sãptãmâna - saptamanamedicala.ro · tului” de Ion Luca Caragiale, în care doi buni colegi de ºcoalã: Niþã Ghi-þescu ºi Ghiþã Niþescu se deosebeau doar prin faptul cã

MMEEDDIICCAALLÃÃsãptãmâna

An VI � Nr. 122 � 22 decembrie 2010 - 11 ianuarie 2011 www.saptamanamedicala.ro

FINWATCH

122

Farmacia pecare v-orecomandãm:

La Multi Ani 2011!,

sãptãmânaEXEMPLAR GRATUIT

Doppelherz® Aktiv Urocalm este un produs care ajutã la îmbu-

nãtãþirea funcþionãrii aparatului urinar ºi apãrarea împotriva

infecþiilor urinare.

Infecþiile urinare sunt greu de ignorat, au nevoie de grijã ime-

diatã ºi este bine sã urmãm un tratament profilactic pentru a

le preveni. Pe parcursul întregii vieþi, una din douã femei sufe-

rã de cel puþin o infecþie urinarã.

Doppelherz® Aktiv aduce în farmacii Urocalm, produs ce contri-

buie la menþinerea funcþiilor excretorii ale rinichilor ºi are efect

anti-oxidant.

Urocalm conþine o dozã concentratã de extract din Afin ame-

rican, cu acþiune de frânare a înmulþirii bacteriilor în cãile uri-

nare precum ºi pulbere din rãdãcina de Pãpãdie, ambele

având ca efect fortificarea mecanismelor de apãrare a cãilor

urinare împotriva infecþiilor ºi îmbunãtãþirea funcþionãrii apa-

ratului urinar.

Procianidinele continute în extractul de afin îngreuneazã fixa-

rea celulelor bacteriene de membranele cãilor urinare. Ele blo-

cheazã receptorii celulelor epiteliale, fapt ce previne înmul-

þirea bacteriilor în cãile urinare, acestea fiind eliminate odatã

cu urinã.

Anumite componente conþinute în pãpadie potenþeazã produ-

cerea de urinã, ceea ce conduce implicit la eliminarea bacte-

riilor din cãile urinare. Îmbunãtãþesc, de asemenea, elimina-

rea produselor nocive rezultate din metabolism ºi favorizeazã

astfel purificarea organismului.

Se administreazã 1 tabletã zilnic, în timpul mesei sau imediat

dupã aceasta, consumând ºi o cantitate corespunzãtoare de

lichide. În caz de nevoie, doza poate fi mãritã pânã la 2 tablete

pe zi.

Urocalm se gãseºte în farmacii în

cutii ce conþin 30 tablete ºi se admi-

nistreazã zilnic câte o tabletã.

Preþ recomandat: 31 lei

3

EDITTORIAL

www.saptamanamedicala.ro

Baba Dochia “intr/-n sat”!venit iarna, cu frig, cu ger ºi încep sã aparã urmãrile nefastepentru sãnãtate, printre care primul val de degerãturi. Citim întoatã presa, cã „baba Dochia” a „muºcat” deja peste tot acolounde a dat frigul. Vin ºtiri de pretutindeni despre cazuri variate

de degerãturi: în ºcoli, pe stradã, la stânã, pe drumuri de þarã, sub clarde luna, în padocuri cu animale ºi în adãposturile din reþelele de cana-lizare urbane.

Nu analizãm aici aspecte medicale legate de diferitele forme dedegerãturi, primele mãsuri ºi tratamentele cele mai eficace care pot firecomandate. Factorii responsabili au instruit ºi avertizat deja populaþiaprivind mãsurile de evitare a efectului temperaturilor scãzute, aºa cumîn sezonul estival au fost mediatizate mijloacele de combatere a efecte-lor caniculei. Nici cauzele expunerii la degerãturi nu mai meritã sã le co-mentãm, sunt variate, cunoscute, dar se pare cã nu pot fi eliminate: înºcoli temperatura în cancelarii ºi clase nu e aceeaºi, prea multe locali-tãþi urbane sau cartiere din mari oraºe nu au fost trase gaze, uºile unorinstituþii publice nu se închid, datoritã proastei administrãri, nu existãnici mãcar un regim de închidere a ºcolilor atunci când temperaturaatinge valori critice ºamd.

Dar, fiindcã vin sãrbãtorile, sã ne desprindem puþin de cotidian ºi sãvedem mai bine cum se reflectã gerul ºi degerãturile la câþiva clasici ailiteraturii române. În felul acesta vom drege puþin busuiocul, credemnoi, în ceea ce priveºte frigul iernii ºi ne vom aduce aminte cã problemacu degeratul mâinilor este veche de când lumea.

Astfel, Barbu ªtefãnescu Delavrancea povesteºte în nuvela “Sorco-va” despre gerurile de altãdatã: “... de sorcovãialã, dupã cum se cuve-nea de la moºi, de la strãmoºi, þi se prindea pleoapã de pleoapã, narãde narã, falcã de falcã, ddeeggeerraa oul în gãinã de ger ce se pornise”.

Efectul traumatizant al degerãturilor apare în schiþa „Triumful talen-tului” de Ion Luca Caragiale, în care doi buni colegi de ºcoalã: Niþã Ghi-þescu ºi Ghiþã Niþescu se deosebeau doar prin faptul cã primul avea ocaligrafie model în timp ce al doilea nu putea scrie „cã-i era mâna dreap-tã ºubredã, fiindcã-i ddeeggeerraasseerrãã degetele de mic ºi n-avea bãiatul niciapucãturã din ochi la lucru de pigulealã”.

ªi în sfârºit, în “Adio”, Mihai Eminescu ignorã total recomandãrilemedicului privind mãsurile de evitare a degerãturilor:

“De-acuma nu te-oi mai vedea, Rãmâi, rãmâi cu bine! Mã voi feri în calea mea De tine. De astãzi dar tu fã ce vrei, De astãzi nu-mi mai pasã Cã cea mai dulce-ntre femei Mã lasã. Cãci nu mai am de obicei Ca-n zilele acele, Sã mã îmbãt ºi de scântei Din stele, Când ddeeggeerrâânndd atâtea dãþi, Eu mã uitam prin ramuri ªi aºteptam sã te arãþi La geamuri”.

Vã dorim, la incheiere de an, Sãrbãtori fericite ºi o iarnã blândã!

�� Redac[ia S/pt/mâna Medical/

A

CUPRINS

Punct de vedere 4

Jurnal de sarcinã 7

Recomandãri medicale 9

Farmacologie 9

Oncologie 10

Esteticã 12

Investigaþii medicale 13

Recuperare medicalã 16

Pediatrie 18

O.R.L. 19

Dermatologie 20

Alergologie 22

Cardiologie 24

Ayurveda 25

Terapii complementare 26

Unitãþi medicale 29

FINWATCH

Aleea Negru Vodã nr.6, bl. C3,sc. 3, parter, 030775, sector 3,BucureºtiTel: 021.321.61.23Fax: [email protected]. Box 4-124, 030775Tiraj: 25.000 ex.ISSN 2067-0508TTiippaarr::Monitorul Oficial

EDITOR

4

PUNCT DE VEDERE

Sãptãmâna MEDICALÃ Nr. 122 � 22 decembrie 2010 - 11 ianuarie 2011

Deseori aude aceast/ afirma[ie unmedic oftalmolog, dar el trebuie s/r/spund/ \n mod profesional la aceasta! C`teva exemple care ne potpune pe g`nduri:

� ... un pacient cu vârsta peste 40 ani constatãcã nu mai poate citi de aproape la fel de bine ca îna-inte. Nu îºi crede ochilor, are impresia cã e bolnav!Nu e bolnav, este normal, dar a apãrut prezbiþia, îm-bãtrânirea ochiului. Din pãcate, nu existã altã opþiu-ne rezonabilã decât ochelarii. Existã ºi aici alterna-tive: lentile de contact multifocale sau operaþie, darpuþini le acceptã. Evident, trebuie încercate, dar nutrebuie sã uitãm cã orice atinge ochiul - lentile decontact sau bisturiu - este mai periculos decâtochelarii.

� ... un pacient constatã cã nu mai vede binenici la distanþã ºi nici de aproape. Merge la oftal-molog, i se spune cã ochii lui nu sunt bolnavi, dar cãare nevoie de ochelari de distanþã, dar ºi deaproape. Trebuie sã înþeleagã cã ochii sunt sãnã-toºi, dar cã are nevoie de ochelari. Este o problemã?Poate fi, pentru cã este o decizie grea sau neplãcutãpentru oricine, poate, pentru cã un ochelar îþi poateafecta imaginea, te poate face “bãtrân”, cu toateconsecinþele, mai ales în cazul persoanelor cu ima-gine publicã.

Din fericire, în aceste cazuri, llaasseerruull eexxcciimmeerrpoate îndeplini, mãcar parþial, dorinþa de a nu purtaochelari. Pacienþii pot beneficia, între anumite li-mite, de dioptrii, de o operaþie de reducere a aces-tora prin tteehhnniiccaa LLaasseekk, cu un mare grad de siguran-þã, obþinând posibilitatea de a nu mai avea nevoiede ochelari de distanþã ºi, simultan, de reducereadioptriilor la aproape. Existã, bineînþeles, ºi tehnici

care asigurã independenþa de ochelari, spre exem-plu PPrreelleexx,, care, printr-o operaþie similarã cu cea decataractã, poate face ca pacientul sã nu mai aibãnevoie, practic pentru tot restul vieþii, de ochelari.Dacã este înþelept sau nu, rãmâne de evaluat, darexistã ºi pacienþi din aceastã categorie.

� …rareori, un oftalmolog, într-o carierã, vedeun pacient care are un singur ochi bun ºi se loveºteîn el! Sau celãlalt ochi lipseºte, pur ºi simplu, res-pectiv are protezã! Dar, se întâmplã! Un pacient cu oastfel de situaþie este bine sã aibã ochelari perma-

Nu îmi plac ochelarii, dar…

Conf. Dr. Mircea FilipMedic PrimarOftalmologDoctor \n ]tiin[emedicaleF.E.B.O.Clinica Amaoptimex,Bucure]ti

5

PUNCT DE VEDERE


nenþi, în special când este în activitate, în mediupotenþial periculos, în special în afara casei. Ochela-rul este cu sau fãrã dioptrii, dar important esteca lentila sã nu fie din material obiºnuit, ci dinppoolliiccaarrbboonnaatt.. Acest material aratã la fel caoricare altul, dar are o calitate: nu se sparge laºocuri, adicã, dacã o piatrã loveºte lentila, eanu se sparge ºi nu sunt cioburi care sãrãneascã ochiul.

� …un copil cu tendinþã spre strabism areindicaþie de ochelari, pentru mulþi ani, chiar dinprimii ani de viaþã. Nepurtarea acestora face caºansele lui de vindecare sã scadã. Familia nu-ºidoreºte copilul sã poarte ochelari, dar trebuiesã înþeleagã necesitatea acestora.

� …… un copil rom cu nevoie de ochelari nuîi poartã, deºi i-au fost prescriºi, pentru cã obi-ceiurile etniei spun cã a purta ochelari „nu dãbine” ºi, dacã nu dã bine, îþi pune o notã proas-tã în faþa comunitãþii. Un astfel de copil poateavea o dezvoltare intelectualã precarã pentrucã nu vede la tablã ºi nu-ºi poate face temele.Este posibilã aplicarea lentilelor de contact, daracestea, pentru a fi purtate, implicã o anumitãmaturitate a purtãtorului, altfel existând riscuriasupra ochiului. O au o fetiþã sau un bãieþel de10-11 ani? Nu cred!

Ochelarii nu plac tuturor, dar fac parte dince în ce mai mult din viaþa noastrã. Nu trebuie

sã uitãm cã, dimpotrivã, pot da o notã aparte chipu-lui celui care-i poartã. E de gândit!

6

PUNCT DE VEDERE


Care este cauza apariþiei presbiopiei? Se presu-pune cã se produce o durificare progresivã a crista-linului (lentila transparentã din interiorul ochiului),urmatã de scãderea puterii de focalizare a acestuia.De asemenea, cristalinul creºte permanent în di-mensiuni ºi, la un moment dat, acesta nu mai areloc sã se deplaseze ºi sã-ºi schimbe forma. Nu s-audescoperit metode de prevenire a apariþiei presbio-piei, dar existã soluþii multiple de rezolvare a aces-teia.

Cel mai des se apeleazã la purtarea ochelarilor.Se prescriu lentile cu care pacientul vede clar sã ci-teascã la 35-40 cm. Pentru cazul în care existã dejao hipermetropie, miopie sau astigmatism, sunt maimulte opþiuni. Lentilele bifocale au la nivelul ochiuluidioptria de distanþã, iar în partea inferioarã, dioptriapentru aproape. Lentilele trifocale au în plus ºidioptria pentru distanþa intermediarã (la calculator).

în ambele cazuri, trece-rea de la o dioptrie laalta se face brusc.Acest neajuns este în-depãrtat prin purtarealentilelor progresive,care fac o trecere gra-datã de la dioptria dedistanþã, spre cea decitit, asigurând o vede-re clarã la orice dis-tanþã.

Pentru cei care, dinmotive estetice, nu do-resc sã poarte oche-

lari, avem varianta lentilelor de contact. Existã len-tile de contact bifocale ºi multifocale. De asemenea,se poate prescrie o lentilã de contact cu dioptriapentru distanþã la un ochi ºi o lentilã de contact cudioptria pentru aproape la celalalt ochi. Creierulalege singur cu care ochi sã priveascã, în funcþie dedistanþã. Apar totuºi probleme de percepþie a spa-þiului (de exemplu, aceºti pacienþi nu vor mai vedeabine filmele 3D). Pentru a corecta acest lucru, sepoate purta pe un ochi lentila cu dioptria pentru dis-tanþã, iar pe celãlalt, o lentilã de contact bifocalã.

Putem scãpa de nevoia de a schimba periodiclentilele pentru citit, cu ajutorul unor intervenþii chi-rurgicale. Tehnicile sunt bine puse la punct, darcomportã riscurile inerente asociate unei operaþiidelicate pe un ochi sãnãtos.

