CERERE DE CONCEDIUStr. Lirei nr.10, Bucureti, România
Tel./Fax: + 40 (21) 252 56 20, 252 16 37, 252 90 00
E-mail: accept@acceptromania.ro, www.acceptromania.ro
Excelena Voastr,
Propunerea legislativ pentru modificarea i completarea Legii educaiei naionale nr.1/2011 i s trimit legea
la reexaminare Parlamentului României.
Propunerea de modificare introduce un alineat problematic în cadrul articolului 7 al Legii educaiei
naionale, interzicând educaia privind o aa-zis teorie a identitii de gen, refuzând s accepte consensul
tiinific actual, care distinge între conceptul biologic sex i genul unei persoane. Spre deosebire de „sex”, care
ine de biologie (corpul unei persoane va fi de sex femeiesc, brbtesc sau intersex), „genul” este un construct
social, bazat pe un ansamblu de caracteristici emoionale, comportamentale i culturale pe care societatea le
„ataeaz” sexului biologic al unei persoane. Genul poate avea mai multe componente, inclusiv identitatea de
gen, expresia de gen, rolurile de gen, stereotipuri de gen, violena de gen, discriminare de gen etc.
Pentru a înelege identitatea de gen, este important s clarificm diferenele dintre noiunile de sex i
gen aa cum explic literatura tiinific. Termenul de gen a fost utilizat mai întâi în anii 1960, în Statele Unite, de
ctre psihanaliti (Stoller, 1968) i sexologi (Money & Erhardt, 1972) care au dorit s fac distincia între sex i
gen. Astfel, ei au interpretat sexul ca inând de domeniul biologicului, iar genul ca fiind legat de experiena
personal a indivizilor.
Literatura tiinific dezvoltat din anii 60 pân în prezent atrage atenia c genul, ca proces, creeaz
diferene sociale care definesc femeile i brbaii, pe parcursul vieii lor. Indivizii înva i vd care sunt
ateptrile, acioneaz i reacioneaz potrivit acestora, participând astfel la construirea i meninerea ordinii de
gen. Genul, ca sistem de stratificare, ierarhizeaz femeile i brbaii, iar într-o societate stratificat pe criterii de
gen, “ceea ce brbaii fac este valorizat într-un grad mai mare în comparaie cu ceea ce fac femeile, chiar dac
activitile lor sunt similare sau asemntoare”. (Lorber, 1994, 33) Ca structur, prin intermediul genului se
difereniaz munca productiv de cea reproductiv, se legitimeaz cei cu autoritate i se organizeaz viaa
emoional i cea social. Când genul este o component a inegalitii structurale, genul inferior se bucur de
mai puin prestigiu, putere, de avantaje economice reduse.
Întrucât genul reflect concepiile societilor i ale culturilor despre femei i brbai: roluri,
comportamente, atribute. Aceste semnificaii s-au modificat în istorie, de exemplu, femeile nu trebuiau s învee
sau s aib o profesie, brbaii trebuiau s fie singurii care câtig pâinea.
Definiiile i diferenierea între gen i sex fac parte din legislaie, se regsesc în documente internaionale
ratificate de România, în practica instituiilor europene. Convenia Consiliului Europei privind prevenirea i
Str. Lirei nr.10, Bucureti, România
Tel./Fax: + 40 (21) 252 56 20, 252 16 37, 252 90 00
E-mail: accept@acceptromania.ro, www.acceptromania.ro
combaterea violenei împotriva femeilor i a violenei domestice (Convenia de la Istanbul) recunoate i
definete genul, dup cum recunoate i definete i “violena de gen împotriva femeilor”. Astfel, „gen” va
însemna rolurile, comportamentele, activitile i atributele construite social, pe care o societate dat le
consider adecvate pentru femei i barbai”, iar violena de gen împotriva femeilor” va însemna violena care
este direcionat împotriva unei femei pentru c ea este o femeie sau care afecteaz femeile în mod
disproporionat”. (articol 5, https://rm.coe.int/168046253e)
Identitatea de gen a unei persoane se refer la experiena individual i contientizat a genului, care
poate s corespund sau nu cu sexul atribuit la natere. O persoan care se simte confortabil cu genul la care a
fost încadrat la natere este o persoan cisgender. Un exemplu de persoan cisgender este o femeie creia i s-
a atribuit la natere sexul femeiesc i se identific drept femeie. A fi o persoan cisgender nu are legtur cu
orientarea sexual, iar persoanele cisgender pot avea orice orientare sexual. Pentru persoanele trans, propria
lor identitate de gen nu se potrivete cu sexul care le-a fost atribuit la natere. Majoritatea oamenilor au o
identitate de gen masculin sau feminin, dar unii oameni nu se regsesc perfect într-una dintre aceste dou
categorii. Spre deosebire de expresia de gen, identitatea de gen nu este vizibil celorlali.
