Speciile de plante invazive sunt fie straine, fie native (autohtone). Potentialul acestora de a ocupa nisa ecologica a altor specii este determinat de conditiile stationale favorabile. Acestea se manifesta prin afectarea unuia sau mai multor factori naturali (abiotici si biotici), schimbare determinata si de modificarea presiunii unora dintre factorii antropici. Impactul ecologic si economic al speciilor invazive se simte de la nivel local la scara globala. Oamenii de stiinta, proprietarii de teren, dar si publicul larg devine tot mai constient de acest fenomen. Invazia ecologica este considerata a doua amenintare grava pentru habitatele naturale sau seminaturale, dupa fragmentarea si pierderea acestora. Proiectul are ca scop inventarierea speciilor vegetale invazive din ariile protejate din vestul Romaniei. Un alt aspect urmarit este elaborarea de mijloace expeditive de evaluare a dinamicii si impactului celor mai frecvente specii asupra covorului vegetal. Cercetarile vor urmari aspecte privind modificarea biodiversitatii, dinamica fitocenozelor afectate de aceste specii, distributia spatiala a speciilor invazive pentru mai multe tipuri de comunitati vegetale. Pentru a spori valoarea teoretica si practica a rezultatelor se vor face interpretari statistice, previziune, simulare a dinamicii si impactului asupra covorului vegetal. Acestea sunt necesare pentru stabilirea masurilor corecte de gestionare a suprafetelor afectate de prezenta speciilor invazive. O astfel de diagnoza poate fi utila pentru stabilirea unor masuri de prevenire a expansiunii acestor specii in comunitatile vegetale. Metodele de evaluare de acest tip ar putea fi utilizate in cazul suprafetelor situate in interiorul unor arii protejate, in zone tampon şi in imediata apropiere a acestora, mai ales cand există pericolul ca una sau mai multe specii invazive sa afecteze habitatul unor specii rare.

Prezentarea proiectului: Importanta studierii speciilor invazive este data de faptul ca problematica acestora este foarte putin studiata in Romania. Studiile de acest tip sunt deosebit de complexe datorita caracterului lor interdisciplinar, astfel fiind necesare cunostinte de ecologie, botanica, fitocenologie, etc. Studiile asupra speciilor invazive fac in prezent obiectul unor noi directii de cercetare care au dus la aparitia unei noi ramuri a ecologiei, si anume ecologia invaziei, in concordanta cu problematica actuala a ecosistemelor, care sufera modificari profunde datorita activitatii directe sau indirecte a omului asupra lor. Chiar daca in multe cazuri schimbarile sunt aproape imperceptibile trebuie sesizat fiecare amanunt deoarece in timp implicatiile sunt de cele mai multe ori dezastruoase, iar rezultatele ireversibile.Pe plan international studiile de acest tip au devenit obisnuite deoarece s-au demonstrat stiintific o serie de aspecte legate de aceste specii, dar cu toate acestea sunt inca insuficiente deoarece impactul speciilor invazive este un fenomen global.Speciile de plante invazive sunt fie straine, fie native (autohtone). Potentialul acestora de a ocupa nisa ecologica a altor specii este determinat de conditiile stationale favorabile. Acestea se manifesta prin afectarea unuia sau mai multor factori naturali (abiotici si biotici), schimbare determinata si de modificarea presiunii unora dintre factorii antropici care pot influenta compozitia floristica unei fitocenoze. Ecosistemele perturbate au un potential de invazibilitate ridicat. Rolul dezechilibrelor din ecosisteme asupra proliferarii speciilor de plante invazive este esential. Dintre factorii naturali care determina dezechilibrul ecosistemelor si care determina cresterea incidentei invaziei, cei mai importanti sunt: eruptiile vulcanice, incendiile, suprapasunatul si

