Embed Size (px)
Citation preview
inlelepciune. Folosind ca bazdped{i cum, prin a fi receptivi la
le aceste nevoi, ii pot ajutainp se aib[ aqteptdri realiste cuprimii ani de via!6, oferindu-le
ttategii specifice care sunt potri-
mcdicdf 9i moagi licen$ati,in lrcteti, e atestati internafional,
CEO, Director educativ,Amma Parenting Center
somnului qi nu ar trebui sd
ne-a obiqnuit, Sarah Ockwell-de idei noi, reconfortante, menite
iar pe pdrin[i sd-qi mai reduc6 din
a Relax Kids - cursuri, cffisi-i ajute pe copii sI se relaxeze,
uietiifi gi stresului, si si doarmi
Sarah Ochnrell-Smith
SOLUTIIBTANDEPENTRU SOMNUL LINI$TIT
al bebelu;ilor {i al copiilor
Traducere din englezb de
Andreea Stinescu
CUPRINS
MulgumiriCuvint inainteIntroducere
Capitolul lSi inlelegem fiziologia somnului
Capitolul2Somnul de-a lungul istoriei si impactul viegii moderne
Capitolul3Somnul pe Glob - 9i cum iifacfayd algi pdrinli
Capitolul4Efectul alimentagiei asupra somnului
Capitolul5Tehnicile moderne de s leep-training
Capitolul6Metoda BEDTIME: sfaturi practice pentru somn
Capitolul TSomnul de la nagtere p6'ndla trei luni
Capitolul8Somnul de la virsta de trei luni pin[ la gase luni
Capitolul9Somnul de la sase pi,,ni.Ia douisprezece luni
Capitolul l0Somnul de la vdrsta de un an pdnd,la doi ani
IxXI
7
25
35
47
55
65
87
111
727 !
747
VII
T
I
I
ElsoloJ li-ps IS n1u{ot p ti to1rin1aqq j
Es reds 'eJ€ouo eJeru o elsg :oprdoo I
qc ep Beurpn1rllnru urp eeu?c pSe{o I
r{fnu 1il ps cserop 'eug u1 i
'r6ne.r 6e nu'1oA i
u $ eerepqpr ru1ued 'reur rolrrdoc F i
t{ntu r"ru'pleJolepul luns e'I i
mds e1 Es csernppns ?tu erec ed rop !
tryed'sn4eld ern1lpg e1 ep ue11p1$ l
rd'ellqr11 eAfl pr€relt'] eriueEy e1 ap i
m relue8e uurnilnur ep 116 j
! ele BrRI rS ouu.u ep elrreJo rolpmqu jtrrecElsBecB ul eluosrrcs cqqndel1r iuncer ruudxe rtu1 ES lrop Sy j
;n
INhI d$
l.lI
I
t0zT07,
66t
aloN
'*':;lli$
roprdor Inuuos nrlued f,?t? ap uqd 15 aruplrdzcag
91p1or1dz3
ruz rf,urf, Elqupd rerl ep B$IVA BI ep 1nuuros71p1otrdz3
IUE rerl ul pugd Iop ap EtrsrVA BI ep Fuuros11p1or1dz3
68r
SLI
LSI
INTRODUCERESomnul pe toatl durata nopgii
Aceste cdteva cuvinlele au un impact enorm asupra oricdrui plrinte cu copii mici, maiales afunci c6nd apar intr-o intrebare care incepe astfel: ,,Cum stali cu...", urmatl de
-A{i ajuns sE doarmd dintr-o bucatd?" E cu at6t mai riu cdnd sunt rostite de prieteniai cdror copii perfecli dorm cAte doudsprezece ore neintrerupt in fiecare noapte, gi
asta din a $asea s6ptdm6n[ de viali. Fdr[ indoiald, somnul copiilor - sau lipsa lui- poate sE ii facd pdnl Ei pe pirinfii cei mai siguri pe ei si se simti ca niqte ratafi.
Primii cinci ani din viala unui plrinte sunt plini de griji Ei frdm6ntSri, dar, pentru
marea majoritate, niciuna nu este mai acutd dec6t lipsa somnului. Studiile aratd cd
aproape o treime dintre p[rintii cu bebelugi qi copii mici considerd ci somnul pruncilorlor este ,,problematicool. Mie cifra mi se pare mai degrab[ precautS: din experienlalucrului meu cu pdrinfii, aq inclina sb spun cd e de doud treimi, dacS nu mai mult.
N-aq putea s5 spun c5 imi amintesc bine acei ani ai lipsei de somn de la inceput,cind cei patru copii ai mei erau mici, deqi nu sunt foarte indepdrtafi in timp. E ciudatcum organismul nostru reuEeqte sd ne qteargd din amintire epuzarea qi traumele. Maitoate amintirile mele sunt frumoase, impregnate cu sentimente de mdndrie, liniqte,mu[umire qi fericire. Privind in urm6, imi amintesc de mirosul dulce al respira]iei& bebeluq suflAnd uqurel c6nd ii priveam cum dorm addnc, pe solul meu aducdndin brale de la maqin[ copilaqi adormi,ti, cu p6rul transpirat pe o parte a cdpqorului,
Iinind inc[ strdns in mdini jucdria de pluq cea mai dragd, qi cum incercam sd le punempijamalele ftrd s5-i trezim. imi amintesc de copiii mei preqcolari cum adormeau per-napea in timp ce aqteptau sd le pregdtesc prdnzul, obosili de la cit se jucaserd indimineala respectivl.