Cel mai des folosite sunt intervenþiile intraocu-lare. Se extrage cristalinul natural transparent dininteriorul ochiului, apoi se implanteazã o lentilãmultifocalã, care se poate personaliza în funcþie denevoile pacientului de a vedea clar la toatedistanþele. Durata intervenþiei este de ordinul minu-telor, iar pacientul poate pleca acasã în aceeaºi zi.

Un alt tip de intervenþie chirurgicalã este chirur-gia cu laser cu excimeri, aplicatã la nivelul corneei(lentila din partea anterioarã a ochiului).

Cele mai noi tehnici chirurgicale încearcã sãfacã loc cristalinului sã-ºi modifice poziþia ºi forma.Sunt tehnici de expansiune care se aplicã la nivelulsclerei (tunica exterioarã, rigidã, a ochiului). Se potface mici incizii sau se pot aplica benzi sau segmen-te sclerale dintr-un material sintetic. Aceste tehnicisunt în curs de evaluare.

În concluzie, dispunem în acest moment denumeroase opþiuni de corecþie a presbiopiei, medi-cul oftalmolog alegând, împreunã cu pacientul, solu-þia adaptatã la nevoia ºi situaþia fiecãruia, în urmaunei evaluãri minuþioase.

Dr. Monica ApostolescuMedic specialist oftalmologClinica Oftaprowww.oftapro.ro

Ce ]tim despre presbiopie?

Presbiopia reprezint/ un fenomendestul de nepl/cut pe care \l observ/to[i oamenii \n jurul v`rstei de 40 deani. Ce se \nt`mpl/? Constat/m c/,la distan[/ normal/ de citit, \ncepems/ vedem literele \n cea[/ ]i, pentrua clarifica imaginea, \ndep/rt/m dince \n ce mai mult cartea sau ziarul.Pot ap/rea ]i dureri oculare sau decap, dup/ o activitate mai intens/de aproape.

7

JURNAL DE SARCIN?


Astãzi, înotul este considerat o activitate socialãimportantã, exprimatã prin tendinþa de a învãþa copiiisã înoate de la cele mai fragede vârste, pentru a-l prac-tica apoi pe întreg parcursul vieþii. Varietatea mijloace-lor, intensitatea, volumul ºi complexitatea efortului saucontextul asocierii activitãþilor acvatice cu factorii natu-rali de mediu – ssooaarree, aaeerr, aappãã, – sunt aspecte legatede specificul fiecãrui program de miºcare în apã, prac-ticat în scop profilactic, terapeutic sau doar recreativ.

Astfel, activitatea acvaticã este o oportunitate ex-celentã pentru nou-nãscut pentru a creºte ºi a se dez-volta fizic armonios într-o perioadã când pentru el miº-carea în mediul terestru este dificilã. Miºcarea în apãeste mult uºuratã datoritã faptului cã o mare parte dingreutatea corporalã este preluatã de apã, oferindu-imicuþului ocazia sã se miºte în voie.

Primul an din viaþa unui copil reprezintã perioadacea mai acceleratã din punctul de vedere al creºterii ºidezvoltãrii. Experienþa acvaticã în primele 12 luni deviaþã este o aventurã plinã de descoperiri interesante,timp în care copilul face mii de experimente de miº-care ºi mobilitate ºi îºi îmbogãþeºte experienþa senzo-rialã. Dezvoltându-ºi din punct de vedere funcþionalmobilitatea de miºcare, respiraþia îi va deveni mai pro-fundã ºi mai maturã, ceea ce îl va ajuta sã producã su-nete, îmbunãtãþind astfel comunicarea, ºi sã-ºi dez-volte limbajul.

În activitãþile acvatice mmuussccuullaattuurraa ccoorrppuulluuii estesolicitatã complex. Un efort intens îl depune muscula-tura respiratorie, care asigurã miºcãri accelerate, încondiþiile unei presiuni sporite pe cutia toracicã ºi lanivel abdominal. AAccttiivviittaatteeaa aappaarraattuulluuii mmoottrriicc este di-namicã, deoarece apa nu oferã un sprijin solid, ceeace determinã creºterea complexitãþii miºcãrilor.

Prin adoptarea poziþiei orizontale, se exercitã in-fluenþe pozitive asupra sistemului osteoarticular (arti-culaþii, ligamente, tendoane), favorizând procesele decreºtere ºi dezvoltare celularã. Fiziologii americani ausemnalat, la copii de vârste mici care practicã activi-tãþi acvatice în mod curent, o uºoarã creºtere a ssoommaa--ttoottrrooppuulluuii ((SSTTHH)).. AAcceesstt hhoorrmmoonn ssttiimmuulleeaazzãã ccrreeººtteerreeaaooaasseelloorr ººii ssiinntteezzaa pprrootteeiiccãã ººii,, îînn ccoommbbiinnaaþþiiee ccuu aallþþii hhoorr--mmoonnii hhiippooffiizzaarrii ssaauu ccuu cceeii ttiirrooiiddiieennii ººii ggoonnaaddaallii,, iinntteenn--ssiiffiiccãã ccrreeººtteerreeaa îînn lluunnggiimmee aa îînnttrreegguulluuii ccoorrpp..

Particularitãþile efortului în mediul acvatic, poziþiaorizontalã, presiunea apei asupra cutiei toracice ºigreutatea corporalã scãzutã sunt doar câteva elemen-te ce aammeelliioorreeaazzãã sseemmnniiffiiccaattiivv mmoorrffoo--ffuunnccþþiioonnaalliittaatteeaassiisstteemmuulluuii ccaarrddiioovvaassccuullaarr. Astfel, practicarea regulatã

a miºcãrilor acvatice ttoonniiffiiccãã mmuussccuullaattuurraa rreessppiirraattoorriiee,iar expiraþia ºi inspiraþia devin profunde.

Sfidând legile gravitaþiei, copilul plasat în mediulacvatic are satisfacþia „miºcãrilor uºoare”, lucru carenu se întâmplã în mediul terestru. Solicitãrile acvaticespecifice au influenþã pozitivã ºi asupra somnului.

Prin factorul termic, apa „activeazã termoreglarea(menþinerea constantã a temperaturii corpului).

MMiiººccaarreeaa aaccvvaattiiccãã amelioreazã aptitudinile psiho-motrice,, pprreelluuccrrâânndd ººii iinntteeggrrâânndd pprriioorriittaarr ppaarraammeettrriiiissppaaþþiiaallii aaii mmiiººccããrriiii ººii aappooii ppee cceeii tteemmppoorraallii..

Miºcarea acvaticã determinã constituirea rapidã aschemei corporale ºi spaþiale, în genere a propriuluiEu, prin fundamentarea sensibilitãþii posturale ºi defi-nirea conºtiinþei sinelui. Activitãþile acvatice antrenea-zã capacitãþile de echilibrare.

Legat de vârstã, procesele de captare ºi de prelu-crare a informaþiilor se deterioreazã odatã cu trecereaanilor, proporþional cu regresia proceselor fiziologiceale organismului. „O funcþie care nu este constant so-licitatã dispare progresiv” sau „Ceea ce nu este utilizatrugineºte”. De aceea, mmiiººccaarreeaa aaccvvaattiiccãã eessttee rreeccoo--mmaannddaattãã ttuuttuurroorr vvâârrsstteelloorr..

În strânsã legãturã cu aspectele senzorialitãþiimenþionate anterior, adaptarea la temperatura apei ºia aerului umed din bazin asigurã ameliorarea sensi-bilitãþii termice, iar ca urmare a practicãrii sistematicea înotului sistemul metabolic lucreazã tot mai econo-mic, pentru a satisface cerinþele efortului specific.

În concluzie, putem considera mmiiººccaarreeaa aaccvvaattiiccããoo aaccttiivviittaattee mmuullttiivvaalleennttãã, care aassiigguurrãã ddeezzvvoollttaarreeaa aarr--mmoonniiooaassãã, ssttiimmuullaarreeaa ppootteennþþiiaalluulluuii ddee aaddaappttaarree ººii nnooiiccoonndduuiittee aaccþþiioonnaallee tteehhnniiccee ssaauu eenneerrggeettiiccee..

�� Anca GrecuManager Baby Spa

0372.706.506; 0372.706.5070372.706.508; 0372.706.509

Pentru mai multe detalii vizita[i paginanoastr/ de web www.babyspa.rosau ne pute[i contacta lanumerele de telefon:

BABY SPA - "S/n/tate Prin Ap/pentru bebelu]ul t/u"

9

FARMACOLOGIE


Rolul vitaminei D este de a stimula absorbþiaintestinalã a calciului ºi fixarea sa la niveluloaselor.

Sinteza vitaminei D începe la nivelul pielii, sub ac-þiunea razelor ultraviolete, iar activarea se produce lanivelul rinichiului.

În timpul iernii, nivelul vitaminei D din organismeste minim, deoarece acest anotimp ne priveazã deun element foarte important pentru sãnãtate, luminasolarã, esenþialã fiind pentru sinteza vitaminei D.

Astfel, substituþia vitaminei D devine inevitabilã,numai cã prin alimentaþie este mai dificilã,datoritã lipsei de alimente bogate în vitamina Dîn acestã perioadã.

Vitamina D este esenþialã atât pentru sãnã-tatea oaselor, cât ºi pentru muºchi, glandeendocrine ºi sistemul nervos. Femeile gravide ºicele care alãpteazã au nevoie de o cantitatemai mare de vitamina D. În paralel cu alimen-tele bogate în vitamina D sunt recomandate înacest sezon uleiul de peºte ºi alte suplimentenutritive. “Preparatele comerciale de vitaminaD conþin ºi calciu, care nu este neapãrat nece-sar, pentru cã el poate fi asigurat mai uºor dinsursele alimentare obiºnuite”, precizeazã spe-cialistul.

SSuurrssee aalliimmeennttaarree� Somon - 9 microgr/100 gr; � Macrou -

8,6 microgr/100 gr � Sardine -6,7 micro-gr/100 gr � Hering - 6, 2 microgr/100 gr � Ton - 5 microgr/100 gr � Lapte integral -2,4 microgr/100 ml � Ficat de vitã - 0,7microgr/100 gr � Ou - 0,6 microgr/ gãlbenuº� Unt - 0,2microgr/100 gr

AAppoorrtt zziillnniicc rreeccoommaannddaatt� Nou-nãscuþi -20-25 microgr/zi � Copii

1-3 ani -10 microgr/zi � Copii 4-12 ani - 5 mi-crogr/zi � Adolescenþi - 5 microgr/zi � Adulþi- 5 microgr/zi � Vârstnici 51-69 de ani - 10microgr/zi � Vârstnici peste 70 de ani - 15microgr/zi � Gravide - 10 microgr/zi � Femeicare alãpteazã - 10 microgr/zi

AATTEENNÞÞIIEE!!Carenþa de vitamina D duce la rahitism în

cazul copiilor, iar la adulþi duce la o boalãosoasã înruditã cu rahitismul, numitã osteo-porozã, ambele caracterizate prin deminerali-zarea þesutului osos.

Centrul medical Bio Terra Med

Iarna cre]te nevoia de vitamina D

10

ONCOLOGIE


Pare de la sine înþeles cã, cu cât cancerul este de-pistat mai precoce, cu atât prognosticul este maibun. Însã, în ultimul an au apãrut tot mai multe

articole ale unor personalitãþi marcante din SUA ºi Eu-ropa, care aratã cã testele de screening (screeningulpresupune depistarea cancerului la asimptomatici îna-intea apariþiei semnelor clinice) în unele cancere pot sãascundã” capcane“.

Astfel, se atrage atenþia asupra „supradiagnosti-cului, suprascreeningului ºi supratratamentului” înunele cancere. Nu toate cancerele sunt la fel de pericu-loase Aºadar, existã o stratificare în cancerele de pros-tatã ºi mamar: unele agresive ºi altele mai puþin agre-sive, care, dacã nu ar fi descoperite cu metodele perfor-mante actuale, nu ar pune viaþa în pericol. Pacienþii cuastfel de cancere nu vor muri din cauza cancerului.

DDrr.. OOttiiss BBrraawwlleeyy de la American Cancer Societyafirmã, în New York Times: „Admit cã medicina ameri-

canã a exagerat avantajele screeningului în anumite

cancere”.

Poate cã unul dintre cele mai discutate articole aapãrut în JAMA 2009; 302:1685-1692, scris de per-sonalitãþi marcante ale oncologiei americane - Dr. L.Esserman, Y. Shieh, I.Thomson. Acest articol a avut unecou deosebit în media: ABC News, NBC, CNN etc.

Ce propun autorii: regândirea strategiei de scree-ning în cancerul de prostatã ºi mamar deoarece meto-dele actuale nu au dus la o reducere a mortalitãþii înaceste douã boli. Cu alte cuvinte, dacã screeningul ar fifost eficient, atunci rata mortalitãþii ar fi mai micã,

deoarece s-ar fi depistat cancere în faze incipiente ºicurabile. Dar, ce s-a întâmplat?

Strategia actualã de screening a dus la creºtereanumãrului de cancere ”low risk“ depistate ºi tratatefãrã a influenþa numãrul de cancere „agresive” deprostatã ºi mamar! Cu alte cuvinte, se depisteazã ºi setrateazã agresiv cancere care nu pun în pericol viaþa, înschimb tratamentul lor are numeroase ºi foarte severeefecte adverse, ca sã nu mai vorbim de efectul devas-tator psihologic: „am cancer”.

Dileme în diagnosticul ]i tratamentul precoce a cancerului de prostat/ ]i mamar

Dr. Adrian NicolauMedic primar medicinã generalã

Cancerul \nseamn/, \nainte de toate,una dintre cele mai stresante probleme de s/n/tate, deoarece,dac/ este diagnosticat \n fazeavansate, prognosticul este sumbru ]i echivaleaz/ cu o condamnare lamoarte.În prezent, la cancerele descoperiteprecoce rata de supravie[uire s-am/rit \n mod evident, iar multe audevenit curabile.

