STANDARDE INTERNATIONALE DE RAPORTARE FINANCIARA (IFRS)

Cuprins CADRUL CONCEPTUAL AL RAPORTARII FINANCIARE ................................................................................................................... 2

IAS 1 PREZENTAREA SITUATIILOR FINANCIARE ........................................................................................................................... 3

IAS 8 POLITICI CONTABILE, MODIFICARI ALE ESTIMARILOR CONTABILE SI ERORI ................................................................... 3

IAS 34 RAPORTAREA FINANCIARĂ INTERIMARĂ ............................................................................................................................ 7

IFRS 8 SEGMENTE DE ACTIVITATE .................................................................................................................................................. 9

IFRS 5 ACTIVE DETINUTE SPRE VANZARE SI ACTIVITATI INTRERUPTE .................................................................................... 10

IAS 33 REZULTATUL PE ACŢIUNE .................................................................................................................................................. 11

SITUATII FINANCIARE CONSOLIDATE ............................................................................................................................................ 13

INTERPRETAREA SITUATIILOR FINANCIARE ................................................................................................................................ 22

CADRUL CONCEPTUAL AL RAPORTARII FINANCIARE

EXEMPLUL 1

Constructor SA vinde către MasterBank SA un teren în condiţiile următoare: · Preţul de vânzare de 600.000 lei este determinat de un expert evaluator independent;

· MasterBank îi acordă societăţii Constructor SA dreptul de a construi pe terenul respectiv, în schimbul unei taxe anuale de 3% din preţul de vânzare;

· În cazul în care Constructor SA va dori să reachiziţioneze terenul, MasterBank va calcula preţul de revânzare astfel: preţul de cumpărare plătit de MasterBank, la care se adaugă o sumă calculată cu ajutorul ratei dobânzii practicate de BNR plus o marjă suplimentară de 2,5% calculată până în momentul vânzării. Taxele anuale plătite de Constructor SA se scad din preţul de revânzare;

· Constructor SA are dreptul să achiziţioneze terenul în următorii trei ani, în condiţiile stabilite mai sus; · MasterBank are dreptul de a solicita societăţii Constructor SA să reachiziţioneze terenul în următorii trei

ani, în condiţiile stabilite mai sus; · După expirarea celor trei ani, MasterBank va scoate terenul la vânzare către orice terţ, iar eventuala

diferenţă dintre preţul acestei tranzacţii şi preţul la care Constructor SA ar fi putut cumpăra terenul va fi reglată de părţi în numerar, ca o ajustare retroactivă a preţului cu care terenul a fost iniţial vândut de către Constructor SA.

Cum se recunoaste aceasta tranzactie in situatiile financiare ale Constructor SA?

EXEMPLUL 2

Compania Master Oil & Gas Exploration vinde produse chimice pe plan local si doreste sa se exporte o parte din productie si in alte tari. Managementul a constatat ca o conditie esentiala este conformitatea cu legislatia internationala privind protectia mediului. Desi a implementat cateva politici de mediu, compania doreste sa aibe in viitor un audit de mediu care costa ~ 111,000 EURO. Auditul va cuprinde revizuirea directivelor de politica ecologica si un raport detaliat privind recomandarile necesare. Directorul financiar sugereaza ca valoarea auditului sa fie capitalizata si apoi sa fie corelata cu veniturile obtinute din export, pentru a respecta principiul conectarii veniturilor la cheltuieli.

Analizati recunoasterea costului privind auditul de mediu in situatiile financiare ale Master Oil & Gas

Exploration.

IAS 1 PREZENTAREA SITUATIILOR FINANCIARE

EXEMPLUL 1

Entitatea ABC a consumat materii prime în valoare de 10.000 um, a înregistrat salarii de 50.000 um (pentru producţie 75%, restul de 25% pentru personalul administrativ), facturi de utilităţi de 3.000 um (80 % pentru producţie, restul pentru departmentul administrativ), amortizarea echipamentelor şi instalaţiilor de 2.000 um, amortizarea clădiri de 1.000 um (80 % pentru producţie, restul pentru departmentul administrativ). Tot stocul de produse finite este vândut cu o marjă de profit de 30%; 40% din creanţa faţă de clienţi a fost încasată în avans, restul se va încasa peste 2 luni. ABC are un credit care genereaza o dobanda de 350 um. ABC si-a reevaluat activele imobilizate inregistrand un plus de 7.250 um. Cota de impozit pe profit este 40%. Intocmiti Situaţia performanţei financiare, clasificand cheltuielile dupa functie (destinatie).

EXEMPLUL 2 Urmatoarele informatii au fost extrase din situatiile financiare ale Sandown la data 30 septembrie 2009:

Venituri (i) 380.000 costul bunurilor vandute 246.800 costuri de distributie 17.400 costuri administrative (ii) 50.500 dobanda platita aferenta creditului (iii) 1.000 venituri financiare 1.300 impozit curent (v) 2.100 proprietati, achizitionate la 1 oct 2000 (vi) 63.000 echipamente (vi) 42.200 brand, cost la data de 1 oct 2005 (vi) 30.000 amortizare la 1 oct 2008: cladire 8.000 echipament 19.700 brand 9.000 investitii imobiliare (iv) 26.500 stocuri la data de 30 sept 2009 38.000 creante 44.500 numerar 8.000 furnizori 42.900 capital (capital social) (1 actiune = 20 centi) 50.000 rezerve 2.000 credit bancar (iii) 18.440 rezultat reportat la 1 oct 2008 33.260 impozit amanat (v) 5.400

Informatii suplimentare:

(i) veniturile includ si 16.000 din vanzarea bunurilor catre Pending pe data de 1 oct 2008; contractul prevede

si efectuarea de servicii post-vanzare pe o perioada de 3 ani; costul serviciilor este de 1.200 / an, iar Sandown aplica o marja de profit de 40% (Profit / Venituri = 40%).

(ii) costurile administrative includ si dividende platite in valoare de 4.8 centi / actiune (iii) creditul a fost in valoare de 20.000; dobanda efectiva este de 8%; (iv) investitiile imobiliare au valoarea justa de 29.000 la data de 30 septembrie 2009. Sandown utilizeaza

modelul de reevaluare din IAS 40 (v) soldul impozitului pe profit se refera la data 30 septembrie 2008. Managementul considera ca la data de

30 septembrie 2009, impozitul pe profit curent va fi de 16.200; la 30 septembrie 2009, valoarea contabila a activelor este cu 13.000 mai mare decat baza lor fiscala. Cota de impozit pe profit este de 30%.

(vi) Activele non-curente: a. proprietatile includ un teren de 13.000; cladirea este amortizata utilizand metoda liniara; b. echipamentele sunt amortizate pe baza metodei reducerii soldului cu o rata de 40%; c. brandul a inregistrat o publicitate negativa care a determinat o reducere a vanzarilor. Testul de

depreciere din data de 1 aprilie 2009 a condus la estimarea unei valori de utilitate de 12.000 si o durata de amortizare ramasa de 3 ani. La aceeasi data, Sandown a primit o oferta de cumparare a brandului la un cost de 15.000. inainte de efectuarea testului de depreciere, brandul se amortiza liniar, pe o perioada de 10 ani.

