32
MEDICALÃ sãptãmâna sãptãmâna An VII z Nr. 127 z 9 - 22 martie 2011 EXEMPLAR GRATUIT Farmacia pe care v-o recomandãm: FIN WATCH 127 www.saptamanamedicala.ro

EXEMPLAR 127 GRATUIT FIN MEDICALÃ - saptamanamedicala.ro · 4 NOUT?{I Sãptãmâna MEDICALÃ Nr. 127 z9 - 22 martie 2011 Angina pectoral/ Inima primeºte oxigen ºi substanþe nutritive

  • Upload
    others

  • View
    17

  • Download
    0

Embed Size (px)

Citation preview

Page 1: EXEMPLAR 127 GRATUIT FIN MEDICALÃ - saptamanamedicala.ro · 4 NOUT?{I Sãptãmâna MEDICALÃ Nr. 127 z9 - 22 martie 2011 Angina pectoral/ Inima primeºte oxigen ºi substanþe nutritive

MMEEDDIICCAALLÃÃsãptãmâna sãptãmâna

An VII Nr. 127 9 - 22 martie 2011

EXEMPLARGRATUIT

Farmacia pecare v-orecomandãm:

FINWATCH

127

www.saptamanamedicala.ro

Page 2: EXEMPLAR 127 GRATUIT FIN MEDICALÃ - saptamanamedicala.ro · 4 NOUT?{I Sãptãmâna MEDICALÃ Nr. 127 z9 - 22 martie 2011 Angina pectoral/ Inima primeºte oxigen ºi substanþe nutritive
Page 3: EXEMPLAR 127 GRATUIT FIN MEDICALÃ - saptamanamedicala.ro · 4 NOUT?{I Sãptãmâna MEDICALÃ Nr. 127 z9 - 22 martie 2011 Angina pectoral/ Inima primeºte oxigen ºi substanþe nutritive

3

EDITTORIAL

www.saptamanamedicala.ro

Aten[ie, iarnanu a trecut înc/!

hiar dacã sezonul rece este aproape de final, încã se mai pro-

duc rãceli, gripe ºi viroze, mulþi dintre noi putând avea astfel

de neplãceri ºi acum, adicã „ sã ne înecãm aproape de mal”,

pe fondul devitaminizãrii organismului ºi slãbirii acestuia pe

durata iernii. De aceea, luând câteva mãsuri de precauþie, simple,

necostisitoare ºi care þin totodatã de un comportament care ar trebui

sã fie permanent pentru pãstrarea sãnãtãþii, vom evita ultimele ris-

curi de îmbolnãviri „de sezon” ºi vom putea gusta din plin frumuse-

þea primãverii ºi a renaºterii la viaþã a întregii naturi înconjurãtoare.

Enumerãm câteva sugestii de conduitã pentru menþinerea ºi

consolidarea sãnãtãþii dumneavoastrã:

vaccinarea antigripalã rãmâne încã în actualitate cel puþin

pânã la sfârºitul lunii martie; deja peste un milion de persoane s-au

vaccinat în acest sezon hibernal ºi rezultatul a fost reducerea cazuri-

lor de viroze ºi infecþii respiratorii sub media europeanã! Atenþie, do-

zele de vaccin rãmase disponibile sunt limitate ºi în curs de epuizare

(90% epuizate). Toþi medicii cu care m-am consultat recomandã vac-

cinarea! Primii vaccinaþi au fost medicii ºi personalul medical mediu

ºi categoriile de pacienþi cele mai expuse îmbolnãvirilor, bãtrâni, bol-

navi cronici, copii. Dar, datoritã stresului, programului de lucru supra-

încãrcat ºi regimului de alimentaþie ºi de viaþã uneori dezordonat, re-

comandãm foarte mult ºi tinerilor ºi adulþilor în egalã mãsurã vacci-

narea antigripalã. Vaccinul este gratuit ºi s-a consacrat deja ca primã

mãsurã de prevenire a îmbolnãvirilor de gripã.

În aceastã perioadã cu cazuri de viroze respiratorii ºi gripã în

creºtere, mãsurile de igienã personalã sunt esenþiale pentru preveni-

rea îmbolnãvirilor prin afecþiuni respiratorii ºi gripã:

Spãlarea cu apã ºi sãpun a mâinilor

Folosirea batistelor pentru strãnut sau tuse

Evitarea zonelor aglomerate

Respectarea unui regim de viaþã sãnãtos – alimentaþie baza-

tã pe legume ºi fructe, odihnã ºi miºcare (mers pe jos, cu bicicleta,

patinaj, sporturi diverse)

Adoptarea unei þinute vestimentare adecvate pentru a asigu-

ra corpului o temperaturã optimã (nici prea cald nici prea frig).

Adaptare C/lin M/rcu]anu

C

CUPRINS

Noutãþi 4

Jurnal de sarcinã 6

Punct de vedere 7

Recomandãri medicale 8

Apiterapie 8

Farmacologie 10

Recuperare medicalã 11

Esteticã 12

Investigaþii medicale 14

Oncologie 20

Ayurveda 22

Terapii complementare 24

Unitãþi medicale 29

FINWATCH

Aleea Negru Vodã nr.6, bl. C3,sc. 3, parter, 030775, sector 3,BucureºtiTel: 021.321.61.23Fax: [email protected]. Box 4-124, 030775Tiraj: 25.000 ex.ISSN 2067-0508TTiippaarr::Monitorul Oficial

EDITOR

Page 4: EXEMPLAR 127 GRATUIT FIN MEDICALÃ - saptamanamedicala.ro · 4 NOUT?{I Sãptãmâna MEDICALÃ Nr. 127 z9 - 22 martie 2011 Angina pectoral/ Inima primeºte oxigen ºi substanþe nutritive

4

NOUT?{I

Sãptãmâna MEDICALÃ Nr. 127 9 - 22 martie 2011

Angina pectoral/Inima primeºte oxigen ºi substanþe nutritive prin

arterele coronare.În anumite împrejurãri, îndeosebi când peretele

arterelor se îngroaºe, lumenul arterelor se micºo-reazã sau se astupã complet. Acest fenomen se pro-duce din cauza începerii încã din tinereþe a procesu-lui numit ateroscleroza.

În aceste condiþii, acea parte a inimii irigatã deartera bolnavã nu mai primeºte oxigen ºi substanþenutritive ºi, astfel, inima va suferi. Suferinþa inimiiprin irigaþie insuficientã va produce unele semnale.

Irigaþia insuficientã a inimii este numitã de me-dici (dar nu numai de ei) cardiopatie iischemicã. Car-diopatie înseamnã îmbolnãvirea inimii (care poateavea multe cauze), iar ischemie înseamnã irigare in-suficientã.

Manifestãrile (semnalele) ische-miei (irigãrii insuficiente) pot fi subforma:

anginã pectoralã,infarct miocardic,insuficienþã cardiacã,tulburãri de ritm,moarte subitã.

Dintre toate, cea mai frecventãformã este angina pectoralã.

Angina ppectoralã se manifestãprin durere toracicã, cu urmãtoarelecaracteristici:

durerea este localizatã, celmai adesea, retrosternal (la mijlocultoracelui anterior);

durerea apare la un efort fizic (sau echivalentde efort ex.: expunerea bruscã la frig, defecare etc.);

durerea dispare la întreruperea efortului sauadministrarea de nitroglicerinã.

Durerea poate iradia pe braþe sau la baza gâtu-lui, se poate însoþi de anxietate, palpitaþii, transpira-þii, lipsã de aer. Durerea poate avea ºi alte localizãri,la început, dar în timpul durerii, iradierea se face re-trosternal.

Unii bolnavi, mai ales cei cu diabet zaharat, nuau dureri. În loc de durere, aceºti bolnavi au lipsã deaer (respiraþie grea) la efort (sau echivalent deefort), care dispare la încetarea efortului sau admi-nistrarea de nitroglicerinã.

Severitatea anginei se apreciazã prin inten-sitatea efortului la care apare durerea sau lipsa deaer. Cu cât efortul la care apare durerea este maimic, cu atât angina este mai severã. Medicii împart- dupã acest criteriu - angina pectoralã în 4 clase.

Angina pectoralã apare mai frecvent la bãrbaþi(dar ºi la femei dupã menopauzã), la fumãtori, la ceicu diabet zaharat, colesterol crescut, la obezi, la ceicu hipertensiune arterialã, la sedentari.

Evaluarea unui bolnav cu anginã pectoralã pre-supune urmãtoarele etape:

1. Identificarea ffactorilor ccare aau pprodus aate-roscleroza: fumat, obezitate, diabet zaharat, hiper-tensiune arterialã, sedentarism, consum exageratde alcool. Aceºti factori sunt numiþi factori de risc.

2. Examenul cclinic aal bbolnavului: se cautã ºi altelocalizãri ale procesului de aterosclerozã. Mulþi bol-

CardioFort - cel mai nou tratamentde revascularizare a inimii

Prof. univ. dr. Eduard ApetreiMedic primar cardiolog,Doctor \n ]tiin[e medicale,Doctor Honoris Causa,membru al Academiei de}tiin[e MedicaleConsilier ]tiintificcardiologieClinica De DiagnosticGral Medical

Page 5: EXEMPLAR 127 GRATUIT FIN MEDICALÃ - saptamanamedicala.ro · 4 NOUT?{I Sãptãmâna MEDICALÃ Nr. 127 z9 - 22 martie 2011 Angina pectoral/ Inima primeºte oxigen ºi substanþe nutritive

5

NOUT?{I

www.saptamanamedicala.ro

navi au afectate ºi arterele membrelor inferioaresau arterele carotide (~30% dintre bolnavii cu car-diopatie ischemicã au afectare polivascularã). Citezregistrul internaþional REACH, care a cuprins68.000 de bolnavi din 44 de þãri (inclusiv România),publicat în anul 2009. Acest registru aratã un nu-mãr de 40.258 de bolnavi (59%) cu cardiopatie is-chemicã, dintre aceºtia 8,4% având afectate ºi arte-rele carotide, iar 4,7% au afectate ºi arterele mem-brelor inferioare. 2,8% au afectate toate cele 3 te-ritorii.

3. Electrocardiograma4. EElectrocardiograma lla eefort5. EEcocardiografia6. Alte metode: scintigrama mmiocardicã, ttomo-

grafia ccomputerizatã TTC aangio TTC, RRM etc.7. CoronarografiaDesigur, nu toate aceste explorãri trebuie sã se

facã la toþi bolnavii.Medicul sau echipa de medici va alege me-

todele cele mai potrivite pentru fiecare caz în parte.

Odatã diagnosticul ºi severitatea bolii stabilite,bolnavului i se recomandã un tratament.

Tratamentul bolnavului cu angina pectoralã areurmãtoarele componente:

tratamentul factorilor de risc prezenþi la fie-care caz în parte HTA, dislipidemii, diabet zaharatetc.

tratamentul anginei pectorale.- tratament nnefarmacologic: recomandãri pri-

vind modul de viata ºi îndeosebi renunþarea la fu-mat, evitarea sedentarismului, recomandare deefort fizic, scãderea în greutate (dacã este cazul),scãderea consumului de alcool etc.

- ttratamentul ccu mmedicamente: betablocante,antiagregante, vasodilatatoare...

Revascularizaþie miocardicã prin angioplas-tia coronarianã cu sau fãrã stent.

Revascularizaþie miocardicã chirurgicalã - by-pass aortocoronarian.

Dupã aplicarea acestui plan de tratament rã-mân câteva categorii de bolnavi care nu beneficiazãde tratamentul recomandat.

Unii dintre bolnavii cu anginã pectoralã nu rãs-pund, nu se amelioreazã cu tot tratamentul aplicat.Bolnavii aceºtia continuã sã aibã dureri.

O altã categorie sunt bolnavii care nu doresc sãfacã intervenþie chirurgicalã, când aceasta se reco-mandã.

La unii bolnavi tratamentul de revascularizaþienu se poate aplica din diverse motive: anatomia va-selor coronare nu este potrivitã pentru manevrelerespective, riscul intervenþiei este prea mare.

