De acela5i autor la Editura Nemira:

Cdinii de diamant. Zile pe Turcoaz

Amintirea albastrd a PdmAntului

Alasrarn Pne sroN Reyr,roros s-a nascut in 1966 in Barry, Jara Galilor. A absolvit

Astronomia la Newcastle, oblin6nd doctoratulin acelasi domeniu la 5t Andrews,

in Scofia. A debutat cu povestiri SF in 1990, iar in 1991, dupi terminarea

studiilor. a plecat in Olanda pentru a lucra la Agenlia Spaliala EuropeanS,

unde a activat pdna in2004, c6nd s-a dedicatin totalitate scrisului. in 2008

a revenit in Jara Galilor.

Autor de space opera cu elemente de hard SF, scriitorul isi folose;te cuno;tin-

lele de fizicd ;i astronomie, care-i ingdduie sd extrapoleze tehnologii viitoare

in termenii consecvenli cu gtiinla actualS. in 2001, romanul sbu Chasm City

(al doilea din seria Revelation Space) a fost rdspldtit cu Premiul British SF. Seria

are cinci volume, doud nuvele (publicate la Editura Nemira in 2008, in volumul

Cdinii de diamant. Zile de turcoaz) gi opt povestiri care urmdresc istoria speciei

umane intr-un viitor situat peste trei sute de ani. Printre cele mai recente scrieri

ale sale se numiri romanul Harvest of Time (2013), The Medusa Chronicles

(impreuna cu Stephen Baxter) Si Revenqer (2016).

ALASTAIR

REYNOLDSISPATIUL REVELATIEI

Traducere din limba englezl,Mnrer-Dex PevErrscu

NEMIRA

{

I

Coperta: Cristian FLORESCU, Ana NICOLAUllustratia copertei: Tudor POPA

Descrierea CIP a Bibliotecii Nalionale a Rom6nieiREYNOLDS, ALASTAIR

spaliul revelaliei /Alastair Reynolds; trad. din lb englezE: Mihai-Dan pavelescu. - Bucuresti :

Nemira Publishing House, 2017tsBN 978-606-758-907-8

l. Pavelescu, Mihai-Dan (trad.)

821.111

Alastair ReynoldsREVELATION SPACE

Copyright @ Alastair Reynolds 2000All rights reserved.

@ Nemira,2017

Tehnoredador: Alexandru CSUKORLector: Mihaela STAN, Duga UDREA-BOBOREL

Tiparul executat de GANESHA PUBLISHTNG HOUSE

Orice reproducere, totali sau partial;, a acestei lucriri,firi acordul scris al editorului, este strict interzisegi se pedepse$te conform Legii dreptului de autor.

rsBN 978-606-758-907-8

1

Sectorut ManteLL, Nekhebet Nordic, Resurgam,sistemu[ DeLto Povonis, 2551

Sosea o h$tund-rdzuitoare.Sylveste stdtea pe marginea excavatiei gi se intreba daci ceva

din toati munca lui avea sd supravieluiasci nopiii. Situl arheologic

era o refea de pujuri ptrtrate gi adAnci, seParate prin rizoare de

pimAnt gol: caroiajul'S(heeler clasic. Puprile erau adAnci de zeci

de metri, cu pereti din palplan$e transparente lesute din hiper-diamant. Un milion de ani de istorie geologici stratificatd apisa

dinapoia perelilor. Era insi suficienti o singurd fununi serioasi

de praf - o furtuntr-rtrzuitoare zAravdnd- pentru a umple PulurilepAni aproape de suprafali.

- A sosit confirmarea, domnule, rosti cineva din echipl, care

aperu din forma scunde a primului tArAtor. Glasul se avze^

indbugit dinapoia mngtii sale respiratorii. Cuvier tocmai a emis

cod rogu pentru tot continentul Nekhebet Nordic. S-a reco-

mandat ca toate echipele de suprafali si revini labaza cea maiapropiatd.

- Vrei sd zici c-ar trebui si-mpachetim gi si ne-ntoarcem la

Mantell?

