Embed Size (px)
Citation preview
15
AE Interferenþe economice
Nr. 16 Septembrie 2004�
Articolul prezintã rezultatele cercetãrilorprivind obþinerea unor suplimente nutriþionaledestinate sportivilor de performanþã, caformule susþinãtoare de efort, bazate peingrediente naturale, necontaminate cusubstanþe dãunãtoare sãnãtãþii ºi elaborareametodologiilor de decelare ºi de cuantificare asubstanþelor interzise, în vederea testãriiacestor suplimente pe baza unor tehnicispecifice.
În acest sens, sunt reliefate, în primul rând,câteva dintre cele mai importante beneficiieconomice ºi sociale obþinute în urmacercetãr i lo r în t repr inse º i care secaracterizeazã în tot atâtea posibilitãþi deîmbunãtãþire a alimentaþiei sportivilor deperformanþã, în condiþiile depunerii de cãtreaceºtia a unor eforturi maximale în timpulpregãtirii ºi desfãºurãrii competiþiilor specifice,precum ºi în perioadele de refacere.
Astfel, sunt prezentate: un studiudocumentar privind definirea cadruluiconceptual ºi operaþional referitor lasuplimentele nutriþionale, rolul ºi importanþaacestora în alimentaþia sportivilor deperformanþã, clasificarea generalã ºiparticularã a suplimentelor nutriþionaledestinate acestei categorii de sportivi, precumºi câteva posibilitãþi privind modelarea valoriinutritive a acestor alimente cu utilizãrispeciale. Nu în ultimul rând se au în vedereacele caracteristici care definesc inocuitateasuplimentelor nutriþionale ºi care le asigurãacestora o bunã siguranþã în consum.
The article presents the results of theresearches related to the way of obtaining thenutrient supplements for the sportsmen, as aneffort-supportive formula, based on naturalingred ients , non-contaminated wi thsubstances that could harm the health and theelaboration of the methodologies fordiscovering and quantifying the forbiddensubstances in order to test these supplementsthrough specific techniques.
Therefore we present, first of all, some ofthe most important economic and socialbenefits got after making many researches thatcould improve the sportsmen’s nourishment,when they are making the maximum effortduring both their training and the specificsports competitions but also during therecovering periods.
Thus, we have made a documentarypresentation for defining the conceptual andoperating frame-work relating to the nutrientsupplements, their influence and importance inthe sportsmen’s nourishment, the general andspecial classification of the nutrientsupplements as well as some possibilities toinfluence the nutritive value of this kind of food.Last but not least, we are taking intoconsideration those characteristics that definethe innocuity of the nutrient supplements andmake them safe for being consumed.
•consumator, calitate, inocuitatesupliment alimentarsupliment nutriþionalnutriþie, proiectare nutriþionalãpuritate, siguranþãsecuritate, protecþie
consumer, quality, innocuityalimentary supplementnutrient supplementnutrition, nutrient projectionpureness, safetysecurity, protection
•
•
•
•
•
•
•
•
•
•
•
Prof. univ. dr. Rodica PamfilieAcademia de Studii Economice Bucureºti
EXIGEN E VIZÂND CALITATEA I INOCUITATEASUPLIMENTELOR NUTRI IONALE DESTINATE
SPORTIVILOR DE PERFORMAN
Þ ªÞ
ÞÃ
Rezumat Abstract
KeywordsCuvinte-cheie
Lector univ. dr. Dorin Vicenþiu PopescuAcademia de Studii Economice Bucureº[email protected]
Lector univ. drd. Magdalena BobeAcademia de Studii Economice Bucureºti
16
AE
Amfiteatru economic
În cadrul Planului Naþional de Cercetare, Dezvoltare ºi Inovare al Ministerului Educaþiei,Cercetãrii ºi Tineretului, Programul CERES, se deruleazã proiectul “Cercetãri privindrealizarea ºi testarea unor suplimente nutriþionale bazate pe ingrediente naturale, destinatesusþinerii eforturilor maximale la sportivii de performanþã”, finanþat prin contractul nr.3PP8/26.11. 2003, având ca beneficiar Agenþia Naþionalã pentru Sport, execuþia obiectivelorproiectului este asiguratã prin participarea unor universitãþi ºi institute de cercetareprestigioase din România: Academia de Studii Economice din Bucureºti, SC Institutul deCercetãri Alimentare SA Bucureºti, Universitatea “Dunãrea de Jos” Galaþi ºi Institutul deNutriþie, Diabet ºi Boli Metabolice “N. Paulescu” Bucureºti, sub coordonarea Academiei deStudii Economice din Bucureºti.
IntroducereImpactul economico-social urmãrit prin
acest proiect poate fi sintetizat în urmãtoareleefecte:
-selectarea ingredientelor dupã principiulcelui mai avantajos raport dintre preþ/costuri/valoare nutritivã, în sensul minimizãrii preþuluiºi costurilor, maximizãrii valorii nutritive, pebaza unui model de calcul;
-selectarea celor mai avantajoaseambalaje ºi modalitãþi de ambalare din punctde vedere al stabilitãþii la pãstrare, alfuncþionalitãþii ºi al igienei alimentului,corespunzãtoare suplimentelor nutriþionalerealizate;
-asigurarea celui mai convenabil echilibrual mesajului informaþional al etichetei privindmenþ iuni le obl igator i i , supl imentare,nutriþionale ºi promoþionale;
-motivarea opþiunii pentru alimentele demaximã siguranþã nutriþionalã, utilizând materiiprime naturale, nepoluate sau cu substanþeantinutriþionale;
-posibilitatea de a obþine cele mai potriviteproduse alimentare/suplimente nutriþionale, lacosturi ºi preþuri mai scãzute faþã de celepracticate pe plan internaþional, în raport cualocãrile financiare.
-posibilitatea ca sportivul de performanþã sãconsume cu plãcere ºi cu încrederesuplimentele nutriþionale obþinute, în toatefazele act ivi tãþ i i sale (antrenament,postantrenament, efort maximal);
-eliminarea suspiciunilor referitoare laprezenþa unor substanþe interzise însuplimentele nutriþionale, care se pot constituiîn surse de dopaj.
Deºi vechimea alimentaþiei se confundã cuînsãºi istoria umanitãþii, o alimentaþie corectã,adecvatã diferitelor condiþii de viaþã ºi eforteste o problemã de actualitate, care preocupãcercetãtorii din multe domenii de activitate:
nutriþie, tehnologie alimentarã, igienaalimentaþiei, medicina muncii ºi, nu în ultimulrând, medicina sportivã.
Aceastã preocupare a contribuit laîmbogãþirea gamei produselor alimentare cunoi sortimente, din dorinþa de a satisface câtmai complet necesitãþile nutritive ale diferitelorgrupe de consumatori, în funcþie de condiþiilefiziologice speciale, vârstã ºi efort.