11

ONCOLOGIE


Controversa privind PSA:Se estimeazã în articol cã, din 1985 pânã în pre-

zent, numai în SUA s-au „supratratat” mai mult de 1 mi-lion de pacienþi pentru cancer de prostatã!

Un studiu efectuat pe 76.000 de bãrbaþi, în SUA,anul trecut, aratã cã doi din cinci pacienþi diagnosticaþicu cancer prostatic aveau tumori cu ratã micã de creº-tere care nu puneau viaþa în pericol, însã tratamentulantineoplazic are numeroase efecte secundare severe.

Un alt studiu, din Europa, pe 162 000 de bãrbaþitestaþi mai putin „agresiv” decât cei din SUA, respectivun PSA la 4 ani versus bãrbaþi care nu au facut testul,au rezultat 7 decese mai puþin la 10 000 de pacienþitestaþi decât în lotul martor. 48 de bãrbaþi au efectuatun tratament antineoplazic cu efecte secundare uneoridevastatoare pentru a salva o viaþã!

În privin[a cancerului mamar:Majoritatea ghidurilor au urcat începerea vârstei

de screening prin mamografie de la 40 ani la 50 de ani.Depistarea unei formaþiuni care necesitã biopsie aratãcã, în SUA, dintr-un milion de biopsii efectuate anual,75% sunt alarme false! Este greu de evaluat impactulpsihologic al acestor alarme false. De asemenea, unstudiu publicat în ”Journal of the National Cancer Insti-tute” aratã cã 25% dintre tumorile mamare sunt „su-praevaluate”.

Da, mamografiile pot salva vieþi, dar cu ce preþ?Autorii accentueazã faptul cã trebuie fãcute 838

de mamografii unor femei între 50 ºi 70 de ani timp de6 ani pentru a preveni un deces. Dar acest caz salvateste plãtit de „mamografii de screening, sute de biop-

sii, multe cancere tratate agresiv cu reacþii adverse ex-

trem de neplãcute”.

Pe de altã parte, dacã apare pe mamografie o nouãformaþiune, dacã apar noi simptome: NU LE IGNORAÞI!

Ce se propune? Un plan în 4 puncte:1. markeri mult mai semnificativi, care sã diferen-

þieze cancerele ”low risk“ de cele cu risc vital.Supravieþuirea la 5 ani la cancerele de prostatãcu risc mic e de 99 % FÃRÃ TRATAMENT!

2. Nr. de cancere cu risc mic tratate trebuie scãzut.Existã deja metode de diferenþiere în acest sens.Astfel, pentru cancerul de prostatã: riscul mic ºisupravegherea activã daca: PSA<=10, T stage<=2, Gleason score <=3+3=6/10

Cancerele mamare cu risc mic sã nu mai fie numitecancere – astfel, pentru DCIS (carcinom mamar în situ)sã fie numite IDLE” indolent lesions of epithelial ori-gin”. De ce? DCIS este consideratã o condiþie precance-roasã. Atât timp cât celulele rãmân în interiorul ductu-

lui galactofor, e considerat noninvaziv: 16% vor dezvol-ta cancer mamar în 10 ani!

3. Consimþãmânt informat pentru pacienþi: despreriscurile ºi beneficiile screeningului, ale rezul-tatelor fals pozitive ºi ale cancerelor cu risc mic.

Ce este pentru o persoanã prea mult pentru altapoate fi prea puþin!

4. Sã se punã un accent mai mare pe prevenþie ºiagenþi dovediþi anticancerigeni, ca finasteridulpentru neoplasmul de prostatã ºi tamoxifenul ºiraloxifenul pentru cancerul mamar.

Concluzii:Pare foarte surprinzãtoare atât pentru noi, medicii,

cât ºi pentru pacienþi: testarea „agresivã” nu este ino-fensivã la fel ca tratamentul „agresiv” în formele incipi-ente de cancer mamar ºi prostatic.

Practic însã e foarte greu, atât pentru medic cât ºipentru pacient, sã fie diagnosticat cancer ºi sã nu facitratament.

„Screeningul populaþional nu e un panaceu, dar

asta nu înseamnã cã este inutil” CCoolliinn BBeegggg -- MMeemmoorriiaallSSllooaann -- KKeetttteerriinngg CCaanncceerr CCeenntteerr

Este greu, în stadiul actual de cunoºtinþe, de dife-renþiat între cancerele care au o ratã micã de creºteretumoralã ºi cele agresive, care sunt letale.

Este posibil sã se declanºeze între douã mamo-grafii un cancer agresiv ºi, de asemenea, când estediagnosticat un cancer de prostatã asimptomatic, el sãfie deja metastazat!

„Noi încercãm sã depistãm cât mai precoce can-cerul mamar ºi de prostatã ºi sã le tratãm, însã nu ne-ampus problema: oare tratãm cancere caretrebuie tratate?” Dr. Otis Brawley.

Pentru fiecare intervenþie medicalãsunt probleme ºi complicaþii, în specialpentru cancer, care este o boalã atât decomplexã.

12

ESTETIC?


În 1741, David Hume scria: Frumuseþea nu este ocalitate în sine; ea existã doar în mintea celor careo contemplã, iar fiecare minte percepe o frumu-

seþe diferitã.În fiecare an, în lume sunt realizate peste 10 mi-

lioane de proceduri cosmetice.Numai în Europa existã 72 de milioane de per-

soane care ating vârsta de 40 de ani ºi care asociazão imagine frumoasã cu succesul. Ce doresc sã obþinãprin chirurgia esteticã ºi care sunt aºteptãrile lor rea-liste?

Un chirurg estetician trebuie sã fie un fin psihologºi sã înþeleagã de ce o persoanã decide sã-ºi schimbeînfãþiºarea sau anumite aspecte ale acesteia. Existã orelaþie strânsã între imaginea de sine ºi dorinþa dea-þi schimba aspectul fizic. Chirurgul trebuie sã fieconºtient de stabilitatea emoþionalã a pacientului, detonusul acestuia, de aºteptãrile, motivaþiile ºi obiec-tivele lui.

Alegerea pacientului potrivit este la fel de impor-tantã ca ºi alegerea unei abordãri chirurgicale potri-vite. Aspectul fizic este doar unul dintre indicii carehotãrãsc dacã cineva este potrivit pentru intervenþie.

Defectul pe care îl are pacientul este unul minor?A avut pacientul ºi alte intervenþii chirurgicale esteticeînainte? Cu alte cuvinte, ea sau el este un ‘depen-dent’ de chirurgia esteticã? Sunt întrebãri pe care chi-rurgul estetician trebuie sã ºi le punã ºi ar trebui sãºtie ºi rãspunsurile.

Modul în care se comportã pacientul în cadrulprimei consultaþii este foarte important: este nepoli-ticos, excesiv de critic sau cu aprecieri negative la

adresa altor chirurgi? Oricare dintre combinaþiile demai sus pot fi semnale ale unor aºteptãri nerealiste.O asemenea persoanã nu va fi niciodatã satisfãcutãde rezultate.

În timpul consultaþiei este important ca mediculsã afle dacã pacientul a suferit de curând o pierdere.Dacã da, este aceasta reprezentatã de o persoanãsau de un loc de muncã? Astfel de schimbãri în viaþaoamenilor produc cel mai adesea tensiuni, de careunii aleg sã se elibereze apelând la chirurgia esteticã.

O altã situaþie este aceea în care, fiind necesarão decizie promptã, dacã posibilii pacienþi sunt sub tra-tament psihologic nu sunt în mãsurã sã ia o decizie înprivinþa intervenþiei de chirurgie esteticã. Uneori,chiar ºi atunci când aceste elemente nu existã, chi-rurgul poate sã ia decizia de a nu realiza intervenþia,dacã întâlneºte o persoanã faþã de care nu se simteconfortabil.

Un ultim pas în evaluarea posibilului pacient esteedificarea capacitãþii pacientului de a urma indicaþiilemedicului, chiar înaintea intervenþiei, dar ºi dupã ceaceasta se realizeazã. Dacã nu, existã o dificultatemajorã în alegerea persoanei pentru intervenþie.

Chirurgul estetician trebuie sã facã o alegere po-trivitã, luând în considerare toate aceste aspecte careþin de psihologia posibilului candidat, o alegere caresã fie, în primul rând, în beneficiul pacientului.

Trebuie sã realizãm faptul cã chirurgia esteticã nueste un panaceu. Nu este soluþia pentru problemelede viaþã. Chirurgia esteticã poate îmbunãtãþi aspectulcuiva, creºte încrederea în sine, dar numai dacã pa-cientul are o gândire pozitivã.

Psihologia frumuse[ii

Articol realizat cu sprijinul: Clinica Aesthetic Line - www.aestheticline.info tel: 021.211.29.98

"Frumuse[ea este o recomandare mai bun/ dec`t orice alt/scrisoare de recomandare" ... dar, este \ntr-adev/r a]a?

13

INVESTIGA{II MEDICALE


SScciinnttiiggrraaffiiaa oossooaassãã evalueazã metabolismul ososºi anatomia scheletalã ºi este una dintre cele mai frec-vente aplicaþii diagnostice ale medicinii nucleare.

Imaginile scintigrafice sunt realizate dupã adminis-trarea intravenoasã a unui radiofarmaceutic osteotrop(frecvent un bifosfonat, din aceeaºi clasã de substanþeca ºi cele cu care se face tratamentul osteoporozei),care, prin fixarea la nivelul scheletului osos va permitevizualizarea acestuia.

Depistarea prezenþei metastazelor osoase, maiales în cancerele pulmonare, mamare ºi prostatã, re-prezintã cea mai frecventã indicaþie a scintigrafieiosoase, deoarece nu existã altã metodã de detecþiemai rapidã ºi ieftinã. Scintigrafia este uºor de realizat,sensibilã ºi fãrã contraindicaþii ºi deosebit de utilã pen-tru stadializarea afecþiunii, mai ales þinând cont cã cir-ca 30% dintre pacienþi au deja metastaze osoase înmomentul diagnosticului. Scintigrafic, metastazeleosoase vor apãrea ca multiple focare, hipercaptantediseminate la nivelul întregului schelet. Multe dintre le-ziuni sunt nevizualizabile pe imaginile radiografice, cuo simptomatologie minimã, scintigrafia permiþând ast-fel detectarea acestora cu mult timp înainte de a fi vi-zualizate radiografic.

Terapia paliativ/ a durerii determinate de metastazele osoase Cei mai mulþi dintre pacienþii cu metastaze osoase

au dureri intense care, dacã la început pot fi controlate

medicamentos, ulteriorajung sã nu mai rãspundãla tratament. Una dintreopþiunile terapeutice oconstituie terapia radio-nuclidicã cu Sr-89, care,prin concentrarea la ni-velul leziunilor metasta-tice, va acþiona numai laacest nivel, fãrã a afectaþesuturile din jur (Sr-89are emisie ß cu energiemare ºi un parcurs scurt,de câþiva mm).Terapiaconstã în injectarea intra-venoasã a unei singuredoze (148 Mbq sau 4 mCide Sr-89), fãrã ca pacien-tul sã necesite internare.Dupã circa 10-20 zile dela administrare, se obþineo îmbunãtãþire netã a ca-litãþii vieþii pacientului,prin scãderea durerilorosoase. Înainte de terapiacu Sr-89, este necesarãefectuarea unei scintigrafii osoase (care sã atestemetastazele osoase) ºi a unei hemoleucogramecomplete (este necesar ca numãrul de leucocite sã fiepeste 2 400 ºi de trombocite peste 60.000). Pacientulva respecta pentru circa 10 zile recomandãrileigienico-dietetice date de medicul de medicinãnuclearã. Este de menþionat cã acest tratament nuinterfereazã cu tratamentele chimioterapie alepacienþilor. În ceea ce priveºte radioterapia, este binesã nu se facã în acelaºi timp, lãsându-se un interval detimp de circa 2-3 luni între aceste proceduri ra-dioterapeutice. La noi în þarã Sr-89 este disponibil subdenumirea comercialã de Metastron ºi se administrea-zã în cadrul unora dintre Laboratoarelor de MedicinãNuclearã.

Metastazele osoase -detec[ie scintigrafic/ ]i terapie radionuclidic/

Dr. Adriana RimbuMedic primar Medicin/Nuclear/Medic specialistRadiodiagnosticDoctor \n ]tiin[e medicalePre]edint/ a Societ/[ii Rom`nede Medicin/ Nuclear/0724.201.203; 0763.337.493

14



Sindromul depresiv adevãrat e diferit de dispe-rarea sau tristeþea normalã. În urmã cu treiluni se prezenta la Clinica de Medicinã Inte-

gratã ScienceMed pacientul N.G., în vârstã de 72 deani. Cu câteva luni înainte trecuse prin tristul eveni-ment de a-ºi pierde soþia, lângã care îºi petrecusefericit peste 50 de ani din viaþã. Durerea sufleteascãdin primele zile de la eveniment s-a extins treptat ºiîn perioada urmãtoare. Oricine din jurul lui a pututobserva modificãri treptate, dar persistente, de dis-poziþie, comportament, gândire ºi concepþii. În timp,a devenit tot mai tãcut ºi mai trist. Plãcerea de a trãiera din ce în ce mai stinsã. Uita sã mãnânce ºi câtedouã zile. Energia îi scãdea treptat ºi îºi simþea cor-pul greu, târându-l dupã el fãrã vlagã. Nu mai fãceanimic din ce îi plãcea sã facã înainte, în special lu-crul în jurul casei, abandonându-si complet grãdina.

Cu greu putea rãspundela o discuþie, la care pier-dea firul foarte uºor, oftadin greu ºi izbucnea ade-sea în lacrimi. Îndatoriri-le sociale îi ieºiserã dinobiºnuinþã. Avea gânduri negative ºi pesimiste înpermanenþã, dureri rebele de cap ºi crampe ab-dominale, iar somnul îi devenise un calvar. Adormeagreu, se trezea frecvent, iar dimineaþa era mai obo-sit decât la culcare. În pat se rãsucea de pe o partepe cealaltã, simþind dureri ºi coloana vertebrala ri-gidã, ca o bucatã grea de lemn.

