Spatii Verzi Din Antichitate

7/25/2019 Spatii Verzi Din Antichitate

http://slidepdf.com/reader/full/spatii-verzi-din-antichitate 1/23

Spatii verzi dinantichitate

Lefter Mihai

Gr. S 31



Istoricul gradinilor si al spatiilor verzi

Dovezile istorice precum:

picturile murale,basoreliefurile,mozaicurile, texteleistorice, vestigiile

construcţiilor străvechi,atestă apariţia şidezvoltarea grădinilor la

început în Orient !sia" şi în nordul !fricii #gipt" şimai t$rziu în #uropa%recia, peninsula &talică,peninsula &berică" şi în

'urul %olfului (exic)



scop utilitar, *ind cultivate numeroaseplante cu rol alimentar, mai t$rziu au

căpătat un caracter religios şi de slăvire a

divinităţilor, sau un caracter meditativ) +ntimp sortimentul de plante sa lărgit,

grădinile au început să capete un caracterornamental şi recreativ, oferind umbră şi

răcoare)



+n Orient datorită climatului cald şi verilortoride dar şi a suprafeţelor întinse de deşertşi terenuri aride, grădinile erau privite caadevărate oaze de răcoare, relaxare, repaus

şi plăcere) -rearea acestor grădini a impuscrearea de sisteme de aducţiune a apei şi deirigare, *ind stimulată şi de dezvoltareaarhitecturii prin crearea de palate, temple şireşedinţe somptuoase)



%rădinile din Orient erau sinonime cunoţiunea de .aradis sau /aiul pe .ăm$nt,

*ind de fapt locuri privilegiate ce ofereauplăcere şi relaxare prin verdeaţă şi umbraoferită de numeroasele specii lemnoase,miresmele diferitelor specii aromatice sauprin răcoarea apei sub formă de cascadesau bazine)



Spatiile verzi din

Mesopotamia

(arile civilizaţii ale sumerienilor,

babilonienilor şi asirienilor ce saudezvoltat în regiunea dintre 0uviile 1igru şi#ufrat, se caracterizează, printre altele, şi

prin dezvoltarea marilor oraşe, prinmonumentalele construcţii ale palatelor şi

templelor, ce cuprindeau în cadrulincintelor, grădini luxuriante, amena'ate în

str$nsă corelaţie cu liniile arhitectonice)



!stfel, faimoasele Grădini Suspendate din Babilonsec) al 2&lea î)3)", considerate una din cele 4 minuniale lumii antice, sa remarcat prin monumentalitatea

teraselor, prin ingeniozitatea irigării tuturor acestornivele şi nu în ultimul r$nd prin abundenţa şidiversitatea mare a speciilor, aşezate conform

distribuţiei naturale altitudinale a acestora)



regelui 5abucodonosor al &&lea, şi eraurealizate pe o construcţie masivă din piatră,sub formă de terase suprapuse, din ce în ce

mai mici, av$nd o înălţime totală de cca) 66m) +ntregul ansamblu, ce forma un trunchi depiramidă, era susţinut de coloane masive dinpiatră, ce alcătuiau la baza edi*ciului 78 bolţi

răcoroase dispuse de o parte şi de alta a unuiculoar boltit) 1erasele, de formă pătrată, eraupavate cu lespezi mari de piatră şi izolate cu

un strat de bitum şi mai multe r$nduri decărămidă nearsă, pentru a se împiedicain*ltrarea apei) Deasupra exista un strat

drenant, peste care era aşezat păm$ntul fertil

de la 6 m grosime pe prima terasă, p$nă la 7m e ultima terasă)



!pa era diri'ată printrun sistem hidraulic situat subprima terasă, *ind adusă din r$ul #ufrat printrun

canal de alimentare şi condusă mai departe prin trei

puţuri înglobate în construcţie) 9n sistem cu lanţuricontinue ridica apa p$nă la ultimul nivel, de undeera diri'ată printrun sistem de 'gheaburi, rigole,bazine şi cascade, asigur$nduse irigarea tuturor

teraselor, datorită curgerii naturale a apei)



.lantaţiile erau libere, realiz$nduse oarmonie a liniilor arhitecturale cu

volumele şi formele regulate sauneregulate ale vegetaţiei) -a specii

folosite se amintesc: curmalii, palmieri,

diverşi arbuşti, plopi, pini, lotuşi sau



Spatiile verzi din giptulantic

+n #giptul antic, pe malurile 5ilului, înmileniul al &&&lea î)3), existau numeroase

terenuri fertile, străbătute de canale pentru

irigaţie, cultiv$nduse smochini, curmali,rodii, cocotieri, sicomori, viţă de vie şinumeroase legume)



locuinţelor erau considerate o prelungirenaturală a clădirii *ind încon'urate de ziduri

sau un gard masiv din lemn, av$nd

întotdeauna o formă regulată) %rădina aveaca element central un canal cu apă sau un

bazin dreptunghiular alungit sau în formă de 1, în care erau cultivaţi lotuşi) 2egetaţia era