subpasunatul.Toate elementele de perturbare care afecteaza ecosistemele determina aparitia de conditii prielnice pentru dezvoltarea si proliferarea speciilor invazive.Invazia plantelor este dificil de inteles si de controlat, daca procesele si factorii care intervin nu sunt suficient cunoscuti. Aflarea elementelor dominante care determina succesul invaziei la orice scara, si eforturile privind combatea acestora, ar trebui sa ajute la cresterea eficientei controlului acestui fenomen.Prognozarea este relativ usor de realizat, dar in acelasi timp este dificil de demonstrat. Ecologia invaziei este un domeniu tanar si multe din previziunile a priori au fost facute prea recent pentru ca noi sa ne putem da seama de acuratetea lor.Impactul ecologic si economic al speciilor invazive se simte de la nivel local la scara globala. Oamenii de stiinta, si publicul in general devine tot mai constient asupra impactului acestui fenomen. Invazia ecologica estee considerata a doua amenintare serioasa pentru habitatele naturale, dupa fragmentarea si pierderea acestora.Modificarile profunde ale vegetatiei in vestul tarii, si nu numai, au avut loc intr-un interval foarte scurt, astfel, multe dintre studiile de acum patru-cinci decenii nemaifiind actuale deoarece comunitatile vegetale descrise nu mai sunt la fel, iar o serie de specii din acestea au disparut locul acestora fiind luat de altele, unele dintre acestea dovedindu-se invazive, ajungand sa domine in covorul vegetal.Scara de abordare a acestor studii este in concordanta cu conceptul lui PAUCHARD (2002), astfel observatiile se vor realiza la scara locala urmarindu-se arii infestate restranse, respectiv extinderea peticelor mici ocupate cu specii de plante cu caracter invaziv. Unitatile scarii temporale sunt reprezentate de ani, studiul desfasurandu-se pe o perioada de trei ani, dar se are in vedere continuarea acestuia.In primul rand proiectul are in vedere inventarierea speciilor care corespund criteriilor speciilor invazive din partea de vest a tarii. Dintre acestea se vor alege cele care prezinta populatii numeroase in perimetrul unor arii protejate si care datorita acestui fapt pun in pericol biodiversitatea covorului vegetal prin faptul ca inlocuiesc masiv speciile native. Asupra acestora se vor face studii amanuntite privind distributia spatiala, viteza de dispersie in cadrul acelor comunitati de plante, impactul acestora asupra biodiversitatii respectiv se vor realiza prin simulare modele ale acestor aspecte cu ajutorul unor programe statistice si cu ajutorul programului de modelare Scilab. Dinamica distributiei spatiale a speciilor invazive va fi observata cu ajutorul metodei careurilor prin cartografierea proiectiei partii aeriene a acestora pe o suprafata de 1 m2 pentru speciile ierboase cu talie mica, 100 m2 pentru specii arbustive sau ierboase cu talie mare, respectiv 500 m2 pentru speciile de arbori. Pe baza datelor obtinute se va calcula indicele de acoperire (%) cu ajutorul caruia se va determina in timp viteza de dispersie a speciilor studiate.De asemenea, cercetarile vor mai cuprinde relevee de vegetatie si proiectii orizontale si transversale.Deoarece se considera ca o specie invadatoare odata instalata poate facilita invazia altei specii, conform acestei teorii comunitatea vegetala devine mult mai invazibila cand are loc invazia unei specii, astfel crescand posibilitatea sporirii numarului de specii care invadeaza ecosistemul respectiv. Prezenta mai multor specii invazive in aceeasi comunitate vegetala este determinata, conform literaturii de specialitate, de faptul ca biotopul este favorabil pentru mai multe specii. Aceasta ne determina sa realizam in cadrul proiectului si o serie de analize referitoare la calitatea biotopului (sol, clima, altitudine).

Cu ajutorul modelelor si simularilor privind dinamica fiecarei specii studiate in cadrul acestor cercetari, s-ar putea face o diagnosticare expeditiva a covorului vegetal in ceea ce priveste evolutia populatiilor de specii de plante invazive pe termen scurt. O astfel de diagnoza poate fi utila pentru stabilirea unor masuri de prevenire a expansiunii acestor specii in comunitatile vegetale ierboase. Metodele de evaluare de acest tip ar putea fi utilizate si in cazul suprafetelor de pajiste situate in interiorul unor arii protejate, in zone tampon si in imediata apropiere a acestora, mai ales cand exista pericolul ca una sau mai multe specii invazive sa afecteze habitatul unor specii rare. Un exemplu in acest sens este reducerea habitatului specieiTulipa hungarica ssp. undulatifolia (laleaua Cazanelor), specie endemica in Parcul Natural Portile de Fier, datorata speciei invazive Ailanthus altissima originara din China. Astfel, determinarile bazate pe simulare pot sa ajute la luarea masurilor adecvate in timp util, acestea fiind absolut necesare in cadrul lucrarilor de restaurare ecologica.Este important ca mijloacele de evaluare ce se vor obtine sa fie expeditive, usor de folosit, astfel incat ele sa poata fi puse in aplicare si de un personal care nu are inalta calificare in acest domeniu. Expeditivitatea este importanta si datorita faptului ca de multe ori aceste lucrari pot sa aiba loc pe suprafete foarte mari de teren si intr-un timp scurt.Mijloacele de evaluare care se vor obtine se vor pune la dispozitia celor implicati in administrarea ariilor protejate, agentiilor de mediu dar si a autoritatilor locale pentru a putea utiliza informatiile obtinute cu ajutorul acestora in fundamentarea si aplicarea de proiecte de restaurare ecologica.Inventarierea speciilor invazive va putea fi facilitata de faptul ca astfel de cercetari au traditie in Cehia, Slovacia, Germania si astfel avem la dispozitie un bogat material bibliografic in acest sens.