Sunt siguri c[ la un moment dat gi voi veli avea amintiri frumoase, iar extenuarea
f disperarea vor fi inlocuite cu ceva mult mai pl6cut. $tiu insd c6, momentan, nucste cazul qi c6, indiferent de c6!i prieteni vd vor spune ci ,,n-tdttreazd la nesfdrqit",mentariile de tipul Ssta nu ajut6. Atunci c6nd eram qi eu un plrinte privat de somn,
ooea ce imi trebuia cu adevlrat era o combinafie intre imbdrbdtare, informalii de
hcredere qi sfaturi uEor de urmat. Exact aga ceva sper sd ofere cartea aceasta.
Imi amintesc ci pe wemea cAnd eram un p[rinte privat de somn incercam si gisesc
Sfutul Graal al sfaturilor cu privire la somnul copiilor -bazate pe dovezi Ei care
rl fie bl6nde, dar eficiente. O parte dintre sfaturi indemnau s6 aqtept pur qi simplutrri ss copilul va obline singur medalia pentru ,,Am dormit intreaga noapte". E de
*les c5, pentru cei mai mulfi dintre pdrinli, un atare sfat nu este nici practic, nicitzabil. Trlim intr-o lume in care pdrinlilor li se cere si fie mai mult dec6t pdrinfi;ul;i sunt nevoili si meargd la serviciu, adesea pentru multe ore. Foarte mulfi sunt
1
fl
soLUTIr ur,,ANDIt PENTRLT SOMNUL ] INIgTTT,IL COPITLOR
nevoili sd iqi creasci copiii frrI sprijin din partea celor apropiali. Nu incape indoialScE a fl pdrinte in zilele noastre este incredibil de stresant; din anumite puncte devedere poate cu mult mai stresant decAt pentru oricare altd generalie de pAnd acum.De multe ori, cerinlele cregterii copiilor in lumea moderni sunt de asa naturd cdsimpla aqteptare ,,si vin[ de la sine" poate fl atdt in detrimentul copilului, cdt qi aladultului. Niqte pdrinli extenuali, frrd pic de v1ag5, furioEi, disperali gi deprimali nusunt in interesul niciunui copil.
Trebuie sd existe pe undeva qi o cale de mijloc. Aveli nevoie de informalii deincredere qi sfaturi care sE vd ajute sd luali deciziile corecte pentru situalia individualda familiei voastre, lin0nd cont totodatd de nevoile tuturor. Exact acesta este golulpe care sper s5 il umplu cu cartea de fa!d, deoarece nl conteazdnumai sentimentelepe care le are copilul vostru, ci gi ale voastre. Adevdrata misiune a parentinguluieste de a echilibra situafia, astfel inc6t si fle ar.ute in vedere nevoile tuturor in modegal. M-am strdduit in toatd aceastl cafte sd iitratez pe pdrinli gi pe copiii lor cape o echip6. Unii experli in somnul copiilor pun accent pe o invrdjbire a pdrinteluiimpotriva copilului, reprezent6nd somnul drept o bStdlie din care unul dintre eitrebuie sd iasd invingltor. $i totugi atunci cAnd pdrintele ,,cAqtig5" bdtdlia cu somnulinseamnS cd cel mic este ,,infrAnt'', iar mdrf'rie ii vor sta cicatricele din b6t6lie, ceeace niciun pdrinte nu igi doregte pentru copilul lui.
Una dintre cele mai bune modalitSli de sprijinire a pdrinlilor care intAmpinddificultSli cu somnul celor mici este de a 1e oferi informalii menite s6-i ajute sd
inleleagd comportamentul copiilor lor. Poate cd unii experli in somn suslin ci arexista un ,,secret" care asiguri un somn linigtit, dar eu sunt de pdrere cI nu existS aqa
ceva. CEci dac6 ar exista, in mod ceft n-ar mai fl secret, nu? Pdrinlii de pretutindenis-ar grbbi s5-l trAmbifeze. Problema e cd, atunci c6nd eqti sistematic privat de somnqi nu mai poli g6ndi limpede, astfel de aserliuni pot plrea incredibil de atrdg[toare.
Marea majoritate a pdrinlilor recurg la internet pentru a cdtila ajutor in privinlasomnului copiilor. $i pentru cI a devenit tot mai ugor s5 publici ceva online, consecinladirectd este cd probabilitatea de a citi informalii incorecte, uneori chiar periculoase,a crescut. Este foarte important ca articolele legate de somn de pe internet (dar Ei dinreviste) sd fie citite cu o dozl serioasi de scepticism. Aqa cum arutd dr. Rachel Moon,pediatru qi expert in SIDS (sindromul morlii subite la sugari), in studiul realizatin2012: ,,Este important ca personalul medical s5 conqtientizeze mdstra covArqitoarein care pdrinlii pot recurge la internet pentru a culege informalii despre siguranlacopiilor in timpul somnului qi apoi sI actioneze conform sfaturilor primite, indife-rent de credibilitatea sursei." Dr. Moon a descoperit cd72o/o dintre pdrinfi cred cdinformaliile de pe internet cu privire la probleme de sdndtate sunt de incredere,T\o/odintre aceqtia mdrturisind cd au folosit informaliile g5site pe internet in incercareade a-gi ajuta copiii sd doarmd. Cercetarea reabzatd de dr. Moon, pe 1300 de site-uriweb care ofereau informalii legate de somnul copiilor, a revelat cd,28Yo dintreacestea con{ineau informalii incorecte.2 $i mai alarmant este cE inclusiv site-urileguvernamentale confineau multe erori,20oh dintre informaliile pe care le dideaupe tema somnului fiind incorecte.
