Sistemele de Operare

8/18/2019 Sistemele de Operare

1/23

II. SECVENŢA FUNDAMENTALĂ - 65 min.

Introducere în iteme!e de o"er#re

Sistemele de operare sunt probabil una dintre cele mai complexe abstracţiuniinventate, proiectate si construite de fiinţa umană. Există multe încercări de definire a

acestui concept foarte sofisticat în aparentă, dar simplu în esenţă. Sistemele de operaresunt maşini virtuale construite cu ajutorul limbajelor de programare (de asamblare sau denivel înalt) care permit utiliatorului să controlee, programee şi să extindă posibilităţilemaşinii !ard"are pe care sunt implementate.

E ştiut faptul că motorul unui sistem de operare este #ernel$ul. El oferă posibilitatea de a citi şi scrie din şi pe diferite unităţi, el se ocupa cu gestionarea memorieietc. %n &S$'S #ernel$ul era s, iar in indo"s de *E+E-/.'--. -a instalarea unuisistem -inux acesta are #ernel$ul în fişierul vmlinu$x.x.x (x.x.x este versiunea #ernel$

ului, exemplu0 vmlinu$/.1./). 'ar acesta nu este dec2t un nume standard. Se poate de amodifica sau folosi un alt #ernel. 3e este multitas#ing$ul4 5osibilitatea unui sistem de a rula mai multe procese(programe) în acelaşi timp. &ulţi nu înţeleg de ce se face at2ta v2lvă în jurul acestui lucruşi prima imagine care le vine in minte este un editor de texte şi un pla6er de mp$urirul2nd în acelaşi timp dar vă asigur că fără multitas#ing nu ar fi fost posibilă apariţiainterfeţelor grafice a sistemelor de operare. 7cestea exact pe acest lucru se baeaă. 'eaceea &icrosoft indo"s 89 nu putea rula pe procesoare :;/:


2/23

aibă cod optimiat pentru acestea şi posibilitate de do"nsampling la //*!. 3e mai, sefăceau eci de teste la aceea vreme p2nă reuşeai să asculţi un mp. 'ar şi aşa dacă porneaiun editor de text c2t de c2t mai pretentios ascultarea şi scrierea textului devenea o

problemă. 7cest lucru era datorat algoritmului ?round robin?. 7cesta dădea timp de procesor editorului c!iar dacă tu nu scriai nimic şi editorul de text aştepta de la tine uninput ce nu venea. Să exagerăm puţin pentru a înţelege mai bine. 'acă algoritmul de

multitas#ing ar aloca c2te o secundă fiecărui proces ce ruleaă atunci ar reulta că osecundă ar decoda mp$ul pentru ca apoi, în secunda următoare, să oprească acest lucru şisă predea controlul editorului de text ce aşteaptă ca dumneavoastră să scrieţi. Ai tot aşa dinsecundă în secundă. ine înţeles că nici un algoritm ?round robin? nu oferă timp de

procesor o secundă cum nici un sistem de operare nu ruleaă doar două tas#$uri în acelaşitimp.

3e aduce nou -inux$ul în acest domeniu4 abordare diferită a administrăriiresurselor şi a timpilor de procesor prin folosirea a două tipuri de algoritmi0 cei preluaţidin lumea @CD şi cei proprii optimiaţi pentru fiecare platformă în parte. 7ceşti

algoritmi sunt implementaţi în #ernel. 7cesta este, în mare parte, o biblioteca de funcţiisau o colecţie de rutine pe care programele le folosesc. El nu este un tas# (program) în sinec!iar daca lanseaă mai multe tas#$uri. 3odul său se execută în mod sistem (s6stem mode)în timp ce restul programelor folosesc modul utiliator (user mode). 7ceste două moduricorespund, pe procesoarele Cntel li#e, cu modul real şi cel protejat. 'in această cauă#ernel$ul va avea acces direct la memorie fără a mai avea nevoie de nici o translatare decişi o viteă de execuţie mult mai mare în timp ce programele obişnuite vor folosi pagini dememorie virtuală (virtual page memor6). 7cestea sunt alocări ale unor one din memoriafiică pentru fiecare program în parte conform unui tabel de pagini (page table) ce este

ţinut de către sistem. 7cest lucru nu înseamnă că programele nu pot împarţi aceeaşi onăde memorie fiică. 'in contra. 'e aceea, sistemele de operare moderne permit rulareaunor aplicaţii pe sisteme cu memorie puţină şi de aceea exista acel fişierFpartiţie de s"apmemor6.

2. Sisteme de operare

$.%. Sitemu! de o"er#re MS-D&S &S$'S a fost primul sistem de operare utiliat de calculatoarele personale. 'eoarece, la momentul apariţiei sale, procesoarele ofereau foarte puţine dintre

facilităţile disponibile astăi, &S$'S a moştenit o serie de limitări care l$au împiedicatsă se adaptee cu succes la noile cerinţe impuse sistemelor de operare G=9H. 5ractic, &S$'S nu permite execuţia dec2t a unui singur program la un moment dat (este decimonotas#ing) şi, în plus, nu poate asigura stabilitatea sistemului în caul execuţiei unor

programe cu erori. 'acă la aceasta adăugăm şi modul de lucru mai dificil pentru utiliator dec2t în caul interfeţelor grafice oferite (de exemplu) de indo"s, este explicabil faptulcă acest sistem este astăi tot mai puţin folosit si se prevede c!iar abandonarea sadefinitivă într$un viitor destul de apropiat. >otuşi, &S$'S este încă destul de larg utiliatîn ţara noastră, iar simplitatea sa îl recomandă drept un bun material de studiu în ceea ce

priveşte structura şi funcţionalitatea unui sistem de operare.

Sistemul de operare 'S I'is# perating S6stemJ stă la baa utiliării celui maimare număr de calculatoare personaleG=


3/23

multe variante0 &S$'S a firmei &icroSoft cea mai cunoscută, '+$'S $ a firmei'igital +esearc! etc. Sistemul 'S a cunoscut mai multe versiuni consecutive,îmbunătăţite succesiv, p2nă la versiunea în memorie pentru afi executate

• partea care prelucreaă fişierul 7@>EDE3.7>, un fişier de comeni 'Sspecial care se execută la încărcarea în memorie a nucleului 'S

5rogramele executabile în sistemul de operare 'S pot fi0

.7> $ fişiere de comeni care conţin comeni 'S, inclusiv lansarea în execuţiea unor fişiere executabile


4/23

.3& şi .EDE $ fişiere executabile în cod maşină. Structura acestor două tipuride fişiere diferă, fişierele .3&, mai restrictive şi mai rapide, fiind primele în evoluţiacronologică.

