Upload
olga-sandu
View
99
Download
8
Embed Size (px)
Citation preview
Sistemul nervos 2
Encefalul
Mielencefal – bulbul rahidian - puntea lui Varolio Metencefal – cerebelul si pedunculii cerebelosi Mezencefal – coliculii cvadrigemeni - pedunculii cerebrali Diencefal - talamus - epitalamus cu glanda epifiza - metatalamus - hipotalamus - subtalamus Telencefal – emisferele cerebrale - nucleii bazali
Trunchiul cerebral - morfologie
Bulbul rahidian
Este situat in continuarea maduvei spinarii; are 3 cm. Morfologie : - fata antero laterala: - fisura mediana anterioara, - decusatia piramidala - santul bulbo-pontin - piramidele bulbare, olive bulbare - fata posterioara : - santul median posterior - pedunculii cerebelosi inferiori - portiune din ventriculul IV Structura : - substanta alba - fibre ascendente specifice si nespecifice - fibre descendente - fibre de asociatie - substanta cenusie – fragmentata in nuclei dat. incrucisarii unor
fascicule nuclei senzitivi, motori, vegetativi, proprii - substanta reticulata
Nucleii bulbului rahidian nucleii motori Nucleii
senzitivi-contin deutoneuronul cu care fac sinapsa fibrele nervilor
Nucleii vegetativi Nucleii proprii
Nucleii motori ai nervilor cranieni : IX-nucl.ambiguu pt. X XI XII
Nucleii senzitivi ai nervilor cranieni : V VII VIII IX X
-Salivator inferior-origine reala a fibrelor parasimpatice senzoriale care vor intra in compunerea nervului cranian IX
- dorsal al vagului(cardiopneumogastricloc de origine pentru fibrele parasimpatice din componenta nervului X
Nucleii substantei reticulateNucleii olivariNucleul Goll(gracilis)siNucleul Burdach(cuneatus) contin deutoneuronul pt.fibrele care conduc sensibilitatea exteroceptiva(tactila fina,vibratorie) si proprioceptiva kinestezica,fiind integrate in fasc,spinobulbare
Functiile bulbului rahidian Functia de conducere- I.Caile ascendente-vezi cai medulare- II.Caile descendente-
- A)piramidale:=corticospinale(cai descend.medulare)-sunt lungi(fasciculele piramidale direct si incrucisat)
- =corticonucleare=mai scurte,unele au originea in cortex, altele se desprind sub forma de colaterale din fasciculele corticospinale;se termina in nucleii motori ai nervilor cranieni
- B)extrapiramidale:-unele au originea corticala,altele subcorticala-in ganglionii bazali,diferiti nuclei ai trunchiului cerebral constituind fasciculele extrapiramidale
- III.Caile de asociatie
Functia reflexa: - reflexe somatice – deglutitie, - statice si statochinetice au centri in toate etajele
trunchiului, - reflexe vegetative – reflexe adaptative cardiovasculare - reflexe secretorii si motorii digestive - reflexe respiratorie
Puntea lui Varolio (protuberanta Morfologie – banda de substanta alba dispusa transversal
intre bulb si mezencefal- Fata anterioara – santul median longitudinal- - piramidele pontine- - santul bulbopontin, santul
pontopeduncular- Fata posterioara – pedunculii cerebelosi mijlocii,
delimitarea ventricul IV Structura - substanta alba la periferie - substanta cenusie si reticulata , central
nucleii motori Nucleii senzitivi Nucleii vegetativi
Nucleii proprii
Nucleii nervilor cranieni V, VI, VII
-Nucleul terminal principal al nerv. V - Nucleii cohleari ai nervilor VIII
Salivator superior, Lacrimomuconazal( VII )
-respiratori-cardiovasculari
Functiile puntii lui Varolio Functia de conducere:- Cai ascendente- Cai descendente- Cai de asociatie Functia reflexa : - reflexe somatice - reflexe statice si statochinetice - reflexele mimicii - reflexul corneean de clipire - reflexul masticator - reflexe vegetative : - reflexe adaptative cardiovasculare
( depresoare parasimpatice ) - reflexul lacrimal - reflexul salivar superior
Mezencefalul Localizare – intre punte si diencefal Morfologie - Fata anterioara – pedunculii cerebrali- Fata posterioara – coliculii cvadrigemeni superiori
si inferiori + tectum Structura - substanta alba – la periferie- substanta cenusie si reticulata – la interior in
nuclei
Nucleii motori
Nucleii senzitivi
Nucleii vegetativi
Nucleii proprii
Nucleii nervilor cranieni III, IV
Nucleii tractului mezencefalic ai nervului V
Nucleii accesori ai nervului III
-Coliculii cvadrigemeni-Nucleul rosu-Substanta neagra-Nucleii substantei reticulate
Sectiune transversala prin mezencefal
Functiile mezencefalului
Functia de conducere: cai ascendete specifice si nespecifice, cai descendente, cai de asociatie
Functia reflexa :Reflexe somatice : - reflexe statice si statochinetice - reflexul de orientare vizuala : oculocefalogir
coordonat de coliculii cvadrigemeni superiori - reflexul de orientare auditiva : acusticocefalogir
coordonat de coliculii cvadrigemeni inferioriReflexe vegetative :- - reflexul pupilar fotomotor de micsorare a diametrului
pupilar (mioza)- - reflexul de acomodare la distanta prin convergenta
axelor globilor oculari si bombarea cristalinului la privirea unui obiect situat la o distanta mai mica de 6 m.