Interdicia propus de L87/17.02.2020 Propunerea legislativ pentru modificarea i completarea Legii
educaiei naionale nr.1/2011 are vicii profunde de constituionalitate i scoate în afara legii toate cadrele
didactice, consilierii colari, cadrele universitare, medicii, asistenii sociali, organizaiile neguvernamentale,
formatorii profesionali din cadrul instituiilor de stat care discut despre identitate de gen i persoane
transgender. Preedintele are responsabilitatea s apere integritatea spaiului educaional, libertatea de
gândire i exprimare academic, care asigur elevilor, studenilor i profesionitilor acces la informaii corecte
bazate pe tiin, nu pe prejudeci. De asemenea, oportunitatea unei asemenea iniiative legislative trebuie
examinat i prin prisma impactului su social asupra persoanelor transgender, care se confrunt cu rate
alarmante de hruire, violen i ideaie suicidal provocate de contextul social discriminatoriu i absena
educaiei pe tema identitii de gen i a egalitii de gen în general. Totodat, organizaiile semnatare atrag
atenia asupra pericolului pe care promulgarea acestei legi l-ar avea în demersul pentru promovarea egalitii
de gen, demers pe care România i l-a asumat în faa forurilor europene i internaionale. Distincia sex-gen
este una larg acceptat de ctre comunitatea academic internaional i a stat la baza luptei pentru egalitate
de gen i împotriva stereotipurilor de gen înc din anii ‘70.
I. Aspecte privind neconstituionalitatea propunerii legislative
Adoptarea acestei legi reprezint un precedent periculos pentru democraia noastr i constituie un
început pentru adoptarea de ctre stat a cenzurii i îngrdirii libertilor constituionale, contrar principiului
statului de drept (art.1 alin.3 din Constituie) i principiului legalitii (art.1 alin.5 din Constituie). Se încalc
principiul legalitii (art.1 alin.5 din Constituie), deoarece legea adoptat de Parlament nu respect regulile de
tehnic legislativ, respectiv regula c dac anumite comportamente sociale sunt interzise, trebuie prevzut în
ce const sanciunea sau ce tip de rspundere legal atrag. Dei iniial proiectul de lege prevedea introducerea
sanciunii cu amend contravenional între 10.000 i 50.000 de lei, aplicat de poliie, textul adoptat de
Parlament a scos orice referire la o form de sancionare sau de rspundere juridic. O astfel de situaie creeaz
incertitudine juridic i las loc unor poteniale abuzuri împotriva drepturilor fundamentale.
Str. Lirei nr.10, Bucureti, România
Tel./Fax: + 40 (21) 252 56 20, 252 16 37, 252 90 00
E-mail: accept@acceptromania.ro, www.acceptromania.ro
3
Legea în forma adoptat de Parlament încalc dreptul la via privat (art.26 din Constituie) i dreptul la
integritate fizic i psihic (art.22 din Constituie) al persoanelor trans i discrimineaz împotriva unei întregi
categorii sociale (art.16 din Constituie). Persoanele trans sunt o realitate în societatea româneasc care nu poate
fi ascuns i nici negat. La nivelul Curii Europene a Drepturilor Omului, persoanele trans sunt protejate prin
dreptul la via privat, înc din anul 1992 (B c. Franei), când i-au câtigat dreptul de a fi recunoscute în faa
legii, i prin dreptul de a nu fi discriminat, în anul 2010 (PV c. Spaniei). Mai mult decât atât, în anul 2015, CEDO a
decis c aspectele care in de identitatea de gen sunt acoperite prin art.14 din Convenie (dreptul de a nu fi
discriminat) (Identoba i alii c. Georgiei). La nivelul Uniunii Europene, legislaia privind egalitatea între femei i
brbai a fost extins înc din anul 1996 pentru a include persoanele trans (C-13/94, P. c. S i Cornwall County
Council, 30 aprilie 1996, reafirmat în C-423/04 Richards c. Secretary of State for Work and Pensions, 27 aprilie
2006). Curtea a statuat cu valoare obligatorie pentru toate statele membre c principiul tratamentului egal între
femei i brbai trebuie s se aplice i cazurilor când persoana a suferit o schimbare a sexului, nu doar cazurilor
în care persoana corespunde sexului biologic cu care s-a nscut. Tocmai prin faptul c neag existena noiunilor
juridice de “identitate de gen” i “gen”, concepte diferite de sexul biologic i c cele dou nu sunt întotdeauna
aceleai, legea adoptat de Parlament contravine principiului prioritii ordinii juridice UE asupra dreptului
naional, prevzut în art.148 alin.2 din Constituie i în art.4 din Tratatul privind Funcionarea Uniunii Europene.