-a pornirea sau resetarea unui calculator care funcţioneaă sub sistemul deoperare 'S, nucleul acestuia se încarcă în memoria +7&, unde trebuie să se păstree pe

toată perioada utiliării microcalculatorului.

Existenţa fişierelor sistem se va căuta succesiv pe disc!etă (70) $ disc!etele careconţin nucleul sistemului de operare şi deci permit încărcarea acestuia în memoriacalculatorului se numesc dischete sistem $ si !ard$dis# (partiţia activă). Se va citi

programul de încărcare numit > (din sectorul ; al drive$ului), care va depune înmemorie programul C.3& (aflat în rădăcina drive$ului). 7cesta încarcă 'S.3&,verifică existenţa fişierului de configurare a sistemului 3MCN.SKS şi îl lanseaă (dacăexistă), apoi încarcă în memorie spre execuţie procesorul de comeni 3&&7'.3&,

după care calculatorul este capabil să răspundă la comenile specifice sistemului 'S.

3&&7'.3& caută în rădăcina drive$ului fişierul 7@>EDE3.7> şi îlexecută (dacă există). 7cesta este un fişier de comeni creat de utiliator. @na din cele maiimportante comeni care apare uual în acest fişier este comanda 57>B, care oferăinformaţii asupra directoarelor unde se vor căuta fişierele executabile. Cmplicit, acestea secaută în directorul curentO comanda 57>B are rolul de a specifica o listă de directoare încare să se realiee căutarea (directoarele care conţin soft$ul aplicativ). %n sistemeleindo"s 8x, aceste caracteristici se păstreaă pentru execuţia aplicaţiilor 'S.

%n indo"s 89, rolul lui &S'S.SKS este preluat de aplicaţii specificeindo"s, dar existenţa sa (cu o dimensiune mai mare dec2t =*) răm2ne necesară. %nindo"s >, funcţiile ambelor fişiere .SKS din nucleul 'S sunt îndeplinite de aplicaţii

proprii.

$.$. Sitemu! de o"er#re &S'$

Cn caul aplicaţiilor scrise în SF/, este preferabilă migrarea prealabilă într$un sistemde operare în plină evoluţie ca indo"s sau @nix. Sistemele de operare SF/, indo"s şi@nix au multe similitudini conceptuale, totuşi soluţiile te!nice reţinute de către creatoriilor pentru punerea în aplicare a conceptelor sunt adesea destul de depărtate. 'e altfel,c2teva diferenţe conceptuale asupra unor funcţii majore (grafice, memorie partajată,sincroniare,..) aduc această migrare specifică la un nivel de dificultate apreciabil. &odulde abordare0

=. 3rearea unor biblioteci de emulare SF/ sub indo"s prin rescrierea funcţiilor

75C SF/ de cel mai de jos nivel (sistem şi interfaţă grafică)./. >ransformarea automata a fişierelor auxiliare (resurse, !elp, mesaje de eroare, P)în ec!ivalentele lor indo"s.


5/23

. 3ompilarea şi integrarea sub indo"s a aplicaţiei convertite, precedată eventualde intervenţii manuale punctuale pe cod (pentru optimiări sau tratarea caurilordificil de tratat automat). 7legerea noastră preintă numeroase avantaje0 4 codsursa unic 4 volum redus de lucru, deci migrare simplificată a oricărei aplicaţiiSF/ spre indo"s sau @nix 4 independentă de limbajul sursă (bibliotecile deemulare sunt '--$uri care se pot lin#a cu orice fel de cod sursă) 4 performanţe

sensibil egale 4 garanţia unei funcţionalităţi în mod riguros identice.

$.(. Sitemu! de o"er#re )e&S

BeOS este asemănător cu un UNIX, prin multe trăsături: stilul structurii de

foldere, modul de lucru cu dispozitivele hardware, stabilitate, gestionarea

proceselor fără a pierde controlul asupra lor, multitasking, performanţă, orientarea

puternica spre dezvoltarea in C/C++ şi alteleG=QH. Dar dezvoltatorii BeOS afirmă

clar: sistemul lor nu porneşte de la nici o bază de cod sursă deja existentă, nu arenevoie să păstreze compatibilitatea cu concepte vechi; este pur şi simplu scris de

la zero, pentru hardware-ul nou, pentru concepte noi, fiind orientat spre tot ce este

cutting edge. De fapt, principala idee a fost crearea unui sistem orientat pe editare

multimedia, care sa fie stabil în lucrul cu fişiere audio/video de ordinul terrabytes-

lor.5utem seta accesul la internet prin 'ial$@p, configura reţeaua, perifericele, memoria

virtuală, spaţiile de lucru, interfaţa etc. >otul poate fi configurat la un nivel foarte avansat,

în stil -inux, cu uşurinţa din indo"s (adică c!ec#boxuri si căsuţe de dialog). 'ialogul pentru 'ial$@p net"or#ing, de exemplu, este la fel ca cel din indo"s, cu c2teva opţiuniadăugate. 3onectarea a funcţionat perfect, de altfel.

eS are tendinţa spre te!nologiile noi0 are deci incluse în #itul standard aplicaţii pentru 0 scrierea cd$urilor, conferinţe video, tv$tunere, redat fişiere multimedia (eSîncorporeaă te!nologie pentru decodare &5 c!iar de la inventatorii acestui format,institutul Mraun!ofer CCS, şi codec$urile Cntel Cndeo Rideo), pentru email şi c!iar un micserver """ (numit 5oor &ans eb Server), suport 'R'. 7plicaţiile sunt gestionate

printr$un installer generic (un fel de +5& sau indo"s Cnstaller), precum şi un program

numit Soft"are Ralet, care poate face actualiarea sistemului cu ultimele versiuni ale programelor, luate de pe Cnternet. 7re şi un dear!ivator (ip, tar, g), o aplicaţie soundrecorder, editor text, cd$pla6er, vie"er de imagini, bro"ser (et5ositive) şi alte c2teva.

75C$ul este extrem de simplu, sistemul de operare fiind bine modulariat în #ituri.3apitolele trateaă lucrul cu elementele @C (trac#erul, des#topul, des#bar$ul), drivere, dragand drop, tastatura, mesaje interaplicaţii, screen savere, precum şi #it$urile0 7pplication,'evice, Name, Cnput, Cnterface, *ernel, &ail, &edia, &idi, et"or#, *ernel, penN-,Storage, Support, >ranslation, totul punctat cu exemple concrete (cod sursă). 'evoltatorii

pot folosi şi mediul de devoltare (+7') eC'E, apoi aplicaţiile sunt distribuite end$

userilor prin installer şi pac#age$builder. Sunt oferite şi şabloane pentru devoltarea rapidăa aplicaţiilor. %n stadiul Experimental sunt 0 debuggerul, editor de resurse, implementare aglibc (N@ 3 librar6).