SRAA – sistemul reticulat activator ascendent
Substanta reticulata de la nivelul maduvei sacrate -> talamus
Este compusa din numerosi neuroni cu prelungiri scurte, dispuse in retea
Primeste colaterale de la caile de conducere Circuitul cortico-reticulo-cortical asigura : - starea de excitabilitate a acestor structuri - mentirea in stare de alerta si de monitorizare
selectiva SRAA indeplineste 2 functii :1. Functii specifice – intretine tonusul cortical , reactia
de trezire a scoartei cerebrale - regleaza motilitatea automata - intervine in mecanismul somn-
veghe2. Functii nespecifice
Cerebel Localizare - ocupa partea posterioara a cavitatii craniene - separat de emisferele cerebrale prin fisura
transversala Morfologie- 2 emisfere cerebeloase unite prin vermis- Suprafata – prezinta 3 fete : anterioara, laterala, superioara - brazdata de : santuri profunde -> lobi, lobuli santuri superficiale -> lamele- Filogenetic : arhicerebel = lobul floculonodular si vermis paleocerebel = lobul anterior neocerebel = lobul posterior- Fata anterioara – pedunculii cerebelosi PCI, PCM,
PCS Structura: - substanta cenusie - substanta alba
Scoartacerebeloasa
- stratul extern – (stratul molecular)- celule stelate - celule “in cosulet”
- stratul mijlociu – stratul celulelor Purkinje
- stratul intern – (stratul granular)-celule granulare- celule Golgi
Substanta alba - fibre de proiectie aferente si eferente - fibre de asociatie - fibre comisurale
Aferentele cerebelului
Origine Denumirea tracturilor Pedunculii cerebelosi prin care intra in cerebel
Maduva spinarii Tracturile spinocerebeloase directeTracturile cerebeloase incrucisate
PCI
PCS
Caile auditive si vizuale
Tracturile tectocerebeloase
PCS
Segmentele periferice ale analizatorului vestibular
Tracturile vestibulocerebeloase
PCI
Neocortexul motor Tracturile cortico-ponto-cerebeloase
PCM
Nucleii olivariNucleii Burdach din bulb
Tracturi bulbocerebeloase
PCI
Eferentele cerebeluluiOrigine Statii
intracerebeloase
Pedunculii cerebelosi prin care parasesc cerebelul
nume tract(structura unde se termina)
rol
Arhicerebel
Nucleii fastigiali
PCI Fastigiovestibular-nucleii vestibulariFastigioreticulat-substanta reticulata
control postura
Paleocerebel
Nucleii globosi si emboliformi
PCS Cerebelorubric-nucleul rosu
Motilitatea automata, stereotipica
Neocerebel
Nucleii dintati
PCS Dentotalamocortical-Talamus
Dentorubric- Nucleul rosu
Control motilitate voluntara
Control caleextrapiramidala
Arhicerebelul ( vestibulocerebel
Este asociat cu nucleii vestibulari laterali Intervine in mentinerea posturii si in reflexele vestibulare Aferentele vin de la receptorii vestibulari Eferentele sunt transmise tractului vestibulospinalPaleocerebelul (spinocerebel) Este asociat cu nucleii globosi si emboliformi Controleaza musculatura striata axiala si distala a
corpului Primeste informatii de la fasciculele spinocerebeloase Trimite eferente prin fasciculele vestibulospinale,
reticulospinale, rubrospinale, dento-talamo-corticalNeocerebelul (cerebrocerebel)- Este asociat cu nucleii dintati Are functie de coordonare si reglare a miscarilor fine ,
voluntare initiate de creier Majoritatea aferentelor de la scoarta cerebrala isi au
originea in cortexul motor
Extirparea cerebelului
Tulburarea motilitatii musculaturii striate : - astazia – imposibilitatea de mentinere fara
sprijin in pozitie bipeda - astenia – oboseala musculara la efort
minim - atonia – pierderea tonusului muscular
Aceste tulburari dispar dupa cateva saptamani, prin preluarea functiilor cerebelului de catre scoarta cerebrala.
