Sistemul asigurărilor în Româniaaa.docx

8/17/2019 Sistemul asigurărilor în Româniaaa.docx

1/32

CUPRINS

INTRODUCERE........................................................................................................

..........2

CAPITOLUL 1. SISTEMUL ASIGURĂRILOR ÎNROMÂNIA....................................4

1.1. Primele noţiuni de

asigurare...................................................................................4

1.2. Asigurările în România-apariţie şi

dezvoltare.......................................................5

1.. !e"esitatea "umpărării unei asigurări de

viaţă......................................................#

1..1. $e înseamnă asigurarea de

viaţă.................................................................%

1..2. $ine are nevoie de o asigurare de

viaţă............................................... ......%


2/32

CAPITOLUL 2. GENERALI

ASIGURĂRI..................... ...............................................11

2.1. Prezentare &enerali

Asigurări............................................................................. 11

2.2. !evoia de

asigurare.............................................................................................12

2.. Politi"a de

personal.............................................................................................1

2.4. Rezultate

'nan"iare.............................................................................................14

CAPITOLUL 3. STUDIU DE CAZ PRIVIND ORGANIZAREA RESURSELOR

UMANE LA GENERALI ASIGURĂRI, AGENŢIA BAIA

MARE .........................................1(

CONCLUZII.........................................................................................................

...... ......1%

BIBLIOGRAFIE...................................................................................................

............2)

INTRODUCERE


3/32

Trăim într-o societate în care schimbările se succed cu o mare rapiditate şi în care, pentru lumea afacerilor, provocările şi obligativitatea schimbării ţin de domeniul normalităţii.Ori, fără Resurse Umane, capabile de schimbare , adaptare, şi de creativitate ,organiaţiile de

orice fel sunt sortite eşecului. !n acest conte"t, oamenii repreintă o resursă vitală, de ai şi dem#ine a tuturor organiaţiilor, care asigură supravieţuirea, devoltarea şi succesul acestora.$mportanţa fiinţei umane în conducerea cu succes a unei afaceri e cea care face dinmanagementul resurselor umane, un set de competenţe, deprinderi şi atitudini esenţiale pentrutoţi managerii. %cest set e legat direct de valorile supreme ale firmei&organiaţiei.

!n preent, tot mai multe organiaţii încep să înţeleagă şi să încerce să obţinăavanta'ele date de e"istenţa unei politici coerente de resurse umane( un management în acestdomeniu, modern şi profesionist, se focalieaă asupra anga'aţilor în scopul de a produce oreuşită a afacerii pe tot parcursul răm#nerii acestora din urmă în interiorul organiaţiei.

)"istenţa unor programe comple"e, propuse de o politică de resurse umane coerentă, necesităînsă un suport managerial consistent şi o viiune care să susţină întregul proces( de parteacealaltă se află aspectele privind clarificarea aşteptărilor viitorilor anga'aţi cu crearea şiconsolidarea convingerii acestora că managementul *este cu adevărat de partea lor+,monitoriarea atitudinilor referitoare la post şi organiaţie pentru prevenirea abandonuluiorganiaţional.

anagementul Resurselor Umane ar putea fi definit ca un comple" de măsuriconcepute interdisciplinare, cu privire la recrutarea personalului, selecţia, încadrarea,utiliarea prin organiarea ergonomică a muncii, stimularea materială şi morală p#nă înmomentul încetării contractului de muncă.

*Omul e măsura tuturor lucrurilor+, afirmă filosoful grec retooras, ceea ce înseamnăcă omul e capabil să întegree orice solicitări preente sau viitoare av#nd ca ţintă omul, caretrebuie sa le facă. )senţial e efortul potrivit căruia, acţiunea simultană a acestor factori şicapacitatea organismului omenesc trebuie să realiee un echilibru permanent. %cest echilibruse reflectă în balanţa energetică a organismului fiecarui om.

anagerii susţin că oamenii constituie /bunul cel mai de preţ+ al unei organiaţii.%stfel, în funcţie de scopul urmărit, managementul general s-a diviat într-o multitudine dedomenii specialiate, în r#ndul cărora se înscrie şi managementul resurselor umane. 0uccesulunei organiaţii e determinat şi de calitatea resurselor umane, de procedurile prin care se face

atragerea şi menţinerea celor mai strălucite talente, care să realiee cele mai dificile sarcinicu acelaşi entuiasm cu care le realieaă pe cele uşoare.

Omul, forţa lui de muncă, este principala forţă de producţie a societăţii. 1ărăintervenţia muncii omeneşti, toate celelalte lucruri 2 fonduri fi"e sau obiecte ale muncii 2sunt lucruri moarte, nu au nici o valoare.

3e aceea, în condiţiile trecerii economiei rom#neşti la o profundă restructurare, pecriterii de eficienţă şi rentabilitate, un rol important revine factorului uman. 4omponentă acreşterii economice, forţa de muncă are o dublă apartenenţă5 pe de o parte la sferademografiei, iar pe de altă parte la sfera economiei, adapt#ndu-se şi model#ndu-se după legile

ambelor domenii. 3e aceea în procesul de reg#ndire şi reproiectare a structurii economiei,apare necesară cunoaşterea problematicii ocupării şi a folosirii eficiente a forţei de


4/32

muncă.Trebuie avut în vedere că sursa principală de creştere a productivităţii muncii oconstituie resursa umană, factorul uman.

!n primul capitol al acestei lucrări de licenţă am vorbit despre sistemul de asigurări dinRom#nia, apariţia şi devoltarea acestuia, şi am evidenţiat necesitatea cumpărării unei

asigurări de viaţă în ilele noastre. !n cel de-al doilea capitol am trecut la preentarea uneiadintre cele mai cunoscute companii de asigurări din Rom#nia ,şi anume compania $67%0$7UR8R$ 3) 9$%:8, unde am descris serviciile pe care $67 le oferă clienţilor ,precumşi activitatea unui consultant financiar de succes.

!n cel de-al treilea capitol am preentat politicile ,principiile, criterile, sursele şimetodele folosite de specialişti în recrutarea resurselor umane şi am descris resursele umanedin compania $67, caracteriate prin buna calificare, e"perienţă, tinereţe, ambiţie şi

performanţă. !n capitolul patru am realiat un studiu privind selecţia resurselor umaneabord#nd modul de organiare şi efectuare a procesului de selecţie a acestora.

!n capitolul cinci am elaborat un studiu de ca privind treptele de carieră ale unuiconsultant financiar şi criterile de calificare pe trepte de carieră la $67 %0$7UR8R$ 3)9$%:8, agenţia ;aia are, iar în ultimul capitol am preentat organiarea resurselor umanela $67 tot în cadrul agenţiei ;aia are.

CAPITOLUL 1SISTEMUL ASIGURĂRILOR ÎN ROMÂNIA


5/32

1 PRIMELE NOŢIUNI DE ASIGURARE

3evoltarea societăţii este marcată de efortul şi strădania oamenilor pentru proprialor propăşire şi pentru propria lor apărare în faţa unor evenimente care le pot periclitae"istenţa şi devenirea. 9iaţa oamenilor nu este întotdeauna senină. $ndiferent c#tă gri'ă seacordă evitării problemelor sau prote'ării bunurilor niciodată, nimeni nu poate fi sigur desucces. Unele evenimente negative < calamităţi ale naturii, accidente, pierderea sau micşorareacapacităţii de muncă în urma unor boli sau a bătr#neţii= implică traume psihice sau pierderifinanciare semnificative. 4u toate acestea, oamenii doresc să se bucure de propriile lor locuinţe, să-şi conducă autoturismele, să boare cu avionul, să navighee fără să se teamă de

potenţialele probleme care pot apărea. %sigurarea a apărut din nevoia de protecţie a omului înfaţa unor pericole şi pentru găsirea soluţiilor adecvate de înlăturare a lor.