Aceºti bolnavi pot beneficia de tratamentulCardioFort.

În România, cele mai noi tratamente de revas-cularizare a inimii se pot face la Clinica de Diag-nostic Gral Medical din capitalã.

Tratamentul CardioFort este o premierã în sis-temul medical privat din România, atât prin ino-vaþia din domeniu cât ºi prin caracterul noninvazival intervenþiei.

Mai multe detalii legate de tratamentul revo-luþionar puteþi obþine la telefon 0724-2242.259sau online pe site-ul oficial al companiei:www.gralmedical.ro

Clinica dde DDiagnostic GGral MMedicalStr. Traian Popovici (fostã Unitãþii) nr. 79-91, sector 3, Bucureºti

Tratamentul CardioForteste o premier/ în sistemulmedical privat din România

Totodatã, în perioada martie-aprilie 2011,Gral Medical va oferi, în cadrul unei campanii deinformare, reduceri semnificative la toate servicii-le medicale dedicate cardiologiei (consultaþii, ana-lize medicale ºi CardioFort).

Detalii complete legate de campanie le veþiobþine în numãrul 1129 ddin 66 aaprilie 22011 al revis-tei Sãptãmâna Medicalã, pe site-ul companiei ºi înpresã.

Reduceri martie-aprilie 2011

Page 6: EXEMPLAR 127 GRATUIT FIN MEDICALÃ - saptamanamedicala.ro · 4 NOUT?{I Sãptãmâna MEDICALÃ Nr. 127 z9 - 22 martie 2011 Angina pectoral/ Inima primeºte oxigen ºi substanþe nutritive

6

JURNAL DE SARCIN?

Sãptãmâna MEDICALÃ Nr. 127 9 - 22 martie 2011

Este o perioadã importantã, cu modificãri mul-tiple ºi rapide în evoluþia copilului dumnea-voastrã.

Încã de la naºtere veþi sesiza cã nou-nãscutuleste uºor încordat, având un tonus muscular cres-cut (îºi þine pumniºorii strânºi, coatele flectate, ge-nunchii uºor flectaþi). Aceastã posturã va fi menþi-nutã pe durata primelor trei luni de viaþã, ca o pre-lungire a poziþiei intrauterine, tonusul diminuân-du-se progresiv pânã la sfârºitul perioadei. Tocmaidin acest motiv mobilitatea copilului va fi destul deredusã, cele mai ample miºcãri fiind cele alternativede flexie-extensie la nivelul membrelor inferioare.

Începând cu luna a doua de viaþã, controlul ca-pului se va îmbunãtãþi progresiv, în aºa fel încât,spre sfârºitul celei de-a treia luni, va menþine ”pos-tura pãpuºii”, adicã, sprijinit pe antebraþe ºi palme,îºi va menþine capul ridicat ºi va privi stânga-dreapta.

Pentru ca sugarul sã atingã pânã la trei luniacest nivel motor, este necesar ca pãrinþii sã þinãcont de câteva aspecte:

obiectivul principal al acestei etape este re-laxarea copilului, deci masajul (dupã bãiþã sau înalte momente ale zilei) trebuie sã fie foarte uºor, im-

plicând miºcãri uºoare ºi lente de netezire(mângâiere).

deºi, de-a lungul timpului, sugarulera înfãºat (pentru a avea picioarele drep-te ºi a se relaxa), s-a demonstrat cã este omanevrã care poate avea efecte nocive ºinu se mai aplicã.

poziþionarea în decubit ventral (peburticã), atunci când copilul nu doarme,este extrem de importantã pentru îmbu-nãtãþirea controlului capului ºi trebuieînceputã încã de la sfârºitul primei luni deviaþã. Din aceastã poziþie, copilul va faceachiziþiile motorii care urmeazã de-a lun-gul dezvoltarii neuromotorii: rostogolirea,târârea, ridicarea în „patru labe”. Cu câtmai târziu va fi poziþionat pe burticã, cuatât acestea vor apãrea mai greu. Duratatrebuie sã creascã progresiv, chiar dacãcopilul plânge, pentru cã numai aºa se va

obiºnui cu aceastã poziþie. Existã studii care con-cluzioneazã cã o orã de poziþionare în decubit ven-tral (în stare de veghe) grãbeºte apariþia ortostatis-mului cu 3 zile ºi mersul cu aproximativ 3 zile ºi ju-mãtate.

transportul copilului în aceastã perioadãeste bine sã se facã menþinându-l în decubit ventralpe antebraþul pãrintelui. Poziþia ºezând (cu bazinulcopilului sprijinit pe antebraþul pãrintelui sau în„port-bebe”) nu este indicatã din cauza greutãþiitrunchiului, care nu poate fi susþinutã de ºoldurileimature ale sugarului.

Constantin Felician IonMonica Ion

Centrul De Gimnastic/ ]i KinetoterapiePentru Copii Kinetobebe

www.kinetobebe.ro

Dezvoltarea neuromotorie a nou-n/scutului]i sugarului în perioada 0-3 luni

Page 7: EXEMPLAR 127 GRATUIT FIN MEDICALÃ - saptamanamedicala.ro · 4 NOUT?{I Sãptãmâna MEDICALÃ Nr. 127 z9 - 22 martie 2011 Angina pectoral/ Inima primeºte oxigen ºi substanþe nutritive

7

PUNCT DE VEDERE

www.saptamanamedicala.ro

risul, partea coloratã a ochiului, este o struc-turã anatomicã ºi funcþionalã impregnatã cumelaninã, pigment care nuanþeazã de ase-menea pãrul ºi tegumentele.

Rolul irisului este de ecran protector pentru re-tinã, care absoarbe, prin intermediul pigmentului, ra-zele ce pãtrund prin cornee, în afara zonei pupilare.De asemenea, prin contracþia ºi dilatarea pupilei arerol optic, controlând intensitatea luminoasã carepãtrunde în interiorul globului ocular ºi, nu în ultimulrând, are rol de diafragm ce separã camera ante-rioarã de cea posterioarã a ochiului.

În mod normal, irisurile ambilor ochi sunt identiccolorate. În funcþie de cantitatea de melaninã de lanivelul irisului, culoarea acestuia poate fi de la maroînchis (cantitate mai mare de pigment) pânã la ver-de sau albastru (cantitate mai micã de pigment). Deregulã, persoanele cu ochi de culoare deschisã au ofotosensibilitate aparte. Cantitatea de melaninã dela nivelul irisului poate varia însã în limite mai largi,patologice, astfel încât poate afecta densitateaþesutului irian (excesul de melaninã produce hiper-plazia þesutului irian, iar deficitul duce la hipoplaziastromalã).

Heterocromia ocularã (din lb. greacã: heteros =diferit, altul; croma = culoare) denumeºte situaþia încare ochii aceleiaºi persoane sunt diferit coloraþi ºiaceasta poate fi de mai multe feluri:

completã: un iris are culoare diferitã faþã decelãlalt

sectorialã: o porþiune din iris are culoare dife-ritã; poate fi uni sau bilateralã.

centralã: ambii ochi au în jurul pupilei o cu-loare (de obicei, maro deschis), iar restul irisului arealtã culoare (verde sau albastru); se mai numeºteochi de pisicã sau heterocromia iridis.

Heterocromia ocularã este mai rar întâlnitã laoameni, dar destul de des întâlnitã la animale (câi-ne, cal, pisicã).

Cel mai frecvent, coloraþia diferitã a irisului estecongenitalã, dar poate apãrea ºi ca reacþie la anu-mite medicamente (de exemplu, anumite picãturipentru glaucom) sau ca urmare a unor leziuni sauafecþiuni ale ochiului (tumori, inflamaþii etc.).

O situaþie particularã ºi patologicã în acelaºitimp, care meritã o atenþie sporitã, o constituie he-terocromia FFuchs, care apare la persoane tinere.Debutul este insidios ºi unilateral, iar prima mani-

festare care apare este depigmentarea irisului cuatrofie stromalã. Asociazã ºi semne inflamatorii -precipitate endoteliale corneene (formã cronicã deiridociclitã), care, în timp, pot genera glaucom se-cundar (15% din cazuri) ºi cataracta subcapsularãposterioarã.

O persoanã care observã schimbarea culoriiochilor, chiar în afara altor simptome, trebuie sã seprezinte la medicul oftalmolog. Examenul biomicro-scopic ºi al fundului de ochi, mãsurarea tensiunii in-traoculare ºi monitorizarea în timp a pacientului potpreveni complicaþii ulterioare.

Dr. Grigorios Triantafyllidis Medic specialist oftalmolog

Clinica de Oftalmologie AMA - Optimexwww.amaoptimex.ro

I

Heterocromia

Page 8: EXEMPLAR 127 GRATUIT FIN MEDICALÃ - saptamanamedicala.ro · 4 NOUT?{I Sãptãmâna MEDICALÃ Nr. 127 z9 - 22 martie 2011 Angina pectoral/ Inima primeºte oxigen ºi substanþe nutritive

8 Sãptãmâna MEDICALÃ Nr. 127 9 - 22 martie 2011

APITERAPIE

Extractele de propolis ºi-au demonstrat efectulprotector ºi în tratamentul guturaiului comuncare a beneficiat ºi de scurtarea perioadei de

tratament. Studiile efectuate pe subiecþi umani auraportat o reducere a incidenþei infecþiilor respira-torii la copii, mai ales formele de rinite, faringite,amigdalite streptococice ºi bronºite.

De un real interes s-a dovedit ºi lãptiºorul dematcã care utilizat în tratamentul unor afecþiuni cro-nice nespecifice pulmonare reduce durata totalã aspitalizãrilor. Mecanismul de acþiune constã în exer-citarea unor efecte imunomodulatoare specifice iarrezultatul, în diminuarea simptomelor unor astfel deafecþiuni precum transpiraþia abundentã, tusea, ra-lurile ºi accesele de astm.

Reputaþia mierii este bine cunoscutã întrucâtmierea este remediul tradiþional pe care ni-l ofereaubunicile pentru a ne calma tusea, laringita, faringitaºi durerile de gât. Acþiunea sa anti-tusivã, fluidi-fiantã ºi expectorantã este legatã de prezenþa unorsubstanþe volatile în compoziþia sa (sã ne amintimaroma deosebit de plãcutã, specificã, a mierii de teicare conþine farnesol) dar ºi proprietãþilor sale anti-bacteriene. Aceste proprietãþi sunt cele ce permit in-hibarea creºterii agentului responsabil de produce-rea difteriei Corynebacterium diphteriae.

Unele sortimente de miere, cum este cazul mie-rii de lavandã, a mierii de cimbru sau a celei de coni-fere, dar ºi amestecul de miere cu propolis, sunt deun real ajutor în recuperarea vocii afectate de o la-ringitã sau o faringitã.

Este bine sã amintim de mierea în fagure, un ex-celent adjuvant în tratamentul rinitelor, a sinusitelorºi al corizelor spasmodice (febra fânului). Acþiuneasa de atenuare a durerii se dovedeºte foarte pre-þioasã la aplicarea localã pe o aftã. In astfel de ca-zuri se poate recomanda un amestec de miere decimbru cu propolis sau tinctura de propolis.

Cu titlu preventiv, lãptiºorul de matcã se poatedovedi eficient pentru traversarea unor epidemii degripã sau de infecþii virale acute. Aplicat în terapiede ºoc , lãptiºorul de matcã poate conduce rapid ladispariþia simptomelor. Trebuie însã ca în acest caz,administrarea sã se facã cu mare prudenþã la per-soanele cu antecedente alergice ºi mai ales la celece prezintã tulburãri hormonale. Poate însã cã celmai prudent este sã nu se depãºeascã dozele ºi sãse încerce asocierea acestuia cu interferonul.

