of 146 /146
CURS ANATOMIE SISTEMUL NERVOS PERIFERIC

Sistemul Nervos Periferic

Embed Size (px)

DESCRIPTION

sistemul nervos periferic, nervi,

Citation preview

Page 1: Sistemul Nervos Periferic

CURS ANATOMIE

SISTEMUL NERVOS PERIFERIC

Page 2: Sistemul Nervos Periferic
Page 3: Sistemul Nervos Periferic

OrganizaOrganizarea sistemului nerrea sistemului nervosvos

Copyright © 2003 Pearson Education, Inc. publishing as Benjamin Cummings

Legatura dintre SNC și restul țesuturilor și

organelor se face prin sistemul nervos

periferic.

Această legatură este asigurată de nervi care sunt cordoane albe, suple, rezistente la tracțiune, al căror calibru

variază de la origine până la terminațiile lor ca urmare a

desprinderii de ramuri sau ramificații colaterale.

Page 4: Sistemul Nervos Periferic

SISTEM NERVOS PERIFERIC alcătuit din sistemul nervos somatic (al vieţii de

relaţie) şi cel vegetativ (autonom); conectează sistemul nervos central cu organele 

şi ţesuturile organismului; transmite semnalele aferente şi eferente către şi

dinspre SNC; afereneţe: semnalele care sunt transmise către

SNC; eferenţe: semnalele care sunt transmise de la

SNC către periferie.

Page 5: Sistemul Nervos Periferic

Nervii (cranieni sau spinali) leagă sistemul cerebrospinal de organe și invers în funcție de

polarizarea influxului nervos.

După organele pe care le inervează descriem: nervi cutanați,

articulari, vasculari,

ramuri musculare, glandulare și

mucoase.

Page 6: Sistemul Nervos Periferic
Page 7: Sistemul Nervos Periferic

Sistemul nervos periferic

Sistemul nervos periferic transmite informații spre și dinspre sistemul nervos central și reglează activitatea mușchilor somatici și netezi (ai organelor interne).

In sistemul nervos periferic, neuronii aferenți transmit informații spre sistemul nervos central și neuronii eferenți transmit informații în afara sistemului nervos central.

- sistem nervos somatic (SNS) → prin care se asigură legătura cu mediul înconjurător;- sistem nervos vegetativ (SNV) → prin care se asigură conducerea şi funcţionarea organelor interne.

- sistem nervos somatic (SNS) → prin care se asigură legătura cu mediul înconjurător;- sistem nervos vegetativ (SNV) → prin care se asigură conducerea şi funcţionarea organelor interne.

Page 8: Sistemul Nervos Periferic
Page 9: Sistemul Nervos Periferic

Sistemul nervos periferic are două componente eferente: sistemul motor și sistemul nervos autonom (vegetativ, al vieții de relație).

Sistemul nervos motor transmite influxuri spre mușchii scheletici și este voluntar.

Sistemul nervos autonom reglează mușchii netezi și mușchiul cardiac și este involuntar.

Page 10: Sistemul Nervos Periferic

10

____Cranial nerves attach to brain___Spinal nerves attach to spinal cord

Page 11: Sistemul Nervos Periferic

Sistemul nervos periferic

Sistemul nervos somatic are două componente importante: sistemul senzorial şi cel motor.

  In cadrul sistemului nervos vegetativ (autonom, al vieții de relație) se disting două componente: Sistemul nervos simpatic ; Sistemul nervos parasimpatic

Page 12: Sistemul Nervos Periferic

Compartimentele funcționale ale sistemului nervos periferic.

Page 13: Sistemul Nervos Periferic

Efferent neuronsAfferent neurons

Central NervousSystem

(information processing)

Peripheral NervousSystem

Sensoryreceptors

Internaland external

stimuli

Autonomicnervous system

Motorsystem

Control ofskeletal muscle

Sympatheticdivision

Parasympatheticdivision

Entericdivision

Control of smooth muscles,cardiac muscles, glands

Page 14: Sistemul Nervos Periferic
Page 15: Sistemul Nervos Periferic

Sistemul nervos somatic

O sarcină importantă a sistemului nervos somatic este adunarea informaţiilor de 

la organele de simţ şi transmiterea lor la sistemul nervos central , dar şi transmiterea impulsurilor  primite de la acesta la muşchii 

scheletici, producând astfel mişcările comandate.

Page 16: Sistemul Nervos Periferic

Informaţiile venite din mediul exterior suntculese de organele de simţ şi suntrecepţionate de celulele receptoare (receptori).

Din aceşti receptori, impulsurile rezultate ajung prin fibrele nervoase senzitive la sistemul nervos central.

Page 17: Sistemul Nervos Periferic

În timp ce nervii senzitivi transportă informaţia de la organele de simţ la sistemul nervos central, nervii motori transmit comenzile sistemului nervos central spre muşchi şi spre organele motoare. 

Mănunchiul de fibre motorii şi senzitive ce împânzesc un organ alcătuiesc nervii.

Page 18: Sistemul Nervos Periferic

Copyright © 2003 Pearson Education, Inc. publishing as Benjamin Cummings

Componenta motorie (eferentă);

Fibere nervoase care transportă impulsurile nervoase în afara sistemului nervos central.

Figure 7.1

ClasificaClasificare fre functionalunctionalăă a a sistemului nervossistemului nervos pperierifferericic

Page 19: Sistemul Nervos Periferic

ClasificaClasificare fre functionalunctionalăă a sistemului a sistemului nervosnervos pperierifferericic

Copyright © 2003 Pearson Education, Inc. publishing as Benjamin Cummings

Componenta senzitivă (aferentă);

Fiberele nervoase care transportă informația spre sistemul nervos central.

Page 20: Sistemul Nervos Periferic

Sistemul nervos somatic

Este voluntar; Activitatea nervoasă

somatică se realizează prin reflexe: Ale nervilor cranieni

(clipitul); Ale nervilor spinali

(reflexele tendinoase).

Page 21: Sistemul Nervos Periferic

Din sistemul nervos central pornesc 43 de perechi de nervi, dintre care 12 perechi sunt perechi de nervi cranieni(conţin fibre senzitive) şi 31 sunt perechi de nervi spinali (conţin şi fibre motorii, şi fibre senzitive).

Sistemul nervos vegetativ coordonează funcţionarea organelor interioare şi a glandelor.

Page 22: Sistemul Nervos Periferic

NERVUL SPINAL Cele 31 de perechi de nervi spinali (rahidieni) au o dispozitie metamerică, fiind situați de o parte și de alta a măduvei spinării și distribuindu-se teritoriilor somatice succesive corespunzatoare metameric.

Se împart în: 8 perechi cervicali; 12 perechi toracici; 5 perechi lombari; 5 perechi sacrați și o pereche coccigiană.