(g

6 ALASTAIR REYNOLDS

- Va fi rea, domnule. Bdrbatul se foi gigi strAnse mai tare gu-lerul jachetei in jurul gAtului. Sa dau ordinul general de evacuare?

Sylveste privi in jos la caroiajul de sipituri; laturile tururorpuprilor erau puternic luminate de baterii de reflectoare dispusein jurul zonei. La latitudinile acestea, Pavonis nu ajungea nicio-datd suficient de sus pentru a oferi prea multi lumini utild; acum,coborAnd cdtre orizont gi ocultat de viluri gigantice de praf, nuera decAt o patd rogu-ruginie mAnjiti, asupra cdreiaii venea greusl-gi focalizeze privirea. in scurt timp aveau sd apard" vArtejurilede praf., gonind peste Stepele Prero ca tot atdtea jucdrii giroscoapecu firul tras la maximum. Iar apoi, masa principale a furtunii,indljAndu-se ca o nicovald. neagrd,.

- Nu, rosti el. Nu-i nevoie sd plecim. Suntem bine protejaqiaici - dacd n-ai observat, bolovanii aceia n-a:u nicio urmi de ero-ziune. Dacd furtuna se inrdutiqette, ne vom adeposti in tArAtoare.

Birbatul se uiti la roci, apoi cldtini din cap de parcd nu i-ar fivenit si-gi creadd urechilor.

- Cuvier emite cod rogu doar o datd.la un an sau doi - este deun ordin de magnitudine pesre rot ce am mai simgit pAnI acum.

- Asia-i pdterea ta, zise Sylveste gi observd cum privirea bdr-batului se intorsese involuntar cdtre el, apoi se ferise iarigi, stAn-jenitd. Asculti-md: nu ne putem permite si abandonim sipdturileastea. Injelegi?

Bdrbatul examind din nou caroiajul.

- Putem proteja cu folii ce am descoperit, iar dupd aceea sd

ingropim transpondere. Chiar dacd praful ar umple roare pup-rile, vom putea reglsi situl gi si ne intoarcem exacr in locul dsta.Inapoia ochelarilor de proteclie, ochii ii erau aproape implora-tori. CAnd revenim, purem acoperi tot situl cu un dom. N-ar fimai bine in felul ista, decAt sd riscim oamenii gi echipamentelerimAnAnd aici?

Sylveste se apropie cu un pas de el, silindul sd se retragl sprepupl cel mai apropiat al caroiajului.

- Uite ce vei face tu: vei informa toate echipele de sdpdtoricl-si vor cnntinrr" mrrn.r nAni .r^'i 4h11rr4 nltno-,n "i ^x -i^i -,,

T SPATIUL REVELATIEI 7

poate fi vorba despre lntoarcereala Mantell. Deocamdati doresc

caintdrdtoare sr fie aduse doar instrumentele cele mai sensibile.

S-a inleles?

- $i oamenii, domnule?

- Oamenii vor face activitatea pentru care au venit aici. Vor sdpa.

Sylveste il privi cu repro$, aproape invitAndul s5-i pund ordinul sub semnul intreberii, insd, dupi o clipd prelungitd de ezitare,

berbatul se intoarse gi porni iute peste caroial, ocolind cu uguringd

exersatl pupurile. Distribuite pe suprafala caroiajului ca nigte tu-

nuri cu jevile orientate spre pdmAnt, gravitometrele imagistice

delicate se leglnartr ugor cAnd intensitatea vAntului crescu.

Sylveste a$teptl, apoi urml o rute similari, abetAndu-se insidupi ce trecuse de cAteva puluri. Aproape de centrul sitului, patru

puluri fuseseri largite intr-o singurS excavalie cu pereti drepgi, cu

lattra de treizeci de metri gi aproape tot atAt de adAncil Sylveste

pdgi pe scara de acces in groapl qi cobori iute. In ultimele siptd-

mAni, fdcuse atAtea drumuri in sus gi in jos pe scara aceasta, tncAt

absenla vertijului era aproape mai tulburdtoare decAt ame1eala insine. CoborAnd pe lAngI palplangd, traversa straturi de ere geolo-

gice. Nour sute de mii de ani trecuseri de la Eveniment. Majoritatea

straturilor acestea erau permafrost tipic pentnr latitudinile sub-

polare ale Resurgamului: sol permanent inghelat' care nu se

dezgheTa niciodatd. Mai jos, mai aproape de Eveniment in sine,

se gisea un strat de regolit depus in impacturile ce urmaserl.