Rudele sale, care luaserã contact mai demult cumedicina alternativã ºi se tratau de mulþi ani numaihomeopat, decid în acest moment cã nu mai poatecontinua aºa ºi îl aduc la consult la Clinica de Me-dicinã Integratã ScienceMed.

Consultul homeopatic se desfãºoarã cu dificul-tate, din cauza puternicului efect al depresiei asupracapacitãþii de concentrare a pacientului. Evaluareaelectrosomatograficã aratã modificãri acute intensede conductivitate interstiþialã, la nivelul celulelorcreierului, nucleilor centrali în special la nivelul lobi-lor frontali, temporali, al sistemului limbic ºi amigda-lelor cerebrale, modificãri ale nivelurilor neurotrans-miþãtorilor cerebrali, mai ales ale serotoninei ºi no-repinefrinei. Zona hipotalamicã înregistra modifi-care de tip acidozã interstiþialã, cu posibile tulburãrimajore în reglarea presiunii arteriale, a mecanisme-

Clinica ScienceMed Bucure]tiBucure]ti, B-dul Constantin

Br`ncoveanu Nr.14, Bloc 5B, parter,sector 4

Tel: 0723.175.208 e-mail:

[email protected]

Clinica ScienceMed Buz/u Buz/u, B-dul Unirii, Bloc 9F, Ap. 2,

parterTel: 0735.779.330

e-mail:[email protected]

ªtiinþa în armonie cu natura

Depresia sau sindromul „Totul este doar \n capul t/u“

�� Se spune c/ nu-[i po[i opri durereaatunci c`nd treci printr-un momentgreu, dar tu e]ti cel care alegi s/tr/ie]ti \n suferin[/ dup/ ce momentula trecut.Mul[i oameni spun c/ sunt deprima[i.În special cei tri]ti, bolnavi sau singuri.La baz/ poate fi o indispozi[ie sau operioad/ de stres. Din fericire, multedintre aceste st/ri sunt trec/toare.Dureaz/ cel mult c`teva zile.

15



lor foame-sete, ale caracterului, emoþiilor ºi blocajeîn comunicare. Modificãrile acute au fost însoþite ºide modificãri cronice de conductivitate interstiþialãla nivelul coloanei vertebrale, de fapt ale întreguluisistem osteoarticular, modificãri ale sistemului di-gestiv ºi ale glandelor hormonale. Imunitatea eraafectatã, cu depresia globalã a funcþiei de apãrare.Reglarea neurovegetativã aratã perturbãri ale echi-librului simpatic-parasimpatic, metabolismul bazalera scãzut cu 15%, iar nivelul de ATP al pacientuluiera global redus.

Dupã testarea cu aparatul de biorezonanþa, carea depistat blocaje energetice multiple pe organe deexecuþie, dar ºi pe sistemele de control, s-a încercato primã ºedinþã de echilibrare energeticã în specialpe chakre, meridianele energetice ºi energia vitalãale pacientului, resurse fundamentale de energieale organismului. S-a adãugat prima etapã de armo-nizare a depresiei, cu frecvenþe corespunzãtoare pa-cientului, care au fost transferate energetic ºi infor-maþional pe tablete. Desigur, tratamentul homeo-patic a fost esenþial în terapia aplicatã.

Din acel moment, rudele pacientului au jucatun rol major, începând cu decizia capacientul sã locuiascã cu ele. Au aranjatastfel încât sã-l integreze zilnic într-o ac-tivitate, sã-l determine sã iasã la plimbare,sã comunice ºi sã interacþioneze cu ele ºicu alte persoane. Au avut grijã ºi de sti-mularea apetitului pacientului ºi tot ei aufost aceia care i-au supravegheat trata-mentul recomandat la noi în clinicã, adu-cându-l regulat la ºedinþele sãptãmânalede armonizare.

La trei sãptãmâni de la primul consult,rudele relateazã cã pacientul începe sã seplimbe zilnic pe distanþe mici prin pãrcule-þul din apropiere ºi cã mãnâncã cate puþinde trei ori pe zi. Dupã încã douã sãptã-mâni, începe sã participe activ la treburilecasnice ºi poate susþine discuþii pe diverseteme. Accesele de plâns se rãresc la celmult douã-trei pe sãptãmânã, cu duratãscurtã. Somnul se îmbunãtãþeºte mult, înspecial perioada de adormire ºi, chiardacã se mai trezeºte noaptea, adoarmerelativ uºor. Poate vorbi liniºtit despre ºotialui, pe când înainte izbucnea în plâns ime-diat ºi se retrãgea în izolare pânã cel puþina doua zi. El vine ºi ne povesteºte singur

despre faptul cã a început sã se simtã mai “uºor” ºicoloana vertebralã “ºi-a dat drumul”, astfel cã seîntoarce în pat de pe o parte pe alta fãrã nicio greu-tate. Îºi doreºte sã se plimbe, sã priveascã copiii,uneori converseazã puþin timp cu vecinii, toate aces-tea la doar ºase luni de la decesul soþiei.

Actualmente se aflã într-o micã pauzã de tra-tament, deoarece cu ocazia sãrbãtorilor a decis sãmeargã pe acasã “sã se mai ocupe” de cãminul luiabandonat de la tristul eveniment. Însã, va continuatratamentul imediat dupã Sãrbãtori, cu multe spe-ranþe în continuare.

Obþinerea acestei remisiuni este un pas impor-tant, este adevãrat, dar este doar primul pas, pentrucã existã riscul de recurenþe. Cea mai potrivitã ati-tudine este cea de urmãrire profesionalã regulatã ºide menþinere a unor relaþii apropiate atât cu pacien-tul cât ºi cu familia actualã a acestuia, cea careasigurã cel mai important suport al tratamentuluiinstituit la clinica de Medicinã integratã Science-Med.

�� Clinica ScienceMed Bucure]ti

16

RECUPERARE MEDICAL?


ntorsele articulaþiei genunchiului sunt pro-duse printr-o miºcare bruscã ºi intensã. Elesunt frecvent întâlnite la adultul tânãr încontextul activitãþilor sportive, în timp ce fe-

meile sunt mai expuse din cauza incidenþei mai maria hipotrofiei musculare, a supraponderalitãþii, a hi-perlaxitãþii ligamentare, a genu valgumului fiziologicmai accentuat ºi a încãlþãmintei instabile, cu tocuri.Apelând la descrierile furnizate de specialiºtii orto-pezi, afirmãm faptul cã mecanismul de producereeste predominant indirect, prin forfecare în varussau valgus, hiperextensie sau hiperflexie sau torsiu-ne. Cel mai frecvent mecanism este cel care com-binã valgusul forþat cu flexia ºi rotaþia externã a gam-bei, cum se întâmplã în fotbal, schi, rugby, apãrândsecundar ruptura ligamentului lateral intern, alãturi

de ruptura ligamentului încruciºat anterior ºi a me-niscului intern. Aceastã asociaþie lezionalã este cu-noscutã în literatura de specialitate ºi în practicamedicalã sub denumirea de triada nefastã O’Do-noghue. Mai sunt descrise ºi alte asocieri, astfel,Trillat enunþa pentada nefastã, formatã din cincileziuni distincte: ruptura unui ligament colateral,ruptura capsulei articulare ºi a calotei condiliene deaceeaºi parte, ruptura meniscului ºi a ligamentelorîncruciºate. Din nefericire, în cazul pentadei externese poate asocia leziunea de nerv sciatic popliteu ex-tern, o ruptura de biceps, de tensor al fasciei latasau de popliteu. Iar în pentada internã se poate în-tâlni invaginarea în articulaþie a ligamentului lateralintern sau desinserþia muºchilor labei de gâscã. Maimult, în traumatismele grave, sinoviala poate fi des-trãmatã, dislocatã, ruptã sau herniatã printr-o breºãcapsularã. În unele cazuri, sinoviala reacþioneazãprin hidartroza, dar în majoritatea cazurilor de le-zare a ei sângereazã, conducând la hemartroza sausânge în articulaþia traumatizatã.

Pacientul acuzã durere ºi impotenþã funcþionalãvariabilã ºi, uneori, poate resimþi o senzaþie de insta-bilitate a genunchiului, în special la coborârea scã-rilor sau chiar la mers. Obiectiv, se poate constata,datoritã contracturii algice a musculaturii posterioa-re a coapsei, o poziþie de semiflexie, aceasta fiindstarea de repaus articular. Principalul semn cliniceste tumefacþia articularã, cauzatã de hidrartrozã.Genunchiul apare astfel mãrit de volum. Prezenþasângelui în articulaþie este, în 80% din cazuri, con-secinþa rupturii ligamentului încruciºat anterior.

E

Dr. Georgiana OzanaTacheMedic primar fizioterapie,recuperare medical/Medic coordonatorCentrul de RecuperareMedical/ "Medical Care"[email protected] 97270723 626 289

Un dezavantaj al anotimpului rece:entorsele de genunchi

Entorsele de genunchi ocup/ primulloc \n topul traumatismelor urmate deentorse articulare. Entorsele degenunchi sunt considerate a fi multmai grave dec`t cele de glezn/ dincauza leziunilor complexe capsu-loligamentare ]i meniscale pe care ledetermin/, leziuni care au un prognostic func[ional mai rezervat,chiar \n condi[iile unui tratamentcorect aplicat.

17

RECUPERARE MEDICAL?


În entorsele de gradul I lipseºte de obicei tume-facþia articularã sau, dacã existã, este moderatã iargenunchiul este dureros. În entorsele de gradul II,simptomatologia subiectivã ºi obiectivã devin maizgomotoase, articulaþia fiind încã stabilã. Revãrsatularticular este mai frecvent, fiind cauzat fie de reac-þia sinovialã, fie de o rupturã capsuloligamentarã.Punctele dureroase sunt ferm decelabile. Entorselede gradul III sunt reprezentate de laxitãþi posttrau-matice ale genunchiului (instabilitãþile de genunchi).

Radiografia este obligatorie în leziunile trauma-tice ale genunchiului. Radiografia clasicã de faþã ºiprofil poate pune în evidenþã un fragment osos,semn al smulgerii osteoligamentare. De mare preci-zie diagnosticã este rezonanþa magneticã. Ea poatearãta leziuni ale pãrþilor moi periarticulare depis-tând precoce ºi precis leziunile ligamentare. Artro-scopia conceputã iniþial ca un procedeu diagnostic adevenit un procedeu terapeutic de mare valoare.Ultrasonografia este folositã în diagnosticarea com-plexelor lezionale dupã entorse grave.

Indicaþia de tratament al entorselor de genunchitrebuie sã þinã cont de vârsta bolnavului, de profe-siunea lui, de activitãþile sportive practicate, mo-mentul de la producerea accidentului ºi, bineînþeles,nu în ultimul rând, de gravitatea leziunii.

Specialiºtii în ortopedie-traumatologie recoman-dã ca, în cazul entorselor de gradul I, în care existão zonã sensibilã în punctul lezional, durere la solici-tare, edem localizat ºi durere la manevrele de for-þare articularã, un tratament conservator, simpto-matic: repaus articular, infiltraþii locale cu Xilina 1%,

bandaj elastic compresiv,crioterapie (în primele 24de ore), unde scurte,ultrasunete. Ulterior sepoate începe o mobilizareprogresivã ºi activitatefizicã.

În situaþia entorselor degradul II, la care simptoma-tologia menþionatã se exa-cerbeazã, uneori putândapãrea blocajul articular,beneficiazã de tratamentulconservator protectiv: re-paus total la pat cu gambaîn poziþie antideclivã, infil-traþii locale cu anestezice, eventual puncþie evacua-torie în cazul unui pansament articular masiv,crioterapie, imobilizare în aparat ghipsat sau ortezãcu genunchiul flectat la 30-45° pentru 4-6sãptãmâni, urmatã de fizioterapie ºi kinetoterapiede recuperare funcþionalã.

În cazul entorselor de gradul III, cu instabilitatearticularã evidentã, cu hemartrozã masivã, mobili-tate anormalã, tratamentul va fi de preferat chirurgi-cal ºi de efectuat cât mai precoce dupã traumatism.Artroscopia permite, pe de o parte, aprecierea co-rectã a leziunilor intraarticulare ºi, pe de altã parte,rezolvarea artroscopicã a leziunilor intraarticulare.

Astfel, în cazul rupturilor de menisc se practicãmeniscectomia sau sutura artroscopicã. Dacã esteo dezinserþie cu fragment osos de ligament încru-

ciºat anterior se practicã suturaacestuia. Aceasta se poate efectuadoar în cazul rupturilor recente, decel mult 2 sãptãmâni. Eventual sepoate practica ligamentoplastiaartroscopicã a ligamentului încruci-ºat anterior cu grefa autologã.

Tratamentul chirurgical al entor-selor de genunchi urmate de insta-bilitate articularã este recomandat,mai ales, pentru persoanele tinerecu activitate fizicã intensã.

Fizioterapia este simptomaticã,dar programele de kinetoterapie tre-buie sã preceadã ºi sã urmeze înmod obligatoriu orice intervenþieasupra genunchiului, cauzatã de en-torsa articularã.

18

PEDIATRIE


În sezonul rece, incidenþa infecþiilor respiratoriivirale creºte semnificativ, mai ales în rândul copiilor.De asemenea, manifestãrile clinice sunt mai zgomo-toase la aceºtia din cauza particularitãþilor lor imu-nologice ºi anatomice (imaturitatea sistemuluiimun, caracterizatã prin lipsa de anticorpi, dimensi-uni mult mai mici ale cãilor aeriene superioare, carese pot inflama ºi obstrua cu mult mai multã uºu-rinþã).

Existã o multitudine de virusi implicaþi în acesteinfecþii: gripali, paragripali, respiratori sinciþiali, ade-novirus, rhinovirus.

Viruºii gripali au posibilitatea de modificare gene-ticã, astfel încât diverse pãsãri sau mamifere pot de-veni un potenþial rezervor infecþios pentru om.

Manifestãrile clinice sunt comune tuturor viru-ºilor: febrã, modificarea stãrii generale, rinoree,strãnut, tuse.