Diencefalul sau creierul intermediar
Localizarea – sub emisferele cerebrale, in prelungirea trunchiului cerebral si deasupra mezencefalului
Morfologie – o fata dorsala , o fata bazala, doua fete laterale - central se afla ventriculul III- inferior comunica
cu ventriculul IV prin apeductul Sylvius iar superior comunica cu ventriculii I si II din emisferelor cerebrale prin orificiile Monro
Structura : talamus metatalamus epitalamus subtalamus hipotalamus
Talamusul O pereche de formatiuni ovale de substanta cenusie plasate lateral de
ventriculul III Aceste formatiuni sunt formate din nucleii :Nuclei de releu – statii sinaptice obligatorii pentru caile
sensibilitatilor exteroceptive, proprioceptive si interoceptive cu exceptia cailor olfactive, vizuale si auditive si fibrele sensibilitatii viscerale ce ajung aici dupa ce fac sinapsa in hipotalamus
Rol – reglarea intensitatii stimulilor care sunt proiectati in scoarta cerebrala
Nucleii de asociatie – primesc colaterale de la toate caile senzitive si motorii extrapiramidale
Rol – intervin in coordonarea senzitivo - motorie, realizand integrarea impulsurilor de la mai multi nuclei talamici
Nuclei nespecifici – fac parte din formatiunea reticulata si realizeaza conexiuni subcorticale
Rol – reglarea ritmului nictemeral (somn-veghe) - realizarea unor procese afective
Fata bazala
Metatalamusul
Situat inapoia talamusului doi corpi geniculati laterali -statie de releu pe
calea vizuala, conectati cu coliculii cvadrigemeni superiori
doi corpi geniculati mediali – statie de releu pe calea auditiva, conectati cu coliculii cvadrigemeni inferiori
EPITALAMUS=alc. Dintr-un nucleu in care se inchid reflexele olfactivo-somatice
este situat posterior fata de talamus glanda epifiza si nucleii habelunari Rol - coordoneaza reflexele olfactivo-somatice - coordoneaza reflexele motorii si secretorii
digestive
hipotalamusul
Este situat la baza diencefalului, sub talamus, superior trunchiului cerebral si flancheaza lateral ventriculul III
Inferior fuzioneaza cu mezencefalul , poate fi delimitat pe fata bazala a encefalului , de la nivelul chismei optice si pana la marginea posterioara a corpilor mamilari ( statie de releu a caii olfactive)
- infundibul = tija pituitara : - tractul hipotalamo-hipofizar - sistemul port hipofizar Este alc. Din mai multi nuclei:Nuclei : anteriori, mijlocii,
posterioriNucleii anteriori : contin neuroni secretori -> ADH si
ocitocina - rol de integrare parasimpaticaNucleii mijlocii : contin neuroni secretori -> neurosecretii care
stimuleaza sau inhiba activitatea lobului anterior hipofizar
- rol de integrare parasimpaticaNucleii posteriori : au rol de integrare simpatica
Functiile hipotalamusului Este centrul de reglare, coordonare si integrare a principalelor functii
ale organismului uman Formeaza o unitate functionala cu sistemul limbic -> coordonarea
reactiilor instinctuale si emotionale Rol vital in mentinerea homeostazieiFunctii specifice :1. Reglarea activitatii SNV2. Centrul reactiilor emotionale3. Termostatul organismului uman – centrii termoreglarii ->
homeotermia - in hipotalamusul anterior – termoliza(intensificarea transpiratiei,
reducerea ratei metabolismului, vasodilatatie periferica) - in hipotalamusul posterior - termogeneza (frisonul,
vasoconstrictia, intensificarea ratei metabolismului celular)4. Reglarea aportului alimentar – centrii foamei si satietatii5. Reglarea echilibrului hidric si setei- informatii de la osmoreceptori6. Reglarea ritmului nictemeral7. Controlul sistemului endocrin – prin neurosecretiile nucleilor mijlocii
si ai nucleilor anteriori