Dar sfaturi incorecte legate de somn nu g5sim doar pe intemet, ci qi in c6(i gireviste. Chiar qi unele cadre medicale, printre care doctori de familie gi asisten{i
.R(f
,'rrmunitari la domiciliu, dau starun incomire, a dormitului copilului in acelasr perot dreptul sd credeli cd informatia r enitifaptic corectd qi spre binele copilului r oo.'dt de pulind pregdtire au aceste cadre pcBa mai mult, aceste informalii sunr aran
:ezultate ale sfudiilor qi sunt frec\ ent ce
rersonale ale cadrelor medicale. care derin timp ce scriam aceastd carte. am r
:ebarea: ,,Care este cel mai imponant I
copiilor?" Interesant e ci multi au tEcut
,farurile obiqnuite legate de somn. Iati c
95% din ceea ce li se spune prorCopiii sunt diferili si pdrintilor le.bate capul deloc cu sintagma ,do
Renun!a!i la reguli gi sfaturil
Trezitul pe timpul noplii este nosdnEtos.
Trebuie s5 inlelegeli ca un copilnevoie cu ardoare doar de drago
AscultS-!i intotdeauna intuitia, in
nimeni nu-!i cunoaste copilul rna
cd e bine.
Sper ca in aceastd carte s5 vi tratez crmeritali. Nu aprob nicio metod[ care r->a va simfili singuri sau s5 vI provoace
.'6utat sd sprijin cdtmai mult posibil inin mdsura in care dorili sb aflali mai mr
stirsitul c5(ii.Nu conteneEte sd m[ uimeasca cit d
narin{ilor prezentarea datelor concrete lqCdteva noliuni qtiinliflce debazd, si statis
cu privire la somnul propriului copil. P
.'opilului, ceea ce poate face sd dispara ir-ar putea incerca pe p[rin!i, cum cd nu a
ei ceva greqit. Din acest motiv intregulstiinlei care se ocupd cu somnul copiipotrivit. Odatd ce veji fl citit acest capit
cert a avut un impact profund asupra ac
illll
T \I COPIII-OR
odrepropiali. Nu incape indoialddr sreant:, din anumite puncte decrE atta generalie de p6ni acum.
moderne sunt de aga nafurd cIrfu h derimentul copilului, c0t qi al
firriqi, disperafi qi deprimali nu
mijloc.Al'e1i nevoie de informatii decorecte pentru situalia individuald
ruhror. Exact acesta este golulnu conteazl numai sentimentele
Adevirata misiune a parentinguluiure in vedere nevoile fufuror in modii tratez pe pirinli qi pe copiii lor ca
accent pe o invrdjbire a pdrinteluio bitilie din care unul dintre ei
parintele,,cdqtigd" b[t5lia cu somnulii vor sta cicatricele din bitdlie, ceea
tui.
ryijinire a pirinfilor care intdmpindoferi informalii menite sd-i ajute sice unii exper,ti in somn suslin cd ar
; dar eu sunt de p6rere cE nu existi asai fi secret, nu? Pdrinlii de pretutindeni
icind eqti sistematic privat de somnpot perea incredibil de atrlg[toare.
pentru a cduta ajutor in privinlau5or sa publici ceva online, consecinta
rncorecte, uneori chiar periculoase,4ate de somn de pe internet (dar gi dinicism. Aqa cum arati dr. Rachel Moon,subite la sugari), in studiul realizatinsi congtientizeze mdsura covdrsitoarea culege informalii despre siguranfa
conform sfaturilor primite, indife-it ca 72o/o dintre pbrinfi cred cd
de sdndtate sunt de incredere-7}ohiile gdsite pe internet in incercarea
'zatA de dr. Moon, pe 1300 de site-uri
I copiilor, a revelat cd, 28yo dintrei alarmant este cE inclusiv site-rnile
rtinue informaliile pe care le dddeau
doar pe internet, ci gi in cd(i qicare doctori de familie qi asistenli
INTRODUCERE
comunitari la domiciliu, dau sfaturi incorecte, in special asupra tehnicilor de ador-mfue, a dormitului copilului in acelaqi pat cu pSrinfii, a inl6rcdrii sau aliptirii. Avelitot dreptul s[ credeli cE informafia venitl din partea cadrelor medicale trebuie sd fiefaptic corectd Ei spre binele copilului vostru, dar ce nu-gi dau seama mulli pdrinli este
cit de pufin[ pregdtire au aceste cadre pe tema somnului copiilor gi a psihologiei 1or.