Medicii de familie ºi pediatrii se confruntã ade-seori cu o crescutã incidenþã a infecþiilor respiratorii,fie ale cãilor superioare (faringite, laringite, sinuzite,rinite) fie cele interesând aparatul bronhopulmonar(bronºite, traheite, pneumonii). În multe cazuri,aceste afecþiuni devin cronice ºi pot perturba dez-voltarea staturo-ponderalã a copilului, mai ales încondiþii de recidive frecvente când arsenalul tera-peutic clasic recurge la administrarea de antibiotice.În astfel de cazuri apiterapia deþine numeroase so-luþii ce pot ameliora sau chiar vindeca. Este cazulmierii de albine, cu acþiunea sa emolientã, expecto-rantã ºi antibacterianã, care administratã în gar-garisme sau sub formã de sirop oferã rezultate exce-lente. Cazurile de infecþii ale cãilor respiratorii supe-rioare pot beneficia de un spectru larg de produsepe bazã de propolis (tablete, capsule, unguente darºi de soluþii aplicate prin aerosolizare).

Utilizând în sinergie proprietãþile benefice alemierii de albine, ale propolisului ºi ale mugurilor debrad, se poate prepara un sirop foarte eficient în tra-tamentul bolilor cãilor respiratorii.

Cercetãrile au arãtat un efect pozitiv al acestuiprodus apicol asupra virulenþei ºi replicãrii unortulpini virale ca cele gripale de tip AH1N1 ºiAH3N1 !!!

Dr. biochimist Cristina Mateescu CS II Institutul de Cercetare Dezvoltare

pentru Apicultur/

Infec[iile respiratorii ]i apiterapia

Page 9: EXEMPLAR 127 GRATUIT FIN MEDICALÃ - saptamanamedicala.ro · 4 NOUT?{I Sãptãmâna MEDICALÃ Nr. 127 z9 - 22 martie 2011 Angina pectoral/ Inima primeºte oxigen ºi substanþe nutritive
Page 10: EXEMPLAR 127 GRATUIT FIN MEDICALÃ - saptamanamedicala.ro · 4 NOUT?{I Sãptãmâna MEDICALÃ Nr. 127 z9 - 22 martie 2011 Angina pectoral/ Inima primeºte oxigen ºi substanþe nutritive

10 Sãptãmâna MEDICALÃ Nr. 127 9 - 22 martie 2011

FARMACOLOGIE

Puþini ºtiu cã rolul calciului este mai impor-tant decât acela de element principal al osului; eleste responsabil de formarea dinþilor la copii, darºi de menþinerea activitãþii cardiace, a contrac-þiilor musculare, a activitãþilor neurologice, inter-venind direct în transmiterea sinapticã. Tot cal-ciul este element de bazã al coagulãrii, dar intrãºi în compoziþia cimentului intracelular ºi influen-þeazã permeabilitatea celularã. Este astfel evi-dent faptul cã asigurarea unui aport normal decalciu ºi deci a unui nivel sanguin normal esteesenþialã pentru viaþã.

Absorbþia calciului se face la nivelul intesti-nului subþire, dar numai în proporþie de circa 1/5-1/3 din calciul ingerat, fiind nevoie de prezenþavitaminei D, iar excreþia se face prin rinichi, fecaleºi puþin prin transpiraþie.

Nevoia zilnicã de calciu variazã de la 800 mgla copii de 4-8 ani, 1300 mg pentru copii de 9-18ani. Pentru vârste între 19 ºi 50 de ani, inclusiv lafemei însãrcinate sau care alãpteazã, nevoile sesitueazã în jurul dozei de 1000 mg; la vârste depeste 50 de ani trebuie un supliment de 0,5-1 g\zipentru a atinge un aport total (alimentar plussupliment) de 1,5 g\zi. Pentru absorbþia optimãse asociazã cu vitamina D 800 U\zi.

Cele mai bune surse de calciu sunt lactatele,brânzeturile, peºtele (somonul, sardinele), anu-mite legume (varza de Bruxelles, spanac,broccoli). Avem nevoie de o fixare corespunzã-toare a calciului, deci de alimente care conþinvitamina D, cum ar fi carnea de vitã, pui sau peº-te, unt, gãlbenuº de ou.

Un rol important îl au suplimentele alimen-tare care conþin calciu (care însã trebuie sã fie ºiuºor asimilabile, de exemplu carbonat de calciu)ºi vitamina D, care sunt indicate ori de câte oriexistã discrepanþã între aportul alimentar ºi ni-velul de calciu din organism.

Centrul Medical Bio Terra Medwww.bioterramed.ro

Asigurarea unui aport optim de calciu,element esen[ial pentru organism

Calciul este elementul mineral care are poate cele mai multe func[ii \n organism. Unii \l consider/chiar cel mai important dintre toate. El este cel care intr/ \n componen[a sistemului nostru osos,

asigur`nd o bun/ func[ionare a metabolismului acestuia, de la formarea oaselor ]i p`n/ lab/tr`ne[e c`nd tulbur/rile de fixare duc la osteoporoz/ ]i la alte suferin[e, ca litiaza de organ.

Page 11: EXEMPLAR 127 GRATUIT FIN MEDICALÃ - saptamanamedicala.ro · 4 NOUT?{I Sãptãmâna MEDICALÃ Nr. 127 z9 - 22 martie 2011 Angina pectoral/ Inima primeºte oxigen ºi substanþe nutritive

11

RECUPERARE MEDICAL?

www.saptamanamedicala.ro

Reamintim faptul cã scoliozele, hiperlordozeleºi cifozele se numãrã printre tulburãrile destaticã vertebralã, care necesitã corecþie pos-

turalã ºi reechilibrare muscularã.În cazul scoliozelor în care tratamentul ortope-

dic nu dã rezultate sau în cazul celor care au ununghi mai mare de 50/60 grade se recomandã tra-tamentul chirurgical prin artrodeza vertebralã cu tijãmetalicã. Dupã operaþie se recomandã un programde gimnasticã respiratorie, alãturi de exerciþii fizicepentru membrele inferioare ºi pentru cele superioa-re, dar fãrã antrenarea coloanei. Ulterior, exerciþiilede tonifiere muscularã se vor adresa ºi musculaturiiparavertebrale, abdominopelvine ºi fesiere.

Tratamentul cifozei începe cu exerciþii de mobili-zare pasivã a coloanei vertebrale, pânã la corecta-rea ºi hipercorectarea cifozei. Tot în scopul obþineriimobilitãþii coloanei se indicã suspensiile la scarãfixã sau elongaþiile. Poziþia în anteversie a bazinuluieste o cauzã a lordozelor ºi a cifozelor. Revenirea luiîn poziþie normalã se obþine prin exerciþii careantreneazã cele douã cupluri de muºchi: abdo-minalii ºi fesierii, care se opun acþiunii de lordozare,pe de o parte ºi psoasul iliac ºi muºchii lombaricare flexeazã coapsa pe bazin, pe de altã parte.Un alt obiectiv al tratamentului este tonifiereamuºchilor spatelui, în special a celor paraverte-brali, cu care se fixeazã omoplaþii. Tonifierea seobþine prin contracþii izometrice, cu spatele înpoziþie corectatã sau hipercorectatã. Se reco-mandã efectuarea exerciþiilor de respiraþie, carecontribuie la corectarea cutiei toracice. Pacientultrebuie sã fie învãþat sã-ºi controleze þinuta peparcursul zilei, pentru a se forma deprinderea deatitudine corectã fiziologic, alãturi de tonifierea

musculaturii, indicã specialiºtii kinetoterapeuþi. Ra-portat la rezultatele investigaþiilor, medicul specia-list va recomanda purtarea unui corset pentru opri-rea accentuãrii curburii, efectuarea programului dekinetoterapie sau, daca este cazul, va recomanda ointervenþie chirurgicalã.

Vã prezentãm câteva exerciþii pentru redresareacifozei:

cu bastonul trecut pe dupã coate la spate serecomandã mersul pe cãlcâie;

cu mâinile drepte sus, mers pe vârfuri cu unbaston þinut de capete;

în patru labe, alunecare uºoarã înainte,menþinând coloana vertebralã dreaptã pânã seatinge podeaua cu toracele;

la spalier, flexia genunchilor;hiperextensii cu mâinile la ceafã sau þinând

un baston de capete cu coatele întinse.Tratamentul lordozei va urmãri înlãturarea cau-

zelor care au produs lordoza, dupã care se va trecela redresarea bazinului ºi echilibrarea trunchiului înnoua sa poziþie. Fixarea bazinului se realizeazã prinantagonismul psoasului ºi fesierilor, muºchii abdo-minali neavând rol în statica bazinului. Tratamentullordozei începe cu exerciþii de retroversie a bazinu-lui, din decubit dorsal sau stând, cu controlul corec-þiei. Se repetã de mai multe ori ºi se continuã cucontrolul bazinului în timpul mersului ºi în timpulexerciþiilor din programul de kinetoterapie. Se þinecont de faptul cã tonifierea musculaturii dorsolom-bare se face prin contracþii izometrice pe diferite peregiuni (lombarã, toracalã), tonifierea abdomenuluise face din poziþie corectã cu bazinul în retroversie,este necesarã tonifierea musculaturii care asigurãrotaþia externã a membrelor ºi tonifierea cvadricep-sului, precum ºi coordonarea respiraþiei diafragma-tice cu exerciþiile abdominale.

Tulbur/rile de static/ale coloanei

vertebrale

Dr. Tache Georgiana-Ozana, Medic primar recuperaremedical/,Doctor în }tiin[e medicale0723.626.289

Exerci[ii posturale ]i kinetoterapie corectiv/ (2)

Page 12: EXEMPLAR 127 GRATUIT FIN MEDICALÃ - saptamanamedicala.ro · 4 NOUT?{I Sãptãmâna MEDICALÃ Nr. 127 z9 - 22 martie 2011 Angina pectoral/ Inima primeºte oxigen ºi substanþe nutritive

12

ESTETIC?

Sãptãmâna MEDICALÃ Nr. 127 9 - 22 martie 2011

Mãrirea sânului nu este doar o decizie medica-lã, ci, în primul rând, una personalã. Îmbunãtãþireaaspectului fiecãruia poate creºte încrederea de sine.Cunoaºterea cât mai exactã a posibilitãþilor teh-nologice ºi medicale moderne, a avantajelor, a riscu-rilor ºi a implicaþiilor acestor posibilitãþi este primulºi cel mai important pas în vederea luãrii unei deciziiobiective în acest sens.

În momentul de faþã, pe piaþã existã mai mulþiproducãtori de implanturi de sâni ºi fiecare comer-cializeazã mai multe tipuri de implanturi pentru a seadapta la necesitãþile fiecãrui caz în parte. Existãtipuri diferite în funcþie de mãrime (lungime, lãþimeºi proiecþie), de înveliº, de conþinut ºi de scopul ope-raþiei (mãrirea sânilor într-o etapã sau în mai multeetape, reconstruirea sânilor, etc.)

Împreunã cu chirurgul veþi alege varianta ceamai bunã pentru dvs., adicã tipul ºi forma protezei,pentru a putea ajunge la rezultatul pe care îl doriþi.Forma implantului poate fi: rotundã, ovalã sau ana-tomicã. Suprafaþa implantului poate fi netedã sautexturatã.

Pentru a avea un rezultat al operaþiei cât maiapropiat de forma ºi consistenþa naturalã, puteþialege între:

• implanturi cu conþinut salin (ser fiziologic) sau • implanturi preumplute cu gel siliconic, moale

sau coeziv (un gel care imitã foarte bine, þesutulmamar),

• implanturi mixte (cu înveliº dublu de ser fizio-logic +gel siliconic).

Implanturile cu con[inut salin sunt utilizatedeoarece substanþa din interior este, de fapt, ceeace formeazã peste 70% din corpul uman. Dacã pro-

teza curge, soluþia salinã este imediat absorbitã deorganism. Pe de altã parte, protezele cu conþinut sa-lin sunt mai puþin plãcute la pipãit ºi nu imitã per-fect consistenþa þesutului mamar. Mãrimea protezeitrebuie aleasã în funcþie atât de forma ºi mãrimeabustului, cât ºi de calitatea pielii.

Implanturile cu silicon sunt preferate de chi-rurgi ºi de paciente deoarece aratã ºi se simt la felde bine ca un sân natural.