Conexiuni Fibre aferente – vin de la:- nucleul dorsal al vagului- mezencefal- calea optica- formatiuni olfactive- talamus- sistemul extrapiramidal Fibre eferente – pleaca spre : mezencefal- talamus- hipofiza- trunchi cerebral- traiect optic- cortex cerebral Fibre internucleare
Emisferele cerebraleLocalizare = In cutia cranianaMorfologie 2 emisfere cerebrale - usor asimetrice - separate de fisura interemisferica - unite la baza de corpul calos, fornixul,
comisura alba anterioara Fiecare emisfera are 3 fete – laterala, mediana, bazala - fata laterala – santuri adanci – santul central Rolando , santul
lateral Sylvius – delimiteaza lobi : frontal, parietal, temporal, occipital
- santuri superficiale – circumvolutii : precentral, postcentral, occipital, hipocamp
Suprafata totala a emisferelor = 2.500 cm2
Structura : - substanta alba – la interior: - fibre de asociatie, - fibre comisurale - fibre de proiectie - substanta cenusie – la exterior : scoarta cerebralaIn interiorul emisferelor sunt ventriculii laterali
ventriculii
Scoarta cerebrala
ALOCORTEX ALOCORTEX : Partea cea mai veche , 2 straturi celulare Este compus din : 1. Arhicortex – creier primitiv : bulbii olfactivi si unii
nuclei ai ganglionilor bazali 2. Paleocortex – structuri ale sistemului limbic IZOCORTEX sau NEOCORTEX 85 % din scoarta cerebrala 6 straturi celulare (neuroni piramidali, granulari,
fusiformi)SISTEMUL LIMBIC – bulbii olfactivi, corpul amigdalian,
hipocampul- in jurul diencefalului- conexiuni cu tractusul olfactiv, talamusul, hipotalamusul,
trunchiul cerebral, si alte zone corticale
Functiile sistemului limbic
Zona de proiectie primara si de integrare a informatiilor olfactive
Intervine in asigurarea capacitatii organismului de a se apara sau de a fugi de un pericol
Contribuie la memorarea acestor evenimente care au produs emotii puternice (hipocampul)
Coordoneaza comportamentele intelectuale si elaborarea motivatiei
Formeaza o unitate functionala cu hipotalamusul, fiind implicat in coordonarea functiilor vegetative si endocrine
Realizeaza legaturi cu talamusul – in reactiile emotionale si comportamentale
Neocortexul - compartimentul executiv al sistemului nervos unde se afla centrii constientei
Structura – 6 straturi celulare Reprezinta 40% din masa totala a creierului Grosime de 2 – 4 mm; circumvolutiile tripleaza suprafata Ariile corticale = ariile lui Brodmann ( 1909 )- Sunt diferentiate functional in arii motorii, senzitivo
- senzoriala (senzitiva) si de asociatie- Fiecare emisfera controleaza sensibilitatea si
miscarile partii opuse a corpului- Cele 2 emisfere sunt specializate functionalNici o arie corticala nu actioneaza independent ci
interactioneaza pentru indeplinirea oricarei functii
Neocortexul motor Regiunea in care sunt initiate impulsurile motorii Arie motorie primara in aria 4 Homunculus motor : reprezentarea segmentelor
corpului in concordanta cu complexitatea miscarilor acestora ( reprezentarea este deformata, rasturnata si contralaterala)
NEOCORTEXUL RECEPTOR – SAU SENZITIVO-SENZORIAL Este zona de proiectie a sensibilitatii specifice, care
cuprind 1 - sensibilitatea generala a corpului _ tactila, termica
si dureroasa : - aria somestezica I din girusul postcentral din lobul
parietal - aria somestezica II in peretele superior al
santului lateral Sylvius 2 – sensibilitatea senzoriala – vizuala, auditiva,
olfactiva, gustativa, vestibulara Homunculus senzitiv – AS I – reprezentarea spatiala
direct proportionala cu densitatea receptorilor
Homunculus motor senzitiv
Neocortexul de asociatie
Comunica cu ariile motorii si senzitive Cuprinde 4 arii functionale :1. Cortexul prefrontal - este aria cea mai complexa, - este implicata in cognitie, inteligenta,