Page 23: Sistemul Nervos Periferic
Page 24: Sistemul Nervos Periferic

Să ne reamintim schema arcului nervos reflex medular. O excitație la suprafața corpului este transformată în

influx nervos și ajunge prin intermediul fibrelor senzitive (dendritele neuronului din ganglionul spinal) în

ganglionii spinali și, de aici, prin rădăcina posterioară a nervului rahidian (axonii aceluiasi neuron), merge direct

sau prin neuronii intercalari la neuronii motori din cornul anterior. Pe calea axonilor neuronilor motori radiculari prin intermediul rădăcinilor anterioare și ramurilor nervilor spinali se va produce contracția

musculară.

Să ne reamintim schema arcului nervos reflex medular. O excitație la suprafața corpului este transformată în

influx nervos și ajunge prin intermediul fibrelor senzitive (dendritele neuronului din ganglionul spinal) în

ganglionii spinali și, de aici, prin rădăcina posterioară a nervului rahidian (axonii aceluiasi neuron), merge direct

sau prin neuronii intercalari la neuronii motori din cornul anterior. Pe calea axonilor neuronilor motori radiculari prin intermediul rădăcinilor anterioare și ramurilor nervilor spinali se va produce contracția

musculară.

Page 25: Sistemul Nervos Periferic

Metamerul

Metamerul reprezintă un segment (imaginar) al corpului în care se găsește un centru nervos (din măduva spinării) de unde pornesc de fiecare parte o rădăcină ventrală (motorie) și o radacină dorsală (senzitivă) pe traseul căreia se găsește ganglionul spinal. Aceste elemente nervoase leagă între ele, de fiecare parte a măduvei, o porțiune de tegument (dermatom), părti ale mușchiului (miotom), elemente osteoarticulare (sclerotom), elemente vasculare (angiotom) și elemente viscerale (viscerotom).

Page 26: Sistemul Nervos Periferic

26

DERMATOMES

Page 27: Sistemul Nervos Periferic

Există, de asemeni, și o organizare longitudinală prin legături intermetamerice care cuprind colateralele fibrelor radiculare aferente, trunchiurile simpatice vertebro-laterale și o rețea de interneuroni nevraxici foarte bogată. Fie ca este vorba de un semn, fie despre o stimulare se vor crea întotdeauna decalaje între originea și terminarea arcului reflex.

Page 28: Sistemul Nervos Periferic

Fibrele radiculare care vin de la maduva spinarii

se bifurcă în zona proeminențelor și trimit

colaterale: celor 7 segmente

supraaiacente șicelor 3 subiacente (deci

o rădăcina stimulează 10 segmente spinale);

Page 29: Sistemul Nervos Periferic

De asemeni un dermatom și un miotom apartinând aceluiași segment nu sunt situate

neaparat la același nivel topografic. De exemplu mușchii centurii scapulare chiar dacă sunt localizați la nivel toracic sunt inervați de fibre cervicale (pectoral mare C5-C8, dorsal

mare C6-C8).

Page 30: Sistemul Nervos Periferic

Ei sunt foarte scurți, întrucât, imediat ce au ieșit prin gaura de conjugare, se împart în 4 ramuri:

posterioară; anterioară; viscerală; meningiană;

Nervii spinali sau rahidieni au originea în măduva spinării și constituie căile de conducere a influxului

nervos spre/și de la măduva spinării.Ei au luat naștere din unirea fibrelor nervoase ale rădăcinilor posterioare și anterioare, după ce au străbătut cele trei învelișuri ale măduvei sipării. Nervii spinali sunt nervi micști, fiind alcătuiți din fibre senzitive și fibre

motorii.

Page 31: Sistemul Nervos Periferic

Imediat dupa ieșirea lui din foramenul de conjugare se desprinde o ramură recurentă (ramura spinovertebrală Luschka) care repătrunde în canal.

Trunchiul: se desface apoi în două ramuri terminale, de asemeni mixte - ramura anterioară și posterioară; emite și ramuri comunicante și meningeale.

Page 32: Sistemul Nervos Periferic

Ramurile posterioare (dorsale)

Își păstrează dispoziția segmentară și se distribuie mușchilor posteriori ai capului și gâtului, mușchilor autohtoni ai șanțurilor vertebrale din regiunea toracică, lombară, sacrală.

Asigură sensibilitatea regiunii dorsale a trunchiului pe un câmp median de la vertex la coccige.

Aceste ramuri nu se anastomozează pentru a forma plexuri, cu excepția nervului suboccipital și a unor ramuri ale lui C2 si C3 ce realizează plexul cervical posterior (Cruveilhier).

Page 33: Sistemul Nervos Periferic

Ramurile anterioare (ventrale)

Cu excepția celor din regiunea toracală, formează plexuri nervoase.

Consecința acestei distribuții constă în faptul că diferite formațiuni (mușchi, oase, articulații,

viscere) sunt inervate în același timp de ramuri provenind din mai mulți nervi spinali.

Ramurile anterioare se distribuie la mușchii și tegumentul regiunilor anterolaterale ale

gâtului, trunchiului și extremităților.

Page 34: Sistemul Nervos Periferic

Se delimitează astfel 5 plexuri: plexul cervical, format din ramurile

anterioare ale primilor 4 nervi cervicali (C1-C4)

plexul brahial, alcatuit din ramurile anterioare ale ultimilor 4 nervi cervicali (C5-C8) și ale primului toracal (T1)

plexul lombar, constituit din ramurile anterioare ale primilor 4 nervi lombari (L1-L4) și filete nervoase din T12

plexul sacrat format din ramurile anterioare ale celui de-al cincilea lombar (L5) și a primilor 4 nervi sacrați (S1-S4)

plexul coccigian la formarea căruia participă prin ramurile lor anterioare ultimii 2 nervi sacrați (S3-S4) si nervul

coccigian.

Ramurile anterioare ale nervilor toracali (cu exceptia primului) nu

formeaza plexuri; sub denumirea de nervi intercostali

ei merg izolat la peretele toracelui.

Page 35: Sistemul Nervos Periferic
Page 36: Sistemul Nervos Periferic

1. PLEXUL CERVICAL (plexus cervicalis) Se formează prin unirea ramurilor anterioare C1-

C4. Cu excepția primului, care dă numai un ram descendent, nervii cervicali se divid în două ramuri (superioară şi inferioară) ce se anastomozează între ele formând trei anse prevertebrale din care vor pleca diverse ramuri.

Plexul este situat profund înapoia marginii posterioare a muşchiului sternocleidomastoidian.

El dă ramuri anastomotice la hipoglos, vag, facial şi ganglionii cervicali simpatici superior şi mijlociu.