Legea adoptat de Parlament contravine art. 11 i 20 din Constituie, care statueaz c tratatele privind
drepturile fundamentale ale omului ratificate de România devin parte a dreptului intern i se aplic cu prioritate
atunci când exist neconcordan cu legislaia naional. În special, ne referim la Convenia de la Istanbul, privind
prevenirea i combaterea violenei împotriva femeilor i violenei domestice, în care noiunea juridic de “gen”
este definit i recunoscut, fiind la baza întregului construct instituional de prevenire i combatere a violenei
împotriva femeilor i violenei domestice. În art.3 lit.c din Convenia de la Istanbul se definete “genul” ca fiind
diferit de conceptul de “sex biologic”, respectiv genul înseamn “rolurile construite social, comportamentele,
activitile i însuirile pe care o societate dat le consider adecvate pentru femei i brbai”. Definiia aceasta
a genului a fost preluat i operaionalizat în legislaia intern, prin intermediul Legii 202/2002 privind egalitatea
de anse i de tratament între femei i brbai (art.4 lit.d), separat de noiunea de “sex” îneles ca “ansamblul
trsturilor biologice i fiziologice prin care se definesc femeile i brbaii” (art.4 lit.d³).
Propunerea legislativ pentru modificarea i completarea Legii educaiei naionale nr.1/2011 (L87/2020)
adoptat în data de 16.06.2020 de ctre Senatul României încalc într-un mod flagrant libertatea de exprimare
în sfera educaional. Art. 30 din Constituia României garanteaz faptul c libertatea de exprimare a gândurilor,
a opiniilor sau a credinelor sunt inviolabile. Prin interzicerea « activitilor în vederea rspândirii teoriei sau
opiniei identitii de gen, îneleas ca teoria sau opinia c genul este un concept diferit de sexul biologic i c cele
dou nu sunt întotdeauna aceleai » se realizeaz o cenzur a educaiei i a formrii profesionale, atât în spaiul
public, cât i în spaiul privat. Efectul imediat pe care legea îl are este acela de intimidare a celor care
administreaz mediul educaional i a celor care predau, pentru c exprimarea asupra unor informaii cu caracter
tiinific este sau ar putea fi considerat un act ilegal. O astfel de cenzur este neconstituional din perspectiva
art. 30 alin. (1) si (2) din Constituie.
O alt problematic pe care o ridic aceast propunere legislativ adoptat de Senatul României se refer
la autonomia universitar, garantat prin art. 32 din Constituie. Într-o ar democratic, în care drepturile i
Str. Lirei nr.10, Bucureti, România
Tel./Fax: + 40 (21) 252 56 20, 252 16 37, 252 90 00
E-mail: accept@acceptromania.ro, www.acceptromania.ro
4
libertile cetenilor sunt garantate, nu poate fi interzis de ctre legiuitor ce teorii sau opinii s fie predate
elevilor i studenilor. Spaiul academic trebuie s fie un spaiu deschis, de dialog între toi actorii implicai, în
cadrul cruia s existe posibilitatea de manifestare a ideilor sau a opiniilor personale i nu un spaiu de cenzur
în care s se poat discuta numai despre ce consider legiuitorul c ar fi potrivit. Autonomia universitar const
în dreptul comunitii universitare de a se conduce, de a-i exercita libertile academice fr nici un fel de
ingerine ideologice, politice sau religioase.