În acest sens,semnificã
.
pot fi definite drept
sunt definite în careprezentând
”.
•
Suplimentele nutritiveOrdinul MSF 282/2001
economice:
sociale:
suplimentele alimentare
Suplimentele nutritive
•
produsele alimentare al cãror scopeste sã suplimenteze dieta normalã ºi carereprezintã surse concentrate de nutrienþi saualte substanþe cu efect nutriþional saufiziologic, singure sau în combinaþii,comercializate sub formã dozatã, ºi anumesub formã de capsule, pastile, tablete, pilulesau alte forme similare; pacheþele cu pudre,ampule cu lichide, în sticluþe cu picurãtorprecum ºi în alte forme similare pentru lichideºi pudre, destinate a fi luate în cantitãþi unitaremici, mãsurate
acele produse alimentare care conþin un plusde nutrienþi cu o biodisponibilitate ridicatã,destinate a acoperi necesitãþile nutritivefiziologice specifice.
preparate condiþionate subformã de tablete, capsule, drajeuri, pulberi saulichide, care au în compoziþia lor nutrienþi(macro- ºi micronutrienþi) ºi/sau alte substanþecomestibile, care sunt consumate în cantitãþidefinite, în mod suplimentar faþã de aportulalimentar obiºnuit
Suplimentele nutriþionale.Concept ºi importanþã înalimentaþie
“
Potrivit Ordonanþei de urgenþã aGuvernului României nr. 97/21 iunie 2001privind reglementarea producþiei ,circulaþiei ºi comercializãrii alimentelornutrienþii ºi/sau suplimentele alimentare
1.
2.
17
AE Interferenþe economice
Nr. 16 Septembrie 2004�
reprezintã substanþe nutritive, respectivprotide, lipide, glucide, vitamine, macro ºimicroelemente minerale ºi/sau preparateprelucrate sub formã de tablete, capsule,drajeuri, pulberi sau lichide care au încompoziþia lor macro ºi micronutrienþi ºi/saualte substanþe comestibile, care suntconsumate în cantitãþi definite, în modsuplimentar faþã de aportul alimentar obiºnuit.
Studiul de faþã se referã la posibilitatea de aoferi sportivilor de performanþã o alimentaþieadecvatã cu ajutorul suplimentelor alimentare.
Cercetãrile actuale asupra fiziologieispecifice performanþelor sportive evidenþiazãmarea complexitate a mecanismelorfiziologice care, în aceste condiþii, asigurã:activitatea cardiovascularã, activitatearespiratorie, activitatea neuromuscularã,ac t i v i t a tea me tabo l i cã , ac t i v i t ã þ i l eneuroendocrinã ºi neuropsihicã.
Înþelegerea mai profundã a acestormecanisme f iz io logice, capabi le sãactualizeze potenþialitãþile biologice aleorganismului uman, a ridicat performanþelesportive actuale la niveluri superioare faþã decele atinse în deceniile anterioare.
Astãzi, se ºtie cã, un sportiv de performanþãeste supus nu numai unui efort muscularcrescut, ci, mai ales, unui efort neuropsihicintens, care necesitã intrarea în acþiune atuturor mecanismelor fizilogice ºi biologicemenþionate. Asigurarea numai a nutrienþilorcapabili sã înlocuiascã pierderile substanþialede la nivelul muscular este departe de asatisface necesitãþile reale ale sportivilor deperformanþã.
Este admis de cãtre toþi nutriþioniºtii cãfuncþia alimentaþiei, reprezentând schimbulpermanent de informaþie, energie ºi substanþã,este, alãturi de respiraþie, cea mai strânsãlegãturã a organismului uman cu mediul sãude viaþã. Iatã de ce, în condiþiile specificeperformanþelor sportive, aceastã legãturãtrebuie sã fie cât mai adecvatã.
Analizând
, se observã urmãtoarele:- se referã în
special la structura alimentului, care trebuie sãfie cât mai apropiatã de posibilitãþileorganismului de a-l prelucra digestiv ºimetabolic, având o biodisponibilitate ridicatã;
- se referã, atât laconþinutul în nutrienþi bogaþi energetic, cât ºibiodisponibili;
- se referã la
conþinutul general de nutrienþi ºi la echilibrulproporþional dintre aceºtia.
Analizând în acest mod proprietãþilenutriþionale ale suplimentelor alimentare, sepot identifica ºi
, în aceste condiþii,în alimentaþie.
Acestea sunt, chiar dacã sunt bogate în
nutrienþi energetizanþi.De asemenea, nu sunt indicate
. Unexemplu în acest sens este interzicereaconsumului de alcool etilic, care, deºi are unconþinut caloric foarte mare (care nu seconservã însã în organismul uman), estemetabolizat cu un consum ridicat de vitaminaB1, necesarã ºi metabolismului glucidic, atâtde necesar efortului neuromuscular.
Este bine cunoscut faptul cã performanþelesportive intense, dar de scurtã duratã(exemplu: alergarea de 100 m), se realizeazãîn condiþii fiziologice de “datorie de oxigen”,sportivii nerespirând în intervalul de timp câtdureazã cursa respectivã. Pentru a le facilitaefortul, alimentaþia lor trebuie sã fie bogatã înglucide ce conþin în molecula lor oxigen ºi învitamine din grupul B, în special B1, careasigurã utilizarea lor metabolicã eficientã.
Nu tot acelaºi regim alimentar trebuieasigurat alergãtorilor de cursã lungã, carenecesitã o cantitate ºi mai mare de calorii, cese pot elibera treptat. Acestora li se poateadministra o dietã bogatã în lipide, de tipulciocolatei sau a halvalei.
cele trei aspecte ale acestuischimb, care se realizeazã prin intermediulalimentului
schimbul de informaþie
schimbul de energie
schimbul de substanþã
�
�
�
substanþe produse care nusunt indicate a fi utilizate
produsele greu de digeratºi/sau metabolizat
alimentelesau substanþele pentru prelucrarea cãroraorganismul uman consumã o cantitatecrescutã de enzime sau vitamine
Vitamina A
Vitamina B1
Vitamina C
Vitamina E
Vitamina B12
Vitamina D
18
AE
Amfiteatru economic
Menþionãm cã în toate cazurile de eforturisportive ºi mai ales în cursul competiþiilorsportive, o grijã deosebitã trebuie acordatãstress-ului neuropsihic, care este asociatefortului respectiv.
Astfel, este bine cunoscutã importanþacapacitãþii de concentrare a sportivilor ºi aechilibrului lor psihic. În acest sens,alimentaþia trebuie sã fie foarte bine echilibratãsub aspectul compoziþiei în vitamine ºiminerale, precum ºi în oligominerale cu rolimportant biocatalitic, intervenind în reglãrilecomplexe bioenergetice ale sistemuluineuroendocrin ºi neuromuscular. Deasemenea, menþionãm rolul important alprecursorilor peptidici ºi proteici al unorneurotransmiþãtori, putând fi favorizat de oalimentaþie conþinând suplimente alimentareadecvate.