Ba mai mult, aceste informafii sunt arareori act.talizate conform celor mai recente
rezultate ale studiilor gi sunt frecvent centrate pe plrerile qi experien]ele parentalepersonale ale cadrelor medicale, care de cele mai multe ori nusebazeaz6 pe dovezi.
in timp ce scriam aceastd carte, amrugat sute de p5rinfi sb imi r6spundd la in-trebarea: ,,Care este cel mai important lucru pe care l-a!i invblat legat de somnul
copiilor?" Interesant e cd mulli au fEqut referire la increderea sau lipsa acesteia insfaturile obiEnuite legate de somn. Iatd cdteva dintre aceste referiri:
95% din ceea ce Ii se spune proaspelilor pSrinli pe aceastd temS este fals.
Copiii sunt diferili 9i pdrinlilor le-ar prinde mult mai bine daci nu 9i-ar mai
bate capul deloc cu sintagma ,,dormit toatd noaptea neintrerupt".
Renun!a!i la reguli gi sfaturi!
Trezitul pe timpul noplii este normal din punct de vedere biologic gi este
sindtos.
Trebuie sd inlelegeli ci un copil nu pricepe ce sunt acelea reguli gi cd are
nevoie cu ardoare doar de dragostea voastrS.
Ascult5-!i intotdeauna intuilia, indiferent ci egti pentru prima oari mamS:
nimeni nu-!i cunoagte copilul mai bine dec6t tine, apa cE fi ceea ce simli tucE e bine.
Sper ca in aceast[ carte s5 vd tratez cu respectul pe care voi qi copilul vostru ilmeritali. Nu aprob nicio metodd care v-ar putea face, pe voi sau pe copilul vostru,st vd simtiti singuri sau sd vd provoace supdriri. $i poate cel mai important - am
$*tut sI sprijin cdt mai mult posibil informafiile oferite de noile studii qtiinlifice.h m6sura in care dorili sd afla[i mai multe despre acestea, veli g[si bibliografla lasGr$itd cA4ii.
Nu conteneEte s5 md uimeascS c6t de puternic este efecful pe care il are asuprapfoingilorprezentareadatelor concrete legate de somnul ,,normalo'la bebeluqi Ei copii.Citeva noliuni qtiinliflce debazd qi statistici pot transforma convingerile unui pdrinte
o privire la somnul propriului copil. Pot ajutalanormalizarea comportamentuluioryilului, ceea ce poate face sd dispard ingrijorarea qi sentimentul de vinov5lie care
i-uputea incerca pe p[rin!i, cum cd nu ar fi ,,suficient de buni" sau cd poate au {bcutd ceva greqit. Din acest motiv intregul prim capitol din aceast6 carte l-am dedicatgiinlei care se ocupd cu somnul copiilor, consider6nd cd e un punct de pornirepmivit. Odatd ce vefi fi citit acest capitol, vi veli simfi deja mai optimiqti. in modcert a avut un impact profund asupra acestor mame:
ei
I
SOLUTII BI-ANDE PENTRU SOMNUI. LINI$TITAL COPIILOR
si aflu cd nu toli copiii dorm dintr-o bucatS pe timpul noptii p6ni pe la doiani gi ceva - ce ugurare a fost!
line minte c5 nu ai un copil riu, cd nu faci nimic gresit, ci cd e pur si simplu,,normal".
E c6t se poate de normal ca un copil s5 nu doarmd neintrerupt pe timpul noptiip6ni ajunge la v6rsta c6nd va merge singur, daci nu chiar mai t6rziu. Dacdnu as fi aflat asta la timp, p6n5 acum ag fi fost distrusS de stres.
ln mod cert, cel mai bun lucru inv5lat despre somnul copiilor a fost si intelegfelul ?n care se dezvoltd creierul!
C6nd am aflat cd trezirile frecvente ale bebelusilor/copiilor mici pe timp denoapte sunt intru totul normale m-am simtit mult mai bine. Da, tot e greu sdle facifatS, darsimplulfapt cd stii lucrul Ssta te ajutS foarte mult.
Nu trebuie si uitali niciodatS c6, in ceea ce priveste somnul copiilor, ,,normal" esteo categorie foarte vastd. Sunt convins5 cd v-au trecut pe sub ochi tabele cu numdrulde ore pe care trebuie s5le doarmS pe zi un bebeluq, un copil mic sau un preqcolar.Poate vd va sutprinde s[ aflali cd p6.ni in2013 aceste tabele erau alcdtuite aproapeintegral pebazapdrerilor qi estimf,rilor. Abia de curAnd oamenii de qtiin
}I\ i,til oR
o bucata pe timpul noptii pAnd pe Ia doi
r nu faci nimic gregit, ci cE e pur si simplu
sEr n- :carmd neintrerupt pe timpul noplii!|€ s ^iur daci nu chiar mai t6rziu. Dacdm as' f:st distrusS de stres.
rt ces:'e somnul copiilor a fost si inleleg
r ale :::elusilor/copiilor mici pe timp deafir s -: t mult mai bine. Da, tot e greu sirrcn, is:a te ajuti foarte mult.