(vii) amortizarea / deprecierea nu au fost contabilizate la data de 30 septembrie 2009. Amortizarea si deprecierea sunt elemente ale costului vanzarilor.

Prezentati:

a. Situatia pozitiei financiare la data de 30 septembrie 2009, conform IAS 1. b. Situatia rezultatului pentru perioada care se incheie la 30 septembrie 2009.

EXEMPLUL 3

Situaţia modificărilor capitalurilor proprii

La începutul anului N-1, structura capitalurilor proprii ale societăţii Taylor se prezinta astfel: - capital social, format din 8.000 de acţiuni cu valoarea nominală de 10 u.m./acţiune; - rezerve aferente:

o reevaluarii activelor corporale în valoare de 7700 u.m., o reevaluarii investiţiilor disponibile pentru vânzare (obligatiuni A) 3750 u.m.;

- rezerve din conversie 1.205 u.m.; - rezultat reportat 35.420 u.m.

În cursul exerciţiului N-1 au loc următoarele evenimente si tranzactii: - se modifică o politică contabilă (se capitalizeaza dobânda aferentă împrumuturilor pentru active),

rezultatul reportat majorandu-se cu 5019 u.m.; - se reevaluează:

o activele corporale, obţinându-se un plus de valoare de 1155 u.m.; o obligaţiunile (de la societatea A) disponibile pentru vânzare, obţinându-se o diferenţă

nefavorabilă de 420 u.m.; - diferenţe nefavorabile din conversie 1.230 u.m.; - profitul net este de 11.421 u.m.; - se distribuie dividende în valoare de 0.8 u.m. / actiune; - s-au emis 2500 de acţiuni, preţul de emisiune fiind de 12 u.m./acţiune.

În cursul exerciţiului N au loc următoarele evenimente si tranzactii: - se reevaluează:

o activele corporale, obţinându-se un minus de valoare de 945 u.m.; o obligaţiunile (de la societatea A) disponibile pentru vânzare, obţinându-se o diferenţă

nefavorabilă de 890 u.m.; - diferenţe nefavorabile din conversie 4.225 u.m.; - rezultatul exerciţiului este profit 9.177; - nu se distribuie dividende; - cota de impozit pe profit 40%. Prezentati situatie modificarilor de capital propriu.

Situ

aţia

mod

ific

ărilo

r ca

pita

luri

lor

prop

rii p

entr

u ex

erci

ţiul

înch

eiat

la 3

1.12

.N

- u

.m.

–

Ele

men

te

Ca

pit

al

soci

al

Pri

me

de

cap

ita

l

Rez

erv

e d

in

reev

alu

are

Rez

erv

e d

in

con

ver

sie

Rez

ult

at

rep

ort

at

To

tal

cap

italu

ri

pro

pri

i

Sold

la

31.1

2.N

-2

Mod

ific

ări a

le p

olit

icii

cont

abil

e / e

rori

Sold

ul

retr

atat

Mod

ific

ări î

n ca

pita

luri

le p

ropr

ii pe

ntru

N-1

Surp

lus/

pie

rder

e din

re

eval

uar

ea

acti

vel

or

corp

ora

le

Câş

tigu

ri/p

ierd

eri

din

eval

uare

in

stru

men

te

fina

ncia

re

(obl

igat

iuni

) re

cuno

scut

e în

ca

pit

aluri

le p

rop

rii

Dif

eren

ţe

de

conv

ersi

e a

oper

aţiu

nilo

r di

n st

răin

ătat

e

Imp

ozi

t as

up

ra e

lem

ente

lor

recu

nocu

te d

irec

t în

sau

tran

sfer

ate

din

capi

talu

rile

pro

prii

Pro

fit

net

recu

nosc

ut

dire

ct

în

capi

talu

rile

p

rop

rii

Pro

fitu

l p

erio

adei

Ven

itu

l şi

ch

eltu

ieli

le

tota

le

recu

nosc

ute

pen

tru

per

ioa

dă

Div

iden

de

Em

isiu

ne d

e ac

ţiun

i

Sold

ul

la 3

1.1

2.N

-1 r

eport

at

Mod

ific

ări a

le p

olit

icii

cont

abil

e / e

rori

Sold

ul

retr

atat

Mod

ific

ări î

n ca

pita

luri

le p

ropr

ii pe

ntru

N-1

Surp

lus/

pie

rder

e din

ree

val

uar

ea a

ctiv

elor

corp

ora

le

Ele

men

te

Ca

pit

al

soci

al

Pri

me

de

cap

ita

l

Rez

erv

e d

in

reev

alu

are

Rez

erv

e d

in

con

ver

sie

Rez

ult

at

rep

ort

at

To

tal

cap

italu

ri

pro

pri

i

Câş

tigu

ri/p

ierd

eri d

in e

valu

are

inst

rum

ente

fi

nanc

iare

(ob

liga

tiun

i) r

ecun

oscu

te în

ca

pit

aluri

le p

rop

rii

Dif

eren

ţe d

e co

nver

sie

a op

eraţ

iuni

lor

din

stră

inăt

ate

Imp

ozi

t as

up

ra e

lem

ente

lor

recu

nocu

te d

irec

t în

sau

tran

sfer

ate

din

capi

talu

rile

pro

prii

Pro

fit n

et r

ecun

oscu

t dir

ect î

n ca

pita

luri

le

pro

pri

i

Pro

fitu

l p

erio

adei

Ven

itu

l şi

ch

eltu

ieli

le t

ota

le r

ecu

nosc

ute

pen

tru

per

ioa

dă

Div

iden

de

Sold

la

31.1

2.N

IAS 7 SITUATIA FLUXURILOR DE TREZORERIE

EXEMPLUL 1

Alfa prezintă la sfârșitul anului N următoarele situaȀii financiare:

Contul de profit şi pierdere la 31.XII.N – lei-

Cifra de afaceri 360 000 Costul vânzărilor 306 000 Marja asupra vânzărilor 54 000

Amortizare 4 500 Cheltuieli generale de administraţie 5 400 Cheltuieli de desfacere 1 800 Cheltuieli cu dobânzile 5 400 Venituri din investiţii financiare pe termen scurt 8 100 Profit înainte de impozitare 45 000

Impozit pe profit 10 800 Profit net 34 200

Bilanţul la 31.XII.N – lei-

I. ACTIVE N N-1

Terenuri şi imobilizări corporale la valoarea contabilă netă (Nota d)

39 330 14 400

Investiţii financiare pe termen scurt 36 000 36 000 Stocuri 16 650 23 850 Creanţe 27 000 17 100 Numerar şi echivalente de numerar 11 250 6 300

TOTAL ACTIVE 130 230 97 650

II. DATORII

Furnizori 3 600 21 150 Dobânzi de plătit 630 1 800 Impozit pe profit plătit 4 500 10 800 Credite pe termen lung 22 500 12 600

TOTAL DATORII 31 230 46 350

III. CAPITAL PROPRIU

Capital social 40 500 27 000 Rezultatul reportat 24 300 24 300 Rezultat curent 34 200

TOTAL CAPITAL PROPRIU 99 000 51 300

InformaȀii suplimentare: a)Creșterea de capital social s-a datorat majorării acestuia prin depunerea numerarului în contul curent. b)Creșterea imobilizărilor corporale s-a datorat achiziȀiei în cursul exerciȀiului; furnizorii de imobilizări au fost plătiȀi. c)Veniturile din investiȀiile financiare au fost încasate.

d) Situatia activelor imobilizate: ACTIVE N N-1

Terenuri şi imobilizări corporale la valoarea brută 51 930 22 500 Amortizarea cumulată 12 600 8 100 Terenuri şi imobilizări corporale la valoarea contabilă netă 39 330 14 400

ÎntocmiȀi SituaȀia fluxurilor de trezorerie.