Alþi componenþi necesari unor suplimentealimentare pentru sportivii de performanþãsunt substanþele cu rol antioxidant (deexemplu: vitamina E, provitamina A, seleniuetc.), care scad concentraþia de radicali liberigeneraþi de efortul intens.
Menþionãm cã
De asemenea, o altã condiþie este
Altã condiþie esteindividualizarea alimentaþiei, deoarece fiecareorganism are o reactivitate biologicã proprie,ce se evidenþiazã mai ales în condiþii de efort.
Clasificarea generalã a suplimentelornutritive este prezentatã în continuare:
(peste 70%) ºi(10-25%) recomandate în special celor carevor sã ia rapid în greutate.
Acestea sunt bogate în calorii ºi sunt foarteutile în special ectomorfilor (tip slab, longilin,care ia greu în greutate), cãrora li serecomandã douã-trei doze pe zi din acesteproduse. Ele sunt utile ºi celorlalte categorii,însã numai o dozã imediat dupã antrenament,pentru a nu se îngrãºa. În aceastã categorieintrã Mega Mass, Gain Fast etc.
(proteine 30-50%,
carbohidraþi 60-40%), care conþin ºi o cantitateapreciabilã de ºi care suntconsiderate a fi utile atât , cât ºicelor care doar vor sã-ºi menþinã o sãnãtateperfectã, deoarece prin compoziþia echilibratãreprezintã un înlocuitor excelent al meselortradiþionale, fiind aproape de compoziþia lor,fãrã sã conþinã însã grãsimi nedorite saucolesterol.
Aceste suplimente sunt în vogã în America,fiind considerate un mod eficient de a preveniºi combate prin alimentaþie diferite boli precumarteroscleroza, obezitatea, diabetul etc. Celmai bine vândut supliment alimentar inAmerica este din aceastã categorie ºi senumeºte Met-RX. Pe piaþa româneascã avemdin aceastã categorie Siluet-R, produs care,dupã ultimele informaþii, pare sã fie, deasemenea, cel mai cumpãrat. Din aceastãcategorie fac parte ºi Mass-R2, Super Mass-Retc.
(proteine60-99%, carbohidraþi 0-35%); acest tip deproduse este recomandat
(
), care nu-ºi pot asigura dinalimentaþie cantitatea necesarã, ori caretrebuie sã menþinã sau sã construiascã masamuscularã fãrã a acumula grãsime, ºtiut fiindcã, în general, alimentele bogate în proteineau ºi grãsimi (carnea de porc, vitã, oul, lapteleetc.).
Produsele sunt utile în special endomorfilor(tip cu oase groase, scurte, cu tendinþe deîngrãºare), dar ºi celorlalte categorii înmomentul în care doresc sã reducã stratuladipos pentru un concurs, de exemplu. Înaceastã categorie intrã Ideal Protein, Milk &Egg, Prot-R 65, Prot-R 85 ºi Super Protein -R90.
.Avantajul major al acestor produse faþã de
concentratele proteice este acela cãorganismul nu trebuie decât sã absoarbãaminoacizii, fapt care dureazã aproximativcinci minute, comparativ cu aproximativ 30 încazul concentratelor proteice. Prin folosireaaminoacizilor liberi se scurteazã deci timpuldintre sfârºitul antrenamentului, moment încare nevoia de aminoacizi a organismului esteacutã, ºi momentul absorbþiei acestora,
alimentaþia corectã asportivilor trebuie sã fie permanentã, iar înmomentele care preced competiþiile sauantrenamentele intense trebuie sã fieadaptatã acestora.
adaptarea alimentaþiei la specificulefortului sau al sportului
sportivilor
sportivilor cunecesitãþi crescute de proteine culturiºti,halterofili, luptãtori, canotori etc. - sportivide forþã în general
.
Clasificarea suplimentelornutriþionale
suplimente cu concentraþie mare decarbohidraþi micã de proteine
suplimente cu concentraþie medie deproteine ºi carbohidraþi
fibre vegetale
suplimente cu o concentraþie mare deproteine ºi micã de carbohidraþi
aminoacizii liberi se gãsesc sub formãde capsule, pastile, sub formã de pudrãsau, mai rar, lichide
�
�
�
�
3.
19
AE Interferenþe economice
Nr. 16 Septembrie 2004�
comparativ cu cazul utilizãrii proteinelor.În conformitate cu prevederile
,e
vitamine ºi elemente minerale în cantitãþicare pe unitatea de consum (tabletã, capsulã,drajeu, linguriþã etc.) nu depãºesc de 3 oridozele fiziologice zilnice recomandate pentruo persoanã în cazul vitaminelor hidrosolubile ºide 1,5 ori în cazul vitaminelor liposolubile ºi alelementelor minerale;
proteine pure sau sub formã deconcentrate proteice, izolate proteice ºihidrolizate proteice, aminoacizi ºi amestecuriale acestora;
uleiuri alimentare considerate dietetice(de exemplu: uleiuri din germeni de seminþe decereale, uleiuri din ficat de peºte) ºi acizi graºipolinesaturaþi esenþiali;
f o s f o l i p i d e ( l e c i t i n e , c e f a l i n e ,serinfosfatide, inozitolfosfatide) pânã lacantitãþi ale conþinutului de fosfor de 1 g/zi;
fibre alimentare pânã la cantitatea de 24g/zi;
lapte pentru copii, indiferent de vârsta deadministrare, dar fãrã indicaþii terapeutice;
produse pentru copii: lapte cu cerealeºi/sau fructe, produse tip “ aby-food
îndulcitori sintetici alimentari;produse pentru slãbit ºi pentru
menþinerea greutãþii corporale, fãrã indicaþiiterapeutice;
produse parabiot ice: probiot ice,prebiotice, simbiotice - alimente funcþionalecare regleazã flora microbianã intestinalã;
produse pentru sportivi care conþinvitamine, elemente minerale, proteine,hidrolizate proteice, aminoacizi, glucide uºorasimilabile, acizi graºi esenþiali ºi alþi nutrienþicu rol în susþinerea efortului sportiv, înrefacerea post-efort, în dezvoltarea ºimenþinerea masei musculare.
Suplimentele nutriþionale destinatesportivilor se pot clasifica în funcþie deurmãtoarele douã criterii:
dieta pentru antrenamente;dieta în competiþiile sportive;dieta de refacere ºi odihnã;dieta pentru menþinerea masei corporale;probleme specifice ale nutriþiei sportivilor.
produse alimentare energizante bogate înglucide;
soluþii mixte electroliþi-glucide;proteine ºi compuºi proteici;suplimente (nutrienþi esenþiali ºi alþi
compuºi alimentari).