6/23

'eci, priorităţi eS0 multitas#ing, multit!readingO suport pentru mai multe procesoareO optimiat pentru multimediaO sistemul de fişiere eMS (evident, nedisponibilîn versiunea free) pe 35FC5 şi alte servicii internet (ftp, """, mail,

7pple>al#).

$.*. Siteme!e de o"er#re +indo,

Interfaţa vizuală a sistemelor Windows 9x.Principii generale

>recerea de la sistemul de operare 'S, în care se lucra la nivel de comandă, laun sistem de operare cu o interfaţă viuală a produs un salt calitativ în devoltarea softuluişi a făcut calculatoarele personale mai accesibile pentru toţi utiliatorii G8H. oua concepţiesoft asigură o folosire extrem de intuitivă a calculatoarelor prin intermediul unei interfeţe

specifice. Rom preenta în continuare c2teva principii de utiliare a sistemelor indo"s89F8: $ numite generic indo"s 8x pentru a putea face o comparaţie cu lucrul subsistemul 'S.

Ecranul sistemelor indo"s 89F8: este considerat un spaţiu de lucru $ desktop $ pe care apar icon$urile (simbolurile) corespunătoare aplicaţiilor. ara de tas#$uri conţine butonul Start care permite lansarea rapidă în execuţie a unor programe sau redesc!iderearapidă a documentelor recent utiliate. 5e bara de tas#$uri va apărea c2te un buton pentrufiecare aplicaţie activă (de aici, ele pot fi alese în regim de multitas#ing sau, ec!ivalent, se

poate folosi combinaţia de taste 7lt$>ab preluată din indo"s .x). pţiunile lui Start

sunt0 Programs, pentru lansarea în execuţie a aplicaţiilor (această opţiune îl înlocuieşte pe5rogram &anager din indo"s .x), Documents, pentru accesarea rapidă a ultimelordocumente prin desc!iderea lor în editoarele corespunătoare, Settings, cu aplicaţii pentrusetarea unor opţiuni ale sistemului (aplicaţia 3ontrol 5anel, folder$ul 5rinters, modificarea

barei de tas#$uri şi a meniului Start), Find , pentru căutarea de fişiere F foldere folosindcriterii complexe, Help, pentru lansarea în execuţie a aplicaţiei Belp, Run, pentru lansareaîn execuţie a unei aplicaţii (dacă se dă o comandă) sau desc!iderea unui folder sau director (dacă acesta se specifică) într$o fereastră numită fereastră de navigare (a se vedea mai jostipurile de ferestre) si Shut Down, pentru oprirea lui indo"s 8x.

Riualiarea elementelor calculatorului (drive$uri locale şi de reţea, imprimanteetc.) se poate realia cu ajutorul icon$ului My Computer care, activat, afişeaă elementelesub formă de icon$uri într$o fereastră. 5entru navigarea în reţea se poate folosi Network

Neighorhood iar pentru recuperarea fişierelor sterse $ Recycle !in. +evenirea asupra uneioperaţii se poate realia cu0 opţiunea Edit $ @ndo, butonul @ndo sau eventual opţiuneacorespunătoare dintr$un meniu contextual. Sistemele indo"s sunt sisteme de programeconcepute cu o interfaţă grafică, prietenoasă între utiliator şi calculator, realiate de firma&icrosoft. 7plicaţiilor le sunt asociate simboluri grafice (pictograme), numite icon$uriO

acestea se grupeaă sau se execută în "erestre. fereastră este o onă dreptung!iulară peecran care are anumite caracteristici. 3el mai simplu mod de a utilia sistemul indo"seste cu ajutorul mouse$ului dar se poate folosi şi tastatura. 7proape toate programelefolosite uual sub sistemul de operare 'S, at2t medii de programare profesionale, c2t şi


7/23

cele mai variate aplicaţii de birotică, au ajuns să fie scrise pentru a fi exploatate subindo"s. %nsuşi sistemul indo"s s$a devoltat prin versiuni succesive, ajung2nd sădob2ndească caracteristici de sistem de operare (indo"s 89, 8:, /;;;, indo"s >) saude soft de reţea (indo"s >, /;;;), indo"s D5, indo"s Server /;;.

Evoluţia sistemelor Windows

Sistemele indo"s s$au răsp2ndit rapid pe calculatoarele personale (53) astfelînc2t, după anul =88;, a devenit de la sine înţeles că un asemenea calculator să dispună deun sistem indo"s. 5rimele versiuni (indo"s .x) ruleaă sub sistemul de operare 'Sdar indo"s 89 a devenit un sistem de operare care nu mai are nevoie de un sistem 'S

preinstalat, fiindcă de fapt încorporeaă facilităţile acestuia (versiunea Q a sistemului'S), oferind utiliatorului diverse servicii într$o formă nouă, cu o interfaţă viuală,intuitivă. >otuşi, devoltarea succesivă a versiunilor de indo"s a urmărit cu consecvenţă

principiul compatiilit#$ii cu %ersiunile anterioare.

Sistemele Windows 3.0 si 3.1 adaugă la serviciile oferite de sistemul de operare'S un mediu de operare gra"ic, cu "acilit#$i de multitasking . %n caul în care o aplicaţiedefectuoasă scrie în ona sistemului de operare sau a altei aplicaţii, apare eroarea ?Neneral5rotection Mault?.

Macilitatea de multitas#ing a sistemului indo"s exploateaă posibilităţilemicroprocesoarelor Cntel, care o oferă încep2nd cu :;/:


8/23

Windows for Workgroups 3.11 a apărut din necesitatea introducerii suportului dereţea pentru sistemul de programe indo"s. Suportul de reţea oferit de indo"s for or#groups .== (numit suport Ipunct la punctJ) permite partajarea resurselor unuicalculator cu alţi utiliatori aflaţi în acelaşi grup de lucru. Se pot folosi eventual facilităţileunui server de reţea mai complex (ovell et"are sau indo"s >).

Cnterfaţa cu utiliatorul este foarte asemănătoare cu indo"s .=. %n plus, apare un grupde aplicaţii de reţea & Network $ şi posibilitatea de a folosi un sistem de mail. Se introduceo versiune îmbunătăţită a lui 3lipboard Rie"er, numită 3lipboo#.