Evenimentul in sine era o linie de demarcalie neagrd gi subiire ca

firul de pir: cenuga pddurilor ce arseseri.

Podeaua pulului nu era plani, ci urma trePte tot mai thguste

pdndrla adAncimea finala de patruzeci de metri fa16 de suprafald.

Proiectoare suplimentare fuseseri instalate pentru a aduce lu-

mini in obscuritate. Zonaticsitdera un furnicar fantastic de acti-

vitate, iar vAntul nu se simgea absolut deloc in adepostul gropii.

Sepatorii lucrau in ticere aproape totald,ingenuncheati pe covo-

rage, utilizAnd instrumente atat de precise, incAt intr-o altd epocd"

ar fi putut firttllizatetn chirurgie. Trei erau studenii din Cuvier,^v^^-'--2 -^ D ^^.--^^- T T- -^^,:+^-.+:+^^ lA-^x ^i ^""-^+A-l ^-l:--

,E

O ALASTAIR REYNOLDS

De;i maginile aveau utilitatea lor in etapele inigiale ale unor exca-va1ii, munca finala nu le putea fi niciodati incredinpatl in totaliate.Pulin mai incolo, o femeie linea pe genunchi un compad, careafiga o hartd cladistici de cranii amarantine. Abia atunci il zdripe Sylveste, care coborAse silenlios, 9i se ridici brusc, inchizAndcompadul. Purra manta'gi pnrul negru ii era tdiat intr-un bretonperfect drept pe frunte.

- Ei bine, rosri ea, ai avut dreptate. Indiferent ce ar fi, esre cevamare. $i de asemeneapare uimitor de bine conservat.

- Ai vreo ipotezd, Pascale?

- Asta-i treaba ta, nu? Eu mI aflu aici doar pentru comentarii.Pascale Dubois era o tAndrejurnalistd din Cuvier, care trans-

misese de la bun incepur reportaje de la sipituri, murderindu-seadesea pe degere aleturi de arheologii adevirali gi invalAnduJejargonul.

- Corpurile sunt insi macabre, nu crezi? Degi nu sunt ome:negti, aproape cI le pogi simgi durerea.

Pe o laturd a pugului, imediat inainte ca podeaua sd coboare intreprc, dezgropaserl doul incinte funerare ciptugite cu pietre. Degifuseseri ingropate de noud sute de mii de ani * estimarea mi-nimi -, incintele erau aproape intacte gi oasele dinduntru prezen-tau inci o relagie anatomici aproximativd intre ele. Erau scheleteamarantine tipice. La prima vedere ar fi putut trece drept rimigileomenegti pentru oricine nu avea o instruire antropologicd, deoa-rece creaturile fuseseri bipede, cu patru membre, cam de mirimeaoamenilor gi cu srrucruri osoasi similarr in mod'superficial.Volumul cutiei craniene era comparabil, iar organele d. rirrrg, ,"r-piragie gi comunicare erau siruate in pozigii analoge. Totugi, gesteleambilor amarantini erau alungite gi aseminitoare cu ale pisirilor,cu o creastd craniand. proeminenti, ce se extindea frontal intreorbitele oculare mari, pAni la vArful maxilarului superior careaducea cu un plisc. Oasele fuseserd acoperite pe alocuri cu unghem de qesut arlmiu, deshidratar, care contorsionase corpurile,aducAndule in posturi ce pireau de agonie. Nu erau fosile in sen-sul obignuit al termenului; nu existase o mineralizare gi incintele

: SPATIUL REVELATIEI 9

funerare rdmdseseri goale cu excepfia osemintelor gi a celor cA-

torva artefacte tehnomice cu care fuseseri ingropate.