Prin interzicerea « teoriei sau opiniei identitii de gen » se realizeaz o grav înclcare a dreptului la
informaie (art.31 din Constituie) i a dreptului la învtur (art.32 din Constituie), care nu este nici
proporional, nici necesar într-o societate democratic. Astzi este interzis « teoria identitii de gen », mâine
poate fi interzis în spaiul educaional teoria relativitii, doar pentru c aa au hotrât parlamentarii. În acelai
timp, limitarea i constrângerea discursului în spaiul public, în special a discursului academic constituie o form
subtil, extrem de periculoas de a construi sau de a perpetua inegaliti într-o societate.
Toate aspectele menionate anterior sunt cu atât mai grave, cu cât restricioneaz i formrile
extracolare, cât i formrile profesionale desfurate de ctre entiti publice sau private, cum ar fi organizaiile
neguvernamentale, asociaiile profesionale, sindicatele. Profesionitii care lucreaz în domeniul judiciar, poliie,
medical, psiho-social au nevoie s cunoasc faete i perspective diferite ale genului i identitii de gen pentru
a-i putea exercita în mod optim profesia, fie c este vorba despre poliistul care intervine într-un caz de violen
domestic sau violen de gen sau a medicului endocrinolog care este chemat s consulte o persoan trans sau
intersex. Astfel, pe lâng limitarea dreptului acestor profesioniti la informaie i educaie, este limitat i dreptul
lor la munc (art.41 din Constituie).
II. Aspecte privind oportunitatea modificrii legislative privind impactul asupra persoanelor
transgender
In primul rând, trebuie s subliniem faptul c aproape jumtate dintre români susin activiti
educaionale care prezint informaii despre identitate de gen i persoane transgender. Barometrul Comisiei
Europene privind Discriminarea în Uniunea European (septembrie 2019) arat c 43% dintre români sunt de
acord ca materialele educaionale i cursurile colare s cuprind informaii pe tema identitii de gen i
persoanelor transgender.[1]
Agenia pentru Drepturi Fundamentale (FRA) a Uniunii Europene (UE) a lansat în mai 2020 studiul UE
asupra situaiei persoanelor LGBTI Un drum lung pân la egalitate. Studiul colecteaz experienele persoanelor
LGBTI din toate statele membre ale Uniunii Europene i analizeaz gradul de discriminare resimit de acestea în
domenii precum munc i educaie, dar i percepia acestora privind acceptarea în societate i situaiile de
hruire i violen pe care le-au resimit. În România, chestionarul a fost completat de 3214 persoane LGBTI,
datele fiind reprezentative din punct de vedere statistic i comparabile între statele Uniunii Europene.
România continu s fie una din cele mai neprimitoare ri pentru persoanele LGBTI (lesbiene, gay,
bisexuale, transgender i intersex) din Uniunea European. Conform datelor publicate[2], persoanele LGBTI din
Str. Lirei nr.10, Bucureti, România
Tel./Fax: + 40 (21) 252 56 20, 252 16 37, 252 90 00
E-mail: accept@acceptromania.ro, www.acceptromania.ro
5
România, sunt printre cele mai afectate de agresiuni homofobe i transfobe, având în acelai timp printre cele
mai mici rate de raportare a acestor incidente, din cauza neîncrederii în poliie. Mai mult, aceste agresiuni
afecteaz în mod disproporionat persoanele transgender: 1 din 3 persoane trans care au luat parte la studiu
raporteaz cel puin un atac fizic sau sexual în ultimii 5 ani. Experienele persoanelor transgender privind violena,
abuzul sexual i hruirea sunt cele mai grave din toate statele membre UE:
· 82% dintre respondenii trans raporteaz c s-au confruntat cu hruirea în ultimii 5 ani, cel mai ridicat
procent raportat în UE
· 73% dintre persoanele trans care au rspuns studiului FRA spun c au fost hruite în ultimul an, cel mai
ridicat procent raportat în UE
· 29% spun c au fost abuzate fizic sau sexual din cauza identitii lor de gen în ultimii 5 ani, cel mai ridicat
procent raportat în UEE
· 16% dintre respondenii trans raporteaz abuz fizic sau sexual din cauza identitii lor de gen în ultimul an,
cel mai ridicat procent raportat în UE
· Doar 4% dintre respondenii trans au raportat incidentul unui instituii publice sau organizaii, cel mai sczut
procent raportat în UE
· 41% dintre persoanele trans intervievate nu triesc conform identitii lor de gen, pentru c le este fric s
fie atacate, ameninate sau hruite. Prin comparaie, în Bulgaria 37% din persoane manifest aceeai team,
33% în Ungaria i 34% în Polonia.