5entru îmbunătăţirea accesului la disc se scrie un driver virtual de / de biţi (Rx') carecreste vitea de acces la resursele de reţea cu =;;T si vitea de acces la datele de pe !ard$dis# cu 9;T fată de indo"s .=.

3onfiguraţia fiică minimală necesară lui indo"s for or#groups este un microprocesor :;:< cu 1 & +7& dar se recomandă : & +7&.

Windows NT are două versiuni0 pentru staţie de lucru (&icrosoft indo"s >or#station) si pentru server de reţea (&icrosoft indo"s > 7dvanced Server).indo"s > este un sistem de operare de tip server de aplicaţii, adică oferă un suport

puternic pentru crearea de aplicaţii distribuite, baate pe comunicarea client$server. 'eaceea, el va fi folosit cu succes de firmele care produc sisteme de gestiune a baelor dedate.

indo"s > are numeroase îmbunătăţiri pentru utiliarea pe staţii de lucru si oferămecanisme performante care asigură partajarea si securitatea informaţiilor. Cniţial, interfaţacu utiliatorul a păstrat stilul indo"s .= dar ulterior au apărut versiuni în stilul indo"s89

Enumerăm în continuare caracteristicile sistemului indo"s >0

• este primul sistem de operare indo"s (nu are nevoie de o copie preinstalată

'S pentru a se lansa în execuţie)O• lucreaă pe / de biţi si oferă un mecanism de multitasking mai performant dec2t

predecesoarele luiO

• oferă un nou sistem de fişiere (>MS) si potabilitate pe procesoare non$CntelO

• sistemul de securitate si siguran$a 'n "unc$ionare constituie cea mai importantăcaracteristică a lui indo"s >. 7r!itectura sa oferă cea mai bună protecţie încomparaţie cu alte sisteme de operare noi0 SF/ sau indo"s 89. 5rotecţia

absolută a datelor si aplicaţiilor este mai importantă dec2t vitea si principiulcompatibilităţii (este incompatibil cu anumite programe reidente 'S)O

• oferă facilităţi pentru utiliarea în reţeaO


9/23

• nu are mecanismul ?5lug and 5la6? al lui indo"s 89 (care va fi descris mai jos)dar oferă drivere pentru majoritatea dispoitivelor !ard care ar putea fi utiliate,cu o configurare simplă.

ecesarul de memorie pentru lansarea lui indo"s > este mult mai mare dec2t alcelorlalte sisteme0 minimum =/ & +7& dar devine foarte competitiv la / & +7&.

Este un sistem costisitor dar oferă stabilitate si protecţie.

Windows 95 este un sistem de operare pe / de biţi (nu are nevoie de &S$'S pentru a se lansa în execuţie) care permite execuţia de aplicaţii multit!reading (cu maimulte IfireJ de execuţie, care funcţioneaă în regim de multitas#ing). Stilul de execuţie alaplicaţiilor 'S, pe =< biţi si pe / de biţi este similar cu cel de sub indo"s >.7plicaţiile native indo"s 89 sunt foarte rapide dar la indo"s 89 se pot adapta relativuşor aplicaţii indo"s .= (folosind interfaţa C/) si mai ales aplicaţii indo"s >.

@n principiu de baă urmărit în proiectarea lui indo"s 89 a fost compatiilitatea cu%ersiunile mai %echi0 se pot executa aplicaţii &S$'S si indo"s pe =< biţi, ceea celărgeşte semnificativ numărul de aplicaţii pe care le pune la dispoiţia utiliatorului,oferindu$i un avantaj considerabil fată de alte sisteme de operare (SF/, @nix sauindo"s >).

Cnterfaţa lui indo"s 89 are caracteristici proprii sistemelor orientate obiect0 la lansareapare un des#top cu diverse icon$uri, aplicaţiile care se execută apar în bara de tas#$uri si

pot fi manipulate într$un mod foarte intuitiv, folosit prima oară la 7pple &acCntos! si preluat de SF/ arp. %n plus, fiecărui obiect îi este asociat un meniu numit conte(tual ,care conţine operaţii uuale si poate fi accesat cu butonul din dreapta al mouse$ului.

indo"s 89 introduce un nou sistem de fişiere, prin care se pot folosi nume de maximum/99 de caractere. 3reste calitatea si numărul accesoriilor0 Notepad si Character Maprăm2n dar )rite este înlocuit cu )ordPad , Paintrush $ cu Paint , Calculator esteîmbunătăţit, Calendar si Card"ile dispar dar apare !rie"case. Se aduc îmbunătăţiri si în

privinţa comunicărilor prin introducerea aplicaţiei *(change, care interacţioneaă cu

&icrosoft &ail, &icrosoft Exc!ange Server si &icrosoft et"or#.

'in punctul de vedere al posibilităţilor oferite pentru lucrul în reţea, se remarcă faptul căindo"s 89 are o suită importantă de protocoale de reţea (C5DFS5D, etE@C si >35FC5,care face posibilă comunicarea în Cnternet) si de drivere pentru plăcile de reţea. 7ccesareacalculatoarelor din reţea este foarte uşoară folosind et"or# eig!bor!ood. 3alculatorul

poate lucra ca serviciu telefonic de răspuns automat si poate contabilia apeluriletelefonice prin interfaţa de telefonie &icrosoft.

%ncadrarea facilităţilor lui indo"s 89 în noile direcţii de devoltare a aplicaţiilor multimedia se realieaă prin intermediul bibliotecii inN, care permite crearea deaplicaţii grafice cu performante superioare si a interfeţei de programare in>oon, pentrugrafică şi animatei multimedia.