Implantul cu gel siliconic coeziv are avan-tajul de a avea o consistenþã mai mare, iar vâscozi-tatea gelului face ca, în caz de rupturã, gelul sã nuiasã din implant. În cazul în care o protezã cu gel sili-conic obiºnuit se sparge, unele paciente pot simþi ouºoarã cãldurã sau modificarea formei sânului. Îngeneral, în cazul spargerii unei astfel de proteze,substanþa care se scurge rãmâne în capsula peri-proteticã.

Existã implanturi mamare de multe forme ºi mã-rimi. Sunt proteze rotunde, care au suprafaþa netedãsau texturatã; protezele cu formã anatomicã ºi su-prafaþã texturatã; proteze ajustabile postoperator,cu suprafaþã netedã sau texturatã care au o dublãcalitate, aceea de a fi expander ºi protezã. Designulspecial al acestor proteze dã posibilitatea chirurgu-lui sã ajusteze volumul protezei dupã operaþia ini-þialã, printr-o procedurã simplã, la câteva sãptãmânidupã operaþie. Nici un implant medical nu dureazãla nesfârºit, deci nu trebuie considerat ca fiind peviaþã.

Cercetãtorii cautã în continuare noi materialebiocompatibile cu organismul. Siguranþa gelului sili-conic, precum ºi a materialelor din silicon a fost in-tensiv cercetatã de numeroase instituþii de renumedin Statele Unite ºi nu numai.

M/rirea s`nilor ]i implanturile

Articol realizat cu sprijinul: Clinica Aesthetic Line - www.aestheticline.info tel: 021.211.29.98

Page 13: EXEMPLAR 127 GRATUIT FIN MEDICALÃ - saptamanamedicala.ro · 4 NOUT?{I Sãptãmâna MEDICALÃ Nr. 127 z9 - 22 martie 2011 Angina pectoral/ Inima primeºte oxigen ºi substanþe nutritive
Page 14: EXEMPLAR 127 GRATUIT FIN MEDICALÃ - saptamanamedicala.ro · 4 NOUT?{I Sãptãmâna MEDICALÃ Nr. 127 z9 - 22 martie 2011 Angina pectoral/ Inima primeºte oxigen ºi substanþe nutritive

14

INVESTIGA{II MEDICALE

Sãptãmâna MEDICALÃ Nr. 127 9 - 22 martie 2011

cintigrafia renalã, tehnicã a medicinei nuclea-re, prin furnizarea de informaþii cu caracterfuncþional pentru fiecare rinichi în parte, joacãun rol important în diagnosticarea ºi monito-

rizarea terapeuticã a multor afecþiuni renale. Ea se di-ferenþiazã astfel net de celelalte tehnici imagistice:urografia, computer-tomografia (CT), imagistica prin re-zonanþã magneticã (IRM), ecografia, care oferã, în prin-cipal, informaþii legate de aspectul, morfologia renalã,ºi mult mai puþin despre funcþia renalã.

Imaginile scintigrafice sunt realizate dupã admi-nistrarea intravenoasã (i.v.) a unui radiofarmaceuticspecific, obþinând, pe primele secvenþe, informaþii le-gate de perfuzia renalã, apoi, pe secvenþeleulterioare, evaluându-se funcþia renalã. Seutilizeazã fie radiotrasori care se eliminãprin filtrare glomerularã (tip Tc99m-DTPA),prin excreþie tubularã (tip Tc99m-MAG3), fieradiotrasori care se leagã de proteineletubulare, oferind informaþii despre morfolo-gia renalã (tip Tc99m-DMSA) sau radiotra-sori micºti, care îmbinã proprietãþile radio-trasorilor enumeraþi (tip Tc99m-GH).

Cu pacientul culcat, se injecteazã i.v. ra-diotrasorul ºi se începe imediat achiziþia deimagini necesare studiului dinamic. Întrea-ga procedurã dureazã circa 20-30 minute,

iradierea este minimã, iar informaþiile funcþionale obþi-nute (perfuzie, funcþia de filtrare glomerularã, drenajetc.) sunt importante. Ca pregãtire prealabilã a pacien-tului, trebuie menþionat cã acesta trebuie sa bea circa0,5 l apã/ceai cu circa 30 minute înainte de începereaexaminãrii.

Principalele indicaþii ale scintigrafiei renale sunt:Evaluarea uropatiilor/nefropatiilor obstructive

(scintigrafie cu test diuretic); diagnosticul diferenþial alhidronefrozelor obstructive/nonobstructive ºi monito-rizarea eficienþei terapeutice;

Hipertensiunea arterialã de cauzã renovascu-larã (scintigrafie cu test la Captopril);

Evaluare cantitativã prechirurgicalã (pentru pa-cienþii care necesitã nefrectomie; nu orice rinichi «mut»urografic trebuie extirpat; dacã rinichiul respectiv nueste «mut» scintigrafic, adicã mai are funcþie prezentã,se poate încerca «salvarea» lui);

Evaluare pre ºi posttransplant renal;Aprecierea funcþiei renale la pacienþii cu insufi-

cienþã renalã;Evaluarea malformaþiilor congenitale (se urmã-

reºte funcþia pentru rinichii «în potcoavã», rinichii su-pranumerari, detecþia unui rinichi ectopic,cu evaluareafuncþiei acestuia, evaluarea rinichiului unic congenital,evaluarea rinichilor polichistici);

Evaluarea infecþiilor renale (pielonefrite acute,cronice), necroze tubular acute ºi monitorizarea evolu-þiei acestora.

La copii, aceastã tehnicã este utilã deoarece, cu odozã minimã de iradiere (cantitatea de radiotrasor uti-lizatã se calculeazã pe kg/corp), poate pune în eviden-þã prezenþa unui reflux vezico-ureteral, poate stabililocul unei stricturi ureterale, cauzã a unei hidronefrozela nou-nãscut ºi sugar.

S

Scintigrafia renal/]i rolul ei în diagnostic

Scintigrafie renalã studiu bazal (A) ºi cu diuretic (B)

A B

Dr. Adriana RimbuMedic primar Medicin/Nuclear/Medic specialistRadiodiagnosticDoctor \n ]tiin[e medicalePre]edint/ a Societ/[ii Rom`nede Medicin/ Nuclear/0724.201.203; 0763.337.493

Page 15: EXEMPLAR 127 GRATUIT FIN MEDICALÃ - saptamanamedicala.ro · 4 NOUT?{I Sãptãmâna MEDICALÃ Nr. 127 z9 - 22 martie 2011 Angina pectoral/ Inima primeºte oxigen ºi substanþe nutritive
Page 16: EXEMPLAR 127 GRATUIT FIN MEDICALÃ - saptamanamedicala.ro · 4 NOUT?{I Sãptãmâna MEDICALÃ Nr. 127 z9 - 22 martie 2011 Angina pectoral/ Inima primeºte oxigen ºi substanþe nutritive

16

INVESTIGA{II MEDICALE

Sãptãmâna MEDICALÃ Nr. 127 9 - 22 martie 2011

Testul dde ppaternitate este un test genetic princare se stabileºte dacã un bãrbat este sau nu tatãlbiologic al unui anumit copil. Testul ADN este ceamai precisã metodã de determinare a gradului derudenie.

Pentru realizarea testului sunt necesare probebiologice provenite de la prezumtivul tatã ºi de la co-pil. Analizarea unei probe de la mamã creºte gradulde confidenþã al testului, însã nu este obligatoriepentru realizarea acestuia.

Informaþia geneticã a fiecãrui individ este înscri-sã în macromoleculele de ADN (Acid Dezoxiribonu-cleic) care este structurat în 46 de cromozomi - 23proveniþi de la mamã ºi 23 de la tatã. În fenomenulamplu al reproducerii umane, copiii moºtenesc câteun membru al perechilor de cromozomi de la fiecaredintre pãrinþii biologici.

Testul de paternitate se bazeazã pe faptul cãanumite regiuni din cromozomii umani au o variabi-litate naturalã în ceea ce priveºte numãrul de repe-tiþii ale unor secvenþe ADN denumite markeri STR(Short Tandem Repeats). Pe baza acestui fapt, prinutilizarea mai multor astfel de secvenþe, acurateþeade identificare personalã creºte enorm în compara-þie cu alte metode. Pentru fiecare marker STR, un in-divid moºteneºte o alelã (secvenþa ADN) de la ma-mã ºi una de la tatã.

Pentru testarea paternitãþii se respectã un pro-tocol standard de lucru care include extracþia ADNdin probele biologice, amplificarea într-o singurãreacþie a 16 secvenþe (markeri STR) de interes, ur-matã de analizarea prin electroforezã capilarã aacestora. Pe baza acestor markeri se realizeazã unprofil genetic pentru fiecare persoanã testatã (copil,mamã, prezumtiv tatã), dupã care profilele se com-parã ºi se stabileºte dacã genotipurile presupusuluitatã corespund cu cele ale copilului. Datele obþinuteîn urma analizãrii fiecãrui marker sunt prelucrate pe

baza distribuþiei statistice a datelor care aparþintuturor variantelor posibile ale acelei secvenþe într-oanumitã populaþie, calculându-se pentru fiecaremarker confirmat un indice al paternitãþii. Dacã mar-kerii de la tatã nu coincid cu cei de la copil, indicelepaternitãþii este zero. Pe baza valorilor indicilor depaternitate se calculeazã probabilitatea paternitãþii,care este mai mare de 99,9999% în cazul în careaceasta se confirmã ºi zero (0%) când paternitateaeste exclusã.

În concluzie, se poate afirma cã rezultatul tes-tãrii ADN asigurã confirmarea paternitãþii cu o pro-babilitate de 99,9999% ºi excluderea paternitãþii cuo probabilitate de 100%.

Similar testului de paternitate se poate testamaternitatea, analizând pofilele genetice ale presu-pusei mame ºi ale copilului. În cazul în care nu sepoate obþine o probã de la mamã, analiza se poateefectua prin testarea unei rude directe a presupuseimame (sora, fratele sau mama). În acest caz se vaanaliza ADN mitocondrial, care se transmite numaipe linie maternã (de la mamã la copil indiferent desexul acestuia).

Prin analiza profilelor genetice se poate stabilidacã douã sau mai multe persoane prezintã legã-turã de rudenie frate/sorã-ssorã. Testarea fratrieiîntre douã persoane care ipotetic au aceeaºi mamãse poate face prin analiza ADN mitocondrial, care setransmite pe linie maternã. În cazul în care se tes-teazã fratria între persoane de sex masculin, în con-diþiile în care proba de la presupusul tatã lipseºte,se analizeazã cromozomul Y, care se transmite pe li-nie paternã.

Testele genetice pentru determinareagradelor de rudenie

M/d/lina B/dilaBiochimist specialistGenetic Lab

Page 17: EXEMPLAR 127 GRATUIT FIN MEDICALÃ - saptamanamedicala.ro · 4 NOUT?{I Sãptãmâna MEDICALÃ Nr. 127 z9 - 22 martie 2011 Angina pectoral/ Inima primeºte oxigen ºi substanþe nutritive
Page 18: EXEMPLAR 127 GRATUIT FIN MEDICALÃ - saptamanamedicala.ro · 4 NOUT?{I Sãptãmâna MEDICALÃ Nr. 127 z9 - 22 martie 2011 Angina pectoral/ Inima primeºte oxigen ºi substanþe nutritive

18

INVESTIGA{II MEDICALE

Sãptãmâna MEDICALÃ Nr. 127 9 - 22 martie 2011

Dintre modificãrile fizice din timpul sarcinii enu-merãm: absenºa menstruaþiei; greþuri matinale; obo-sealã accentuatã; cefalee; scurgeri vaginale abun-dente; modificãri la nivelul sânilor; urinarea frecventã;crampe la nivelul abdomenului inferior; creºterea pul-sului inimii; crampe ale musculaturii picioarelor.

În fiecare stadiu al sarcinii apar schimbãri de ordinpsihologic ºi emoþional specifice: schimbãri bruºte dedispoziþie; nivel de stres ºi anxietate crescut; senti-mente ambivalente faþã de sarcinã; plânsul fãrã niciocauzã; insomnia, depresia.