Consumul de suplimente nutriþionalegenereazã o serie de efecte pozitiveasupra sãnãtãþii, performanþelor fizice saustãrii psihice; îmbunãtãþirea stãrii de sãnãtatesau bunãstare generalã ºi/sau reducereariscului unor boli; menþinerea sãnãtãþii ºidezvoltarea optimã a organismului; reglareaunor procese din organism, controlul unorfuncþii ale organismului, reducerea durateiconvalescenþei , reducerea efectelorîmbãtrânirii; beneficiu fiziologic ºi/sauasigurarea protecþiei împotriva unor bolicronice; prevenirea deficitului de vitamine ºi desubstanþe minerale; sunt considerate caalimente pentru uti l izare nutriþ ionalãparticularã; sunt considerate ca alimentefunc þ i ona le ; sun t reg lemen ta te camedicamente; evaluarea se face dupã unprotocol similar medicamentelor; pe etichetãnu se admit revendicãri referitoare ladiagnost icarea, atenuarea, tratarea,prevenirea sau vindecarea unor boli.
Dintredatorate în
special toxicitãþii alimentelor funcþionale ºi anutraceuticelor, amintim: supradozareaprincipiilor active; interacþiunea cu altecomponente din produs; prezenþa unorsubstanþe utilizate la extracþia sau formulareaprodusului de bazã.
prin care un component poate afectaorganismul uman sunt numeroase: reacþiiadverse sau interrelaþii cu alte componente,care pot determina, fie distrugerea, fiereducerea disponibil i tãþi i nutrienþi lor;interferenþe cu utilizarea sau digestianutrienþilor; interferenþe sau interacþiuni cusubstanþe terapeutice farmacologice.
În funcþie de valoarea lor nutritivã, din punctde vedere al nutrienþilor de bazã, se poaterealiza gruparea
în: produse cupreponderenþã protidicã, lipidicã sau glucidicã.Importanþa cunoaºterii valorii nutritive amãrfurilor este dictatã ºi de segmentarea
OrdinuluiMSF 282/2001 suplimentele nutriþionalesunt reprezentate d :
Clasificarea suplimentelor nutriþionaledestinate sportivilor
Modelarea valorii nutritivea alimentelor cu utilizãrinutriþionale speciale
beneficii:
efectele negative ale consumuluide suplimente nutriþionale,
Cãile
alimentelor cu utilizãrinutriþionale generale
�
�
�
�
�
�
�
�
�
�
�
b ”;
cerinþele energeticeîn diferitele etape ale pregãtirii sportivului ºicompoziþia chimicã.1. Dupã cerinþele energetice în diferiteleetape ale pregãtirii sportivului:
2. Dupã compoziþia chimicã:
-
-
-
-
-
-
-
-
-
4.
20
AE
Amfiteatru economic
accentuatã a necesitãþilor de consumalimentar, fãcând posibilã realizarea dealimente cu utilizãri nutriþionale specifice, caresã corespundã nevoilor anumitor grupe deconsumatori (produse hipoglucidice pentrupersoanele diabetice, produse îmbogãþitenutriþional pentru copii, produse hipocaloricepentru anumite diete, produse energizantepentru sportivi º.a.).
La nivel macroeconomic,este înþeleasã ca o
componentã a cererii globale, iar situaþiaalimentarã a unei populaþii este adeseaabordatã numai la nivelul mediilor naþionaleobþinute prin metoda bilanþurilor alimentaresau a contabilitãþii naþionale. Consumulalimentar pe locuitor este principalul indicatorgeneral disponibil pentru a urmãri evoluþiasecuritãþii alimentare mondiale, mãsurat lascarã naþionalã de
(DEA) exprimate înki localor i i . Experienþa internaþ ionalãdemonstreazã cã în þãrile în care DEA sesitueazã în jurul valorii de 2700 Kcal, proporþiapersoanelor subalimentate este micã.
Diferenþa în consumul alimentar estemarcatã prin inegalitatea observatã în
Aceastã putere deconsum este caracterizatã esenþial princapacitãþile productive din economiile desubzistenþã ºi prin puterea de cumpãrare dineconomiile de piaþã.
S-a constatat cã pe mãsurã ce creºteprodusul intern brut, creºte ºi totalul de
proteine din regimul alimentar (aceastã relaþieeste valabilã ºi pentru creºterea gradului deurbanizare). Pentru niveluri scãzute alevenitului, aproximativ 75% din kilocalorii provindin poliglucide, constatându-se un consumridicat de porumb, orez, grâu, cartofi. Pemãsurã ce venitul creºte, dieta devine maicomplexã: creºte cantitatea de grãsimi (înspecial de naturã animalã), iar pondereaenergiei provenite din poliglucide se reduce la30%. Proporþia energiei din zaharuri creºte, iarcontribuþia proteinelor rãmâne relativconstantã, înregistrându-se însã un saltcalitativ, prin trecerea de la consumul deproteine vegetale la cel de proteine animale.
În înþelegerea inegalitãþilor din consumulalimentar trebuie plecat ºi de la premisa cãalimentaþia este un act social complex fondatpe satisfacerea cererii biologice, dar ºi peplãcerea de gust ºi consum de simbol, desemnificaþie socialã. Nevoile de consumalimentar sunt nevoi reale, exprimate. Demulte ori însã, cumpãrãtorul de produsealimentare are nevoie ºi de satisfacþie, atât înprocesul de achiziþie, cât ºi în cel de consum.Marketerii, sociologii º.a. apreciazã cã unpotenþial cumpãrãtor nu specificã întotdeaunaceea ce doreºte. El are nevoi neexprimate,care trebuie identificate. În plus, interesul unuicumpãrãtor depinde ºi de veniturile alocatealimentaþiei, de accesul la sortimentul dealimente oferit, de disponibilitatea ºi preþulproduselor nealimentare ºi al serviciilor.
În general este puternicînrâuritã de factori numeroºi ºi diferiþi:economici (investiþii, ofertã, venituri, preþuri);demografici (numãrul ºi structura populaþiei pevârste ºi sexe, profesii, grad de culturã ºiinstruire); sociologici (modã, mediul social,mobilitate socio-profesionalã); organizatorici(calitatea activitãþii comerciale, acþiunipromoþionale, etc.); sezonieri ºi conjuncturali.
Între obiectiv ºi subiectiv, comportamentulalimentar este rezultatul factorilor de naturãexogenã constituiþi din alimente propriu-ziseavând valoare nutritivã ºi implicând tonusulemotiv ºi de naturã endogenã de ordin
(de exemplu, senzaþia de foame sausete), (de exemplu, sensibilitateatactilã, cea termicã, gustul) ºi(semnificaþia simbolicã a alimentelor, funcþiasocialã a zilelor festive). În tot acest complex,fenomene ca instinct, dorinþã, agreabil saudezagreabil, obiºnuinþe diferã de la un individla altul ºi de la o populaþie la alta.
cererea deconsum alimentar
disponibilitãþile energeticealimentare medii
capacitatea de consum.