4ele mai vechi forme de asigurare sunt înt#lnite încă din antichitate şi dateaă de circa>?@@ de ani. eşteşugarii tăietori de piatra din )giptul de 'os au constituit un fond deîntra'utorare, format anticipat, prin contribuţia tuturor pentru acoperirea pagubelor provocatede diverse nenorociri ce loveau membrii colectivităţii. Unele forme ale asigurării de bunurisunt cunoscute înca din or#nduirea sclavagistă, sub diferite forme. %stfel, pierderile carereultau din aruncarea peste bord a încărcăturii pentru salvarea e"pediţiei aflată în pericol< cauate de naufragiu, furtună, eşuare, etc.= erau repartiate în mod proporţional, fiindsuportate de toţi participanţii la e"pediţie, pe principiul avariei comune. %ceste principii aufost cuprinse în legislaţia maritimă a insulei Rhodos înca din anul AB> înainte de 4hristos si semenţin pănă în ilele noastre. %u fost codificate în colecţia de reguli CorD-%nvers elaborată înanul BEA@ şi a fost modificată în anii BAFG si BA?@.

%lte surse documentare ne oferă şi alte aspecte din istoria asigurărilor, astfel cele maivechi asociaţii mutuale au fost semnalate în secolul al H$$-lea în $slanda, c#te una la F@ degospodării care acopereau, pe principiul reciprocitaţii, daunele din pierderile de animale.rimele operaţiuni de asigurare maritimă au apărut în porturile italiene în sec al H$9.

O formă de asigurare a constituit-o şi sistemul de acordare a rentelor viagere,denumite tontine apărut în 1ranţa şi răsp#ndit apoi în Olanda, %nglia şi 7ermania. 0istemulera baat pe principiul asigurărilor de viaţă dar participanţii primeau în locul sumelor asigurate rente viagere. 3evoltarea traficului de călători pe calea ferată a condus la apariţia în%nglia a primei societăţi de asigurare specialiată în acest domeniu, la mi'locul secolului al

H$H-lea.%sigurarea maritimă şi asigurarea împotriva riscului de incendiu a fost marcată de

înfiinţarea la Trieste, în anul BEFF, a societaţii %ssienda %ssiguratrice, societate care afuncţionat şi pe teritoriul Rom#niei după anul BEI@. %sigurarea de răspundere civilă a fostinstituită şi practicată pentru prima dată în 1ranţa şi se referea la acoperirea daunelor cauatede proprietarii de cai şi trăsuri. %sigurarea s-a e"tins şi la răspunderea proprietarilor de fabrici

pentru daune cauate anga'aţilor ori terţelor persoane.

Ja începutul secolului trecut e"istau în lume I@ de societăţi de asigurări, iar în anulBA>A activau în 'ur de AK@@ de case şi societăţi de asigurare în KB de ţări. %ceste societăţi deasigurare activau F>K> în domeniul asigurărilor de viaţă, >@I> în domeniul asigurărilor de

bunuri iar A>F de societăţi practicau tot felul de asigurări.LAM


6/32

2 ASIGURĂRILE ÎN ROMÂNIA , APARIŢIE ŞIDEZVOLTARE

rimele forme de asigurare se înt#lnesc încă înainte de secolul al H$H-lea, respectiv unfel de întra'utorare reciprocă a membrilor aceleiaşi comune la decesul vitelor denumită înlimba'ul vremii Nopsa. %stfel, în caul accidentării unei vite, aceasta era tăiată iar carnea eraîmpărţită între locuitorii din aceeaşi comună, fiecare plătind o sumă de bani pentru partea ce-irevenea. $n felul acesta proprietarul sinistrat îşi acoperea în totalitate sau în parte pagubasuferită .

!n secolele H$H si HH o dată cu devoltarea societăţii şi cu creşterea gradului decomple"itate a activităţilor desfăşurate a sporit şi interesul oamenilor pentru acţiunea deasigurare. rima organiaţie de asigurare propriu isă s-a constituit la ;raşov în anul BEGG de

către %sociaţia eseriaşilor sub denumirea $nstitutul 6aţional de ensii din ;raşov, av#ndcaracter specific de asigurări de viaţă. 4ondiţiile istorice din Transilvania au permis ca subinfluenţa unor mari societăţi de asigurare ale timpului mai funcţionau doar FI de societăţi de asigurare.

0ectorul asigurărilor a traversat o perioadă de prefaceri, de transformări, unele poitivealtele impuse de calitatea de monopol pe care statul a impus-o. Un prim pas s-a făcut în anulBAGE cand societăţile de asigurări au fost naţionaliate şi trecute în proprietatea statului.$ntregul lor portofoliu şi reervele tehnice şi matematice au trecut în proprietatea 0ocietăţii de%sigurare 0ovieto-Rom#ne 0ovromasigurare. 3e altfel în anul BAGA a luat fiinţă şi$ntreprinderea de 0tat pentru Reasigurări, prin reorganiarea Regiei %utonome a %sigurărilor.

!n anul BA?F s-a creat %dministraţia %sigurărilor de 0tat %3%0, care a preluat

activitatea $ntreprinderii de 0tat pentru Reasigurări şi a introdus în practică asigurarea prinefectul legii. 0ocietatea 0ovromasigurare avea în practică asigurările facultative. $n anul BA?I


7/32

societatea 0ovromasigurare s-a lichidat, portofoliul ei fiind preluat în intregime de %3%0.%3%0 practica asigurări de bunuri, de persoane şi de răspundere civilă sub două forme

'uridice5 a= asigurări prin efectul legii(

b= asigurări facultative.

3upă anul BAA@ au apărut în peisa'ul pieţei asigurărilor din Rom#nia o serie desocietăţi de asigurări cu capital privat o parte cu capital integral rom#nesc, o parte cu capitalmi"t rom#nesc şi străin, o parte cu capital integral străin toate încerc#nd să acaparee c#t maimult din piaţa de asigurări rom#nească.

0ocietatea de asigurări Romano-7ermană U6$T% 0.%. a luat fiinţă în anul BAA@, ca0.R.J. dar ulterior a devenit societate pe acţiuni. %re capital german şi rom#nesc iar sediulcentral în Timişoara. $niţial societatea a practicat numai asigurări de viaţă cu acumulare decapital. Ja ora actuală se practică întreaga gamă de asigurări cerute în piaţa asigurărilor.4ompania internaţională de asigurări etropol 0.%. a fost înfiinţată în anul BAAB cu capitalintegral privat, a practicat întreaga gama de asigurări. omentan societatea a falimentat.0ocietatea de asigurări %7R%0 0.%. înfiinţată pe langă ;anca %gricolă, practica în specialasigurări de culturi agricole, asigurări de animale dar şi alte forme de asigurări facultative


8/32

3 NECESITATEA CUMPĂRĂRII UNEI ASIGURĂRI DEVIAŢĂ

$ndiferent de c#t de mult a evoluat umanitatea, un lucru este foarte clar5 nu putemcontrola tot ceea ce se înt#mplă în 'urul nostru, e"emplul cel mai bun fiind poate natura. 3ar natura nu este singura care ne afecteaă şi ne provoacă pagube. %ccidente se înt#mplă la tot

pasul, iar 'aful, furturile, talhariile, toate ţin de natura umană. Riscurile acestea vor e"istaîntotdeauna. 3ar mai sunt şi altele, în legătură cu sănătatea, cu activitatea profesională, şi, încaul firmelor, riscuri privind marfurile sau activele companiiei. 3e aceea este foarte bine săîncercăm să transferăm riscurile asupra altcuiva. %cestea sunt motivele pentru care au aparutserviciile sau, mai bine is, produsele de asigurare. %cestea sunt oferite de companiispecialiate care preiau diferite riscuri în schimbul unei sume de bani. %stfel, plata unei sumeîl pune pe asigurat la adapost de problemele cauate de accidente, fie ele auto sau de altănatură, ii poate salva firma de la probleme financiare care ar putea duce la faliment s.a.

6ecesitatea cumpărării unei asigurări de viaţă reiese din nevoia de protecţie aoamenilor. e l#ngă toate bunurile deţinute, viaţa şi sănătatea unui individ, integritatea luifiică şi capacitatea de muncă sunt bunurile cele mai de preţ şi pot fi afectate de diferiteevenimente nesigure viitoare, duc#nd la imposibilitatea desfăşurării unei activităţi şi deci aobţinerii unui venit. 6ecesitatea încheierii unei asigurări de viaţă provine dintr-o nevoieabsolută a fiecăruia, de a oferi protecţia financiară a familiei, a dependenţilor sau a celor apropiaţi în caul decesului, în paralel cu alte avanta'e pe care asigurătorii le pot oferi5

economisire, pensie, investiţii.