- Poate cI intenlia a fost si credem tocmai asta, zise Sylveste

gi se apleci pentru a atinge un craniu.

- Nu, spuse Pascale. Jesutul le-a deformat prin uscare.

- Doar dacd n-au fost ingropate aga.

Pipeind craniul prin mdnugile ce transmiteau date tactile lavArfurile degetelor, Sylveste igi aminti o sala galbeni din Oragul

Abisului, pe peregii cdreia erau acvatinte cu peisaje de gheagl dinmetan. Servitori tn livrele se deplasau cu delicatese 9i lichioruriprintre invitali; falduri de crep satin colorat se intindeau pe pla-

fonul inalt; aerul sclipea de entopticele obsedante, la modd pe

atunci: serafimi, heruvimi, colibii, zAne. igi aminti de oaspegi;

majoritatea erau asociagi ai familiei, persoane pe care abia le recu-

noqtea sau pe care le detesta, pentru ci el avusese lntotdeaunapulini prieteni. Tatal lui intArziase ca de obicei; petrecerea eradeja

pe punctul se se destrame, cAnd Calvin catadicsise sd apard. Erafiresc pe atunci; era momentul ultimului gi celui mai de seamd

proiect al siu gi inplegerea aceeareprezenta in sine o moarte lent5,

in aceeagi misurd ca sinuciderea lui de la sfArgitul proiectului.

$i-l aminti tntinzAndu-i o caseti ale cirei laturi purtau intarsiide spirale ribonucleice impletite.

- Deschide-o, spusese Calvin.igi aminti cunl o luase; era incredibil de ugoari. ti ,idi."t"

capacul ;i dezvaluise material fibros pentnr ambalare, aranjat ca

un cuib de pislri. in el se afla o calotl preslratd de puncte cafenii

de culoarea casetei. Era partea superioard a unui craniu, evident

omenesc, cdruia ii lipsea maxilarul.tgi aminti tdcereacare se lesase in sale.

- Asta-i tot? rostise Sylveste indeajuns de tare ca si poati fiauzit de toli cei prezenIi.IJn os vechi? Pei... mullumesc, tatI. Misimt copleqit.

- Aga cum ar trebui si fii, replicase Calvin.Problema era, aga cum Sylveste ingelesese

^proape imediat, cd

avea dreptate. Craniul era incredibil de valoros, cu vechimea de

'4

IO ALASTAIh REYNOLDS

tlorrrl strir.dc mii de ani - o femeie din Atapuerca, Spania, avea sirrller in curAnd. Momentul moqii ei eraindeajuns de evident dincontextul in care fusese inmormAnt atd,, dar oamenii de gtiinjl careo dezgropaserd reduseseri esrimarea,utilizindcele rnai bune me-tode disponibile pe atunci: datareacu porasiu:argon a rocilor dinpe$tera de inhumare, datareacu compugi de uraniu a depozitelorde travertin de pe peregi , datareacu elemente de fisiune a sticlelorvulcanice, datarea cu termoluminiscenli a fragmentelor de silexarse. Erau metode pe care - dupi ce fuseseri imbundtigite in ca-

librare 9i aplicare - le utilizau qi echipele de sdpitori de peResurgam. Frzicapermitea doar un numdr finit de merode pentrudatarea obiectelor. Sylveste ar fi trebuit sn fi inleles roare astea

instantaneu gi sd fi recunoscut ce era craniul: cel mai vechi obiectomenesc de pe Yellowsrone, adus cu secole in urmd in sistemulEpsilon Eridani, dupi care fusese pierdut in timpul tulburirilordin colonie. Redescoperirea sa de citre Calvin era un mic miracolin sine.

Totugi, rogeala de stAnjeneald, pe care o simgise venea nu atAtdin nerecuno$tinli, cAt din felul cum inglduise si-gi trddeze igno-ran)a, degi iar fi fost u$or s-o ascundd. N-avea si-gi mai ingdduieniciodati slebiciunea aceea. Dupi ani tntregi, craniul il tnsogisepe Resurgam, pentru a-i reaminti mereu de fagaduiala respecrive.