, cererea de mãrfuri
fiziologicsenzorial
psihologic
21
AE Interferenþe economice
Nr. 16 Septembrie 2004�
Produsele alimentare sunt incluse încategoria bunurilor de uz curent ºi secaracterizeazã, pe lângã
, prin existenþaunui anumit termen de valabilitate (sau termenlimitã de consum), prin anumite restricþii privindcondi þ i i le de pãst rare, conservare,întrebuinþare. Ele deþin un loc bine determinatîn cadrul consumului individual ºi o anumitãstabilitate în consumul final. Faþã de producþie,care are un caracter sezonier, consumulproduselor agricole (folosite în mare parte camaterii prime pentru industria alimentarã ºidoar parþial consumate în stare naturalã) estemult mai uniform, înregistrând doar uneleoscilaþii în perioada de constituire a ofertei.
cererea reprezintã
Oferta
Folosind previziunea tehnologicã, firmadispune de un instrument adecvat îndeterminarea duratei ºi a volumului eforturilornecesare înnoirii gamei sale de produse. Eaobþ ine to tdeauna in formaþ i i asupramodalitãþilor de realizare a unor nivelecalitative ale produselor în raport cu costurileacestora, cu strategiile de preþuri, cuschimbãrile în programul de distribuþie, cuoscilaþiile competitivitãþii lor pe piaþã.
Esenþialul pentru obiectul previziuniitehnologice nu este produsul ca atare, cifuncþiile lui, nevoile pe care urmeazã sã lesatisfacã. Este perimatã practica de a aveareþete pe baza oricãror altor considerentedecât cele nutriþionale. Astfel, mãrfurilealimentare actuale se caracterizeazã printr-un
, încorporând un volumdin ce în ce mai mare de progres tehnico-ºtiinþific.
epuizarea lorcontinuã în procesul de consum
un permanent stimulatorpentru producþie, pentru lãrgirea gameisortimentale ºi îmbunãtãþirea modului desatisfacere a consumului.
constituie un factor economic hotãrâtor,fiind implicatã major în structurarea ºi volumulcererii
Se considerã cã una din cele maiimportante modalitãþi de care dispune o firmãpentru a avea succes pe piaþã o constituiediferenþierea eficientã a ofertei (prin produs,servicii care însoþesc produsul, personal,imagine). Pentru produsele alimentarediferenþierea este relativ dificilã. Pentru celeprelucrate, s-arputea constitui într-o modalitate dediferenþiere, cu condiþia declarãrii reale apotenþialului energetic ºi biologic, a aditivilorutilizaþi ºi a respectãrii invariabilelor valenþeigienice. Mesajul informaþional, cuprinzândacele elemente ce vizeazã nutriþia, poate firealizat numai de cãtre firme care pot garantavalorile minime pentru datele comunicate prine t i c h e t ã s a u a m b a l a j . E v e n t u a l aneconcordanþã dintre valoarea nutritivãdeclaratã a produsului ºi cea realã,identificabilã de cãtre organismele de protecþiea consumatorului, pune în cauzã onestitatea,probi tatea ºi deci , reputaþ ia f i rmeiproducãtoare.
- valoareapsihosenzorialã, valoarea energeticã,
valoarea biologicã, valoarea igienicã - iarmodelarea ºi echilibrarea trebuie sã le vizezepe toate, înt rucât înt re ele exis tãinterdependenþã.
Trebuie avut în vedere faptul cã existã risculca modificând în sens pozitiv una din laturi (deexemplu valoarea biologicã prin adãugarea desãruri solubile de fier) se poate modifica însens negativ o altã laturã (scade valoareapsihosenzorialã, produsele cãpãtând un gustmetalic sau astringent sau o culoaredezagreabilã).
Un alt exemplu îl constituie micºorareavalorii igienice prin îmbunãtãþirea valoriipsihosenzoriale, în cazul adãugãrii în exces aunor aditivi alimentari. cãrora li s-amodelat valoarea nutritivã trebuie sã fie
, sã poatã fi
Prin control trebuie sã se asigure
Eºecul în realizarea unor produseechilibrate nutritiv ºi corect corelate cunecesitãþile segmentelor de populaþie cãrora lise adreseazã are efecte grave asuprasãnãtãþii consumatorilor, generând situaþii dedezechilibru nutriþional, cu implicaþii majore petermen lung. Pentru evitarea unor asemeneasituaþii se impune un proces corect deasigurare a calitãþii noilor produse alimentare,a cãror valoare nutritivã a fost modelatã ºiechilibratã.
grad înalt de prelucrare
Ca expresie a nevoilor de consum,
Producþia realizatãîn vederea satisfacerii nevoilor de consumse confruntã, în cadrul pieþei, cu cerinþelesocietãþii, sub forma ofertei de mãrfuri.
. Prin amplificarea formelor desatisfacere a consumului, oferta de mãrfurieste, de asemenea, generatoare de nevoi.
proiectarea nutriþionalã
Proiectarea nutriþionalãmodernã a alimentelor trebuie sã ia înconsiderare toate cele patru laturiinseparabile ale valorii nutritive
Alimentele
omogene ºi stabile prelucrate ºiobþinute în condiþii controlate.
constanþa dozelor indicate ºi omogenitateaproduselor obþinute, caracterul asimilabilal substanþei nutrit ive introduse,nealterarea caracteristicilor produsului,evitarea mãririi exagerate a costului.
22
AE
Amfiteatru economic
Tehnologia alimentarã modernã sediferenþiazã net de cea clasicã care urmãreaprioritar menþinerea sau ameliorarea calitãþiiresurselor agroalimentare. Plecând de lanecesitãþile obiective ºi subiective de consumalimentar, se selecteazã materiile primeconvenþionale ºi neconvenþionale ce urmeazãa f i încorporate, adi t iv i i a l imentar icorespunzãtori, tipurile de transformãritehnologice eficiente pentru a ajunge la unprodus finit cu proprietãþi identice sau cât maiapropiate de cele ale
Accesul consumatorilor zi de zi la alimente,este condiþionat de mecanismele prin care seformeazã sor t imentu l indust r ia l (a lproducãtorilor), completat cu un sortimentadecvat provenit din import ºi prin care seformeazã la nivelulgrosiºtilor ºi detailiºtilor. Structurarea macro ºimicroeconomicã a sortimentului de alimentepresupune utilizarea metodologiilor ºiinstrumentelor specifice managementului ºim a r k e t i n g u l u i . D a c ã s t r u c t u r a r e amacroeconomicã pe grupe de mãrfurialimentare, determinarea volumului ºiraportului între acestea constituie o problemãmanagerialã, volumul ºi structura sorto-tipo-dimensionalã a sortimentului de mãrfurialimentare constituie o problemã demarketing, pentru a asigura succesul pe piaþãa fiecãrui articol alimentar. De altfel,marketingul, managementul ºi merceologiasunt organic legate de apariþia, circulaþia ºirealizarea mãrfii pe piaþã, indiferent dacã esteun produs entitate sau o mulþime omogenã deproduse-lot de marfã.