Este foarte important de ºtiut pentru pãrinþi cãaceste infecþii nu se trateazã cu antibiotice, acestea

neavând nici un fel de influenþã asupra virusului, se-lectând, în schimb, bacterii rezistente. Tratamentuleste, în general, simptomatic (antipiretice, decon-gestionante nazale etc.), iar antiviralele se admi-nistreazã doar în cazurile în care se depisteazãviruºi speciali.

În ceea ce priveºte virusul gripal A H1N1, pãrinþiitrebuie sã rãmânã în continuare foarte atenþi. De-pistarea ºi tratamentul, în cazul unei eventuale îm-bolnãviri, se fac în Bucureºti, la Institutul „M. Balº”ºi la Institutul „V. Babeº”. Vaccinarea se va începe înrândul categoriilor de risc. Reacþiile adverse ale vac-cinãrii sunt aceleaºi ca în cazul oricãrui alt vaccin.

�� Dr. Anda Fugarevici medic specialist pediatru, MedLife

Infec[iile respiratorii virale la copii

19

O.R.L.


OObbssttrruuccþþiiaa nnaazzaallãã se în-tâlneºte cel mai frecventatunci când mucoasa nazalãeste iritatã (rãcealã, conta-minare bacterianã, praf,alergeni, corpi strãini etc.).Nasul este un „laboratorcomplex“ ºi joacã un rol im-

portant în procesul respiraþiei. El „preparã“ aerul cuscopul de a-i asigura calitatea optimã necesarãorganismului – filtreazã particulele mari (praf, puf,alergeni, corpi strãini); îi ajusteazã temperatura ast-fel încât acesta sã ajungã la parametri optimi înfaringe ºi plãmâni; îl umidificã, îl orienteazã cãtrecãile respiratorii inferioare ºi ajusteazã activ diame-trul interior al foselor nazale în funcþie de necesarulde oxigen de moment. Obstrucþia nazalã constã înreducerea semnificativã a volumului de aer caretranziteazã fosele nazale ºi, implicit, în incapacita-tea de a mai asigura „prepararea“ eficientã a aeru-lui. Secreþiile nazale care stagneazã în spatele nasu-lui iritã rinofaringele, simptomele tind sã fie mai evi-dente când copilul este în poziþie orizontalã – dupãcâteva ore de somn apare tusea, care-l poate trezi;dimineaþa, copilul poate fi rãguºit. De aceea, se im-pune suflarea eficientã a nasului ºi, la nevoie, aju-tatã de administrarea de soluþii saline izotone pen-tru a elimina secreþiile în exces.

HHiippeerrttrrooffiiaa aaddeennooiiddiiaannãã este cauzatã în princi-pal de o obstrucþie prelungitã a foselor nazale – per-sistenþa secreþiilor prin incorecta toaletare a foselornazale. Ea agraveazã ºi mai mult obstrucþia nazalã.Evaluarea gradului de obstrucþie nazalã, precum ºiaprecierea evoluþiei tratamentului medical se potface printr-o metodã neinvazivã ºi uºor accesibilã –endoscopia nazalã.

Cum se administreaz/ solu[ia salin/ despray nazal?

Copilul va sta în ºezut sau în picioare, cu capuluºor aplecat înainte; se poziþioneazã cu grijã pulve-rizatorul într-o narã ºi se apasã ferm, pulverizândparalel cu orizontala (cãtre spatele nasului, paralelcu cerul gurii) timp de una-trei secunde; se repetã ºila cealaltã narã. Administrarea este corectã atuncicând copilul simte cã soluþia sãratã a ajuns în gât.Dupã câteva minute i se va solicita acestuia sufla-rea eficientã a nasului, fiecare narã, pe rând. Dupãce nasul este astfel curãþat se pot administra, lanevoie ºi cu efect maxim, celelalte medicamente cuadministrare intranazalã prescrise de medic – elevor acþiona pe o mucoasã curatã, pe toatã suprafaþanasului.

Acumularea de lichid în spatele timpanului esteevoluþia nedoritã a otitei medii acute congestive. Ta-bloul clinic este reprezentat prin scãderea auzului ºiameþeli provocate de miºcãrile capului.

OOttiittaa sseerrooaassãã aaccuuttãã -- întrucât perioada de vinde-care sub tratament corect instituit este în jur de 14zile. în caz de repetate episoade de otitã seroasã,copilul mic va fi privat de informaþia auditivã com-pletã ºi poate fi întârziat în limbaj (între vârstele de2 ºi 4 ani plasticitatea creierului pentru informaþiaauditivã este maximã). Consultul ORL cu exami-narea endoscopicã oticã, timpanograma ºi audio-grama sunt paºii de urmat pentru vindecarea rapidãa copilului, care va trebui sã fie urmãrit ºi ulterior.

OOttiittaa mmeeddiiee aaccuuttãã ccoonnggeessttiivvãã (timpanul roºu,congestionat) apare frecvent la câteva zile de la de-butul obstrucþiei nazale acute ºi blocheazã canalulde drenaj al urechii în faringe (inflamaþia produsã desecreþiile nazale, favorizatã de prezenþa vegetaþiiloradenoide la copii). Simptomele dominante sunt du-rerea (de diferite intensitãþi ºi care þine una-douãzile), scãderea uºoarã a auzului ºi febra. Se impuneprezentarea rapidã la medicul ORL pentru trata-ment.

�� Dr. Vlad Postelnicu,Medic specialist O.R.L.

Doctor în }tiin[e MedicaleHyperclinica Medlife B/neasa

www.medlife.ro

Informa[ii utile pentru p/rin[i de la mediculspecialist ORL

�� În copil/rie, problemele de ORLsunt foarte des întâlnite, iar p/rin[iitrebuie sã fie informa[i, pentru a ]ticum trebuie s/ procedeze ]i ce s/-iexplice medicului specialist când vamerge cu cel mic la un consult. ��

20

DERMATOLOGIE


Sunt afectate toate rasele, mai frecvent bãrbaþiidecât femeile. Incidenþa onicomicozelor varia-zã între 3% ºi 8% în studii din Marea Britanie,

Spania, Finlanda. Cea mai frecventã cauzã a onicomicozelor sunt

dermatofiþii, pentru aproximativ 90% din onicomico-ze fiind responsabili T. rubrum (70%) ºi T. mentagro-phytes (20%). Sunt în creºtere onicomicozele cau-zate de specii nondermatofitice.

Factori de risc pentru onicomicoze sunt istoriculfamilial, vârsta avansatã, imunosupresia, climatulcald, activitãþile de fitness, încãlþãmintea ocluzivã.

Iniþial onicomicoza este asimptomaticã, pacien-þii prezentându-se din motive cosmetice; ulteriordescriu parestezii, durere, disconfort, pierderea dex-teritãþii.

Onicomicozele pot mima alte boli ale unghiilor,astfel încât se impune o confirmare de laborator adiagnosticului.

Microscopia directã este un test de screeningutil, dar poate fi negativã în pânã la 10% din cazuri.

Culturile pentru identificarea speciei se fac pedouã tipuri de medii - cu ºi fãrã cicloheximidã.

PCR detecteazã ADN fungic în unghiile afectate.Examenul histologic al unghiei folosind coloraþii

speciale (PAS) poate fi de ajutor în confirmarea diag-nosticului.

TTrraattaammeennttuull depinde de tipul clinic al onicomi-cozei, numãrul unghiilor afectate, severitatea afec-tãrii, boli concomitente.

Tratamentul local ar trebui limitat la cazurile ceafecteazã mai puþin de jumãtate din lama unghialãdistalã ºi la pacienþii cu contraindicaþii pentru trata-mentul sistemic. Se folosesc amorolfina, ciclopiroxolamina soluþie 8%, combinaþia bifonazol/uree.

Noile generaþii de antifungice sistemice au înlo-cuit tratamente mai vechi ale onicomicozelor, avândduratã mai scurtã de administrare, rate mai mari devindecare ºi mai puþine efecte adverse. Înainte deînceperea tratamentului ºi apoi la fiecare 4 sãptã-mâni se vor verifica hemograma ºi enzimele hepa-tice.

Terbinafina este foarte eficientã în infecþiile der-matofitice. Se administreazã po 250 mg zilnic, 6sãptãmâni pentru unghiile de la mâini ºi 12 sãp-tãmâni pentru unghiile de la picioare. La copii peste12 kg dozele se calculeazã în funcþie de greutateacorporalã.

Itraconazolul este activ în toate tipurile de onico-micoze. Se administreazã ca puls-terapie, po2x200mg zilnic timp de 1 sãptãmânã, 2 pulsuri cupauzã de 3 sãptãmâni între ele - mâini ºi 3 pulsuri -picioare.

Fluconazolul este eficient în infecþiile levurice,po 150-300mg dozã unicã sãptãmânal, pânã la vin-decare.

Combinarea tratamentului local cu cel sistemicºi avulsia unghiei (chimicã sau chirurgicalã) deter-minã creºterea eficienþei tratamentului ºi diminua-rea efectelor secundare.

�� Dr. Gloria SuciuMedic primar dermatolog

Spitalul Clinic Colentina

Onicomicozele

�� Onicomicozele sunt infec[ii aleunghiilor de la m`ini sau picioare,cauzate de o mare varietate de fungi(dermatofi[i, specii nondermatofitice,

levuri). Pot determina durere, discon-fort, limit/ri ocupa[ionale ]i fizice; potavea impact semnificativ asupracalit/[ii vie[ii. ��

Existã mai multe subtipuri de onicomicozã,acestea putându-se combina:� distalã lateralã subunghialã (hiperkerato-

zã subunghialã ºi onicolizã, culoare alb-gãlbui)� albã superficialã (mici plãci albicioase pe

suprafaþa lamei unghiale, care devine rugoasã)� proximalã subunghialã (arii albicioase în

lama unghialã proximalã)� endounghialã (discoloraþie alb-lãptos a la-

mei unghiale, fãrã prezenþa hiperkeratozei sub-unghiale sau a onicolizei)� candidozicã (se asociazã cu perionixis).Onicomicoza totalã distroficã se referã la cea

mai avansatã formã a oricãrui subtip.

21

DERMATOLOGIE


Pielea gras/ cu tendin[/ acneic/

Publicaþii medicale re-cente susþin faptul cãformarea leziunilor ac-

neice este influenþatã ºi debacteria PP.. AAccnneess. Aceastaeste responsabilã de o creº-tere a sintezei de citokine pro-inflamatorii care, la rândulsãu provoacã o întreagã cas-cadã inflamatorie. Sintezacitokinelor proinflamatorii se desfãºoarã la douãniveluri*:

INDIRECT, prin acþiunea lipazelor care transfor-mã sebumul în acizi graºi iritanþi, ducând astfel laruperea sacului folicular;

DIRECT, prin intensificarea TLR2 (ReceptoriTool-like), care sporesc eliberarea citokinelor proin-flamatorii.

Pielea grasã, cu toate imperfecþiunile ei speci-fice, este caracteristicã adolescenþei însã poate per-sista, în unele cazuri, ºi la adulþi. Ca manifestare,pielea grasã poate îmbrãca diverse forme: pielegrasã lucioasã, pori dilataþi, leziuni retenþionale, le-ziuni inflamatorii. În toate aceste cazuri, pielea tre-buie îngrijitã în mod corespunzãtor, necesitând ur-marea strictã a programului recomandat de mediculspecialist. Primul pas al acestui program îl consti-tuie curãþarea. Folosirea produselor dermocosme-tice de curãþare purifiante, complementar tratamen-tului medicamentos specific, reduce considerabilriscul dezvoltãrii leziunilor acneice ºi reapariþieiacestora.

SSeebbiiuumm, pentru piele grasã cu tendinþã acneicã,gamã realizatã de LLaabboorraattooaarreellee BBiiooddeerrmmaa, conþine3 variante de produs pentru igienã:

�� SSeebbiiuumm GGeell ssppuummaanntt, un gel spumant cu clã-tire care poate fi utilizat pe faþã ºi corp. În caz par-ticular, poate fi utilizat ca spumã de ras;

�� SSeebbiiuumm HH22OO, o soluþie micelarã cu capaci-tate extremã de curãþare ºi demachiere care nu ne-cesitã clãtire;

�� SSeebbiiuumm SSããppuunn, un sãpun solid care poate fiutilizat, de asemenea, atât pe faþã cât ºi pe corp;

Toate produsele de igienã SSeebbiiuumm curãþã în pro-funzime pielea eliminând P. Acnes, bacteria respon-sabilã de apariþia ºi agravarea acneei ºi previn se-creþia excesivã a sebumului fãrã sã altereze filtrulhidrolipidic al pielii cu rol protector.

Suplimentar, complexul biologic patentat FFlluuii--ddaaccttiivv®®,, din compoziþia produselor SSeebbiiuumm, îmbunã-tãþeºte calitatea sebumului, prevenind astfel îngro-ºarea ºi oxidarea squalenului.

SSeebbiiuumm GGeell SSppuummaanntt,, SSéébbiiuumm HH22OO ºi SSeebbiiuummSSããppuunn au o toleranþã cutanatã ºi ocularã excelentã,trateazã cu delicateþe pielea pacienþilor, îmbunãtã-þind astfel eficacitatea tratamentului ºi observanþa.

*Aceastã nouã cale a fost dezvãluitã în publi-caþia: KIM J. Revizuirea rãspunsului ereditar imun înacneea vulgarã: activarea receptorului Tool-like 2 înacnee, care declanºeazã citokinele proinflamatorii,Dermatologie, 2005; 211:193-8.)

Laboratoire Bioderma Romania SRLTel: 031 860 22 55

www.bioderma.com/ro

Cauza principal/ a imperfec[iunilorpielii grase este excesul ]i schimbareacalit/[ii sebumului. Sebumul este secretat de glandelesebacee, printr-un mecanism hormonal. Estrogenii reduc secre[iasebumului, iar androgenii o intensific/. Cantitatea cea mai mic/de androgeni în plus fa[/ de nivelulnormal, cauzat/ de o secre[ie excesiv/ ovarian/ sau suprarenal/ ori

de hiperactivitatea 5 a reductazei, intensific/ secre[ia ]i excre[ia desebum. Chiar dac/ hormoniireprezint/ principala cauz/ a excesu-lui de sebum, ]i al[i factori, cum ar fi,predipozi[ia genetic/, suda[ia, stresul,o diet/ dezechilibrat/ ]i diver]i al[ifactori externi (poluare, soare, vânt,aer condi[ionat) pot stimula activitatea seboreic/ ]i deteriorareafilmului hidrolipidic al pielii.