3intotdeauna vieţile oamenilor au fost ameninţate de cele mai variate şi distructiveforţe ale naturii, trăsnetele, incendiile, furtunile, inundaţiile, seismele şi erupţiile vulcanice

provoc#nd moartea, accidentarea sau îmbolnăvirea oamenilor. erfecţionarea continuă atehnicii şi tehnologiilor, organiarea de întreprinderi care concentreaă mii de salariaţi,crearea de aglomerări urbane care numără sute de mii şi milioane de locuitori, sporirea

parcului mi'loacelor de transport şi a viteei cu care acestea circulă, folosirea energiei atomiceîn diverse scopuri etc, toate acestea au dus la sporirea numărului accidentelor de muncă şi decirculaţie,al incendiilor şi e"ploiilor. e l#ngă aceste caue de natură e"ternă, ponderea ceamai mare între cauele decesului o au bolile. 4ele mai importante dintre acestea sunt bolile

aparatului circulator, ale aparatului respirator, tumorile, traumatismele şi bolile aparatuluidigestiv.

:in#nd cont de aspectele preentate anterior şi de situaţia economică instabilăe"istentă în Rom#nia, încheierea unei asigurări care să acopere riscul de deces este o

problemă la care ar trebui să se g#ndească orice persoană, pentru a nu creea un deechilibru însituaţia financiară a urmaşilor dependenţi. opulaţia v#rstei a treia, în continuă creşterenumerică, este o categorie socială vulnerabilă, cu probleme specifice faţă de celelaltesegmente sociale. %sigurarea necesităţilor populaţiei v#rstnice pentru un trai decent, trebuie săacopere o gamă largă de preocupări, nu numai în plan economic, dar şi social şi psihosocial.3e aceea acest proces de îmbătr#nire va duce la un moment dat la imposibilitatea statului de a

întreţine partea inactivă a populaţiei şi astfel devine un lucru esenţial încheierea unei asigurări


9/32

de viaţă care să ofere at#t protecţia financiară a urmaşilor în ca de deces, c#t şi asigurareaunui trai liniştit la v#rsta pensionării.

Un argument al utilităţii asigurărilor este oferit de preenţa acestora la o scară foartemare în Occident, unde e"istă o adevarată cultură. area ma'oritate a oamenilor au, în ţările

vestice, tot felul de asigurări, nu doar cea de raspundere civilă auto, ci şi de viaţă, de sănătate,de prote'are a bunurilor.

1.3.1 CE ÎNSEAMNĂ ASIGURAREA DE VIAŢĂ ?

%sigurarea de viaţă este un mi'loc de protecţie financiară a unui individ şi a familieisale. 4a mi'loc de protecţie al individului, asigurarea de viaţă creaă un venit suplimentar

pentru un anumit moment din viaţă, prin asigurarea unui capital sau a unei pensii. %sigurarea

de viaţă este resursă financiară a familiei unui individ în cele mai placute momente ale vieţiisale, dar şi în situaţii nefericite ca5 decesul sau invaliditatea. 3e asemenea, asigurarea de viaţăvine în spri'inul individului în momentul în care acesta, în urma unui accident, are nevoie despri'in financiar.

4a mi'loc de protecţie a familiei, asigurarea de viaţă, aduce un venit compensatoriu încondiţiile pierderii întreţinătorului financiar, menţion#nd în condiţii normale nivelul de trai alcelor dragi. Totodată, asigurarea de viaţă, prin posibilitatea de a fi cesionată, lichideaă datoriifinanciare


10/32

se poată trăi decent în condiţiile normale oferite de sistemul de asigurări sociale e"istente în preentV 4apacitatea de a realia un venit poate fi considerată cel mai important capital aldumneavoastră, deoarece prin aceasta va puteţi realia visele şi aspiraţiile, puteţi oferi familieiun confort, siguranţă şi linişte.

3in păcate, această capacitate de a realia venituri, sănătatea şi puterea de a munci nusunt garantate. 3acă un eveniment nefericit vă va provoca o incapacitate de muncă,invaliditate sau chiar moartea, nevoia de venituri va continua pentru toţi cei care suntdependenţi financiar de dumneavoastră. !n consecinţă, nevoia unei asigurări de viaţa estefoarte mare.

Oricine se află în una din situaţiile următoare are nevoie de o asigurare de viaţă5

1. Sun!"# $ %!&'$(n) *)')$)?

4ele mai multe familii se întreţin din două venituri cel al soţului şi cel al soţiei. 3acă unuldintre soţi moare, standardul de viaţă al membrilor familiei nu se va putea menţine cu un

singur venit. rintr-o asigurare de viaţă însă, familia va beneficia de cele două venituri, chiar şi dacă unul dintre soţi nu mai este în viaţă.

2. V) *&!+!"# '#nu-) *$%##?

1iind singurul susţinător al familiei, 3vs. sunteţi cel care asigură venitul pentru cheltuielileilnice, cel care oferă un trai decent. 3ar ce se înt#mplă cu copii dacă 3vs. nu veţi mai fiV!nchei#nd o asigurare de viaţă veţi avea gri'ă de ei chiar şi după moartea 3vs.

3. Sun!"# $ %!&'$(n) #n/!%!n/!n)?

!n caul în care sunteţi o persoană independentă nu aveţi nevoie de o asigurare de viaţă, doar

în caul în care persoane în v#rstă precum părinţi sau bunici se baeaă pe 3vs.

CAPITOLUL 2

0IRMA DE ASIGURARI

2.1 PREZENTARE ...........................................

7rupul $67 a fost constituit în BAAB prin fuiunea dintre 6ationale-6ederlanden şi

grupul 6; ost;anD. %nul BAAB a repreentat nu numai fuiunea celor două grupuri, ci şinaşterea unui puternic concurent pe piaţa internaţională a serviciilor financiare. 3e fapt


11/32

tinereţea este doar aparentă, pentru că, în realitate, originile sale se întorc în timp la 'umătateasecolului trecut < BEG? asigurările şi BEEB activitatea bancară=, atunci c#nd asigurările şi

băncile au început să deţină un rol important în sectorul financiar olande. 6ationale- 6ederlanden era şi la acel moment cea mai puternică societate de asigurări din Olanda.)"perienţa şi calitatea serviciilor, at#t în sfera asigurărilor de viaţă, căt şi în sfera asigurărilor

non-viaţă erau de'a garantate de cei aproape B?@ de ani de activitate a celor două companiifondatoare 6ederlanden I=. e de altă parte, grupul 6; ost;anD era format din 6; ;anD şi ost;anD 2 lidere în domeniul activităţilor bancare pentru clienţi instituţionali, internaţionali şi pentruclienţi individuali. ornind de la originile societăţilor din care a luat naştere 7rupul $67,constatăm cu uşurinţă că realiările actuale ale acestuia se baeaă pe e"perienţa şi

profesionalismul a multor generaţii de oameni devotaţi muncii lor şi dornici de a obţinereultate performante.

!n BAAB, prin anularea legii prin care se intericea unificarea societăţilor bancare şi asocietăţilor de asigurare, 6ationale-6ederlanden şi 6; ost;anD 7roup decid să formee

împreună $6T)R6%T$O6%J) 6)3)RJ%63)6 7ROU < $67=. e data de G martie BAABapare în mod oficial unul din cele mai mari şi puternice grupuri financiare din lume, al căruisimbol a devenit leul portocaliu. 3atorită nivelului de devoltare economică a Olandei, aconcurenţei puternice pe piaţa naţională, precum şi a imposibilităţii e"tinderii nelimitate aactivităţii grupului în cadrul naţional, penetrarea pe alte pieţe a apărut ca o consecinţăfirească.

7rupul $67 repreintă astfel o combinaţie unică a operaţiunilor de asigurări,activităţi bancare şi investiţii, av#nd scopul declarat de a oferii clienţilor servicii financiareintegrate. %ceastă strategie a fost iniţiată în Olanda, iar ulterior a fost e"tinsă în toate ţările încare a fost posibil şi s-a considerat că poate fi profitabilă.