10/23

@na din cele mai utile si ambiţioase caracteristici a lui indo"s 89 este facilitatea I5lugand 5la6J0 prin încorporarea unui număr impresionant de drivere, un număr mare de

periferice este implicit instalat, astfel înc2t acestea pot fi utiliate direct.

ecesarul !ard minimal pentru indo"s 89 este un microprocesor :;:


11/23

Windows E a fost devoltat integral folosind &icrosoft Risual 3UU şi 7ddn$ulacestuia pentru indo"s 3EG


12/23

indo"s de la lansarea indo"s 89. 'es#top$ul va avea un design mai simplu, colorat,curat şi va face 53$ul mult mai uşor şi mai intuitiv de folosit.indo"s D5 va extinde puterea 53$ului prin conectarea dispoitivelor, digital media şi a

serviciilor eb pentru a oferi utiliatorilor noi modalităţi de exploatare a mediului de

calcul0 posibilitatea pentru orice utiliator care deţine un scanner şi o cameră digitală să

copiee poe pe 53, să le viualiee, editee, tipărească, publice sau să le trimită mai

departe cui doreşte. indo"s D5 îmbogăţeşte experienţa muicală digitală permiţ2nd

utiliatorilor să$şi construiască rapid şi uşor propriile colecţii în format digital, să ia cu ei

muica pe care o doresc şi sa o asculte la diferite dispoitive portabile. 'e asemeni,

indo"s D5 oferă utiliatorilor posibilitatea să se destindă urmărind filme de pe eb sau

de pe 'R'$uri. Este prevăută posibilitatea conectării directe a utiliatorului cu un prieten

sau expert care l$ar putea ajuta in caul ivirii unor probleme.

indo"s D5 va fi disponibil in două versiuni0$indo"s D5 Bome Edition L pentru utiliatorii de acasă

$indo"s D5 5rofessional $ pentru utiliatorii din mediul business

Windows !" #ome Edition este proiectat pentru persoane individuale sau familiişi include noi experienţe pentru media digitală, reţea pentru acasă şi comunicaţii.Cnclude un număr de îmbunătăţiri faţă de indo"s /;;; 5rofessional. 7stfel0

• soft"are îmbunătăţit şi compatibilitate !ard"are• securitate simplificată• log$are simplificată cu nou ecran I"elcomeJ• sc!imbare de utiliator rapidă• nouă interfaţă• suport îmbunătăţit pentru multimedia (filme, poe, muică)• 'irectD :.= multimedia pentru jocuri

Windows !" "rofession$l este sistemul de operare destinat oamenilor de afacerişi firmelor de toate dimensiunile, precum şi tuturor acelor utiliatori individuali caredoresc să exploatee la maximum posibilităţile de calcul oferite de 53. -a indo"s D55rofessional se adaugă accesul la distanţă, securitate, performanţă, uşurinţă în utiliare,

operare în mai multe limbi, pentru a$i ajuta pe utiliatori să$şi îmbunătăţească productivitatea, posibilităţile de conectare, să lucree mai inteligent.&ai trebuie să menţionăm că &icrosoft a pregătit şi lansarea eriunii de m#re "utere+indo, / 6*-0it. 7ceasta este concepută pentru a suporta servere şi alte aplicaţii


13/23

pentru afaceri la scară largă. 7t2t versiunea pentru server c2t şi cea pentru staţiile de lucruale acestui sistem de operare vor avea procesorul de , o parte c!eie a cadrului de lucru .E>.

• Se poate gestiona cu o interfaţă baată pe bro"ser de la o staţie de lucru ladistanţă.

Windows St$nd$rd Ser&er 2003 este un sistem de operare în reţea sigur care oferărapid şi uşor soluţii pentru firme. 7cest server flexibil este alegerea ideală pentru nevoileilnice ale firmelor de toate mărimile.

indo"s Standard Server /;;0• 7cceptă partajarea fişierelor şi imprimantelor.• feră conectivitate sigură la Cnternet.• 5ermite desfăşurarea centraliată a aplicaţiilor din spaţiul de lucru.• feră posibilitatea unei bogate colaborări între angajaţi, parteneri şi clienţi• 7cceptă multiprocesarea simetrică cu două căi şi p2nă la 1 gigaocteţi (N)

de memorie

Windows Enterprise Ser&er 2003 construit at2t pentru firmele medii c2t şi pentrucele mari, indo"s Enterprise Server /;; oferă funcţionalitatea necesară pentruinfrastructura firmei, aplicaţiile de tip linie de afaceri şi tranacţiile comerciale electronice.indo"s Enterprise Server /;;0


14/23

• Este un sistem de operare cu funcţionare completă care acceptă p2nă la opt procesoare.

• feră caracteristici din clasa pentru firme cum ar fi clustering cu patru noduri şi p2nă la / N de memorie.

• Este disponibil pentru computere baate pe CntelV CtaniumW.

Windows ($t$)enter Ser&er 2003 construit pentru a oferi soluţii critice pentru firmelecare necesită cele mai scalabile bae de date şi o prelucrare a tranacţiilor în volum mare,indo"s 'atacenter Server /;; este o platformă ideală pentru consolidarea serverului.indo"s 'atacenter Server /;;0

• Este cel mai puternic şi cel mai funcţional sistem de operare pentru servere pe

care l$a oferit vreodată &icrosoft.

• 7cceptă o multiprocesare simetrică cu p2nă la de astăi şi de m2ine.

indo"s Server /;; este construit pe standardele industriale care permitclienţilor să$şi extindă aplicaţiile existente şi să$şi devolte rapid unele noi. 'evoltatorii

pot să construiască direct pe serverul de aplicaţie utili2nd serviciile eb precum şi codul

administrat şi apoi vor rula aceste aplicaţii pe orice platformă de aplicaţii eb.

7cest nivel de devoltare facilă a aplicaţiei încurajeaă înnoirea procesului afacerii şi

sporeşte posibilităţile afacerii at2t intern c2t şi extern.Mamilia de servere indo"s Server /;; ajută angajaţii să comunice mai bine şi

să lucree mult mai uşor împreună utili2nd instrumentele promovate de colaborare în

ec!ipă şi comunicaţiile sigure în timp real. 'e asemenea, permite datelor mobile sigure precum şi fluxurilor de media să fie livrate unui mare număr de ec!ipamente conectate.

'eoarece serverul este disponibil în mod continuu, angajaţii pot să accesee informaţiile

din orice loc, în orice moment şi pe orice ec!ipament existent în firmă care îmbunătăţeşte productivitatea.

Serverul indo"s Server /;; ajută firmele să ajungă în mod sigur la clienţii lor

şi să îmbunătăţească calitatea fiecărei legături. 5rin utiliarea instrumentelor ce se pot

particularia şi a metodelor flexibile de comunicare cum ar fi fluxurile de media, firmele

au posibilitatea să$şi adaptee serviciile şi comunicaţiile în vederea îndeplinirii dorinţelor

clienţilor.


15/23

indo"s Server /;; interacţioneă complet cu serverele baate pe indo"s/;;;. 'acă utiliaţi deja un server indo"s /;;;, aveţi posibilitatea să faceţi uşor un

upgrade şi să beneficiaţi de multiplele extensii din serverul indo"s Server /;;.