22

ALERGOLOGIE


Rolul de antigen – moleculã strãinã care stimu-leazã formarea de anticorpi – îl poate constitui nu-mai o fracþiune a medicamentului sau un produs dedegradare al lui. Penicilina în sine nu este antige-nicã, dar produsul ei major de degradare – acidulbenzil penicilinoic - se poatecombina cu proteinele tisu-lare, formând un factor anti-genic major.

Îndatã ce un medicamentstimuleazã un rãspuns imuni-tar, pot apãrea reacþii încru-ciºate în cadrul unei clase demedicamente sau între clase.Pacienþii sensibili la penici-linã au probabilitate de reac-þie alergicã la penicilinelesemisintetice – amoxicilina,carbenicilina – sau la cefalo-sporine.

Simptomele variazã de lauºoare le severe ºi includ rash

cutanat, anafilaxie ºi boala serului. Diagnosticuleste clinic, rar necesitând testare. Semnele ºi simp-tomele variazã în funcþie de pacient ºi de medica-ment. Cea mai gravã este anafilaxia, care apare lainterval de minute de la administrarea medicamen-tului. Cele mai frecvente reacþii alergice apar la dis-tanþã de ore de la administrare ºi se manifestã caexantem, urticarie, febrã. Boala serului apare la 7-10 zile ºi se manifestã prin rash, febrã, artralgii.Unele reacþii alergice medicamentoase agreseazãþintit un segment al corpului, putând apãrea: ane-mie hemoliticã, nefritã tubulo-interstiþialã, LES –like.

Pentru majoritatea medicamentelor testele cu-tanate sunt nesigure, detectând numai sensibilita-tea de tip imediat, mediatã prin Ig. E. Testele de pro-vocare la medicamentul suspicionat este sigur ºi efi-cient dacã se realizeazã în condiþii controlate.

Persoanele cu alergii medicamentoase trebuiesã fie instruite cu privire la evitarea medicamentuluiºi la purtarea unui card de identificare ºi avertizare.

Tratamentul constã în stoparea medicamentuluiimplicat, administrarea de antihistaminice ºi, în ca-zuri severe, corticosteroizi.

Desensibilizarea specificã este necesarã cândtratamentul este esenþial ºi nu existã alternativã.

�� Dr. Cecilia Vl/deanumedic specialist Medicinã Internã

Centrul Medical Sanadorwww.sanador.ro

Reac[iile autoimune induse de medicamente

��Hipersensibilitatea medicamen-toas/ este o reac[ie mediat/

imun. Aceast/ reac[ie trebuie diferen[iat/ de reac[iile toxice ]iadverse cunoscute ale medicamentului.Majoritatea medicamentelor seleag/ covalent de proteine din sersau din celule, f/c`nd \mpreun/ cuacestea proteine imunogenice capabile s/ stimuleze produc[ia deanticorpi antimedicamento]i saur/spunsul celulelor imunocompetente- celule T. Unele medicamente se potlega direct de proteinele sistemuluimajor de compatibilitate - MHC -activ`nd direct celulele T. Alte medicamente se leag/ dereceptorii celulelor T, pe care-i stimuleaz/ direct.

23

ALERGOLOGIE


Aerosolii sunt folosiþi de multe secole în tratareaafecþiunilor respiratorii, ultimele cercetãri adu-când progrese considerabile în acest domeniu.

Diferenþa esenþialã dintre tratamentul pe cale oralã ºicel inhalator constã în faptul cã plãmânii, spre deose-bire de sistemul digestiv, sunt ,,instruiþi” pentru a eli-mina particulele strãine. Anumite particule depuseîntre laringe ºi bronhiolele terminale pot fi îndepãrtateprin clearance-ul mucociliar ºi nu vor determina efectantiinflamator sau bronhodilatator. Pentru terapiainhalatoare s-au realizat diferite ffoorrmmee tteerraappeeuuttiiccee, fie-care fiind o combinaþie unicã între substanþa medica-mentoasã ºi dispozitivul respectiv.

Factorii care influen[eaz/ depunereaparticulelor în pl/mâni

FFaaccttoorruull pprriinncciippaall ccaarree þþiinnee ddee ffoorrmmaa tteerraappeeuuttiiccããeste mãrimea particulelor emise. Mãrimea aerosolilorpoate varia de la 0,01µ la 100µ. Particulele mai maride 5µ se vor depozita la nivelul zonei orofaringiene, întimp ce doar particulele cu diametrul între 2 si 5µ (cumsunt cele generate de dispozitivele inhalatorii terapeu-tice) se vor depune în bronhiile mari, medii ºi în cãileaeriene mici. Particulele mai mici de 2µ au cel maimare potenþial de a se depune în porþiunea respirato-rie a plãmânilor, acest lucru favorizând absorbþia sis-temicã. FFaaccttoorruull pprriinncciippaall iinnddiivviidduuaall care influenþeazãdepoziþia pulmonarã þine de calibrul bronhiilor pacien-

tului ºi de tehnica inhalatoarefolositã.

Dispozitivele ]i tehnicainhalatoare

Existã 3 mari categorii de dispozitive folosite pen-tru a elibera aerosolii terapeutici: nebulizatoare, inha-latoare presurizate cu doze mãsurate (MDI) ºi inhala-toare cu pulbere uscatã (DPI). Ca principiu, MDI ºi ne-bulizatoarele genereazã ppaarrttiiccuullee lliicchhiiddee ssaauu ssuussppeenn--ssiiii ((lliicchhiidd//ssoolliidd)),, iar DPI genereazã ppaarrttiiccuullee ssoolliiddee..Pentru DDPPII este necesarã o inhalare adâncã ºi rapidãde la început. Deºi tehnica este relativ uºor de învãþat,adesea copiii mici ºi pacienþii dispneici nu sunt capa-bili sã aibã un flux inspirator corespunzãtor.

MMDDII sunt dispozitive care pot genera o depunerepulmonarã mare, dar acest lucru necesitã o tehnicãextrem de bunã. Inspiraþia lentã creºte depunerea pul-monarã pentru MDI ºi nebulizãri. Utilizarea MDI îm-preunã cu spacerele cu valvã, mai ales la vârsta pedia-tricã, permite o mai bunã coordonare mânã-gurã ºireduce foarte mult depunerea faringianã.

NNeebbuulliizzaattooaarreellee pot folosi doze mari de medicaþie,permit mixarea de soluþii, iar la nevoie se poate admi-nistra concomitent ºi oxigen. Ele pot fi folosite cu res-piraþie normalã, fãrã o tehnicã specialã, fãrã coordo-nare. Administrarea medicaþiei inhalatorii cu nebuliza-torul se poate face ºi în timpul somnului, mai ales lacopii, ºtiind cã inhalarea de aerosoli este neglijabilã laun copil care plânge ºi cã depunerea de aerosoli estecu 74% mai mare la un copil ,,adormit”. Consumã însãmai mult timp, iar dispozitivele sunt mai puþin porta-bile decât MDI sau DPI.

Alegerea dispozitivului cel mai potrivit lanevoile pacientului

O strategie generalã de alegere a inhalatoarelorpentru copiii cu astm bronºiccu vârsta sub 5 ani, publicatãîn Ghidul GINA 2009, este pre-zentatã în ttaabbeelluull 11..

Principalul factor care influ-enþeazã decizia de alegere aunui dispozitiv inhalator, atâtpentru adulþi cât ºi pentrucopii, este modul corect de fo-losire a acestuia de cãtre pa-cient, aspectul fiind esenþialpentru eficienþa terapeuticã.

Alegerea inhalatorului potrivit

Dr. Mihaela OrosMedic primar pediatruClinica de PediatrieMedicover, Bucure]ti

VVâârrssttaa DDiissppoozziittiivvuull pprreeffeerraatt DDiissppoozziittiivv aalltteerrnnaattiivv

ssuubb vvâârrssttaa ddee 44 aannii MDI plus spacer dedicatcu mascã facialã

Nebulizator cu mascãfacialã

44--55 aannii MDI plus spacer dedicatcu piesã bucalã

MDI plus spacer dedicatcu mascã facialã sauNebulizator cu piesãbucalã sau mascãfacialã

TTaabbeelluull 11.. AAlleeggeerreeaa uunnuuii ddiissppoozziittiivv iinnhhaallaattoorr ppeennttrruu ccooppiiiiii ccuu aassttmm

24

CARDIOLOGIE


Scintigrafia miocardicã de perfuzie (SMP) este otehnicã neinvazivã de explorare a perfuzieimiocardice care utilizeazã un farmaceutic

(Myoview; SestaMIBI) cuplat cu un izotop radioactiv(99m - Tc) sau doar un radioizotop 201 Tl. Se pre-ferã utilizarea tehneþiului în defavoarea taliului da-toritã gradului mai mic de iradiere a organismului(T1/2 = 6 ore), energiei mici (140 keV), calitãþiiimaginii ºi costului mai scãzut.

Avantajul oferit de aceastã tehnicã rezidã înfaptul cã, la un grad mic de iradiere, printr-o singurãinjectare, oferã atât informaþii despre gradul de per-fuzie miocardicã într-un anumit teritoriu, cât ºi datefuncþionale (FEVS, volume, cinetica parietalã) prinreconstrucþia 3D (gated SPECT).

În funcþie de patologia pacientului, se pot efec-tua douã variante de explorare:

SMP de repaus ºi SMP de stres (test de efortsau stresul farmacologic cu Dobutamina, Dipirida-mol, Adenozina).

Indica[ii:11.. SSMMPP ddee rreeppaauuss ccuu ggaatteedd SSPPEECCTT ssee ssoolliicciittãã

ppeennttrruu::� Dg IM - localizarea, extinderea, severitatea

necrozei� Determinarea miocardului viabil� Dg CMD� AP instabilã (Dg diferenþial)

22.. SSMMPP ddee eeffoorrtt ccuu ggaatteedd SSPPEECCTT ssee ssoolliicciittããppeennttrruu::� Dg AP - localizarea, extinderea, severitatea is-

chemiei� Stratificarea riscului cardiovascular� Evaluarea pacientului diabetic� Dg Sdr X coronarian� Determinarea miocardului viabil� Controlul stenturilor ºi a grafturilor

� Evaluarea riscului preoperator în chirurgianecardiacã

33.. SSMMPP ddee ssttrreess ffaarrmmaaccoollooggiicc ssee ssoolliicciittãã llaappaacciieennþþiiii ccuu� BRS, SAo, Arteriopatie obliterantã a mem-

brelor inferioare, Coxartrozã, Obezitate.

Aparatura de înaltã performanþã (camere SPECTcu douã capete) cu care sunt dotate secþiile de me-dicinã nuclearã în care se efectueazã astfel de pro-ceduri faciliteazã achiziþia imaginilor într-un timpscurt.

Aceastã procedurã, putând fi efectuatã atât încondiþii de spitalizare cât ºi în regim ambulator, ducela scãderea costurilor în managementul pacientuluicoronarian.

De asemenea, tehnica prezintã avantajul cã nudezvoltã reacþii adverse ºi este uºor repetabilã (pu-tând evalua evoluþia patologiei coronariene).

Centrul de diagnostic imagistic ºi laboratorHiperdia Braºov a pus în funcþiune, din acest an, De-partamentul de Medicinã Nuclearã, dotat cu cel maiperformant echipament SPECT din þarã (ScintigrafulSymbia E, cu douã capete, de producþie Siemens) ºideservit de o echipã medicalã pregãtitã sã facã faþãoricãror cerinþe în domeniu. Orice pacient din þarãcare necesitã investigaþii scintigrafice (inclusiv prinsistem compensat CAS) poate beneficia de acesteala Hiperdia, doar în baza unei programãri prealabile,la cele mai mici tarife pentru aceste servicii medica-le de înaltã performanþã.

Centrul de Diagnostic Imagistic Hiperdia Bra]ovDepartamentul Medicin/ Nuclear/

Telefon: 0268.330.170, 0268.473.608E-mail: [email protected]

www.hiperdia.roPentru un diagnostic de \ncredere

Scintigrafia miocardic/ de perfuzie

Dr. Claudia BuzumurgaMedreaMedic primar medicin/nuclear/Institutul Inimii „N. Stãncioiu“Cluj-NapocaColaboratoare Hiperdia

În ultimii10 ani, Cardiologia Nuclear/]i \n special imagistica perfuziei mio-cardice au cunoscut o dezvoltarecontinu/, av`nd un rol important \nstabilirea patologiei coronariene ]i \nmanagementul pacientului.

25

AYURVEDA


În lumea modernã în care trãim nu mai avem tim-pul necesar pentru a asigura o hranã corespunzãtoarenecesitãþilor organismului. Datoritã consumului i-nadecvat de alimente semipreparate, produselor detip fast-food, consumului de medicamente, ficatulnostru- „uzina de energie a corpului”- se simte obosit.Noi, fiind prea ocupaþi, nu mai putem „auzi” semneleoboselii lui. O bunã funcþionare a celulei hepatice asi-gurã, pe lângã o digestie mai bunã ºi funcþionarea înlimite normale a întregului metabolism glucidic, lipidicºi protidic.

Produsul Livecom sirop conþine principii active dinplante, care susþin ºi îmbunãtãþesc activitatea fica-tului.

Extractul de Silybum marianum (armurariu) areacþiune biologicã antioxidantã (inhibarea peroxidãriilipidice), citoprotectoare, antiinflamatoare, antiagre-gantã, antiangiogenicã, fotoprotectoare asupra pielii,antifibroticã, hidratantã.