Prin activitatea sa, prin locul deþinut încircuitul economic al bunurilor, facelegãtura dintre producþie ºi consum, fiindinfluenþat de cele douã faze ale circuituluieconomic ºi având la rândul sãu un rol activ îninfluenþarea producþiei ºi consumului,asigurãrii echilibrului dintre ele ºi, prinechilibru, în creºterea economicã (vezischema nr. 1 ).
Alimentaþia este o componentã indisolubilãa existenþei umane, omul ca organismheterotrof fiind nevoit sã preia din mediusubstanþele nutritive necesare pentrudesfãºurarea normalã a proceselormetabolice.
Cele cinci grupe de substanþe nutritive -glucidele, lipidele, protidele, substanþeleminerale ºi vitaminele - nu sunt primite caatare, ci sub forma unui complex, alimentul,ceea ce determinã ºi o relaþie psihoafectivã cuacesta, relaþie ce poate deveni chiardeterminantã în alegerea unui aliment din celedisponibile la un moment dat.
Caracterul de ingerabil al oricãrui aliment,contactul intern care se stabileºte între acestaºi organismul uman ºi, mai ales, prin aliment,între organism ºi mediul înconjurãtor, impunerespectarea de cãtre producãtorii ºicomercianþii acestor mãrfuri a unor restricþii,care sã asigure inocuitatea produselorconsumate. Caracter ist ic produseloralimentare este marea diversitate de factoricare pot influenþa inocuitatea acestora.
Al imentul este legãtura biologicãfundamentalã a omului cu mediul înconjurãtor.Orice perturbaþie a mediului îºi gãseºte, înalimente, mijlocitorul ideal pentru a ajunge laom.
Pentru a menþine starea de sãnãtate apopulaþiei, produsele alimentare trebuie sãcorespundã, în primul rând, sub aspectul
, deoareceneîndeplinirea acestei condiþii poate duce laîmbolnãviri mai mult sau mai puþin grave
Factorii naturali de mediu acþioneazã înmod inevitabil asupra mãrfurilor alimentare peîntreg circuitul materie primã - produs finit. Îndiferite momente, relaþia aliment-mediudeterminã modificãri care influenþeazãcompoziþia ºi salubritatea produsului destinatconsumului uman. Produsele au o capacitatereceptivã datoritã cãreia tot ceea ce mediulproduce ºi descarcã poate fi regãsit înacestea. Prin urmare, cele câteva perturbaþiiale mediului pot gãsi în alimente mijlocul idealpentru a ajunge la om.
Produsele alimentare vor avea oîncãrcãturã minimã de poluanþi ºi contaminanþiîn mãsura în care agenþii de agresiune suntcunoscuþi ºi controlaþi în obþinerea,prelucrarea ºi distribuþia fizicã a bunuriloralimentare.
produsului proiectat.
sortimentul comercial
comerþul
Utilizarea modelãrii în obþinerea, fabricareaºi monitorizarea continuã a proprietãþilorproduselor alimentare, atât a celor de uzgeneral, cât ºi a celor destinate unor segmentespeciale de consumatori, reprezintã nu numaiun mijloc de validare a performanþelorproducãtorilor, ci ºi o modalitate sigurã de aevita orice risc în nutriþie.
Inocuitatea suplimentelornutriþionale
calitãþii igienice (inocuitãþii)
.
5.
23
AE Interferenþe economice
Nr. 16 Septembrie 2004�
Numeroasele substanþe toxice dinalimente, care pot reduce sau chiar anihilainocuitatea acestora, cu grade diferite denocivitate ºi posibilitãþi de penetraþie extrem dealeatorii, pot fi sintetizate în urmãtoarelegrupe: substanþe antinutriþionale; substanþetoxice; produºi toxici; microtoxine; pesticide;metale ºi metaloizi toxici; aditivi alimentari;microorganisme patogene.
Nominalizarea ºi poziþionarea corectã atuturor poluanþilor ºi contaminanþilor, precum ºia implicaþiilor acestora asupra organismuluiuman, impune lãrgirea orizontului
dincolode inocuitatea clasicã (absenþa germenilorpatogeni, a toxinelor bacteriene ºi fungice, aunor otrãvuri ºi contaminanþi chimici) aacestora. În prezent ea trebuie sã aibã unconþinut complex care sã vizeze: absenþa saulimitarea strictã a unor poluanþi chimicigeneraþi de cãtre progresul tehnico-ºtiinþific(pesticide, aditivi, antibiotice), a unorsubstanþe antinutriþionale sau perturbatoareale metabolismului uman preexistente îndiferite materii prime agroalimentare clasice,
reconsiderarea poziþiei unor trofine energeticeîn plan cantitativ ºi corelativ din punct devedere igienic.
Multiplicarea factorilor care modificãinocuitatea suplimentelor nutriþionale a impusextinderea ariei de investigaþie ºi ametodologiei de analizã. În prezent, seutilizeazã metode fizico-chimice ºi analiticemoderne, de mare precizie, obiective, dar carepresupun un personal tehnic calificat,laboratoare dotate cu aparaturã ºiinstrumentar tehnologic avansat.
Standardizarea de produs soluþioneazãnumai parþial ºi indirect problema inocuitãþiialimentelor prin: admiterea într-un numãrfoarte redus a compuºilor nocivi ºi aimpuritãþilor minerale, interzicerea prezenþeimicroorganismelor patogene ºi a toxineloracestora, admiterea unor bacterii condiþionatpatogene într-un numãr foarte redus, dar fãrã alua în evidenþã toate formele de contaminanþice pot interveni în fluxul tehnologic ºi logisticnormal.
Având în vedere toate aceste aspecte,definirea conceptualã a unor noþiuni cum sunt
valoriiigienice a suplimentelor nutriþionale
Schema nr. 1 Potenþialul informativ al procesului de asigurare a calitãþii mãrfuriloralimentare
Sursa: Dima, D., Pamfilie, R., Procopie, R.., Mãrfurile alimentare în comerþul internaþional, Editura Economicã,Bucureºti, 2001
Variabile
externe
socio-
economice
Pro
iectare
Progres
stiintific
inovatii
Pro
du
ctie
ind
ustriala
alim
en
tara
Informatii
asupra
pietei
Co
mercializare
Modele de
consum
alimentar
Con
su
m
Obiective
Disponi-
bilitati
Modalitati
de
distributie
Forme
ale
consumului
alimentar
Nivelul
informativ
calitativ al
produselor
alimentare
existente
PIA
TA
Nivelul
informativ
calitativ al
noilor
produse
alimentare
PIA
TA
Valoare
psihosenzoriala
Valoare energetica
Valoare biologica
Valoare igienica
Valoare
psihosenzoriala
Valoare energetica
Valoare biologica
Valoare igienica
Feed-back informational
Flux informational
24
AE
Amfiteatru economic
puritatea, securitatea, siguranþa ºi protecþiaconsumatorilor de suplimente nutriþionalecapãtã o importanþã deosebitã.
suplimentelor nutriþionalereprezintã gradul în care acestea suntconforme cu specificaþiile de produs din punctde vedere al naturii ºi proporþiei tuturorcomponentelor conþinute ºi cu standardele învigoare privind încadrarea în nivelurile maximeadmise de contaminare fizicã, chimicã,microbiologicã, toxicologicã,radiologicã.