t pr-r'\ esle somnul copiilor, ,,normal" estel"-au lrecut pe sub ochi tabele cu numdrulm bebelus. un copil mic sau un preqcolar.201-1 aceste tabele erau alc6tuite aproape[a de curdnd oamenii de qtiinld au inceputrale copiilor. Voi prezenta cele mai recentecapi:ol al carlii de fa[d,, dar nu trebuie s6re si :eprezintd o medie. tntotdeauna vorh somn sau de mai pulin, care sd alipeascbrti- Doar pentru cd ai un copil care nu seinseamna cd ceva e in nereguld cu el. Dint o aL'ordare individualizat5 cAnd vorbimlioneaza in cazul unei familii poate sd nu
ri- cum s-au modificat tiparele noastre deesenrial. ce impact a avut lumea modernip pe .are il voi cerceta indeaproape estederna. Bebelugii nu qtiu cd s-au ndscut inryone diferit fald de bebeluqii din secolulra schimbat radical. Nevoile primare alede ti:ane multe ori in dezacord cu nevoilecrt€o t-€ tace creqterea copiilor sd fie maiL st iutia constd in oferirea informaliei qioile ::ruror p[{ilor implicate.ic:Li-!ra antropologiei somnului - studiurc ti.-:- in care parin{ii din diverse culturizi- ci: ce dii'erite sunt aqtept5rile qi moduli daci se confruntd cu aceleaqi probleme
XNTROI}[JCF;R,F]
legate de somnul celor mici ca pdrinlii din lumea occidentalS. Vom vedea in continu-are ce putem invdta din practicile in creqterea copilului apaginirnd celorlalte culturi.
Un alt subiect fierbinte al momentului este influenla alimentaliei asupra som-nului celor mici. Copiii aldpta[i dorm diferit fald de cei hrbnili cu lapte prafl Unbiberon in plus inainte de culcare il ajutd pe bebeluE sd doarmi neintrerupt peste
noapte? Odatd cu diversiflcarea incep s5 se mdreascd qi intervalele de timp in care
doarme bebelugul? Lipsa poftei de mdncare a copilului mic are consecinle asupra
somnului? Se poate camdncarea pe care o consumd peste zi un copil de patru anisa influenleze felul in care doarme noaptea? Existd alimente care sd ajute somnul?Sunt alimente pe care ar trebui sd le evitim? Toate aceste subiecte Ei multe altelele tratez in capitolul 4. in capitolul 5 discut despre problemele pe care le implici,firlizar ea tehnicilor moderne de s I e ep - t r a in in g.
Sunt perfect conqtientd de faptul c[, deqi prin cunoaqtere devenim mult maiguternici, nu ali cumpdrat aceastd carte doar pentru informalii de fond. Sunteli in;autarea unor sfaturi practice, menite s5 vd ajute familia sd se bucure de cAt mainulte zile senine qi nop{i mai liniqtite. Acesta este scopul solu}iei mele BEDTIME, ..ora de culcare"), pe care o voi prezenta in capitolul 6. Este un acronim care acoperd
,-eea ce eu consider a fl cele mai importante qapte puncte generale pe care s5le aveli.n vedere qi sd le implementaJi atunci c6nd incercali s5-i incurajali pe cei mici sd
ioarmd mai ugor. Sunt valabile pentru orice familie gi copii de orice vArstS, de la:ou^-niscufi la cei de cinci ani sau mai mari.
In mementoul acestei cdrli fac un rezumat al informaliilor despre somn aferente', irstei copilului vostru, de la naqtere p6nd la cinci ani. Nevoile de somn qi fiziologia-',-'piilor se schimbd spectaculos in primii cinci ani de via
soLUTIr BI_ANDE PENTRU SOMNUL LINr$TTTAL COprrLoR
primeascl sfaturi practice pe care sd le poatd folosi imediat. Capitolele 7_12 st;rrrtin mare mdsurd de sine stStdtoare, dac6 aveli nevoie sr incercaji ceva pe loc. vdrog insd s[ revenifi Ei s[ citili primele qase capitole atunci c6nd vefi gdsi rilgarul.In mod evident, pe mdsurd ce copilul creqte, puteli relua lectura doar pe capitolulcorespunz[tor v0rstei celui mic, fbr[ sd mai fie nevoie si reciti,ti cartea in intregime.
ffi
.*'
{k$ri
ffi*]j
SAFTZIOLO
Glde multe qtili despre fiziologiaI$iam mare lucru, Ei nici prinkgi c[ut6nd modalitSli prinfrpmai lungi, si meargl mai
ff mlcar o datl nu mi-a trecutpfro-biologie ce zlceau pr[fuite
@re principiile fundamentale ale
*prentingpe care le citeamoritrmul din aceastd perspectiv[;
tb$i, cumpofi s6iti dai seama
lry cit tu nu qtii ce este normal?*somn incep direct cu ,,puncfulnderea ,punctul !" (chiar este o
Cred cu tdrie cd biologiaIledic[m atdt de mult timp 1e4i
elor despre ce se intdmpldl du@cforturile noastre se concentreazil
hb[iere; dar somnul nu este ius despre principiilevaloare inestimabil[ sd fie inv[{a1is ofere explicalii pentru felul tnAm lucrat cu nenum[rate familiicare au inleles c6teva principii bidedica acest capitol exact acestor
Somnul ne este vital, precumrestea din urm[ mult mai multe.$mnului, ct atdt vd va ajuta maide propria situalie familial[.