Extractul de Emblica officinalis : fructele au o va-loare nutritivã mare datoritã concentraþiei ridicate înproteine, vitamine, aminoacizi ºi minerale. Conþinutulîn vitamina C este de 160 de ori mai mare decât înmere. Fructele acriºoare sunt rãcoritoare, diuretice ºilaxative. Fructele uscate sunt utilizate în anemii, icterºi dispepsii. Se recomandã în afecþiuni bacteriene ºivirale. Conþinutul ridicat de vitamina C este puternicantioxidant, antistres.

Extractul de Tinospora cordifolia se recomandã catonic, stimulent hepatic, diuretic. Cercetãrile farmaco-logice au demonstrat acþiunea de prevenire a fibroa-melor ºi de regenerare a celulei hepatice lezate. Da-toritã substanþelor amare planta are proprietãþi anti-spastice, antiinflamatoare ºi antipiretice. S-au confir-mat ºi acþiunile imunomodulatoare ºi imunostimulente.

Extractul de Terminalia chebula: s-au confirmatproprietãþile adaptogene ºi hepatoprotectoare, laxati-ve, în hepatite cronice, acþiunea antistres.

Extractul de Boerhaavia diffusa: datoritã proprie-tãþilor diuretice, diaforetice, hepatoprotectoare, laxati-ve ºi fluidifiante ale secreþiilor bronºice, se recomandãîn edeme provocate de retenþia de lichide, în ascite,anasarcã, anurie. Sucul din fructe se recomandã în ic-ter ºi în alte afecþiuni hepatice.

Extractul de Aloe barbadesnsis stimuleazã reacþiaimunitarã împotriva bolilor canceroase, ajutã la neu-tralizarea aciditãþii gastrice, cicatrizarea ulcerului gas-tric ºi duodenal, ajutã la evacuarea deºeurilor intesti-nale.

Extractul de Eclipta alba, plantã cu acþiune pu-ternic antihepatotoxicã, cu proprietãþi tonice, fiind uti-lizatã în afecþiunile ficatului ºi ale splinei. Preparateledin aceastã plantã constituie un agent antiinflamatoreficient, cu acþiune hepatoprotectoare semnificativã.

Extractul de Fumaria officinalis are proprietãþiantispastice, antibacteriene.

Datoritã tuturor proprietãþilor menþionate mai susse recomandã utilizarea produsului în tulburãri hepa-tice, hepatite virale ºi toxice, alcoolism, hepatospleno-megalie, steatozã hepaticã, cirozã hepaticã, dischine-zie biliarã, toxiinfecþie alimentarã, ictere.

Mod de administrare:� Copii 1-5 ani: 1 linguriþã de 2 ori pe zi� Copii 6-14 ani: 1 linguriþã de 3 ori pe zi� Adulþi: 1-2 linguriþe (5-10 ml) de 2-3 ori pe zi.Persoanelor cu diabet zaharat li se recomandã va-

rianta LIVECOM sirop SUGAR – FREE.Toate produsele firmei SSTTAARR IINNTTEERRNNAATTIIOONNAALL

MMEEDD sunt obþinute din plante medicinale native dinIndia, cultivate în condiþii ecologice ºi prelucrate prinprocedee tehnologice netermice, la standardeinternaþionale de calitate (ISO), fiind avizate de I.B.A.

PPRROODDUUSSEELLEE SSEE GGÃÃSSEESSCC ÎÎNN TTOOAATTEE FFAARRMMAACCIIIILLEE ªªIIUUNNIITTÃÃÞÞIILLEE PPLLAAFFAARR DDIINN BBUUCCUURREEªªTTII ªªII DDIINN ÞÞAARRÃÃ

SSAAUU ÎÎNN MMAAGGAAZZIINNUULL PPRROOPPRRIIUU DDIINN BBDD.. CCAARROOLL II NNRR.. 4466((VVIISS--AA--VVIISS DDEE BBIISSEERRIICCAA AARRMMEENNEEAASSCCÃÃ))

Star International Medwww.ayurmed.ro

[email protected]./Fax: 021.313.94.81

021.303.80.44; 021.311.33.11

Livecom

26Sãptãmâna MEDICALÃ Nr. 122 � 22 decembrie 2010 - 11 ianuarie 2011

Una dintre cele mai importante preocupãri estesãnãtatea: cum sã se pãstreze, sã se recupe-reze sau sã se îmbunãtãþeascã starea de sã-

nãtate.Sãnãtatea durabilã presupune arta de a învãþa

sã ai grijã de propria persoanã/familie aºa încât sãeviþi problemele medicale.

Remediile naturale, tradiþionale, au constituitdintotdeauna un ajutor consistent în prevenþie, darºi în lupta cu boala, pe lângã dietã ºi diverse terapii.

Tot mai mulþi medici, bolnavi ºi persoane ne-diagnosticate opteazã pentru o reorientare cãtre re-medii ºi diete naturale, gimnasticã ºi conduite natu-riste, fãrã efectele adverse ale unor medicamente.

Un stil de viaþã simplu, natural, verificat în timpºi devenit tradiþie, e un deziderat pentru oamenii in-formaþi ºi preocupaþi de a-ºi îmbunãtãþi stilul deviaþã ºi a învinge efectele sedentarismului, ale ali-mentaþiei moderne, stresului, poluãrii.

Pe vremea copilãriei pãrinþilor ºi a bunicilor, un-tura de peºte constituia aproape unica sursã devitamine D, pentru a preveni rahitismul, dar ºi pen-tru a asigura o dezvoltare viguroasã a întreguluiorganism.

Mãmicile responsabile ºi cu posibilitãþi (nu erala îndemâna oricui, ci doar pentru cei informaþi ºi cudisponibilitate) administrau cu sfinþenie zilnic un-tura de peºte copiilor pentru a scãpa de spectrulacestei boli îngrozitoare - rahitismul.

Deseori, oameni cu o vârstã venerabilã, care sebucurã de o sãnãtate stabilã, îºi amintesc cã au con-sumat ulei de peºte în copilãrie.

Un antrenor de tenis, nãscut în Deltã a suferit ungrav accident auto, cu oase rupte ºi multiple alteafectãri; dupã circa o lunã era din nou „pe picioare”,spre uimirea medicilor curanþi:

„ – Ce-ai mâncat, domnule de te-ai înzdrãvenitaºa de repede?!

– Am mâncat simplu, doar cã tata ne dãdea uleide peºte când eram mici, deºi avea un gust …, darnu am fost niciodatã bolnav ºi acum m-am recupe-rat destul de repede. Am avut o sãnãtate de invidiatîncã din copilãrie.”

PPeessttee 2200%% ddiinnttrree ccooppiiiiii mmiiccii ddiinn þþaarraa nnooaassttrrããssuunntt ddiiaaggnnoossttiiccaaþþii ccuu rraahhiittiissmm, afecþiune cauzatã decarenþa vitaminei D în organism.

Pe de altã parte, numãrul celor afectaþi de os-teoporozã este în creºtere, în Europa osteoporozacauzând circa 1,1 milioane de fracturi/an, cu costurisociale considerabile.

ÎÎnn uurrmmaa aa nnuummeerrooaassee ssttuuddiiii,, mmeeddiicciiii ººii pprraaccttii--cciieenniiii ssuubblliinniiaazzãã iimmppoorrttaannþþaa ccoonnssuummuulluuii ssuupplliimmeenn--

ttaarr ddee vviittaammiinnaa DD îînn ccooppiillããrriiee,, cceell ppuuþþiinn,, pprreeccuumm ººiiîînn ppeerriiooaaddeellee ddee ccoonnvvaalleesscceennþþãã,, dduuppãã ffrraaccttuurrii ººii ccâânnddssuurrsseellee aalliimmeennttaarree ssuunntt iinnssuuffiicciieennttee..

Soarele ajutã la combaterea rahitismului, darvara el poate dãuna prin exces de radiaþie, arsuri ºichiar activarea unor cancere de piele.

Administrarea unor suplimente alimentare cu vi-tamina D de calitate verificatã, ca de exemplu Uleiuldin ficat de cod islandez ce conþine Omega-3 ºi vita-minele A ºi D ºi un adaos de vitamina E, tocoferolinaturali – sursa idealã de vitamina D.

Cercetãrile medicale au arãtat cã Uleiului dinficat de cod cumuleazã beneficiile vitaminei D, defixare a calciului ºi avantajele acizilor graºi Omega-3din uleiul de peºte (prin prelucrare tehnologicãmodernã adecvatã s-a obþinut un ulei uºor deînghiþit, cu gust bun, natural, pur ºi eficient) printrecare: � pentru copii în special ajutã la dezvoltarea

cognitivã, stabilizarea dispoziþiei, a atenþiei,îmbunãtãþirea memoriei ºi a capacitãþii de învãþare,ameliorarea ADHD etc.; se poate administra de lavârste de sub 1 an;� contribuie la creºterea sãnãtoasã a oaselor

ºi a dinþilor ºi la dezvoltarea ocularã (vit. A);� ajutã la menþinerea densitãþii osoase, la

adulþi;� sporeºte imunitatea;� protejeazã inima la efort, scade nivelul co-

lesterolului;� sporeºte vitalitatea, susþinând miºcarea ºi per-

formanþa;� diminueazã stresul fizic (oboseala) ºi cel

mental.Longevitatea începe din pruncie, bazându-se pe

o sãnãtate clãditã încã din perioada prenatalã ºi pemenþinerea organismului în perfectã stare de sãnã-tate ºi vitalitate de-a lungul întregii vieþii.

UUlleeiiuurriillee ddiinn ffiiccaatt ddee ccoodd LLyyssii ((44 pprroodduussee)) ssuunnttbbeenneeffiiccee ppeennttrruu mmeennþþiinneerreeaa ssttããrriiii ggeenneerraallee bbuunnee ddeessããnnããttaattee,, llaa ttooaattee vvâârrsstteellee,, ddiinn ccooppiillããrriiee ppâânnãã llaasseenneeccttuuttee..

S/n/tate durabil/

SSaaggaa SSããnnããttaattee SSRRLL,, BBuuccuurreeººttiiTel: 0722 810 692; 021 330 3117www.sagasanatate.ro www.lysi.eu

TERAPII COMPLEMENTARE

27



Este recunoscut cazul sportivilor de perfor-manþã (sãrituri, halterofili, rugbiºti etc.) în caremicrotraumele suferite contribuie la deterio-

rarea acceleratã a cartilajului articular sau în cazulmuncitorilor cu activitãti nocive pentru cartilajul arti-cular (industria chimica, vibraþii, etc.).

Aceºti factori se suprapun peste terenul vulne-rabil (boli endocrine, metabolice, ischemii zonale,boli infecþioase).

Boala cronicã debuteazã cu erodarea cartila-jului articular ºi continuã cu hipertrofie ºi excres-cenþe ale osului.

Clinic, se remarcã dureri la mobilizarea articula-þiilor, cu limitarea miºcãrilor. Se pot percepe crac-mente la mobilizare.

Fãrã tratament, reumatismul cronic degenerativpoate evolua spre artrozã, cu deformãri invalidantearticulare, ceea ce impune montarea unei proteze(genunchi, ºold).

Identificarea afecþiunilor articulare în faze pre-coce poate conduce la eliminarea factorilor favo-rizanþi ºi la corectarea tulburãrilor endocrine, meta-bolice, infecþioase etc.

Metoda Elidor propune tratamentul natural prinpatru pivoþi:

Primul pivot - tratamentul detoxifiantSe recomandã administrarea de DEPUREX

(ELIDOR), câte 6 cpr./zi (2+2+2) ºi PUROFORT(2+2+2) pentru eliminarea elementelor care menþin

un sindrom inflamator nespecific asociat cu imu-nitate scãzutã.

Pivotul doi - tratamentul remineralizantSe recomandã administrarea de MINERALVEG

(ELIDOR) 4 cpr./zi (2+2) ºi de APIOSTEOMARIN(ELIDOR), care contribuie la recapitalizarea minera-lelor de care organismul are atâta nevoie.

Pivotul trei – tratamentul antiinflamator (antialgic) naturalARTROSALZ GEL este un nou produs ELIDOR

original, cu activitate dualã, mineralã ºi fito-organi-cã, cu impact concomitent sinergic asupra þesuturi-lor inflamate. Prin convergenþa mineralã ºi fito-orga-nicã, sindromul inflamator se diminueazã progresiv,reactivând vitalitatea þesuturilor pe care acþioneazã.

Pivotul patru – tratamentul antioxidantURSOMAX (ELIDOR) are calitãti de excepþie ca

reglator ambivalent pentru tiroidã, endocrin ºi meta-bolic. Se recomandã administrarea a 4 cpr./zi (2+2)dimineaþa ºi la prânz.

Aceastã metodã este adaptabilã ºi pentru afec-þiuni complexe, associate bolii reumatice (boli car-diace, hepatice ºi renale).

Pentru informa[ii suplimentarepute[i contacta

Farmacist Mioara Duglea, Farmacia Afina: 0744 622 587

Reumatismul cronic degenerativ

Dr. Sorin GodeanuLaboratoareleElidor

�� Reumatismul cronic degenerativ\ncepe sa se contureze uneori maidevreme (la 25-35 de ani), alteori

mai t`rziu (pe la 50-60 de ani) av`ndmecanisme de producere diferite,

dar substratul fiind acelasi. ��

28Sãptãmâna MEDICALÃ Nr. 122 � 22 decembrie 2010 - 11 ianuarie 2011

Odatã cu sezonul rece ºi apariþia diferitelor ti-puri de gripã, organismul nostru este din ce în cemai ameninþat. Acesta este principalul motiv pentrucare trebuie sã acþionãm imediat, luând mãsuri efi-ciente, care sã ne protejeze pe o perioadã de timpîndelungatã. Dar, pânã a ajunge la soluþiile oferitede medicina alopatã, putem schimba câte ceva înregimul nostru de viaþã.

Un sistem imunitar slãbit creeazã deschiderispre o mulþime de viruºi ºi agenþi externi dãunãtoricare pot ataca ºi dezechilibra organismul.