!n anii care au urmat fuiunii au fost făcute alte importante achiiţii care au întărit poiţia internaţională a 7rupului $67 5 banca britanică de investiţii ;arings în BAA?, princare, grupul îşi e"tinde activitatea în domeniul investiţiilor, compania de asigurări de viaţă)guitable of $oWa în BAAK, precum şi 1urman 0el, care, împreună, au oferit 7rupului $67 şimai multe oportunităţi pe piaţa investiţiilor bancare din 0U%. reluarea băncii belgiene;angue ;russels Jambert


12/32

$storia companiei în Rom#nia a început în octombrie BAAG, c#nd $67 a lansatoperaţiunile bancare, fiind prima bancă străină care a deschis după BAEA o sucursală oferindservicii complete. 3e atunci, sucursala din ;ucureşti a depăşit toate aşteptările în ceea ce

priveşte numărul de clienţi şi devoltarea afacerilor. 6umărul anga'aţilor a crescut de la BG la peste I@@, iar baa de clienţi cuprinde A@ din numarul companiilor multinaţionale care

activeaă pe piaţă, precum şi importante societăţi mi"te şi ma'oritatea companiilor autohtone .

$67 ;anD este astăi lider de necontestat pe piaţa rom#nească av#nd ece sucursaleşi desfăşur#nd activităţi bancare at#t pentru persoane fiice c#t şi pentru persoane 'uridice.0erviciile pentru persoane 'uridice includ acordarea de împrumuturi, efectuarea de plăţi, şicash management. %ceste servicii sunt spri'inite de către cele mai mari operaţiuni de pe

pieţele financiare5 comercialiarea şi distribuirea de produse financiare cum ar fi schimbulvalutar, piaţa monetară şi derivativele. 0erviciile pentru persoane fiice, lansate recent, includdepoite, operaţiuni de cont curent, schimb valutar şi carduri %merican )"press. rincipala

preocupare a $67 ;anD Romania este să ofere clienţilor săi servicii de încredere, eficiente şifle"ibile pe o piaţă imperfectă, adesea dificilă. rima e"pansiune a sediilor $67 ;anD

Romania s-a petrecut la doar un an de la începerea operaţiunilor. 3atorită creşterii continue anumărului de clienţi, banca şi-a e"tins investiţiile pentru a spri'ini această creştere. 4a urmarea devoltării continue, $67 ;anD Romania s-a mutat în BAAK într-o clădire complet renovată,un sediu modern, construit pe o fundaţie solidă care a reistat în timp. 0uccesul pe piaţaromanească şi recunoaşterea at#t din partea partenerilor c#t şi a competitorilor se datoreaăadaptării continue la nevoile pieţei locale, introducerii de noi servicii care să satisfacăaşteptările clienţilor şi refuului ferm de a face concesii calităţii. LKM

2.2 ING ASIGURĂRI DE VIAŢĂ

$67 %sigurări de 9iaţă este parte integrantă a 7rupului $67, cel mai mare grupfinanciar olande şi una dintre primele ece instituţii financiare din lume. !nfiinţată înianuarie BAAK, sub numele de 6ederlanden %sigurări de 9iaţă Rom#nia, compania şi-aînceput activitatea cu cinci agenţii şi un număr de F@@ de consultanţi. %pariţia 6ederlanden%sigurări de 9iaţă repreintă consecinţa firească a unui amplu proces de evaluare a pieţeifinanciare rom#neşti, realiat de grupul $67. Ja acea dată, primul pas al devoltării 7rupului$67 în Rom#nia fusese de'a realiat, prin lansarea în BAAG a $67 ;%6, prima bancăstrăină care a intrat în Rom#nia.

!n BAAA $67 6ederlanden devine liderul pieţei asigurărilor de viaţă din Rom#nia, poiţie pe care o deţine şi în preent. !n anul F@@B, ca o consecinţă a procesului global deschimbare a numelui, multe companii independente naţionale şi internaţionale, membre ale7rupului, şi-au adăugat la denumirea lor oficială particula $67. %celaşi lucru s-a înt#mplat şicu 6ederlanden %sigurări de 9iaţă. !n Rom#nia procesul s-a încheiat în F@@G cănd s-arenunţat la denumirea de 6)3)RJ%63)6 şi numele companiei a devenit5 $67%0$7UR8R$ 3) 9$%:8.

COMPANIE PRIME RUTE SUSCRISE

RO6 m.


13/32

B. $67 %sigurări de 9iaţă BI>,?@

F. %$7 Jife >>,?@

I. 7R%X) Rom#nia GE,G@

G. %0$RO I?,F@

?. %9$9% FE,E@

>. ;4R %sigurări de 9iaţă F?,@@

K. %JJ$%6P-:$R$%4 FI,K@

E. %0$;%6 FI,@@

A. 7)6)R%J$ F@,>?

B@. O6$%0$7 %sigurări de 9iaţă BA,@@T(5! n& 1. T$% 16 C('(4!n A'#u&) /! V#(") %! (nu 2667

$67 %sigurări de 9iaţă este cea mai puternic capitaliată companie de pe piaţaasigurărilor, ocup#nd primul loc şi din punctul de vedere al atragerii de noi clienţi. $67%sigurări de 9iaţă oferă clienţilor săi 2 persoane fiice şi companii- produse şi servicii deasigurări la cele mai înalte standarde de calitate şi profesionalism, în confomitate cue"igenţele stabilite la nivelul grupului $67, pe baa bunei cunoaşteri a pieţei locale, precumşi a tradiţiei şi forţei sale financiare internaţionale. $67 este primul grup internaţional preent

pe piaţa rom#nească după BAEA, av#nd în preent în Rom#nia apro"imativ E@@ de anga'aţi şiF@@@ de consultanţi de asigurări.

%ctivitatea în domeniul asigurărilor în Rom#nia înseamnă în acest moment5

BG tipuri de asigurări de viaţă pentru persoane fiice şi A tipuri de asigurări de grup pentru persoane 'uridice(

rima societate de asigurări care a introdus în Rom#nia produse de tip Unit JiDed


14/32

piaţă de GB,F, în creştere cu G faţă de sfărşitul anului F@@?, compania îşi anunţă intrareaiminentă în forţă pe piaţa pensiilor private. LKM

2.3 SERVICII O0ERITE DE ING ASIGURĂRI DE VIAŢĂ

odul în care produsele şi serviciile de asigurări sunt special concepute şi oferiteclienţilor companiei repreintă ingredientul principal al succesului $67 pe piaţa rom#nească,ca parte integrantă a grupului financiar internaţional $67. 4el mai important capital alcompaniei îl repreintă clienţii.Tocmai de aceea, principala preocupare a consultanţilor deasigurare $67 este aceea de a oferii soluţii financiare personaliate, special destinate fiecăruiclient în parte. lanificarea financiară este elementul cheie pentru îndeplinirea obiectivelor financiare pe termen lung. 3e aceea întreaga activitate a companiei se spri'ină pe valori

precum5 profesionalism şi integritate, calitate şi comunicare deschisă.$67 %sigurări de viaţă oferă clienţilor săi 2 persoane fiice şi companii- produse şi

servicii de asigurări la cele mai înalte standarde de calitate şi profesionalism în conformitatecu e"igenţele stabilite la nivelul 7rupului $67, pe baa unei cunoaşteri a pieţei locale,

precum şi a tradiţiei şi ofertei sale internaţionale.LKM

$67 %sigurări de viaţă oferă următoarele tipuri de asigurări5

A'#u&) /! #(")5

%sigurări de pensii

%sigurări de accident

%sigurări de sanătate

P(nu! 8#n(n*#(&! /! %&$!*"#! 9

%sigurarea de deces pe termen limitat

%sigurarea de deces din accident

%sigurarea de invaliditate permanentă din accident

%sigurarea de deces din accident de muncă

%sigurarea de invaliditate permanentă din accident de muncă

lanurile de motivare pentru anga'aţi

lanurile de asigurare cu componentă de pensii.