Homeopatia este idealã pentru femei în perioadaîn care pot da naºtere copiilor, deoarece aceastã ra-murã a medicinei este blândã din punctul de vedere alimpactului asupra organismului. Medicamentele ho-meopate sunt sigure pentru bebeluºul aflat în burticã,deoarece la prepararea lor a fost folositã doar o canti-tate minimã a ingredientului activ.

Cele mai frecvente indicaþii pentru tratamentul ho-meopat în timpul sarcinii sunt greþurile din primele lunide sarcinã, tulburãri de somn, iritabilitate, plâns, sen-zaþie de nod în gât, tulburãri alimentare din timpulsarcinii.

De asemenea, tratamentul homeopat poate ajutala reglarea lipsei de fier sau calciu la femeia însãrci-natã, în acelaºi timp cu administrarea suplimentelorcorespunzãtoare.

Nu în ultimul rând, tratamentul homeopat poateajuta femeia sã se pregãteascã pentru naºtere, fa-vorizând contracþiile uterine ºi scurtând uneori duratatravaliului.

Ulterior, dupã naºtere, tratamentul homeopatpoate ajuta la instalarea ºi menþinerea secreþiei lac-tate la mamã ºi poate ajuta la o mai rapidã vindecarea cicatricei unei eventuale cezariene.

Se pot începe tratamente înainte de concepþiacopilului, pentru o stare de sãnãtate cât mai bunã aviitoarei gravide, pe parcursul sarcinii, la naºtere ºidupã.

Medicamentele homeopate nu au efecte secun-dare ºi pot fi utilizate cu încredere de mãmicile gravideºi în tratamentul unor probleme obiºnuite de sãnãtate,precum rãceala, gripa, virozele, alergiile, etc. Deoareceadministrarea remediului este individualizatã, chiardacã simptomele pot pãrea doar cele obiºnuite pecare le au ºi alþi pacienþi, foarte probabil medicul ho-meopat va administra fiecãruia un alt remediu.

De asemenea, afecþiuni precum oboseala cronicã,insomnia, amigdalitele, sinuzitele, otitele, durerile decoloanã, durerile de cap, tulburãrile digestive, erupþiilepe piele, infecþiile urinare, pot fi tratate cu succes cuajutorul homeopatiei deoarece homeopatia identificãºi îndepãrteazã cauzele fundamentale ale bolilor, vin-decând din interior. Ea trateazã persoana, nu boala,cauza nu simptomele. Homeopatia stimuleazã sis-temul imun, oferind organismului forþa necesarã de alupta împotriva tuturor factorilor nocivi.

Cum ac[ioneaz/ homeopatia în sarcin/

Clinica ScienceMed BucurestiBucuresti, B-dul Constantin

Brancoveanu Nr.14, Bloc 5B, parter,sector 4

Tel: 0723.175.208 e-mail:

[email protected]

Clinica ScienceMed Buzau Buzau, B-dul Unirii, Bloc 9F, Ap. 2,

parterTel: 0735.779.330

e-mail:[email protected]

ªtiinþa în armonie cu natura

Sarcina aduce cu sine profundemodific/ri ale corpului. Multe dintremodific/rile fizice ]i emo[ionale care au loc sunt provocate de modific/rile de secre[ie hormonal/.Sursa principal/ a acestor hormonieste placenta.

Page 19: EXEMPLAR 127 GRATUIT FIN MEDICALÃ - saptamanamedicala.ro · 4 NOUT?{I Sãptãmâna MEDICALÃ Nr. 127 z9 - 22 martie 2011 Angina pectoral/ Inima primeºte oxigen ºi substanþe nutritive
Page 20: EXEMPLAR 127 GRATUIT FIN MEDICALÃ - saptamanamedicala.ro · 4 NOUT?{I Sãptãmâna MEDICALÃ Nr. 127 z9 - 22 martie 2011 Angina pectoral/ Inima primeºte oxigen ºi substanþe nutritive

20 Sãptãmâna MEDICALÃ Nr. 127 9 - 22 martie 2011

ONCOLOGIE

Când sãnãtatea este la mijloc, trebuie sã ºtim cepoate ºi ce nu poate sã facã un supliment nutri-tiv pentru noi. Nu strategiile de marketing trebuie

sã recomande un asemenea produs, ci doar dovezile.Când avem în faþã situaþii care privesc viaþa ºi moar-tea, este mai bine sã utilizezi suplimente cu rezultatedocumentate ºi de la companii care îºi pot susþine afir-maþiile fãcute la adresa produselor pe care le au, cumateriale obþinute din cercetãri clinice, acceptate ºipublicate.

DAIWA PPharmaceutical CCo, LLtd., TTokyo, JJaponia,este o astfel de companie ºi puteþi fi convinºi cã, în ur-ma studiilor efectuate, Bio BBran // MMGN-33 AArabinoxilana dovedit cã poate stimula, mai puternic ºi mai eficientdecât probabil oricare alt produs, un sistem imunitarslãbit din cauza stresului, a alimentaþiei nesãnãtoase,a poluãrii ºi a altor factori care induc aceastã stare.

Ce este BioBran?Bio BBran 11000/MGN-33 AArabinoxilan, supliment nu-

tritiv natural ºi GMO free (nemodificat genetic), estebrevetat de pr. dr. Hiroaki Maeda - director de cercetareºi dezvoltare la Daiwa PPharmaceutical CCo, LLtd, ddinTokyo, Japonia,- ºi utilizat din 1990 în diverse þãri depe glob (SUA, Japonia, Germania, Anglia, Spania, Italiaetc.). Dr. Mamdooh Gohoneum, profesor de imunolo-gie la Drew, Universitatea de Medicinã ºi ªtiinte Me-dicale din Los Angeles, a realizat o mare parte din cer-cetarea privind rãspunsul imunologic al organismuluipentru suplimentul BioBran. El afirmã despre BioBrancã este cel mai puternic imunomodulator cu care alucrat în ultimii 20 de ani.

Arabinoxylanul eeste oo ffibrã aactivã ddieteticã, eesteextrasã ddin ttãrâþa dde oorez, pprin hhidrolizã pparþialã eenzi-maticã, pproducând ffracþiuni mmoleculare pparþial ssolubilecare ppot ffi aabsorbite ddin iintestine îîntr-oo ccantitate ssem-nificativã cca mmodulator llimfocitar. Hidroliza este efectu-atã cu un extract din ciuperca schiitake, utilizatã înJaponia la tratamentul cancerului. Cu toate cã en-zimele ciupercii Shitake sunt utilizate în procesul de fa-bricare pentru hidrolizã, nu eexistã nniciun cconþinut ddeciuperci mmãsurabil îîn pprodusul ffinal, aastfel ccã aafecþiu-nile ccu iintoleranþã lla cciuperci nnu aau nniciun ffel rreacþienegativã lla aaceasta.

Efectul BioBran asupra organismuluiAtunci când organismul este slãbit sau într-o stare

de boalã, sistemul imunitar poate deveni suprasolici-tat, iar activitatea celulelor imune poate deveni anevo-ioasã. Cercetãrile au dovedit ca BioBran/MGN-3 Arabi-noxilan poate ajuta în mod considerabil la refacereamecanismului natural de distrugere a celulelor tumo-rale ºi la o creºtere puternicã a sistemului imunitar, ast-fel:

creºte semnificativ ººi rrapid aactivitatea limfo-citelor, celulelor NNK (Natural Killer cells, celule care dis-trug celulele canceroase) cu aproape 300%, dar ºi acti-vitatea celulelor BB ((produc aanticorpi) ccu 2200% ººi TT ((dis-trug ccelulele ccanceroase) cu 150%,

stimuleazã creºterea pproducþiei dde ccitokinenaturale precum Interferonii, IInterleukinele, FFactorii ddeNecrozare aa TTumorilor ((TNF) ,

induce creºterea Apoptozei ºi a calitãþii vieþii(QOL).

Produsul BioBran 11000, în cei 220 aani dde uutilizareºi având o serie întreagã de studii care îl susþin(www.chemomed.ro, wwww.daiwa-ppharm.com,www.jafra.gr.jp., wwww.biobran.org,www.dhdeurope.sk.), ºi-a dovedit avantajele utilizãrii.

Indica[ii:Adjuvant în terapia medicamentoasã a cance-

rului, indiferent de stadiu, inclusiv leucemie (cancer desân, prostatã, plãmân, colon, stomac, pancreas, rectal,vezicã etc.);

Recomandat înainte, în timpul ºi dupã perioadacurelor radio ºi chimioterapice (le îmbunãtãþeºte rezul-tatele, le reduce efectele negative);

Hepatita B ºi C (ciroza, cancer hepatic); Diabet (noninsulino dependent);Infecþii cronice (bacteriene, virale, fungice);Tabagism, etilism, persoane cu deficite imuni-

tare, SIDA, reumatism cronic etc.;Persoane care provin din familii cu antecedente

neoplazice.

Beneficii:Puternic imunomodulator;Reduce în mod real efectele negative ale trata-

mentului chimioterapic ºi radioterapic;Efect rapid (la câteva zile de la administrare);Îmbunãtãþeºte cu adevãrat calitatea vieþii

(QOL);Efect antioxidant ºi antiinflamator;Uºor de administrat (pudrã solubilã sau ta-

blete);Natural ºi GMO free (nemodificat genetic) indi-

cat ºi vegetarienilor;

CANCERUL a mai pierdut un pas!

Bio Bran/MGN-3 Arabinoxilan, probabil cel mai puternic imunomodulator NATURAL

]i GMO free (nemodificat genetic)

Page 21: EXEMPLAR 127 GRATUIT FIN MEDICALÃ - saptamanamedicala.ro · 4 NOUT?{I Sãptãmâna MEDICALÃ Nr. 127 z9 - 22 martie 2011 Angina pectoral/ Inima primeºte oxigen ºi substanþe nutritive

21

ONCOLOGIE

www.saptamanamedicala.ro

Fãrã efecte secundare, nontoxic, indicat ºi pen-tru copii;

Nu interfereazã negativ cu alte tratamente me-dicamentoase sau fitoterapice;

Nu necesitã regim alimentar special;Susþinut de studii efectuate ºi publicate în Japo-

nia, SUA ºi Europa;Calitate demonstratã în timp, utilizat cu succes

de peste 20 ani la nivel mondial.Înregistrat ºi în România

M?RTURII ÎN URMA UTILIZ?RII BIOBRAN

Cancer de colon, pulmonar ]i sânSunt din Tecuci ºi doresc sã împãrtãºesc celor

care au nevoie, despre binefacerile miraculosului BioBran. În iulie 2010 am fost diagnosticatã cu un cancerde colon plus metastaze pulmonare ºi la sân. Tumoradin colon mãsura 7,3 cm. Am început imediat trata-mentul recomandat de medici: radioterapie ºi chimio-terapie. În acelaºi timp am început sã iau ºi Bio Branavând confirmarea unui medic oncolog cã pot sã facasta. Tratamentul oncologic a durat cinci sãptãmâni,iar eu am putut sã-l suport uºor. Bio Bran iau în conti-nuare ºi mã simt bine.Tumora mea din colon a scãzutcu 3 cm, nu mai sunt propusã pentru operaþie. Mã simtbine ºi cred ca Bio Bran-ul mã ajutã.

Cancer la sân ]i plãmâniMã numesc P.E am 61 de ani ºi sunt din Calafat.

Acum ºase ani am fost diagnosticatã cu cancer la sângradul 3. Am fost operatã dar dupã cinci ani de la ope-raþie boala a recidivat. Ma simþeam foarte rãu, nu maiaveam poftã de mâncare, putere ºi nici poftã de viaþã.Nu puteam sã fac nici un efort deoarece oboseamfoarte tare.