distribuită astfel: în imediata apropiere acanalului sau bazinului erau dispuşi arbuştiisau arborii de talie mică, iar la periferie, înlungul unei alei perimetrale erau dispuşiarborii înalţi cu port piramidal) -a speciifolosite erau unele specii fructifere dar şinumeroase specii forestiere paltinul şi

plopul", precum şi numeroase specii 0oricolerecum: mixandrele lăcrămioarele sau





Spatiile verzi în %recia antica%rădinile au apărut iniţial pe l$ngă temple sau diferite aşezăminte religioase, *ind

locul în care se desfăşurau ceremoniile de slăvire a zeilor) 1emplele închinatediferitelor divinităţi erau situate în peisa'e naturale de o frumuseţe remarcabilă) +n

secolele &&&2 î)3) existau grădini pe l$ngă palate, gimnazii şi academii, de dimensiunirelativ restr$nse, ce aveau numeroase elemente cu valoare artistică precum statui,

f$nt$ni, pergole, porticuri, elemente ce întregeau vegetaţia abundentă)

î



numite agora, în care se a0au principalele instituţiide cultură şi artă şi cele în care se ţineau adunările

populare) +n acest sens se poate aminti grădinapublică Olimpia din .elepones, în care se

desfăşurau diferite 'ocuri olimpice) Dintre acestespecii pot * amintite: platanul, ulmul, plopul, sălciilepl$ngătoare, chiparoşii, merii, perii, rodiile, măslini,

palmieri, da*ni, smochini, tranda*ri, mirt, laur,

buxus) -a specii 0oricole, erau des folosite: crinii,panselele, garoafele, micsandrele, număuita,macii, zambilele, st$n'eneii şi bu'orii)



+n epoca elenistică au apărut şi sau

dezvoltat mici grădini ale locuinţelorincluse în construcţie numite grădinipatio, în care erau prezente f$nt$nile

arteziene, mici canale sau diverse

statui de nimfe)



Spatiile verzi !n "omaantica

!mena'area grădinilor la romani a înregistrat odezvoltare importantă în timpul &mperiului/oman, *ind in0uenţată de arta popoarelorsupuse) Spaţiile verzi au apărut pe l$ngă

palatele imperiale, pe l$ngă vilele luxoase alepatricienilor, pe l$ngă temple şi locurile de

adunare) 2estigiile arheologice atestăexistenţa grădinilor somptuase în 'urul vilelor

mari situate în locuri naturale de o marefrumuseţe, terenul *ind amena'at în terase cu

perspective şi privelişti deosebite, dar auexistat şi grădini mici, ale locuinţelor)

b b d it



suburbane, au devenitadevărate parcuri,

sistematizate în diferite

sectoare cu diferiteconstrucţii şi amena'ări)2ila locuinţa" era

întotdeauna amplasată pe

pantele colinelor în locurilede unde existau cele maibune vederi panoramice,

iar terenul din 'ur era

amena'at în terase) -entrularhitectonic era constituit

din locuinţă iar grădina erao completare şi o

continuare a casei)



mai multor sectoare arhitecturale cu organizaresimetrică, subordonată unei axe de compoziţie

generală de c$te un edi*ciu sau de o construcţie

decorativă canal, bazin, colonadă" *ind corelate între ele prin zone trasate liber, natural, alcătuindun ansamblu unitar) #xistau numeroase elementearhitecturale precum: porticuri, pergole, treia'e de

lemn, statui, vase ornamentale, bazine, canale,f$nt$ni, pavilioane, coloane, chioşcuri)



Sectoarele principale alegrădinii erau:

grădina de agrement sau zonapentru plimbare, situată în faţaterasei, cu alei geometrice, darnu viguros simetrice, pavate,

însoţite de numeroase coloane

şi chioşcuri pentru planteagăţătoare, vase şi statui; zona pentru călărit şi plimbări

cu lectica, zonă ce eracaracterizată prin existenţa

aleilor largi mărginite cu gardurivii;

parcul sau zona în care eraucrescute animale sălbatice şi

domestice)



reşedinţelor din timpul &mperiului /oman aufost: ste'ari cu frunze persistente şi caduce, pini,chiparoşi, tei, platani, lauri, smochini, duzi, tisă,

buxus, tranda*ri, specii de pomi fructiferi şidiferite specii de 0ori) %rădinile vilelor mai mici,urbane, au preluat şi ampli*cat tipul elen de

grădină, aceasta *ind inclusă în clădire şi *ind

încon'urată de o galerie de coloane numităperistil) -entral se găsea un bazin sau un canal

ornamental, *e o f$nt$nă cu un 'oc de apă)



,şi statuile) -a specii erau cultivate: buxusulsub formă de borduri tunse, rozmarinul şimirtul, toate dispuse sub forma diferitelor

desene în 'urul peristilului sau a bazinului)De asemenea erau cultivaţi tranda*ri,

busuioc, lotus sau diverse 0ori) #xemple:2illa lui -icero, 2illa ucullus, 2illa Sallustius,

2illa (ecena)



S*rsit

Documents

Spatii Verzi Din Antichitate