Nu putea si dea gre$ acum.

-Dacd e adevdrat ce presupui, spuse Pascale, atunci trebuie sifi fost ingropagi aga penrru un motiv anume.

- Poate ca avertisment, zise Sylveste 9i cobori spre cei treistudengi.

- Mi temusem cd s-ar putea si spui aga ceva. $i la ce anumes-ar fi referit avertismentul acela teribil?

frrtreb"r"" era defapt retorici, aga cum Sylveste gtia prea bine.Femeia ingelegea perfect ce credea el despre amarantini. Pdrea, deasemenea, si-i facd pldcere sdl tachineze despre convingerile ace-

lea ca gi cum, dacd,l-ar fi silit sd le declare in mod repet^t,l-ar fL

putut determina finalmente sd expund o eroare logicd din

T SPATIUL REVELATIEI I I

propriile lui teorii; una despre, care pind gi Syfveste ar fi trebuitsi admite ci submina argumentalia.

- Evenimentul, spuse el atingAnd cu vArful unui deget linianeagrd.gi subqire dinapoia celei mai apropiate palplanqe.

- Evenimentul li s-a intAmplat amarantinilor, zise Pascale, care

n-au avut niciun cuvAnt de spus in privinja lui. De asemenea, s-a

petrecut foar'te rapid. N-au avut timp sd-gi ingroape mo4ii ca unfel de avertisment sinistru, chiar dacd ar fi avut idee despre ce lise-ntempla.

* I-au mAniat pe zei, rispunse Sylveste.

- Da, cred cI toli suntem de acord cd ei ar fi interpretatEvenimentul ca dovada a unei nemulgumiri teiste, in cadrul re-

striclionirilor sistemului lor de credinge religioase... dar n-ar fia\.ut timp si exprime credinla aceeain vreo formd permanentd

inainte si fi murit to!i, cu atdt mai pufin sI ing^roape corpuri pen-

tru viitorii arheologi dintr-o specie diferite. Isi ridici gluga Ei-i

strAnse giretul; fuioare de praf fin incepeau sd coboare tn pu1 gi

aerul in sine nu mai era la fel de nemigcat pe cAt fusese cu minutein urmi. tnse tu ntt creziasta, aga-i?

Nu agteptd un rispuns, ci igi fixl peste ochi o pereche de oche-

lari de proteclie mari, rdviqindu-gi temporar bretonul, gi examind

obiectul care era dezgropat tncetigor.

Ochelarii lui Pascale accesau date de la gravitometrele imagis-

tice dispuse in jurul caroiajului \(heeler, suprapunAnd imaginea

stereoscopici a maselor ingropate peste ceea ce vedea in spectru

normal. Lui Sylveste ti era suficient si-gi instruiascd ochii si pro-cedeze la fel. Solul pe care se aflau deveni sticlos, irnaterial, o

matrice fumurie in care fusese tngropat ceva uria;. Era un obelisc,

un singur bloc imens, adepostit la rAndul siu intr-o serie de sar-

cofage din piatr;. Obeliscul era inalt de douizeci de metri.Sdpiturile expuseserd doar cAliva centimetri din partea lui supe-

rioard. Pe o laturd se distingea o grafiformd amarantini standard

din etapa tirzie,insr gravitometrelor imagistice le lipsea rezolt4iaspafiali pentru a dezvliui textul. Obeliscul trebuia sd fie excavat

n:"* ca ei si poatd afl,a mai multe.

r4

.2 ALASTAIR REYNOLDS

Sylveste le ceru ochilor si revini la spectrul normal.- Grebiji-ve, le spuse studenjilor. Nu-mi pasl dacd veli crea

abraziuniminore pe suprafaji. Vreau capinddisearl sn fie vizibilcel pulin un metru din el.

lJn student se intoarse cdrre el, rimAnAnd in genunchi.