Page 37: Sistemul Nervos Periferic
Page 38: Sistemul Nervos Periferic

38

Plexul cervical

Format din ramurile anterioare rami ale primilor patru nervi cervicali;

Ramurile plexului cervical asigură inervația tegumentelor capului, regiunii cervicale, umărului, porțiunii superioare a peretelui toracic. Inerveză structurile anatomice din regiunile posterioare

și laterale ale capului și piele frunții și a nasului. Inervează mușchii gâtului;

Nervul frenic își are originea în plexul cervical și inervează diafragmul.

Page 39: Sistemul Nervos Periferic

Ramurile plexului sunt: superficiale, cutanate; profunde, motorii.

Page 40: Sistemul Nervos Periferic

Ramurile superficiale asigură sensibilitatea teritoriilor cutanate ale gâtului. Includ:

nervul transvers al gâtului pentru regiunea antero-laterală a gâtului;

nervul auricular mare pentru regiunea parotidiană, mastoidiană şi partea posterioară a pavilionului urechii;

nervul occipital mic pentru regiunea cefei;

nervii supraclaviculari pentru regiunea supraclaviculară.

Page 41: Sistemul Nervos Periferic

Ramurile profunde inervează următorii muşchi:

muşchiul drept lateral şi micul drept anterior

muşchiul marele drept anterior şi lung al gâtului

muşchiul ridicător al scapulei, muşchii romboizi

contribuie la inervația muşchilor sternocleidomastoidian şi trapez

muşchiul diafragma prin nervul frenic (C3-C4).

Page 42: Sistemul Nervos Periferic

Teritoriu de distribuție

Din plexul cervical se desprind, din punct de vedere funcțional, trei categorii de ramuri:-   ramuri senzitive, cutanate, ce formeaza plexul cervical superficial-   ramuri motorii, ce formeaza plexul cervical profund-   ramuri anastomotice

Page 43: Sistemul Nervos Periferic

Ramurile senzitive ale plexului cervical

Perforează fascia cervicală superficială corespunzator marginii posterioare a mușchiului sternocleidomastoidian și se împarte în mai multe ramuri:1.      Nervul occipital mic (N. occipitalis minor). Iși are originea în ramura anterioară a nervului spinal cervical C 2 . Are un traiect ascendent, de la nivelul marginii posterioare a muschiului sternocleidomastoidian, spre procesul mastoidian, apoi posterior de pavilionul urechii, unde se imparte in:

ramuri anterioare ce inerviaza tegumentul regiunii mastoidiene si partial al pavilionului urechii

ramuri posterioare, care inerviaza tegumentul regiunii occipitale.

Page 44: Sistemul Nervos Periferic

Nervul auricular mare (N. auricularis magnus).

Are un traiect ascendent în raport cu mușchiul sternocleidomastoidian, ajunge în regiunea parotidomaseterină, unde se împarte în două ramuri: ramura posterioară, asigură inervația tegumentului fetei, zonei mediale a pavilionului urechii;ramura anterioară inerviază tegumentul regiunii parotidomaseterine.

Page 45: Sistemul Nervos Periferic

 Nervul transvers al gâtului (N. transversus colli). 

Are un traiect posteroanterior, trecând peste fața superficială a mușchiului sternocleidomastoidian, apoi pe fața profundă a mușchiului platisma, atinge osul hioid și se împarte în două ramuri:

ramura superioară, suprahioidiană, inervează tegumentele regiunii suprahioidiene și trigonului submandibular

ramura inferioară, subhioidiană, inervează tegumentul regiunii subhioidiene.

Page 46: Sistemul Nervos Periferic

 Nervul Supraclavicular (N. Supraclavicularis).Dispus între mușchiul sternocleidomastoidian și mușchiul scalen anterior. Ajuns la nivelul claviculei se împarte în trei ramuri:

ramurile supraclaviculare mediale inervează tegumentul corespunzator fosei supraclaviculare manubriul sternal.

ramurile supraclaviculare intermediare, cu un traiect descendent oblic, trec anterior claviculei și inervează tegumentul regiunii subclaviculare.

ramurile supraclaviculare laterale, au un traiect oblic descendent străbătând regiunea laterocervicală. Asigură inervația tegumentului regiunii deltoide.

Page 47: Sistemul Nervos Periferic

Ramurile motorii

Asigură inervația mușchiului sternocleidomastoidian, a mușchiului trapez, a mușchiului romboid, a mușchilor scaleni anterior și mijlociu, precum și a mușchilor prevertebrali.

Rădăcina superioară constituită din fibre ale primilor doi nervi spinali cervicali, se alătură nervului hipoglos, urmează traiectul acestuia și în zona superioară a trigonului carotic descinde în raport cu carotida comună.

Page 48: Sistemul Nervos Periferic

Ansa cervicală

Din ramurile anterioare ale nervilor spinali cervicali C2 și C3 se constituie rădăcina inferioară, care descinde oblic în raport cu vena jugulară internă și corespunzator tendonului intermediar al mușchiului omohioidian se unește cu rădăcina superioară formând astfel ansa cervicală sau ansa hipoglosului.

Page 49: Sistemul Nervos Periferic
Page 50: Sistemul Nervos Periferic

De la nivelul ansei hipoglosului se desprind fibre motorii ce inervează mușchii omohioidian, sternocleidohioidian și sternotiroidian.

Mușchiul tirohioidian este inervat de ramura tirohioidiană, care reprezintă o ramură colaterală a ansei cervicale.

Page 51: Sistemul Nervos Periferic
Page 52: Sistemul Nervos Periferic

Nervul frenic

Nervul frenic reprezintă cea mai importantă ramură motorie a plexului cervical.

Se formează dintr-o rădăcină principală cu originea în cel de-al patrulea nerv spinal cervical și din două rădăcini secundare ce provin din nervi spinali cervicali C3 si C5. Astfel constituit nervul frenic are un traiect oblic descendent, străbate spațiul de clivaj dintre mușchii sternocleidomastoidian și scalenul anterior se angajează prin apertura toracică unde se împarte în:

ramura pericardică; ramurile frenicoabdominale; nervii frenici accesorii.

Page 53: Sistemul Nervos Periferic

Nervul frenic

Page 54: Sistemul Nervos Periferic

2.PLEXUL BRAHIAL (plexus brachialis)

Este constituit din ramurile anterioare C5-C8 şi T1.

C5-C6 se reunesc pentru a forma trunchiul primar superior (truncus superior).

C8-T1 formează trunchiul primar inferior (truncus inferior).

C7 formează trunchiul mijlociu (truncus medius).

Fiecare trunchi primar se divide într-un ram anterior şi unul posterior.

Page 55: Sistemul Nervos Periferic

55

Page 56: Sistemul Nervos Periferic

56

Page 57: Sistemul Nervos Periferic

Ramurile anterioare ale trunchiurilor superior şi mijlociu se unesc formând fasciculul lateral având ca ramuri terminale nervul musculocutanat şi nervul median (rădăcina laterală).