$.5. Lon12orn

'acă toată lumea aştepta următoarea versiune de sine stătătoare a indo"s$ului (cunume de cod -ong!orn) în cursul anului viitor, o parte din staff$ul &icrosoft a preciat, pe=9 aprilie, că -ong!orn nu va fi gata de livrare dec2t cel mai devreme în a doua jumătate aanului /;;1G1H. 7ceastă ştire a fost preentată în prima i a indo"s Bard"areEngineering 3onference (inBE3) /;;/, care a avut loc in Seattle, unde &icrosoft a

preentat direcţiile şi strategiile sale viitoare. Se pare că această înt2riere este datoratălansării unei noi versiuni de indo"s D5, aşa isa D5 SE.

>ot la această conferinţă au fost devăluite şi direcţiile spre care va fi devoltat -ong!orn,şi anume uşurinţa în configurarea reţelelor, îmbunătăţiri în mobilitate, multimedia, displa6$uri ?inteligente? (&ira /.;), sau compatibilitatea cu noile dispoitive >RF3lient.

75C$urile sau interfeţele de programare a aplicaţiilor, descriu cum anume devoltatorii pot lega !ard"are$ul si aplicaţiile soft"are de sistemul de operare.

3u -ong!orn, &icrosoft încearcă sa gestionee mai puternic modul in care programeleacceseaă resursele sistemului indo"s, cum sunt memoria si discurile !ard. 5entru acest

lucru, compania s$a îndreptat spre un model 75C administrat care va funcţiona mai bine insprijinul iolării sistemului de operare fata de blocările programelor.

Rersiunea beta completa nu va apărea mai repede de anul viitor si nu se cunoaşte datalansării versiunii finale. Cniţial &icrosoft spunea ceva despre anul /;;1, apoi /;;9. &airecent, compania a declarat ca -ong!orn va apărea doar atunci c2nd va fi complet gata,indic2nd anul /;;< ca data probabila de apariţie a produsului pe piaţa.

$.6. Sitemu! de o"er#re UNI

Sistemul de operare @CD este un sistem multitas#ing şi multiuser destinat pentru diverse tipuri de calculatoare (microcalculatoare, minicalculatoare,supercalculatoare) şi pentru reţele puternice de calculatoare, fiind cel mai vec!i sistem deoperare ce a reistat şi s$a impus p2nă aiG=;H.

-a ora actuală sistemul @CD este singurul sistem de operare care funcţioneaăsimultan pe microcalculatoare şi supercalculatoare. Este practic singurul sistem de operare

pentru minicalculatoare şi staţii de lucru. Este sistemul de operare care a stat la baaconceperii şi elaborării altor sisteme de operare performante, cel mai recent exemplu fiindsistemul de operare -inux $ primul sistem de operare free soft"are (elaborat în =88/). Sistemul @nix este primul sistem care a inclus clasa de protocoale (set standard deservicii pentru transmiterea de informaţii între calculatoare) >35FC5 ( >ransmission


16/23

3ontrol 5rotocol F Cnternet 5rotocol) utiliată astăi de cea mai mare reţea de calculatoarela nivel mondial0 sistemul Cnternet, cu milioane de abonaţi pe toate continentele. @niiutiliatori ai sistemului Cnternet trebuie să fie familiariaţi cu filosofia şi comenilesistemului @CD, deoarece multe servicii oferite utiliatorilor vor fi mai eficiente dacăsunt cunoscute unele comeni @CD.Sistemul @CD lucreaă în time$s!aring fiind constituit dintr$un nucleu (*ernel) şi un

număr foarte mare de utilitare accesibile prin intermediul interpretorului de comeni S!ellce repreintă interfaţa dintre sistemul de operare şi utiliator0

ucleul (*ernel) este un intermediar între interfaţa furniată de apelurile sistem şiec!ipamentele fiice din sistemul de calcul. ucleul @CD este partea reidentă asistemului de operare care asigură funcţii de superviare şi gestiune a resurselor sistemuluide calcul (memorie internă, dispoitive CF)0

• organiarea şi gestiunea memorieiO• organiarea şi gestiunea fişierelorO

• execuţia şi gestiunea proceselorO• planificarea unităţii centrale (@3) între proceseO• controlul şi gestiunea perifericelorO• protecţia datelor şi programelor.

Eleganţa interfeţelor sistemului @CD şi calitatea remarcabilă a abstracţiilor pecare le oferă utiliatorilor, au influenţat şi vor continua să influenţee profund ar!itecturasistemelor de calcul. 'e asemenea, în ultima perioadă s$au adus noi facilităţi pentru a lucracu un număr mare de microprocesoare şi pentru a realia integrarea completă a aplicaţiilorindo"s > şi ovell et"are. Sistemele @CD comerciale sunt încă realiăriimpresionante, care oferă funcţionalităţi superioare sistemelor -inux şi indo"s >.

Structura sistemului @CD ucleul realieaă gestiunea fişierelor şi memoriei, planificarea unităţii centrale

între procese. 7pelurile sistem definesc interfaţa cu programatorul. 7pelurile sistem pot figrupate în trei categorii0

• pentru prelucrarea fişierelor şi perifericelorOX• pentru controlul execuţiei proceselorO•

pentru prelucrarea informaţiei. Rersiunile actuale de @CD oferă pentru utiliator at2t interfeţe de tip linie decomandă, desemnată prin S!ell $ cele mai utiliate fiind s! (ourne S!ell, după numelecreatorului S.+. ourne), #s! (*orn S!ell), cs! (3 S!ell)$, c2t şi interfeţe grafice moderne(N@C$Nrap!ical @ser Cnterface).

ucleul (*ernel) @CD este constituit din două componente principale0• sistemul de gestiune a fişierelorO• sistemul de gestiune a proceselor.

Muncţiile generale ale sistemului de gestiune a fişierelor sunt0

• operaţii cu fişiere (creare, citire, scriere, copiere, ştergere, concatenare, etc.)O


17/23

• alocare de spaţiu dinamic pentru fişiere pe B' sau M'O• accesul la fişiereO• administrarea spaţiului liber pe B' sau M'O• sc!imbarea structurii sistemului de fişiere.

Muncţiile generale ale sistemului de gestiune a proceselor sunt0

• trecerea proceselor prin diverse stări (creare, aşteptare, execuţie, terminare)O• planificarea proceselor pentru a avea acces la procesorO• comunicarea între proceseO• sincroniarea proceselor.

2.*. +iitorul nu)leu ,inu-

Nrupul de devoltare al nucleului open$source -inux a lansat o versiune test a următoareiversiuni majore, ce ar putea fi finaliata pana la sf2rşitul acestui anG1H.pen Source 'evelopment -abs (S'-) a lansat versiunea test8, ultima versiune beta anucleului -inux /.