Obiectivele proiectului:Scopul acestei lucrari este sa aduca informatii utile despre fenomenul invaziei speciilor in vestul Romaniei, fiind deja cunoscut ca acesta are implicatie globala, iar studiul speciilor invazive este un domeniu prioritar de cercetare atat pe plan national cat si international.Pentru realizarea cercetarilor au fost stabilite urmatoarele obiective:

inventarierea speciilor cu caracter invaziv din vestul tarii; stabilirea speciilor invazive care sa faca obiectul cercetarilor privind dinamica si influenta

asupra vegetatiei din ariile protejate afectate de acestea; realizarea de observatii privind evolutia in timp a gradului de acoperire cu specii invazive a

suprafetelor analizate; prelevarea de date privind o serie de factori abiotici climatici (temperatura aerului,

precipitatiile, umiditatea relativa a aerului, temperatura solului), edafici (pH, azot, fosfor, potasiu) si orografici (altitudinea) si analiza influentei exercitate de acestia asupra speciilor invazive studiate;

determinarea influentei speciilor invazive aspra unor aspecte ecologice (biodiversitate, dominanta) si economice (distributia pe grupe tehnologice a speciilor, valoarea pastorala) ale vegetatiei praticole analizate;

elaborarea unei metode expeditive de diagnosticare a starii de invadare a fitocenozelor

care sa ajute la stabilirea unor masuri adecvate de interventie si restaurare ecologica.

Planul de lucru. Obiective si activitati

AnObiective Activitati asociate

Grad de realizare

2007

1Inventarierea speciilor cu caracter invaziv din vestul tarii

1.1. Deplasari in teren

Total1.2 Efectuarea de relevee botanice1.3. Efectuarea de proiectii ale speciilor considerate invasive

2

Stabilirea speciilor invazive care sa faca obiectul cercetarilor privind dinamica si influenta asupra vegetatiei din ariile protejate afectate de acestea

2.1. Studierea releveelor botanice pentru a alege specii si suprafete de proba

Total2.2. Stabilirea speciilor invazive ce urmeaza a fi analizate din punct de vedere al dinamicii2.3. Corelarea datelor de dinamica a speciilor urmarite cu indicatori ai covorului vegetal

2008

1Inventarierea speciilor cu caracter invaziv din vestul tarii

1.1. Deplasari in teren

Total1.2. Efectuarea de relevee botanice1.3 Efectuarea de proiectii ale speciilor considerate invazive

2

Realizarea de observatii privind evolutia in timp a gradului de acoperire cu specii invazive a suprafetelor analizate

2.1. Centralizarea datelor referitoare la gradul de acoperire al suprafetei cu specii invazive

Total2.2. Compararea datelor referitoare la speciile invazive cu cele obtinute in anul anterior2.3. Compararea aspectelor statistice cu cele obtinute in anul anterior de studiu

3

Prelevarea de date privind o serie de factori abiotici climatici (temperatura aerului, precipitatiile, umiditatea relativa a aerului, temperatura solului), edafici (pH, azot, fosfor, potasiu) si orografici (altitudinea) si analiza influentei exercitate de acestia asupra speciilor invazive studiate;

3.1. Colectarea de date climatice de la statiile meteorologice cele mai apropiate de suprafata studiata

Total

3.2. Prelevarea de probe de sol si analiza acestora in laborator si inregistrarea altitudinii la care sunt situate suprafetele de studiu3.3. Asocierea valorilor inregistrate de factorii ecologici cu aspectele analizate la speciile invazive si comunitatile vegetale afectate de acestea