Ramurile anterioare ale trunchiului inferior formează fasciculul medial cu ramuri terminale nervul ulnar, nervul median (rădăcina medială), nervul cutanat brahial medial şi cutanat antebrahial medial.

Toate ramurile posterioare se unesc pentru a forma fasciculul posterior cu ramuri terminale nervul axilar şi nervul radial.

Page 58: Sistemul Nervos Periferic
Page 59: Sistemul Nervos Periferic
Page 60: Sistemul Nervos Periferic

Îl regăsim în regiunea

•supraclaviculară (trunchiurile

primare),•subclaviculară (fasciculele) şi axilară (nervii).

Plexul are raporturi importante cu muşchii scaleni, artera subclavie.

Page 61: Sistemul Nervos Periferic

Plexul brahial

El poate fi lezat printr-un traumatism sau comprimat

de un calus osos, de un bloc fibros cicatriceal, de o

tumoră, hematom. De asemeni, poate fi elongat printr-o tracțiune brutală efectuată pe membrul

superior.

Page 62: Sistemul Nervos Periferic

Ramurile plexului brahial pot fi grupate în ramuri colaterale şi terminale.

Page 63: Sistemul Nervos Periferic
Page 64: Sistemul Nervos Periferic

Ramuri colaterale

nervul subclavicular pentru mușchii subclaviculari.

nervii pectorali pentru mușchiul pectoral mare și mușchiul pectoral mic.

nervul subscapular pentru mușchiul subscapular și rotund mare.

nervul toracal lung pentru mușchiul dințat mare.

nervul dorsal al scapulei pentru mușchii romboizi.

nervul suprascapular pentru mușchii supra și infraspinos.

Ramuri terminale

Se distribuie musculaturii membrului superior, fiind reprezentate de: nervul musculocutanat,median, ulnar (cubital), cutan antebrahial, cutan brahial, radial, axilar.

Page 65: Sistemul Nervos Periferic
Page 66: Sistemul Nervos Periferic
Page 67: Sistemul Nervos Periferic

67

Nervul axilar

Are traiect în jurul gâtului chirurgical al

humerusului și inervează mușchiul

deltoid, pielea și articulația

umărului.

Page 68: Sistemul Nervos Periferic

68

Nervul radial

Cea mai amre ramură a plexului brahial;

Inervează mușchil triceps brahial, extensorii mținii și articulațiile degetelor

Inervează fața dorsală a policelui, degetului II, III, până pe fața medială a degetului IV.

Page 69: Sistemul Nervos Periferic

69

Page 70: Sistemul Nervos Periferic

70

Page 71: Sistemul Nervos Periferic

71

Nervul musculocutaneous

Inervează mușchii superiori ai brațului și pielea antebrațului.

Page 72: Sistemul Nervos Periferic

72

Nervul median

Trece prin regiunea medială a brațului în apropierea arterei brahiale.

Inervează mușchii anteriori (flexori) ai antebrațului, mușchii mâinii, pielea și mușchii degetelor I, II, III.

Page 73: Sistemul Nervos Periferic

73

Musculo-cutaneous

Median

Ulnar

Axillary

Radial

Page 74: Sistemul Nervos Periferic

74

Nervul ulnar

Inervează mușchii mediali ai antebrațului, mușchii mâinii, pielea și mușchii regiunii palmare a degetelor IV și V.

Coboară în lungul porțiunii mediale a arterei brahiale;

Poate fi găsit în spatele epicondilului medial al humerusului;

Page 75: Sistemul Nervos Periferic

Prin stimularea nervului musculocutaneu se induce contracția mușchiului biceps.

Page 76: Sistemul Nervos Periferic

The intensity of the sensory block of the musculocutaneous nerve is tested on the lateral aspect of the forearm, while that of the radial nerve is tested on the posterior aspect of the forearm and hand, that of the ulnar nerve is tested on the medial aspect of the hand and little finger, and that of the median nerve is tested on the palmar side of the hand and of the second and third fingers.

Page 77: Sistemul Nervos Periferic

77

Teritoriu de distribuție cutanată a nervilor, ramuri terminale a plexului brahial

Page 78: Sistemul Nervos Periferic

78

Innervația senzitivă a palmei

1. Nerv ulnar

2. Nerv median

3. Nerv radial

Page 79: Sistemul Nervos Periferic
Page 80: Sistemul Nervos Periferic

3. PLEXUL LOMBAR (plexus lumbalis)

Este constituit prin unirea ramurilor L1-L3 cu participarea unor filete nervoase din T12 şi L4.

Este situat în partea posterioară a muşchiului psoas mare, înaintea apofizelor transverse lombare, deci poate fi afectat în fracturi ale rahisului, plăgi penetrante.

Page 81: Sistemul Nervos Periferic

81

Page 82: Sistemul Nervos Periferic

82

Plexul lombar

Situat în regiunea anterioară a proceselor transverse ale vertebrelor lombare și posterior de mușchiul psoas iliac.

Ramurile sale principale sunt: -

Nervul iliohypogastric; Nervul ilioinguinal; Nervul genitofemoral; Nervul lateral cutaneous al

coapsei; Nfervul femural; Nervul obturator; Trunchiul lombosacral.

Page 83: Sistemul Nervos Periferic

83

Plexul lombar(dă naștere nervilor femural, obturator și safen)

Page 84: Sistemul Nervos Periferic

Dă ramuri colaterale şi terminale care la rândul lor sunt scurte şi lungi. Ramurile colaterale sunt

reprezentate de nervul iliohipogastric,

ilioinghinal, femurocutan,

genitofemural cu teritoriu motor reprezentat de mușchii abdomenului și senzitiv de tegumentele fesei, regiune

pubiană și coapsa (antero-lateral).

Ramurile terminale sunt nervul obturator și nervul femural cu teritoriu motor mușchii coapsei și senzitiv

tegumentele coapsei și gambei (antero-medial).

Page 85: Sistemul Nervos Periferic

85

Page 86: Sistemul Nervos Periferic

86

Nervii iliohipogastric și ilioinghinal: inervează mușchii și pielea din ariile inferioare ale abdomenuluim ariile superioare și mediale ale coapsei și regiunea inghinală.

Nevul lateral cutaneous al coapsei inervează tegumentele din porțiunea laterală a coapsei

Nervul femural: inervează mușchii extensori ai coapsei – și dă un anterior; ram safenic: inervează tegumentele din porțiunea medială a membrului inferior, glezna și piciorul.

Nervul obturator: inervează mușchiul adductor. Trunchiul lombosacrat: merge spre plexul sacral.

Page 87: Sistemul Nervos Periferic

87

Page 88: Sistemul Nervos Periferic

88

Page 89: Sistemul Nervos Periferic

4. PLEXUL SACRAL (plexus sacralis)

Este constituit prin fuziunea trunchiului

lombosacrat (L4-L5) cu primele trei rădăcini sacrate. În plus, mai primeşte un ram de la S4 ce se anastomozează

cu S5.