EXEMPLUL 2

Situatia rezultatului global al companiei Premier la data de 31 martie 2013 este:

Venituri 31.000 Costul bunurilor vandute 21.800

Marja bruta 9.200

Costuri de distributie 3.600 Costuri adminstrative 2.200 Costuri de finantare:

- dobanda credit

- dobanda leasing

400 150

250

Profit inainte de impozit 3.000

Impozit pe profit 1.000

Rezultat net 2.000

Elemente ale rezultatului global (Vezi nota (i)) 1.350

Rezultat global 3.350

Situatia pozitiei financiare la data de 31 martie 2013

31 martie 2013 31 martie 2012

Active

Active non-curente Echipamente 14.000 10.700 Costuri de dezvoltare 1.000 - Active curente Stocuri 3.300 3.800 Creante 2.950 2.200 Conturi la banci 50 1300

TOTAL ACTIVE 21.300 18.000

Capital si datorii

Capital

Capital social (1 actiune = 1 USD) 8.000 8.000 Rezerve din reevaluare 1.350 0 Rezultat reportat 3.200 1.750

Datorii non-curente

8% credit bancar 1.400 3.125 Impozit amanat 1.500 800

31 martie 2013 31 martie 2012

Datorii leasing financiar 1.200 900

Datorii curente

Datorii leasing 750 600 Datorii comerciale 2.650 2.100 Impozit pe profit curent 1.250 725

TOTAL CAPITAL si DATORII 21.300 18.000

Note:

(i) Pe data de 1 iulie 2012 Premier a achizitionat un echipament in leasing la valoarea justa de 1.500. La aceasta data, activele existente au fost reevaluate cu 2.000 (plus din reevaluare), din care 650 reprezinta impozit amanat. Nu au avut loc iesiri de active.

(ii) Amortizarea echipamentelor este de 900, iar a costurilor de dezvoltare de 200 sunt pentru anul incheiat la data de 31 martie 2013.

(iii) Costurile de finantare sunt considerate activitati operationale (de exploatare). (iv) Dividendele anului 2012 au fost platite.

ÎntocmiȀi SituaȀia fluxurilor de trezorerie.

EXEMPLUL 3

Primo Corporation are la începutul anului 2X13 în contul de la bancă 55.900 lei. În anul încheiat a obţinut un profit net de 32.500 lei şi a plătit dividende în valoare de 19.500 lei. Primo a împrumutat de la bancă 78.000 lei şi a cumpărat un echipament în valoare de 117.000 lei, plătind cash. De asemenea, creanţele au crescut cu 7.800 lei şi datoriile faţă de furnizori cu 11.700 lei. Un mijloc de transport a fost inchiriat in leasing financiar; platile se vor efectua incepand cu 2X14. Determinaţi valoarea disponibilităţilor de la sfarşitul anului 2X13.

a. 32.500 lei

b. 33.800 lei

c. -22.100 lei

d. -45.500 lei

e. Nici una din variantele de mai sus.

EXEMPLUL 4

În cursul anului 2005, o societate comercială efectuează următoarele operaţii: încasează 91.500 lei din vânzarea mărfurilor; încasează 154.000 lei din vânzarea unei clădiri; plăteşte 111.200 lei pentru achiziţia unor materii prime; plăteşte 93.700 lei pentru achiziţia unui autoturism; obţine 22.800 lei din emisiunea de capital social; plăteşte o obligaţie din leasing financiar 2.550 lei; plăteşte dividende în valoare de 21.700 lei; încasează dobânzi şi dividende în valoare de 900 lei, din care 50 lei din activitatea de exploatare; cheltuieli cu impozitul pe profit 5.600 lei, impozit pe profit platit 4.255 lei; încasează o asigurare de 400 lei. Determinati fluxurile de trezorerie provenite din activităţile de exploatare, investiţii şi finanţare.

IAS 8 POLITICI CONTABILE, MODIFICARI ALE ESTIMARILOR CONTABILE SI ERORI

EXEMPLUL 1: Modificari de politici contabile

Entitatea Santiago utilizeaza pentru evaluarea la ieşire a stocurilor metoda FiFo, permisă de IAS 2 Stocuri. La 01.01.2014, societatea decide să schimbe această metodă cu costul mediu ponderat, agreat de IAS 2, argumentul schimbării metodei fiind acela al modificării condiţiilor de exploatare. Societatea estimează că dacă ar fi utilizat CMP dintotdeauna, atunci: - costul stocurilor pentru toţi anii anteriori lui 20N3 ar fi fost cu 22.200 u.m. mai scăzute; - costul stocurilor pentru anul 20N3 ar fi fost cu 14.440 u.m. mai mic decât raportările efectuate. Impozit pe profit este de 20%. Informaţiile disponibile la 31.12.20N4 sunt:

Contul de profit şi pierdere

Elemente 20N4 20N3

Vânzări 185.000 194.500

Costul bunurilor vândute 92.200 112.000

Cheltuieli desfacere 14.400 16.300

Cheltuieli administrative 9.300 10.200

Profit înainte de impozitare 69.100 56.000

Impozit pe profit (20%) 13.820 11.200

Profit net 55.280 44.800

- rezultatul reportat la 01.01.20N3 a fost de 63.900 u.m. - rezultatul reportat la 31.12.20N3 a fost de 108.700 u.m.

Prezentaţi contul de profit şi pierdere şi situaţia modificărilor capitalurilor proprii după modificarea politicii contabile şi întocmiţi nota explicativă cu privire la această modificare.

Conform IAS 8, modificarea politicii contabile presupune retratarea informaţiilor comparative şi

prezentarea lor ca şi când acea politică ar fi fost utilizată dintotdeauna, efectul modificării urmând a afecta

ultimul sold raportat al rezultatului reportat.

Contul de profit şi pierdere

Elemente 20N4 20N3

Vânzări

Costul bunurilor vândute (Nota 1)

Cheltuieli desfacere

Cheltuieli administrative

Profit înainte de impozitare

Impozit pe profit (20%)

Profit net

Extras din situaţia modificărilor capitalurilor proprii a societăţii Alfa

u.m.