Agadar, ce se intdmpld atunci
somnului? Somnul este, inc[ nu ar fi afectat de factoriparcursul lucrlrii, insS pietrele de
II\1STIT.{I- COPIILOR
frbi ir uli't Capitolele 7-12 suntic se inercafi ceva pe loc. VdE}!rcatrrci c6nd veli gdsi r6gazul.
pne$ retua lectura doar pe capitolulnst/oie s[ recitili cartea in intregime.
Capitolul l
SAINTELEGEMFTZIOLOGIA SOMNULUI
Cdt de multe qtifi despre flziologia somnului unui copil? Pe vremea c6nd eram pbrinte,
nu qtiam mare lucru, Ei nici prin g6nd nu mi-a hecut s[ aflu ceva. Am petrecut ore
intregi cdut6nd modalitili prin care s6-mi incurajez copilul sd doarmd intervale de
timp mai lungi, sE meargd mai deweme la culcare qi sd se trezeascdmaitdrziu, dar
nici mdcar o datd nu mi-a trecut prin minte s[ pun m6na pe una dintre cd4ile de
psiho-biologie ce zdceauprSfuite in biblioteca noastr[ qi s5 incerc s[ aflu mai multedespre principiile fundamentale ale somnului. La rdndul lor, niciuna dintre revistele
de parentingpe care le citeam ori dintre site-urile web pe care le vizitam nu abordau
somnul din aceastl perspectivS; toate sbreau direct la ,,solufionarea problemei". $itotuEi, cum pofi sA iti dai seama dacd propriul copil are intr-adev5r o problemd, aldtatimp cdt tu nu qtii ce este normal? Ceea ce md uimeEte e c5 multe articole legate
de somn incep direct cu ,,puncful 2" (sd solulioneze problema), trec6nd cu toful cu
voderea ,,punctul 1" (chiar este o ptoblem[?).Cred cu tdrie cd biologia somnului ar trebui s6le fie predat6 tuturor plrinfilor.
Dedic[m atdt de mult timp lecfiilor despre travaliu qi naqtere, dar atdt de pu]incelor despre ce se intdmpld dupd ce se naqte bebeluEul. $i atunci cdnd o facem,
eforturile noastre se concentreazd de reguld pe schimbatul scutecelor, hrdnire gi
fub[iere; dar somnul nu este important? Ar fi util ca toli p6rinlii sb meargd qi la unors despre principiile fundamentale ale somnului in primii ani de viald: ar fl de o
rdoare inestimabill sd fie inv[!a!i la ce anume s5 se aqtepte la fiecare vdrstd qi s[ lir ofere explicalii pentru felul in care copilul lor se comportd in raport cu somnul.
Am lucrat cu nenumdrate familii care au remarcat o diferenlI colosalS ?n clipa incre au ?nleles cdtevaprincipii biologice debazl privitoare la somn. De aceea voi&dica acest capitol exact acestor nofiuni.
Somnul ne este vital, precum hrana qi apa, numai cd majoritatea qtim despre
-6tea din urm[ mult mai multe. Cu c0t vefi reuqi s6 aflali mai mult despre qtiinlannnului, cu atdt vd va ajuta mai mult, pe voi inEivb qi pe copiii voqtri, in funcfie& propria situalie familiald.
A{adar, ce se intdmpld atunci c6nd inchidem ochii qi ne l[s6m purta]i in lumea
lrrrului? Somnul este, in esenfd, un proces controlat chimic. Asta nu ia5samndcln ar fi afectat de factori externi, pentru c5 este, gi voi discuta despre ace,stia pe
;:crrsul lucrdrii, insd pietrele de temelie ale somnului sunt de natur[ chimicd. La
S0LUTII IIT,ANDE PEIJTRU SOMNUL LINIS',TI'r AL COPIILOR
baza creientlui nostru se afl5 o secfiune numiti trunchi cerebral, care face legdturacreierului cu miduva spindrii. Trunchiul cerebral mai este considerat a fi partea
,,primitivi" sau ,,reptilian5" a creierului, dat fiind cd are similitudini cu creierulmai simplu, primitiv al unei reptile. Trunchiul cerebral impreuni cu o porliune a
creierului numitd hipotalamus sunt insbrcinate cu ceea ce se cheamd ,,homeostaza",adicd funcliile de bazd pentru supravieEuire. precum respiralia, reglarea temperaturii,hrdnirea Ei, importantin cazul nostru, somnul.