Page 90: Sistemul Nervos Periferic

90

Plexul sacral L4-S4 Inervează mușchii și

pielea regiunii posterioare a coapsei și aproape tot membrul inferior.

Cea mai importantă ramificație terminală este nervul sciatic, care, se bifurcă, la rândul său în: Nervul tibial – Nervul comun fibular nerve –

spre mușchii regiunii anterioare și laterale a membrului inferior.

Alte ramuri inerează bazinul (mușchii gluteali) și perineul (nervul pudental)

Page 91: Sistemul Nervos Periferic

Unii autori împart plexul în două părți:

1.plexul sacral propriu-zis (plexus ischiadicus) ce cuprinde nervii ce se distribuie membrului inferior şi bazinului şi plexul ruşinos (S2, S3, S4 –

2. plexus pudendohaemorhoidalis) din care pornesc nervii ce merg la perineu, organele genitale externe şi viscerele pelvine unde se anastomozează cu plexul hipogastric.

Page 92: Sistemul Nervos Periferic

Ramurile plexului sacrat

Prezintă ramuri colaterale şi un ram terminal (nervul ischiadic sau sciatic mare).

Ramurile colaterale includ nervi pentru mușchiul sfincter ani și levator ani, mușchii bazinului, gluteal superior și inferior, nervul cutan posterior al coapsei.

Page 93: Sistemul Nervos Periferic

93

Plexul sacral Se situează pe peretele

posterior al cavității pelvine Inervează musculatura șu

tegumentele pelvisului și mușchii membrului inferior.

Este originea nervului sciatic (L 4, 5 S1, 2, 3)

Nervul sciatic : cel mai mare nerv din corp ce trece pe fața posterioară a coapsei și la nivelul jumătății femurului se bifurcă în două ramuri: Nervul tibial Nervul peroneal comun

Page 94: Sistemul Nervos Periferic

94

Page 95: Sistemul Nervos Periferic

95

Page 96: Sistemul Nervos Periferic

96

Tibial Nerve

Page 97: Sistemul Nervos Periferic

97

Common Peroneal Nerve

Page 98: Sistemul Nervos Periferic

98

Nervul tibial nerve coboară prin fosa poplitee Inervează pielea și mușchii membrului inferior

pțnă la nivelul plantei și degetelor piciorului Nervul peroneal comun peroneal se distribuie

în jurul gâtului fibulei și se divide în nervul peroeal profund și nervi peroneali superficiali

Acești doi nervi inervează pielea și mușchii gambei în porțiunea sa inferioară și a piciorului.

Page 99: Sistemul Nervos Periferic

NERVII CRANIENI

Nervii cranieni, sunt nervi pereche și simetrici care ies din cavitatea craniană și se distribuie la piele,musculatură și celelalte structuri ale extremității cefalice.

Ei sunt analogi ai nervilor spinali,alcătuind împreuna cu aceștia sistemul nervos periferic.

Page 100: Sistemul Nervos Periferic

Exista12 perechi de nervi cranieni,notate cu cifre romane de la I-XII, după cum urmează:

Nervul olfactiv (I); nervul optic (II); nervul oculomotor (III); nervul trohlear sau patetic (IV); nervul trigemen(V); nervul abducens (VI); nervul facial (VII); nervul acusticovestibular sau vestibulocohlear (VIII); nervul glosofaringian (lX); nervul vag sau pneumogastric (X); nervul accesor sau spinal (XI); nervul hipoglos(Xll).

Page 101: Sistemul Nervos Periferic
Page 102: Sistemul Nervos Periferic

1. Nervul olfactiv (I), nerv senzitiv pentru miros, pornește din mucoasa nazală. Lezarea se duce la anosmie (pierderea mirosului).

2. Nervul optic (II), nerv senzitiv pentru vedere, pornește de la retină. Lezarea sa provoacă amauroza (orbire) unilaterală.

3. Nervul oculomotor comun (III), nerv motor care are nucleul de origine în calota pedunculara. Lezarea sa duce la ptoză (caderea) pleoapei superioare, vedere dublă (diplo-pie), dilatarea pupilei (midriază), strabism.

4. Nervul trohlear (IV) nerv motor, cu nucleul situat în calota pedunculară. Lezarea se duce la diplopie prin paralizia oblicului mare. De reținut că pateticul este singurul nerv din organism care inervează un mușchi situat de partea opusă nucleului sau.

5. Nervul trigemen (V) este un nerv mixt. Nucleul său motor este în protuberanță, iar cele senzitiv în ganglionul Gasser. Leziunile iritative ale fibrelor sale senzitive produc nevralgia facială, iar leziunile iritative ale fibrelor sale motorii produc trismusul (încleștarea maxilarelor prin contractara maseterilor). Leziunile distructive ale nervului trigemen provoacă anestezia feței, a mucoasei bucale și nazale, a corneei, paralizie a mușchilor masticatori.

6. Nervul oculomotor extern (VI) este un nerv motor, cu nucleul în protuberanță. Paralizia sa duce la diplopie și strabism intern (devierea globului ocular înauntru).

7. Nervul facial (VII) este un nerv motor ce asigură inervația mimicii și a cărui lezare provoacă paralizia facială. Ca nerv senzorial i se asociază nervul intermediar Wrisberg, care asigură sensibilitatea gustativă la nivelul celor două treimi anterioare ale limbii. Lezarea sa duce la tulburari de gust.

8. Nervul acusticovestibular (VIII) este un nerv senzitiv format din nervul auditiv, a cărui lezare produce surditate, și nervul vestibular, a cărui lezare produce sindromul vestibular (nistagmus și tulburări de echilibru)

9. Nervul glosofaringian (IX), nerv mixt, cu nucleii situați în bulb. Asigură sensibilitatea faringelui și mișcările de înghițire. Leziunea lui provoacă tulburări de gust în treimea posterioară a limbii și abolirea reflexului de fund de gât, prin anestezia fundului gâtului și refularea pe nas a lichidelor, care nu mai pot fi înghițite.

10. Nervul vag (pneumogastric) (X) este un nerv mixt, al cărui nucleu se află în bulb, importanța sa derivă în special din rolul reglator vegetativ, paralizia lui putând duce la moarte prin tulburari de ritm cardiac, tulburări respiratorii și digestive.

11. Nervul spinal (XI), nerv motor cu nucleii situati în bulb si maduva cervicala. Lezarea sa determina paralizia laringelui, a vălului palatin și paraliza mușchilor sterno-cleido-mastoidian și

Page 103: Sistemul Nervos Periferic

SISTEMUL NERVOS VEGETATIV

Page 104: Sistemul Nervos Periferic

Sistemul nervos vegetativ sau sistemul nervos autonom reglează

activitatea organelor interne,(viscerelor).