2009 1 Inventarierea speciilor cu caracter invaziv din vestul tarii

1.1. Deplasari in teren Total1.2. Efectuarea de relevee botanice1.3. Efectuarea de proiectii ale speciilor considerate invazive

2

Realizarea de observatii privind evolutia in timp a gradului de acoperire cu specii invazive a suprafetelor analizate

2.1. Centralizarea datelor referitoare la gradul de acoperire al suprafetei cu specii invazive2.2. Compararea datelor referitoare la speciile invazive cu cele obtinute in anul anterior2.3. Compararea aspectelor statistice cu cele obtinute in anul anterior de studiu

3

Prelevarea de date privind o serie de factori abiotici climatici (temperatura aerului, precipitatiile, umiditatea relativa a aerului, temperatura solului), edafici (pH, azot, fosfor, potasiu) si orografici (altitudinea) si analiza influentei exercitate de acestia asupra speciilor invazive studiate;

3.1. Colectarea de date climatice de la statiile meteorologice cele mai apropiate de suprafata studiata

Total

3.2. Prelevarea de probe de sol si analiza acestora in laborator3.3. Asocierea valorilor inregistrate de factorii ecologici cu aspectele analizate la speciile invazive si comunitatile vegetale afectate de acestea si compararea cu rezultatele obtinute in anul anterior

2010

1Inventarierea speciilor cu caracter invaziv din vestul tarii

1.1. Deplasari in teren

Total1.2. Efectuarea de relevee botanice1.3. Efectuarea de proiectii ale speciilor considerate invazive

2

Determinarea influentei speciilor invazive aspra unor aspecte ecologice (biodiversitate, dominanta) si economice (distributia pe grupe tehnologice a speciilor, valoarea pastorala) ale vegetatiei praticole analizate

2.1. Centralizarea datelor referitoare la dinamica speciilor invasive colectate in anii experimentali

Total2.2. Determinarea indicilor de biodiversitate si anumiti indici economico-furajeri ai vegetatiei praticole analizate2.3. Realizarea de calcule si interpretari statistice ale rezultatelor obtinute

3

Elaborarea unei metode expeditive de diagnosticare a starii de invadare a fitocenozelor care sa ajute la stabilirea unor masuri adecvate de interventie si restaurare ecologica

3.1. Realizarea de modele si simulari ale interactiunii dintre speciile invazive si factorii de mediu analizati

Total

3.2. Aplicarea modelelor si simularilor la speciile studiate pentru a compara cele mai bune variante obtinute cu date concrete inregistrate3.3. Stabilirea celei mai eficiente metode de diagnosticare a starii de invadare a fitocenoyelor si intocmirea raportului final de activitate

Rezultatele proiectului:

- Sinteza 2007- Sinteza 2008- Sinteza 2009- Sinteza 2010

Răspândirea celor mai frecvente specii invazive studiate din vestul României

Judeţul

Specia

 Timiş Arad Caraş-Severin Bihor

Ambrosia artemisiifolia L.*

Timişoara, Şag, Jebel,

Giroc, Chişoda, Voiteg,

Ghiroda, Remetea Mare,

Sânandrei, Călacea,

Orţişoara, Gelu, Variaş,

Periam, Cenad, Sânnicoalau Mare, Beba

Veche, Lovrin, Jimbolia, Cărpiniş,

Cenei, Săcălaz, Sânmihaiu

Român, Diniaş, Peciu Nou,

Banloc, Deta, Denta

Curtici, Arad, Zimandu Nou,

Şimand, Nădab, Sintea Mare, Şicula,

Vinga, Pecica, Zădăreni,   Felnac,

Vladimirescu, Şagu, Nădlac

Constantin Daicoviciu, Caransebeş,

Reşiţa, Ticvaniu Mare,

Comorâşte, Grădinari, Oraviţa,

Berzovia, Bocşa, Lupac

Chişineu-Criş, Zerind, Avram

Iancu, Ciumeghiu,

Salonta, Inand, Cefa, Leş,

Gepiu, Nojorid,

Sânmartin, Oradea, Biharia,

Tămăşeu, Roşiori, Diosig,

Săcuieni, Cherechiu,

Tarcea, Şimian, Valea

lui Mihai, Curtuişeşti

Dipsacus fullonumL.*

Moşnia, Chevereşu

Mare, Buziaş, Sinersig, Săcălaz, Beregsău

Mare, Dumbrava,

Traian Vuia,

Grădinari, Oraviţa,

Comorâşte, Ticvaniu Mare,

Răcăşdia, Greoni,

Măureni, Berzovia,

Bocşa

Topolovăţu Mare Coştei, Jamu Mare, Gherman, Liebling, Berini,

Tormac, Hăuzeşti,

Fârdea

Pteridium aquilinum(L.) Kuhn *

Fârdea, Hăuzeşti,

Făget, Gladna Montană, Marginea,

Curtea, Pietroasa,

Poieni, Nădrag, Traian Vuia, Dumbrava,

Moneasa, Avram Iancu, Vârfurile,

Săvârşin, Vărădia de Mureş,

Reşiţa, Păltiniş, Petroşniţa, Bucoşniţa,

Brebu, Reşiţa, Bocşa, Lupac, Ocna de Fier,

Cuptoare, Văliug, Brebu Nou, Armeniş, Slatina Timiş,

Vălişoara, Turnu Ruieni,

Poiana Mărului, Borlova,

Caransebeş,

Suplacu de Barcău, Aleşd, Şinteu, Auşeu, Topa de Criş, Borod, Băile Felix, Nucet, Ştei, Rieni,

Vaşcău, Cărpinet

Sarothamnus scoparius (L.) Wimmer*

Fârdea, Făget, Gladna

Montană, Marginea,

Curtea, Pietroasa,

Poieni, Nădrag, Traian Vuia, Dumbrava,

Ciudanoviţa, Caraşova,

Bocşa, Caransebeş,

Reşiţa, Soceni, Câlnic, Lupac, Biniş, Târnova, Păltiniş, Ezeriş,

Fârliug

Amorpha fruticosaL.*

Timişoara, Giarmata,

Cenad, Nădlac, Igriş, Sacoşu

Turcesc, Comloşu Mare, Moşniţa Nouă,

Albina, Niţchidorf, Şag, Parţa, Peciu Nou,

Voiteg, Stamora German, Moraviţa

Semlac, Sâmpetru German, Pecica,

Felnac, Călugăreni, Bodrogu Nou, 

Arad, Fântânele, Mândruloc,

Sâmbăteni, Păuliş, Radna, Lipova, Odvoş, Conop,

Bârzava, Căpruţa, Bata, Vărădia de Mureş, Săvârşin,

Sălciva, Chişineu-Criş, Zărand, Şicula,

Incu, Zerind,

Fârliug, Grădinari, Vărădia, Greoni,

Comorâşte, Naidăş, Socol,

Baziaş, Belobreşca, Pojejena,

Moldova Nouă, Moldova Veche,

Coronini, Berzasca, Cozla

Tinca, Batăr, Tămaşda, Oşorhei, Săcădat

Ailanthus altissima(Mill.) Swingle.

Semlac, Sâmpetru German, Pecica, Felnac, Călugăreni, Bodrogu Nou (Arad), Dubova – Platoul Ciucarul Mare (Mehedinţi)

Prunus serotinaEhrh.

Semlac, Sâmpetru German, Pecica,

Felnac, Călugăreni, Bodrogu Nou,

* Speciile cu frecvenţă foarte ridicată în siturile analizate

Management specii invazive

Raționament

Recoltarea plantelor acvatice în exces este o metodă eficientă de eliminare a speciilor invazive şi este folosită în mod extensiv în alte ţări. Practic reprezintă singura măsură certificată care asigură o reducere a efectivului speciilor care concurează cu speciile protejate, fără a introduce în mediu compuşi chimici (ierbicide), a draga sau a drena zonele umede. Prin recoltarea plantelor acvatice în exces, cantitatea de biomasă a speciilor invazive şi a celor aflate în competiţie cu speciile protejate, este redusă sub valoarea critică. De asemenea, cantitatea de materie organică se reduce, iar rata de colmatare scade. În acest fel, habitatele protejate ce compun zonele umede sunt menţinute pentru o lungă perioadă de timp, fiind eliminate ameninţările induse de eutrofizare şi specii acvatice invazive.