15/32

2.: OIECTUL DE ACTIVITATE AL SOCIETĂŢII ING ASIGURĂRIDE VIAŢĂ

0.4. $67 %sigurări de viaţă 0.%. este o societate pe acţiuni av#nd sediul social pestrada 4ostache 6egrii, nr. B-? , sectorul ?, codul @?@??F, ;ucureşti, Rom#nia, înregistrată laOficiul Registrului 4omerţului de pe l#ngă Tribunalul unicipal ;ucureşti sub nr.YG@&GK?&BAAK. 4od unic de înregistrare AB@@GEE, capital social subscris şi vărsat [email protected] înregistrată ca operator de date cu caracter cu nr. >@@. Obiectul de activitate al societăţii,conform contractului şi statutului, îl repreintă servicii de asigurare şi reasigurare pentruclasele de asigurări de viaţă şi de persoane, diferite de asigurările de viaţă.

9#narea poliţelor se face printr-o reţea de consultanţi de asigurări de viaţă al căror număr a crescut de la F@@ la B iulie BAAK la circa F@@@ în B ianuarie F@@K care lucreaă

e"clusiv pentru $67 %0$7UR8R$ 3) 9$%:8. %ctivitatea de vănare a poliţelor de asigurarea debutat la B iulie BAAK printr-o reţea de ? agenţii în ;raşov, ;ucureşti, 4lu', 4onstanţa,Timişoara, ulterior deschiăndu-se altele noi la %rad, ;acău, ;răila, ;ucureşti


16/32

2.; RESURSE UMANE LA ING ASIGURĂRI DE VIAŢĂ

Resursele umane repreintă una dintre cele mai importante investiţii ale unei

organiaţii, ale cărei reultate devin tot mai evidente în timp. Resursele umane sunt singureleresurse capabile să producă şi să reproducă toate celelalte resurse aflate la dispoiţia uneiorganiaţii. Oamenii repreintă sursele active ale organiaţiei, deoarece potenţialul lor,e"perienţa şi pasiunea, iniţiativele şi devoltarea lor contribuie activ la creşterea eficienţei şieficacităţii organiaţionale. Resursele umane repreintă p#rghia către succes a uneiorganiaţii. Resursele umane sunt unice în ceea ce priveşte potenţialul lor de creştere şidevoltare, precum şi capacitatea lor de a-şi cunoaşte şi învinge propriile limite, pentru a facefaţă noilor provocări sau e"igenţelor actuale şi de perspectivă.

Resursele umane repreintă, acele resurse ale firmei care îndeplinesc criteriilenecesare pentru a fi considerate sursa principală de asigurare a competitivităţii necesare,deoarece resursele umane sunt valorase, rare, dificil de imitat şi, relativ, de neînlocuit.

Resursele umane constituie un potenţial uman deosebit, care trebuie înţeles, motivatsau antrenat în vederea implicării c#t mai depline sau mai profunde a anga'aţilor la realiareaobiectivelor organiaţionale. Resursele umane sunt puternic marcate de factorul timp, necesar schimbării mentalităţilor, obiceiurilor, comportamentelor etc.

$67 este o societate în plin proces de devoltare a reţelei teritoriale, a cărei echipă secaracterieaă prin buna calificare, e"perienţă, tinereţe, ambiţie şi performanţă. 9alorilecompaniei sunt integritatea, calitatea, profesionalism, creativitatea şi respectul în relaţiile cuclienţii. olitica de resurse umane a societăţii este determinată de misiunea şi valorile careghideaă $67. %ceastă politică este în str#nsă legătură cu domeniul principal de activitate alsocietăţii şi este caracteriată de transparenţă, respect faţă de anga'at şi continua îmbunătăţirea competenţei tuturor anga'aţilor.

rincipalele obiective ale politicii de resurse umane $67 sunt5

satisfacerea nevoilor clienţilor noştri( îmbunătăţirea continuă a serviciilor şi produselor( ma"imiarea potenţialului fiecărui membru al echipei.

Resursele umane sunt esenţiale pentru $67. 0e doreşte ca din colectivul $67 să facă parte ceimai buni specialişti care să fie motivaţi şi să răm#nă alături societăţii. %cest lucru se obţine prinaplicarea politicii de resurse umane5 recrutare şi selecţie riguroasă, cursuri de pregătire, motivare,cre#nd astfel stabilitate în $67.

$67 oferă cursuri de pregătire şi planuri de devoltare a carierei fiecărui anga'at. $67 arenevoie în permanenţă de spri'inul unor anga'aţi competenţi, pro-activi, dinamici, fle"ibili,transparenţi, loiali şi capabili să lucree în echipă. e l#ngă pregătirea profesională, anga'aţii $67trebuie să întrunească un cumul de alte calităţi necesare îndeplinirii cu succes a sarcinilor încredinţate.

4onsultantul de asigurări, are posibilitatea, prin manualul personalului de v#nări, săidentifice acele cerinţele care stau la baa construirii unei cariere de succes în acest domeniu precumşi c#teva teste de auto-evaluare care îl vor a'uta să-şi cunoască mai bine dorinţele şi scopurile încariera profesională şi în viaţă în general.


17/32

AICI TOTUL SE SC


18/32

D. In!&#u9

Zstabilirea unui dialog care să scoată în evidenţă necesităţile e"acte ale prospectului(

Z folosirea unor tehnici de dialog proiectate pentru procesul de v#nare, menţin#nd permanent activ interesul candidatului.

Z însuşirea şi stăp#nirea tehnicilor pentru interviu şi găsirea unor soluţii pentru subiectecare nu au fost încă abordate.

E. S(5##&!( %&$/u'uu# *$&!'%un@)$&9

Z anticiparea obiecţiunilor candidatului(

Z orientarea întrebărilor în sensul clarificării obiecţiunilor(

Z recapitularea planului de preentare(

Z folosirea întrebărilor şi obiecţiunilor ca un avanta'( Z sesiarea semnalelor de cumpărare(

Z motivarea candidatului(

Z formularea ofertei clare şi fără echivoc(

Z dacă nu poate fi încheiat favorabil interviul, programarea altei înt#lniri cu candidatul(

Z obţinerea de referinţe.

0. S!&#*## u!$(&!9 Z consultantul trebuie să asigure permanent servicii clientului(

Z să ofere spri'in profesional beneficiarilor în momentul apariţiei unui evenimentasigurat(

Zsă delimitee permanent afacerile de activităţi sociale, obiective şi relaţiile de prietenieşi să se comporte ca atare(

Zîn conduita profesională a unui consultant trebuie avută în vedere întotdeauna necesitateaşi importanţa unei activităţi profesionale şi susţinut.

2. R!@#'!n"( ( !8$& 'u'"#nu9

Z consultantul este capabil să se refacă repede în urma unor e"perienţe de v#năridescura'ante(

Z menţine un nivel ridicat al activităţii deşi reultatele din v#nări sunt descura'ante(

Z menţine un nivel ridicat al calităţii activităţii în ciuda reultatelor de succes dinv#nări.

3. 0$$'#&!( !8#*#!n) ( #4%uu#9

Z organiarea activităţii 2 planificarea şi îndeplinirea obiectivelor(


19/32

Z promptitudine în planificarea înt#lnirilor(

Z stabilirea şi verificarea telefonică a înt#lnirilor(

Z păstreaă o evidenţă permanentă şi actualiată a activităţii(

Z analieaă reultatele activităţii sale în scopul creşterii eficienţei proprii

:. A Bn)"( /#n !%!n")9

% învăţa din e"perienţă este vital pentru creşterea eficacităţii. 3in e"perienţăconcepem principii care să ne determine comportamentul în situaţii noi. %cest proces poate ficonceput ca un ciclu în patru etape5

B. e"perienţa propriu-isă este urmată de

F. observare şi analiă care conduc la

I. formarea conceptelor şi generaliărilor abstracte care conduc la G. ipotee ce vor fi testate în acţiunile viitoare şi care duc la r#ndul lor la noie"perienţe.

0unt c#teva observaţii de făcut cu privire la acest model al procesului de învăţare.

• !n primul r#nd, ciclul de învăţare se repetă la infinit. 6e testăm mereuconceptele în practică şi le modificăm.