· 86% dintre persoanele trans consider c România nu face eforturi eficiente pentru a combate intolerana
i prejudecile fa de persoane LGBTI.
Date asemntoare au fost colectate de ctre Asociaia ACCEPT în studiul Trans în România. Asociaia
Accept a documentat timp de un an povetile unor persoane transgender din ara noastr. Un lucru esenial
trebuie menionat de la început: a fi transgender nu este o tulburare mintal. Organizaia Mondial a Sntii,
prin decizia din 25 mai 2019 privind adoptarea ediiei revizuite a „Clasificaiei Internaionale a Maladiilor-ICD” -
Revizia a 11-a a eliminat diagnosticul psihiatric de „tulburare de identitate de gen” i a reclasificat experiena
trans sub denumirea de „incongruen de gen” în capitolul „Aspecte legate de sntatea sexual”. Pân acum,
vechiul diagnostic a generat extrem de mult stigmatizare, iar nevoile specifice legate de serviciile medicale
pentru persoanele trans nu au fost suficient acoperite. Prezentul raport descrie, prin multiple metode de
cercetare, în ce mod viaa persoanelor trans din România a fost afectat de discriminare într-o multitudine de
contexte: familiale, profesionale, medicale, juridice, birocratice. De asemenea, aceast cercetare complex ne
apropie de viaa persoanelor trans, foarte diferite între ele, dar nzuind spre acelai lucru: ca identitatea lor s
fie acceptat i respectat în societate.
Acest raport se bazeaz pe o cercetare exploratorie, cu o component calitativ i una cantitativ,
cuprinzând experienele a 142 de persoane transgender din România. Datele subliniaz dificultile majore pe
care le întâmpin persoanele transgender. Au fost examinate i fundamentate sociologic, psihologic i juridic
aspecte precum: marginalizarea i stigmatul social, reaciile negative din familia de origine, procedurile dificile
Str. Lirei nr.10, Bucureti, România
Tel./Fax: + 40 (21) 252 56 20, 252 16 37, 252 90 00
E-mail: accept@acceptromania.ro, www.acceptromania.ro
pentru schimbarea actelor de stare civil, ateptrile celorlali privind identitatea de gen i rolurile de gen,
discriminarea la locul de munc, dificultile procesului de tranziie, lipsa de certitudine în accesul la justiie,
statutul socio-economic care împiedic accesul la serviciile medicale specifice, abuzurile suferite de persoanele
trans în cadrul sistemului medical, evitarea serviciilor de sntate reproductiv, depresia i anxietatea cu care
triesc persoanele trans, riscul foarte ridicat de suicid i sentimentul de izolare social.
Ideaia suicidal i riscul de suicid sunt foarte ridicate în rândul persoanelor trans, potrivit respondenilor
la chestionarul online. Aceast tendin este bine documentat în literatura de specialitate i trebuie s fie luat
în calcul în orice prezentare a strii de sntate mintal a persoanelor trans i non-binare. O meta-analiz[3] a 42
de studii pe eantioane din SUA i Canada a indicat faptul c 55% dintre participani s-au gândit serios s-i pun
capt vieii (o valoare de 14 ori mai mare decât media populaiei), iar 29% chiar au avut tentative de suicid (o
valoare de 22 de ori mai mare decât media populaiei). Aceste date din literatura de specialitate sunt confirmate,
din pcate, i de eantionul de fa.
La întrebarea „V-ai gândit serios s v punei capt zilelor?”, un procent de 43% din eantion au rspuns
„Da, de multe ori”, iar 20% au mrturisit c s-au gândit la sinucidere cel puin o dat în via. Aceste procente
scad atunci când participanii s-au raportat la ultimele 12 luni, interval în care 33% au avut gânduri suicidale, iar
restul de persoane nu. În privina tentativelor de suicid, 12% dintre respondeni au declarat c au încercat s-i
ia viaa de mai multe ori, iar 11% cel puin o dat. Dintre acetia, 9 persoane au avut o tentativ de suicid în
ultimele 12 luni.
Deci, în acest context social, este cu atât mai important educaia pe tema identitii de gen, i în niciun
caz nu este benefic interzicerea ei. Ideaia sucidal apare în urma traumei, presiunii interioare i exterioare
cauzate de prejudeci i înelegerea diferenelor dintre oameni, neacceptrii din partea societii i apropiailor.
