instituțiile

culturale şi se va recurge la sprijinirea activităților culturale.

Pe de altă parte, instituțiile publice culturale pot contribui

la dezvoltarea municipiului Huși prin co-participare la

proiectele de finanțare şi prin furnizarea de informații

privind situația din teren.

Şi instituțiile publice de sănătate vor avea o serie de

beneficii în urma implementării strategiei, aceasta

presupunând dezvoltarea şi modernizarea infrastructurii

de sănătate în scopul îmbunătățirii serviciilor de sănătate.

De îmbunătățiri la capitolul infrastructură vor avea parte şi

instituțiile publice de învățământ. Atât acestea, cât şi

instituțiile din domeniul sănătății pot participa ca parteneri

în cadrul investițiilor ce se vor realiza la nivelul municipiului

Huși.

Organizațiile non-guvernamentale pot contribui la

dezvoltarea serviciilor sociale din municipiul Huși prin

efectuarea de parteneriate cu autoritățile publice locale ori

prin dezvoltarea unor proiecte finanțate prin fonduri

nerambursabile. Prin natura activităților desfăşurate, însă,

ONG-urile pot contribui şi la dezvoltarea altor sectoare.

Mass-media este un alt stakeholder important în

dezvoltarea municipiului Huși. Principalul rol al său este de

a atrage investitori, cât şi de a creşte numărul turiştilor din

localitate. Ca mediator – informator între autoritățile

publice locale şi populație, mass-media are un rol esențial

în influențarea opiniei publice şi a acceptabilității acesteia

privind investițiile din municipiu. În acest fel, mass-media

poate determina apariția unor presiuni la nivelul

administrației publice locale şi introducerea unor probleme

pe agenda publică.

169

II.9. Procesul de elaborare a strategiei

„Strategia de dezvoltare economico-socială a municipiului

Huși cu orizontul de timp 2014 – 2020” a fost elaborată

respectând criteriile cheie de calitate utilizate în evaluarea

documentelor strategice la nivel european: relevanță,

eficacitate, eficiență, consecvență şi coerență pragmatism,

sustenabilitate şi aranjamente de management şi

monitorizare.

Elaborarea „Strategia de dezvoltare economico-socială a

municipiului Huși cu orizontul de timp 2014 – 2020” a

presupus parcurgerea a trei etape principale:

Etapa elaborării auditului socio-economic al

municipiului Huși;

Etapa elaborării strategiei de dezvoltare a municipiului

Huși;

Etapa de consultare publică.

Documentul programatic a urmărit opt secțiuni de interes

pentru dezvoltarea socio-economică a municipiului Huși:

1. Dezvoltare urbană

2. Infrastructură și servicii publice

3. Economie

4. Social

5. Educație și cultură

6. Sănătate

7. Mediu

8. Capacitate administrativă

Prima etapă a procesului de planificare are drept rezultat

elaborarea primei secțiuni a documentului, auditul socio-

economic al municipiului Huși. Analizele conduse în cadrul

acestei etape reprezintă fundamentul pentru elaborarea

viziunii, obiectivelor şi a planurilor de acțiune. Această

secțiune a documentului a fost redactată într-o manieră

concluzivă, prezentând informații sintetizate despre

situația municipiului Huși, grupate pe cele opt secțiuni de

interes enunțate anterior.

În cea de-a doua etapă a fost elaborată partea strategică a

documentului, compusă din viziune, obiective, planuri de

măsuri şi acțiuni şi portofoliul de proiecte. Această

secțiune a fost elaborată utilizând deopotrivă concluziile

auditului dezvoltării socio-economice realizat cât şi

informațiile şi recomandările colectate prin procesul de

consultare publică.

Cea de-a treia etapă a procesului de planificare este

reprezentată de activitățile de consultare publică.

Consultarea publică este parte integrantă a primelor două

etape, atât auditul dezvoltării socio-economice a

municipiului cât şi partea strategică fiind bazate pe

concluziile consultărilor publice.

Etapa 1: Elaborarea auditului socio-economic al

municipiului Huși

Auditul dezvoltării socio-economice a municipiului Huși

reprezintă prima secțiune a documentului strategic,

analizând situația existentă în localitate, identificând

principalele probleme, principalele direcții de dezvoltare

economică şi resursele pe care se poate baza aceasta.