personalitate, memorie,etc. - pierderea functionalitatii – face imposibila
capacitatile de abstractizare, rationare, memorizare, constientizare, planificare, etc
2. Ariile limbajului din jurul santului lateral3. Aria de interpretare generala extinsa in trei
lobi – parietal, temporal, occipital4. Aria de asociatie viscerala din apropierea ariei
limbajului
PROCESELE CORTICALE FUNDAMENTALE
EXCITATIA – este procesul prin care o activitate este declansata, intensificata si intretinuta
INHIBITIA – este procesul prin care o activitate este diminuata sau oprita
Dinamica corticala – interconditionarea si mobilitatea celor 2 procese - se deruleaza dupa 2 legi : 1. legea iradieri si concentrarii – viteza
iradierii excitatiei este mai mare decat viteza
iradieri inhibitiei 2. legea inductiei reciproce Reflexele conditionate – sunt raspunsuri declansate de un stimul
indiferent (SC) , dupa ce acesta a actionat de mai multe ori impreuna cu un stimul neconditionat (SN)
Reflexele neconditionateINHIBITIA :- Neconditionata – inhibitie de protectie (supraliminara), inhibitie
externa- Conditionata - inhibitie de stingere , de diferentiere, de
intarziere
Reflexeleneconditionate
SNV – coordoneaza si regleaza functiile organelor interne
SNV SIMPATIC: se distribuie difuz in peretii viscerelor- Centrii nervosi in coarnele laterale medulare: - centrii pupilodilatator-cervico-dorsali - centrii vasomotori- toracici - centrii pilomotori- toracici - centrii sudorali- toracici - centrii defacatiei, mictiunii, sexuali – lombari- Componenta periferica : - lanturile ganglionare paravertebrale- 22-25 perechi - plexuri viscerale – celiac, mezenteric superior, mezenteric inferior si hipogastric ; - plexuri intramurale: Meissner, Auerbach - Caile eferente – 2 neuroni : neuron preganglionar si un neuron post ganglionar
SNV parasimpatic – se distribuie in teritorii limitate
PARASIMPATICUL CRANIAN :in trunchiul cerebral
- nucleul accesor al oculomotorului -III;
- nucleii salivatori superiori si lacrimali – VII ;
- nuceii salivatori inferiori - IX ; - nucleul dorsal al vagului - X. PARASIMPATICUL SACRAT ; in
segmentele medulare sacrate S2-S4 Componenta periferica ; 2 neuroni
comparatie
Efecte ale stimularii
SNV isi desfasoara activitatea prin acte reflexe;
Centrii nervosi vegetativi realizeaza : - integrarea vegetativa propriu-zisa prin actiunea
antagonica a celor doua sisteme;
- integrarea somato-vegetativa prin intrepatrunderea
unor functii vegetative cu manifestari ale vietii de relatie
( contractia musculara si vasodilatatia) ;
- integrarea neuro-endocrina
Efectele SNV asupra organelor efectoare
Efectori Efectele SNV simpatic Efectele SNV parasimpatic
Muschii radiari ai irisului
Contractie-dilatarea pupilei (midriaza)
-
Muschii circulari ai irisului
- Contractie – micsorarea pupilei (mioza)
Muschii ciliari radiari
Relaxare- vedere la distanta
-
Muschii ciliari circulari
- Contractie-vedere de aproape
Bronhii Bronhodilatator Bronhoconstrictor
Inima Cardioaccelerator Cardiomoderator
Vase coronare Coronaroconstrictie coronarodilatatie
Vase din tegument Vasoconstrictie Vasodilatatie
Vase din muschi Vasoconstrictie Vasodilatatie
Vase din creier Vasoconstrictie Vasodilatatie
Stomac si intestin Diminuarea tonusului si motilitatiiConstrictia sfincterelor
Cresterea tonusului si motilitatiiRelaxarea sfincterelor
Vezica urinara Relaxarea muschiului vezicalContractia muschiului vezical intern
Contractia muschiului vezicalRelaxarea sfincterului vezical intern
Glandele lacrimale - Vasodilatatie, secretie glandulara abundenta
Glandele salivare Secretie redusa de saliva vascoasa
Secretie abundenta de saliva apoasa
Glande gastrice si intestinale
Inhibarea secretiei Stimularea secretiei