Prejudecile sociale sunt exacerbate în contextul lipsei de sprijin în mediul educaional, profesional i în absena
unui acces real la servicii de sntate public adecvate persoanelor transgender. Toate aceste persoane
transgender sunt copii, frai, surori, prieteni sau chiar prini. Viaa lor, bunstarea lor emoional este
important pentru bunstarea întregii societi. Asociaia ACCEPT estimeaz c în România triesc 120 000 de
persoane transgender. Prezenta propunere de modificare nu rezolv nicio problem real în societate, ci caut
s exclud i marginalizeze persoane deja discriminate, vulnerabile i deseori victime ale infraciunilor motivate
de ur.
III. Aspecte privind oportunitatea modificrii legislative privind impactul asupra femeilor
Propunerea de lege se afl în contradicie cu eforturile fcute pentru promovarea egalitii de gen i
stoparea violenei de gen. Distincia gen/sex este esenial pentru înelegerea i combaterea violenei asupra
femeilor- a se vedea în acest sens definiia violenei de gen folosit de ctre Comisia European.
Prejudecile i stereotipurile referitoare la femei i fete i rolul pe care acestea ar trebui s îl respecte în
acord cu normele societii legitimeaz violena asupra femeilor. Barometrul de Gen realizat în anul 2018 de
Centrul FILIA în colaborare cu IMAS – Marketing i Sondaje prezint o serie de credine tradiionaliste cu privire
Str. Lirei nr.10, Bucureti, România
Tel./Fax: + 40 (21) 252 56 20, 252 16 37, 252 90 00
E-mail: accept@acceptromania.ro, www.acceptromania.ro
7
la rolul femeilor i al brbailor în familie i în spaiul public. Aproape 70% dintre respondeni consider c
brbatul este capul familiei, iar 65% dintre respondeni sunt de prere c femeia trebuie s îi urmeze brbatul.
Mai mult de unul din doi români cred c este mai mult datoria femeilor decât a brbailor s se ocupe de treburile
casnice. (Barometru de Gen. România 2018, 2019). Credinele conform crora femeile i brbaii trebuie s se
comporte într-un anumit fel în societate sau s îndeplineasc anumite roluri de gen fundamenteaz prejudecile
i stereotipurile cu privire la violena domestic i violena împotriva femeilor Aceste prejudeci i stereotipuri
sunt cele în baza crora profesionitii (poliiti, judectori, procurori, avocai, asisteni sociali etc) iau decizii
despre cum s intervin în situaiile de violen împotriva femeilor i fetelor.
Un astfel de demers este cu atât mai îngrijortor cu cât fenomenul violenei de gen este unul semnificativ
în societatea româneasc, iar reacia autoritilor în faa acestui fenomen este din ce în ce mai criticat de ctre
opinia public. De curând, Reeaua pentru prevenirea i combaterea violenei împotriva femeilor
(https://violentaimpotrivafemeilor.ro atrgea atenia asupra datelor îngrijortoare privind violena de gen: 1 din
4 femei din România a fost agresat fizic sau sexual de partenerul su cel puin o dat în via (FRA 2014); În 2019,
s-au înregistrat aproximativ 25.000 de cazuri de loviri sau alte violenei în familie, majoritatea agresorilor fiind
brbai (91%), iar majoritatea victimelor - femei (70%); mai mult de jumtate dintre români (55%) consider violul
justificat în anumite circumstane, ca de exemplu pe fondul consumului de alcool sau pentru c o femeie poart
„haine provocatoare” (EuroBarometrul privind violena de gen, 2016).
Echivalarea sexului cu genul în cadrul instituional are potenialul de a crea ateptri, inhibiii i convingeri
false ale fetelor cu privire la corpul lor, funciile sale, abilitile lor, etc. Varietatea modurilor prin care o persoan
poate arta i se poate comporta este important s fie educat ca nefiind corelat de date biologice.