- Domnule, am auzit cd situl va trebui abandonat.* De ce naiba ag abandona un sit?

- Din cauzafirtunii.- Mai da-o naibii de funund!Pascale tl prinse de bra1, pufin cam dur.

- Dan, ei au tot dreptul sd fie ingrijorali. Femeia vorbi incet,doar pentru urechile lui. Am auzit gi eu recomandarea gi avertis-mentul de cod meteo. At trebui si ne-ntoarcem la Mantell.

- $i sd pierd asta?

- Vom reveni ulterior.- S-ar putea sd nu-l mai reglsim niciodati, chiar dacd am planta

un transPonder.

$tia cd aveadreptate: coordonatele excavaqiilor erau nesigure,iar he4ile zonei nu erau detaliate, ci fuseserd compilate in grabe,

cind Lorean sosise pe orbitd de la Yellowstone cu patntzecide anitn urmd. Dupi distrugerea centurii sateliqilor de comunicalii intimpul revoltei petrecure dupi doulzeci de ani - cAnd jumltatedintre colonigtii optaserd si fure nava gi sd revini acasd *, nu exis-

tase nicio metode precisi pentru determinarea coordonatelor pe

Resurgam. $i multe transpondere se defectaserd pur gi simplu infurtunile-rd zuito ar e.

- Tot nu meritd si rigti vielile oamenilor penrru aga ceva,spuse Pascale.

- S-ar putea si preluiasci mai mult decAt nigte viegi. Pocni dindegete spre studenf. Mai repede! Folosiji servirorul, daci-i ne-voie. PAnd-n zori vrear sI vdd vArful obeliscului.

Sluka, studenta cea mai- experimentati ln cercetare, murmurdceva in barb;.

- Vrei sd contribui la disculie? o intrebl Sylveste.

r SPATIUL REVELATIEI 13

Sluka se ridicd.,probabil pentru prima dati dupd multe o... tiputea zdri incordarea din ochi. Spatula miculd pe care o utilizasecdztt pe sol, lAngi apreschiurile pe care le purta. tgi smulse mascade pe fagd gi respirl aer de pe Resurgam pentru cAteva secunde,cAt timp rosti:

- Trebuie sd discurdm

- Despre ce?

Studenta inspiri profund o gurd de aer din masci, apoi spuse:

- Vi fo4agi norocul, domnule doctor.- Tu tocmai qi l-ai aruncar pe al tiu in pripastie.Ea pdru sd nu-l fi auzit.

- Sd gtigi cd noi qinem la munca pe care o faceli. Vi impirtngimconvingerile. De aceea suntem aici gi ne rupem spindrile penrrudumneavoastrd. Dar n-ar trebui sd ne considerali naivi. Ochii eifulgerard arcuri albe cAnd o privi pe Pascale. tn ctpa asra, avetinevoie de toji alialii pe care-i puteji gdsi, domnule doctor.

- Aceasta a fost cumva o ameninqare?

- O simpla enunlare a realitafi. Dacd, agi fi fost mai atenr lace se intAmph 9i in alte locuri din colonie, agi fi qtiut cI Girardieauintenjioneazd, sd, acgioneze impotriva dumrleavoastrd. Se spuneci acgiunea aceea este mai aproape decAt agi crede.

Sylveste simli cum i se zbArlesc firigoarele de pir de pe ceafe.

- La ce te referi?

-La ce altceva decAt la o lovituri?Sluka trecu pe lAngi el, pentru a.sui pe scara rezematd, de la-

tura pugului. Dupd ce puse piciorul pe prima treaptd,, se risucigi se adresl celorlalgi doi studengi care conrinuau sd lucreze, cucapetele plecate, concentrali, strdduindu-se sd dezviluie cAt maimult din obelisc.

- RamAnegi cAt vreqi, dar sI nu spuneti ci nu v-a avertizat ni-meni. Iar dacd avegi vreo indoiald despre ce-nseamnd si fii prinsintr-o furtwd-rdzuitoare, ajunge sI vI uitagi la Sylveste.

IJn student ridici ochii, timid.- Unde pleci?