Elemente Valori

20N4 20N3

Sold iniţial al rezultatului reportat anterior modificării

+ Efectele modificării de politică contabilă (netă de impozit pe profit)

= Sold iniţial al rezultatului reportat recalculat

+ Profit net al exerciţiului

= Sold final al rezultatului reportat

Extras din notele la situaţiile financiare ale societăţii

Nota: În exerciţiul financiar 20N4, societatea a decis să-şi schimbe politica contabilă de evaluare a costului stocurilor, trecând de la metoda FiFo la costul mediu ponderat. Modificarea a fost determinată de schimbarea condiţiilor de exploatare, considerându-se că metoda FiFo nu mai corespunde obiectivului situaţiilor financiare de a oferi informaţii relevante utilizatorilor. Ca atare, situaţiile financiare aferente anului 20N3 au fost refăcute pentru a reflecta modificarea. Conform IAS 8, modificarea politicii contabile presupune retratarea informaţiilor comparative şi

prezentarea lor ca şi când acea politică ar fi fost utilizată dintotdeauna, efectul modificării urmând a afecta

ultimul sold raportat al rezultatului reportat.

a. După cum s-a prezentat în situaţia modificărilor capitalurilor proprii (partea aferentă rezultatelor reportate), soldul iniţial al rezultatului reportat la 01.01.20N3 a fost ajustat pentru a reflecta modificarea de politică aferentă anilor anteriori cu suma de 17.760 u.m., reprezentând valoarea modificării de politică 22.200 u.m., netă de impozitul pe profit. Soldul iniţial al rezultatului reportat la 01.01.20N4 a fost ajustat pentru a reflecta modificarea de politică aferentă anilor anteriori cu suma de 17.760 u.m., reprezentând valoarea modificării de politică 22.200 u.m., netă de impozitul pe profit, şi cu 11.552 um pentru a reflecta modificarea de politică aferentă anului 20N3, reprezentând modificarea de politică 14.440 u.m., netă de impozitul pe profit. În total, rezultatul reportat la 01.01.2014 a fost ajustat cu 29.312 u.m.

b. Valorile comparative pentru anul 2013 din contul de profit şi pierdere au fost recalculate după cum urmează:

Costul bunurilor vândute înainte de modificare

Efectul modificarii de politica contabila

Costul bunurilor vândute după modificare

Cheltuiala cu impozitul pe profit înainte de modificare

Efectul modificarii de politica contabila asupra impozitului

Cheltuiala cu impozitul pe profit după modificare

EXEMPLUL 2: Modificări în estimările contabile

Studiul de caz (a) - modificarea afectează numai perioada curentă: La 31.12.20N3, S.C. Nord S.A. are o creanţă asupra unui client în valoare de 100.000 u.m.. În urma informaţiilor de care dispune societatea la această dată, creanţa are o probabilitate de încasare de 70%. La 31.12.20N4, datorită unor infuzii de capital în societatea clientă, situaţia financiară a acesteia se ameliorează şi probabilitatea de încasare a creanţei ajunge la 90%. Care sunt soluţiile contabile adoptate la 31.12.20N3 şi 31.12.20N4 de către societatea NORD?

Studiul de caz (b) - modificarea afectează şi perioadele ulterioare:

Entitatea Kane S.A detine un echipament achiziţionat la un cost de 120.000 lei la 30.06.20N1. În momentul achiziţiei, durata de viaţă utilă a fost estimata la 8 ani. Amortizările înregistrate au fost:

Anul Mod de calcul Valoare

20N1 (120.000/8)x6/12 7.500

20N2 (120.000/8) 15.000

20N3 (120.000/8) 15.000

La închiderea exerciţiului 20N4 se are în vedere o utilizare mai intensivă a echipamentului şi se estimează ca durată de utilizare totală ar fi trebuit sa fie de 5 ani, in loc de 8 ani.

EXEMPLUL 3: Corectarea erorilor

În timp ce pregătea raportarea financiară pentru anul 20N4, contabilul societăţii Alfa a descoperit că, dintr-o eroare de preluare a datelor in programului informatic, în anul 20N3 amortizarea utilajelor (inclusă în costul bunurilor vândute) a fost supraevaluată cu 212.000 u.m. Valoarea activelor (cost) 4.267.800 u.m, amortizarea cumulata (inclusiv eroarea de 212.000 um) este 1.802.600 um. Informaţiile disponibile sunt următoarele:

Contul de profit şi pierdere al societăţii Alfa

Elemente 20N4 20N3

Vânzări 966.000 877.000

Costul bunurilor vândute 622.000 782.500

Cheltuieli desfacere 105.500 96.600

Cheltuieli administrative 97.700 88.800

Profit înainte de impozitare 140.800 (90.900)

Impozit pe profit (20%) 28.160 0

Profit net 112.640 (90.900)

Informaţii suplimentare: - rezultatul reportat la 01.01.2013 a fost de 111.800 u.m. - rezultatul reportat la 31.12.2013 a fost de 39.080 u.m. - cota de impozit pe profit a fost de 20%. Prezentaţi contul de profit şi pierdere şi situaţia modificărilor capitalurilor proprii după corectarea erorii şi întocmiţi nota explicativă cu privire la corecţia acesteia.

Conform IAS 8, corectarea erorii presupune retratarea informaţiilor comparative şi prezentarea lor ca şi când eroarea nu s-ar fi produs, efectul erorii urmând a afecta ultimul sold raportat al rezultatului reportat.

Contul de profit şi pierdere al societăţii Alfa

Elemente 20N4 20N3

Vânzări

Costul bunurilor vândute (Nota 1)

Cheltuieli desfacere

Cheltuieli administrative

Profit înainte de impozitare

Impozit pe profit (20%)

Profit net

Extras din situaţia modificărilor capitalurilor proprii a societăţii Alfa

u.m.

Elemente Valori

20N4 20N3

Sold iniţial al rezultatului reportat anterior corecţiei

+ Corecţia erorii (netă de impozit pe profit)-vezi Nota 1.b

= Sold iniţial al rezultatului reportat recalculat

+ Profit net al exerciţiului

= Sold final al rezultatului reportat

Extras din notele la situaţiile financiare ale societăţii Alfa

Nota: În exerciţiul financiar 20N3, societatea a supraevaluat cheltuiala cu amortizarea utilajelor cu 212.000 u.m. Prin urmare, situaţiile financiare aferente anului 20N3 au fost refăcute pentru a corecta eroarea. Aşa cum prevede IAS 8, situaţiile financiare anului în care s-a produs eroarea trebuie retratate şi prezentate ca şi când eroarea nu s-ar fi produs. Efectele erorii din perioadele precedente trebuie prezentate prin ajustarea soldului de deschidere al rezultatului reportat. a. După cum s-a prezentat în situaţia modificărilor capitalurilor proprii (partea aferentă rezultatelor reportate, soldul iniţial al rezultatului reportat la 01.01.20N4 a fost ajustat pentru a reflecta corecţia cu suma de 169.600 u.m., reprezentând valoarea erorii 212.000 u.m., netă de impozitul pe profit. b. Valorile datelor comparative pentru anul 20N3 din contul de profit şi pierdere au fost recalculate după cum urmează: Costul bunurilor vândute înainte de corecţie __________ u.m. Corecţia erorii __________u.m. Costul bunurilor vândute după corecţie __________ u.m. Cheltuiala cu impozitul pe profit înainte de corecţie __________ u.m. Corecţia erorii __________u.m. Cheltuiala cu impozitul pe profit după corecţie __________u.m. c. Situatia activelor imobilizate

IAS 34 RAPORTAREA FINANCIARĂ INTERIMARĂ

EXEMPLUL 1

O entitate îşi pregăteşte situaţiile financiare trimestriale la 30 septembrie 200N pe baza lui IAS 34. Care sunt perioadele ce trebuie adoptate de entitate pentru prezentarea informaţiei financiare pentru (i) anul curent şi (ii) anul comparativ?