18/23

standard ale sistemului de operare, inclusiv aplicaţii business compatibile &icrosoft,multimedia, suport &5, +eal 7udio si Mlas!. 'e asemenea permite utiliatorilor saaccesee fişiere &icrosoft ord, 5o"er 5oint si Excel fără un soft"are suplimentar. 'easemenea -indo"s3' se adreseaă si laboratoarelor de training unde este nevoie de -inuxdoar parţial.

Sistemele @nix comerciale sunt încă nişte realiări impresionante, care oferăfuncţionalităţi superioare -inux sau >.

@nii analişti cred că versiunile de @nix vor dispărea încet din arena jucătorilorgrei economiciO ultimul supravieţuitor comercial pronosticat fiind SunG==H. &ulţi pariaă

pe o luptă -inuxF>. 3e se va înt2mpla însă numai un profet ar putea spune. ricum, deşisubstanţial sub cifra de afaceri a lui &icrosoft, sistemele @nix continuă să repreinte o

piaţă de mai multe eci de miliarde de dolari.

-a ora actuală @CD este singurul sistem de operare care funcţioneaă simultan pe microcalculatoare şi supercalculatoare. Este practic singurul sistem de operare pentruminicalculatoare şi staţii de lucru. >35FC5 este protocolul folosit pe cea mai mare reţea decalculatoare din lume0 Cnternet, cu sute milioane de abonaţi pe toate continentele.

Eleganţa interfeţelor sale şi calitatea remarcabilă a abstracţiilor pe care le oferăutiliatorilor au influenţat şi vor continua să influenţee profund ar!itectura sistemelor decalcul.

Sitemu! de o"er#re Xandros Desktop 2.03orporaţia Xandros a anunţat disponibilitatea sistemului de operare Dandros

'es#top /.;. 3u o baa de utiliatori destul de mare, distribuţia -inux oferă o interfaţagrafica uşor de utiliat, şi un proces de instalare extrem de facil. Dandros este o ramura a'ebian$ului (versiunea 1.;) şi este un produs comercial. 'ispune de un *'E îmbunătăţit(v..=.1) şi oferă compatibilitate cu produsele &icrosoft, inclusiv &S ffice şi reţele &S.'upă Lindows 1.;, Dandros este a doua mare distribuţie -inux a cărei ţintă suntutiliatorii începători.

$.3. Veriuni!e UNI 4u!ui

Nume )##t "e F#0ric#nt7CD SR C&

7F@D SR 7pple


19/23

S SR ull

S' S' @niversit6 of 3alifornia at er#ele6 (@3)

3!orus SR 3!orus

3o!erent SR &ar# illiams 3ompan6

E5FCD 5SCD 3ontrol 'ata 3orporation

MreeS' S' @3

N@ Burd &ac! Mree Soft"are Moundation

B5$@D SRUS' Be"let 5ac#ard

C+CD SR Silicon Nrap!ics

-inux $$ -inus >orvalds U !ac#eri

&inix clone SR >anenbaum (Rrije @niversitet 7msterdam)

etF/ S' @3

ES$S 4 Son6YD 4 Yuantum Soft"are

SMF= &ac! 'E3, pen Soft"are Moundation

5lan 8 $ 7>Z>

S3 Denix SR S3

S3 @nix SR S3

Solaris SR Sun &icros6stems

Suns S' Sun &icros6stems@ltrix S' 'E3

@C3S SR 3ra6

@nixare SR ovell

@>E* 4 >e#tronix

Denix SR &icrosoft

*75SCC-C>7>E7 +E>E-E-+ C>E+E>FC>+7E> GQH


20/23

S37-7C-C>7>E7 AC SE3@+C>7>E7

SCS>E&@- 'E 3>+-

3. Analiza sistemelor de operare

Com"#r#re# iteme!or de o"er#re UNI 8i D&S

UNIX pentru cei veniti pe usa din DOS

%n cele ce urmeaă voi încerca să$i conving pe cei dintre dumneavoastră, care sunt

proaspăt veniţi în lumea @CD$ului şi au o oarecare practica'S, că nu este foarte grea trecerea, este nevoie numai derăbdare şi de unele ec!ivalări pentru terminologia @CD.

*ernel


21/23

5arte a sistemului de operare care este încărcata permanent in memoria +7& acalculatorului. Sistemul de operare este ?spart? in mai multe bucăţi pentru ca ar fi inutil săse încarce tot in memoria +7& (pe scurt memorie). 'e exemplu, este inutil si ineficient saocup memoria cu un program pentru formatat !ard$dis#$ul c2nd acest utilitar va fi folositfoarte rar sau c!iar deloc. 7tunci se încarcă in memorie doar partea esenţială a sistemuluide operare, urm2nd ca restul să fie încărcat la nevoie ca programe obişnuite de pe !ard$

dis#. Cn 'S, #ernel$ul (nucleul) sistemului de operare este alcătuit din trei fişiere care seîncarcă in memorie la bootare0 &sdos.s6s, Co.s6s si command.com, iar restul sistemului deoperare se afla intr$un director de pe !ard$disc, de regula 30['S. Cn @CD, nucleul esteformat dintr$un singur fişier care la -inux, de exemplu, se numeşte in mod normalvmlinu.

Shell

7cest termen este mult mai simplu de explicat si ec!ivalat0 promptul 'S este un s!ell pentru sistemul de operare 'S $ din el se pot lansa în execuţie programe, se pot dacomeni pentru copiere, ştergere, mutare fişiere etc. Cn @CD exista ceva similar, insa

exista mai multe standarde s!ell (bas!, cs!, s!, #s!) si in plus la un moment dat pot firulate mai multe s!ell$uri (cam ca in indo"s, unde se pot rula mai multe 'S prompt$uri)O nu conteaă tipul lor, ele sunt tratate de sistemul de operare ca simple programe.

Sistem de "i.iere

%n @CD se înt2lneşte acelaşi stil de structura arborescenta cu directoare şi subdirectoareca şi în 'S. Se pot utilia nume lungi (/9< de caractere) şi se face diferenţa între literemici şi mari. Sub @CD nu mai au importanta extensiile fişierelor. Sub 'S existaatribute ale fişierelor, dar in @CD exista ceva mai avansat0 drepturi asociate fiecărui fişier

pentru citire, scriere şi execuţie în triplu exemplar $ pentru proprietarul fişierului, pentru

grupul din care face parte acest proprietar si pentru alţii (dacă vreţi să le vedeţi, tastaţi ?ls$l?). 3!iar daca un fişier este executabil, el nu poate fi rulat daca nu are setat dreptul deexecuţie pentru cel care$l lanseaă $ nu are importanta daca i$aţi pus extensia exe invirtutea obişnuinţei. 5entru a naviga si pentru a manipula fişiere, puteţi folosi comeniasemănătoare celor 'S0 cp $ cop6, ls $ dir, cd, rm $ del etc.