În urma analizelor ºi tomografului am fost diagnos-ticatã cu noduli metastazici intercostali, subclaviculariºi la plãmâni. Medicul nu le-a dat copiilor prea multesperanþe, urmând sã rãmân în spital pentru tratamen-tul cu chimioterapie, dar am cautat ºi soluþii alternativecu chimioterapia descoperind astfel BIO BRAN 1000

Sunând la numãrul postat pe site am obþinut maimulte informaþii de la compania Chemomed despremodul în care acþioneazã BIO BRAN ºi astfel am hotã-rât sã îl achiziþionãm. Dupã câteva luni de chimiote-rapie în paralel cu BIO BRAN m-am simþit din ce în cemai bine iar rezultatul analizelor mi-a dat ºi mai multesperanþe. Starea mea începuse sã se îmbunãtãþeascãputând astfel sã fac scurte plimbãri ºi reuºind chiar sãajung la greutatea pe care o aveam de obicei.

Astãzi, la un an de la urmarea tratamentului dechimioterapie împreunã cu BIO BRAN 1000, rezulta-tele analizelor au fost uimitoare, nodulii gãsiþi acum unan au dispãrut complet. Fiind foarte mulþumitã de re-zultatele acþiunii BIO BRAN-ului m-am decis sã îl iau încontinuare deoarece mã ajutã sã mã simt foarte bine.

Cancer ovarianMã numesc M.T. sunt din Deva, am 61ani ºi în 9

martie am fãcut trei ani de la operaþie. Cu trei aniînainte mi s-a pus diagnosticul de neoplasm ovarianbilateral, apoi puþin mai târziu s-a completat cu stadiul3. Aceste zile au fost cele mai cumplite zile din viaþamea. Deci, am fost operatã, apoi am fãcut chimiote-rapia cu taxol ºi carbo, medicamente cu multe efectesecundare.

Încã de la aflarea diagnosticului, copiii mei au cãu-tat pe internet sã afle totul, sau cât mai multe despreaceastã boalã. Am avut avantajul ca unul este medic ºiamândoi ºtiu câteva limbi strãine ºi în plus am vorbitdeschis despre cum sã încerc sã lupt cu boala. Aºa amaflat de existenþa BIO BRAN 1000 / MGN3-lui, pe carel-am cumpãrat la început din Canada, apoi din Angliaºi acum din România, produs care m-a însoþit de la în-ceperea chimioterapiei pânã azi. Consider cã în totacest timp faptul cã m-am simþit relativ bine, cã mi-amputut continua activitatea, ca în toþi aceºti ani am avutun marker în valorile normale s-a datorat în moddeosebit BIO BRAN-ului.

Accesând www.chemomed.ro veþi putea citi cartea,,BioBran ººi llupta ppentru ccreºterea ssistemului iimunitar.Imunomodulaþia ººi bbeneficiile ssale ppentru bbolnavii ddecancer” ºi viziona filmul ,,Arabinoxilan ((BioBran) ººi iimu-nitatea uumanã”, precum ºi alte studii efectuate cuBioBran.

Ofertã valabilã pânã la 31 martie 2011în limita stocului

Puteþi aachiziþiona BBioBran 11000 ((250) din ffarmacii, iinclusiv ddin ffarmaciile DDONA

sau CCONTACTAÞI IIMPORTATORUL!

ªansa uunui nnou îînceput!

Achiziþionând uun ppachet dde tratament sstandard dde 44 ccutii

Bio BBran 11000, vveþi pplãti ddoar 33 ccutii.

Unic importator: CHEMOMED Intertrading SRL, Bucuresti, Tel: 021 332 7102; 332 7164, Mobil: 0723 646 710; e-mail: [email protected] Vizitaþi: www.chemomed.ro; www.daiwa-pharm.com;www.jafra.gr.jp; www.dhdeurope.sk; www.biobran.org

Page 22: EXEMPLAR 127 GRATUIT FIN MEDICALÃ - saptamanamedicala.ro · 4 NOUT?{I Sãptãmâna MEDICALÃ Nr. 127 z9 - 22 martie 2011 Angina pectoral/ Inima primeºte oxigen ºi substanþe nutritive

22 Sãptãmâna MEDICALÃ Nr. 127 9 - 22 martie 2011

Perioada copilãriei este unadeosebit de frumoasã, dar carepune la încercare rãbdarea ori-cãrui pãrinte, prin toate afecþiu-nile dobândite de cei mici înaceastã perioadã.

Pentru a-i ajuta pe cei micisã aibã o copilãrie frumoasã ºipe pãrinþi sã doarmã liniºtiþi,existã acum siropul HAPPY KID,un produs 100% natural, obþinutdin plante indiene.

Dintre plantele ce intrã încompoziþia suplimentului ali-mentar HAPPY KID, amintim ur-mãtoarele:

Extractul de Emblica ri-bes: decoctul din frunze tinereeste recomandat în amigdalite, afte ºi ulceraþii ale ca-vitãþii bucale. Fructele se folosesc pentu efectelecarminative, tonic-stomahice, antihelmintice, în spe-cial în teniaze.

Extractul de Glycyrrhiza glabra (lemn dulce).Acidul glycirizic accelereazã vindecarea ulcerului gas-tric; de asemenea au fost confirmate efecte secre-tolitice ºi expectorante.

Extractul de Mentha piperita (menta) se fo-loseºte în afecþiunile intestinale, balonãri, în diaree,greaþã, vomã, diskinezii biliare. Are acþiune antispas-ticã asupra musculaturii netede a tractului digestiv,colereticã ºi carminativã, colagogã, antibacterianã,secretoliticã ºi rãcoritoare. S-a constatat ºi reducereatonusului sfincterului esofagian. Acþioneazã în spas-mele colonului ºi în sindromul colonului iritabil, în gu-turai, în catarul cãilor respiratorii superioare ºi inflama-þiile cavitãþii bucale.

Extractul de Carum carvi: utilizãrile terapeutice,foarte vechi, în uzul intern se referã la tratarea colicilorintestinale, a enterocolitelor, bronºitelor, stimulent înanorexie, ca diuretic, în afecþiunile renale. Principaleleacþiuni biologice se referã la acþiunea antihistaminicã,antisepticã, antimicrobianã, aperitivã, carminativã,diureticã, emenagogã, expectorantã, spamoliticã,tonic stomahicã, vermifugã.

Extractul de Citrus medica. Lãmâia a reprezen-tat mult timp un remediu împotriva infecþiilor, de la rã-cealã ºi gripã la malarie ºi febrã tifoidã. Este antisep-tic, antimicrobian(pe stafilococ), carminativ, astrin-gent, cicatrizant, diuretic, depurativ, sedativ.

Extractul de Aegle marmelos. S-a demonstratacþiunea hipoglicemiantã a extractelor hidroalcooliceobþinute din frunze ºi rãdãcini, acþiune antiviralã, anti-helminticã. Produsele fitoterapeutice sunt indicate îndiaree, febrã intermitentã, afecþiuni cardiace ºi pulmo-nare.

Extractul de Adhatoda vasica. Substanþa activãprincipalã, vasicina, un alcaloid, este cunoscutã în me-dicina tradiþionalã datoritã proprietãþilor puternicexpectorante ºi antiseptice. Principala acþiune estecea de fluidificare a secreþiilor bronºice, antispasticã,antibacterianã, bronhodilatatoare. Toate pãrþile planteisunt utilizate într-o gamã largã de afecþiuni: guturai,tuse convulsivã, bronºitã cronicã ºi astm bronºic. Ac-þioneazã ca expectorant ºi sedativ, antispastic ºi anti-helmintic. Sucul cecular se recomandã în diaree ºi di-zenterie.

Extractul de Bacopa monieri se utilizeazã în nu-meroase afecþiuni ca febrifug, tonic cardiac, sedativ.Este indicat ºi în tulburãri de memorie la copii ºi adulþi,în anxietate, în depresii, dificultãþi de vorbire, în enu-rezisul nocturn, dupã operaþii neurochirurgicale, recu-perarea parezelor ºi paralizii.

Extractul de Thymus vulgaris (cimbrul de grã-dinã) are acþiune antiinfecþioasã majorã, antisepticã,antifungicã, antibacterianã, antiviralã, cicatrizantã, an-tioxidantã, tonicã, antiparazitarã, cicatrizantã, revul-sivã.

Extractul de Ellettaria cardamomum are acþiunibiologice antibacteriene, antiseptice, tonice, stimu-lente.

Datoritã tuturor acestor efecte, suplimentul ali-mentar HAPPY KID este recomandat pentru dezvol-tarea armonioasã a copilului, stimularea apetitului,creºterea imunitãþii, lipsa poftei de mîncare a copilu-lui, întârziere în creºterea ºi dezvoltarea armonioasã acopilului, infecþii frecvente, colici abdominale.

Mod dde aadministrare:Copii îîntre 66-112 lluni: oo llinguriþã ppe zzi, mminim 330 dde zzileCopii îîntre 11-44 aani: 11-22 llinguriþe ppe zzi, mminim 330 dde zzileCopii îîntre 44-112 aani: 22-33 llinguriþe ppe zzi, mminim 330 ddezile

Toate produsele firmei STAR IINTERNATIONALMED sunt obþinute din plante medicinale native dinIndia, cultivate în condiþii ecologice ºi prelucrate prinprocedee tehnologice netermice, la standarde interna-þionale de calitate (ISO), fiind avizate de I.B.A.

PRODUSELE SSE GGÃSESC ÎÎN TTOATE FFARMACIILE ªªIUNITÃÞILE PPLAFAR DDIN BBUCUREªTI ªªI DDIN ÞÞARÃ

SAU ÎÎN MMAGAZINUL PPROPRIU DDIN BBD. CCAROL II NNR. 446(VIS-AA-VVIS DDE BBISERICA AARMENEASCÃ)

Star International Medwww.ayurmed.ro

[email protected]./Fax: 021.313.94.81

021.303.80.44; 021.311.33.11

Happy Kid

AYURVEDA

Page 23: EXEMPLAR 127 GRATUIT FIN MEDICALÃ - saptamanamedicala.ro · 4 NOUT?{I Sãptãmâna MEDICALÃ Nr. 127 z9 - 22 martie 2011 Angina pectoral/ Inima primeºte oxigen ºi substanþe nutritive
Page 24: EXEMPLAR 127 GRATUIT FIN MEDICALÃ - saptamanamedicala.ro · 4 NOUT?{I Sãptãmâna MEDICALÃ Nr. 127 z9 - 22 martie 2011 Angina pectoral/ Inima primeºte oxigen ºi substanþe nutritive

24

TERAPII COMPLEMENTARE

Sãptãmâna MEDICALÃ Nr. 127 9 - 22 martie 2011

-a crezut cã tratamentul cu insulinã pentrumenþinerea glicemiei în parametri normalirezolvã problema, dar s-a vãzut cã în acelaºitimp o ºi agraveazã, atrofiind funcþiile pan-

creasului. Sunt diabetici care, prin dietã, îºi asigurã o va-

loare optimã a glicemiei, dar cu toate acestea starealor de sãnãtate suferã o deteriorare constantã. Cir-culaþia sanguinã se prãbuºeºte, sunt afectate vãzul,simþul tactil, iar starea psihicã devine din ce în cemai labilã.

Ce este de f/cut sau dac/este ceva de f/cut?Terapia ELF (Extremely Low Freq-

uency), lansatã pe plan mondial, în se-colul XX, de aparatul românului VasileRobescu - Magnetodiaflux -, a avut unrol deosebit de important în menþine-rea stãrii de sãnãtate a românilor înperioada comunistã. Ea ºi-a demons-trat eficienþa în situaþii dintre cele maidiverse. Insomnia, nevrozele, durerilearticulare, artrita, osteoporoza, afec-þiunile cardiovasculare, circulaþia san-guinã deficitarã, disfuncþiile sexuale,afecþiunile ginecologice, tulburãrileendocrinometabolice, adicã tot ce în-cepe sã însoþeascã un bolnav de dia-bet, sunt ameliorate, multe dintre elechiar vindecate. Prin acþiunea pulsuri-lor electromagnetice de foarte joasã

frecvenþã au loc modificãri energetice la suprafaþacelulelor biologice, modificãri ce duc la activareaschimburilor prin membranã, creºterea vasculariza-þiei ºi întãrirea sistemului imunitar. Cât de impor-tante sunt aceste lucruri pentru un bolnav de diabetnumai el ºtie.

