Spatiul Sacru Si Spatiul Profan

8/18/2019 Spatiul Sacru Si Spatiul Profan

1/5

Spatiul sacru/profan

Omul traditional are o viata simpla si este influentat in mare masura de meduiul in care

traieste pentru ca el gandeste simbolic.Totodata, omul traditional traieste intr-un timp si spatiu

calitative,supuse distinctiei fundamentale dintre sacru si profan,traieste in orizontul credintei

si al revelatiei.Acesta este legat periodicitatea timpurilor si de mersul vremii.

Sacrul religios apartine unor coordonate clare care includ anumite instrumente de cult,

folosite de anumite persoane (regele si preotul), in locuri speciale (templul,biserica), in

anumite zile si sarbatori (Duminica,sarbatoarea pascala sau Craciunul).

entru a evidentia lipsa de omogenitate a spatiului, asa cum este traita de catre omul

religios,putem recurge la un e!emplu oarecum banal, si anume o biserica dintr-un oras

modern.entru credincios, biserica face parte dintr-un spatiu diferit de strada pe care se

gaseste."sa care se desc#ide spre interiorul bisericii marc#eaza o ruptura.ragul care desparte

cele doua spatii arata in acelasi timp distanta dintre cele doua moduri de e!istenta, cel profan

si cel religios.ragul este totodata granita care deosebeste si desparte doua lumi si locul

parado!al de comunicare dintre ele, punctul in care se face trecerea de la lumea profana la

lumea sacra.

utem intelege, asadar, de ce biserica face parte dintr-un spatiu deosebit de aglomerarileumane care o incon$uoara.%n interiorul incintei sacre, lumea profana este depasita.Aceasta

posibilitate transcendenta este e!primata, la nivelulrile de cultura mai ar#aice,prin diferitele

imagini ale unei desc#ideri& aici, in incinta sacra, comunicarea cu zeii devine posibila'in

consecinta, trebuie sa e!iste o poarta catre inalt, pe unde zeii pot cobor* pe pamant si omul

poate urca simbolic in cer.+om vedea in cele ce urmeaza ca asa s-a intamplat in multe religii&

templul este de fapt o desc#idere spre inalt si asigura comunicarea cu lumea zeilor.

Asezarea intr-un teritoriu inseamna de fapt consacrarea lui.Cand asezarea nu mai este

provizorie, ca la nomazi, ci permanenta, ca la sedentari, ea implica o #otarare vitala, care

priveste e!istenta intregii comunitati.Stabilirea intr-un anume loc,organizarea, locuirea luisunt actiuni care presupun o alegere e!istentiala&alegerea unui "nivers care va fi asumat prin

creatie.

entru e!perienta profana,spatiul este,dimpotriva,omogen si neutru'nu e!ista nici o

ruptura care sa determine deosebiri calitative intre diversele parti ale masei sale.Spatiul

geometric poate fi impartit si delimitat in orice directie, dar structura sa nu determina nici o

diferentiere calitativa si nici o orientare.Conceptul de spatiu geometric, omogen si neutru nu

trebuie nicidecum confundat cu e!perienta spatiului profan, care se opune e!perientei

spatiului sacru.


2/5

Manastirea Plumbuita

Numele manastirii

umele lumbuita i-a fost dat de localnici, datorita faptului ca biserica a fost multa

vreme acoperita cu tabla de plumb.!ista si legende in $urul acestei denumiri.Se spune ca

numele lmbuita vine de la faptul ca atei /asarab, avand nevoie de g#iulele in timpul

luptei,a dat la topit acoperisul de plumb al manastirii pentru a le fabrica.Alta legenda spune ca batalia lui atei /asarab cu 0adu %lias, care a avut loc sub zidurile manastirii, a fost atat de

apriga, incat multitudinea de g#iulele cazute pe acoperisul bisericii, topindu-se, a dat

acoperisului un luciu de plumb.

Ctitorire

rima ctitorire are loc in anul 1234, cand voievodul etru Cel Tanar (1225-1236) incepe

constructia manastirii,care va fi terminata de domnitorul i#nea Turcitul./iserica sufera mari

distrugeri in 1252, iar in anul 1317 este grav afecatata de un incendiu.A$unge in forma sa

actuala la a doua rectitorire, din anul 1378, cand biserica este rezidita din temelii la poruncadomnitorului atei /asarab,dupa modelul ctitoriei lui 0adu Cel are de la Dealu, pentru a

comemora victoria din anul 139:, impotriva turcilor.Atunci i se adauga Casa Domneasca si

este intarita cu ziduri mari de aparare.Turnul-clopotnita este construit intre 164:-1643, de

egumenul Dionisie din %anina, dupa ce clopotnita manastirii fusese grav avariata de

cutremurul din 164:.