Managementul trebuie să prezinte informaţiile aşa cum este descris mai jos:

An curent An comparativ

Bilanţ - sfârşitul perioadei

Situaţia rezultatului global*

- perioada comparativă faţă de aceeaşi dată a anului precedent - perioada de trei luni (trim.)

Situaţia modificărilor capitalurilor proprii - perioada comparativă faţă de aceeaşi dată a anului precedent

Situaţia fluxurilor de numerar

- perioada comparativă faţă de aceeaşi dată a anului precedent

* Se remarcă faptul că entitatea trebuie să prezinte contul de profit şi pierdere nu numai pentru aceeaşi dată a anului precedent

ci şi pentru perioada interimară curentă (respectiv informaţia referitoare la perioada de trei luni ce se termină la 30.09.20X3 şi 30.09.20X2)

Exemplu.

IFRS 8 SEGMENTE DE ACTIVITATE

Entităţile trebuie să prezinte informaţii în măsură să ajute utilizatorii de situaţii financiare să evalueze

natura şi efectele financiare ale activităţilor economice în care aceasta este angajată şi mediul economic în care aceasta operează. Printre prezentările de informaţii sunt solicitate următoarele:

a) informaţii despre profitul sau pierdere raportată la nivel de segment, inclusiv veniturile şi cheltuielile specificate, incluse în rezultatul raportat pentru segment, activele şi datoriile pe segment şi bazele de evaluare;

b) reconcilieri ale totalurilor veniturilor pe segmente, profitului sau pierderii raportată pe proiect, activelor şi datoriilor segmentului şi alte elemente semnificative.

O entitate trebuie să prezinte următoarele informaţii generale: a) factorii utilizaţi pentru a identifica segmentele raportabile ale entităţii, inclusiv principiile de

organizare (spre ex., dacă managementul a ales să organizeze întreprinderea pornind de la diferenţele privind produsele şi serviciile, ariile geografice, reglementări de mediu, sau o combinare a factorilor de mai sus, şi dacă segmentele de exploatare au fost agregate), şi

b) tipurile de produse şi servicii de la care segmentele raportabile îşi obţin veniturile. Datele pe segmente de activitate aferente anului N5:

Cazare Restaurant Bar

Închirieri sali pentru

evenimente

TOTAL

Total venituri 2.249 1.244 566 3.988 8.047

# clienti externi 1.899 654 409 2.870 5.832

# clienti interni

(in cadrul grupului) 350 590 157 1.118 2.215

Rezultat pe segment 631 -876 576 1.005 1.336

Active pe segment 6.544 5.339 3.233 7.507 22.623

Datele pe arii geografice aferente anului N5

Danemarca Lituania Letonia Ucraina Estonia TOTAL

Total venituri 1.907 2.023 891 877 2.349 8.047

#clienti externi 782 1.652 409 233 1.287 4.363

#clienti interni

(in cadrul grupului) 1.125 371 482 644 1.062 3.684

Rezultat pe segment 432 566 1.064 -1.468 742 1.336

Active pe segment 6.692 3.985 3.956 3.503 4.487 22.623

IFRS 5 ACTIVE DETINUTE SPRE VANZARE SI ACTIVITATI INTRERUPTE

EXEMPLUL 1

Un extras din Situatia rezultatului global a entitati Iris este prezentat mai jos: Toate diviziile

(inclusiv East and West) Mil lei

Divizia East Mil lei

Divizia West Mil lei

Venituri 1.116 73 100 Costul bunurilor vandute 375 26 80 Venituri financiare 25 0 0 Costuri de distributie si administrative

410 13 24

Impozit pe profit 89 12 20

Iris are mai multe divizii, fiecare reprezentand o componenta distinctiva a raportarii. In cursul anului 2016,

Irish s-a reorganizat astfel: - activitatile Diviziei East au fost mutate intr-o fabrica din estul Europei; managementul a ramas la

headquarter. - Divizia West a fost inchisa; - costurile de reorganizare sunt de 4.2 milioane lei.

Prezentati Situatia rezultatului global astfel incat sa prezentati operatiile intrerupte

(discontinue) conform IFRS 5 Active detinute spre vanzare si activitati intrerupte.

IAS 33 REZULTATUL PE ACŢIUNE

EXEMPLUL 1

Sa se calculeze numarul mediu de actiuni aflate in circulatie pe baza urmatoarelor informatii:

Data Actiuni emise Actiuni proprii răscumpărate

Actiuni in circulatie

1 ian N 3000

31 ian N N/A 450 3000 - 450 = 2550

31 mai N 1000 N/A 2550 + 1000 = 3550

1 dec N N/A 250 3300

EXEMPLUL 2

Determinarea ordinii în care trebuie incluse titlurile diluante în calculul mediei ponderate a numărului de acţiuni. Rezultat – Profitul net 10.000.000 Acţiuni comune în circulaţie 2.000.000 Valoarea justă medie a unei acţiuni comune în cursul anului 75 Acţiuni comune potenţiale

Opţiuni S-au convertit 100.000 opţiuni, obţinându-se 20.000 acţiuni comune. Raportul de schimb 1 acţiune = 5 opţiuni. (Conversia opţiunilor nu genereaza modificari ale rezultatului)

Acţiuni preferenţiale convertibile 800.000 acţiuni care dau dreptul la dividende cumulative egale cu 8 pe acţiune. Acestea se pot converti in actiuni comune in baza unui Raport de paritate de 1 actiune preferentiala pentru 2 actiuni comune

Obligaţiuni convertibile cu dobândă de 5%

valoare nominală a împrumutului este de 100.000.000 um. Fiecare obligaţiune, în valoare de 1.000, este convertibilă în 20 de acţiuni comune.

Cota de impozitare 40%

Modificarea rezultatului la conversia acţiunilor comune potenţiale.