Recoltarea plantelor acvatice în exces nu a mai fost folosită până acum în România. Proiectul îşi propune să dovedească eficienţa metodei în contextul socio-economic şi ecologic al zonelor umede din lungul Dunării şi nu numai. Sesiunile de recoltare se vor desfăşura în afara perioadelor de critice ale speciilor protejate (cuibărit, germinare, etc), astfel încât să nu pună în pericol speciile protejate. Implementarea acţiunii asigură habitate favorabile pentru iernare şi hrănire pentru mai mult de 500 de cormorani mici şi habitate pentru alte 12 specii protejate (ex. Aythya nyroca). Replicarea metodei în cadrul altor arii protejate va fi realizată prin diseminarea planului de acţiune către toţi administratorii de SPA-uri conţinând zone umede şi către administratorii de bazine hidrografice şi prin organizarea a două ieşiri în teren având ca şi scop recoltarea de plante acvatice în exces.

În primă fază va fi evaluat modul de operare al utilajului ce recolează plante acvatice în exces, pentru a nu pune în pericol specii şi habitate de interes comunitar. Astfel se vor stabili limitele de siguranţă pentru operare. Activitatea include realizarea de investigaţii asupra efectelor utilajului de recoltat asupra habitatelor speciilor protejate de amfibieni şi reptile şi a speciilor de plante. A doua etapă a acţiunii va consta în derularea de sesiuni de recoltare a plantelor acvatice în exces în scopul reducerii biomasei acvatice pe o suprafaţă de peste 60 hectare. În cadrul celei de-a treia faze se vor realiza campanii de teren la care vor participa şi alţi administratori de SPA-uri din cadrul reţelei Natura 2000, pentru a promova utilizarea acestui tip de echipament şi în cadrul altor arii protejate.

Echipamentul necesar recoltării de plante acvatice în exces (utilaj de recoltare funcţional pe apă, GPS şi unitate sonar, remorcă, transportor, maşină de teren, echipament de siguranţă) va fi achiziţionat ca şi întreg şi este produs doar la cerere, fiind proiectat pentru a îndeplini nevoile ariei protejate.

În cadrul proiectul se va dezvolta şi un sistem de detectare rapidă a invaziilor acvatice, care să respecte recomandările SEBI 2010 (Streamlining European 2010 Biodiversity Indicators) şi Towards EU strategy on IAS strategy.

Plan de acțiune

Cartarea batimetrică a zonelor umede şi stabilirea caracteristicilor hidrologice în scopul determinării zonei de siguranță pentru recoltarea plantelor acvatice în exces (limite, adâncimi, structura fundului apei). Cartarea va fi realizată folosind metode cartografice de înaltă performanţă, GPS submetric. Batimetria fundului va fi realizată prin măsurători cu GPS-ul şi sonarul. Cartarea va fi realizata în situ în ROSPA0026 (în special în Balta Nera Dunăre, Insula Calinovăţ, zona umedă Divici Pojejena, Moldova Nouă, Liborajdea, Cozla);

Sesiunile de recoltare a plantelor acvatice în exces în arealele Calinovăţ, Divici, Pojejena, Şuşca, Moldova Nouă, Liuborajdea. Vor fi realizate 4 sesiuni pentru reducerea cantităţii de biomasă, în special prin eliminarea speciilor acvatice invazive. Scopul principal este de a elimina speciile acvatice invazive în exces, fără a pune în pericol speciile sau habitatele protejate;

Campaniile de teren în vederea recoltării plantelor acvatice în exces derulate împreună cu alţi administratori de SPA-uri din cadrul reţelei Natura 2000. Vor fi realizate două sesiuni de recoltare în cooperare cu administratori de SPA-uri din lungul cursului Dunării ce se confruntă cu probleme similare. În timpul fiecărei campanii de teren, administratorii de SPA-uri vor fi pregătiţi prin intermediul experienţelor practice demonstrându-li-se eficienţa metodei aplicate pentru a le facilita transferul ei în zonele în care îşi desfăşoară activitatea.

Sistemul de avertizare rapidă a invaziilor speciilor acvatice (IAS – Invasive aquatic species) va cuprinde:

evaluarea IAS – specii, fenologie, magnitudinea invaziei, căi de invazie.

Training-ul administratorilor ariei protejate, managerilor de fonduri de pescuit şi vânătoare, pescarilor profesionişti in vederea detectării speciilor invazive.

Toolkit pentru identificarea speciilor invazive

Pagina web pentru raportarea speciilor