Pentru aceasta este necesar ca pe tot fluxultehnologic sã se asigure un control strict dinpunct de vedere al apariþiei unor riscuri, sã seînregistreze valoarea parametrilor de lucru ºisã se pãstreze documente de control pentrufiecare lot fabricat. De asemenea, se impuneca producþia sã se realizeze din materii primede calitate, garantate de furnizorul acestoraprin buletine de analizã specifice, iar loturile deproduse finite sã fie analizate în laboratoareacreditate conform specificaþiilor de produs ºicerinþelor normelor privind contaminareamicrobiologicã, chimicã ºi, în caz denecesitate, radioactivã. Comercializareasuplimentelor nutriþionale, în vedereaasigurãrii puritãþii lor, impune ca acestea sã fieambalate ºi etichetate conform legislaþiei învigoare, adicã în ambalaje originale ºi cueticheta în limba românã.
consumatorului de suplimentenutriþionale se traduce prin cantitatea dealimente necesare unui individ, exprimate înunitãþi fizice, convenþionale (kilocalorii) ºi întrofine (substanþe nutritive), pentru a-ºi asiguraechilibrul fiziologic ºi a-ºi acoperi cele 3 raþii deconsum: raþie de întreþinere; raþie de creºtere;raþie de activitate.
Deºi i se conferã o sferã de cuprinderef o a r t e a m p l ã , t o t u º i , s e c u r i t a t e aconsumatorului de suplimente nutriþionaleeste, în primul rând, o problemã de nivelindividual, a cãrei rezolvare este condiþionatãde disponibilitatea produselor, de posibilitateade acces la acestea (determinatã, în general,de puterea de cumpãrare) ºi de dorinþa de aavea o alimentaþie sãnãtoasã.
În acest sens, devine necesarã intervenþiaautoritãþilor guvernamentale care, printr-oserie de mãsuri de politicã alimentarã ºinutriþionalã, pot contribui decisiv la realizareasecuritãþii consumatorilor de suplimentenutriþionale.
Puritatea
Securitatea
Siguranþa
Protecþia
consumatorilor de suplimentenutriþionale se referã la ansamblul mãsurilornecesare pentru a se asigura protecþia,stabilitatea ºi salubritatea acestor produse,pornindu-se de la cultivare sau creºtere,producþie ori fabricaþie ºi pânã la consumulfinal.
Aceasta înseamnã cã în compoziþiasuplimentelor nutriþionale nu trebuie sã seregãseascã elemente de naturã a afectainocuitatea acestora: microorganismepatogene, substanþe chimice toxice (deexemplu, pesticide, metale grele, contaminanþiradioactivi), impuritãþi minerale neadmise saua cãror proporþie se situeazã peste limitelemaxime admise în standarde.
În acest sens, producãtorii de alimente,persoane fizice sau juridice, trebuie sãcomerc ia l i zeze numai sup l imente lenutriþionale care prezintã siguranþã, suntsalubre ºi apte pentru consum, ei fiind obligaþisã respecte parametrii privind proprietãþileorganoleptice, fizice, chimice, microbiologiceºi toxicologice ale alimentelor conformreglementãrilor legale în vigoare.
Astfel, producãtorii trebuie sã organizeze ºisã aplice controlul calitãþii igienice asuplimentelor nutriþionale, fabricate saumanipulate, în laboratoare proprii sauacreditate.
consumatorilor de suplimentenutriþionale reprezintã ansamblul de mãsuri deordin legislativ, administrativ ºi financiar princare acestora li se oferã încrederea cã potbeneficia de produse sigure, sãnãtoase ºi debunã calitate ºi cã sunt protejaþi împotrivapracticilor frauduloase de producere ºi/saucomercializare a unor bunuri care nu respectãprevederile legale referitoare la securitatea ºisãnãtatea lor.
A l t fe l spus, o bunã protecþ ie aconsumatorilor de suplimente nutriþionale nuse poate realiza în afara reglementãrii stricte acondiþiilor privind autorizarea unitãþilor careproduc, prelucreazã, depoziteazã, transportãºi comercializeazã suplimente nutriþionale, acondiþiilor privind avizarea acestor tipuri deproduse în scopul declarãrii lor ca fiind aptepentru consumul uman, respectiv a condiþiilorprivind controlul unitãþilor care produc,prelucreazã, depoziteazã, transportã ºicomercializeazã suplimente nutriþionale.
25
AE Interferenþe economice
Nr. 16 Septembrie 2004�
Concluzii
beneficii:
efectele negative
toxicitãþii alimentelor funcþionale ºi anutraceuticelor,
alimentelor cu utilizãrinutriþionale generale
alimente cu utilizãri nutriþionale specifice
Deºi vechimea alimentaþiei se confundã cuînsãºi istoria umanitãþii, o alimentaþie corectã,adecvatã diferitelor condiþii de viaþã ºi eforteste o problemã de actualitate, care preocupãcercetãtorii din multe domenii de activitate:nutriþie, tehnologie alimentarã, igienaalimentaþiei, medicina muncii ºi, nu în ultimulrând, medicina sportivã.
Aceastã preocupare a contribuit laîmbogãþirea gamei produselor alimentare cunoi sortimente, din dorinþa de a satisface câtmai complet necesitãþile nutritive ale diferitelorgrupe de consumatori, în funcþie de condiþiilefiziologice speciale, vârstã ºi efort.
Studiul de faþã se referã la posibilitatea de aoferi sportivilor de performanþã o alimentaþieadecvatã cu ajutorul suplimentelor alimentare.
Cercetãrile actuale asupra fiziologieispecifice performanþelor sportive evidenþiazãmarea complexitate a mecanismelorfiziologice care, în aceste condiþii, asigurã:activitatea cardiovascularã, activitatearespiratorie, activitatea neuromuscularã,ac t i v i t a tea me tabo l i cã , ac t i v i t ã þ i l eneuroendocrinã ºi neuropsihicã.
Înþelegerea mai profundã a acestormecanisme f iz io logice, capabi le sãactualizeze potenþialitãþile biologice aleorganismului uman, a ridicat performanþelesportive actuale la niveluri superioare faþã decele atinse în deceniile anterioare.