Specificatie Calcule Creşterea

rezultatului

Creşterea numărului de

acţiuni comune

Rezultatul pe

acţiune nou emisa

Opţiuni Creşterea rezultatului Zero

Acţiuni emise aferente

optiunilor 100.000 x 1/5 20.000 Zero

Acţiuni preferenţiale convertibile

Creşterea profitului net 8x800.000 6.400.000

Acţiuni comune aferente

act preferentiale 2 x 800.000 1.600.000 (6,4 mil/1,6 mil acţ)

4,00

Obligaţiuni convertibile, dob. 5%

Specificatie Calcule Creşterea

rezultatului

Creşterea numărului de

acţiuni comune

Rezultatul pe

acţiune nou emisa

Creşterea profitului net 100.000.000x0,05x(1-0,4)

3.000.000

Acţiuni aferente

obligatiunilor 100.000 x 20 2.000.000 (3 mil / 2 mil

acţ) 1,50

Stabilirea ordinii în care instrumentele financiare vor fi luate în considerare la calculul rezultatului diluat: 1. opţiuni – efect asupra rezulatului pe acţiune 0

Calculul rezultatului pe acţiune–diluat

Profit net

aferent Acţiuni

comune Rezultat pe

acţiune Efect

Raportat

Opţiuni

TOTAL

Obligaţiuni convertibile, dobânda 5%

TOTAL

Acţiuni preferenţiale convertibile

EXEMPLUL 3

Din situaţiile financiare ale SC ABC SA, s-au extras următoarele informaţii:

Rezultatul exerciţiului 750 000 um

Acţiuni aflate în circulatie la data de 1.01.N4 200.000 titluri

Acţiuni preferenţiale aflate în circulaţie la 1.01.N4 (Actiunile preferentiale se pot converti in actiuni comune la un raport de conversie: 1 acţiune preferenţială pentru 2 acţiuni comune). Dividendele pentru acţiunile preferenţiale sunt de 0,2 um/acţ

50.000 titluri

Obligaţiuni convertibile in actiuni comune (raport de conversie: 100 acţiuni pentru 1.000 de obligaţiuni); rata dobânzii 5%, VN = 10

100.000 titluri

Cota de impozit 25%

Pe data de 31 martie se răscumpără de pe piaţa financiară 25.000 acţiuni comune. Pe data de 30 septembrie se răscumpără de pe piaţa financiară 18.000 de acţiuni comune. Pe data de 1 decembrie se emit 35.000 actiuni comune si 10.000 actiuni preferentiale.

Calculati rezultatul pe actiune de baza.

Calculati rezultatul pe actiune diluat.

SITUATII FINANCIARE CONSOLIDATE

IFRS 3

O combinare de întreprinderi reprezintă gruparea entităţilor sau a întreprinderilor cu scop lucrativ separate într-o singură entitate raportoare. Rezultatul aproape tuturor combinărilor de întreprinderi este că o entitate, dobânditorul, obţine controlul asupra uneia sau mai multor alte întreprinderi cu scop lucrativ, societatea achiziţionată. Costurile administrative generale precum şi alte costuri care nu pot fi atribuite direct combinării de intreprinderi nu sunt incluse în costul combinării. Acestea sunt recunoscute drept cheltuială atunci când apar. Pierderile viitoare ce se asteapta sa fie generate ca urmare a combinarii nu sunt incluse in costul combinarii. Aplicarea metodei achiziţiei presupune parcurgerea următoarelor etape:

(1) identificarea dobânditorului; (2) stabilirea datei achiziţiei; (3) recunoaşterea şi evaluarea activelor identificabile achiziţionate, a datoriilor asumate şi a oricăror

interese care nu controlează (interes minoritar) în entitatea dobândită; şi (4) recunoaşterea şi evaluarea fondului comercial sau a câştigului obţinut în urma unei cumpărări în

condiţii avantajoase. EXEMPLUL 1

Entitatea ALFA achiziţionează 70% din acţiunile entităţii BETA pentru suma de 1.200.000 lei. Capitalul social al entităţii achiziţionate este format din 200.000 de acţiuni, valoarea nominală fiind de 5 lei/acţiune. Valoarea justă a activelor nete identificabile ale entităţii BETA este de 1.450.000 lei. La data achiziţiei, cotaţia pe piaţă a acţiunilor entităţii BETA este de 5,5 lei/acţiune. Care este valoarea fondului comercial, în situaţiile în care:

- dobânditorul evaluează interesul care nu controlează la valoarea justă; - dobânditorul evaluează interesul care nu controlează în funcţie de ponderea acestuia în activele

identificabile nete ale entităţii dobândite?

IFRS 3

Pot fi situaţii în care un dobânditor efectuază o cumpărare în condiţii avantajoase. Aceasta este o combinare de întreprinderi în care valorile nete de la data achiziţiei ale activelor identificabile dobândite şi ale datoriilor asumate este mai mare decât totalul dintre contravaloarea transferată, valoarea oricăror interese care nu controlează în entitatea dobândită şi valoarea justă de la data achiziţiei a interesului în capitalurile proprii deţinute anterior de dobânditor în entitatea dobândită (în cazul combinărilor de întreprinderi realizate în etape). Cumpărările în condiţii avantajoase sunt tranzacţii neobişnuite, deoarece entităţile de afaceri şi proprietarii lor nu vând active sau întreprinderi în cunoştinţă de cauză şi de bunăvoie la preţuri sub valorile lor juste. O astfel de cumpărare poate avea loc, de exemplu, în cadrul unei combinări de întreprinderi care constituie o vânzare forţată, ceea ce presupune că vânzătorul acţionează sub efectul unei constrângeri (lichidare forţată, decesul unui administrator etc). Nu există niciun motiv convingător pentru a crede că, în absenţa constrângerii, un vânzător ar fi interesat să vândă o întreprindere pentru o sumă mai mică decât valoarea sa justă. Pe de altă parte şi excepţiile de recunoaştere sau de evaluare pentru anumite elemente1 pot avea drept rezultat recunoaşterea unui câştig (sau o modificare a valorii unui câştig recunoscut) în cadrul unei cumpărări în condiţii avantajoase.

1 Aici sunt incluse: creanţele sau datoriile privind impozitul amânat, activele sau datoriile privind beneficiile angajaţilor, activele de compensaţie, drepturile redobândite, primele cu plata pe bază de acţiuni, activele deţinute în vederea vânzării.

Uneori este dificil de determinat dacă o anumită achiziţie este de fapt o cumpărare în condiţii avantajoase şi este nevoie de dovezi suplimentare care să susţină lipsa erorilor din evaluare. Sistemele puternice de control intern şi utilizarea experţilor evaluatori independenţi şi a auditorilor externi reprezintă unele dintre mijloacele prin care erorile intenţionate şi neintenţionate de evaluare sunt diminuate. Înainte de recunoaşterea unui astfel de câştig, dobânditorul va reevalua identificarea corectă a tuturor activelor dobândite şi a tuturor datoriilor asumate şi va recunoaşte orice active sau datorii suplimentare identificate în cadrul acestei revizuiri. De asemenea, dobânditorul va revizui procedurile utilizate pentru determinarea valorilor, la data achiziţiei, pentru elementele următoare:

- activele identificabile dobândite şi datoriile asumate; - interesele care nu controlează deţinute în entitatea dobândită (dacă este cazul); - în cazul unei combinări de întreprinderi realizate în etape, interesul deţinut anterior de dobânditor în

capitalurile proprii ale entităţii dobândite; şi - contravaloarea transferată.

EXEMPLUL 2 Entitatea ALFA achiziţioneaza entitatea BETA. Costul investitie in Beta (contravaloarea transferată) este de 300.000 lei, iar valoarea justă a activelor identificabile nete dobândite este de 380.000 lei. Ca urmare a acestei combinări de întreprinderi, dobânditorul va recunoaşte un fond comercial sau un câştig aferent unei cumpărări în condiţii avantajoase?