Intensificarea metabolismului celular redã ºiºansa ca celulele pancreatice sã mãreascã produc-þia de insulinã în organism ºi astfel sã fie redusã gli-cemia.

Toate acestea au fost demonstrate de studii fã-cute în þara noastrã de eminenþi specialiºti - printrecare prof. dr. Tr. Dinculescu, dr. A. Macelariu - ºi con-firmate pe plan mondial.

Spiriduºul, aparatul de fizioterapie care nu cân-tãreºte mai mult de 40 grame, vã aduce terapia ELFacasã. La un preþ începând de la 430 lei, el poate fiºansa dvs. pentru a uita de diabet.

Pentru achizi[ionare,suna[i la firma QM Electronic:

021-240 06 46; 021- 242 67 41;site: www.qme1995. ro sau www.spiridus.ro

Pentru vânz/ri în rate suna[ila num/rul de telefon 021-683 40 32

Aparatul are avizul Ministerului S/n/t/[ii.

S

Diabetul... o boal/ incurabil/?

Diabetul ne-a integrat în Europa.Suntem în top al/turi de nem[i, careau 4 milioane de suferinzi. Se spune c/ este boala oamenilor"dulci", dar, de cele mai multe ori, se declan]eaz/ pe fondul unordepresii sau ]ocuri emo[ionale.Alimenta[ia plin/ de E-uri ]i abuzulde medicamente prezint/, deasemenea, riscuri enorme. Mul[i seduc la doctor pentru o migren/ sauinsomnie ]i, odat/ cu medica[ia,primesc ]i un… diabet.

Page 25: EXEMPLAR 127 GRATUIT FIN MEDICALÃ - saptamanamedicala.ro · 4 NOUT?{I Sãptãmâna MEDICALÃ Nr. 127 z9 - 22 martie 2011 Angina pectoral/ Inima primeºte oxigen ºi substanþe nutritive

25

TERAPII COMPLEMENTARE

www.saptamanamedicala.ro

Reacþia inflamatorie ca manifestare clinicã poatefi extrem de incomodã pentru pacient deºi în fond eapoate fi interpretatã ca un mecanism complex de apã-rare contra agresiunilor mecanice, infecþioase, chimi-ce, fizice etc.

Persistenþa reacþiei inflamatorii poate perturbagrav homeostaza pacientului motiv pentru care iden-tificarea unui antiinflamator puternic a rãmas la nivelde deziderat.

Cortegiul nesfârºit de efecte secundare ale antiin-flamatoarelor de sintezã care pun viaþa pacientului înpericol a fost un factor determinant în realizarea unuiantiinflamator herbal.

Experienþa clinicã ne-a ajutat în mare mãsura, ac-tul terapeutic bazându-se pe câteva principii funda-mentale.

efecte terapeutice maximeefecte secundare minimemod de administrare simplu

Administrarea cutanatã eliminã multe din incon-venientele administrãrii pe cale oralã (risc de sânge-rare) pe cale IV sau IR.

Plantele din compoziþia ORTO-GEL-ului sunt au-tohtone o parte din ele fiind cunoscute din antichitateatât în medicina cultã cât ºi cea popularã.

Dupã administrarea cutanatã efectul se insta-leazã în cca 15-30 min ºi dureazã 8-10 ore. Ideal ar fitripla administrare la cca 8 ore (orele 14-22-06).

Recomandãrile terapeutice se îndreaptã spre:patologia traumatismelor - fracturi, luxaþii, en-

torse;patologia vascularã - hematoame, trombofle-

bite;patologia inflamatorie a þesuturilor moi – întin-

deri musculare, tendinite, miozite, sinovite;patologia reumaticã cronicã - gonartrozã, co-

xartrozã, boli reumatice inflamatorii, artritã reumatoi-dã, contracturã muscularã paravertebralã dupã stres

prelungit, status postoperator precoce (pentru dimi-nuarea sindromului inflamator sistemic);

viroze respiratorii, sindroame febrile de di-verse cauze.

Pentru a creºte efectul terapeutic al produsului sefoloseºte FRECÞIA ELIDOR care se administreazã înprima instanþã pentru a elimina stratul lipidic cutanatºi a uºura pãtrunderea principiilor active din ORTO-GEL (ELIDOR).

Perioada de administrare poate varia de la 10 zilepânã la perioade nedefinite în funcþie de tipul de afec-þiune care este sub tratament.

ORTO-GEL (ELIDOR) poate fi încorporat în diferiteprotocoale terapeutice împreunã cu alte produse na-turale, cu rezultate excelente.

Este important sã cunoaºtem cu exactitate diag-nosticul pentru ca tratamentul sã aibã un corespon-dent etiologic. În acest caz putând sã facem evaluarepertinentã a evoluþiei bolii.

Pentru informa[ii suplimentarepute[i contacta

Farmacist Mioara Duglea, Farmacia Afina:

0744 622 587

www.elidor.ro Telefon: 021.335.95.63

ORTOGELun antiinflamator eficient

Dr. Sorin GodeanuLaboratoareleElidor

Page 26: EXEMPLAR 127 GRATUIT FIN MEDICALÃ - saptamanamedicala.ro · 4 NOUT?{I Sãptãmâna MEDICALÃ Nr. 127 z9 - 22 martie 2011 Angina pectoral/ Inima primeºte oxigen ºi substanþe nutritive

26 Sãptãmâna MEDICALÃ Nr. 127 9 - 22 martie 2011

Originarã din estul Asiei, Epimedium (HornyGoat Weed sau Yin Yang Huo), cunoscutã ºi sub nu-mele de “iarba berbecului”, a fost prima datã men-þionatã în textele medicale din China Anticã. În zilelenoastre, Horny Goat Weed câºtigã din ce în ce maimultã popularitate. Se cultivã în plantaþiile de bam-bus sau în pãdurile cu climat umed din China. For-ma ascuþitã a frunzelor acestei plante aminteºte desãgetile ºugubãþului Eros. Acesta nu greºea nicio-datã þinta, sãgetile lui semãnând în sufletele “victi-melor” sale pasiunea arzãtoare a dragostei.

La fel ºi Epimedium, nu-ºi dezminte numele, aju-tând ca puterea dragostei sã se menþinã mereu lacele mai înalte cote. Frunzele ºi rãdãcinile acesteiplantei conþin cele mai multe principii active: glico-zide flavonice ºi ikarisoside B,C, D, E ºi F, icariin,baohuoside I, epimedin A, epimedin B, epimedin C,flavonoizi etc.

Dr. IIonuþ MMoraru îþi reco-mandã Eros® - HHorny GGoatWeed, una dintre cele maiapreciate plante ale farma-copeei chineze, care “hrã-neºte rinichiul ºi întãreºteYang-ul”, reprezentând ast-fel un excelent afrodiziacpentru ambele sexe. Princi-piul activ numit icariin acþio-neazã astfel: la bãrbaþi, princreºterea oxidului nitric ºi in-hibarea PDE-5 la nivelulmusculaturii netede a vase-lor sangvine din corpii caver-noºi, creºte aportul sangvin

la acest nivel ºi, ca urmare, îmbunãtãþeºte perfor-manþa sexualã; la femei, poate ajuta la refacereamusculaturii sfincterelor ºi menþinerea densitãþiiosoase.

Alte suplimente care ajutã la îmbunãtãþirea per-formanþelor sexuale sunt:

Uripotent®, compus din Serenoa Repens, Tribu-lus Terrestris, Horny Goat Weed ºi Ginseng roºu, asi-gurã menþinerea sãnãtãþii aparatului uro-genital(reduce efectele neplãcute ale mãririi în volum aprostatei, susþinând funcþia acesteia) ºi are efecttonic general, afrodiziac, influenþând pozitiv activi-tatea sexualã. În plus, creºte imunitatea organis-mului.

L-arginina & Tribulus Terrestris® - L-arginina,ajunsã în organism, se transformã în acid nitric, sub-stanþã care stimuleazã erecþia (prin dilatarea corpi-lor cavernoºi), îmbunãtãþind dinamica sexualã. Înplus, contribuie la spermatogenezã; îmbunãtãþeºterãspunsul imun; protejeazã þesutul hepatic ºi renal.Tribulus terrestris este o plantã cu proprietãþi afro-diziace, care creºte sinteza testosteronului ºi grã-beºte maturarea ovulului.

Ziziphy - Principiile active din Curmalul roºu de-terminã o mai bunã dilatare ºi irigare cu sânge a cor-pilor cavernoºi (formaþiuni a cãror dilatare deter-minã instalarea erecþiei), ceea ce conduce la o îm-bunãtãþire a dinamicii ºi a performanþelor sexuale.

Royal Tonic Potent® - Cele douã tipuri de cap-sule (feminin ºi masculin) reechilibreazã ºi dina-mizeazã viaþa sexu-alã a cuplului. Aces-tea conþin un com-plex de substanþeactive naturale cuefecte de stimularegeneralã, îndeo-sebi sexualã (dato-ritã precursorilorhormonali), benefi-ce funcþiei repro-ductive.

Produsele prezentate mai sus sunt disponibileîn farmacii ºi plafare.

Pentru mai multe detalii]i comenzi suna[i la

num/rul 021.351.47.77 oriaccesa[i site-urile noastre:

www.medicalab.ro ]iwww.pronaturashop.ro !

EROS®

Maratonul masculin

TERAPII COMPLEMENTARE

Ce b/rbat nu-]i dore]te performan[esexuale? Acum te putem ajuta s/

ajungi campion cu EROS® !

Page 27: EXEMPLAR 127 GRATUIT FIN MEDICALÃ - saptamanamedicala.ro · 4 NOUT?{I Sãptãmâna MEDICALÃ Nr. 127 z9 - 22 martie 2011 Angina pectoral/ Inima primeºte oxigen ºi substanþe nutritive
Page 28: EXEMPLAR 127 GRATUIT FIN MEDICALÃ - saptamanamedicala.ro · 4 NOUT?{I Sãptãmâna MEDICALÃ Nr. 127 z9 - 22 martie 2011 Angina pectoral/ Inima primeºte oxigen ºi substanþe nutritive

28

UNIT?{I MEDICALE

Sãptãmâna MEDICALÃ Nr. 127 9 - 22 martie 2011

Clinici medicale

MATE FIN MEDICAL

Str. Maior Ion Coravu, nr. 20,sector 2, BucureºtiTel: 021.310.16.52;021.310.17.52;[email protected]

SCINTIGRAFIE Scintigrafie tiroidãScintigrafie renalã Scintigrafie pulmonarãScintigrafie osoasãScintigrafie cu mibiScintigrafie cu hematiimarcate, hemoragiigastrointestinale, MugaScintigrafie glande salvareScintigrafie diverticul MeckelScintigrafie celebralãECOGRAFIEEcografii uzuale

Ecografie mamarã, pãrþi moi,

pediatricã, sarcinã,

transvaginal

GRAL MEDICAL

Str. Traian Popovici (fostaUnitãþii) nr. 79-91, sector 3,BucureºtiTel./Fax: 021/323.00.00 (02)Mobil: [email protected]

Consultaþii ºi investigaþii despecialitateAnalize medicale delaborator

Imagisticã medicalã

(radiologie, CT, RMN,

mamografie)

Radiologie dentarã

Abonamente de sãnãtate

Medicina muncii

Spitalizare de zi (Dializã,

Litotriþie, Tratamentul

Pintenilor Calcaneeni,

Tratamentul Rãnilor

Deschise, Radioterapie ºi

Chimioterapie)

CENTRUL MEDICAL MATEI BASARAB

Str. Matei Basarab nr. 45,sector 3, BucureºtiTel: 021 302,94,34

Analize de laboratorEcografieMorfologie fetalãObstetricã-ginecologiePneumologie/SomnologieNeurologieEndocrinologieCardiologie/Medicinã internãORLDermatologieAcupuncturãStomatologieMedicina muncii