3/5

Arhitectura

/iserica manastirii are plan triconc, cu turla pe naos, si prezinta atat caractere

ar#itecturale tipic muntenesti,cat si ancadramente de tip gotic la ferestre, care evidentiaza

influenta ar#itecturii moldovenesti.Are ziduri foarte groase, de aproape un metru.Tabloul

votiv al bisericii il infatiseaza pe voievodul-ctitor atei /asarab.Casa Domneasca are arcade

pe masive de zidarie la parter si arcade mai numeroase, spri$inite pe coloane cilindrice, la eta$,

fiind unul dintre e!emplarele rare de ar#itectura civila anterioara secolului al ;%;-lea care se

pastreaza in /ucuresti.Turnul-clopotnita este incorporat in zidul de incinta, in $umatatea laturii

sudice a acestuia.ivelul inferior este strapuns de tunelul intrarii, deasupra acestuia

inaltandu-se camera clopotelor.

Pozitie strategica

anastirea este pozitionata strategic, la iesirea din /ucuresti, pe un mic deal de pe malul

raului Colentina,manastirea $oaca un rol important in apararea orasului.%n 139:, langamanastire se da o batalie cu miza importanta, intre oastea Tarii 0omanesti,condusa de atei

/asarab, si oastea turca, in frunte cu 0adu %liasi.Acesta din urma fusese trimis de sultan

pentru a-l inlatura din scaun pe atei /asarab, urmand sa instaleze in locul sau un domnitor

numit de oarta Otomana./atalia este castigata de atei /asarab, care ramane astfel pe tronul

Tarii 0omanesti.

%n timpul 0evolutiei de la 16:1,Tudor +ladimirescu,a$ungand cu oastea sa la /ucuresti,isi

stabilieste tabara la lumbuita si pune santinele langa manastire,pentru a opri iesirea din oras

a celor care incercau sa fuga din calea ostilor sale.

Lacas de cultura

anastirea devine un monument de referinta pentru istoria culturala a

/ucurestiului,incepand de la sfarsitul secolului al ;+%-lea. %n 1289, se infiinteaza aici prima

tiparnita din /ucuresti, prin gri$a voievodului Ale!andru al %%-lea ircea si a sotiei

sale,caterina Salvaresso.Aceasta este a treia tiparnita infiintata in Tara 0omaneasca, dupa

cea a ieromona#ului acarie,infiintata in 1246 la anastirea Dealu de 0adu cel are (1752-

1246).

Perioada de decadere

%ncepand cu secolul al ;%;-lea, manastirea traverseaza o lunga perioada de

decadere.Cutremurul din 164: afecteaza grav manastirea si clopotnita.Acestea sunt reparate

ulterior de egumenul Dionisie din %anina, fost egumen al anastirii ;iropotamu de la

untele At#os.Odata cu seculizarea averilor manastiresti,in timpul domniei lui Ale!andru

%oan Cuza, toate averile manastirii trec in proprietatea statului.anastirea este parasita, fiind

transformata in biserica de mir.lumbuita decade si a$unge in ruina pentru o lunga perioada de

timp./iserica este grav avariata de cutremurul din 157:.

http://ro.wikipedia.org/wiki/Alexandru_al_II-lea_Mirceahttp://ro.wikipedia.org/wiki/Alexandru_al_II-lea_Mircea


4/5

Actiuni de restaurare

%n 1574,maresalul %on Antonescu incepe o actiune de restaurare,dorind ca lumbuita sa

devina anteonul ational al eroilor cazuti in razboiul pentru reintregirea neamului, iar locul

sau de veci sa fie in acest lacas.Desfasurarea ulterioara a evenimentelor si rezultatul celui de

Al Doilea 0azboi ondial nu au permis finalizarea acestui proiect.%n anii 1527-1522, biserica

manastirii este restaurata prin gri$a atriar#ului %ustinian.ste tarnosita pe :7 iunie 1526,

staret fiind arintele Ar#imandrit Sofian /og#iu.

Manastirea in prezent

Ansamblul actual al manastirii cuprinde&

• biserica manastirii

• turnul clopotnita

•

c#iliile• Casa Domneasca

%n Casa Domneasca este amena$at un muzeu care cuprinde& obiecte de arta religioasa,194

de busturi ale domnitorilor romani (scoptate in piatra de catre staretul Semeon Tatu),precum si

picturi murale originale./iblioteca manastirii,cunoscut muzeu de carte vec#e, curpinde titluri

valoare,unele vec#i de 244 de ani.

%n interiorul bisericii se afla moaste ale Sfantului %erar# icolae si ale Sfintilor ucenici


5/5

Bibliografie

• >ucrarea Sacrul si Profanul -ircea liade,editura ?umanitas 1552

• Bucuresti. Ghid istoric si artistic,Silvia Colfescu, editura +remea,anul :441

• @@@.manastirea-plumbuita.ro

• iBipedia-anastirea lumbuita
http://www.manastirea-plumbuita.ro/http://www.manastirea-plumbuita.ro/

Documents

Spatiul Sacru Si Spatiul Profan