În acest caz, entitatea ALFA trebuie să reestimeze valoarea justă a activelor achiziţionate, a datoriilor asumate şi a datoriilor contingente precum şi contravaloarea transferată. Astfel, entitatea ALFA ar putea ţine cont de următorii factori:

- reestimarea ipotezelor utilizate în rapoarte de evaluare; - obţinerea de evaluări independente pentru acele elemente care nu au fost evaluate anterior în mod

distinct. Dacă, ulterior reestimării, valorile juste sunt considerate a fi corecte, atunci dobânditorul va recunoaşte un câştig de 80.000 lei în profitul sau pierderea aferent(ă) perioadei în care combinarea de întreprinderi a fost realizată. Obiectivul acestei revizuiri este acela ca dobânditorul să se asigure că evaluările reflectă corespunzător luarea în considerare a tuturor informaţiilor disponibile la data achiziţiei. Dacă surplusul constatat rămâne şi după aceste etape, dobânditorul trebuie să recunoască, la data achiziţiei, câştigul rezultat în contul de profit sau pierdere. Acest câştig este atribuit dobânditorului. Trebuie reţinut faptul că un câştig dintr-o cumpărare în condiţii avantajoase nu poate fi recunoscut împreună cu un fond comercial pentru aceeaşi combinare de întreprinderi.

EXEMPLUL 3

La data de 30 septembrie 2009, entitatea ALFA achiziţionează 90% din participaţiile în capitalurile proprii ale entităţii BETA, în schimbul sumei de 80.000 lei. Deoarece foştii proprietari ai entităţii achiziţionate doreau să îşi cedeze investiţiile până la o anumită dată, nu au avut timp suficient să ofere spre comercializare entitatea BETA mai multor potenţiali cumpărători. La data achiziţiei, activele identificabile dobândite au fost evaluate la suma de 220.000 lei, iar datoriile asumate la nivelul sumei de 90.000 lei. Dobânditorul a apelat la serviciile unui consultant independent, care

a determinat că valoarea justă a intereselor de 10% care nu deţin controlul în entitatea BETA este de 18.000 lei. Ca urmare a acestei combinări de întreprinderi, dobânditorul va recunoaşte un fond comercial sau un câştig aferent unei cumpărări în condiţii avantajoase?

Valoarea justă a activelor identificabile nete ale entităţii BETA de 130.000 lei (220.000 lei – 90.000 lei) depăşeşte valoarea justă a contravalorii transferate plus valoarea justă a intereselor care nu controlează în entitatea BETA care totalizează 98.000 lei (80.000 lei + 18.000 lei). Astfel, dobânditorul revizuieşte procedurile utilizate pentru identificarea şi evaluarea tuturor activelor dobândite şi a datoriilor asumate şi evaluarea valorii juste atât a intereselor care nu controlează în entitatea BETA, cât şi a contravalorii transferate. Presupunem situaţia în care entitatea ALFA a constatat că procedurile şi măsurile utilizate au fost adecvate. EXEMPLUL 4

PALADIN a cumpărat 90% din capitalul lui SANTIAGO cu doi ani în urmă la 1 ianuarie 20X2, atunci când rezervele lui SANTIAGO erau de 5.000 EUR. Situaţiile poziţiilor financiare ale companiilor PALADIN şi SANTIAGO la 31 decembrie 20X3 sunt următoarele:

PALADIN

(mii EUR)

SANTIAGO

( mii EUR)

Active non-curente: Echipamente tehnologice 100 30 Investiţia în Santiago, la cost 34 - 134 30

Active curente Stocuri 90 20 Creanţe 110 25 Disponibil 10 5 210 50

344 80

Capital social 15 5 Rezerve 159 31 174 36

Datorii non-curente 120 28

Datorii curente 50 16

344 80

Informaţii suplimentare:

a) Santiago a vândut bunuri către Paladin la preţul de transfer de 18.000 EUR cu o marjă de 50%. Două treimi din acestea au rămas în stoc la sfârşitul anului.

b) Datoriile si creantele comerciale reciproce ale lui Paladin şi Santiago erau la data de raportare de 22.000 EUR.

c) Fondul comercial a suferit o depreciere de 10.000 EUR. d) Grupul Paladin utilizează metoda valorii juste pentru evaluarea intereselor care nu controlează (INC),

iar la data achiziţiei, valoarea justă a INC era de 4.000 EUR.

Întocmiţi situaţia consolidată a poziţiei financiare a grupului PALADIN la 31 decembrie 20X3.

PAS 1.

PAS 2. Active nete ale filialei SANTIAGO

PAS 3. Fond comercial

PAS 4. INC

PAS 5. Rezultatul (Rezervele) grupului

PAS 6. Profituri nerealizate

Situaţia consolidată a poziţiei financiare a grupului Paladin la 31 decembrie 20X3

PALADIN group

(mii EUR)

Active non-curente:

Fond comercial

Echipamente tehnologice

Active curente

Stocuri

Creanţe

Disponibil

Capital social

Rezervele grupului

Interese care nu controlează

Datorii non-curente

Datorii curente

EXEMPLUL 5

Tako a cumpărat 80% din capitalul social al lui Nord cu doi ani în urmă, atunci când soldul rezervelor lui Nord era de 125.000 EUR. Tako a plătit un preţ iniţial de 1.000.000 EUR. În plus Tako a emis 200.000 acţiuni cu valoare nominală de 1EUR şi o valoare curentă de piaţă de 1,8 EUR. De asemenea, s-a stabilit că Tako va

plăti în plus 500.000 EUR într-o perioadă de 3 ani. Ratele curente de dobândă sunt de 10%/an. Factorul de actualizare pentru 1 EUR ce va fi primit peste trei ani este de 0,751. Acţiunile şi plata amânată nu au fost încă recunoscute.

Situaţiile poziţiilor financiare ale companiilor Tako şi Nord la 31 decembrie 20X4 sunt următoarele:

Tako

(mii EUR)

Nord

(mii EUR)

Active non-curente: Investiţia în Nord (la cost) 1.000 - Imobilizări corporale 5.500 1.500 6.500 1.500

Active curente Stocuri 550 100 Creanţe 400 200 Disponibil 200 50 1.150 350

7.650 1.850

Capital social 2.000 500 Rezerve 1.400 300 3.400 800

Datorii non-curente 3.000 400

Datorii curente 1.250 650

7.650 1.850

Informaţii suplimentare:

a) La data achiziţiei, valoarea justă a fabricii deţinute de Nord depăşea valoarea sa netă contabilă cu 200.000 EUR. Durata de viaţă utilă rămasă era la acea dată de 5 ani.

b) Nord vindea de mai mulţi ani unele dintre produsele sale sub marca „Sparkle”. La data achiziţiei, Consiliul Director al Tako a evaluat această marcă la suma de 250.000 EUR, cu o durată de viaţă rămasă de 10 ani. Marca nu e inclusă în situaţia poziţiei financiare a lui Nord.

c) Fondul comercial consolidat a fost depreciat cu 258.000 EUR.

d) Grupul condus de Tako evaluează interesele care nu controlează (INC) prin metoda valorii juste. La data achiziţiei valoarea justă a INC de 20% era de 380.000 EUR.