Pentru aceasta s-au utilizat două serii de date: secundare şi

primare. Datele secundare au fost preluate de la instituțiile

abilitate: Institutul Naționale de Statistică, Direcția

Județeană de Statistică a Județului Vaslui, Consiliul Local

Huși, AJOFM, APM etc. De asemenea, au fost analizate şi

documentele programatice şi analizele socio-economice

existente în județul Vaslui şi la nivel regional şi național.

Datele primare utilizate au fost obținute în baza sondajelor

de opinie în rândul comunității locale și a dezbaterilor

publice cu principalii actori relevanți de la nivel local:


reprezentanți ai administrației publice locale,

reprezentanți ai mediului de afaceri, reprezentanți ai

instituțiilor publice, elevii / tinerii şi organizațiile

nonguvernamentale din Huși.

Principalele obiective ale sondajului de opinie și a

dezbaterilor publice au fost identificarea principalelor

probleme cu care se confruntă comunitatea locală,

identificare principalelor resurse pe care se poate baza

dezvoltarea municipiului Huși şi principalele direcții de

dezvoltare pentru perioada la care face referire strategia.

În cuprinsul documentului au fost redate rezultatele

sondajului și a dezbaterilor publice, făcându-se referire la

acestea în text, dar într-o formă grafică distinctă.

Auditul cuprinde analiza celor opt sectoare de interes,

realizată pe baza datelor oficiale disponibile. Acestea sunt

completate de informațiile cantitative și calitative obținute

în etapele prezentate anterior.

Pe baza celor opt secțiuni s-a realizat o matrice SWOT

(puncte tari, puncte slabe, amenințări, oportunități) care

sintetizează informațiile esențiale din fiecare capitol.

Opiniile comunității au fost evaluate în funcție de

frecvența de apariție şi de importanța pe care respondenții

au asociat-o aspectelor analizate. În acest fel, a rezultat o

ierarhizare a problemelor, a necesităților de intervenție, a

resurselor etc. Acolo unde informațiile au fost suficiente şi

concludente, a fost evaluată şi prioritizarea intervențiilor

sectoriale, în baza necesității de intervenție şi a

importanței problemelor, aşa cum a reieşit din consultările

publice.

Etapa 2: Elaborarea Strategiei de dezvoltare a

municipiului Huși

Conform concluziilor analizelor socio-economice efectuate

şi a consultărilor publice, a fost formulată viziunea de

dezvoltare a municipiului Huși pentru perioada de timp

acoperită de Strategie. Viziunea de dezvoltare afirmă

succint cadrul general al direcțiilor de dezvoltare,

prezentând situațiile generale şi stările de fapt spre care se

tinde prin implementarea strategiei.

În contextul stabilit de viziunea de dezvoltare a fost

elaborat un obiectiv general al strategiei, care are

subordonat un set de obiective strategice și specifice. De

asemenea, pentru fiecare dintre cele opt sectoare

analizate, au fost elaborate o serie de obiective sectoriale

care pot fi atinse pe baza unui plan sectorial de acțiuni.

Astfel, fiecare obiectiv conține acțiunile propuse,

organizațiile responsabile de implementarea acestora,

bugetul estimat al îndeplinirii obiectivului și țintele cheie

stabilite până la sfârșitul perioadei de programare.

Acțiunile incluse în planurile sectoriale sunt adresate

întregii comunități, ele implicând deopotrivă instituțiile şi

administrația publică, mediul de afaceri, societatea civilă şi

chiar simplii cetățeni. Pentru atingerea țintelor propuse,

proiectele care vor fi dezvoltate în municipiul Huși în

perioada următoare vor trebui să fie încadrate în planurile

sectoriale cuprinse de Strategie.

Estimarea bugetară a măsurilor propuse a luat în calcul

standardele de cost actuale, eventualele estimări realizate

în baza unor studii de fezabilitate existente, valoarea

proiectelor similare în implementare sau implementate de

curând etc. Stabilirea valorilor estimative a urmărit

indicatorii incluşi în țintele cheie.