Una din cele mai importante revendicri ale Reelei VIF i ale ONG-urilor din domeniu este formarea
continu a personalului instituiilor publice care lucreaz cu cazuri de femei victime sau supravieuitoare
pentru combaterea prejudecilor acestora legate de etnia, statutul social, apartenena religioas sau orientarea
sexual a femeilor pe care au datoria s le ajute. Propunerea legislativ ar împiedica astfel de formare i ar
zadarnici toate eforturile fcute de ctre ONG-urile si instituiile publice de profil din ultimii ani. În plus, acest
demers se afl în contradicie cu Recomandarea 1582 (2002) a Consiliului Europei privind Formarea
profesionitilor care lucreaz cu tinerii pentru a putea identifica adolescenii i copiii care cresc într-un mediu
violent i pentru a adopta msurile necesare în vederea asistenei victimelor i a recomandrilor .Raportului
Combinat 7 i 8, Comitetul pentru Eliminarea Discriminrii împotriva Femeii (CEDAW), din cadrul Naiunilor
Unite privind dezvoltarea obligatorie a competenelor în vederea metodelor de investigaie sensibile la gen
pentru toi membrii poliiei i sistemului penal de justiie. Concret, amendamentul contravine prevederilor
Conveniei ONU pentru Eliminarea Tuturor Formelor de Discriminare împotriva Femeilor – CEDAW (ratificat de
România în 1982) privind revizuirea i eliminarea stereotipurilor i prejudecilor vizavi de femei i brbai din
educaie. În acelai timp, reprezint o înclcare a Conveniei de la Istanbul privind prevenirea i combaterea
violenei împotriva femeilor i a violenei domestice, (ratificate de România în 2016), în special a Articolului 14
care prevede abordarea în educaie a egalitii dintre femei i brbai, a rolurilor de gen ne-stereotipe i
introducerea activitilor didactice de prevenire a violenei de gen: „1. Prile vor face demersurile necesare
pentru a include material didactic pe probleme cum ar fi egalitatea între femei i brbai, rolurile de gen ne-
stereotipe, respectul reciproc, rezolvarea non-violent a conflictelor în relaiile interpersonale, violena de gen
Str. Lirei nr.10, Bucureti, România
Tel./Fax: + 40 (21) 252 56 20, 252 16 37, 252 90 00
E-mail: accept@acceptromania.ro, www.acceptromania.ro
împotriva femeilor i dreptul la integritate personal, adaptate capacitii în evoluie a elevilor, în curriculumul
formal i la toate nivelele de educaie."
Un alt aspect al amendamentului propus la legea educaiei îl reprezint atacul direct fa de studiile de
gen în mediul universitar, deoarece prin implicaiile sale aceast modificare propus poate s duc la un nou tip
de cenzur dogmatic, specific regimurilor totalitare (i experimentat pân în 1989 i în România). În mediile
universitare din Uniunea European i România, dar i din aproape întreaga lume democratic, studiile de gen
(sub forma unor cursuri sau programe de studiu universitare sau post-universitare) reprezint o parte integrant
i legitim a curriculumului oferit studenilor i studentelor. Informaiile i abilitile pe care studiile de gen le
transmit studenilor i studentelor reprezint componente critice i necesare, care completeaz noiunile de baz
ale tiinelor sociale care caut s întreasc valorile democratice: non-discriminare, incluziune, analize genizate
ale diverselor aspecte ale politicilor publice, drepturile minoritilor, etc. Cursuri sau departamente care vizeaz
studiile de gen sunt parte a tradiiei intelectuale în nenumrate universiti de prestigiu: Universitatea Oxford[4],
Universitatea Bocconi[5], Universitatea Harvard[6], London School of Economics[7], Universitatea Humboldt[8]
etc. În România, tradiia studiilor de gen a debutat în anii 1990 prin introducerea în cadrul Facultii de tiine
Politice a unor cursuri care vizau problematica de gen i au fost instituionalizate prin înfiinarea în 1998 a primului
program post-universitar de studii de gen. Actualmente, cursuri sau programe post-universitare de gen sunt parte
integrat a curriculumului i ofertei educaionale ale universitilor din România: Universitatea Bucureti[9],
Universitatea Babe-Bolyai din Cluj, Universitatea de Vest din Timioara[10], SNSPA[11].
Modificarea propus contravine Strategiei naionale privind promovarea egalitii de anse i de
tratament între femei i brbai i prevenirea i combaterea violenei domestice pentru perioada 2018-2021
adoptata prin Hotrârea de Guvern nr. 365/24.05.2018, publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.
465/06.06.2018, include ca directii de actiune in domeniul EDUCATIEI: „1.1. Creterea gradului de contientizare
a copiilor i tinerilor cu privire la prevederile legale din domeniul egalitii de anse între femei i brbai. a)
Includerea în programa colar a unor noiuni privind violena de gen i egalitatea de gen; b) Integrarea
perspectivei de gen în manualele colare;”.