• !n al doilea r#nd, direcţia pe care o ia procesul de învăţare este decisă denecesităţi şi de scopuri. %ceasta înseamnă că procesul învăţării este

deordonat şi ineficient atunci c#nd obiectivele nu sunt clare.• !n al treilea r#nd, de vreme ce procesul învăţării este dominat de necesităţileşi scopurile individuale, stilurile de învăţat sunt e"trem de personale .3ee"emplu, un matematician ar putea să pună accentul pe utiliarea conceptelor abstracte, în timp ce un poet ar aprecia mai mult e"perienţa practică. Unmanager ar fi în primul r#nd preocupat de punerea în practică a conceptelor,în timp ce un naturalist şi-ar devolta mai degrabă simţul de observaţie.Oamenii au stiluri de a învăţa care preintă at#t puncte slabe c#t şi puncte tari.4heia unei învăţări este să fi priceput în fiecare element al ciclului atuncic#nd este necesar.

;. D#n(4#'4 +# &!(*"#! &(%#/)90ă munceşti în $67 înseamnă să fi dinamic, prompt, curios şi în permanenţă dispus să

e"perimentei noi soluţii. )ste o mentalitate pro-activă care genereaă idei inovative.3inamismul şi promptitudinea în deciii lucreaă în tandem cu fle"ibilitatea şi abilitatea deadaptare la schimbare.

>. În*&!/!&!( Bn #n!

$67 are încredere în tineri


20/32

. R!'%$n'(5##(! #n/##/u()5

1iecărei persoane din $67 i se cere să fie responsabilă pentru propriile deciii lanivelul său organiaţional, accept#nd recompensele şi consecinţele reultate în urma deciieiluate.

CAPITOLUL 3

STUDIU DE CAZ PRIVIND TREPTELE DE CARIERĂ ALECONSULTANTULUI LA ING ASIGURĂRI DE VIAŢĂ

1 CE ÎNSEAMNĂ SĂ 0II CONSULTANT ING

% fi consultant $67 înseamnă sa faci parte dintr-o companie care te încura'eaă sa tedevolţi şi să îţi pui în valoare întregul potenţial. !nseamnă să fii alături de o companiedinamică, av#nd o creştere baată pe valori sociale solide.

!ncă de la lansare $67 s-a anga'at să ofere clienţilor din Romania servicii la cele maiînalte standarde de calitate , asemenea celor din celelalte ţări în care grupul este preent.0erviciile oferite repreintă nu numai instrumente care să asigure securitatea financiară aclienţilor $67, ele reflectă caracterul unic , personal, al nevoilor şi cerinţelor acestora.

!n vederea atingerii acestui scop, $67 este preocupat să işi creee o forţă profesionistă de v#nării, motivată, capabilă să analiee corect nevoile clienţilor săi,oferindu-le soluţii viabile. 3e aceea $67 repreintă oportunitatea unei cariere reale şi de

succes .

entru cel ce vrea să devină consultant ,$67 a stabilit cinci trepte de devoltare profesională baate at#t pe activitatea desfăşurată, mărimea şi calitatea portofoliului pe careacesta îl administreaă ,c#t şi pe e"perienţa dob#ndită. !n funcţie de performanţe, agentul deasigurare va urca pe treapta corespunătoare carierei sale5

AGENT DE ASIGURARE -AG61 CONSULTANT 0INANCIAR -SE61 CONSULTANT SENIOR -EF61 CONSULTANT EFPERT -ES61

USINESS CONSULTANT -C61.

4omponentele care alcătuiesc profilul activităţii curente a unui consultant sunt5

$dentificarea potenţialilor clienţi( 3iscuţii cu potenţialii clienţi pentru stabilirea nevoilor de asigurare ale

acestora( %nalia nevoilor financiare şi de asigurare ale potenţialilor clienţi( 4onsultanţă acordată potenţialilor clienţi pentru alcătuirea soluţiilor financiare

şi de asigurare, care să răspundă nevoilor acestora( 4omunicare constantă şi înt#lniri periodice cu clienţii din portofoliu.


21/32

3acă pe parcursul carierei de consultant dovedeşti performanţă şi totodată abilităţimanageriale, $67 iţi oferă cadrul adecvat pentru a deveni 5

Un# M(n(!& S!n#$& Un# M(n(!&

E!*u#! Un# M(n(!& -*$$&/$n($& /! !*#%!% fi consultant $67 nu se reumă la simpla dorinţă sau opţiune . 4a să lucrei în acest

domeniu, trebuie să fii o persoană energică şi să-ţi doreşti să fii cel mai bun. %v#nd acestecalităţi, la $67 vei găsii importante oportunităţi de carieră şi de devoltare personală indomeniul consultanţei.

2 PREGĂTIREA PRO0ESIONALĂ LA STANDARDEINTERNAŢIONALE LA ING ASIGURĂRI DE VIAŢĂ

$67 doreşte să aibă alături cei mai buni consultanţi. 1iind mai mult dec#t un deiderat, compania a creat programe de instruire şi pregătire, care au ca scop formarea unei adevărateelite de consultanţi financiari.

$67 pune la dispoiţie cursuri specialiate de pregătire, în funcţie de nivelul personalla care te aflii5

4ursuri tehnice pentru pruduse de asigurări( 4ursuri de tehnici de v#nare( 4ursuri de tehnici de comunicare( 4ursuri de tehnici de negociere( 4ursuri de piaţă de capital( 4ursuri de cultură organiaţională( 4ursuri de Time anagement( 4ursuri de administrare a portofoliului( 4ursuri de educaţie financiară.

e langă aprofundarea noţiunilor teoretice, în cadrul pregătirii beneficiei de asistenţacelor mai renumiţi specialişti $67 ai şansa să colaborei cu cele mai importante companii deconsultanţă şi devoltare profesională din întrega lume < de e"emplu J$R%- Jife $nsurance

arDeting Research %ssociation=.$67 oferă deopotrivă programe de motivare şi recompense materiale substanţiale


22/32

articipi la 4onferinţa anuală de v#nări 2locul de înt#lnire aconsultanţiilor din întrega ţară- unde cei mai buni sunt premiaţi(

3acă te numeri printre cei mai buni consultanţi , ai şanse să fii desemnat participant la $ncentive Trip, acţiune organiată fie la sediul central $67 înOlanda - minimEK(G inim B? ensii ilon F(? inim F@ ensii ilon I.

CONSULTANT SENIOR -EF61B 0enioritate minim BF luni la IB&BF&F@@E


23/32

G ersistenţa I>-minim EK(? inim I@ ensii ilon F(> inim G@ ensii ilon I.

USINESS CONSULTANT -C61B 0enioritate minim de BF luni la IB&BF&F@@E BB 4înţa 7abrielaI. ;aia are FB ; Unit îrcălab %7@B GKA>F ureşan elaniaG. ;aia are FB ; Unit îrcălab %7@B >FBB@ etri 4laudiu?. ;aia are FB ; Unit îrcălab %7@B >FBGA Trif 4ristina>. ;aia are FB Y Unit opescu %7@B >GE>F Tita 6icoletaK. ;aia are FB Y Unit opescu %7@B >?AEE ;uda 9asileE. ;aia are FB Y Unit opescu %7@B >>GB? Jupoian Jaurenţiu

A. ;aia are FB Unit Nabina %7@B I?A?G iss %ttilaB@. ;aia are FB Unit Nabina %7@B I>GAI 3ragoş %le"andruBB. ;aia are FB N Unit ;ănărescu %7@B >>KBB Oros RodicaBF. ;aia are FB N Unit ;ănărescu %7@B >>KBF ;aciu 4laudiaBI. ;aia are FB N Unit ;ănărescu %7@B >>KBI 4herecheş 6arcisaBG. ;aia are FB Y Unit opescu %7@B IGKFI Oprea %nucaB?. ;aia are FB Y Unit opescu %7@B I>IBE 9oicu RodicaB>. ;aia are FB $ Unit 4hiubăian %7@B >?AEG 6eag 7heorgheBK. ;aia are FB $ Unit 4hiubăian %7@B >>@G> %ndreica arilenaBE. ;aia are FB N Unit ;ănărescu %7@B II?@G 4iurdaş 3aniela

T(5! n&.3 C$n'u(n"# '!n#$ -EF61 (*## Bn (!n"#( (#( M(&!