Dri%ereCn 'S, driverele se încarcă din 3MCN.SKS (de exemplu, device \ c0[dos[!imem.s6s),

pe c2nd in @CD$urile tradiţionale driverele sunt incluse in #ernel (atunci c2nd estecompilat #ernel$ul se specifica acele drivere ce vor fi clădite in #ernel). Solutia modernaeste cea a nucleelor modulare0 se pot încarcă dinamic module ce conţin drivere (pentruflopp6, de exemplu) si nu mai este nevoie de recompilarea #ernel$ului. 7ceasta metodaasigura un consum mai mic de memorie, deoarece la un moment dat se încarcă in memorienumai driverele utile, pentru perifericele (3', unitate de banda etc.) instalate.

/nter"a$a gra"ica

5entru 'S ar fi indo"s .x. 5entru @CD exista ceva similar care se numeşte Dindo". mare deosebire este ca D$ul este un program ca oricare altul si la un momentdat pot rula mai multe D indo"$uri simultan. D indo" nu este c!iar la fel de prietenoscu utiliatorul ca si indo"s 89, de exemplu, dar si aici pot exista ?şmec!erii? gen drag Zdrop, tas#bar$uri etc. fără să existe însă un standard al aplicaţiilor D indo", astfel înc2tsub D$ul pentru -inux poate exista un filemanager diferit de cel de sub D$ul pentru 'igital@CD sa icem.@n mare avantaj al D$ului este multitas#ing$ul real (oferit de sistemul de operare @CD),


22/23

spre deosebire de acel pseudo$multitas#ing oferit de indo"s .x sau c!iar indo"s 89.@n alt avantaj al D$ului este posibilitatea rulării de aplicaţii la distanta (remote) pe uncalculator legat de cel local prin reţea (et!ernet, modem, antena de satelit, Cnternet, orice).5rogramul este executat de calculatorul de la distanta, iar reultatele sunt afişate peecranul local, sub mediul grafic D indo", deci cu butoane, meniuri etc., ca si cum s$arrula local.

'eavantajul este ca apar anumite înt2rieri datorate viteei de comunicaţie $ in generalscăute $ intre cele doua calculatoare. 'e exemplu, se poate rula un etscape avigator peun calculator de la distanta (in ideea ca acest program nu exista pe calculatorul local, saicem) si in fereastra ce se va desc!ide, se vor vedea toate butoanele si meniurile care ar fiapărut daca rulam avigator$ul local. Cn plus, se poate ca local sa fie folosit un -inuxdemocratic, in timp ce la distanta sa fie un @CD ?de firma?, rulat pe un calculator cufoarte multa memorie si cu putere mare de procesare, astfel înc2t să nu se suprasolicite53$ul local (ci reţeaua, dar asta este alta poveste...).

Compararea sistemelor de operare

MS-DOS si WINDOWSSistemul de operare &s$'osG=/H $ este un sistem de operare reident pe disc, compus din trei straturi0$CS (asic Cnput$utput Sistem) $ componenta care trateaă intrările si ieşirile dinsistemO$'S (asic 'is# perating Sistem) L componenta care trateaă operaţiile cu disculO$SBE-- L asigura interfaţa dintre sistem si utiliator(command.com).Sistemul de operare indo"s$ include L =. @n sistem de fişiere cu rol de organiare a muncii utiliatorului0 poate

gestiona operaţii de tipărire, trimitere sau primire a mesajelor prin fax sau e$mail, permiterularea mai multor programe in acelaşi timp(multitas#ing).$ /. Macilităţi grafice, meniuri, comeni si casete de dialog.$ componente ale Sistemului de perare indo"s0$ program manager $ file manager $ print manager $ accessories$ control panel

indo"s este un sistem de operare construit pe sc!eletul vec!iului 'is# perating Sistemde către &icrosoft. Este evident superior &s$'osLului, cei de la &icrosoft sc!imb2ndu$iin totalitate aspectul si nu numaiO pe l2ngă ergonomie ei pun accentul si pe folosireaoptima a resurselorO faciliteaă utiliarea memoriei +7& la maxim nemaifiind limitata cain caul 'os$ului, utiliarea reţelelor de calculatoare, utiliarea internetului, utiliarea multmai eficienta a dispoitivelor si a aplicaţiilor multimedia si a altor operaţii menite sa ajuteutiliatorul in activitatea sa si sa$i satisfacă acestuia majoritatea nevoilor.'intre avantajele &s$'os$ului am putea aminti faptul ca acesta foloseşte o parte mult maimica din resursele sistemului de calcul dec2t indo"s$uG=H. 5e parcursul utiliării 'os$

ului nu vom înt2lni nici IobişnuiteleJ Iblue$screen$uriJ ale indo"s$ului.indo"s$u are ca avantaje multitas#ing$ul (rularea mai multor programe in acelaşi timp),multiuser$ul(utiliarea sistemului in acelaşi timp de către mai mulţi utiliatori), interfeţelegrafice, meniurile, pictogramele, facilitatea plugZpla6 si celelalte facilităţi destinate


23/23

satisfacerii unei game tot mai bogate de cerinţe ale utiliatorului si apariţiei de noicomponente !ard$"are si soft$"are ce solicita Sistemul de perare. 3a deavantaje am

putea aminti blocările de sistem, care îşi fac apariţia datorita unor erori apărute in execuţiaunor programe sau datorita asupra solicitării prin lansarea în execuţie a prea multoraplicaţii.

Com"#r#re# iteme!or de o"er#re +indo, Serer $99( i Linu:.

&icrosoft a lansat de cur2nd sistemul sau de operare indo"s Server /;; destinat bine înţeles serverelor G=1H. 5entru a afla care este puterea acestui sistem de operare,&icrosoft a sponsoriat firma Reritest pentru a realia c2teva teste comparative intreindo"s Server /;;, +ed Bat -inux :.; si +ed Bat -inux 7dvanced Server /.=.

>estele au fost realiate folosind exclusiv servere B5 5ro-iant, în trei configuraţii0B5 5ro-iant '-Q