Denumirea de sistem nervos autonom provine de la psihologul britanic John Newport Langley şi

se datorează faptului că nu poate fi controlat în mod conştient

(voluntar).

Page 105: Sistemul Nervos Periferic

Sistemul nervos vegetativ poate fi impartit in:Sistem nervos simpatic, antagonist sistemului parasimapatic, având centrul în măduva spinării și hipotalamus;Sistem nervos parasimpatic, sistem nervos ce favorizează regenerarea organismului după stress;Sistem nervos digestiv, cu nervul vag ce leagă măduva spinării și tractusul digestiv.

Page 106: Sistemul Nervos Periferic

Parasympathetic division

Action on target organs:

Constricts pupilof eye

Stimulates salivarygland secretion

Constrictsbronchi in lungs

Slows heart

Stimulates activityof stomach and

intestines

Stimulates activityof pancreas

Stimulatesgallbladder

Promotes emptyingof bladder

Promotes erectionof genitalia

Cervical

Thoracic

Lumbar

SynapseSacral

Sympatheticganglia

Sympathetic division

Action on target organs:

Dilates pupil of eye

Accelerates heart

Inhibits salivarygland secretion

Relaxes bronchiin lungs

Inhibits activity ofstomach and intestines

Inhibits activityof pancreas

Stimulates glucoserelease from liver;inhibits gallbladder

Stimulatesadrenal medulla

Inhibits emptyingof bladder

Promotes ejaculationand vaginal contractions

Figure 49.8

Page 107: Sistemul Nervos Periferic

Acest sistem functionează relativ independent de sistemul nervos central (creier).

Sistemul nervos vegetativ controlează funcțiile importante vieții organismului (funcțiile vitale), ca de exemplu: activitatea cardiacă, presiunea sanguină, procesul de digestie și procesul de schimburi între organism și mediu.

De asemenea, acest sistem nervos mai poate coordona alte organe ca organele sexuale sau mușchii globului ocular. Sistemul nervos vegetativ mai poate influența sistemul nervos central și sistemul nervos periferic.

Page 108: Sistemul Nervos Periferic
Page 109: Sistemul Nervos Periferic

Deși prezintă o anumită individualitate, sistemul nervos vegetativ are relații strânse cu sistemul nervos al vieții de relație, atât la nivel central, cât și la nivel periferic.

Sistemul nervos vegetativ este format dintr-o parte centrală (centrii nervoși vegetativi) și o parte periferică (fibre nervoase și ganglioni vegetativi).

Majoritatea nervilor au o componentă somatică, dar și una vegetativă.

De exemplu, nervul facial are o componentă somatică, pentru că inervează musculatura mimicii, dar are și o

funcție vegetativă, prin controlul funcției glandei lacrimale și a glandelor salivare sublinguală și

submandibulară.

Page 110: Sistemul Nervos Periferic

Componenta centrală a sistemului nervos vegetativ simpatic

Este alcătuită din neuronii vegetativi ai coarnelor anterioare medulare toracolombare: C8-L3.

Acești neuroni formează centrii simpatici spinali, iar axonii lor constituie fibre preganglionare. Centrii simpatici medulari au o dispozitie metamerică destul de precisă: centrul cilio-spinal (C8-T2); centrul cardioaccelerator în regiunile cervico-dorsală și parțial

lombară; centrul adrenalino-secretor (T5-L3); centrii genito-urinar si anorectal în regiunea lombară. O localizare destul de exactă o au și centrii vasomotori, sudorali

și pilomotori.

Page 111: Sistemul Nervos Periferic

Componenta centrală a sistemului nervos vegetativ simpatic

Dar, în afară de acești centrii nervoși simpatici medulari, substanța reticulată bulbară conține centrii integratori ai

vasomotricității, adrenalino-secretor și probabil, și ai pilomotricității și sudorației, al căror rol este de a regla și

determina activitatea homeostatică a aparatului circulator și termoreglator.

Centrii bulbari actionează asupra celor medulari prin fasciculele descendente reticulospinale situate în

profunzimea cordonului lateral al măduvei.

Page 112: Sistemul Nervos Periferic
Page 113: Sistemul Nervos Periferic

Componenta periferică a sistemului nervos vegetativ simpatic

Porțiunea periferică a simpaticului este alcătuită din fibre aferente și ganglionii paravertebrali, previscerali, intramurali de unde pleacă fibre nervoase preganglionare și postganglionare, ce constituie calea eferentă.

Ganglionii paravertebrali sunt situați de o parte și de alta a coloanei vertebrale, formând cele două laturi simpatice laterovertebrale alcătuite din 22-24 ganglioni legați între ei prin fascicule interganglionare. De asemenea, fiecare ganglion este unit de nervul rahidian mixt prin două ramuri: ramura comunicantă albă (cu fibre preganglionare mielinizate) și

ramura comunicantă cenușie (cu fibre postganglionare). amielinice).

Page 114: Sistemul Nervos Periferic
Page 115: Sistemul Nervos Periferic
Page 116: Sistemul Nervos Periferic

Componenta periferică a sistemului nervos vegetativ simpatic

După segementele medulare cu care sunt în raport, ganglionii laterovertebrali se împart pe regiuni astfel: 3 perechi de ganglioni cervicali, 10-12 perechi de ganglioni toracali, 4-5 perechi de ganglioni lombari, 4-5 perechi de ganglioni sacrali și 1 ganglion coccigian nepereche, unde se intalnesc cele doua

lanturi ganglionare.

Page 117: Sistemul Nervos Periferic

Porțiunea cervicală este formată din 3 perechi de ganglioni cervicali:

superiori, medii și inferiori (stelați, fiind constituiți din unirea ultimei perechi de

neuroni cervicali cu prima pereche toracală).

Fibrele postganglionare, ce pleacă de la acești ganglioni, dau plexuri ce

transmit impulsuri motoare la glandele sudoripare, vase și mușchii firelor de păr din regiunea capului, a feței și a

membrelor superioare. Mai formează plexuri pentru inimă,

glandele salivare, glandele lacrimale, glandele tiroidă și paratiroidă.

Page 118: Sistemul Nervos Periferic
Page 119: Sistemul Nervos Periferic

Fibrele preganglionare din T1-T5, părăsesc nervii intercostali respectivi prin ramurile comunicante albe și ajung la ganglionii simpatici laterovertebrali corespunzatori, unde fac sinapsă.

Fibrele postganglionare toracale participă apoi la formarea plexurilor pulmonar, esofagian și cardiac.

Porțiunea toracală formată din 10-12 perechi de ganglioni, de la care pleacă fibre toracale și abdominale.