N&.*&.

A!n"#! C$/UM

UM C(')A!n

C$/A!n

Nu4!

B. ;aia are FB N Unit ;ănărescu )H@B I@IB? iclea ariusF. ;aia are FB Unit Nabina )H@B B?@EG Rus aria


24/32

T(5! n&.: C$n'u(n"## 8#n(n*#( -SE61 (*## Bn (!n"#( (#( M(&!

N&.*&.

A!n"#! C$/UM

UM C(')A!n

C$/A!n

Nu4!

B. ;aia are FB ; Unit îrcălab 0)@B IIKG@ ihordea ariaF. ;aia are FB ; Unit îrcălab 0)@B IIKGB ;ara NildaI. ;aia are FB ; Unit îrcălab 0)@B IGBA? Siman 1lorentinaG. ;aia are FB ; Unit îrcălab 0)@B BA?@A Ra argareta?. ;aia are FB ; Unit îrcălab 0)@B IBIF> ;uciuman %driana>. ;aia are FB ; Unit îrcălab 0)@B IB>>E anc RobertK. ;aia are FB N Unit ;ănărescu 0)@B IGBAG ;aias 9ioletaE. ;aia are FB N Unit ;ănărescu 0)@B B?@EF Nor' ihaelaA. ;aia are FB N Unit ;ănărescu 0)@B B?@A@ ;arta %ntonioB@. ;aia are FB N Unit ;ănărescu 0)@B I>FIF 4înţa 9elica

BB. ;aia are FB N Unit ;ănărescu 0)@B I@FFK %mati JucianBF. ;aia are FB N Unit ;ănărescu 0)@B GBF?I ăunescu aulBI. ;aia are FB $ Unit 4hiubăian 0)@B II@EI Raţiu 1eliciaBG. ;aia are FB $ Unit 4hiubăian 0)@B IGGKE 4opil OanaB?. ;aia are FB $ Unit 4hiubăian 0)@B IF?K> ;abici TeodoraB>. ;aia are FB $ Unit 4hiubăian 0)@B BKA?A ;utcovan 4orneliaBK. ;aia are FB $ Unit 4hiubăian 0)@B B>BBI 1odor 6icolaeBE. ;aia are FB $ Unit 4hiubăian 0)@B B?GKE PavacDi %ncaBA. ;aia are FB Y Unit opescu 0)@B IIGFK oldovan 9asileF@. ;aia are FB Y Unit opescu 0)@B B>KF@ 7rigor )lisabeta

FB. ;aia are FB Y Unit opescu 0)@B BKA?> orar RaduFF. ;aia are FB Y Unit opescu 0)@B BBE@I 3anciu )niDoFI. ;aia are FB Y Unit opescu 0)@B IKI>G Jupşa 3oinaFG. ;aia are FB Unit Nabina 0)@B B>GKA orar 4armenF?. ;aia are FB Unit Nabina 0)@B IBGA? 3avid RodicaF>. ;aia are FB Unit Nabina 0)@B IFKBA ădăras JacrimioaraFK. ;aia are FB Unit Nabina 0)@B I@GA> iclea arietaFE. ;aia are FB Unit Nabina 0)@B I@EE@ 4#rc 3orinaFA. ;aia are FB Unit Nabina 0)@B IGG?@ 6egrea 3ionisieI@. ;aia are FB Unit Nabina 0)@B GAIFB 4upşa )lenaIB. ;aia are FB Unit Nabina 0)@B ?G@F? 6ico 9asile

IF. ;aia are FB Unit Nabina 0)@B I?A?F rună arilena


25/32

: CRITERII TREPTE DE CARIERĂ 2667 PENTRU UM- UNIT MANAGERII AGENŢIEI AIA MARE

entru calificarea în trepte de carieră în anul F@@E la agenţia ;aia are , evaluarea vaavea loc la IB&BF&F@@K, pentru întreg anul F@@K, pe baa criterilor de mai 'os. !n urma acesteievaluări ,încep#nd cu @B ian F@@E, U care se vor califica vor beneficia de avanta'ele oferitede treapta de carieră în care s-au calificat.

romovarea U-ilro în trepte de carieră se face o singură dată pe an, la IBdecembrie. 3epromovarea poate surveni oric#nd pe parcursul anului în caul în care

performanţele U sunt semnificativ mai slabe comparativ cu criteriile sau ca urmare a uneideciii luate în cadrul 4omitetului de 1raudă.

T(5! n&.; *!# &!%! /! *(!&) U.M. 2667 - %!n&u !(u(&!( /#n 31H12H266

C!# /! !(u(&! UM S!n#$& UM E%!&B S!n#$(! %! %$@#"#(

de U la IB&BF&F@@KB an G ani

F N&. M#n#4 /! CAV înunit la IB&BF&F@@K

B@ B@

I R!(#@(&! (&! DPD5I.a earl lapse a" B@ a" E

I.b persintenţă I> de luni in EK inEK

I.c productivitate unit in ?E in ?EI.d realiare plan F@@K B@@ B@?I.e productivitate medie lunară I poliţe emise&4%9 I poliţe emise&4%9

: R!*&u(&! in F 4%9 introduşi însistem în F@@K cuvechime min I luni laIB&BF&F@@K, care să fie înstandardul de B.E@@RO6&lună 69X

in F 4%9 introduşi însistem în F@@K cu vechimemin I luni la IB&BF&F@@K,

care să fie în standardul deF.@@@ RO6Klună 69X

I.c roductivitatea pe unit în F@@K se va calcula după cum urmeaă 5 consultanţii maivechi de > luni din unit care au realiat minim F.F?@ RO6 69X&lună. edia

productivităţilor lunare se va compara la sf#rşitul anului cu ?E.

I.e roductivitatea medie de F,? oliţe emise&4%9&lună se va calcula după cumurmeaă5 0U8 < poliţe emise de unit la IB&BF&F@@K=&0U8


26/32

!n!8#*## UM &!%! /! *(!&) 2667

1. O!&/!0uplimentarea override U se acordă după cum urmeaă5 Unit anager 0enior

Unit anager )"pert


27/32

STUDIU DE CAZ PRIVIND ORGANIZAREA RESURSELOR UMANE LA ING ASIGURĂRI , AGENŢIA AIA MARE

4onducerea este un element vital în cadrul relaţiilor sociale ale grupurilor de muncă.7rupurile au nevoie de conducători, iar conducătorii au nevoie de oameni care să îi urmee.7.%. 7ole defineşte conducerea astfel5 * conducerea este un proces dinamic de muncă îngrup în care un individ, într-o perioadă determinată de timp şi într-un conte"t organiaţionaldeterminat, îi influenţeaă pe ceilalţi membri ai grupului în atingerea scopurilor prestabilite+.

Trăsăturile importante ale conducerii în cadrul companiei $67 sunt5

B.= 4onducerea este un proces dinamic influenţat de dinamica factorilor de mediu.$mplicaţia acestui fapt este aceea că nu e"istă un optim absolut în domeniul conducerii,liderul trebuie să fie capabil să e"ercite o paletă largă de comportamente pentru a-şi 'uca rolul

într-un mod eficient.F.= 4onducerea nu se limiteaă la o singură persoană. 3e obicei liderul ales este

responsabil pentru activitatea grupului.

I.= rincipalul rol al liderului este acela de a influenţa grupul în atingerea scopurilor comune. !ntr-un grup scopurile sunt prestabilite de către conducător. rincipala sarcină aliderului este de a c#ştiga adeiunea grupului în atingerea scopurilor. 0ecretul conduceriiconstă într-un set de calităţi înnăscute pe care le posedă anumiţi membrii de elită ai societăţii.

)"istă trei tipuri de eficienţă managerială5

B.= )ficienţa aparentă 2 măsura în care un manager dă impresia că este eficientmenţin#nd un nivel ridicat al intrărilor în organiaţie, reultatele activităţii fiind însănecorespunătoare.

F.= )ficienţa personală 2 măsura în care un manager îşi realieaă propriile obiective,diferite de cele ale organiaţiei.