Excelena Voastr, v rugm s intervenii în baza mandatului dumneavoastr constituional pentru a opri acest derapaj grav la adresa principiilor constituionale, autonomiei universitare i drepturilor fundamentale ale omului i s dispunei trimiterea legii în procedur de reexaminare în Parlament.
V stm la dispoziie pentru informaii suplimentare sau alte resurse de specialitate, pe care experii notri
le au. Persoanele de contact pentru coresponden este Teodora Roseti-Ion-Rotaru, Directoare Executiv,
Asociaia ACCEPT, la 0723503162 i la teodora@acceptromania.ro.
Cu deosebit consideraie,
Teodora Roseti, Directoare executiv a Asociaiei ACCEPT, În numele semnatarilor
Str. Lirei nr.10, Bucureti, România
Tel./Fax: + 40 (21) 252 56 20, 252 16 37, 252 90 00
E-mail: accept@acceptromania.ro, www.acceptromania.ro
Agenia Împreun
Amnesty International Bucharest Group
Funky Citizens
Centrul pentru Jurnalism Independent
Asociatia Lindenfeld
Asociaia COMMA
FASMR - Federaia Asociaiilor Studenilor la Medicin din România
Asociaia Studenilor la Psihologie i Sociologie din Timioara
FDSC - Fundatia pentru Dezvoltarea Societatii Civile
Fundatia Centrul pentru Politici si Servicii de Sanatate
Asociaia SEXUL vs BARZA
Asociaia pentru aprarea drepturilor minoritilor Rise OUT
Asociatia Anais
Str. Lirei nr.10, Bucureti, România
Tel./Fax: + 40 (21) 252 56 20, 252 16 37, 252 90 00
E-mail: accept@acceptromania.ro, www.acceptromania.ro
Centrul pentru Inovare Public
Asociaia Umanist Român
Asociatia Young Initiative
ASUR - Asociaia Secular-Umanist din România
Asociatia Pro Democraia
Asociaia pentru echitate "Prisma"
Asociatia Sprijin pentru Comunitate si Asistenta Umanitara
Asociatia G. R.A.D.O. - Grupul Român pentru Aprarea Drepturilor Omului
American Councils for International Education Romania
Centrul de Mediere si Securitate Comunitara
Asociaia Quantic
Asociatia Pentru Dialog Intercultural
Romanian Quantitative Studies Association
Centrul de Studii în Idei Politice (CeSIP)
Liga AC
Asociatia Plural
Asociaia ArtCrowd - Artiti în educatie
Reeaua pentru prevenirea i combaterea violenei împotriva femeilor
Asociaia Mai bine
Asociaia A.R.T. Fusion
Forum Apulum
Asociatia Transcena
Asociatia NEOS
Asociaia Iele-Sânziene
Str. Lirei nr.10, Bucureti, România
Tel./Fax: + 40 (21) 252 56 20, 252 16 37, 252 90 00
E-mail: accept@acceptromania.ro, www.acceptromania.ro
Str. Lirei nr.10, Bucureti, România
Tel./Fax: + 40 (21) 252 56 20, 252 16 37, 252 90 00
E-mail: accept@acceptromania.ro, www.acceptromania.ro
[1] Factsheet, Eurobarometer on Discrimination 2019: The social acceptance of LGBTI people in the EU, p. 15,
https://ec.europa.eu/info/sites/info/files/ebs_493_data_fact_lgbti_eu_en-1.pdf, 16.03.2020
[2] Putei accesa datele FRA aici: https://fra.europa.eu/en/data-and-maps/2020/lgbti-survey-data-explorer
[3] Adams, N., Hitomi, M., & Moody, C. (2017). Varied Reports of Adult Transgender Suicidality: Synthesizing and
Describing the Peer-Reviewed and Gray Literature. Transgender health, 2(1), 60–75. doi:10.1089/trgh.2016.0036
[4] Vezi https://www.ox.ac.uk/admissions/graduate/courses/mst-womens-studies?wssl=1
[10] Vezi https://genderstudies.uvt.ro/
[11] Vezi http://www.politice.ro/ro/mpgm
Str. Lirei nr.10, Bucureti, România
Tel./Fax: + 40 (21) 252 56 20, 252 16 37, 252 90 00
E-mail: accept@acceptromania.ro, www.acceptromania.ro