Întocmiţi situaţia consolidată a poziţiei financiare a grupului Tako la 31 decembrie 20X4.

EXEMPLUL 6

Conturile de profit și pierdere ale lui Tree și al filialei sale Flowers pentru anul încheiat la 31 decembrie 20X7 sunt următoarele:

Tree

(mii eur)

Flowers

( mii eur)

Venituri 600 300 Costul vânzărilor (360) (140)

Marja brută 240 160

Cheltuieli de exploatare (93) (45) Profit din exploatare 147 115 Costuri de finanȀare N/A (3)

Profit înainte de impozitare 147 112

Impozit (50) (32)

Profitul exerciȀiului financiar 97 80

a) Pe data de 1 ianuarie 20X6, Tree a achiziȀionat 75.000 de acȀiuni ordinare în Flowers dintr-un total al capitalului emis de 100.000 EUR, VN 1 EUR/acȀiune.

b) În timpul exerciȀiului financiar, Flowers a vândut bunuri către Tree la un preȀ de 20.000 EUR, marja fiind de o treime din cost. Doar 20% din aceste bunuri au fost vândute înainte de sfârșitul exerciȀiului financiar.

c) Fondul comercial a fost testat pentru depreciere și la sfârșitul acestui an și a fost evaluată o depreciere suplimentară de 5.000 EUR ce va fi recunoscută drept cheltuială de exploatare.

d) La data achiziȀiei a fost realizată o estimare a valorii juste care a condus la o amortizare suplimentară pentru anul încheiat la 31 decembrie 20X7 de 15.000 EUR. Politica grupului solicită ca toată cheltuiala cu amortizarea să fie inclusa in costul vânzărilor.

e) Tree evaluează INC prin metoda valorii juste.

ÎntocmiȀi contul de profit și pierdere consolidat pentru anul încheiat la 31 decembrie 20X7.

EXEMPLUL 7

SituaȀiile financiare pentru 3 companii Prahova, Sibiu şi Arad pentru exerciȀiul financiar încheiat la data de 30 septembrie 20X8 sunt următoarele:

Situaţiile poziţiilor financiare 30 septembrie 20X8

Prahova

(mii $)

Sibiu

(mii $)

Arad

(mii $)

Active non-curente: Imobilizări corporale 14.000 7.500 3.000 Investiţii 10.000 - 24.000 7.500 3.000

Active curente 6.000 3.000 1.500

30.000 10.500 4.500

Capital social (VN 1$) 10.000 1.000 500 Rezerve 7.500 5.500 2.500 17.500 6.500 3.000 Datorii non-curente 8.000 1.250 500 Datorii curente 4.500 2.750 1.000

30.000 10.500 4.500

Informaţii suplimentare:

a) Prahova a achiziţionat 75% din capitalul lui Sibiu în urmă cu câţiva ani, plătind 5 mil $ numerar. La acel moment, rezervele lui Sibiu erau de 3 mil $.

b) Prahova a achiziţionat 30% din capitalul lui Arad pe 1 octombrie 20X6, plătind 750.000 $. La 1 octombrie 20X6, soldul rezervelor lui Arad era de 1.5 mil $.

c) Pe parcursul ex financiar, Prahova a vândut bunuri către Arad în valoare de 1 mil $ cu o marjă de 25%. La sfârşitul anului, Arad deţinea încă în stoc un sfert din aceste bunuri.

d) Ca rezultat al tranzacţiei de mai sus, Prahova avea o creanţă asupra lui Arad de 250.000 $, la data

raportării, care corespunde cu datoria din conturile lui Arad.

e) La 30 septembrie 20X8 s-a stabilit că investiţia în întreprinderea asociată s-a depreciat cu 35.000 $.

Interesele care nu controlează sunt evaluate utilizând metoda valorii juste. Valoarea justă a intereselor care nu controlează, la data achiziţiei, a fost de 1,6 mil $.

ÎntocmiȀi situaţia poziţiei financiare consolidate a grupului Prahova pentru anul încheiat la 30

septembrie 20X8.

INTERPRETAREA SITUATIILOR FINANCIARE

Bilant contabil

31.12.N

Denumirea elementului Delta (mii lei) Sigma (mii lei)

A. Active imobilizate 2.790 2.300

Imobilizări necorporale 630 300

Imobilizări corporale 1.960 1.500

Imobilizări financiare 200 500

B. Active circulante 1.455 1.179

Stocuri 640 550

Creanţe 520 324

Investiţii pe termen scurt 170 195

Casa şi conturi la bănci 125 110

C. Cheltuieli în avans 120 50

D. Datorii ce trebuie plătite într-o perioadă de un an 1.655 214

E. Active circulante nete = B+C-D-I -80 990

F. Total active minus datorii curente= A+E 2.710 3.290

G. Datorii ce trebuie plătite într-o perioadă mai mare de un an

1.145 929

H. Provizioane 15 69

I. Venituri în avans 0 25

J. Capital şi rezerve 1.550 2.292

Capital subscris (VN= 10 lei / act) 200 200

Rezerve 500 100

Rezultatul reportat 400 1.514

Rezultatul exerciȀiului 450 478

Cont de profit și pierdere

31.12.N

Denumirea elementului Delta (mii lei) Sigma (mii lei)

Cifra de afaceri 8.115 6.684

Venituri aferente costului stocurilor producȀiei obȀinute 300 149

Venituri din producţia imobilizată 0 1.520

Alte venituri din exploatare 800 0

Venituri din exploatare - total 9.215 8.353

Cheltuieli cu materiile prime şi materialele consumabile 1.400 1.578

Alte cheltuieli 640 356

Cheltuieli privind mărfurile 820 1.158

Cheltuieli cu personalul 5.165 3.974

Ajustarea valorii imobilizărilor corporale şi necorporale 180 270

Ajustarea valorii activelor circulante 40 0

Alte cheltuieli de exploatare 320 148

Cheltuieli din exploatare - total 8.565 7.484

Rezultat din exploatare 650 869

Venituri din alte investiţii financiare 55 0

Denumirea elementului Delta (mii lei) Sigma (mii lei)

Venituri din dobânzi şi alte venituri similare 30 23

Venituri financiare - total 85 23

Cheltuieli cu dobânzile şi alte cheltuieli similare 165 190

Cheltuieli financiare - total 165 190

Rezultat financiar (80) (167)

Rezultat curent 570 702

Impozitul pe profit 120 224

Rezultatul exerciţiului 450 478

Informatii suplimentare:

a. Cheltuielile cu salariile se refera la: 70% productie, 20 % administrativ, 10 % desfacere b. Cheltuielile cu amortizarea se refera la: 60% productie, 20 % administrativ, 20 % desfacere c. Achizitiile efectuate de Delta sunt in valoare de 2.467 mii lei, iar cele efectuate de Sigma de 4.118

mii lei.