I.= )ficienţa conducătorului 2 măsura în care conducătorul îi influenţeaă peconsultanţi în realiarea scopurilor comune.

!n cadrul companiei $67 investiţia în consultanţi este calea cea mai sigură de agaranta competivitatea şi viitorul companiei. 4onsultanţii şi unit managerii sunt bunul cel

mai de preţ al companiei. 0uccesul este determinat de calitatea resurselor umane, de procedurile prin care se face atragerea şi menţinerea celor mai strălucite talente, care sărealiee cele mai dificile sarcini cu acelaşi entuiasm cu care le realieaă pe cele uşoare. !ncadrul $67 %genţia ;aia are îşi desfăşoară activitatea ?K de consultanţi financiariorganiaţi în cinci unituri fiind conduşi de cinci Unit anageri.

C$n'u(n"## 8#n(n*#(, Bn 8un*"#! /! &'),'! +# 'u/## '! &u%!(@) ('8!9

Z ? consultanţi cu v#rsta cuprinsă între F?-I@ ani, femei cu studii superioare (

Z ? consultanţi cu v#rsta cuprinsă între I@-I? ani, G femei din care F cu studiisuperioare şi F cu studii medii şi un bărbat cu studii medii(


28/32

Z B? consultanţi cu v#rsta cuprinsă între I?-G@ ani, B@ femei din care > cu studiisuperioare şi G cu studii medii şi ? bărbaţi din care I cu studii superioare şi F cu studiimedii(

Z B? consultanţi cu v#rsta cuprinsă între G@-G? ani, > femei din care F cu studii

superioare şi G cu studii medii şi A bărbaţi din care K cu studii superioare şi F cu studiimedii(

Z > consultanţi cu v#rsta cuprinsă între G?-?@ ani, din care B femeie cu studii medii şi? bărbaţi din care B cu studii superioare şi G cu studii medii(

Z B@ consultanţi cu v#rsta cuprinsă între ?@-?? ani, femei cu studii superioare(

Z B consultant cu v#rsta cuprinsă între ??->@ ani, bărbat cu studii superioare

25-) )-5 5-4) 4)-45 45-5) 5)-55 55-()

)

2

4

(

*

1)

12

+ar+ati

,emei

studii superiore

studii medii

Fig.1 Og!"i#!$! $%&%$'( &)!"$ '! ING A%ig&*i +$ Vi!* Ag$"i!B!i! M!$ -" &"/i$ +$ 0%*, %$ 4i %&+ii

4oncluii5

!n cadrul companiei $67 %sigurări de 9iaţă %genţia ;aia are îşi desfăşoară activitatea 5

Z I> de consultanţi de se" feminin din care F? au studii superioare, iar BB consultanţideţin studii medii(

Z FB de consultanţi de se" masculin din care BF au studii superioare şi E consultanţideţin studii medii.

Reultă că5

Z în grupa consultanţilor de se" feminin ponderea pe grupe de studii este de @,?K

consultanţi cu studii superioare şi @,GI consultanţi cu studii medii.


29/32

Z în grupa consultanţilor de se" masculin ponderea pe grupe de studii este de @,>@consultanţi cu studii superioare şi @,G@ consultanţi cu studii medii(

Z în totalul efectivului de lucru @,?E dintre consultanţi au studii superioare şi @,GFdintre consultanţi au studii medii.

4a urmare a acestor date se constată o uşoară diferenţă a ponderilor pe grupe de studiila se"e diferite această diferenţă fiind nesemnificativă dacă luăm în considerare ponderea pegrupe de studii în totalul efectivului de lucru. $ntegrarea persoanelor cu studii medii în totalulefectivului de lucru, şi devoltarea acestora la nivelul organiaţiei intră în responsabilitateaUnit anagerilor.

CONCLUZII

$mportanţa şi rolul sistemului de asigurare, în Rom#nia, creşte constant de mai mulţiani. $ntegrarea ţării noastre în comunitatea europeană şi schimbările pe care le presupuneacest proces va acorda un rol din ce în ce mai mare consultanţilor rom#ni care vor acţiona pe

piaţa rom#nească. 9om asista la reorganiarea pieţei după noi principii şi la un proces derespecialiare a profesioniştilor e"istenţi în piaţa asigurărilor.


30/32

3upă aderarea Rom#niei la Uniunea )uropeană şi piaţa asigurărilor din Rom#niatrebuie să facă faţă unui conte" semnificativ schimbat şi cu un nivel crescut deinterdependenţe între statele membre ale Uniunii. 1aptul că Rom#nia este în preent unuldintre statele membre ale Uniuni )uropene cu un grad de penetrare a asigurărilor în produsulintern brut mult sub media europeană, accentueaă nevoia de folosire eficientă a resurselor

proprii şi a fondurilor comunitare, şi necesită un comportament strategic raţional şi eficace învederea stimulării pieţei asigurărilor. otenţialul asigurabil din Rom#nia, este, însă, unulridicat, fapt care va conduce la o creştere a activităţilor asigurătorilor, de'a preenţi, dar şi laatragerea interesului a noi investitori.

%sistăm ,în preent, la un proces de maturiare a pieţei unice europene a asigurărilor,cu realiări dar şi cu dificultăţile sale , încă nedepăşite. 3evoltarea unei pieţe europene unicea asigurărilor a fost un proces gradual ce a durat mai mulţi ani. 3irectivele Uniunii )uropenereferitoare la asigurări repreintă principiile general acceptate la nivelul 4omunităţii )uropenecu scopul de a uniformia normele de asigurări şi de a facilita comerţul internaţional,referindu-se în primul r#nd la activitatea de asigurare , dar şi la cea de reasigurare.

!n preent nu e"istă cu adevărat o piaţă paneuropeană omogenă a asigurărilor, deşi1ranţa , 7ermania şi %nglia continuă să deţină acest sector at#t din punct de vedere alnumărului de companii de asigurare , c#t şi al veniturilor obţinute din prime de asigurare. 6use poate vorbi de o uniformiare a cadrului legislativ la nivelul Uniunii )uropene, deoreceţările membre, c#t şi cele care aderă işi menţin unele legi cu caracter naţional, dar depind decultura şi de pieţele financiare ale ţării respective.

!n conte"tul continuării creşterii economice şi e"pectaţiile privind beneficiile aduse deaderarea Rom#niei la Uniunea )uropeană piaţa asigurărilor din Rom#nia a înregistrat, şi înF@@>, un ritm de creştere semnificativ al primelor brute subscrise. %stfel volumul primelor

subscrise a atins în F@@> nivelul de apro"imativ B,K miliarde euro, fapt care a facut ca prinraportarea acestora în rodusul $nterb ;rut, de asemenea în creştere , să se atingă un grad de penetrare de B,>K faţă de B,?G faţă de anul anterior. !n anul F@@>, piaţa asigurărilor aînregistrat o creştere reală mai mare a volumului de prime brute subscrise comparativ cu ceaînregistrată în anul precedent, respectiv de FI,>E faţă de BK,@B în F@@?.

0tudiul despre piaţa europeană de asigurări arată că Rom#nia preintă cel mai ridicat potenţial din regiune , at#t pe segmentul asigurărilor non-viaţă, c#t şi pe cel al asigurărilor deviaţă. Ritmul anual mediu de creştere a primelor brute de pe piaţa locală .


31/32

ILIOGRA0IE

1. C#+u V. A. M(nu(u '%!*#(#'uu# Bn &!'u&'! u4(n!J editura $recson, ;ucureşti,F@@F.

2. I#!+ C. M(n(!4!nu &!'u&'!$& u4(n!J editura 3acia , 4lu' 6apoca, F@@F

3. M(n$!'*u A., L!8!& V. M(n(!4!nu &!'u&'!$& u4(n!J editura 3idactică şiedagogică R.%. , F@@F.


32/32

:. M(#' R., N#*( P., Ru'u C M(n(!4!nu &!'u&'!$& u4(n!J editura )conomică,;ucureşti, BAAK.

;. R#( T$(/!& K M(n(!4!nu &!'u&'!$& u4(n!J editura Risoprint 4lu' 6apoca, F@@G

>. P#(u

Documents

Sistemul asigurărilor în Româniaaa.docx