În conformitate cu viziunea, obiectivele şi planurile

sectoriale de acțiune, a fost elaborat un set de proiecte

prioritare pe care Consiliul Local Huși îşi propune să le

implementeze în perioada de programare a strategiei

utilizând în special fonduri din surse de finanțare

nerambursabile. Aceste proiecte sunt incluse în Portofoliul

de proiecte al strategiei şi acoperă toate cele opt secțiuni

ale documentului şi presupun un larg parteneriat cu

instituțiile publice, mediul de afaceri şi societatea civilă.

Modul de bugetare a proiectelor cuprinse în portofoliul de

proiecte este similar celui utilizat la stabilirea valorilor

estimative pentru măsurile sectoriale.

171

Etapa 3: Consultările publice

Fiecare fază din procesul de elaborare a documentului de

programare a inclus şi o activitate de consultare a

comunității locale, de la identificarea principalelor

probleme ale municipiului până la prioritizarea acțiunilor şi

proiectelor incluse.

Consultările publice au fost organizate în două etape. În

prima etapă au fost identificate principalele probleme ale

municipiului Huși şi direcțiile principale spre care, în opinia

comunității, ar trebui îndreptată dezvoltarea municipiului.

Cea de-a doua etapă a consultărilor a fost organizată după

definitivarea cadrului strategic general, mai precis după

definitivarea unei viziuni generale de dezvoltare, a unui set

de obiective sectoriale, a direcțiilor principale de

dezvoltare şi a planurilor de măsuri pentru fiecare din cele

opt secțiuni ale documentului.


„Strategia de dezvoltare economico-socială a municipiului Huși cu orizontul de timp 2014 – 2020” a fost elaborată de compania

de consultanță ADDVANCES STRATEGIC SOLUTIONS, cu sprijinul Primăriei Municipiului Huși.

În cadrul Primăriei s-a desemnat o echipă de lucru desemnată pentru elaborarea „Strategiei de dezvoltare economico-socială a

municipiului Huși pentru perioada de programare 2014 – 2020”. Colectivul de elaborare a Strategiei a fost constituit din aparatul

de specialitate al Primarului și o serie de colaboratori externi (reprezentați locali ai Serviciilor Publice Locale din subordinea

Consiliului Local Huși, instituțiilor din domeniile sănătate, social, învățământ, cultură, religie, reprezentanți ONG-uri,

reprezentanți ai sectorului privat, reprezentanți ai organizațiilor publice, reprezentanți ai societății civile).

Din cadrul aparatului de specialitate al Primarului Municipiului Huși au făcut parte:

Coordonator:

Ing. Beschieru Ioniță Cristian – Arhitect Șef;

Membri:

Ec. Sîrghe Aurora, Ing. Damian Valerica, Jr. Stoica Liviu Claudiu, Insp. Radu Tatiana-Monica – Biroul Managementul

Proiectelor, Integrare Europeană;

Ing. Dumascu Emanuel – Biroul Tehnic;

Ing. Alexa Teodorina, Ing. Nechifor Florin – Compartimentul Investiții;

Costin Alexandru – Compartimentul Achiziții Publice;

Ing. Călinescu Mihai – Compartimentul Administrarea Domeniului Public și Privat;

Ing. Mihai Luminița Mihaela – Compartimentul Urbanism, Amenajarea Teritoriului, Cadastru Urban;

Insp. Popa Ovidiu – Compartimentul Unitatea Locală pentru Monitorizarea Serviciilor Comunitare de Utilități Publice și

Autorizare Transport Public Local;

Jr. Oțelea Simona – Compartimentul juridic;

Ec. Corozel Daniela – Serviciul Impozite și Taxe;

Ec. Dănilă Elena – Compartimentul Buget Contabilitate;

Ing. Vătavu Felicia, Insp. Nica Liliana – Biroul Administrație Publică Locală, Relații cu Publicul;

Ec. Cioloca Anton – Compartimentul Audit Intern;

Insp. Ripanu Daniela – Compartimentul Agricol și Cadastru;

Ing. Bahnariu Liliana, Insp. Dumascu Adriana – Compartimentul Gestionarea Resurselor Umane și a Funcțiilor Publice –

Informatizare.

173

Documents

Strategia de dezvoltare economico-socială