Page 120: Sistemul Nervos Periferic

Fibrele preganglionare, ce pleacă din T5-T12, se desprind din nervii intercostali și ajung la ganglionii paravertebrali

corespunzatori, nu fac sinapsă și formează, apoi, ramurile abdominale. Fibrele abdominale ce vin din T5-T9, dau naștere nervului splanhnic mare care, după ce străbate

diafragmul, merge la ganglionul celiac (semilunar).

Page 121: Sistemul Nervos Periferic

121

Trec prin ganglion și fac sinapsa în ganglionul prevertebral

Page 122: Sistemul Nervos Periferic

Ganglionii celiaci sunt doi ganglioni voluminoși (de unde și numele de "creier abdominal"), de la care pleacă numeroase fibre postganglionare, ce vor forma cel mai mare plex abdominal - plexul solar sau celiac.

Page 123: Sistemul Nervos Periferic

In acest plex își au originea o serie de fibre nervoase ce merg în lungul arterelor și care formează plexuri secundare:

gastric, splenic, hepatic, suprarenal, renal, mezenteric superior.

Fibrele abdominale ce vin din T10-T11 formează nervul micul splanhnic, care merge la ganglionul aortico-renal. Vedem deci, că nervii splanhnici sunt formați din fibre preganglionare, care nu fac sinapsă în ganglionii laterovertebrali, ci în ganglionii previscerali.

Page 124: Sistemul Nervos Periferic

Porțiunea lombară este alcătuita

din 4-5 perechi de ganglioni de la care

pleacă fibre postganglionare ce

formează urmatoarele plexuri: lombar,

vascular, intermezenteric.

Page 125: Sistemul Nervos Periferic

O parte din fibrele postganglionare trec prin ramurile comunicante cenușii în nervii rahidieni sacrali, iar altele formează plexul hipogastric superior prin care sunt trimise impulsuri la colonul sigmoid, rect și vezica urinară.

Plexul hipogastric superior dă naștere la două plexuri hipogastrice inferioare (de o parte și de alta a rectului), de la care se formează apoi plexurile secundare: hemoroidal, vezical, uterin, vaginal sau prostatic, care inervează viscerele pelvine.

Porțiunea sacrală cuprinde 4-5 perechi de ganglioni simpatici laterovertebrali, așezați de o parte și de alta a rectului. Fibrele preganglionare din măduva lombară nu vin la acești ganglioni prin ramuri comunicante albe, ci prin ramurile interganglionare.

Page 126: Sistemul Nervos Periferic
Page 127: Sistemul Nervos Periferic

Ganglionii previscerali sunt situați în apropierea viscerelor. Cei mai importanți sunt:ganglionii celiaci (semilunari), ganglionii mezenterici superiori și ganglionii mezenterici inferiori.

Mai sunt și: ganglionii plexurilor carotidiene și cardiace,ganglionii plexului renal, splenic, vezical, hemoroidal, uterin.

Page 128: Sistemul Nervos Periferic
Page 129: Sistemul Nervos Periferic

Ganglionii intramurali sunt situați în pereții viscerelor. Astfel, în pereții tubului digestiv (de la esofag și până la rect) se găsesc 3 plexuri simpatice intramurale ce se anastomozează între ele: plexul subseros (plexul Vorobiov), plexul muscular (plexul Auerbach), plexul submucos (plexul Meissner).

Aceste plexuri conțin un mare număr de ganglioni mici sau de celule nervoase izolate. Deoarece un neuron simaptic din coarnele laterale dă naștere la 30 de ramificații preganglionare scurte, în evantai, va inerva mai multe organe;

De aici și răspunsul extins, generalizat, care se capătă în cazul generalizării simpatice.

Page 130: Sistemul Nervos Periferic
Page 131: Sistemul Nervos Periferic
Page 132: Sistemul Nervos Periferic

Prin descărcări adrenergice, sistemul nervos simpatic contribuie permanent la menținerea tonusului vascular. Se consideră că rolul cel mai important constă în intervenția sa în situații speciale, de pericol, când au loc descărcări masive, pregătind organismul pentru "luptă sau fugă„ - "răspunsul simpato-adrenal". In cazul activării se secretă acetilcolina care activează secreția de adrenalină (epinefrină) și noradrenalină (norepinefrină). Acestea sunt eliberate în sânge. Sistemul nervos simpatic actionează autonom, fără control conștient, și pregătește corpul pentru acțiuni în situații periculoase:

Creșterea ritmului cardiac; Constricția vaselor sanguine; Dilatarea pupilelor; Piloerecția (pielea gainii); dilatarea bronhiilor; Scăderea motilității intestinului gros; Creșterea transpirației; Creșterea presiunii sanguine.

Page 133: Sistemul Nervos Periferic

Sistemul nervos parasimpatic

Sistemul nervos parasimpatic face parte din sistemul nervos vegetativ împreună cu sistemul nervos simpatic. Se mai numește si sistemul nervos pentru odihnă și digestie. Se poate spune, într-un mod foarte simplificat, că sistemul nervos parasimpatic funcționează invers față de sistemul simpatic. Totuși, în unele țesuturi functionează mai degrabă împreună.

Page 134: Sistemul Nervos Periferic

Acțiuni: Conservarea energiei; Încetinirea ritmului cardiac; Creșterea activității intestinale; Creșterea activității glandelor; Relaxarea mușchilor din tractul intestinal.

Mediatori:Sistemul nervos parasimpatic folosește doar acetilcolina (ACh) ca mediator.

Page 135: Sistemul Nervos Periferic

Componenta centrală a sistemului nervos vegetativ parasimpatic

Porțiunea centrală cuprinde neuronii grupați în centrii vegetativi de la nivelul trunchiului cerebral (parasimpaticul cranian) și de la nivelul măduvei sacrale (parasimpaticul sacral).

Page 136: Sistemul Nervos Periferic

Parasimpaticul cranian

Parasimpaticul cranian este reprezentat printr-o serie de nuclei vegetativi parasimpatici de la care pleacă fibre ce se atașează unor nervi cranieni (III, VII, IX, X), care sunt alcătuiți atât din fibre somatice, cât și vegetative. Astfel este nucleul accesor al oculomotorului (Edinger-Westphal) din calota pedunculară mezencefalică. De la care pleacă fibre preganglionare ce vor sinapsa cu celulele nervoase din ganglionul ciliar, iar de aici, impulsul este transmis prin fibrele postganglionare, la mușchii intrinseci ai globului ocular.

Page 137: Sistemul Nervos Periferic

Parasimpaticul cranian In punte se găsesc nucleii lacrimal și salivator superior.

De la nucleul lacrimal pleacă fibre parasimpatice secretoare și vasodilatatoare, ce merg pe calea nervului VII la glandele mucoasei nazale, bucale și faringiene. 

De la nucleul salivator superior, fibrele parasimpatice preganglionare merg pe cale nervului intermediar Wrisberg (VII bis) și ajung la ganglionul submandibular, de unde vor pleca fibre postganglionare la glandele salivare submandibulare si sublinguale.