Metodele de întãrire a imunitãþii sunt:•SSppoorrtt ººii iiaarr ssppoorrtt: un motiv în plus sã facem pu-

þinã miºcare este ºi imunitatea. •OO aalliimmeennttaaþþiiee ssããnnããttooaassãã:: bazatã pe multe

fructe ºi legume proaspete. Consumaþi cât mai mul-te tipuri de ceai cu miere ºi lãmâie, dar puneþi ac-cent pe cel negru ºi cel verde, pentru cã au cele maimari cantitãþi de antioxidanþi. Îmbogãþeºte aportulde proteine din dietã. Mierea este un energizant na-tural, iar anumite substanþe din compoziþia acesteiaau efect antibacterian direct. În plus, mierea esteeficientã ºi împotriva tusei ºi a durerilor în gât. Nuuitaþi nici de ceapã ºi usturoi, cei doi aliaþi împotrivainfecþiilor, hrean, ridiche neagrã, chimen negru.

• GGâânnddiirreeaa ppoozziittiivvãã:: bucuria ºi veselia stimu-leazã producerea hormonului endorfinã, care acti-veazã funcþiile sistemului imunitar.

DDrr.. IIoonnuuþþ MMoorraarruu vã reco-mandã întãrirea sistemului imu-nitar ºi cu ajutorul fitoterapiei.

Folosiþi astfel produse cuefect antiviral, antibacterian ºiimunostimulator:

NNOONNII - produsul ajutã în peri-oadele de refacere a organis-mului, în perioade caracterizatede o imunitate scãzutã, redã to-nusul psihic ºi liniºtea somnu-lui, întârzie îmbãtrânirea orga-nismului ºi îl susþine în perioadede adaptare.

GGOOJJII -- CCÃÃTTIINNAA TTIIBBEETTAANNÃÃ -- element important almedicinii tradiþionale tibetane ºi chineze, cãtina ti-betanã reduce intensitatea proceselor de îmbãtrâ-nire ºi poate inhiba dezvoltarea anarhicã a celulelor.În plus, susþine apãrarea organismului faþã de agen-þii patogeni; favorizeazã detoxifierea organismului,diminueazã inflamaþiile. Antioxidant de excepþie;tonic general.

IIMMUUNNOO RROOYYAALL JJUUNNIIOORR® - formulã special creatãpentru a întãri apãrarea nespecificã a copilului. Con-þine substanþe ce au proprietãþi antivirale ºi anti-microbiene; reduce incidenþa afecþiunilor O.R.L. ºi aepisoadelor gripale.

IIMMUUNNOOFFOORRTT® -- Compo-ziþia deosebitã rezultatã prinasocierea oului de prepeliþãcu gheara mâþei, care mã-reºte rezistenþa organismu-lui faþã de factori infecþioºi ºioxidativi (sursã de substanþecu proprietãþi antivirale, an-tibacteriene ºi antioxidante).Susþine buna funcþionare asistemelor cardiovascular,urogenital, respirator (bene-fic în cazul bronhoconstricþii-lor cauzate de alergeni).

EECCHHIINNAACCEEAA CC® - creºte rezistenþa organismuluifaþã de infecþiile respiratorii ºi a celor ORL; poate re-duce apariþia stãrilor gripale. Susþine organismul înperioade caracterizate de o imunitate scãzutã.

PPRROOPPOOLLIISS && VViittaammiinnaa CC® -- Produsul stimuleazãapãrarea naturalã a organismului, crescând rãspun-sul imun. Este antiseptic, antiviral, antibacterian ºiantimicotic. Poate reduce disconfortul inflamaþiilororo-faringiene asociate infecþiilor virale ºi bacte-riene.

Se pot folosi ºi inhalaþii cu VVAAPPOO FFOORRTTEE®; instila-þii nazale cu NNAAZZOOMMEERR® HHAA; aplicaþii externe cuFFRREECCÞÞIIEE RRããcceeaallãã && GGrriippaa®; bãi cu sare ºi extractedin plante ºi uleiuri.

Produsele prezentate mai sus sunt disponibileîn farmacii ºi plafare.

Pentru mai multe detaliisau comenzi contacta[i-ne

la numerele 021.351.47.77,0724.330.875 sau accesa[i

site-urile noastre:www.medicalab.ro ]i

www.pronaturashop.ro

“Arme naturale“ pentru imunitate


29

UNIT?{I MEDICALE


Clinici medicale

CENTRUL MEDICAL MATEI BASARAB

Str. Matei Basarab nr. 45,sector 3, BucureºtiTel: 021 302,94,34

Analize de laboratorEcografieMorfologie fetalãObstetricã-ginecologiePneumologie/SomnologieNeurologieEndocrinologieCardiologie/Medicinã internãORL, DermatologieAcupuncturãStomatologieMedicina muncii

MATE FIN MEDICAL

Str. Maior Ion Coravu, nr. 20,sector 2, BucureºtiTel: 021.310.16.52;021.310.17.52;[email protected]

SSCCIINNTTIIGGRRAAFFIIEE Scintigrafie tiroidãScintigrafie renalã Scintigrafie pulmonarãScintigrafie osoasãScintigrafie cu mibiScintigrafie cu hematiimarcate, hemoragiigastrointestinale, MugaScintigrafie glande salvareScintigrafie diverticul MeckelScintigrafie celebralãEECCOOGGRRAAFFIIEEEcografii uzuale Ecografie mamarã, pãrþi moi,pediatricã, sarcinã,transvaginal

•computer tomograf •rezonanta magnetics •radiologie conventionala •mamografie

• osteodensiometrie DXA •electromiografie •neurosonologie •ecografie doppler •ecografie

generala •cardiologie •medicina de familie •laborator analize medicale.

Centrele MedicaleHIPERDIA

ªI PROLIFE

•Str. Ritmului, nr.2, sector 2

Tel./Fax: 021. 250.67.85,

021.250. 73.20

[email protected]•Sos. Berceni, nr. 10-12,sector 4 (Spitalul Bagdasar-Arseni)Tel./Fax: 021. 334.37.30,021. [email protected]

•B-dul Marasesti, nr.17, s 1, Tel./Fax: 021.250.67.85,[email protected]•Sos. Stefan Cel Mare, nr.19-21, sector 2 (Spitalul Colentina)Tel./Fax: 021. 311.73.7l,021. [email protected]

CCOONNCCUURRSS PPRROO NNAATTUURRAACCOONNCCUURRSS PPRROO NNAATTUURRAAPPaarrttiicciippaaþþii llaa ccoonnccuurrss îînnssccrriiiinndduu--vvãã tteelleeffoonniicc llaa nnrr.. rreeddaaccþþiieeii

002211..332211..6611..2233,, ppâânnãã llaa ddaattaa ddee 2222 ddeecceemmbbrriiee 22001100ººii ppuutteeþþii ccââººttiiggaa

uunnuull ddiinn cceellee 2200 ddee pprreemmiiii ccoonnssttâânndd îînn pprroodduussee nnaattuurraallee îînn vvaallooaarree ddee

2255 eeuurroo ooffeerriitt ddee ffiirrmmaa PPrroo NNaattuurraa..

CCââººttiiggããttoorriiii vvoorr ppuutteeaa aalleeggee ddiinn ggaammaa PPrroo NNaattuurraa pprroodduussee nnaattuurraallee ppeennttrruu ddiiffeerriittee aaffeeccþþiiuunnii ((aanneemmiiii,, bboollii iinnffeeccþþiiooaassee,, ccaarrddiioovvaassccuullaarr,, cchhiirruurrggiiee,, ccoonnvvaalleesscceennþþãã,, ccuurree ddee

ssllããbbiirree,, ddeerrmmaattoollooggiiee,, ddiiggeessttiivv,, eennddooccrriinnoollooggiiee,, ggeerriiaattrriiee,, ggiinneeccoollooggiiee,, iimmuunnoollooggiiee,, nneeuurroollooggiiee,, nnuuttrriiþþiiee,, oobbsstteettrriiccãã,, ooffttaallmmoollooggiiee,, oorrll,, oorrttooppeeddiiee,, ppeeddiiaattrriiee,, ppssiihhiiaattrriiee,, rraaddiioollooggiiee,,

rreessppiirraattoorr,, rreeuummaattoollooggiiee,, ssttoommaattoollooggiiee,, uurroollooggiiee,, îînnttrreeþþiinneerree))..

30

UNIT?{I MEDICALE


TOTAL RADIOLOGY

Calea Dudeºti, nr. 104-122,

Sector 3, Bucureºti (în incin-

ta Policlinicii Vitan)

Telefon: 021/322.38.00 /

0372. 918. 565

www.total-radiology.ro

•tomografie computerizatã

•osteodensiometrie

•mamografie

•ecografie (generalã, sân,

tiroidã)

Investigaþii medicale

LIL MED CLINICA MEDICALA

Bucuresti, Suzana nr. 7, corp

1, sector 5

Telefon: (021) 420.60.55

Fax: (021) 420.58.28

www.lilmed.ro

[email protected]

Laborator de analize

medicale (hematologie, coag-

ulare,

imunohematologie, imunolo-

gie,

biochimie, microbiologie,

parazitologie,

citologie: examen

Babes Papanicolau)

Recoltare probe de sange

Recoltare probe de

microbiologie:

Exudat faringian,

Exudat lingual,

Exudat nazal, Sputa,

Urocultura,

Sediment urinar,

Coprocultura,

Examen coproparazitologic

Radiologie –

imagistica medicala

•Ecografii:

abdominala, parti moi,

obstretica–ginecologie,

vasculara doppler

Chirurgie esteticã

Ginecologie

GYNECOLANDStr. Gramont nr. 7 (Piata Regina Maria - Rond Cosbuc), Sector 4,Bucuresti.Telefon / Fax: 021 337 2953; 021 336 43 73Email: [email protected]

Interventii Chirurgicale: oper-atii genitale, operatii pe san(senologice)Consultatii obstretica ginecologie

Oftalmologie

CLINICA OFTALMOLOGICÃOCULUS

Calea Floreasca, nr. 91-111,bloc F1, parter, Sector 1,Bucureºti021 – 317.80.70021 - [email protected]@eye.rowww.eye.ro

•Cataracta -facoemulsificare prinmicroincizie MICS - cuimplant de cristalin artificialfoldabil (asferic, toric,monofocal sau multifocal, cufiltre de protectie)•Chirurgie refractiva - LaserExcimer (Lasik, PRK, Lasek)si implante de lentile intraoc-ulare refractive,negative,pozi-tive si torice•Operatii glaucom - tra-beculectomie sub volet scler-al, implantare de Sunt Ex-PressTransplant de cornee(momentan nu se efectueazadin cauza legislatiei )•Operatii pe retina: dezlipirede retina, membrane epire-tiniene, vitrectomie, hemof-talmus•Traumatologie oculara•Laser pentru retinopatiediabetica

AMA OPTIMEXStr. Toamnei, nr. 54, sector 2

Tel: 021-610 36 47;021-211

16 22;0723 889 315;0372

708 708

Fax: 0372 708 733

E-mail: [email protected]

[email protected]

www.amaoptimex.ro

•Investigatii oftalomologice:

Biometrie, Ecografie,

Tonometrie oculara, Examen

de camp vizual computerizat,

Pahimetrie, Dioptron,

Keratometrie, Determinarea

diametrului pupilar,

Determinarea diametrului

corneean, Topografie

corneeana, Biomicroscopie

Speculara (masurarea

celulelor endoteliale)

•Operatii: de Cataracta, de

Glaucom, de Pterigion, de

Strabism, ale Pleoapelor.

Reducerea dioptriilor

cu laser - LASEK, PRK

(miopie, hipermetropie, astig-

matism), reducerea dioptriilor

forte

(miopie, hipermetropie)

•Tratamente Laser

•Tratamentul DMLV

(degenerescenta maculara

legata de varsta)•Analize necesare pentruoperatie:Hemoleucograma,Coagulograma, Glicemie, Uree, VSH,AST, ALT, Bilirubina totala,HVB, HVC, HIV, Consult cardi-ologic, EKG,dispozitive deajutor vizual pentru slabvazatori •Optica Medicala

Psihiatrie

PSIHOTOP CABINET PSIHIATRIC

BucurestiStr. Av. Iuliu Tetrat nr. 23,Sector 1 Tel./Fax: 230 96 12 Email: [email protected]

•Examinare psihiatrica, psihodiagnostic cu indicatiipentru tratament de specialitate •Control psihiatric periodic •Tratament psiho-relaxantcentrat pe pacient

Recuperare

MEDICAL CARECENTRU DERECUPERARE MEDICALÃ

Intr. Tudor Stefan nr.42-44 (Dorobanti),Sect.1, BucureºtiTel.: 233.97.760723 626 [email protected]

MMeeddiicciinnaa ffiizziiccãã ººii ddee rreeccuuppeerraarree mmeeddiiccaallãã,, LLaasseerrtteerraappiiee,, MMaassaajj tteerraappeeuuttiicc ººii ddee rreellaaxxaarree,, GGiimmnnaassttiiccãã mmeeddiiccaallaa,, FFiittnneesssstteerraappeeuuttiiccKKiinneettootteerraappiiee

MEDICAL MARKETCD bazã de date!

BBaazzaa ddee ddaattee mmeeddiiccaallãã ccoonnþþiinnee::�� spitale (date contact, lista medici, dotãri, servicii medicale prestate)

�� centre ºi cabinete medicale private

�� medici de familie

�� stomatologii

�� farmacii

�� furnizori de aparaturã ºi consumabile medicale

�� selecþiile se pot face dupã tipul unitãþii medicale, specialitate medicalã,judeþ, denumire serviciu medical prestat, denumire aparat/instrument me-dical, nume sau/ºi prenume medic, cuvânt cheie aflat în denumireaunitãþilor medicale sau în textul prezentãrilor acestora

�� selecþiile pot fi salvate în formate compatibile Word sau Excel.

CCoommeennzzii llaa 002211//332211..6611..2233,,

rreeddaaccttiiee@@ffiinnwwaattcchh..rroo

C DC D

bazã de dat

bazã de date e

Documents

sãptãmâna - saptamanamedicala.ro · tului” de Ion Luca Caragiale, în care doi buni colegi de ºcoalã: Niþã Ghi-þescu ºi Ghiþã Niþescu se deosebeau doar prin faptul cã