Ritmurile circadiene si melatonina
in trunchiul cerebral qi hipotalamus se afld neuroni, celule speciale care transmitimpulsuri nervoase. Neuronii produc neurotransmildtori, mesageri chimici care trans-port[ impulsurile de la o celulblaalta. Neuronii Ei aceste substanfe chimice ne fac sd
fim somnoroqi sau treji de-a lungul unei perioade de 24 de ore. Acest ciclu recurentsomnoros/treazin decursul a24 de ore este ceea ce se cheamS,,ritm circadian".Termenul ,,circadian" vine de la sintagma latind circa diem -,,in jurul unei zile".
nucleulsuprachiasmatic
glanda pinealS
retinE
nerv optic
Ritmurile noastre circadiene sunt controlate de hipotalamus sau, mai exact, de ozond ct un nume vioi, micu
if\
mni ::r-i:;hr cerebral, care face legdturacerebrel mai este considerat a fi parteadat nind ca are similitudini cu creierul
rhiul cerebral impreun[ cu o porliune amate cu ceea ce se cheami ,,homeostaza*,r, precum respiratia, reglarea temperaturii,mul"
iene si melatonina
ili n: :oni. celule speciale care transmitE:ms::i:irori. mesageri chimici care trans-mil sr aceste substante chimice ne fac sberioace de l-l de ore. Acest ciclu recurent$te caia ce se cheaml ,,ritm circadian...lmini ,irra diem -,,in jurul unei zile,..
landa pineald
ne de hipotalamus sau, mai exact, de otlie de ac: nucleul suprachiasmatic (pe:rnoni si se afl5 in spatele ochilor, l6ngdmrir special: atunci cAnd lumina atinge6c'rii sensibili la lumind vor transmiter NSC ransmite apoi semnale cdtre altenai importantd este glanda pineal6, careb 5i numele.
SA iNTELEGEL4 TIIZIOLOGIA SON4NULUI
Glanda pineald este una dintre cele mai importante zone ale creierului atuncicind vine vorba despre somn, cdci eareactioneazd in prezenla luminii inhibAndproduclia de melatonind. Melatonina este cunoscutd multora ca,,homonul somnului"si nivelul sdu creqte in mod natural odatd cu ldsarea intunericului (conform proce-
sului descris anterior), ceea ce ne provoacd starea de somnolenld. Pe 16ngd secrelia
de melatonind, NSC regleazd Ei alte funclii corelate cu ritmurile noastre circadiene,
rrecum temp eratrra corpului qi produclia de urin6, ambele flind diminuate pe timpul::oplii. Atunci cdnd soarele rdsare ?n zorii zilei, expunerea la lumind face ca NSCii transmitd semnale pentru creEterea temperaturii corporale qi secrelia hormonului:u-rrtizon (inhibdnd-o pe cea de melatonind), ceea ce ne ajutd s5 flm alerli.
D ezt oltarea ritmurilor circadiene
Csl mai important lucru pe care trebuie sd il inlelegem in privinla ritmurilor circa-
::ene gi a somnului infantil este c5 ambele au nevoie de timp pentru a se dezvolta.
3:beluqii nu se nasc cu ritmuri circadiene fotmate, chiar dacS in uter melatonina.-unse in corpul lor prin cordonul ombilical qi corpul mamei, astfel c[ bebeluqii.-.rng sd urmeze tiparele de somrVveghe ale mamei.l In mod evident, aceastd trans-:'-zie cu hormoni de somn inceteazd dupd ce copilul se naqte, aqa cd nou-niscutul1- \'a avea ritmuri circadiene proprii. Astfel se explic6 de ce ei dorm sporadic,;3.-rpotrivd zitta gi noaptea. Un nou-ndscut nu Etie ce inseamnd zi gi noapte; orga---;mu1 lui este inacapabil sd distingb intre diurn gi nocturn la fel cum nu poate citi.::. de pe ceas. Dezvoltarea ritmurilor circadiene este un proces pur biologic qi, la:;- ca multe achizi!1i importante ce se dobAndesc pe parcursul copiliriei, nu poate
' _xabit. Ritmurile circadiene ale unui bebelug vor atinge maturitatea atunci cdnd
::,:cesele neurobiologice din creierul sdu se vor desdv6rqi, aqadar pSrinlii nu prea
i- ;e si facd in aceast6 privinld. Sunt experli in somnul copiilor care recomandd sd
: -":,.-rrdm storurile ferestrelor in timpul somnului de peste zi, pe timp de noapte sd
-=n schimbarea scutecelor qi s5 comunic5m cAt mai pulin cu cel mic, in speranla
-i ..ini-a
SOLUTII BLANDE PENTRU SOMNUL LINISTIT AI, COPIILOR
De fapt, se poate ca ritmurile noastre circadiene s[ fie amorlite dincauza stilului deviald modern qi noi sd avem in realitate o problemb.
Acestea fiind spuse, chiar dacd trezitulin zori de zi nu este o problem6 in ade-vrratul sens al cuvdntului, faptul cd pentru foarte mul{i prrinli este o provocareserioasd rdmAne valabil. Singura solulie pentru trezirea foarte devreme este sd vIajustali propriul stil de via!6 astfel incdt sd puteli face faldmai ugor trezitului dis-de-dimineafl al celui mic qi sd fifi siguri cd este in siguranld dac6 se trezeste inainteavoastrS. DacS vArsta copilaEului permite, puteli sd gisili modalitili prin care sb-l
lineli ocupat o scurtd perioadd, cdt sd apucali sd mai dormili pulin, dar intr-adevdrmai mult de atdt nu prea se poate face.
Ce se intdmpli in timpul somnului?