In bulb se află: nucleul salivator inferior de unde își au originea fibrele parasimpatice ale

glosofaringianului (IX). Sub planșeul ventriculului IV se afla nucleul dorsal al vagului (cardio-pneumo-

enteric), de la care pleacă fibre preganglionare direct la: inima, bronhii, plămâni, esofag, stomatc, ficat, pancreas, intestinul subțire, colonul ascendent și transvers, splină, rinichi, glandele suprarenale. Nervul vag (pneumogastric), după ce formează nervul laringian inferior (recurent), rămâne numai cu fibre vegetative.

Page 138: Sistemul Nervos Periferic

Parasimpaticul sacrat cuprinde centrii preganglionari situați în coarnele laterale ale măduvei (S2-S4) sau în neuronii periependimari. Aceste fibre parasimpatice părăsesc măduva împreună cu nervii sacrali II, III, IV.

După ieșirea nervilor din canalul rahidian, fibrele parasimpatice preganglionare se grupează și dau naștere nervilor pelvieni (drept și stâng), care intră în constituția nervului hipogastric (pelvi-perineal), plex format dintr-o retea de fibre simpatice și parasimpatice în ochiurile căruia se află neuronii multipolari. Deși toate fibrele preganglionare parasimpatice pătrund în acest plex, numai o mica parte sinapseză cu neuronii de aici, restul fibrelor străbat plexul hipogastric și vor sinapsa în ganglionii intramurali, din pereții ureterelor, vezicii urinare, uretrei, prostatei, veziculei seminale, uterului, vaginului, rectului etc.

Page 139: Sistemul Nervos Periferic

Porțiunea periferică a sistemului vegetativ parasimpatic 

Cuprinde fibre senzitive, neuroni vegetativi grupați, sau nu, în:

ganglioni viscerali parasimpatici, fibre nervoase motorii (preganglionare și

postganglionare).

Ganglionii parasimpatici, spre deosebire de cei simpatici, au o poziție mult mai periferică, fiind situați în vecinatatea sau chiar în peretele organelor pe care le

inervează. In regiunea craniană găsim următorii ganglioni parasimpatici: ganglionul ciliar, ganglionul otic,

ganglionul submaxilar.

Page 140: Sistemul Nervos Periferic

Ca si simpaticul, sistemul nervos parasimpatic are functii motoare, secretoare și trofice. Parasimpaticul inervează musculatura netedă, cardiacă și glandele. Acțiunea sa este opusă celei simpatice. Produce, de obicei, vasodilatație la nivelul organelor pe care le inervează, dar efectele vasodilatatorii și motoare sunt, de obicei, foarte localizate.

Actiunile segmentului parasimpatic sunt mai discrete si mai difuze comparativ cu cele simpatice. Efectele parasimpatice au un caracter mai localizat si de refacere. Asa de exemplu, asupra inimii are ca efect scaderea frecventei cardiace si a puterei de refacere, protejand inima de effort si de un consum prea mare de energie; constrictia pupilei (mioza) protejeaza ochiul de o lumina prea intensa, care ar fi dăunatoare.

Efectele generale ale parasimpaticului sunt de a favoriza digestia, asimilatia, somnul. Datorita efectului excitator asupra aparatului digestiv, prin stimularea secretiei glandelor digestive si a intensificarii motilitatii digestive, parasimpaticul este socotit ca fiind un sistem anabolic, in opozitie cu simpaticul care este predominant catabolic.

Actiunea sistemului nervos parasimpatic asupra diferitelor organe a fost deja prezentata schematic anterior, in tabel, impreuna cu actiunea simpaticului. Mediatorul chimic parasimpatic este acetilcolina, ce determina depolarizarea membranelor organelor efectoare pentru care parasimpaticul are actiune excitatoare si hiperpolarizarea membranelor organelor efectoare, asupra carora are un efect inhibitor. Efectul acetilcolinei este rapid, de scurta durata, strict localizat, deoarece ea este foarte repede descompusa de o enzima - colinesteraza.

Page 141: Sistemul Nervos Periferic

Efectele generale ale parasimpaticului sunt de a favoriza digestia, asimilația, somnul. Datorită efectului excitator asupra aparatului digestiv, prin stimularea secreției glandelor digestive și a intensificării motilității digestive, parasimpaticul este socotit ca fiind un sistem anabolic, în opoziție cu simpaticul care este predominant catabolic.

Mediatorul chimic parasimpatic este acetilcolina, ce determină depolarizarea membranelor organelor efectoare pentru care parasimpaticul are acțiune excitatoare și hiperpolarizarea membranelor organelor efectoare, asupra cărora are un efect inhibitor. Efectul acetilcolinei este rapid, de scurtă durată, strict localizat, deoarece ea este foarte repede descompusă de o enzimă - colinesteraza.

Page 142: Sistemul Nervos Periferic

Figure 49.8a

Parasympathetic division

Action on target organs:

Constricts pupilof eye

Stimulates salivarygland secretion

Constrictsbronchi in lungs

Slows heart

Stimulates activityof stomach and

intestines

Stimulates activityof pancreas

Stimulatesgallbladder

Cervical

Sympatheticganglia

Sympathetic division

Action on target organs:

Dilates pupil of eye

Inhibits salivarygland secretion

Page 143: Sistemul Nervos Periferic

Parasympathetic division

Promotes emptyingof bladder

Promotes erectionof genitalia

Thoracic

Lumbar

SynapseSacral

Sympathetic division

Accelerates heart

Relaxes bronchiin lungs

Inhibits activity ofstomach and intestines

Inhibits activityof pancreas

Stimulates glucoserelease from liver;

inhibits gallbladder

Stimulatesadrenal medulla

Inhibits emptyingof bladder

Promotes ejaculationand vaginal contractions

Figure 49.8b

Page 144: Sistemul Nervos Periferic
Page 145: Sistemul Nervos Periferic
Page 146: Sistemul Nervos Periferic

Sistemul nervos vegetativ functionează, ca și sistemul nervos somatic, prin mecanisme complexe, având la bază actul și arcul reflex vegetativ. S-a constatat însă, ca unele activități vegetative (motilitatea intestinală, tonusul sfincterului anal) pot avea loc și după extirparea măduvei. Aceasta este data de sistemul nervos intramural format din plexuri și neuroni, ce conferă unor organe o oarecare autonomie.

Organele care posedă o inervație dublă sunt în mod permanent sub influența acțiunilor antagoniste a celor două componente vegetative. Aceste acțiuni, manifestate sub forma tonusului vegetativ, pot fi evidențiate prin îndepărtarea unuia din cele două componente.

Rezultatul activității sistemului nervos vegetativ este menținerea constantelor funcționale ale organismului, a homeostaziei.