CENTRELE MEDICALE PULS

www.PULSMEDICA.roStr. Tunari, nr. 37tel: 212.40.400745.12.99.440723.180.968Str. Teiul Doamnei, nr. 2 tel: 242.13.760745.12.99.550723.180.969Str. Turda, nr. 127tel: 224.01.870741.20.99.650723.180.979

Specialitati medicale:- Alergologie; - Chirurgie- Cardiologie; - Dermatologie- Endocrinologie- Gastroenterologie;- Medicina interna;- Medicina de familie;- Medicina muncii;- Neurologie; - Nefrologie;- Orl- Audiometrie;- Oftalmologie- Obstetrica-Ginecologie - Oncologie - Ortopedie- Pediatrie - Pneumologie- Psihiatrie - Psihologie- Reumatologie - Urologie

SOS MEDICAL GRUPStr. Caragea Ioan Vodã, Nr. 1, sector 1, Bucureºti Tel: 021 / 212.13.43 Fax: 021 / 212.14.59 E-mail: [email protected] Web: www.sos-medical.net Alergologie, Cardiologie Dermatologie, Diabet ºinutriþie, Endocrinologie

ºi disfuncþii sexualePsihoterapie Neurologie Oftalmologie, Ortopedie Urologie, Ginecologie Psihiatrie, Psihologie Pediatrie -Homeopatie copiiGedicinã generalãMedicinã internãMedicinã de familie

CENTRUL MEDICAL DR TIRON

Str. ªtirbei Vodã, nr. 94, sector 1, Bucureºtitel 313.50.93; fax 313.50.24;[email protected]

Analizã mineralã tisularãOrtopediePosturologieOzonoterapieOsteopatieAcupuncturãMedicinã generalã

•computer tomograf •rezonanta magnetics •radiologie conventionala •mamografie

• osteodensiometrie DXA •electromiografie •neurosonologie •ecografie doppler •ecografie

generala •cardiologie •medicina de familie •laborator analize medicale.

Centrele MedicaleHIPERDIA

ªI PROLIFE

•Str. Ritmului, nr.2, sector 2

Tel./Fax: 021. 250.67.85,

021.250. 73.20

[email protected]•Sos. Berceni, nr. 10-12,sector 4 (Spitalul Bagdasar-Arseni)Tel./Fax: 021. 334.37.30,021. [email protected]

•B-dul Marasesti, nr.17, s 1, Tel./Fax: 021.250.67.85,[email protected]•Sos. Stefan Cel Mare, nr.19-21, sector 2 (Spitalul Colentina)Tel./Fax: 021. 311.73.7l,021. [email protected]

Page 29: EXEMPLAR 127 GRATUIT FIN MEDICALÃ - saptamanamedicala.ro · 4 NOUT?{I Sãptãmâna MEDICALÃ Nr. 127 z9 - 22 martie 2011 Angina pectoral/ Inima primeºte oxigen ºi substanþe nutritive

29

UNIT?{I MEDICALE

www.saptamanamedicala.ro

CLINICA INTRO MED Bd. Ferdinand I, nr. 31, et. 1,sector 2, BucureºtiTelefon: (021) 252 55 58;(031) 805 62 95Fax: (021) 252 55 59e-mail: [email protected]: www.intromed.ro

•medicinã internã, •cardiologie,•pediatrie, •endocrinologie, •dermatologie (inclusiv laser CO2), •obstetricã-ginecologie, •fizioterapie•Ecografie: abdomen, cord,vase, tiroidã, sân, transvaginalã, sarcinã, 4D, Doppler color

MEDISYSTEM CENTRU MEDICAL

BucurestiBd. Timisoara, nr. 17A, sector 6Tel: 021 440.30.91/440.30.92Cardiologie, dermatologie,ecografie, ginecologie, labo-rator analize medicale, medi-cina muncii, medicina gener-ala, medicina interna, neu-rologie, oftalmologie, ORL.

CENTRUL MEDICAL LOTUS MEDICA

Sos. Olteniþei, nr.105, bloc

intec, et.2, sector 4

332.31.41, 332.27.89,

332.63.75, 332.63.75

[email protected]

stomatologie

radiologie

analize de laborator

medicina muncii

balneofizioterapie

cabinete de specialitate

cardiologie

chirurgie

dermatologie-venerologie

ecografie

gastroenterologie

medicinã internã

nefrologie

neurologie

obstetricã-ginecologie

oftalmologie

orl

psihiatrie

psihologi

reumatologie

Investigaþii medicale LIL MED CLINICA MEDICALA

Bucuresti, Suzana nr. 7, corp1, sector 5 Telefon: (021) 420.60.55Fax: (021) [email protected]

Laborator de analize medicale (hematologie, coag-ulare, imunohematologie, imunolo-gie, biochimie, microbiologie,parazitologie, citologie: examen Babes Papanicolau)Recoltare probe de sangeRecoltare probe de microbiologie: Exudat faringian, Exudat lingual, Exudat nazal, Sputa,Urocultura, Sediment urinar,Coprocultura, Examen coproparazitologicRadiologie – imagistica medicala•Ecografii: abdominala, parti moi,obstretica–ginecologie, vasculara doppler

Medicinã de urgenþã

AMBULANÞA SOSStr. Caragea Ioan Vodã, Nr. 1, sector 1, Bucureºti 021.97610722 333 0000744 323 0000788 787 000 [email protected] Web: www.sos-medical.net

SALVAREA PULS tel: 021.97330749.973.9730720.973.973

UrgenteTratamenteAnalize la domiciliuTransport medicalizatECG; Ecografii

CCeennttrruull ddee eesstteettiiccãã ººii îînnffrruummuusseeþþaarreeStr. Aaron Florian, nr. 4,

sector 2, BucureºtiTel: 021-318.65.70

021-318.65.71Fax: 021-318.65.77

Web: www.dermalogic.roEmail: [email protected]

•Tratamente faciale••Machiaj permanent•

•Lifting facial nonchirurgical•

•Epilare definitivã•

Page 30: EXEMPLAR 127 GRATUIT FIN MEDICALÃ - saptamanamedicala.ro · 4 NOUT?{I Sãptãmâna MEDICALÃ Nr. 127 z9 - 22 martie 2011 Angina pectoral/ Inima primeºte oxigen ºi substanþe nutritive

30

UNIT?{I MEDICALE

Sãptãmâna MEDICALÃ Nr. 127 9 - 22 martie 2011

Chirurgie esteticã

Ginecologie

GYNECOLANDStr. Gramont nr. 7 (Piata Regina Maria - Rond Cosbuc), Sector 4,Bucuresti.Telefon / Fax: 021 337 2953; 021 336 43 73Email: [email protected]

Interventii Chirurgicale: oper-atii genitale, operatii pe san(senologice)Consultatii obstretica ginecologie

Oftalmologie

AMA OPTIMEXStr. Toamnei, nr. 54, sector 2Tel: 021-610 36 47;021-21116 22;0723 889 315;0372708 708Fax: 0372 708 733E-mail: [email protected]@cataracta.ro www.amaoptimex.ro

•Investigatii oftalomologice:Biometrie, Ecografie,

Tonometrie oculara, Examende camp vizual computerizat,Pahimetrie, Dioptron,Keratometrie, Determinareadiametrului pupilar,Determinarea diametruluicorneean, Topografiecorneeana, BiomicroscopieSpeculara (masurareacelulelor endoteliale)•Operatii: de Cataracta, deGlaucom, de Pterigion, deStrabism, ale Pleoapelor.Reducerea dioptriilor cu laser - LASEK, PRK(miopie, hipermetropie, astig-matism), reducerea dioptriilorforte (miopie, hipermetropie)•Tratamente Laser•Tratamentul DMLV(degenerescenta macularalegata de varsta)•Analize necesare pentruoperatie:Hemoleucograma,Coagulograma, Glicemie, Uree, VSH,AST, ALT, Bilirubina totala,HVB, HVC, HIV, Consult cardi-ologic, EKG,dispozitive deajutor vizual pentru slabvazatori •Optica Medicala

Psihiatrie

PSIHOTOP CABINET PSIHIATRIC

BucurestiStr. Av. Iuliu Tetrat nr. 23,Sector 1 Tel./Fax: 230 96 12 Email: [email protected]•Examinare psihiatrica, psihodiagnostic cu indicatiipentru tratament de specialitate •Control psihiatric periodic •Tratament psiho-relaxantcentrat pe pacient

Recuperare

MEDICAL CARECENTRU DERECUPERARE MEDICALÃ

Intr. Tudor Stefan nr.42-44 (Dorobanti),Sect.1, BucureºtiTel.: 233.97.76

0723 626 [email protected]

MMeeddiicciinnaa ffiizziiccãã ººii ddee rreeccuuppeerraarree mmeeddiiccaallãã,, LLaasseerrtteerraappiiee,, MMaassaajj tteerraappeeuuttiicc ººii ddee rreellaaxxaarree,, GGiimmnnaassttiiccãã mmeeddiiccaallaa,, FFiittnneesssstteerraappeeuuttiiccKKiinneettootteerraappiiee

CEDRU - SAN Sos. Stefan Cel Mare, nr. 240, bl. 59A, et. 1, ap. 4, sector 2Tel: 021 619 1117, 021 619 [email protected]

Recuperare medicalã, medicinã fizicã ºi balneologie

Str. Comana nr. 50, sector1, - Bucureti Telefon: 031.711.15.20;031.711.15.21/0733.072.909;0733.072.919 E-mail:[email protected] Servicii de investigaii imag-istice: Radiologie digitaliza-ta, Tomografie computeriza-ta- CT, Rezonantä magneti-ca- RM, Mamografie digita-lizata, Osteodensitometrie,Echografie

Bd. Ferdinand nr. 141, sector 2, Bucureºti Telefon: 031.711.15.15/0733.072.910;0733.072.920 E-mail:[email protected] Peste 30 de specialitätimedicochirurgicale, dotatcu bloc operator - ATI pen-tru chirurgie de zi, un cabi-net oftalmologic avant-gardist si multe alte puncteforte. Toate dotä rile adap-tate standardeloreuropene.

Str. Ciresului nr. 1, sector 2- Bucureti Telefon: 021.326.27.41 E-mail:[email protected] Acreditare ISO.Puncte forte:biologia moleculara, incar-carea cantitativa pentruvirusul hepatic B si C, HIV siHPV.

Calea Calarasilor nr. 88, sector 3 - Bucureti Telefon: 021.321.53.10 E-maiL:[email protected] Servicii de kinetoterapie,fizioterapie, masaj, refle-xoterapie i acupunturä,oferite pentru recuperäriaLe unor päri aLe corpuluiuman afectate de boalã ºitraumatis me. Asiguräm gimnasticä recu-peratorie pentru copii,adulþi sportivi.

wwwwww..CCeennttrruullMMeeddiiccaallFFooccuuss..rroo

LISTA CCªTIGÃTORILORLISTA CCªTIGÃTORILORCONCURSULUI PPRO NNATURACONCURSULUI PPRO NNATURA

PPooppoovviiccii CCrriissttiiaann,, MMaatteeii SSiillvviiaa,, BBuuzzooiiaannuu MMaarriinneellaa,, RRuuccaarreeaannuu TTrraaiiaann,,MMaarrcceellaa HHaaddmmaass,, AAlleexxaannddrruu CCoossttaacchhee,,MMaaiieerr PPeettrriiccaa,, LLaaccrraammiiooaarraa LLuunnccaassuu,,

NNeecchhiittaa NNaattaalliiaa

Page 31: EXEMPLAR 127 GRATUIT FIN MEDICALÃ - saptamanamedicala.ro · 4 NOUT?{I Sãptãmâna MEDICALÃ Nr. 127 z9 - 22 martie 2011 Angina pectoral/ Inima primeºte oxigen ºi substanþe nutritive
Page 32: EXEMPLAR 127 GRATUIT FIN MEDICALÃ - saptamanamedicala.ro · 4 NOUT?{I Sãptãmâna MEDICALÃ Nr. 127 z9 - 22 martie 2011 Angina pectoral/ Inima primeºte oxigen ºi substanþe nutritive