Expresia,,solnn neintrerupt toatd noaptea" este o inadverten{d. Nimeni nu doarme inrealitate ne?ntrerupt intreaga noapte: to{i trecem prin mai multe etape ale somnuluiqi ne trezim frecvent, uneori atdt de scurt inc6t nu ne mai amintim a doua zi cd amfEcut-o; in alte r6nduri, trezi,rile de peste noapte sunt evidente qi chiar intdmpin6mgreut6li in a adormi la loc. A inlelege cd nimeni nu se culcd seara qi se trezeqte abiaa doua zi dimineata este vital atunci cind incercdm s5 inlelegem somnul copiilor.
Deci cum aratd,o noapte de somn? Somnul este in general de doud tipuri, REM qinonREM, insd durata acestor cicluri gi ordinea in care aparvariazd enonn in funcliede vArsta pe care o avem.
Somnul REM (activ)
in timpul somnului REM (sau activ), muqchii ne sunt efectiv paralizali,insd ochiini se migc6 rapid pe sub pleoape, de unde qi numele (REM - rapid eye movement).In opozilie cu aceastd paralizie a muqchilor, neuronii din creierul nostru sunt ex-traordinar de activi; qi, pe bund dreptate, oamenii de qtiinld numesc somnul REMun ,,somn paradoxal" tocmai pe baza acestui contrast bizar. in faza de somn REMapar, de asemenea, qi visele. Se spune c[ somnul REM este deosebit de importantpentru dezvoltarea creierului la bebeluqi qi copii mici, ipoteza cercetitorilor fiind cIstimularea neuronald crescut[ specific[ acestei faze de somn este necesard pentru ase crea conexiuni noi intre neuroni Ei astfel creierul sd se dezvolte.4
**sr:ii!E*:;r'r:tit'tr:it' ;r: r.:'
A REM1^\ Lorp tnert $t$ activitate cerebraldt intensd!itffiElaffisr&{- ---
A
aIII
S,\ I\f i-1 IL)
,'4f;
nare*)I
. -trrnl-\.i
J
'/'I
s(Ipulsd j*ri
\r
Somnul nonREM (linigtit)
Somnul nonREM (sau liniEtit) are I
N1: Somn superficial sau o intenslacestei etape ochii sunt de reglde-a binelea.
N2: Este ofazdde inceput a somnuhau un ritm tot mai mic Ei templ
N3: O fazd de somn mai profund,Corpul se destinde si mai muhtare. in prima parte a acestei fsomnambulism qi vorbit in smin general visele, coqmarurilg
t0
ulil$ITrAr CoPTILOR
rf fe amorfite dio, cauza stilului de
i de zi nu este o problemd in ade-mutfi perinf i este o provocare
tezirea foarte deweme este s6 vlfrce fafn mai uqor trezitului dis-de-
fo siguranlE dacl se trezeqte inainteasf gesil modalitali prin care s6-l
tl mai dormif; pulin, dar intr-adevdr
somnului?
inadverten{6. Nimeni nu doarme inpin mai multe etape ale somnului
nn ne mai amintim a doua zi cdarrtsmt evidente gi chiar int0mpindm
i nu se culcd seara qi se trezeqte abiasI intelegem somnul copiilor.
in general de doul tipuri, REM gifo care apar v aiaz\ enorm in funclie
ne sunt efectiv paraliza[i, insd ochii(REM - rapid eye movement).ii din creierul nostru sunt ex-
de qtiinli numesc somnul REMbizar. tn faza de somn REM
REM este deosebit de importantii mici, ipotezacercet[torilor flind cEi faze de somn este necesar[ pentru a
sd se dezvolte.4
SA iNTELEGEM FIZIOLOGIA SOMNULUI
Adult9o-120minate,Copil45-60minute
nonREM (linigtit)
Somnul nonREM (sau liniqtit) are la rdndul lui mai multe faze. Acestea sunt:
Nl: Somn superficial sau o intens[ stare de somnolen!6 qi relaxare. in timpulacestei etape ochii sunt de regu16 inchiqi, dar este foarte ugor sI te trezeqti
de-a binelea.ItI2: Este o fazddeinceput a somnului. Muqchii incep s[ se destindS, bdteile inimii
au un ritm tot mai mic qi temperatura corpului incepe sd scad[.
ffi: O fazd, de somn mai profund, din care este mult mai dificil si te trezeEti.
Corpul se destinde qi mai mult, temperattra qi pulsul se diminueazdqimaitare. in prima parte a acestei faze de sofirn apar de reguld qi episoadele de
somnambulism qi vorbit in somn. Spre sffirgitul acestei etape de somn apar
in general visele, coqmarurile, terorile nocfurne gi udatul patului.
11
SOLUTII BI-ANDE PENTRU SOMNIJL LINISTITAI, COPIIi-OR
Diferenta intre ciclurile de somn pe vdrste
50
40
H30
8zo\oo\ !!
rorA ASUPRA PREvE\IRrI str
S-a dovedit qtiinlific cA toate staturilsindromului mo(ii subite:
o Puneli bebeluqul sa doarrni ro Nu fumali in timpul sarcini
preajma bebeluEului vostnlo Tinefi copilul sI doarma inr
gase luni de viali.o Puneli bebeluEul sd doarml
adormili niciodatd cu el pe o. Dacibebeluqul doarme in pt
de siguran