Astãzi se ºtie cã un sportiv de performanþãeste supus, nu numai unui efort muscularcrescut, ci, mai ales, unui efort neuropsihicintens, care necesitã intrarea în acþiune atuturor mecanismelor fizilogice ºi biologicemenþionate. Asigurarea numai a nutrienþilorcapabili sã înlocuiascã pierderile substanþialede la nivelul muscular este departe de asatisface necesitãþile reale ale sportivilor deperformanþã.
Este admis de cãtre toþi nutriþioniºtii cãfuncþia alimentaþiei, reprezentând schimbulpermanent de informaþie, energie ºi substanþã,este, alãturi de respiraþie, cea mai strânsãlegãturã a organismului uman cu mediul sãude viaþã. Iatã de ce, în condiþiile specificeperformanþelor sportive, aceastã legãturãtrebuie sã fie cât mai adecvatã.
Consumul de suplimente nutriþionalegenereazã o serie de efecte pozitiveasupra sãnãtãþii, performanþelor fizice saustãrii psihice; îmbunãtãþirea stãrii de sãnãtatesau bunãstare generalã ºi/sau reducereariscului unor boli; menþinerea sãnãtãþii ºi
dezvoltarea optimã a organismului; reglareaunor procese din organism, controlul unorfuncþii ale organismului, reducerea durateiconvalescenþei , reducerea efectelorîmbãtrânirii; beneficiu fiziologic ºi/sauasigurarea protecþiei împotriva unor bolicronice; prevenirea deficitului de vitamine ºi desubstanþe minerale; sunt considerate caalimente pentru uti l izare nutriþ ionalãparticularã; sunt considerate ca alimentefunc þ i ona le ; sun t reg lemen ta te camedicamente; evaluarea se face dupã unprotocol similar medicamentelor; pe etichetãnu se admit revendicãri referitoare ladiagnost icarea, atenuarea, tratarea,prevenirea sau vindecarea unor boli.
Dintre ale consumuluide suplimente nutriþionale, datorate în special
amintim: supradozareaprincipiilor active; interacþiunea cu altecomponente din produs; prezenþa unorsubstanþe utilizate la extracþia sau formulareaprodusului de bazã.
În funcþie de valoarea lor nutritivã, din punctde vedere al nutrienþilor de bazã, se poaterealiza gruparea
în: produse cupreponderenþã protidicã, lipidicã sau glucidicã.Importanþa cunoaºterii valorii nutritive amãrfurilor este dictatã ºi de segmentareaaccentuatã a necesitãþilor de consumalimentar, fãcând posibilã realizarea de
,care sã corespundã nevoilor anumitor grupede consumatori (produse hipoglucidice pentrupersoanele diabetice, produse îmbogãþitenutriþional pentru copii, produse hipocaloricepentru anumite diete, produse energizantepentru sportivi º.a.).
Utilizarea modelãrii în obþinerea, fabricareaºi monitorizarea continuã a proprietãþilorproduselor alimentare, atât a celor de uzgeneral, cât ºi a celor destinate unor segmentespeciale de consumatori, reprezintã nu numaiun mijloc de validare a performanþelorproducãtorilor, ci ºi o modalitate sigurã de aevita orice risc în nutriþie.
Pentru a menþine starea de sãnãtate apopulaþiei, produsele alimentare trebuie sãcorespundã, în primul rând, sub aspectul
, deoareceneîndeplinirea acestei condiþii poate duce laîmbolnãviri mai mult sau mai puþin grave
Nominalizarea ºi poziþionarea corectã atuturor poluanþilor ºi contaminanþilor, precum ºi
calitãþii igienice (inocuitãþii)
.
6.
26
AE
Amfiteatru economic
a implicaþiilor acestora asupra organismuluiuman, impune lãrgirea orizontului
dincolode inocuitatea clasicã (absenþa germenilorpatogeni, a toxinelor bacteriene ºi fungice, aunor otrãvuri ºi contaminanþi chimici) aacestora. În prezent ea trebuie sã aibã unconþinut complex care sã vizeze: absenþa saulimitarea strictã a unor poluanþi chimicigeneraþi de cãtre progresul tehnico-ºtiinþific(pesticide, aditivi, antibiotice), a unorsubstanþe antinutriþionale sau perturbatoareale metabolismului uman preexistente îndiferite materii prime agroalimentare clasice,reconsiderarea poziþiei unor trofine energeticeîn plan cantitativ ºi corelativ din punct devedere igienic.
În final, de menþionat cã problematicalegatã de asigurarea inocuitãþii bunuriloralimentare de-a lungul întregului lanþ alimentarcapãtã o importanþã deosebitã. Astfel, trebuieprecizat cã, deoarece agenþii economici nuapeleazã întotdeauna la practici dintre celemai oneste, este necesarã intervenþiaorganismelor statale - prin intermediuldiverselor reglementãri (legi, norme,standarde etc.) - în ceea ce priveºteimpunerea unor cerinþe specifice pe întregcircuitul alimentar, care sã dea încredereconsumatorilor cã bunurile pe care leachiziþioneazã nu le vor afecta siguranþa,sãnãtatea ºi interesele lor legitime.
valoriiigienice a suplimentelor nutriþionale
Bibliografie
Produsele alimentare ºi inocuitatea lor
Mãrfurile alimentare în comerþul internaþional
Toxicologia produselor alimentare
HACCP Analiza Riscurilor. Punctele Critice de Control
1. Banu, C; Vasu, C. º.a. - - Editura Tehnicã,Bucureºti, 1982
2. Dima, D.; Pamfilie, R.; Procopie, R. - -Editura Economicã, Bucureºti, 2001
3. Popa, G.; Segal, B. - - EdituraAcademiei, Bucureºti,1986
4. Rotaru, G.; Moraru, C. - -EdituraAcademicã, Galaþi, 1997
5. Ordin nr. 282/11.05.2001 pentru aprobarea Normelor privind suplimentele nutritive, M.O.nr. 322 din 15 iunie 2001, Partea I
6. Ordin nr. 387/30.05.2002 pentru aprobarea Normelor privind alimentele cu destinaþienutriþionalã specialã, M.O. nr. 926 din 18 decembrie 2002, Partea I
7. Ordin nr. 528/31.07.2001 privind producþia, importul ºi comercializarea unor produse dincategoria nutrienþi ºi/sau suplimente alimentare
8. Ordonanþã de Urgenþã nr. 97/21.06.2001 privind reglementarea producþiei, circulaþiei ºicomercializãrii alimentelor, M.O. nr. 349 din 29 iunie 2001
9. *** “Food for export manuals of food quality control”, “FAO Food and Nutrition Paper”,Rome, 1990
10. *** “Aplicarea sistemului internaþional HACCP în circuitul alimentelor”, Caiet informativ,Institutul de Igienã ºi Sãnãtate Publicã, Bucureºti, 1995
11. *** “General Principles of Food Hygiene”, CodexAlimentarius, 1997
